Ciclul Cardiac

SISTOLA ATRIALA Sistola atriala dureaza 0,1 secunde si are rolul de a definitiva umplerea ventriculilor cu sange . In timpul sistolei atriale are loc o crestere de presiune in atrii . Sistola atriala reprezinta inceputul ciclului cardiac. Contractia celor doua atrii are loc la sfarsitul diastolei generale a inimii si dureaza 0,1 s.Intoarcerea sangelui spre vene este blocata partial prin contractiile inelare ale orificiilor de varsare a venelor mari in atrii. O parte din snge este trimis activ n ventricoli prin valvele atrio-ventriculare (mitrala n stnga si tricuspida n dreapta), care sunt deschise nca din perioada de umplere rapida a diastolei ventriculare. Dupa sistola atriala urmeza diastola atriala, n care musculatura atriilor se relaxeaza si permite sngelui din sistemele venoase sa ajunga n cavitatile atriale. Diastola atriala (D.A.) dureaza restul de 0,70 secunde ale ciclului cardiac. La sfrsitul sistolei atriale, ventricolii care au fost activati electric ncep si ei sistola

SISTOLA VENTRICULARA La nceputul S.V. n cavitatile ventriculare presiunea o egaleaza pe cea din atrii , si determina inchiderea valvulelor atrioventriculare, care nu se pot rasfrange peste atrii datorita fixarii lor prin cordajele tendinoase de muschii papilari. n acest moment presiunea din aorta este de 80 mm Hg iar cea din artera pulmonara este de 12 mm Hg. Inchiderea valvulelor atriventriculare precede cu 0,05 s deschiderea valvulelor semilunare aortice si pulmonare. In acest interval scurt, ventriculii sunt cavitati inchise pline cu sange si contractia peretelui ventricular nu duce la scurtarea fibrelor musculare (deoarece sangele este incompresibil) ci numai la cresterea rapida a presiunii . Ventricolii sunt cavitati nchise si fac contractie pe volum intraventricular constant pna ating presiunea de deschidere a valvelor sigmoidiene. Aceasta faza se numeste contractie izovolumetrica si dureaza 0,05 secunde. Contractia izovolumetrica - incepe prin inchiderea valvelor dintre atrii si ventricule si se termina cu deschiderea valvelor semilunare. In aceasta faza ventriculul se contracta ca o cavitate inchisa, asupra unui lichid care nu poate fi comprimat si determina o crestere de presiune rapida. La sfrsitul acestei perioade n ventricoli se atinge presiunea de 80 mm Hg pentru V.S. si 12 mm Hg n V.D. si valvele sigmoidiene se deschid.Faza de ejectie - incepe atunci cand presiunea din ventricule depaseste presiunea din artere. n timpul ei ventricolii continua sa se contracte si presiunea intraventriculara creste pna la valoarea maxima de 120 mm Hg n V.S. si 25 mm Hg n V.D.Initial exista o ejectie rapida, cu expulzia a 2/3 din debitul sistolic, urmata de o faza lenta, cand este expulzat inca 1/3 din debitul sistolic.

.La sfrsitul ejectiei rapide, presiunea din ventricoli o depaseste pe cea din artere si sngele continua sa iasa n artere cu viteza mai mica . n momentul n care presiunea din artere o egaleaza pe cea din ventricoli, sistola ventriculara s-a terminat si ventricolii intra n faza de diastola. Sistola ventriculara are rolul de a ejecta sangele in aorta (pentru ventriculul stang) sau trunchiul pulmonar (pentru ventriculul drept).

Volumul de sange ejectat in timpul unei sistole (debitul sistolic) este de aproximativ 75 mililitri in stare de repaus si poate creste pana la 200 mililitri in timpul efortului fizic intens. DIASTOLA VENTRICULARA Dupa sistola ventriculara urmeaza diastola ventriculara, care are o durata de 0, 5 secunde . In aceasta faza, presiunea din ventriculi scade rapid si devine mai mica decat presiunea din arterele mari. Aceasta inversare de presiune determina inchiderea valvelor semilunare, care impiedica intoarcerea sangelui in ventricule. O perioada scurta, ventriculele sunt din nou cavitati inchise. Presiunea intraventriculara scade sub nivelul cele din atrii si in consecinta valvulele atrioventriculare se deschid iar sangele se scurge umpland ventriculele Ventricolii se afla n ultima faza diastolica de 0,10 sec, cnd se produce umplerea activa ventriculara. Spre sfarsitul diastolei ventriculare se produce sistola atriala a ciclului cardiac urmator. Din cele 0,5 s ale diastolei ventriculare primele 0,4 coincid cu diastola generala a inimii.