,

, '1 ( , , I, '
aparitia gradientuwi de temperatura tn curentul de constatat di pr;in
tr-un capat al tubului se evacueaza gaz rece, iar prin cellilalt, gaz Feno
menul de separare energetica care conduce la aparitia celor doi de
temperaturi diferite este deosebit de complex;
- instalatiile termoelectrice care au la baza efectul Peltier, permit obtine
rea frigului prin utilizarea directa a energiei electrice. La trecerea curentului
electric printr-un ansamblu format din doua materiale diferite se constaUi
unei diferente de temperatura la cele doua lipituri ale sistemului.
Aplicarea pe scadi mai larga a acestui efect a devenit posibila odata cu dez
voltarea tehnicii semiconductoarelor;
- magnetice permit obtinerea efectului frigorific pe seama
magnetizarii adiabate axate pe proprietatea corpurilor paramagnetice de
a-,i mari temperatura la magnetizare de a 0 reduce la demclgnetizare. In
aceasU categorie de instalatii se incadreaza cele care au la baza efectul
Ettinghausen. Acest efect se manifesta la trecerea curentului electric prin
tr-un material semiconductor plasat tntr-un dmp magnetic ceea ce determina
aparitia unui flux termic perpendicular pe directia curentului.
Dupa tipul ciclului instalatiile frigorifice se grupeaza in:
instalatii care functioneaza pe baza unui cicIu inchis. In aceste insta
latii agentul de lucru parcurge diferitele elemente componente ale unuicontur
tnchis, proces in care temperatura sa variaza tntre limitele impuse de cele
douli surse de dildura. In aceasta categorie se incadreaza instalatiile cu com
primare mecanica de vapori, instalatiile cu absorbtie, unele instalatii cu
comprimare mecanica de gaze precum instalatiile cu ejector;
- instalatii care functioneaza pe baza unui proces deschis. Ele stnt carac
terizate prin aceea di in timpul functionarii agentul este total sau partial
,extras din instalatie. In locul agentului evacuat este inttodusa 0 noua canti
tate de agent. In functie de destinatia instalatiei agentul este evacuat sub
formA de produs uti! sau este eliminat in mediul inconjurator. In acest mod
funetioneazainstalatiile de separare lichefiere a gazelor cum sint cele care
permit in stare gazoasa sau lichida, a oxigenului, azotului, hidro
,geaului etc., precum cele care sint folosite pentru congelarea gazelor
cum este cazul zapezii carbonice (C0
2
solid) etc. Din aceasta categorie fac
parte ,i unele instalatii frigorifice cu comprimare de gaze (aer) precum cele
:turbionare.
, ,Dupl periodicitate instalatiile frigorifice se grupeaza in:
I: - instalatii cu functionare continua, in regim stationar, in care se inca
dreazA. cele cu comprimare mecanidi, cu absorbtie precum cu ejector;
...... ' instalatii cu functionare discontinua, in regim nestationar, din care
"fac parte, spre e:lC:emplu, instalatiile cu absorbtie la Care un singur aparat
,ioacl, aUt rolul condensatorului cit pe cel al vaporizatorului, respectiv,
pe eel al generatorului ,i absorbitorului. In acest mod instalatiile devin mai
l'CeIIlpacte' ,i mai ieftine.
.: ),
,IV'(
""ll"
""i rt! ""I
rtlHd! '
II ",
r.1,: I '1 - t I
;'J1<i" jl
f i ! i ( , [)
htr.....!l&::ittttIll,;.T,.l'.lNi.:&<tf#l1.'1' em, ,,"
, r i .. i!
2.
PARTICULARITATI .ALE METODEI EXERGETICE
DE ANALIZA TERMODINAMICA
A PROCESELOR CICLURILOR IREVERSIBILE
DIN INSTALATllLE FRIGORIFICE
2.1. FORME DE ENERGIE UTILIZATE
INPHOCESELE FRIGORIFICE
Realizarea proceselot frigorifice presupuneparcurgerea de catre agentul
de lueru a unor transfotmari, procese sau evolurii de stare, in timpul carota
cnergia interna a acestuia se modifica,consecinta a schirnburilor de energie,
sub forma de c1ildura lueru mecanie, cu sursele de dildura, in rindul carora
un loc important_ il ocupa mediul ambiant. In general, energiilecare iritervin
in pTocesele de' o'b1i.Pere a efectului frigorific pot Ii grupate in doua categorii
de energii.
Energii ordonate avind' drept caracteristicii 0 capacitate nelimitata de
transformare in oricare alta forma de energie independent de parametrii
mediului ambiant. Din aceasta categorie fac parte:
- forme de acumulare a energiei in care se tncadreaza energia cinetiea,
energia potentiala, energia electrica, energia magnetica etc.;
- forme de transmitere a energiei din care face parte lucrul mecanic.
Energii neordonate care pot Ii doar partial transformate intr-o forma ordo
nata de energie, gradul de transformabilitate depinzindde tipul eI)ergiei,
parametrii acesteia precum de parametrii mediului ambiant. Din aceasta
categorie fac parte:
- forme de acumulare a energiei din care fac parte energia interna
entalpia;
- forme de transmitere a energiei in care se incadreaza dildura.
Ca masura a transformabilitatii unei forme neordonate de energie poate
.servi energia mecanica sau electriea. Tinind seama ca din punet de vedere
praetic intereseaza fractiunea maxima dirttr-o forma neordonata de energie
Care poate fi transformata in lueru mecanic s-a ajuns la necesitatea introdu
cerii notiunii. de (Rant, 1953) care exprima tocmai ace:;lsta fractiune.
Importanta a,plidirii metodei exergetice de analiza ,termoqinamica a pro
ceselor frigorifice consta in aceea di c,antita;tiva
a interna externa procese.
Dm acest punet, de veder,e ttebule rema,rcat laptul ca procesele, reale de
I
presiupe, .
Ctilllittrice. 'd I I J. ,!. I,,, :', I d J l! .,'. u '" . I ." ,,,, " I!
. !,' ,I, 'I; I I: ,,;' i "", :1,
',r\.. L
.. ,_
tn aceste conditii, procesele de lueru ale instalatiilor frigorifice pot fi cla
sificate in patru categorii:
- procese ideale, reversibile, aUt pe plan intern cit extern (cazul poli
tropei reversibile);
- procese ireversibile pe plan intern reversibik pe plan extern (cazul
adiabate);
- procese reversibile pe plan ireversibile pe plan extern (cazul
politropei cu schimb de la finiU variabila de temperatura
cu 0 singura sursa de
- procese extern., (tarol agent
insotita de de al&"allaJ 'idiU.'ae temperatura pierderi
de presiune).' ,:' "I<' .t. ,:' ,. ." t,
Existenta unor a proceselor
determina, in final, gradul de perfectiune a ciclului real de functionare a
unei instalatii frigorifice pentru precizarea caruia este riecesara compararea
acestui ciclu cu ceL al instalatiei frigorifice.
Deci, deosebirea intrecichJI ideal al unei instal-atii frigorifice cel real
este 0 consecinta a influentelor exercitate de ireversibilitatea interna ex
a proceselor reale.de eu cit gradul <k ireversibilitate este lIlai
accentuat, cu ,aUt econOJ:nicitatea instalatiei este mai deci
in prac,tica, este reducerea la' minimum a ,cauzate
de.ireversibilitate.. Din de vedere se deosebescdo,lla<:ategorii
de anu):Ile: '. ' . " " " . . .
- pierderile p,()pr# ale proceselor determinate natura proceselor
cum este, spre exemplu, cazul laminarii; pierderea cauzaU de acest pro
ces nu poate i anulata decit pr,in eliminarea Pr9cesului:
:- pU1derile teknice ale protteselor slnt pierderi care pot 1i reduse la
limiU, teoretic, chiar anulrute; in; acest sens pierderea.cauzata de ireversi
bilitatea transferului de caIdura intr"un schimbator de caldura poate Ii
!IOrata prin reducereadiferentei medii de temperatura consecinta'a maririi
suprafetei de' schiIIibdedildu!lli:; :.' .., , .
'Tintnd seama ca niCi pierderile proprii cele tehnice uti pot fi excluse
din practiCa' rezulta' ca este necesara intrlo prima
optimizarea termodihamicl a ciclurilor de functionare ceea' ce pre
supune minimizarea sumei pierderilor cauzate de ireversibilitate. Plecirid
de la' acea:stll 'optimizare termodinamidi se trece in conti1'l.Uare la optirriizarea
t'eoreQill..i>ermite stabilirea re.latiei de calcul a unei prerderi cauza,te

..
pe
,
calculul tehnico-economic.
i:
'.1, .;,,,
"II,
J , ; L!

;. , I
GOUY
,.
STobOLA
.'
1,',;J;tr,
..
.'q, '
de lucnl care.. se
j termlcli. sa'll fngonfIdL , .' .. " . . '... .
;j:,


. ti' "ill" ,. ,21 . I. 'fiil't' 'd td'(g ., ,tid .
"II.\e J\ll
am,U n evo Jmn Ina CH apyr sau gaze,
'sau tn 'te . terttperaturUor'J'Qase) :
are un car,acter ireversibil atlt pe plan intern cit ,i extern. . "" "
...;S',.w '; .. . '. .. "h:.',&,J."hllkt...... "'"' ..Y.t...;':;AA0f"t Mtr
Dupa .. cum;, se .. In
figura 2.1. ..a conslde.r.
se aflii intr-un mediu ambia ... nt
Prin.. ... p....
temperatura. T"1 sf?3;ra
dm .
portlUne care se lzoleaza in
restul med:iului
blant ; 10 aceastll portlUne
suficient de ..paxame.trH
P.. T.. nu Se modifica hi
timpul proceselor de lueru care
in
slderata. La mtrarea in
agentul cu starea 1 ca
raeterizat prin .entalpia, spe
'f' ' [kJ kW]' t' .
Cllca -=-- ,en ropla
kg kg/s
, [. k
J
. _ kW]
speclflca ,51 --,-.- -k-
, kgK --2K
- r. .s
i" l
fa T,>Ta
I'.


c. .
<::.
"'.
--.

%..
i

P,,: 1l
,cd
J
i tvolufiererer.ribilo'--=-"-""""
/ '"' .

p. -
.. Q :', I' \ II


r' " '
'01. .. 1 I" " " 1%&_
';' l 0;::

m
.

m
..,
"


T+ Tr I
M Il, pl,T; ItA
Pr P
a

:1
"i.,,';'
Fig. 2.1. Evolutia In curgere continull. regim statio
nar a unui ageIlt' printt;.o (tur.bo.com
presor turbodetentor). '
' " . . ',I'j!
!....... '
llrev,
t",-Z, W

.


.
J'

presiunea PI [bar] temperatura T 1 [K]. Dupa evolutia in' ma$ina' agentili
cu starea 2 este caraeterizat prin parametrii i 2, 52, P2 T 2. Modificarea
parametrilor agentulj1i lntre cele doua sUd este deterroinata de
kJ kW] , ',.' . 'lkJ :kW'J'
de dildura ql-2 - = -- de lucrj1l Jne<;anic .tehnic 1
11
_ --:-= -\--k cu
2
[
kg kg/s kg g/s
mediul exterior. ',\.
1n continuare, se, compara evolutia reala, ireversibiBi a agentului, .(;\1, 0
ideala, am.'bele a
g
.. entul din a 1 .in ..
stare 2. Pentru aceasta se face apel la dlagramele p,-v 7-'-5
.' '1' .. '" ' " .1'
Q , ;I '. '0'" ) :': :!. ; II J .\lr: I ,,', ,q; J.
., ,
,
,';'" 'I
,
j1"
. '. J
.liz
.,-j

<;!.-

10,


=71
I

-- "
. _'
,.';, ;: i '1' I"; (', : :'
.f., :. Ij .,., ;', "!''!j
t . iilL J ! ,j, "I. \
.". 2la.l8clliitzn&ldtlprM'-Me-1lU""Ire'ftrl/.blM r'" .. '\1ltt
;'1[' :'1 Ii, I';' . .1;\1.1>'.[".1. ' ii'lJ:) [Ii ,;[;i:hl:
l

" I" .-" 41..... 7'- .. '.! I l'll;i.lllil.
"t,[;,.; ;"...."".""w;;"""'"1i<Midl,"'.,,"""'.'...;.;:c ...
. Tl ,; : 1/: j 'n E '
r; .' l i !' t :, I I I
r,
Tz I
T6 J
a
T. . "DC
Q ." ." ! j, \1'
c
_
In timp ce evolutia ireversibiJA este reprezentat! prin curba
1-2, evolutia reversibil[ presupune trei etape: ,',' . ,
- destinderea adiabata reversibiHi (izentropidi) determina mic
parametrilor agentului de la PI, T1 lapa.' T
a
; ,
- destinderea izotermidi reversibiHi a.-(3 la t,emperatura T
a
, in timpul
cllreia agentului scade de la A la iar entropia de la 5/1 =
= $1 la = 5Z; "' '
- comprimarea adiabaHi reversibila (izentropica)(3-l care'determina
terea parametrilor agentului de la h, T
a
la h, T
a
,
5e observa di, in timpul evolutiei reversibile a agentului acesta schimba
cll.ldura - 5(1) cu mediul ambiant la T
a
ia
5e aplidi ecuatia primului principiu al termodinamicii pentl"u doua.
evolutii: reala, ireversibila 1-2 ideala, reversibila l-a.-(3-2;
..v . . z..,, ire" . . lire" (2 1)
ql"'-2 = - + 1,_., ql-2 = --:- +, 1._.' .
Evident, pierderea cauzatii de ireversibilitatea interna externa a pro
cesului va fi exprimata. de diferenta:
....
"Ir
=
1,_.
_ Z,.." = qre" qirell

zre" _
1,_, 1-2 1-2
(2 2)
'pnind seama ca schimbul de dildura intre agent mediul ql-'l.
egal de semn contrar cu cel care are loc lntre mediul ambiant agent_
Q_, ca: .
+ Qi""
7ttr = - Q.41_1
re"
al-a-
(2.3)
NoUnd cu variatia de entropie a mediuhli ambiant observind di
Q_. = se ajunge la concluzia di:
7t
lr
--.:. - (2.4)
Diferenta variatiilor de entropie ale mediului ambiant, in cele doua tipuri
de evolutii ale agentului, ireversibila reversibila, se poate determina apeltnd
la aplicarea ecuatiei de bilant entropic sistemului termodinamic generalizat
care include, aUt in care evolueaza agentul, cit portiunea de mediu
ambiant considerata:
52 - 51 + = 0; 5z - 51 + = . I > 0, (2.5)
SIS flU .
unde: I reprezinta de entropie a acestui sistem, consecintii
",,.
a ireversibilitatii interne a proceselor care se in sistem.
5e observa imediat ca:
- = , (2.6)
a 0 'r S&it
Otn
'
Iitiel tndt:
, lk
J
kW]
7t ..:.- T . - =-- 2.7
Ir Irml,e. kg kg/s ( )
fl'iI
etta ee reprezinta exprimarea anitica a teoremei Gouy-Stodola. Rezultii
dllil el. pierdel.'ea cauzata deireverSibilitatea interna externa a unui proces
','I 2;3. ',;,w" (
PENTRU STUDUJL pROCESELOR IREVERSIBILE
l' '\
Pentru obtinerea unei ecuatiiaplicabile in studihl proceselor ireve1'siHlie'.
in continuare, se procedeaza la dezvoltarea originala a teoremei Gouy.;.Stdd'6l'a.
tn acest scop 5e reia ,ecuatia de bilant entrbpk a' sistemuluitermodinaIhic
generalizat definit io = 5,1 +
in care: 52-51 reprezinta variatia entropiei specifice a agentului care
prin iar variatia entropiei mediului amb\apt aflat in
tiune cu agentul de lucru. Suma celor doua variatii de entropie este pozitiva
deoarece, climse de la cursul de termote4nidi, entropia unui
sistem izolat, ,cum ,este cazul sistemului termodinamic generalizat de
finit antedor. h care Se procese ireversibile, acuza 0
' I >0. tn aceste conditii, pierderea cauzata de ireversibilitatea interna
sas ",,' .
exterha a procesului real 1-2 va fi ,dataide:
7t
lr
= T
a
(5z- 51) + = T.(5z-51) + = T.(5z-51) - (2.8)
Variat
ia
de entropie a agentului de lucru este determinata de doua
cauze:
- schimbul dedildura >al agentului cu mediul ambiant;
_ ireversibilitatea interna a procesului descris. de dUre agent,

5 - S - .. +' 9)
\I 1 - q, ,"1' .
unde reprezinta variatia entropiei specifice a agentului ca a
schimbului ireversibil de caldura cu exteriorul, iar - entro
piei specifice a agentului determinata de ireversibilitatea interna a procesuluL
Tinind seama de relatiile (2.8) (2.9) se obt
ine
:
7t = T A _ (qir." - T AS'r.,,) 10)
Ir aU, "" 1-\1 aU q "
Deoarece 7t,r = - zt: se constata ca.:
Z"" = ziree + T - (qire" - T (2.ll)
1
1
_
1
11_1 a ine 1-2 a q
tn ultima relatie prezinta interes precizarea semnificatiei termehului
- tn acest scopse considera initial cazul evolut
iei
agentului
in domeniul temperaturilor superioare temperaturii mediului ambiant; ca
.c urmare, agentul va ceda, pe cale ireversibila, calduramediului ambia-nt
astfel 'indt qi"="\1< 0, iar o. tn aceste conditii'termenul analizaf
devine:!
,
-(qY:"z - T .. = - q:"z (1
(
, , , ' "
_I 1 J". ' \ ;; ,
= 1 r:.;,), \(...!- - _1_) =
T"'. Til T"'.

=
ql-z '
' 1
Tal i 0, ",
.TiI ,:fJlo. ' ' ' ,
este exprimata de produsul intre temperatura mediului ambiant qitl'll I," ,
f1.i" ,1 ereftereaentropieillistem,ului"tennoclinamic din unde: T"" = ---!.=!. repr",,"" 1t,mpeta'tuta meilie aagenttilui
poI1iunea de mediu

tn I ;\'. ;' i
, '
';,:".. ..
11<, ;>H ... '......" , . ."h .. "', .. ,nt:rt'r# -'r
,:........... JlI,.,u.",,',*MflfW!tS r""t" > ; ,;;:,,:i,' ,-;';'il":."..,, ,),.";,,,),,,;,.,
CcM'", , _..
Este u!iOr de ca T,.. de fapt
.j ; 1 '. "I." .'l ...l; .j1J..... .:
entropiei sistemului agent-mediu ambiant ca urmare a ireversibili
tl\tii transferului agWlt In;ediu ;fUllbjant,)a
temperatura. Tmo- 1',,.. >0., ' " , .y, (j ..
Dad. evolutiaagentului are"loo in ddmeniuLtempera,turilorinferioare lui
T. (cazul turbodetentofului oriogenic) rezulU' ca el va'prelua/pe cale ire
versibila, dUdur5.de 18. mediul ambia-ilt 'astflincit iar o.
ea urmare deVille: .; ... ,r'. f .
. 1 . I -. fl. '. ,
. i : '. :,.,'. "', . { As1rlJl, )
'r... _ i,... _ i,... Q . _
- (ql"'-2 --;-;: ,,);.,.....,- T./isq, ---:- qlot2 - 1',.. 'i7
, !: ,. . .' '1 " ;ql-2.
I, '1) , l' 1 . l' ') . 1'.. - Tmq 0 .
= -- - = "IT -. -.- = .' >.
Tmq Tmq 1'1' 1'1' mq
T
mq
In aceasta situatle - > 0, entro
.... . J' " " T"'q.T'o ....- .'
piei sistemului agent-mediu ambiant consecinta a ireversibilitatii transferului
dcdilduramediu amhiant--+agentladiferentafinita de temperatura TrJ- T
mq
>0.
Indiferent de sitliatie ded T
a
} se, ajunge la cOhclliLZia di relatia
(2.11) scoate in evidenta faptul ca lucrul mecanic tehnic care ,s-ar fi ipUtut
prin destinderea reversibilaa agentului se partial in
lucrul mecanic tehnic care se 'obtine in' conditii1e evolutiei reale, ireversibile,
n agentului restul servind penttu acoperire'a I pierderilof:cauzate! de.--ire
vet;sibilitatea interna a procesuiu'i ,deseris agent' ,.
' T ...:1s1:',
: (2.l2)
respectiv, ireversibilitatea externa -a transfenilui de caldura la diferenta
fin ita de temperatura agent-mediu ambiant
-,-",I = _ (qi,... _. l' A.
s
""')
(2.13)
.'''1' 1-2 .a
U
Q
In concluzie deci:
"
!I,
r,:. = It: + 'Tti , = It: + 'Ttt' + *:'.
(2.14)
'I ' , , ',' - _ 0
In cazul untii ireversibil de comprimare de consum.a
lucru mecanic astiel di 1, < 0; ca urmare; relatia (2..14) poate fi SCl"isa sub
forma:
._! '. r = I + + m:'. (2.15)
11_1 '.-rl " 'r_ .
stabilite to cazul destinderii respectiv, al comprimarii unui
in ,a. pfoce*lor
Brafic in .". \, i' I !
, Hr1)J.:.%.,,\ . . L", , ,'j
. If:!. - qI-!. - (i. - i 1) - r,i
..'.ttf'_ .:.',
, ; - "", ,
1. reJ,! :;: !.
,:1.
. liti_i
-----.:;.. ::::::0
d.

,(I
,
ire"
It /.2
L1.
,
Fig. 2.3.' Reprezentarea. graficll. a bilantului exergetlc::
a - proces de destindere;' Ii: proaes de cOlIlQrimare.
se ajunge la concluzia ca relatia (2.11) poate f1 scrisa sub forma:
qi,n' T'
A
"... . , '1' ( ) + l"'" + -"'I
1,c1l -. , .. us.q . --:- - -,. .. Sa - 51 . ",_.. '7tjj;", (2.1'7)
, \;'1.
relatie denumita ecuatia fundamentala pentru studiul proceselor ireversibile..
. 2.4. EXERGIA CALDURII
1
In ecuatia (2.17) pe baza teoremei Gouy-Stodola atrage ate'ntia'
termenul q.- T.. /isq care'a primit denumirea de eiergia calduNi. Pentru a
preciza semnificatia acestei marimi, in continuare, se analizeaza doua cazuri:
Cazul caldurii schimbate in domeniul T> 1'1" Se considera un proces 1-Z
de preluare a caldurii de catre un agent termic
la temperaturi l' > 1'1' reprezentat in diagra- T 4
I eq-'molC
1
_ _ , 2;
rna l'-s (fig. 2.4).
Caldura preluata de agent en
t roplel aces Ula S10 preclzate e re a,ll e:
" t 't ' d I t"l T>Ta
q== T dSq = aria a1.2b;
i ; .,
=(:l,aq :::;:(;b. To a
q
JI TIl .j, ,.', oj " 0
n l'
"\ ""1 I .' a Ib
Se noteaza cu: ' .'. ' , ., ' ,'! J
$, .ili is
" , , i , , t' ! r
\
'I lilt, -,
if'" '2;i. Sc;hema
(2.19)
.. -lit, :!.7 .,;',',
ClYQur n _menba T ';>
\.. ..;fjC'_, -" i.,tfi&."c,- .. . \
temperatura termodinamidi medie a procesului de preluare a di.ldurii de
cl\.tre agent astfel di exergia dildurii poate fi scrisa sub forma:
eq , q - = q( 1 - Ta = q(
1
- ;:J
(2.20)
in care:
Ta -
1)c =
1
---, (2.21)
T mq
rcprezinta randamentul termic al unui ciclu Carnot direct delimitat de tem
peraturile T
a
Tmq > T
a
. Ca urmare, la temperaturi T> Tao exergia di.ldurii
are semnificatia lucrului mecanic maxim care poate fi extras dintr-o caldura
q avind potentialul T",q> T
a
in unui mediu ambiant de temperatura
T
a
Din punct de vedere grafic se constata ca:
eq = lma"c = q = aria a12b - aria a81'b = aria 8121'8 = aria > O.
Partea netransformabila in lucru mecanic a caldurii a fost denumita
anergia caldurii: aq = Tali.s'l = aria
In concluzie, caldura schlmbata de un agent la temperaturi T > T
a
St'
compune din exergie anergie:
q = e
q
+ a
q
(2.22)
La marirea potentialului Tmq al caldurii la reducerea lui T
a
are loc
exergiei caldurii implicit, a valorii energetice de utilizare a aces
teia.
CazLtl caldurii sckimbate in domeniul T < T
a
. Se considera un proces 1-2
de preluare a ca.ldurii de catre un agent la temperaturi T < T
a
reprezentat
in diagrama T -s aratata in figura 2.5. Spre deosebire de cazul T > T
a
dnd
eQ> 0, in cazul T < T
a
se constata ca.: eQ-...:.. q - Tali.sq = aria a12b - aria
a31'b = - aria 8121'8 < O. Semnificatia faptului di la T < T
a
, e
q
< 0, rezulta
observind ca:
- eq = I eqI = Tali.sq - q =q(T
a
Ii.;q - 1) , q( ;:q 1) =
T
mq
= q T
a
- q, (2.23)
T mq Tmq/(T
a
- T mq)
T
in care:
]t'v!-uv-q
T",q
,
(2.24)
Tal
,_'(,fif"_,,jj,",,'.K ,;P.>.'o..,Nj.
Itv 1-l/mlnel
(. ri E
C
= T _ T
a
mq
eficienta frigorifica a unui cicIu Carnot
inversat delimitat de temperaturile T
a
Tmq<T
a
.
7;,,(7a
In consecinta, la temperaturi T <:: Tao valoarea
a exergiei dildurii are semnificatia lucru
q It..- lui mecanic minim necesar pentru poten-
Q b tialului caldurii q de la nivelul T mq'< Tala T a:
.s, 3, oJ' - , '
PI,. de precizare.
tn'da..rtnia T ';';''',; nxerflllr ,. I e I = I''l,..'llb /... .!L a - q. (2.2.5)
4!M ISl1l dom 11 a'I' '1" '';' I
"\ ii -. ,.",
\1,.. /./ #
<, , "I
Factorul exergetic de temperatura al caldurii.Se exprima exergia dildurii
elementare 8q: '
8e
q
=8q -T
a
dSq=(1-T,. (2.26)
se noteaza cu: OEq = 1 T
a
, (2.27)
T
factorul exergetic de temperatura al di.ldurii.
Ca urmare deci, 8e
q
= OE
q
' 8q (2.28)
iar:

eq 8eq = 6
Eq
' 3q = 6E
q
' q,
unde 6Eq reprezinta valoarea medie a faetorului exergetic de temperatU1;ll
al caIdurii.
Compadnd relatiile (2.20) (2.29) rezulta di
- T
a
611 = 1 ___. (t.30)
q T
'""
Importanta introducerii in studiu a faetorului 6Eq rezulta din unnatoarele:
_ in Qomeniul T > T
g
, 6
Eq
reprezinta randamentul unui cicIu Carnot direct
delimitat de temperaturile T ... T
a
alimentat cu caIdura 3q: '1lc '6Bq = 1
T
< 1;
T
_ in domeniul T <Tao 1/16Eq I are semnificatia eficientei frigorifice a unui
ciclu Carnot inversat delimitat de temperaturile T ...T
a
care realizeazll
un efeet frigorific 8q:
liT
EC=-- = 1;
IOE
q
\ Ta _ 1 T a - T
T
3
- in domeniul T > T
a
, 1/6Eq ,
coeficientul de pompare a caldurii de catre 2
un cicIu Carnot inversat, delimitat de tem
peraturile T g T care creeaza un efect
calorific 8q:
1 1 T

I /11
fLc =- = = > 1.
OE
q
1 _ T.. T - T
a
-1 r II
T
I
I .
tn figura 2.6 sint reprezentate curbele U
(
TJ (T) , (T) -z n
6B
q
= 6 - , 1)e = 1) -, Ie = c-'
1. . ,j r. . T. Fig. 2.6. graflC: a func
d IJ.c = ""("T). lillor Tle .... Tl(-)' ce - C{-) ,I IAC
iF 'I ,""" i'l" T. T
In oar, - 1&( :.} pe baa fac:torubal exerptlc

pUke''I ........ de!vU." t. de temperatu'J. e.
.... .' o""", _J
. 0
dec1t cea cate 1 se atribUle ca randament aI unUlClclu. CarI10t
, ',,1\ t.:' q'f!,'j"J
" I '\ \ :..
I '. ' ,
2.5. EXERGIA AGENtULUI IN CURGERE CONTINUA
$1 STATIONARA
Ecuatia (2.17) dedusa pe baza leotemei ;Gouy'-Stl'>do1a' cO'ntine termenu1
[ia i
1
- Ta(sz - Sl)J care poat,e fi corelat cu lucrul mecanic .tehnk If:':.
schimbat de agentul termic in evolutia sa reversibWi de 1a starea 1 1a starea
2. Acest Iucru mecanic este maxim intr-o destindere minim, in valoare
absoluta, intr-o acestui lueru mecanic devine evi
<lenta dad se considera evolutia reversfbila, in Icurgere continua in regim
stationar, a unui debit de 1 kgjs agenttermic de la parametrii PI, T , i Sl
1 1
pina Iii. sta:rea a de echilibrti
i
,terilioineeartic cu medi'Ul ambiant, dnd agentul
'Cste earaeterizat prin parametrii Pa' T
a
, i
a
sa' cum se arata infigura
2.7 aducerea agentului din starea 1 in starea a' presupul1e; doua etape;
- etapa destinderii adiabate reversibile 1 - IX de la PI, T
1
, i
1
Sl pina
la Pa., Ta, ia. Sa.' etapa care are deci roluI de a aduce agentuI in stare de
echilibru termie cu mediul ambiant;
- etapadesqnde,rii, izotennif.e 0( - a de la Po" T Sa. pina
a
la Pil' i,. 5,.. care' perpiite deei aducerea agerit)l1.
ui
in stare de
eehilibru mecanic ell mediul ampiarit. ' . . '.'
Caldura primita de agent qa.-a . - sa.) in timpuf etapei 'IX---' a este
preluata din mediul ambiant ca urmare este gratuita. "
In eonsecinia, lucrul mecanic tehnic eedat de agent in cele doua etape
oeste eel maxim posibil astfelindt (fig. '2.7, a): .
1
'. lr.v' 1'" "'1 '.' '1"1' ., " '. 1'1
'max = ',-4 = /1-a. + Ia.-
a
, ' ana IXIX + ana IX IX -; ana, ex aa
I
.
Tinind seama ca aq ., T ds = di + all se determina:
- ;1 -:-0('; a1 = di + =,D deci:
"' .. :r' 1/
1
_ = it - ia.; (2.31)
. >,. >. a
- ""':a: aq = T
a
ds= .di + all deci:
,', ... ;. tL_a = Ta(sa - sa.' :..... ia.).
(2.32)
,p
T
P,
<:::>

ex r' .dli-tJ
7FQ{<tl ka
r;
Po \
If, , ! i '
-B

// FIg. 2,7. d prf"cizarf"
a .. ,e'a' agentului . in
critgete contiD.\l1i.J regirn ste.
f1 L. .j"" " L..
, 'tronar:
"","S, b 0. b'll'jIi Ilia_
, ,J "I ",' I , ; , , l
" .0
Q r J " . '''''aIDa r .
ItI , t. J ',) I T::;.,. "', ; r,' 'I .,l, !,
".c " .. If
.., '- ;""1:,:;\.:' .,': __ ...k ,;'_. e......
L.
Observtnd cl 5/1 = 51 rezultli. eli If*. 2.7. b):
ttl
el - i
a
- T
a
(Sl - sa), (2.33)
marime. are 1
a exerglel agentulUl :tn CUl"gere eQntmua W exergte
termomecanica fiind <hlci a>'Wra agentului de
lueru. unui agent <a.. stare oareeare
este data de: " ,t. '
-,- .. r
' ',':
.".... . .....
e = i -=,$,,) = i - (2.34)
Rezulta eli, luerulmecanic teIJic maxi4I!eedat;:'iie"1igent in evolutia re
versibila de destindere 1-2,fsteexprirriat de scaderea exergiei termomecanice
a agentului: . '.' ,
el- e2 = i
1
- i
z
...:...., T,,(sl .:..,. si). (2.35)
In eoncluzie, deci, exergia entalpiei reprezinta luerul meeanic maxim care
poate fi obtinut prin evolutia reversibila a agentului, din starea gina
la starea de eehilibru termomecanic, eu mediul ambiant egal eu eel minim,
in valoare absolut3i, C'ay:e ar tre1::lm'consumat pentru'aducerea agent1.lllui din
starea de eehilibru eu mediul ambiapt pina la starea data.
Se remarca faptul di, entalpia ea ealduri!, forme neordonate de aeumu
lare, respectiv, de transmitere a energiei, prezinta 0 componenta transfor
mabiHi in Iucru mecanic, denumita exergie 0 componenta netransfor
mabila in lueru mecanic, denumitii: anergie:
i = e + a; q = e
q
+ a
q
,
unde: a = i
a
+ Ta(s - sa) ; aq = Ta/;).sq' (2.37)
reprezinta anergia ealdurii respectiv, anergia entalpiei. ,
Sint situatii dnd este neeesara precizarea separata a influentei
de temperatura presiune asupra exergiei termomecanice a unui
mic sau frigorific. In aeest mod devine posibila descoIllPunerea exergiei ental
piei in ee1e doua componente, termica meeanica, am in eazul
fecte cit in eel al gazelor reale. '., .;, I . i
Structuraexergiei e.a gazelor perfecte. In expresia (2.34) a exergiei ,enlalpiei
se tine seama ea, pentru gazele perfeete: i - i
a
= cp",(T - T
a
); S
= c
pm
In I..:. - R In.t.. astfe! incit ' ", ,,:
Ta Pa
e = cpm(T - T
a
) - T
a
(cpm In I.... - Rln .P....)=
\ L
,.' i I)
Ta Pa
:. l:
= [Cpm(T - T
a
) - Tacpm In T] + RTaln.P.... (2;38)
; I j
Ta Pa
tn care:
e:r- C7fl.T.(I.... - 1 - In
{'i.3ft
,'. ,. T T
a a
,\,I
reprezinta componenta t.erm\ exergiei; ,
\' P
e. - aT. In -
(2.40)
I.>:t; \ 1;111. I \ III
detine,te componenta meclnicl a ....,
.. ,,,,,,j.,.,;'ill, ...,........:Ji!. ''''''f*, ,aiM !''',
, , "j
1
'\

2,0
1,5
" 8,75 1,0
7,DO
0,5
(j
5,25
J,50 -0.5
1,75 -1,0
o

\ . ' .
1(-7,1,
17

\.
- ' - -.,- .
I
If
; ,- ...
lla -7,5
p
I-P>P,-
ri
......


/
J J " 5PlPa
rl
,
'i
<%
Q b'
Reprezentarea graJic1l a componentelor:
a - terrnldi er '!(TITa); b'- mecanica f(Plpa) ale e"ergi,;
entalpiei.' .
ReziIWi deci di:
f .e -'- CT '+ ep : (2.41 )
J"ii . , )" ','
Exprimate adimensional, cele doua CoE1J.ponentepot fi scrise sub, t,orma:
. "CT . T l' . 1 T'. . Cp. '1 P (2 2)
e
T
= --.- - ,- n --,- , e
p
= = n ----,.. .4
cpmT
a
T
a
, T" RT
a
Pa
Reprezentlnd grafie funetii1e e
T
= f( $1 e1J = f (:J se obtin curbele
arUtate in figura 2.8.
Se observa ca, spre deosebire de eomponenta termidi C
T
a exergiei care
este pozitiva indiferent daca T> T
a
sau T < T4' componenta mecanica c
p
este pozitiva pentru P > Pa negativa pentru P < Pa'
Analizind mai atent expresiile de ealeul ale celordoua' componente se con
stata urmatoarele:
- eom:ponenta termidi reprezinta valoarea absoluta a exergiei caldurii
ta, sehimbate de gaz iritr-un proces izobar de variatie a temperaturii sale
tn intervalul T '" T a ;
- eomponenta mecanica lucrul mecanic izotermic lr
a
schimbat
de gaz eu exteriorul la temperatura Ta intr-un proees de variatie a presiunii
in intervalul P... Pa'
Semnificatia grafica a celor doua eomponente ale exergiei entalpiei unui
perfect este scoasa in evidenta eu ajutorul diagramelor p-v T-s
(flg. 2.9). .
Tintnd seama de expresiile (2.39) (2.4.0) ale celor doua eomponente C
T
li ale exergiei rezultadi aducerea agentului termic eu starea 1 pina la
cchilibrul cu ambiant presupune etapele:
- etapa racirii izobare la presiunea PI> Pa de la temperatura T
1
> T
a
"
, :.- etapa destinderii izotermi'ce la: temperatura T de la presiunea PI
la P.
a
Se observA imediat ca (fig. 2.9, a): Cp. = iTa In PI =aria iar:
'\' J:' \ . , .. P:a
tTl - I e., I:.::: C
,lIll
(T1 - T
a
) - c
1J
"aTa In T
1
= aria
,I "T,,) (' (:)' ;11 ,;ll':! r .. .;J

".
'[4 "1

I' jJ .1
r,
fl'
Ta
o Q b
Fig. 2.9. Schema de precizare a componentelor termicll eT
ell ,ale e:x;ergiei. elltalpiei u \lui glitZ' perfect:
a-in diagrama p-v; b-in diagrama T-s.
tn consecinta:
(2.43)
CI = Cp. + eT. = lTa + \e.,I
tn eazul diagramei T -5 (fig. 2.9,; b) se remarca faptul ca iTa = aria
Structura exergici gazei61 realc. 'SC . considera un agent de lucru care se
comporta ca un gaz real aflat in domeniul efeetului diferential Joule-Thom
son pozi
tiv
ca.raeterizatprin. parametrii. h > Pa T 1 > T a' Starea 1, a
agentului este precizata in diagrama T -s (fig. 2.10). ' "
Pentru deseompunerea exergiei entalpiei gazului real in eele doua cotp.",_
ponente se observa. ea.:)!
el = i - i - Ta(Sl - sa) = i l - ii> -(ia - ii - Ta[Sl
1 a
- 51> - (Sa - 51')] .
sau (2:H)
el = i - if, ,- Ta(Sl - 51') +' [Ta(sa - Si - (in ,-ii>)]'
1
Rezulta ca:
CT. = I e., 1= i
l
- if, - - = \
(2.45)
Cp. = ir. = Ta(sa - SI - (til - t,,) = ana f
T
l
(
oT\>o
opt
i
T,
Fig. 2.10. schema de precizare in
diagrama T - s a componentelor ter
micll eT mecanicll e7J ale exergiei I'
unui gaz real aflat in do y ))7m/?;:?f..........
meniul lX, > O.
".
,:'1"
,
\, \ \, s;l '('ti
c"i.<'j>,
,,"L-C....."",:",,,r)',;,,',;;;;.,;,.,-,.
tn expresia lui e
p1
se remardi prezenia tennenului
Lli
Ta
= i
a
- = i
a
- i
y
= aria dyac (2.46)
denumit efect izotennic de laminare la temperatura T
a
in intervalul de pre
iar dad, (Xt <0 pentru gazul perfect dnd
siune PI .. P. \
tn consecinia:
=]a(s" - LliT (2.47)
tn cazul efeetului difereniial de pozitiv (Xt = (aT) > 0
ap t
se con
stata ca Lli
Ta
> 0, Lli
Ta
< 0;
ell = 0 rezuWi cii LliTa=O.
Deoarece marimea qT. = T a(5
a
- (2.48)
reprezinta caIdura schimbata deagentlatemperatura T a rezulta di:
[T. = qT
a
- LliT (2.49)
2.6. EX:Jr:RGIA AGENTULUI AFLAT
tNTR-UN SISTEM INCHIS
In unele cazuri intereseaza valoarea lucrului mecanic maxim care poate
fi pus in libertate tn evo}uiia reversibila a uriui agent din starea lcarac
terizata prin parametrii Pl> Tl> 51 pina la starea a, de echilibru tenrio
mecanic cu mediul ambiant, definita de parametrii Pa' Tao Sa'
Cele doua etape care pennit aducerea pe cale reversibila a agentului din
starea 1 tn starea a, reprezentate in diagrama p-v (fig. 2.11) sint urma
toarele:
- etapa destinderii adiabate 1 - (X de la Pl> T
l
, Ul SI pina
la Pa., T
a
, U
ex
Sex, etapa care pennite aducerea agentului in starea de echi
libru termic cu mediul ambiant;
p
T, > [. - etapa destinderii izotennice reversi
bile (X-a de la Pex, T
a
, "ex Sex pina la

l'


\ b
. a
I Pa' T
a
, U
a
Sa care determina aducerea
agentului tn stare de echilibru mecanic
cu mediul ambiant.
Tinind seama ca aq = T 0 ds = du + al
se determina lucrul mecanic absolut cedat
de agent in cele doua etape:
- pentru etapa 1-(X; aq = du +al = 0
4. 1
deci:
1I_ex = Ul '- U
ex
= aria 1'1 r:!.r.t.'; (2.50)
Pal
To
- pentru etapa (X-a: aq = T
a
ds =
= du + a1 deci:
VI Vot Va v
Fit. 2.11, pre<:iAro In. djaO la._/I = T/I(s/I- Sa.) - (U/I- ua.) =
,rama; - 1/. aergie1 '. a unu! agent
aflat lntr-un mltem IDehl == aria ' aa'. (2.S 1)
." ... "

Observlnd .'., 'i; .,'f" i;J[ll.\''!( ;
11-0 = It-a. + It&-(r. = Ul--:-" U,.:- -:-aria 1'1 r.t.aa'. .(2.52)
. .
o parte din lucrul mecan,ic11-/I se .tusa
P/I la cre,terea voluIl1ul4i 1'ipecific de la VI ll\"vlI:; i" j ['Ii<
. dv = P.(v. - v,)
,,l:I,'
In aceste condit
ii
, lUCIul mecanic maxim care poate fi obtinut la evolutia
rcversibiHi a agentului din starea 1 in st.area aj 'care reprezinta de fapt exergia
agentului cu starea 1 aflat intr-un sistem inchis se determina astfel:
C, - ll"-ex = U - T (;1 sa) ----! Pa(Va 'aria 1(Xat"'1.
a a
v
tn general, exergia'agentului cu 0 stare'oarecare ana! intr'-un sistem inchis
cste precizata de expresia: "
.. _ - i I ,',
e _ U _ U - T (s - 5) +P (v <-v) = U- T S +Pv - (u "
--:-:-: a a., tJ . a, a . a . " : "I "...
_ T":$a+ PaVa)'
Ca exergia e a agentului in curgere continua exergia 'a:gerl
tului e., aHat intr-un sisteminchis, reprezint1i. 0 ma-rime de stare a sistemu
lui (in care evolueaza agentul) a mediului exterior, adica are semnificat
ia
unei functii _exergetice. "
.'.
2.7. ECU,ATIA BILANTULUI
Tinind seama de, semnifica1ia n9'tiuniloll. a calKiurii
a agentului in curgere contin!la stationara se consta,ta ca ecuajiia :{l.17l'),
fundarn,entala pentru stusliul procese1or ireversibile, ,poate fi scrisa
toarea forma restrinsa: ,; ,'; :,' i;
(2.56)
e
q,
_. = Lle +.11"':. +
,;.:.,) I:;
in care: , . '1" SW

1:)\ ,,:j
e
q1
_, : ' ql-2 -:-:!;aLlsq,
reprezinta exergia caldtlriischimbite de 1kg de agent intre starea 1 st.area 2;
. '
f).e = ez - e1 = + tSe
p
= i
z
- i 1 - T a(sa - 51)' .. (2.58)
are semnificat
ia
variaiiei exergiei specifice',a agentului in curgerecontinlllll.
!Ji.. stationara care evoluea.za ireversibil intre starea-' 1 -starea
pu , .. a celei fl a,gentullli
ne
Pentru un proces irevefSlbil elementar' ecnat1a (2.56) devme.::
. \ \ . ; \ ,-:---:':
(2.59)
"'3e; ='de + all + .....
tn care:" I ", ... - , r':.' ... , .:I!, . j :,' -", .",.,:
, .. . . ,). T )" ... " " .:.1
;,
l. . II tt... ) . '" {2'.'6G\
I '. ". TO'''''! ..1"" ',-I.;;'" :';'
.1:;111111 dr':n ,':10, ,j " ,1.,,1",.. \'l. 'J!'\

.,_,c.
__'c .... "..... ""-.,,-.
I
reprezintll exergia c1ldurii elementare 3q schimbate de agent;
de . di - Ttl. ds= dep + de
p
, (2.61)
variatia infinit mica a exergiei specifice a agentului detenninata
de variatia infinit mica a componentei termice respeetiv, a componentei
mecanice a exergiei.
In cazul in care agentul de lucru descrie 0 succesiune de procese ireversibile
ecuatia (2.56) devine:
l;e
q
= de + l;1, + (2.62, a)
sau, pentru 0 cantitate oarecare de agent de lucru, ecuatia se scrie sub forma:
l;EQ = dE + l;L, + [kJ]. (2.62, b)
Daca se considera un debit m de agent care evolueazli in curgere con
tinua in regim stationar prin sistemul termodinamic considerat rezulta
ca ecuatia fundamentala pentru studiul proceselor ireversibile poate fi ex
primata sub forma:
l;EQ = dE + l;P + [kW].
(2.62, c)
In care: l;Eg reprezinta suma exergiilor dildurilor schirnbate de agent in
unitatea de timp; dE - variatia exergiei agentului in unitatea de timp;
- suma puterilor mecanice produse, respectiv, evacuate din sistem;
- suma pierderilor cauzate de ireversibilitatea interna in unitatea
de timp.
Schematizind, cum se arata in figura 2.12, un sistem termodinamic
deschis in care evolueaza intre sectiunile 1 2 un debit de 1 kg/s de agent
in curgere continua stationara se constata ca ecuatia (2.56) poate fi scrisa
sub forma:
egpr - eg.., = ell - el + l'e,. - 111'< + (2.63, a)
In care: egp" egcc' - reprezinU exergia caldurii primite respectiv, cedate
de agent intre cele doua sectiuni; l'e,.' 1" - lucrul mecanic tehnic cedat
'I, respectiv, primit de agent intre cele sectiuni.
Se observa ca ecuatia (2.62) devine:
eqced + 1 + + 1 + + in!
\ I eg1'< 'pr el = egecd 'ee' ez 7ti, .
I \ } I (2.63, b)
Notind cu:
+
1
. I---L
e/
e... = egpr + 1,p, + ell (2.64)
'I
exergia introdusa in sistemul considerat cu:
eev = egecd + 1,ce. + ez, (2.65)
I "'Y" 1
exergia evacuata din sistem, rezulU ca:
tpr "if' tct(J
Fif. 2.12. Evolujia ireversibill eiA = eev + (2.66)
.,ent In curgere co,,
tiDIII'i re.im Itat!onar printr- ecuape cate bilantul exergetic al siste
liD IIItem termodluamlc. mului. termodinamic studiat.
. ..,,\.. ...+,
".,..<i
\ lCoate In evident!. Japtul
cxergia introcfusl 'Iil. sistem';se partial In exergia evacuatl. J;estbl
servind pentru acoperi;r.ea pierderilpr, "de ireversibilitatea ti!!t"-t.SiLa
proceselor de lucru care se' desfai?Qara in sistemul considerat.
2.8. RANDAMENTUL EXERGETIC
Sub forma sa generaIa, randamentul exergetic poate fi definit ca raport
tntre exergia evacuaU din sistem cea introdusa:
inl
eev 1 1t'i, 1 -in'
1)8 = - = - -- = - "i, (2.67)
ein etA
unde reprezinta ponderea pierderilor interne in exergia introdusiL
In cazul proceselor reale, ireversibile, este evident di 1) < 1; la limita,
in cazul ideal al proceselor reversibile, 1)E = 1. In aceste se poate'
da 0 formulare particulara celui de al doilea principiu al termodinamicii
anume: exergia unui sistem termodinamic izolat ramine constanta daca toate
procesele din sistem se pe cale reversibiHi scade, daca macar
unul dintre procese este ireversibil.
2.9. ANALIZkEXERGETICA A UNOR PROCESE IREVERSIBILE
DIN INSTALATIILE FRIGORIFICE
Realizarea efectului frigorific presupune parcurgerea de dHreagentul
lucru a unor procese ireversibile pe plan intern sau extern din categoria di
rora fac parte: .
- transferul de caldura la diferente finite de temperatura care se desU
in schimbatoarele de caldura (racitoare de gaz, condem;atoare, incal
zitoare, vaporizatoare, regeneratoare etc,); ,
- laminarea care se manifesta la trecerea agentului frigorific pr.inventi
lele de laminare sau reglaj fiind de sdiderea presiunii 'agentului;
spre deosebire de cazul gazelor perfecte cind laniinarea nu conducela mO
dificarea temperaturii. in cazul gazelor reale care evolueaza in
efectului Joule-Thomson pozitiv precum in cel al vaporilor saturati umezi
laminarea determina 0 scaderea temperaturii agentului de lueru care permite,
., In continuare, realizarea efectului frigorific. agentilor frigorifici
prin conducte precum prin schimbatoarele de caldura este pierderi
de presiune datorita frecarilor care pot fi echivalate eu procese de
- destinderea frigorifici se in prezenta
frecarilor aUt cu caracter mecanic cit gazodinamic;
- umplerea. golirdQ. spatiilor de lueru ale Cll piston de tipul
compresoarelor detentoarelor are loc unor finite de
temperatura presiuneceea ce i'mptima acestor procese un pronuntat
caraeter . . . .
.l,' In . unor
m'compOb:enfa ale' :;;:';J' '.
,; ai,
i
l: , I
j'.J "'. '. ': ,";" .' ../."; j' ,'," .. ,., . ,",',",: "
,.'.. ,";
racirea gazului eomprimat are loe la temperaturi
T>T
a
eu ajutorul apei de racire, deplasarea eelor
doua fluide B.vintl :loe" in .eOlrttaeurent, fara pier
deri de presiune (fig. 2.13).
Considednd ca racitorul este izolat adiabat se
f" .. cOl)staU' ea; terriperatura. fluidului eald seade de
la la t
I
", iar ceil. a fluidului teee
de la t21 pina la t
2
". Sehimbul de caldura intre
fluide are loe in eonditiile unei diferente finite
I variabile. liT.
oI A(m2)
In eonditiile izolarii adiabate fluxul de ealdura
Fig. 2. 13. Schema de piecizare
preluat de fluidal'ln:ti teee esteegal eu eel eedat
in diagrama t - A a varialiei
de fluidulmai eald:Q2 ;. 1QII = Qast(eIea ran
temperaturilor fluidelor :prin
izolatiei sehimMtorului de caldura este:
tr-un schimbAtor.de cJUdurll. hl.
contracurent. '
"t)/. = q2 = 1. . . '
. . ."".. ,IQll" ,.'.. ".
Se aplica eeuatia fundamentala pentrustudiul proceselor ireversibile serisa
sub forma (2.62, c) in care "'i:.E
Q
= "'i:.P = 0 astfel ca rezulta:
A+rt, =0
",';" .; 4T.
(2.68)
unde I1i , eauzati1' de ireversibilitatea interna a procesu
I!J.T
lui de transfer de ca.ldura in unitatea de timp care se In schimba
t()rul de ealdura analizat. "
NoUnd cu 1" 1'" 2' E2" exergiile fluidului cald repeetiv, rece la
intrarea respeetiv, din sehimbatorul de ealdura rezulta ca.:
AE = El " + 2" - (1' +2') = E1" - 1' + 2" - "2' = 'AE
I
+ A2'
Deoarece eXt1rgia fluidului cald seade < 0), iar eea a rece
(At2 > 0) la schimbator.ul de caldurase ajunge 'la eon
cluzia ca.: AE= All-",1I'AEil
In aeeste conditii' rezulta: i "
- AE
2
(2.69)
. liT , ". .' "
Deplasareaeelor doua debite de fluide m
1
avind loc, teoretic, in con
ditii ,izobare se eonstata. ca;, . ' , . . .
I j" . = ml(el; - el") =
= i 1,,- Ta(sl'" - SI")] = ml(l" qtl ..,..-:' T
a
I dsq, I) =>: ml leqil"':":'"
=--1 Ql I T. ISo, I = IE
Q
, I, .
ceea ce ealp !!1 re
de rll, ..
In unitatell tlmp. , , ." .. "'f . .. " ".. ", .
I
-' .... is"''':'''' ,.... ",.,_:,.,c;;;,",
j
In se la ,eoncluzia cl, p,entru fluidul
exergiei . tn unitat'e.a de' limp se reglSflfte sub forma exergiei clldurii
ditre aeest fl,u.id: AE2= 122 -
Ca urmaze:.;: ' . .-'
'n;,:: ,I SA 1- (QlI- TaSA) = Ta(SQ' -15;" I), . (2.70)
toT' ' \I, \I., \I, ..
unde:
,', 'A' '<0;
'.
--
Sq,
'5"
,u>-'Q," Iml . = m2
A
Sq, > 0,
(2.71)
SQ, = AT
: aT'
reprezinU: de ale entropiilor celor doua fluide in unitatea
de timpe6nsecinta a transferului de caldura intre ele.
Notind' eu:
;., . ;' I[kW]
::i., = SQ' - ISA -'- , (2.72)
(1T \I, K
entropiei sistemului' ' delimitat de conturul
torului de dildura, datorita ireversibiliHltH transferului dedildura, ia dHe
renta finita de temperatur1i intre do'ua fluide rezulta ca:
It, , = TaS., . (2.73)
I!J.T . I!J.T
Observind,a:
i _. '
ql
.j
,
,
, 'if2
T T =---;:, 74)
"'q, As
q
, ..
'1lIq,' As ,
q
reprezinta temperaturile termodinamice medii ale celor doua fluide, se con
stata ca:
, . . ,( T) ,( T)
IIi'I!J.T = I EQ, I- Eo. = IQI I .1 - r .,-- Q2 1 - r =
"'q, mq.
=
. (1 1)
Q. T
a
- = T
a
Tm - Trn'
T q, T q. Q= T
a
T
ATm
'. T?"

Q.
. mg. "'4,' mq, IIlq. fIOq. ...4. " ' .. j.
Comparind relatiile (2.73) *i (2.75) se obsei-vi1 dE
:
I!J.T AT';'q ,Q
(2.76)
SirI!J.T
'
"'q, mq,
unde ATm = Tmg - Tm reprezinta diferenta temperaturilor termodinamice
. q , g.
medii ale eelor doua fluide.
In aeeste eonditii, transferul de caldura la finita de'
reprezinta 0 sllrsa de la nivelul sistemului termodinamic format
din cele doua fluid.e el:ire patt\cipa la proces. ,
. ,Ecuatia (2.69) poate fi idlsl ti sub forma: "
. ,\ "\
.," 1-E
6
+"'rAT' (2.77)
. ."" l
\, 'It Mr] ,dB
de caldura, din punctul de vedere al poate fi exprimat
eli
cald 'tn

pre
pierderii
diferenta
reprezintaJ,
ai
ini:!
'
termo-:,.
cu
ajutorul randamentului '
_
YJE = IF! = 1- = 1 - ni,
O. IJ.
unde 1ti, reprezinta ponderea pierderii datorita ireversibilitatii transferului

de caldura in exergia dildurii cedate de fluidul cald.
Observind di cele doua:fluide evolueaza indomeniul temperaturilor T> T
a
'
!
7;', .
jt'd,hciO
.ltQil-Okc; ",
l1
ir6T
tJT

"'V: /
/ /
[oz" 77cz"0
t
OI
* (j/Ec
7
o b
Fig. 2.1'1. Reprezentarea grafidl. a bilantu1ui exer
getic a1 unui schimbll.tor de caJduril. in domeniu1
T > Ta (a) T > T a (b'.
, In
'a exergiei cal
duriicedate de fliIidul
unitatea de timp: se
parFal in exergia dildurii
luate de fluidul rece,' restul ser
vind pentru acoperirea
cauzate de ireversibilitatea trans
ferqlui de .caldura Ja
finifa de temperatutlL Sub aceasta
forma relatia (2.77)
ecuatia de' bilant exergetic
schimblHorului de dildura; grafic,'l
acest bilant este reprezentat
figura 2.14.
Gradul de perfectiune
dinamidi a procesului de transfer
rezulti'i di"tJE

poate fi scris sub forma:
Til
1--- -
Yi
Yi _
T
mq, _
6
E q, _ ,c,
(2.79)
- T -6--'
a
1 - -- Eq, "tJc.
T mq
adidi este exprimat ca raport intre valorile medii ale factorilor exergetici
de temperatura ai fluidului rece respectiv, cald care, in domeniul T > T
a
au semnificatia randamentelor unor cicluri Carnot directe delimitate de tem
peraturile T
m
q,
T
a
T
m
h
... T
a

tn cazul transferului, de caldura latemperaturi T < Til se constata di
<0, iar E
Q
>0 astfelindt ecuatia de bilant exergetic devine (fig. 2.14, b):
It ... I = Eo + IT., , (2.80)
'<I, I
iar randamentul exergetic se, sub forma
. Til
E' 'Hi' y- - 1
YJE = = 1 = tnq. = EC,. (2.81)
IE
iJ
, I IE
Q
, I .TII _ 1 EC.
T mg,
S2
.,_

J .... ... .,
Rezultli ded,cl, T <T"L,TjI1
AT
cste exprimat deraportul'; eficientelor frigorifice
ale unor cic1uri Carnot delimitate de
temperaturile Til'" T
m
Til .. T i
m
q. q.
Trebuie arll.tat cll., din punet de vedere ter
modinamic, pentru reducerea pierderii cauzate de
ircversibilitatea transferului de caldura impli
cit, randamentului exergetic al proce
sului, se impune reducerea diferentei minime de
temperatura 6.Tmin' teoretic, pina la anulare. In
aceasta situatie insa suprafata de transfer de cal
dura a schimbatorului de caldura A =-.!I_
, k lit
med
va tinde dHre infinit iar' costul aparatului, va
Ca urmare, valoarea optima, economica,
a diferentei medii de temperatura va cores
punde situatiei in care suma cheltuielilor refe
Co!. elf
r> .... }
[vmin' ,
c,'1
/:'t opt

M
med
Fig. 2. 15. Optimizarea dife
rentei medii d,e temperaturi\ a
unoi schirilbAtor de caJdurll. pe
bazll. tetmoecoribmicl1.
ritoare la pierderile de natura energetica a celor privind materialele, ex
ploatarea etc., devine minima aspect reliefat cu ajutorul figurii 2.15.
La costului energiei CE in comparatie cu costul materialului CM
din care este executat schimbiHorul de dl.ldura se constata ca seade.'
2.9.2. Proeesul _de laminare
Cazul gazului perfect. Pentru simplificarea analizei se considera di lami
narea gazului perfect are loc in conditii adiabate, cu neglijarea' variatiei
energiei cinetiee a gazului. Intre sectiunile 1 2 ale conductei In care are
loclaminarea (fig. 2.16), se poate scrie pentru 1 kgjs de agent ca qI-Z = l,._.=
= 0 astfel ca, aplidnd ecuatia qI-Z = lii + l,._. rezulta: lii = 0 sau i = const.
ceea ce constituie caraeteristiea laminarii adiabate. In cazul gazului perfect'
deoarece lii = cpliT se ajunge la conc1uzia ca liT = 0 sau T = const.
Tinind seama ca eq,_, =0, se constata eli ecuatia (2.56) devine: lie +
p
+ lie
T
+ nt, = 0 in care: liep = RT
a
In Pz reprezinta variatia componentei
I PI
mecaniee a variatiei de exergie a gazului perfect iar lie = c (T - T ) _
T p z I
z
Tllcp In T = 0 precizeaza variatia componentei termiee care, in cazul
TI ,
gazului perfect este nula (T
z
= T
I
).
In aceste conditii rezulta ca:
nt', = - = RT
a
In Pz = RT In PI . (2.82) 7 , 2
".p,
a

eu = P lip I scaderea pz presiunii
cauzate de laminare
"',
culjip = lip,
PI
(2.83)
f " t 1 'l(d .. '1' t" '"
COelClen U.: SCd. ern re a
A st
111
proces se aJunge la ,concluZla cl plerderea datonta
3a'
A Mette ird
P, Pz':'P,
,
Fig. 2.16. de precizare
a procesului' de" 1aminare a
unui fluid de la PI la PI'
ireversibilit!t
ii
lamin!rii unui gaz perfect este exprimata de valOarea
absolut! a variatiei componentei mecanice a gazului
. 1 [k1 kW1
1t = RT"ln - =-- . (2.84)
lr
I L -. 4Jp kg kgJs
Pentru valori mici ale lui 4Jp se constata, prin dezvoltarea in serie a 10
garitmului, di:
1t
lr
, = - RT" In(l - 4Jp) .;..... - RT" {- 4Jp - 4J: ..
RT" 4Jp = R
M
T,,4Jp' (2.85)
M
Reducerea coeficientului 4JP' a temperaturii mediului. ambiant' T"
terea masei moleculare M a agentului determina pierderii. pro
vocate de ireversibilitatea procesului de laminare a gazului perfect.
Observind teorema Gouy-Stodola conform c!reia
(2.86)
1t
lr
= T,,' .1.s
lr
,
I I
se ajunge. la concluzia ca, In timpul laminarii, entropia gazului perfect
cu
(2.87)
.1.s
ir
= R In
1
R 4Jp
I 1 - 4Jp
aspect evidentiat cu ajutorul figurii 2.17.
Pentru un debit mde gaz perfect laminat pierderea cauzata de ireversibi
litatea procesului In unitatea de timp este data de:
(2.88)
iIi'
I
'- m' 1t
ir
= T"m.1.sir
I
= T,,' Sir
I'
. .1.S
unde: Sir = m' .1.s = Air, reprezinta viteza de a entropiei in
ir
, '.:.l't'
timpul laminarii.
T;
T Pzp,-,1p'
P,
.
f..
I
q,
Tz-r, I to
To
'"all! =
/f',jPI
= ?; 4sj fi,p,
s
Gli SIN
s
Fig..2
/
18.. Schema d.e precizate, in
Fig. 2.17. Schema de precizare
diagrama T - s. a evo1utiei de in
in diagrama T - s, a 1a
unui ga,z ,perfect de
mlnArH unui gaz' perfect 1a .T > TfA
pierderi de' presiune i'ri .domeniu1
.' 'T:> T.,


.5-a. ;u!tat ,de ,lnS!Otesc. prin
conducte, schlmbatoare de c!ldura etc., wt # echlvalatecu efectele; unor
procese de laminare. Astfel,spre exemplu, rn schimba:tpxWtiil .dldurl
analizat, variatiile temperaturilor celor doua' fluide pot Ii schematizate sub
!orma reversibile la carora. proce?,e
lreverslbl1e de lammare care determma scaden de preslUne echivalente cu
pier,deril,e .de presiune irespective. ,"."
Dupacum rezulti din figura 2.18 evolup.a rea1a 1'-1'f aJLuidului caJd,
consideratgaz.perfect, este schematizata prin etapa izoba.m. de raCire.
urmabl delaminaTea care determina sdidereapresiunii'cit API> iar
evolutia reala 2'-2" a fluidului rece presupune etapa Indilzirii izobare2'''';'2
i
urmate lamin.a,rea careprovoaca 0 de .1.h;,
Notind cuh, = .1.h \fIp= .1.P2<, coeficientii pierderilo;r relative de
. PI 'pz: . :,': ' ' " .
siune la circulatia CeiOT doua fluide prill schimbiHorulde caldura, rezulta
ca pierderile cauzate de ireversibilitatea proceselor de laminareechivalente
acestor sciideri. de ptesiune slnt precizatede relatiile: ,
1tir = T,,' .1.slr = RIT" In 1 }
AI', AI', 1 - 4JP,
(2.88)
1
1t
lr
= T" . .1.s
lr
= R 2T" In --
AI'. AI'. 1 -,4JP.
Pentru "unui randament exergetic al schimbatorului de dlldura
III care au loc aUt pierderi datorita transferului de ciildura 1a diferente finite
de temperatura, cit pierderi datorita scaderii' presiunii flnidelor, sere
curge Ia ecuatia bilantului exergetic (2:62, b) care devirie: 1' +2' = 1" +
+2" + in = IT
lr
+n
l
, . + tT'r 'reprezinta'suma pier
.' . AT "AI', Ap." '
derilor cal1zate de ireversibilitate III unitatea de timp.
il:
Ca urmare, In domeniul T > T", rezulta di:
1 .1.E1 1= .1.2 + illr + iI
ir
+ iIlr . (2.89)
AT Ap, AI'.
In ipoteza izolarii adiabate a schimbatorului de caldura, randamentul
cxergetic al acestuia poate fi exprimat sub forma:
= 602 = 1- = iIlrAT + iIirAP'
(2.90)
"fJEAT. AI' , .1.11 I .1.11 I I-
Este intetesant de observat ca in acest caz ecuatia bilant (2.89) se
reduce la forma (2.77) daca se tine seama di: '
1.1.11 = "1'- E1." = 1' - 1, +EI , - 1'/ Eo, I+.ll'r
.,i. ,'. .' Af' (2.91)'
f1Ez = e." -E,. ,=!,Ez" - E2j + E2, - Ez = - +E?J .
,(l.P.
Pierderea cauzata. deirever.lbilitatea laminlrii echivalentl pre
.iunii la. u, considerare in,tr-o ,lu.,
1& a flU1dulul. Intr-adeVlr. rezultl
.'
'.", : '1Jl
.llN
I

din figura 19, la vitezei ft1 de deplasare a fluidultii are loc reducerea
diametrului' d = y' 4m de li
7'CpW
,l pw
2
neare t1p= X- -'_.
d 2
In consecinta, la marirea lui w, scad cheltuielile legate de eostul materia
lului conductei eM cresc- cele determinate de pierderile energdice CE;
pentru oanumitavaloare WOP! suma celor doua categorii de eheltuieli, in
care pot interveni cele legate de iwlarea conductei, amortizare etc., de
vine minima.
Din cele aratate, rezulta ca, determinarea pierderilor 'cauzate de ireversi
bilitatea proceselor de transfer de caldura laminare pot juca unrol im
portant in studiile de natura termoeconomica care permit optimizarea com
plexa a unor parametri de natura functionala sau constructiva.
Cazul gazului real. In cazul gazelor reale, scaderea presiunii prin laminare
este insotita de 0 variatie a temperaturii cunoscuta sub denumirea de efect
Joule-Thomson de laminare. Sub forma diferentiala acest efect este precizat
de relatia:
=
In tehnica frigului intereseaza mai ales cazul dnd prin laminare tem
peratura scade (dT < 0) astfel indt deoarece dp < 0 rezulta ca
Se reprezinta un proces de laminare 1-2 in domen.iul 0(; > f) in timpul
caruia presiunea scade de la PI la P2' iar temperatura de la T1= T" pina
la T < Til' Procesul este reprezentat in diagrama T-s (fig. 2.20).
2
0 laminare adiabata (eql-2 = 0) rezulta caecuaFa (2.56) se
reduce la: t1e + t1e ,+ 7'C = O. Deoarece in timpullaminarii componenta
p T irl
mecanica a exergiei acuza 0 scadere (t1e
p
< 0) se ajunge la concluzia ca:
I t1ep I = 6.eT + 7'Ci "
(2.92)
tn care:
i t1e I = IT. = T,,(S2
T
- SI) - (i2T - i l ) = aria sI12T.2s2
p . .
ri
o:.i >a
,11 ,Pz

remin ."
T, -To
T
ml
Tz<T,
c eN
oS2ra oS
Wopf W
Fig. 2.20. de precizare.'
Fig. 2.19. Optimizarea vitezei me
in T r f. ,a efectului
dii de deplaBare upuiiluid priI1-"
frigorific aL unui gaz real
tr-O, conductll. pe bazll.hldroeco
;;" Jl.Omi.clt.' aflat ill domenhil otj > O. ' I ,I,
;:e6
reprezinU. a' mecanice a exerglel
avtnd se111nificaHa lU!in.l}ui Jjl).ecanic :de destindere. a 'gazului real
la tempera,tura Til P2: ' ,
t1e
T
= I = T
II
(S2T. - S2) - i 2) = aria 11221'..'
scaderea termice a exergiei avind semnificatia valorii
absolute a exergiei caldurii preluate de agent intr-uh proces izobar de tn
dHzire de la T 2 la T.1 = Til'
Notlnd eu:
qo = i2T - i 2 = aria s222T.S2T (2.93)
dcctul frigorific care poate fi realizat cu ajutorul gazului lamini denumit
efect iwtermic .de t1i
T
eu " .
t1sq = S2
T
- S2 (2.94) ",'
entropiei in procesul izobar de indHzire 2-2
T
rezulta ca.:
T" "" (T t1s
qo
1)' (Til 1)"
cq = II' uSq - qo = qo 11----;;; - = qo T ; - =
m
qo qo 1
(2.95)
= T /( T _ T ) := - = I minc I,
ml " m/ EO
are semnificatia eonsumului minim de lueru mecanic al ciclului, Carnot in
versat y - 2
Ta
- delimitat de temperatura
ratura tennodinamidi medie:
T
j
m '"
uSq,
care caracterizeaza agentul in procesul de realizare a
Co fiind frigorifica a acestui cielu.
tn aceste condiFi ecuatia (2.92) devine:
IT. = J/mt" I + 7'Ct
c ,
T
l
= Til tempe
,(2.96\
'
efeetului frigorific.
(2.97)
Ecuatia obtinuta scoate in evidenta faptul ca lucrul mecanic izotermic
care s-ar putea obtine prin destinderea gazului la temperatura T
a
de la PI
"2 lap. se partial in lucrul mecanic minim necesar unui Carnot
inversat care realizeaza efeetfrigorific ca laminarea. restul servind
pentru acoperirea pierderii cauzate de ireversibilitatea acestui proces:
'7'Cj., = Tfj' t1sj' = T,,(S2 - SI) = aria (2.98)
J
al unui gaz recil in domeili@ T T
a

In cazui ell > poate,,fi sub f6rma: ,
7tj
, ,- 1 _ . r, ==
(2.99)
,f
Ij ,Af.1 \));;g;:;-\ I , lor.,'
J,','4
7rn' ,S"
<",\i!,
Tintndseama de efectulfrigorificqo ar
putea fi obtinut gazului real se
introduce notiunea de frigorifiCa a la
minarii:

qo qo \l"'iNc I
0.1 = EC""lJE =
j lTG, j; IT. " '
, 1,- Ttlr,'
(2.10,0)
= T,. -1
T
mj
Relatia (2.100) demonstreaza cii marimea E/{
este data. de produsul intre eficientafrigorifica Ee
qo f Ira-Qt/'m/ncl"''''/1 randamentul'exergetic allaminarii -rJEI Care tine
seama de pierderea introdusa de acest proces.
Fig. 2.21. Bilantu1 energetic
exergetic al procesului de la Tinind seama de rezultatele analizei efeetuate
minare in domeniul Cl'l > O.
devine posibila precizarea bilantului energetic
exergetic al procesului de laminare a unui gaz
real la T T4 pentru ell; > 0 ;acest bilant.aratat in figura 2.21, prezinhi ca
avantaj faptut di. prin raportarea diferite10r segmente (qo. lT
G
l"'iNc) pot fi
obtinute marimile caraeteristice ale laminarii gazului real (0.1. Ee. "lJE) in
domeniul T T
a
pentru > o.
2.9.3. Procesele' de destindere comprimare
Realizarea efeetului frigorificeste indisolubillegata de existenta procese1or
de destindere comprimare ale agentului de lucru. Ele se in deten
toare compresoare, care pot fi aUt volumice dt rotative. In general.
procesele de destindere comprimare sint ireversibile aUt pe plan intern
extern. consecinta a frecarHor gazodinamice mecanice care se ma
nifesta in, timpul lOT cit datorita
:T
transferului de caldura la dHerente finite de tem
peratura cu mediul exterior ,
7;' if In ,ce1e ce urmeaza se analizeaza numai cazul
P
z proceselor adiabate ireversibile de destindere
comprirnare. ""., '
,Cazul destinderii adiabate irepersibile. In timpul
7l I "{ U?Ui .:eroces, 0 din
energla este pentru Ihvmgerea
, ' lucrului de transfonna in
T, caldura. pre1uata din nou' de catre agent. Ca
Q,-' I, ()( jJ. urmare. entropia agentului aspect care
caracterizeaza de altfel procesul de comprimare.
, In diagr,ama
1 "r T -5, Uh itleal, "qe "des
Fig..2.22. Schema de tindere 1'-2,ptectim ((;ortvetl.tiorial) 0 '
In .d18.grama T - s, a adiabata ireversibila 1-2 ambele determinind
1l41j1,be,te reveral.bUe ,1 lrever- d' . " 'd ,,' " .
aitk!e 'de destlndere unul. sell erea ,:preSlUQli la PI'). Consldertnd ca
&fent In domeDlul T> T.. ageritul (gaz pfect) .. e(rolueUl In domeniul

'{ > T
a
se afla in curgere continua. in regim stationar ca
8q = di + 8t, rezulti'i, ca: .
..:-. pentru proces,ul 1-2. ; la, = .i
l
-
- pentru procesul 1 2; la = tl - t2.
(2.101)
Dooatece T 2 :> T
2
, implicit! i 2 > i 2, astfel ca la <: 'ceea ce demoij.
strea.za ca ireversibilitatea procesului 1-2 determina 0 pierdere de lucru
mecanic. Abaterea procesului real In raport cu cel ideal poate Ii apreciata
prin randamentul intern (adiabatic) al destinderii care compara procesul
real 1--'-2 Cll cel ideal 1-2. :
1-T
2
la i l - i 2 T I - T2 T I
= =, _
(2.102)
la, il'- i 2, T
I
T
2
, 1 _ T2,
T
I
Se noteaza cu:
= PI
(2.103)
, P2
raportul de scadere a presiunii in destindere astfel indt, deoarece:
I-A
2
T =(P2) A =
TI PI
rezulta ca.:
1 _ T2
T
I
1Ja = I-A (2.104)

Din ultima relatie se determina raportul:
I-A) I-A
T 2
(
-A- T
2
-A
- = 1 - 1Ja 1 - > - =
TI , T
I
Pierderea de lucru mecanic este precizata de:
M = Ill. - la = i l - i2, - (i
l
- i
2
) = i
2
- i
2
=
= cp", (Tz - T2.) = aria a2, 2b. (2.105)
Cl1dura de frecare preluata de agent se determina observind tii:
qlr = T ds = aria a12b. (2.106)
Diferenta lntre cllidura de frecare preluata de agent pierderea de lucru
meeanic. '
,111/. , " ,., 9", - Al = aria 122.1 (l.107)
It. retransformatl In lucru mecanic In timpul procesului, 'cle destindere.
-
fomij:
In. acesteconditii 114 poate fi scris sub
AI'
(2.108)
..,. = 1-----,0
'fa 1 "
d,
Aplidnd ecuatia (2.56) pentru eq,_. = 0 se
1(ird
Ae +1a + 'Tr:jr 0 sau,deoarece Ae < 0 rezulta ca:
4
I tie \ = 1maz
,
=
",
l4 +'Tr:jr (2.109)
4
Ultima seoate, in faptul' di sdi
derea exergiei agentului in destindere, avind semni
Id
lucrului mecanic maxim care s-ar putea
Fig. 2.23. Bilantul exergetic in reversibila 1 - (J. - - 2, a agentului
al unui proces de destindere
dinstarea 1 in starea 2, se in lucrul
adiabat1\. cu precizarea pier
mecanic efectuat, restul servindpentru acoperirea pier
derii cauzate de ireversibi
litatea intern1\..
derii cauzate de ireversibilitatea interna a destinderii:
(2.110)
'Tr:jr = T ' A5
jr
= T
a
(5z - 51) = aria
a
4 4
Reprezentarea grafica a exergetic este aratata in figura 2.23.
tn aceste randamentul exergetic al destinderii este definit de
raportul:
1
(2.111)
1)E = 1 _ 'Tr:ir
4
= 1a
4 I Ae I 1maz 1maz 1a +'Tr:ir
1+
'Tr:jr4
4 __
la
(2.108) poate fi corelata cu analiza exergetica a procesului de
destindere daca se seama ca:
I Ae I = 1maz = el - ez = el - ez, + ez, - ez =
= i - i
z
, - T (517"" 5z,) +i z, - i z - Ta(
5
z, - 5z) =
l a
= 1d, 7"" (I qzz, \ - Tal A5
qzz
I) -:- 1d, - I eqzz \
. " '
!:i.e =
lIuh forma:
utilizat
I'rocesul
tn figura

Ivlnd
'/li"
" ,
I,V -
I
In cazul dnd procesul de destindere se in domeniul tempera
turilor T < T
a
urmarind deci obtinerea unui efect frigorific este necesar sa
lle rccurga la descompunerea variatiei de exergie in cele doua componente:
unde e reprezinta exergia caldurii care ar fi cedata de agent intr-un proces
zz,
izobar
q
2-2. racire. aGeasta exergi,e ca fiind 0 pierdere externa
'Tr: = I e , I rezulta ca (2.109) poate fi scrisa sub forma:
q q2z
1d' = 1a + 'Tr:
q
+ 'Tr:
jr4
' (2.112)
, "
Compadnd (2.105) (2.112) se constaHi ca pierderea de lueru
mecanic epte d,at.a..,
(2.113)
A1 = 'Tr:q + 'Tr:jr '
, 4
tn randamentul intern 1)a devine:
<- /,", , ,:',' 'Tr:
q
'+ - :...-',.,
(2.114)
1)4=1- 1 =1-('Tr:q +'Tr:jr)'
d 4
,
diagrama
"'Sub este materializata prin
, ''''.
.... Il.I. Gbrura


.
"
.
, ,,',.'.
,<,
,,; , , ,,'.,
tL\iilAi""",I!I&I .1ii-tS "'I.. '. ,",",I

.:.
T
L1e
T
-jeq,I-1
1
min
J
.
4
r,-ra .,

1;n 'I un <'
Tz
Tzor I
, $,
$2 $2 $
["
10
Fig. 2.24. Bilantul exergetic Fig. 2.25. Schema de precizare.,
al unui de destindere in diagrama T - $, a destinderii
adiabatll. cu precizarea pier adiabate'ireversibile a unui gaz
derii interne ' 'externe perfect in dome'nfril T < Ta'
cauzate de ireversibilitate.
Ae
p
+ !:ie
T
Ca: urmare, de exergetic (2.109) se va scrie
I Ae
ll
l = AeT +1a +'Tr:ir
4
' (2.115)
Se aplica unu;i proces de destindere intr-un turbodetentor
in tehnica temperaturilbr joase in care gazul, considerat perfect,
t'lvolueaza adiabat ireversibil de la T 1= T
a
PI pina la T z < T
a
h < Pl'
1-2, reprezentat in diagrama T - s, este aratat
2.25.
Sc observa imediat ca: , ,.,
" ", PI
I
Ae I = 1T = RT In - , ,,' (2.116)
p a a pz
, ,
sd'iderea, in valoare absoluta, a componentei mecanice a exergiei
lucrului mecanic izotermic de destindere a gazului la
peratura T
a
de la PI la h;
,'. '",' Tz , ' ,,' I; Tat,
4e'1' = cPm(Tz - T l ) - Tacpm In - ",,-----:cPm(T
a
-T2).+ Tac"II, In - ===
T ',".
l
T
2
q
, , (AS ) ( T )
- go + Ta A5q, = = I = qo Ta - -, - 1 = qo -Ta - 1 =
I' , qo m
4
=!'l' >i'i I ,,:J
0
,bC, _ qo = 11"""01, ,"
,Cc
'lClzeazl commenteg\term' a eJ(ergiei avind, ca in cazul la
tH gazului real, semriificat'- i minim al unui cic1u Carnot
'trlat Ot - - r - ..l..'. m.t de temperatura T. temperatura


medie Tm a procesului 2 - 2T. de realizare
rific de$tinderii
-
'
'
'
qo ...iZT
o
- i z = cp",(T
o.
- T 2) = i 1 - i
z
= la
in timpul entropia cu
= S2
T
- S2'
.
tn aceste conditii ecuatia (2.115) devine:
IT. = Ilminel + 1
4
+ 1ttr,,'
Se observa ca, lucrul mecanic izotermic de destindere la temperatura TIS
de la PI la P2 se in lucrul mecanic minim necesar unui ciclu Carnot
inversat care ar realiza efect frigorific ca
in efectul energetic de marime' la' restul servind pentru acoperirea pierderii
cauzate de ireversibilitatea interna a procesului de destindere.
tn multe cazuri energia mecanidi obtinuta la arborele detentorului
transformata in caldura prin intermediul unor rezistente electrice.
insa situatii (cazul detentorului-compresor) dnd aceasta
recuperata.
Considerind ca efed principal efectul frigorific. se ajunge la definirea randa
mentului exergetic (frigorific) al procesului de destindere care se
in domeniul T < To.: '
I _ I lmi"" 1 = 1- lrt+
1tt
r
tl
= 1-(1 +-)
'Y/Ed - I I = 1 1 4 1ttrd'
ep T. T.
Dezvoltind ultima relatie se obtine:
T
1
T
2
In--( 1--)
I,
(2.123)
destin-
(2.125)
destin-
a efectului frigo-
(2.118)
(2.119)
(2.120) .
procesul de destindere,
este
Exista
energie este

(2121)

(2.122) Yjl = _k_ , T2
E, k - 1
Ca in cazul laminarii gazului real
frigorifidi a destinderii:
_ !l!.- -.!lL.. /lm;"e I_
E/, - 1 " 1 - c
T. m'''e "T.
T 1 ,
P
1
In_
pz
se introduce notiunea
, I _ 1 - (14 +ntr,,)
'1IEtI - T
_"__ 1
T
m
"
Tinind seama ca valoarea maxima a efedului frigorific corespunde
adiabate reversibile 1-2. rezulta, ca:
_ .. _ qo .., _ cp.(T
I
- T
2
,)
E ----
Itl IT. RT In PI
"
.Pz
tn aceste conditii, se constata ca, randamentul intern (adiabatic) al
derii este exprimat de raportul celor dona eficiente frigorifice:
tltl qo T1 - Tz
ll4 =--=--=
Ei:" T
1
- T2,
42
-

iTa -q/'jlmin /+1T,'r'd
c
1'11(.2.26. BiIantul energetic-exergetic
III rrocesului de destindere adiabata
Ii "v('rsibila a unui gaz perfect in
domeniul T < T a'
Ca urmare deci, efieienta frigorifidi a
douii moduri anume:
. = ",'.' e;ma.. =
itl '1tJ I,
7lirc
b
Pcntru corelarea .marimilorcaraeteristice care intervin tn S'l:udiul jprocesu
lui de destindere io domeniul T < T
a
se propune bilantul
Accst bilant ariUat tnfigura 2.26, prezinta caavantajfapt:ul ca, prin
tarea diferitelor segmente (qo, &., pot fi cibtinute marimilecaracteristice
ale destinderii gazului tn 'domeniul T < T
a
Este interesant de remarcat faptul ca studiul destinderii g.a:zuluireal in
llomeniul T < Ta pentru Clj > 0 conduce la rezultatele obtinute in analiza
procesului de lamina'reptlUind conditia la = O.
Cazul comprimiirii adiabate ireversibile. Infigura 2.27 este reprezentat '.un
proces ideal adiabat reversibil de comprimare 1-2. in T > T"
prccum (conventional) <> evolutie adiabata ireversibila 1-2, ambele"deter
minind presiunii de la PI la h. Considerind ca agentul se afla. in
cutgere continua, in regim stationar tinind 'seama ca = di +all re
T

lis
T,
10
SI oSz oS
Fig. 2.27. Schema de precizare, in
diagrama T - s, a evolutiei adia
bate reversibile ireversibile de
comprimare a unui agent in do
meniul T> T".
destinderii poate fi exprimata in
' ..
",I . e;
'/E, C

(2.126)
,ultll ca:
- pentru procesul 1-2 Ilc, I = ill
8
:
- pentru procesul 1-2: lIe 1= i
z
- i
1
Deoarece Tz > T 2, implicit i z > i 2, asHe! ca Ile I.;. Ilc. I
rnonstreaza ca ireversibilitatea procesului 1-2 prcsupune un
Pz
P,
Tq!JSir.
C'
, (2.127)
ceea ce de
consum supli
mentar de lueru mecanic. Abaterea procesului refll in raport cu eel ideal
poate fi exprimata prin randamentul intern (adiabatic) 'al cottiprimarii:
T2, _ 1
__ _ ._. ':""" i 1 _ T. .2, - T
1
. ,.' Il.,LL i 2 T 1 ' .
(2.128)
(lol, I' i.- i
1
, .T,,- T
T
2 c
1
. ., \ ' 1 .
." T
1
48
",.""."L.c.
= PZ,
(2.129)
;",e"
NoUnd cu:
PI
raportul de a presiunii in comprimare tintnd seama ca:
k-l
- k-l
T2.=(PZ) = rezulta:
Tl PI
k
k-l
fJ."-1
t-'e (2.130)
1Je = T
z
_ 1
T
l
Se extrage raportul T z/Tl :
k-l
-k- k-l
T
z
1 -- 1 T2 fJ.-k
-= + >-=t-'e
T
l
1Je T l
Aplicind ecuatia (2.56) pentru eql-2 = 0 se obt
ine
:
Ae + l. + 7ti,c = O.
Deoarece le < 0, ultima relatie devine:
\le I = Ae + 7ti'c = \lmln I + 7ti,c' (2.131)
care scoate in evidenta faptul ca valoarea absoluta a consumului de lucru
mecanic de comprimare se partial in exergiei agentului
care are semnificatia consumului minim de lueru mecanic, in valoare absoluta,
necesar pentru aducerea pe cale reversibila 1 - ex - - 2 a agentului din
starea 1 in starea 2, restul servind pentru acoperirea pierderii cauzate de
ireversibilitatea interna a acestui proces:
7ti,c = T
G
' ASi,c = TG(sz - S1) = aria (2.132)
Reprezentarea grafica a bilantului exergetic estearatata in figura 2.28.
Randamentul exergetic al comprimarii este definit de raportul:
= Ae = f lmln \ = 1 _ 7ti,c = 1 _ ni, . (2.133)
1JE
c
Ile Ill.I Il. I c
Tinind seama ca, Al, consumul suplimentar de lueru mecanic este precizat
de relatia:
Al = Il.1 - Ile.1 = i z- i l - (iz - il ) =
(2.134)
= i
z
- i
2
= cp",(Tz - Tz.) = aria a2. 2b,
se impunee;x:primarea sub 0 alta forma a exergiei agentului:
Ae = Ilmln I = ez - el = ez - e2. + e2. - e1 = i z- i
2

- TG(sz - S2.) + i2 - i
l
- T
G
(S2. - SI) = (I q2Z.!
- TGI AS(/ I) + Ile.\ = 1eg I + lIe. 1
22. 22.

reetwH 't'\,"
,
I" ; i


"
Fig. 2.28. Bilantul exer Fig. 2.29. Bilantul exergetie
getie al unui proees de al unui proees de eompri
eomprimare adiabat.'l. mare adiabatll. eu preeiza
eu preeizarea pierderii rea pierderii interne !iii
eauzate de ireversibili- externe eauzate de irever
tatea internll.. sibilitate.
unde e
g
reprezinta exergia caldurii care ar fi cedata de agent intr-un proces
22.
izobar 2 - 2
8
de racire. Considerind aceasta exergie ca fiind 0 pierdere externa
7t
g
= t e
q22
I rezulta di ecuatia (2.131) poate fi scrisa sub forma:
Ile 1 = Ile. I + 7tg + 7ti,c'
(2.135)
In aceste conditii, randamentul intern al comprimarii devine:
q
1J: =' 1
17
:i = 1- 7t = 1 - (Tt
g
+ Tti,c)' (2.136)
Sub forma grafica ecuatia de bilant (2.135) este materializata prin dia
grama aratata in figura 2.29.
Comparind relatiile (2.134) (2.135) rezulta ca:
Al = 7t
g
+ 7ti,c' (2.137)
Daca se tine seama de valoarea caldurii de fre<;:are preluate de agent in
comprimare:
qf' = T ds = aria a12b
.1
tn
Ie ajl1nge la concluzia ca, spre deosebire de cazul destinderii unde Al < qi"
cazul comprimarii Al- qf
r
= aria 12
8
21 ceea ce demonstreaza di in
Iceastii situatie Al > qf,.
Analiza termodinamica a procesului de comprimare efectuata anterior a
prcsupus di acest praces se in domeniul temperaturilor T > T
a
efectul principal urmarit fiind cel de a presiunii agentului;
temperaturii care pe cea a presiunii este utiHi numai in anumite
cuuri, ca de cel al instalatii10r de turbine cu turbomotoarelor
de aviatie etc. Aceasta situatie caracterizeaza, in general, functionarea com
,pa:Cl80arelor rotative n,eracite pentru c,are procesul ideal de referinta este cel
a4labat reversibil de la acest proces luindu-se in considerare prin
(lIndamentul intern "(aaiabatic) al compritnarii.
It&
, ,'c'" rmtt?!. tt' .,arch,
T
Tzi
Tzs
7: Q J
T./('0
"
Dadl. se fac referiri la tehnica frigului
pz
se constata ca ciclurile de funcFonare ale
instalatiilor frigorifice impun ca procesul
de comprimare sa $e in prima
Pa:
etapa la tempera-turi T < T. iar in etapa
a doua la T>T
a
. Este de observat
faptul ca ,:mtrirea temperaturii agentului
este utila numai in prima etapa, pina la
atingerea temperaturii mediului ambiant

T , care joaca pentru
a
ciclurile de funcFonate ale instalatiilor
frigorifice. ace'stei temperaturi,
consecinta a conditiilor reale de functio
nare ale compresoarelor frigorifice este
insotita de aparitia unor pierderi externe
'');
7
:
oS s. oSz oS determinate de transferul dildurii catre
eTa 1 mediul ambiant la diferente finite de tem
11
Fig. 2.30. Schema de precizare, in dia- peratura, proces care se in
grama T - s, a comprim1\.rii adiabate condensatoarele instalatiilor frigorifice cu
ireversibile cu aducerea agentului din . . ., ' .
domeniul T < T
a
, in ,domeniul T > T a' vapon respechv, m raCltoarele celor cu
" " gaze. Iii ,!-ceste conditii procesul ideal, de
comprima're, nu mai poate fi considerat cel cidiabat reversibil, pentru com
presoarele rotative neracite sau cel izotermic, pentru compresoarele cu piston
racite fiind (fig. 2.30), sa se recurga la un proces care presupune
doua etape:
etapa comprimarii adiabate reversibile 7 - de la T
1
< T
a
PI (J.
pina la T
a
0 presiune intermediara, Pa.;
----=: etapa comprimarii izotermice ex - 2
To
la temperatura T
a
de la pre
siunea intermediara P", pina la cea finala P2'
Consumul de lucru mecanic caracteristic acestor doua etape reprezinta
consumul minim corespunzator scopului urmarit anume cel al obtinerii
agentului frigorific h temperatura T
a
0 presiune P2 superioara presiunii
PI care caracterizeaza agentul in procesul de realizare a efectului frigorific.
in continuare, prin destindeiea agentului de la presiunea de com
primare P2 pina la cea initi3.Hi. PI are loc scaderea temperaturii de la T
a
la
T < T
a
creindu-se conditiile de obtinere a efeetului frigorific.'
Considerind ca agentul de lucru se comporta ca un gaz perfect evolueaza
Intr-un proces adiabat ireversibil, in continuare, se procedeaza la compararea
aeestui proces 7-2 cu procesul ideal 1 - ex - descris anterior. In acest
seop se reia ecuatia (2.131) in care exergiei agentului = e2 - e1 =
.. e. + e2T - e2T' - ea. + ea. - e1 prezinta urmatoarele componente:
G a , .
ea. - e1 = ia. - i
1
- Ta(sa. - Sl) , ia. - i
1
= Ill_a. I,
reprezinta valoarea absoluta a lucrului mecanic de comprimare in etapa
1 - ex; ,
e2T
o
" c. = i
2ro
- ia. - Ta(S2T
o
'- s.. ) =;= I
l
a. ....2T
o
I.
. . . ';, 0'
absolute a lucrului mecani<i: izotermlc de comprimare
In etapa, Qt - 2To ;, " " ' , . '
e. r- el
T
= i 2 i
2T
- T,.(Si sIr) = I ql2T I --.:. = Iell I --:: 1tOr>
.. G I' I'".";. G . 'I,' 22T. 22T., .. .. ;!
','6

!,,a.;., ... '
precizeazi'j valoarea a.bsolutl a dldurii
de agent mediului ambiant. tntr-un
izobar de rlkire! 2-2,-;.. 'Ca urniai"e,' a<:est termen
reprezintl1 opierdere 'deexergie consecintlt a ire
versibiliUtii . transferalui de caldura agent -+ mediu
i,rc
ambiant dupa efeetuarea procesului de comprimare,
Se constata deci ca:
= Ill-4,1 +,lla.-2Td 1 + 1t'Ir = Ile.-To I + 1t'1r
(2.138)
II 11 de Iles_T0 I reprezinta valoarea absoluta a lucrului II -Tn I
Illl'(anic izentrop-izoterm de comprimare necesar ,cs 0
\wntru aducerea agentului din starea 7 (P T <.T 2.31. .Bl1a.
n
t
u1
exerge
1, 1 a tlC al unUl proces de com
t11, 2Ta (P2' Ta ) primare adiabatli ireversi
rmmd seama de cele aratate rezulta ca: billi eu aduc'erea agentului
din domeniul T < Ta in
Ile l = lle,-T
o
I + 1ti'e + 1t
'1r
, (2.139) domeniul T> Ta
\'cuatie care demonstreaza ca lucrul mecanic consumat in timpul comprimarii
1-2 se in lucrul mecanic minim de comprimare caraeteristic tra:
seului 7 - Qt - restul servind pentru acoperirea pierderilor cauzate de 2
To

ircversibilitatea interna externa.
Grafic, bilantul definit de ecuatia (2.139) este aratat in figura 2.31. Rezulta
imediat randamentul izentrop-izoterm definit de raportul:
, Ilc.-To I _ 1 _ 1tire + 1tqr - 1 _ +- )'
YJe,-T
a
- - , - 1t1re 1t'1r
(2.140)
Ile I ' Ile I
Tinind seama ca,:
It,-To I = T 1) +RTaIn -
(2.141)
.
cp,,(Ta -
hj
,
Pa.
Ile' = cp,,(T2- T 1)
iar:
k
Pa. = Pt(Ta)k-1 se ajunge la concluzia cit
T
1
k-I
k-'.I
T1 1
T
1
(h) k 1 T
1
1
1 - -+ n-
T
1r4
...
-
c
k
T - T: + n r:: Pt T
a
T
a
T
a
YJc.-T0 = - . = -
a
.
k-I YJe'
T
1
T
2
T 1
k 1
T
1
(2.142)
Ultima relatie stabileite legatura intre randamentul izenf'rop-i?Oterm
eel izentropprin intermediul rapoattelor T
a
lT
1
lle' La limiia, dud T1= Ta
rezl1lta legatura intre randamentul izotermic. cel izentr9pic:,,'
k - 1 In
'ric" AI-1 ' 'ric' (2.143)
r '.,.. II ",-.",.1
. ,.AI_
""lfttn IS,
Analiza efectuatl aplicabilitate in. cazul turbocompresoarelor
frigorifice.nerldte: Daca in tidnpul comprimarii agentul este Tacit cum
se inUmpla in cazul frigorifice cu piston este necesar sa se
tina seama de pierderile de exergie cu caldura evacuat3. prin peretii cilin
drului,' aspect care va fi evidentiat cu ocazia studiului proceselor de lueru
aleacestor compresoare.
2.10. CICLUL IDEAL AL INSTALATIILOR FRIGORIFICE
CARNOT INVERSAT)
Obtinerea efectului frigorific presupune parcurgerea de catre agentul de
lucru a unei succesiuni de procese care reprezinta un cicIu frigorific.
procesele sau evolutiile reale sint, in general, ireversibile rezulta ca cicIu
rile respective sint ireversibile. Dupa cum S-a aratat, cicIurile frigorifice
sint cieluri inversate, consumatoare de energie; prin apropierea proceselor
reale, ireversibile, care compun cielul, de procesele ideale, reversibile, gradul
de ireversibilitate al cielului frigorific se reduce, astfel ca, realizarea unui
efeet frigorific presupune un consum din ce in ce mai redus de energie. Acest.
consum nu poate scade sub cel corespunzator unui cielu. ideal compus din
evolutii reversibile care, dupa cum se este cicIul Carnot inversat.
Considerind ca sursa rece este caraeterizata prin potentialul To, iar cea
calda, in majoritatea cazurilor mediul ambiant, prin potentialul T rezulta
a
ca" transferul de caldura al agentului frigorific cu cele doua surse in conditii
de reversibilitate presupune existenta intre agent surse a unor diferente
infinit mici de temperatura. Ca urmare, agentul frigorific va prelua caldura
de la sursa rece la temperatura T 0 va ceda caldura sursei caIde la tem
peratura T
a
temperaturii agentului de la To la T respectiv, scaderea
a
temperaturii de la T
a
la To este posibila, in conditii de reversibilitate, prin
comprimarea adiabata respectiv, prin destindere adiabata. tn aceste
conditii, cielul ideal al instalatiilor frigorifice este compus din doua izoterme
(2-3, 4-1) doua adiabate (1-2, 3-4). Acest cielu, denumit cielul
Carnot inversat, reprezentat in diagramele p - v T _ s, este aratat in
figura 2.32.
p
To T
To r
Fig. 2.32. Schema de precizare a
ciclului ideal, Carnot inversat. al
instalatiilor frigorifice:
a - In diagrama p - v; b _ in diagra
ma T-s.
I I
Marimile caracteristiee ale acestui ctdu".e determina tinlnd aseama cl
. 8q 4r+3Z.:
lucrul mecanic tehnic consumat":in comprimarea adiabata reversi
bila t-2:
"\
lIe I = i 2 - i1 ;
- lucrul mecanic tehnic efeetuat in destinderea adiabata reversi
bila 3-4:
la = is - i
4
;
caldura preluata' de la sursa rece in destinderea izotermica. 4-1:
qo = i
1
- i
4
= T 0(S1 ...:....- 54) = To' 'Asq = aria 5
4
415
1
;'"
J':'
- dildura cedat3. sursei calde in comprimarea izotermica 2-3:
I qa I = i 2 - is = Ta(S2 - 5s) = Tal I = aria 512354'
Pe aceasta baza se exprima bilantul energetic al cielului Carnot inversat:
Ilminc I = lIt 1- la = I 1- qo = (T
a
..,- To) = aria 12341, (2.144)
care scoate in evidenta faptul ca cel mai mic consum de lueru metanic
necesar pentru realizarea efeetului frigorific qoeste definit de aria dreptun
ghiului delimitat de izotermele T 0 T
a
de izentropele 52 = 51 54 . SS.
Pentru aprecierea ciclului Carnot inversat seapeleaza la notiunea de efi
cienta frigorifica definita sub forma:
_ qo _ To _ To _.. > 1
(2.145)
,&C- , - - _ - T <.
j1m,ncj T
a
To
To
Dupa cum s-a aratat, spre deosebire de randamentul 'Y)c al cielului Carnot
direct care este subunitar, eficienta frigorifidi E:c este supraunitara daca
TafT 0 < 2 subunitara dnd TafT 0> 2. Reprezentarea grafica a functiei
EC = E: (TafT 0) este aratata in figura 2.33. Pe baza expresiei luic; se deduce
consumul minim de lueru mecanic necesar pentru obtinerea unei unitati
de frig:
" - Jlminc I _ _ Ta - 1
K - - (2.146)
qo E:c To
Dupa cum rezulta din relatia (2.146), acest consum spedfic minim
de energie, depinde de temperaturile celor doua. surse d,e calduriL
acestor temperaturi se reflecta in mod diferit '
asupra consumului specific de energie; Eel
derivata pattiala a acestui consum in raport cu J
temperatura sursei reci To este precizat3. de
relatia:
oKm'nc T a 0
-----.2 < , 2
oT0 Tv
In timp ce deiivata a marimi
In raport cu temperatura caIde T
a
are
valoarea: ' , ',!;" :
0, 'Z ,J"

" 'r , : 'i , I ., : i " , .'

- _i -,v, (2.148) Fig. 2.33.' Reprezenfarea'
aT"i Ii Ii '[.'flIIT.III! I fitl a fulictiei tc \,j;ic(T,,{T.,. ;
SS' ,

r'.
I
:lIniJ,,:
Derivata col\l&lDlului specific de: energie in rapart; cu
To fiind negativA rezulU\. ell. la scaderea lui To consumul
specific de energie rapid, tinzind dUre infinit, atunci
dnd To -+OK:. :Cealaltll. derivatli in raport Cll T(J fiind
pozitiva se constata ca, scaderea lui T(J este insotitii de
consumului specific de energie.
1.
Raportind cele doua derivate rezulta ca:
aK"'inc
aT; T(J
--=-_. (2.149)
iJK",inc To
aT
iVal-o, (J
A ' T(J 1 . l' l' 1 1
F' 234 B'l t 1 Deoarece - > ,se aJunge a cOnc uZla ca, III CIC u
Ill, ',' I, an u, To
otmergetlc al ClclulUl 'd 1 l' tit"1 f' 'f' t 'ol .
Carnot inversat, I ea a IllS a atll or ngon Ice, erea consum Ul spe
cific de energie Ia reducerea lui To este superioara
terii acestui consum Ia marirea lui T(J' Aceasta constatare impune reducerea
diferentei medii de temperatura in procesul de transfer de caldura din vapori
zator, in raport cu cea care caraeterizeaza schimbol de dildura din condensator.
Din punctul de vedere al analizei exergetice se remarca faptul ell. intreaga
d'ildura q(J cedata de agent sursei calde consta din anergie: I = I aqa I =
= Tal I in timp ce exergia efectolui frigorific realizat, in valoare abso
luta, reprezintii consumul minim de lueru mecanic, al ciclului Carnot inversat:
Ie
q
i = Ta - qo = qo{ T(J - 1) = qo( - 1)_
_ qo = qo = : l"'inc I.
To/(T(J - To) Ec
Se remarca deci, inca odata, ca la temperaturi To < T(J,anergia caldurii
este superioara caldurii:
aq = T(J' = qo + I eq I = qo + Il...i1lc I > qo.
In aceste conditii, bilantul energetic al ciclului Carnot inversat este arll.tat
in figura 2.34.
Faptul ca ciclul Carnot inversat prezentat este un ciclu ideal, reversibil,
<:onduce la concluzia ca randamentul sau exergetic este egal cu unitatea.
Abaterea ciclurilor frigorifice reale, ireversibile, in raport cu acest ciclu pre
supune aparitia pierderilor cauzate de ireversibilitatea interna externa,
ceea ce determina reducerea randamentolui exergetic al acestor cicluri,
adid'l gradului lor de reversibilitate ceea ce desigur ca, are reper
cusiuni negative asupra consumului specific de ehergie.
2.11. ANALIZA EXERGETICA GENERAU
A CICLURILOR FRIGORIFICE IREVERSIBILE
Ciclurile reale de lueru ale instalatiilor frigorifice slnt cicluri ireversibile
consecinta. a faptului ca in timpul proceselor care compun aceste
ciduri agentul frigorific schimba caldura la diferente finite de temperatura
cu cele doua. surse de clldura, schimba lueru mecanic in prezenta fredirii
-.
50
precum la de T
temperatura prm' lammare etc. TOll'1!e-aceste I cauze
analizate anterior conduc in ultimll. la
__-""1
z
terea consumului specific de energie 1'l.ecesarll. pentru
obtinerea unui efect frigorific. To I-----+---+-
in- a I . /
terne externe a ClclulUl fngonfIc asupra. perfor- ,
mant
elor
instalatiei . frig-orifice, in continuare, se T.. . , I
procedeaza la analiza termodinamidi generala a unui 0 \ I
asemenea ciclu ireversibil reprezentat conventional It ......
in diagrama T -5 (fig. 2.35). '
Se remarcafaptul di procesele de comprimare1-2
.s
destindere 3-4 sint adiabate ireversibile, iar cele Fig. 2.35. Reprezentarea.
cODventionalll, in diagrama.
de racire 2-3 indilzire 4-1 se in eon
T - s, a unui ciclu .frigo
unor diferente finite sdizatoare -de tempera dit
iile
rific ireversibil oarecare.
tura cu cele doua surse de caldura.
2.11.1. Bilantul energetic al cicluhli frigorific ireversibil.
Elicienta aciclului I
Pentru stabilirea ecuatiei de bilant energetic se integreaza primul principiu
al termodinamicii pe conturul inchis al ciclului frigorific:
fSq = fdtt+ fSl = fdi +fSlt.
Deoarece:
fdu = fdi = o,f Sq = qo + qa' iar
fSl = fSlt = 1,
se ajunge la concluzia ca: 1= qo + qa'
Tinind seama ca 1 < 0 q(J < 0 rezulta ca
-Ill = qo - I qa I
"
111=lqal-qO[k
J
= kW].
(2.150)
sau
kg kg/s
ceea ce reprezinta bilantul energetic al eidolui frigorific
care scoate in evidenta faptul ca, valoarea absoluta a
lucrului mecanic consuniat estedata de diferenta lntre
valoarea absoluta a dldurii cedate sursei calde dil
dura pre1uata de la sursa rece (fig. 2.36). .
Eficient
a
frigorifidi a ciclului este precizata de
qo 1
(2.151)
,=-...,... -=-
IQal-qa,111
. 11\'
go
Fig. 2.36. Bilautu)
In analiza termodinamicl cluid., pentru aprecierea
energetic &1 ciclului
frigorific ireversibil.
gradului de apropiere a realtn nport cu eel
. . :..II
.. "" .
....... .,
.........,.;.,_.-." " ,',.' ., . .

0
ideal, Carnot, delimitat de temperaturile TIS To alecelor douasurse, se
recurge la de grad d,e reversibilitate definit de raportul:
P=!.!...<l.
(2.152)
EO
Ca urmare deci, eficienta frigorifica a ciclului real este exprimata de pro
dusul intre gradul de reversibilitate a acestuia eficienta frigorifica a ciclului
Carnot de referinta:
Ef = p' EO' (2.153)
Este evident ca, marirea gradului de reversibilitate este insotita de
terea eficientei frigorifice reducerea consumului specific de energie necesara
pcntru realizarea efectului frigorific.
Pentru a evidentia factorii de care depinde peste necesar sa se reclllrgii la
analiza exergetica a ciclului frigorific ireversibil.
2.11.2. exergetic al ciclului frigorific ireversibil.
Randamentul exergetic al ciclului
Se forma (2.59) a ecuatiei fundamentale pentru studiul proceselor
ireversibile care se integreaza pe conturul inchis al ciclului:
f ae
q
= f de + faIt +
Cidul fiind considerat inchis rezulta ca:
faIt = lar
fde = 0, faeq = eq, + eq.,
1
f - 1ti,c + 1ti'd;
tn aceste conditii rezulta ca:
equ + e
q
= 1+ 1ti,c + 1tj, .
d
Deoarece 1 < se constata ca ultima relatie poate fi scrisa sub forma:
III = - 1 = - eqo - eq + 1ti,c + 1tj'd'
Marimea e
q
exergia caldurii cedate de agent mediului ambiant
tntr-un proces de transfer de caldura, la diferente finite de temperatura;
tritrucit qa < 0, iar < rezulta ca:
1t
q
= I eq.1 = - eq = I % I - Tal
(2.154)
reprezinta pierderea de exergie datorita ireversibilitatii externe a cidului
care caracterizeaza acest proces.
In ceea ce exergia caldurii eqo ' se constata ca: eqo = qo - T
a
deoarece qo < Ta se ajunge la condu:zia ca eqo < astfel inch:
I eqo I = Ta - qo = qO(T
a
- 1) = qo( T
a
_ 1) =
qo Tm
qo
Tm.l(T
IS
- T
mo
)
1&2
..
Este de observat 01 are semnificatia lucrului mecanic
minim al unui cidu Carnot inversat, delimitat de temperatura TIS tempe
ratura termodinamica medie Tiii, - a agentului in procesul de prelu
"
are a dHdurii qo de la sursa rece. Acest proces de transfer de .faldura sursa
rece - agent se insa la diferente finite de temperatura fiind deci
ireversibil. Pierderea cauzata de ireversibilitatea acestui proces se deter':
mina observind ca lucrul mecanit minim al cic1ului Carnot de tern':'
peraturile TIS To, care realizeaza efect frigorific qo este dat de:
lImine I = qo = qo = qo (T
a
- 1).
EO To/(T
a
- To) To
Ca urmare deci:
1t 0 = I e
q
, I - lImine I = Ta - q0 - q0( - 1) =
qo) ,
= Ta - To (2.155)
(
In aceste conditii, ecuatia bilantului exergetic devine:
III = lImine I + 1t
q
+ + 1ti,c + 1tj'd'
in care se noteaza, cu :
= 1ti,c + 1t;'d
(2.156)
suma pierderilor cauzate de ireversibilitatea interna a proceselor de com
primare destindere;
L7t1:
t
= '7tq. + (2.157)
suma pierderilor provocate de ireversibilitatea externa a cidului in procesele
de transfer de caldura cu cele dO\1a surse de caldura.
Ca urmare ded:
III = lImine I + L7t1:
1
+
sau
J kW]
III = lImine I + L1tj,
[
-
k
=-- . (2.1S8)
kg kg/s
Ultima ecuatie, denumita ecuatia de bilant exergetic al cidului, scoate
In evidenta faptul ca lucrul mecanic al cidului real, ireversibil, se
in lucrul mecanic minim al cidului Carnot iJ:lversat de referinta (deli
mitat de temperaturile celor doua surse de caldura considerate constante) ,
restul servind pentru acoperirea pierderilor cauzate de ireversibilitatea
interna externa a cidului real.
Pe aceasta baza se randamentul exergetic al ciclului real, ire
versibil:
I '1 L1tI , 1 't"
= - --= -"""ttl" (2.139)
, r' III' : III
unde reprezintli pbntlerelbUnel plerderi provocate hi
conlumul de lucru mecanlc a1 clclw\1'i real. ' :

Reprezentarea graficla' bilanttilui :exeTgEitic este ar1l.
tau. tn figura2.37. '; , .
Este de observat faptul di. randamentul exergetic
al cichllui real nu este altceva dedt gradul de reversibi:
litate al acestuia
I'l - / - ll"'itIcl -.: (2160)
... - - - - - - "'IE' .
c t I ! Il"'inc I III
comparatia celor doua cic1uri, real, ireversibil ideal,
Carnot, facindu-se pentru efeet frigorificqo realizat.
Ilmmel Este evident ca, reducerea pierderilor cauzate de ire
.versibqitate conduce la apropierea ciclului real de eel
Fig. 2.37. Bilantu1
ideal prin aceasta determin1l. randamentului
exergetic al ciclu1ui
exergetic al ciclului implicit, a gradului de reversi
frigorific ireversibil.
bilitate al acestuia.
2.11.3. Bilantul energetic-exergetic alciclului frigorific ireversibil.
Corelatia eficienta frigorifica-randament exergetic
Tinind seama de cele adi.tate se ajunge la concluzia ca intre eficienta frigo
rifidi a ciclului real randamentul sau exergetic exista 0 relatie de legatura
anume:
1 - :Er.
tr
/ = "'IE' c =
(2.161)
Ta -.: 1
To
Ultima relatie demonstreaza ca eficienta frigorifica depinde de suma ponderi
lor pierderilor cautate de ireversibilitatea interna externa a ciclului frigorific
real in consumul de lucru mecanic precum de nivelele de temperatura ale celor
doua surse de ciildura. Atit timp cit doua temperaturi nu se modifica,
c = const., astfe! ca legea de variatie a lui / este identica cu cea a lui "'IB;
dacd. macar um. dintre .cele doua temperaturi se modifica, legile de variatie
ale marimilor /9i "'IE devin diferite. Ca urmare deci,
III
legea de variatie a eficientei frigorifice este rezultanta
legilor de vatiatie ale randatnentului exergetic . al
eficientei frigorifice a cidului Carnot de referint1l..
Pentru cor;elatiei eficienta frigorifica
randament exergetk a fost propus un noli tip de bilant,
energetic-exergetic, aratat in figura 2.38.
Acest bila-nt 'prezinta ca avantaj faptul ca tine
seama aUt de aspectele cantitative cit de cele cali
1 '_q /I/-q II . , r care caracterizeaza procesul de obtinere a frigu
"10
iqOj 01' ot
l
mrncjt Tltr. "'.. .
lUI. Raportmd dIfentele segmente (qo, I, l"'inc) se obtm
Fig. 2.. ener-, marimilecaracteristice ale ciclului real ideal 'de' re
A'etic-exergetlc a1 ciclu- " . . .' " ,
lui frigorific ireversibU. fermta (j, eel:
64
.. ",1,
In aeeste eonditii, elldura eedatl de Ilent .ursci ealde este precizatl de
relatia :
I qo I = III + qo = Il",l"e I + + qo (2.162>
Este de observat de asemenea eli, eficienta frigorific! a ciclului real
poate fi scris1l. sub forma:
qo
qo go ],1",;nc_1_ _ c < e' (2.163}
/= -:=& =
III Il",inc I + 1 + 1 +
. Il"'inc I lImiNe I ' ; I
dem::mstreaza inca 0 data ca reducerea pierderilor cauzate de irever
sibilitate permite consumului specific de energie necesar pentm,
obtinerea efectului frigorific:
1 III 1 -1 1 To
(2:1
K=---= >K"'in
/ qo 'rlE'e c c To'
.1"
: '
,
. . i ' .
,,'b ::'
,I! 11,1\.1') If I
"i',I[ltlOl ,I

f
.,&
Fig. '.37. Ajutaje turbionare
reallzate is. catedrs. de termo
tehnic1l, termice din
J.P.
a -convergente; b-convergent.
divergent.
l!
Imbunatatirea performantelor tubului de virtej se obtine prin racirea tu
bului cu apa, utilizarea energiei curentului cald, aplicarea schemelor in cas
cad1l. tn trepte etc.
In figura 5.37 sint ar:'Hate citeva ajutaje turbionare realizate in cadrul
catedrci de termotehnica termice din Institutul Politehnic Bucu
Cll ocazia studiului experimental al tubului de vlrtej.
a
ISO
J " nnw' tlt-'i1i.'M_
PROCEDEE DE OITINERE PARTEA
A FRIGULUI,
PRIN COMPRIMARE TERMOCHIMICA CINETICA III '" "
6.
PROCESE IN INSTALA1-'II FRIGORIFICE PRIN ABSORB'fIE
6.1. CONSIDERATII GENERALE. PRINCIPIUL
DE FUNCTIONARE
Procedeul de a frigului prin fenomenul de absorbtie este cunoscut
inca din anul 1777. In anul 1810 J. Leslie a construit 0 instalatie avind apa
ca agent frigorific bioxidul de sulf ca mediu de absorbtie. In anul 1859
Carre instalatia cu functionare continua, utilizind afi
nitatea vapofitor de apa fata de acidul sulfuric concentrat, deci apa s-a folosit
ca agent frigorific, iar acidul sulfuric, drept mediu absorbant.
De nume se -leaga 0 serie de realizari ulterioare in tehnica frigului.
Astfel, prima instalatie prin absorbtie cu solutie hidroamoniacala a fost rea
lizata de F. Carre In 1869; functionarea continua a acestei instalatii se rea
liza pe baza unei surse auxiliare de caldura. In 1878 F. Carre transporta
din Europa in America de Sud, cu vaporul "Paraguay", 80 t de carne con
gelata la -30C, mentinind temperatura sdizuta in spatiile racite, cu aju
torul instalatiei frigorifice prin absorbtie.
Aparitia instalatiilor frigorifice cu comprimare mecanidl. de vapori de amo
niac (tip Linde) a stagnat, pentru un timp. dezvoltarea instalaWlor frigori
fice prin absorbtie. De abia dupa 1910, Plank Altenkirch fac cercetari
aduc unele imbunatatiri instalatiei prin absorbtie realizata de F. Carre.
Carrier dupa numeroase cercetari teoretice experimentale, realizeaza in
1945 prima instalatie frigorifica cu apa (agent frigorific) solutie de bromurlt
de litiu (mediu absorbant). In prezent, aceasta instalatie este larg folosita.
in lume, in special pentru conditionarea de confort sau de proces.
Principiul de functionare a instalatiilor frigorifice prin absorbtie se bazeaza.
pe fenomenul de absorbtie a vaporilor de agent frigorific de catre un mediu
absorbant , aflat in stare lichida.
In figura 6.1 se prezinta schema de principiu a unei instalatii frigorifice
prin absorbtie, dupa care se poate explica modul de functionare. Au fost
notate cu 1; concentratiile masice: 1;" - concentratia vaporilor, 1;. - con:'
centratia solutiei sarace ("sarace" in amoniac), iar - concentratia solutiei
bogate. Vaporii prin Herberea solutiei bogate in generatorul de va
pori GV, avind presiunea PF concentratia 1;" 1, intra In condensatorul
Cd unde se condenseaza la presiunea Po (teoretic Pc = Pp). Condensul format
181
FIR'. 6. I. Schema instalatiei
prin absorbtie:
... -------,
I
Ie laminead tn VL2 ptnll. la presiunea
. h de vaporizare Po. Vaporii reci sint
, absorbiti tn absorbitorul Ab, de ditre
r' v,CV
_. fpc
solutia sll.raca de eoncentratie astfel
se reface solutia bogata, care este intro
dusa sub presiunea creata de pompa P,
in generatorul GV. Teoretic, presiunea
din absorbitor este egaHi cu presiunea
:Sh din vaporizator (PAb = Po).
Se impune ridicarea presiunii solutiei
cu pompa P, pentru ca vaporii de
agent obtinuti prin fierberea solutiei,
sa aiba 0 presiune suticient de mare,
pentru a putea fi condensat
i
cu aju
torul unui mediu de racire (de obicei,
apa de racire).
Se observa ea, ciclul de funetionare
a instalatiei frigorifice prin absorbtie
frigorifice este destuI de apropiat de al unei insta
<i v-- genorator de vapori i Cd - condensator; V _ va latii eu comprimare mecanica de vapori,
IlO,I to,: Ab - absorbitar; P - VLI,
VL2 - ventile de laminare.
cu deosebirea di in locul eompresorului
- - - agent frigorific Vapori;
mecanie, apare un eompresor termo
--- agent frigorific lichid;
-1-1- salulie ehimie, care este format din generatorul
-II-/{- salulie bogata.
de vapori GV, absorbitorul Ab, pompa
P ventilul de laminare (reglaj) VL 1.
Aspiratia de la compresorul cu piston
cstc inlocuita prin procesul de absorbtie, comprimarea este inloeuita prin
ridicarea presiunii de la PAb la PF in pompa P. Faza de refulare de la com
presorul eu piston este inlocuita prin proeesul de degazare a solutiei bogate
In gcneratorul de vapori GV.
Solutiile binare cele mai folosite inasemenea instalatii sint: solutia hidro
amoniaeala (apa-amoniac) solutia de bromura de litiu-apa.
Instalatiile frigorifice prin absorbtie cu solutie hidroamoniaeala prezinta
() serie de avantaje fata de cele eu comprimare mecanica de vapori:
- automatizarea completa simpla pentru reglarea consumului de energie
termica in funetie de puterea frigorifica;
- utilaje statice, montate in aer liber;
- reglajul puterii frigorifice de la 120% la 25%, ceea ce la instalatiile cu
oCompresoare nu se poate face dedt utilizind mai muIte compresoare ape
ltnd la reglaje eu pierderi energetice insemnate;
- pot functiona intr-o singura treapta pina la temperaturi de -600C,
utUlzlnd arderea directa a gazelor in generatorul de vapori;
- pot valorifica sursele termice cu potential scazut (caldurile apele
termale) ,i de asemenea pot folosi energia solara;
- 5upravegherea simpla, minim de personal de exploatare (praetic nu
mal la tabloul de comanda pentru intretinere);
- lipsa uleiului de ungere in instalatie, deci se schimbul
de cll.ldura in aparate;
- functionare fara zgomot;
- nu sint neeesare materiale speciale anticorosive;
- pericolul de explozie intoxicatie este redus deoarece instalatiile sint
montate in aer liber.
182
Dintre neajuHSurile instalatiilor frigorifice prin absorbtie eu solutie hidro
amoniaeaHl. se pot retine:
- eonsum ridicat de metal, In comparatie cu instalatiile eu eomprimare
mecanidi de vapori;
- inertie termica mare deci, adaptare greoaie la variatiile sareinii ter
mice exterioare;
- amoniacul fiind toxic, aceste instalajii nu pot fi utilizate pentru con
ditionarea aerului.
In general, aeeste instalatii se folosesc in eazul puterilor frigorifice marL
La noi in tara aeeste iristalajii se intilnesc deocamdata, in industria ehimica,
dar pot gasi utilizare in muIte aIte domenii, dintre care, in primul dnd,
in industria alimentara.
Exista diferite tipuri de instalatii frigorifice prin absorbtie, ce p<>t fi cla
sificate, dupa mai multe criterii.
Dupa modul de juncfionare se deosebesc instalatii: - eu functionare con
tinua; - cu functionare periodica (alternativa); - cu resorbtie (cu absorb
tie repetata).
Cele mai economice mai comode ca urmare cele mai raspindite slnt
instalatiile cu functionare continua.
Dupa numarul componenfilor care jormeaza solutia sJ:nt instalatii: - cu doi
componenti (solutii binare), utilizate curent; - cu amestecuri tricomponente
(ternare) , utilizate mai ales, in eonstructia frigiderelor menajere cu absorbtie
difuziune.
In juncli de temperatura de vaporizare, exista instalatii: - monoetajate
(cu 0 singura .treapta) ; - bietajate (cu doua trepte).
Principiul de functionare metodica de calcul termic pentru diferitele
tipuri de instalatii prin absorbtie, vor fi prezentate in paragrafele urmatoare,
folosindu-se 0 metoda originala. .
6.2. METODA DE ANALIZA $1 CALCUL
A INSTALATIILOR FRIGORIFICE
Dupa destinatia, constructia modul de functionare, exista 0 foarte mare
diversitate de instalatii. In cele ce urrneaza se vor face referiri, in special,
la instalatiile frigorifice, care utilizeaza un agent de lucru, ce sufera 0 serie
de transformari in cadrul aparatelor componente ale instalatiei,
datorita schimburilor de energie termica mecanica cu exteriorul.
Marimile necunoscute: debite masice, schimburi energetice cu exteriorul,
entalpii, concentratii etc. se determina din ecuatiile de bilant de materiale
(b.m.) de bilant energetic (b.e.) pentru instalatia respectiva. A fost sta
bilita 0 formula de ca1cul a numarului maxim posibil de ecuatii distincte,
de bilant de materiale bilant energetic [39J. Aceasta formula a fost aplicata
pentru calculul analiza diferitelor tipuri de instalatii frigorifice [40J, [42]
[47]. Este foarte important sa se calculeze numarul de ecuatii distinete care
se pot scrie pentru 0 instalatie In eontinuare, compadndu-se cu numarul
marimilor necunoscute, sa se poatll. dad problema este compatibila de
terminata sau nedeterminaU, sau ineompatibila.
183

Fig. 6.'. Aparat prin
arnestec de tip "s".
- ril
p
m
,
rtl,
E.
ril,
"flIp
I mz
ril
z
.rill
I I
Fig. 6.4. sau aparat /

/
I
;rhp prin 5uprafatll.
I
/
Ej",,,,:'
/'
in figura 6.4 se prezinUi schema unei sau aparat schimblHor de
dHdura prin suprafat
a
. In figura 6.5 este aratat un aparat prin amestec,
Fig. 6.2. sau aparat
prin amestec la care debitele care intra sint egale cu cele care ies, doua dte doua, avind
concentrat
ii
, indt un asemenea aparat, privit din punet de vedere
matematic, este identic cu cel din figura 6.4. Pentru ambele aparate, pre
zentate in figurile 6.4 6.5 se poate scrie doar cite 0 ecuatie de bilant
energetic. Numai intr-un caz limita dnd E = 0 variat
iile
de entalpii pentru
debitde ml' mz, m3, ... , m sint nule, ecuatia de bilant energetic nu are sens.
p
Pentru aparatele din figurile 6.4 6.5, ecuat
iile
de bilant de materiale
nu au sens, deoarece in regim stationar de functionare, este evident ca:
ml = 1n1> mz = mz, m3 = mg, ..., m
p
= m
p
. j
. Formula propusa pentru calculul numarului de ecuat
ii
distinete 'n de
b.m. b.e. este:
n = + 1
2
+ + .. ,+ - k + n. + s (6.1)
j
in care: 1 ", it este numarul nodurilor distinete in care participa com
ponentul 1, 2
2
.. , respeetiv, componentul k. s - numarul apa
ratelor de schimb de caldura prin suprafata, pentru care se scrie cite 0 sin
gura ecuatie de b.e.
Avind in vedere faptul ca pentru un numar mare de noduri de com
ponent
i
este incomod sa se determine valorile 1
2
, ... s-a propuS 0
alta formula, echivalenta cu cea de mai sus, dar mai de utilizat anume:
(6.2)
ttl = II + 2I
z
+ 313 + ... k 1" - k + n. + s
unde 11> 1z, 1 , .,. k" reprezinta numarul de noduri distinete de ordinul 1, 2, 3...
3
In general, de ordinul k.
Formula (6.2) este mai de folosit, deoarece nodurile n se impart in
noduri de anumite ordine, in functie de numarul componentil
or
care participa,
indiferent care din eL .
Daca toate nodurile sint de ordinul k, relatia (6.2) devine:
n =k(n-1)+n.+ s. (6.3)
j
Intr-o instalat
ie
pot sa apara noduri identice --' noduri in care intervin
fluxuri de substanta, cu sens, sau avind toate sensuri contrarii
fat de noduri, cum este cazul nodurilor din figura 6.6. Fluxurile
a
energetice pot fi diferite in nodurile (:J.
(:J.
{3, ded nodurile respective sint
a
identice doar din punet de vedere al schimbului de substant .
Fig. 6.6. Noduri identice
185
184
Eo< ,f;J
tn cazul dnd exist1i inai multe noduri identice, se va considera numai un
singur nod din grupa rezuWi asHel numarul de noduri distincte
,z' (in general n' n).
de mai sus, stabilite pentru instalatiile la care componentii par
curg un circuit fnchis, se pot utiliza in cazul circuitelor deschise, cu conditia
ra fluidele din circuitele deschise sa fie unite intr-un nod fictiv, care se ia
in considerare (in calcul) ca un nod real. in acest nod, se introduce in mod
0 cantitate de energie, care va fi determinata ca marime
scmn, din ecuatia de bilant energetic pe nodul fictiv.
apar numai noduri identice, in care participa k componenti, in re
latia (6.2) dispare termenul (-k) se relatia:
n
t
= 11 + 2.12 + 3.13 + ... + k I/,; + n. + s. (6.4)
Trebuie avut in vedere cii numarul nodurilor distincte n' se calculeaza
eu ccuatia:
n' = 11 + 12 + 13 + .,. + lk' (6.5)
tn cazul instalatiilor in care nu exista noduri, rezulta ca itt = s.
Folosind datele de proiectare, cunosdnd transformarile pe care Ie sufera
fluidul de lucru din instalatie tinind seama de legea fazelor, se pot stabili
necunoscute care apar in cele n
t
ecuatii. In functie de numarul
nccunoscutelor nIl numarul ecuatiilor distincte nt, problema poate fi com
patibiHi determinata sau nedeterminata, sau incompatibila.
tn cazulin care nIl > n
t
deci problema este nedeterminata se pot alege
(n" - nt) parametri studia influenta lor asupra performantelor instalatiei.
Se cere 0 foarte mare atentie la fixarea marimilor necunoscute, care pot
fi calculate din rezolvarea sistemului de ecuatii de bilant de materiale de
energetic.
6.3. NOTIUNI DE TERMODINAMICA SOLUTIILOR
6.3.1. Definitii. Legea fazelor
Agentul de lucru din instalatiile frigorifice prin absorbtie este format din
tr-un amestec de corpuri simple. Dupa distributia parametrilor fizici chimici,
amesteeurile pot fi omogene sau eterogene. La amestecurile omogene, para
metrii fiziei chimici sint in orice punct din masa sistemului (0
fl.l). In eazul real, proprieUitile fizice pot avea 0 variatie redusa de la un
punet la dtul, dar aceasta variatie a parametrilor nu are 0 influenta consi
Cler.bill asupra proceselor.
Slstemul omogen sau domeniul omogen, numit jazii poate fi format din
una sau mai multe substante pure, numite componenfi. De obicei componentul
a elrui cantitate este mai mare in amestec se solvent sau dizolvant
(aeeasta este 0 impartir. conventionala pentru tehnica frigului).
Amestecurile eterogene sint formate din mai multe faze. La limita de sc
a fazelor, compozitia chimica proprietatile fizice se modifid brusc.
Prin solujie se intelege un amestec omogen la scara molara, intre sau
mai multe substante. Exista solutii gazoase, lichiae solide.
186
Se vor face referiri, in special, la solutiile binare (cu doi deoareee
acestea au 0 comportare mai simpUi se 'intllnesc mai des in instalat
iile
fri
gorifice. Daca ambele substante sint in stare lichida, se ca solvent,
substanta eu eoncentrat
ie
mai mare, iar dadi una este solida sau
alta este lichida, ultima este eonsiderata totdeauna ca solvent.
Solut slut caraeterizate de obicei prin concentratii. Se deosebesc: con
iile
centrati
i
procentuaIe, molare, masice etc.
procentualii arata dte grame dintr-o substanFt slnt continute
in 100 grame de solutie (eventual volume);
Concentratia masica a substantei "i" este raportul dintre masa ei (m
i
)
masa totala L m, a sistemului:
m
i
m
i
(6.6)

'Emj m
in cazul amestecurilor binare se utilizeaza numai concentratia = ml/
m
ia
pentru unul din componenti, al doilea component, av'ind concentrat (1 -;) =
=m2Im.
Concentrat
ia
(frac(ia) molara a componentului "i" reprezinta raportul dintre
numarul de moli n din 5ubstanta "i" numarul total de moli n aflat
i
in
i
solutie :
(6.'7)
IJI; = !!:!-= ('E lJIi = 1),
n Ln;
(6.8)
n, = milMj
Pentru gaze, eoneentratia molara eorespunde cu concentrat
ia

Pi Vi
(6.9)
-=-,
P V
unde Pi' Vi reprezinta presiunea partiala respectiv volumul partial al eom
ponentului "i";
p, V _ presiunea totala, respeetiv volumul total al amestecului.
Pentru amestecuri binare rezulta:
nl n2
(6.10)
IJIl = IJI = -; 1J12 = 1 - = -; n = nl + n2'
n n
lntre fract
ia
molara concentratia masica exista relatiile:
(6.11)
mi niMi .1, M
i
(M M)
= _ = __ ='l'i - ; = L I
m nM M
tjIM
1

(6.12)
= 0 __ _----0---
+ (1 - + (1 - tiJ)
M
1
Ultima relatie este in cazul amesteeurilor binare.
Legea jazelor din punet de vedere fizic, dintre
de faze, gradel de libertate de eomponent
i
ai unui sistem aflat
e
in eondiW de echilibru.
....
de faze lichide solide Intr-un sistem eterogen poate fi oridt
de mare. Faza gazoasa este numai una, indiferent de numarul componentilor.
ceea ce permite sa se spuna in loc de starea de agregare gazoasa, faza ga
zoasa. Variabilele independente care determina starea unui sistem se numesc
grade de libertate. Legea fazelor se exprima sub forma matematica, prin
relatia:
L =K-F+N
e
(6.13)
unde: L este numarul gradelor de libertate; K - numarul de componenti
ce intervin in sistem; F - numarul de faze; N
e
- numarul de factori ex
terni care determina starea de echilibru a sistemului care depinde de na
tura sistemului considerat (sau N
e
este numarul modurilor de interactiunt'
dintre sistem exterior).
In cazul sistemelor termodinamice exista doua moduri de interactiune cu
exteriorul: termic mecanic, deci N
e
= 2 se obtine:
L =K-F+ 2. (6.14)
Se pot face cUeva exemplifidiri pentru situatiile cele mai frecvente din
tehnica frigului.
a) In cazul unui sistem compus dintr-o singura substanta, K = 1, din,
ecuatia (6.14) rezulta L = 3-F:
- pentru F = 1 rezulta L = 2, ca de exemplu in cazul agentilor frigorifici
aflati in stare de lichid subracit sau vapori supraindHziti. 0 asemenea stare
sc determina ded, prin doi parametri independenti, cel mai adesea, presiunea
temperatura (sistem bivariant) ;
- pentru F = 2, rezulta L = 1; acesta este un sistem monovariant deter
minat de un singur parametru, presiunea sau' temperatura (intre aceste doua
marimi exista 0 dependenta univoca la schimbarea de faza);
- pentru F = 3, rezulta L = O. Acesta este un sistem invariant, fiind
reprezentat printr-un singnr punct pentru 0 substanta data, numit punct
triplu. '
b) In cazul unui sistem compus din doua substante (K = 2),
la instahitiile frigorifice prin absorbtie ce functioneaza cu solutii
binare, rezulta L = 4 - F:
- pentru F = 1, exista trei grade de libertate (L . 3). Este cazul unui
sistem bicomponent, ai carui componenti sint perfeet miscibili. Rezulta ca
o solutie binara in stare de lichid subracit sau vapori supraincalziti este de
terminata prin trei parametri independenti (P, T, sau altii);
- in cazul a doua faze (F = 2), rezulta L = 2. Este cazul unui sistem bi
de exemplu cu doua faze in echilibru (vapori-lichid), starea res
fiind determinata prin doi parametri (P t P t sau alrii).
6.3.2. Condensarea vaporizarea solutiilor binare
Amestecurile binare care se intnnesc in cadrul, instalatiilor frigorifice prin
absorbtie, prezinta din punct de vedere termodinamic, particularitatea ca
vaporizarea condensarea la presiune constanta au loc cu variatia tempera
turii respectiv la temperatura constanta, cu variatia presiunii. Schimbarea
temperaturii de vaporizare sau de condensare a amestecului in cazul proce
selor efectuate la presiune constanta se modificarii concentratiei
solutiei, tntrudt, in general, temperaturile de fierbere ale celor doua substante
188
simple, fiind diferite (la orlce prcsiune). latnceputUlprocc:nmu ........wo
in amestecul de vapori separati. concentrat
ia
componentului volatil
este mult mai mare dedt. in amestecul lichid. Componentul volatil este
acela care are punetul de fierbere mai sca.zut.
,Intrudt pentru analiza fenomenelor ce au loc in procesel
e
de producere
ia
a frigului cu utilizarea absorbtiei, intereseaza in primul dnd' solut .hidroa
moniacala, se examineaza vaporizarea condensarea acestui amestec complet
miscibil, cu ajutorul diagramei in coordonate t - (temperatura-concentratie).
Cu se noteaza concentratia componentului volatil (amoniacul): La
o pres;iune oarecare P= Pi' temperatura de fierbere a amoniacului"este mult
inferioara temperaturii de fierbere a apei. Astfel, la presiunea atmosferka,
temperatura de fierbere a apei este t
lz
= 100C, iar a amoniacului, tIl' '.:-33,4C.
i
Conform legii fazelor, 0 stare de lichid subracit, de vapori supraindHiit
sau de vapori umezi este determinata de trei parametri (de obicei: p,
iar 0 stare la saturatie, de doi parametri (t - P - sau t-P)
ia
, Se considera soluti
a
lichida de stare 1, determinata de concentrat
temperatura t presiunea Pl' Se pastreaza constanta concentratia.
l
= ct. presiunea p = Pi se solut
ia
. Cind se atinge 0 anumita
temperatura t = t , deci in starea 2 (fig. 6.7) se observa formarea primelor
z
bule de vapori, care au 0 concentrat
ie
>
Continuind a indUzi solut
ia
, concentratia lichidului se intrucit
s-a separat 0 cantitate mai mare de vapori de concentrat
ie
mai
i
mare dedt
a lichidului, ins3. mai mica dedt concentratia vaporilor separat initial,
Se poate urmari acest proces la nivelul de temperatura t
3
; lichidul are con
centratia < iar vaporii au concentrat
ia
< < =
Se continaa indilzirea, solutia fierbe, iar dnd se atinge 0 anumita tem
peratura t , se .termina fierberea. Ultima picatura de solut
ie
lichida a avut
ia
concentrat
4
ia
iarvaporii in echilibru cu aceasta au avut concentrat
=
Continuind incalzirea vaparilor formati cu starea 4, se obti
n
vapori supra
incalzit
i
, reprezentati de exemplu, prin punctul 5 din diagrama (ts; Ps= Pit

a

Se observa
=
dl vaporizarea solutiei lichide nu avut loc la 'temperatura
constanta. ci cu variat
ia
ei in intervalul (t 2 - t4 ) din' acest punct de' vedere.
soluti
a
se comporta diferit de componenFl
puri. t P'P,
Efeetuind experiente cu solutH de alte 1
concentrat
ii
, diferite de se obtin puncte ? ",-"
de inceput de fierbere, similare cu punetul 2
J

. punete de de fierbere, similare t
2
cu punctul 4. 1
ra
Totalitatea punetelor de tipul punetului 2 '2
formeaza "curba de fnceput de jierbere" "'Cfv,;>.o",,,,
(curba de vaporizare), iar punctele de tipul I, 7 '<'""'1&,
punetului 4 formeaza "curba de de
jierbere" (curba de condensare). Cele doua'
I
\ I
curbe se intllnesc la limita, dnd = 0 L \
= 1. Suprafata intre. cele i',.
doua curbe se Zentda de vap0rf,zare. (Amomul)
Sub curba de vaporizare 2 - 3L - 4L se afla '
.Z' h'd b' 't' db' Fig. 6.7. Reprezentarea proceselor
zona e su ,lar easupra cur el de vaporizare condensare pimtru
d
de condensare 4 - 3
y
- 2
y
se afla zona binare, in diagrama t -
189
.. Yf'''iW'*': , ...
vaporilor suprancalzili. Intre cele doua curbe, deci in lentila de vaporizare
se afla vapori umezi, care reprezinta stari echivalente, de echilibru termo
dinamic a unei faze lichide a unei faze de vapori.
Daca intre temperaturile tz t
4
, procesul de fierbere se intrerupe (se in
trerupe sehimbul de caldura dinspre exterior inspre amestec), spre exemplu
in momentul dnd temperatura in amestec are valoarea 41 (fig. 6.7), cele doua
stll.ri 3
L
(faza lichida ) 3.. (faza de vapori) se afla in echilibru termodinamic
la presiunea PI temperatura t3 Amestecul format din cele doua stari in
cchilibru, este reprezentat prin punctul 3 situat in domeniul de vapori umezi.
Se scriu ecuatiile de bilant de materiale pentru componentul volatil
(amoniacul) pentru amestec, considednd ca 1 kg de amestec cu starea 3
este format din IX kg de solutie lichida cu starea 3 din kg de solutie sub
forma de vapori in starea 3.. :
L
1X+[3=1
(6.15)
IX' + =
(6.16)
Rezolvind sistemul de ecuatii de mai sus, in raport cu IX [3, rezulta:
B= - -
IX=--
-
(6.17)
,
-
sau:
.!!:.- = -
(6.18)
[3 -
Procesul de condensare are loc in sens invers; se racesc vaporii supraincalziti
de starea 5 (fig. 6.7) cind se atinge 0 anumita temperatura t , incepe con':
densarea, primele pic1ituri formate, avind concentratia <
4
=
Continuind racirea, de exemplu pina la temperatura 41, cantitatea
de condensat cu starea 3,. > scade cantitatea de vapori cu starea
3.. > = = In starea 2 s-a terminat condensarea, ultimii va
pori condensati avind concentratia > Lichidul format, de stare 2,
se poate riki in continuare, obiinindu-se lichid subracit, de exemplu, de
starea 1.
La presiuni mai mari, lentila d-= vaporizare se miqoreaza (fig. 6.8). Se
observa ca, cu dt presiunea este mai mare, cu aUt intervalul de temperatura
In care are loc vaporizarea sau condensarea solutiei este mai mic:
PI < pz < Pa, iar dt
l
> dt
z
> dt:J.
Procesul de vaporizare sau condensare poate fi reprezentat in
nate (presiune-concentratie). Intr-o asemenea diagrama, cele doua eurbe
de vaporizare de condensare au pozitie inversa dedt in coordonate t-
'J domeniul de lichid este deasupra, iar cel de vapori, in partea de jos.
Componentul volatil are presiunea de fierbere (la temperatura)
mai mare, P/l >P/2 (fig. 6.9). Se considera solutia lichida cu starea I, deter
minatA. de 3 parametri:. t
b
PI.
, Menfinlnd temperatura constanta, se presiunea la 0 anumita.
valoare h. fneepe vaporizarea, primii vapori formati avind >
mai muIt presiunea, la 0 anumiU. valoare Ps liehidul 3
r
se afl1 In e.chilibru cu vaporii 3),J starea 3 fiind 0 stare echivalenta intre
sUrile .1 3)'. .
180
p
P'2
1
{j
v
a 1
'ApiiJ' (Amoniac)
o :g"L 1
Fig. 6,8. Lentilele de vaporizare Fig. 6.9. Reprezentarea in diagrama.
la diferite presiuni. p - a vaporizArii "i condensArii
solutiei binare.
. La 0 anumita presiune P4 (P4 < P3) se termina vaporizarea, uItimele pica
turi de lichid concentrafia < ;3 < La 0 presiune mai
mica, se obtin vapori supraincalziti, de exemplu cu starea 5 cu tempera
tura t
s
= t
l
.
Gu temperaturii, marimea lentilei de vaporizare se
deci se miqoreaza intervalul de presiune dp = pz - P4 in care are loc va
porizarea sau condensarea.
prezentate mai sus sint vala1:>ile la amestecurile binare complet mis
cibile. Ele siut caracterizate prin aceea ca, Ia 0 anumita presiune, tempera
tllrade fierbere a amestecului se afla totdeaqna sub temperatl.j.ra de. fie.rbere
a .componentului greu volatil (deexemplu". apa) deasqpra t.e.mperat.urii
de:fierhere a componentului volatil (de exemplu, amQniatul);.
6.3:3. Caldurade dizolvare (amestec)
Cele mai multe soluW reale nu reprezinta simple amestecuri fizice .de sub
stante, in care entalpia componenWor se aduna pentru a da entalpia finala,
ci in timpul formlrii lor, se produeproeese fizico':chimice eu caraeter irever
sibil sau cvasireversibil, avind loc schimburi decaldura eu ,mediul ambiant.
In timp au loc variatii de volum, de densitate, preeum alte
fieari ale marimilor de stare. . .
Daca cei doi compollenfi ai unei soluW realebinare s-au aflat initial la
temperatura, in urma dizolvlrii lor se constata aproape fntotdeauna
o variatie sensibila a temperaturii, al clrei sens marime depind de natura
componenfilor, de temperatura lor initiala de finala a solutiei.
Numli fn cazul amestecurilor gaze, ce ,nu chimic, se constata
gazele au inainte de amestecare tem
amestecul format pastreaza temperatura

De asemenea, in cazul dizolvarii gazelor in li
chide, fenomenele termice adiacente sint destul de
(-)
0.
.
am
reduse.
FIg. 6.10. Clldura de arne
Deci, in special la lichide, in timpul amestecarii,
stee, temperatura variaza fata de starea initiala. Este
posibil ca temperatura amesteeului sa creasca, sau sa
scad1i fata de temperatura initiala a componentilor. Pentru ca amestecul sa
rezulte la temperatura initiala a componentilor, este necesar sa se introduca
sau se scoata din sistem 0 anumita cantitate de caldura; aceasta se
cdldura totala sau integrala de dizolvare (amestec). Avind in vedere ca, de cele
mai multe ori in tehnica, dizolvarea are loc la presiune constanta, in cele ce
urmeaza, efeetul termic al dizolvarii, respectiv dildura de amestec, se va stabili
prin variatia entalpiei de dizolvare.
Se considera un amestec format din doi componenti in cantitati m
l
m2,
cu temperatura t entalpiile specifice i
l
i
2
(fig. 6.10). Entalpia ini- '
tial1i, inainte de amestec este:
I j = mlil + m2i 2' (6: 1.9)
Entalpia dupa amestecare, la temperatura teste:
I -(ml + m2)i. (6.20
Se noteaza:
= 1- I
j
(6.21)
Dizolvarea poate avea loc eu degajare de caldura (dizolvare exoterma) ,
cum este cazul intilnit la instalatiile frigorifice prin absorbtie la dizolvarea
amoniacului in sau poate avea loc cu absorbtie de caldura (dizolvare
cndoterma). In cazul degajarii de caldura, pentru ca amestecul sa rezulte la
temperatura t ca a componentilor, va trebui scoasa cantitatea de
Q.m, care in eonformitate cu conventia de semne, este negativa. Invers,
la dizolvarea endotermica este nevoie sa se introduca 0 cantitate de caldura Qam.
care este
I Rezultl ecuatia de bilant energetic:
m1il + m2iZ + Qam. (ml + m2)' i. (6.22)
In cazul solutiei hidroamoniacale. ml este cantitatea de dizolvat (amoniac),
tar tN. este cantitatea de solvent (apa).
Se lmparte ecuatia la (m
l
+ m
2
) rezulta:
ail + (1 - a)i 2+ qam = i (6.23)
unde:
q.". = Qam/(ml +
(6.2-4)
192
q
o 0.5 ,.- -3
(!".iJ) . (N11
3
)
Fig. 6.12. de
a arnoniacului' in apll.
qamf [kJlkg] BOoe
-
o / 7 ""'"?I
-i,O
1
(NH
J
)
Apii Alcuol etiNe
Fig. 6.13. O.ldura de amestec
Fig. 6.11. ClHdura de amestec in functie
a alcoolului etilic in aplL
. de concentratie.
tnfigura 6.11-se reprezinta grafic relatia (6.23).
C1ildura de amestec a amoniacului in apa este negativa pentru orice eoncen
tratie diferita de 0 1 (fig. 6.12), iar caldurade dizolvare a alcoolului etilic in
apa poate fi aUt pozitiva cit negativa (fig. 6.13).
ealdura elementara (diferen/iala) de amestec apare la introducerea unei can
titati foarte mici de dizolvat intr-o cantitate mare de solutie.
Se considera un amestec cu eoncentratia a = ml/(ml + m2), in care se'
adauga 0 cantitate elementara dml de component 1. Masa amestecului fiind
mare, se poate admite ca nu se modifica concentratia, dar apare 0 variatie
de temperatura din cauza caldurii de dizolvare. Pentru a se mentine constanU
temperatura solutiei, trebuie sa se introduca sau sa se scoata din sistem 0 can
titate de caldura elementara de dizolvare care se noteaza cu qtII' RezulU
0
(6.24)
qtII= [ oml ""
Se are in vedere ca:
= I - I j = (ml + m2) . qam
(6.25)
rezulta:
qdl = q.". + (ml + m2)( oqam )
(6.26)
oml ""
sau:
(6.27)
qdl = qo'" +(ml +, ml )( a:
o
". )
t "" amI '"
,
ot.
. ,;",,1'
..:cl:....:..
Din relatia de definitie a concentratiei a= ml/(ml + mz) rezult1l.:
(
l
(
aa ) mZ!
(&.28)
--
amI "" (ml + mz)i
deci:

. .q" q + (I - <)( ..
In mod similar, prin adaugarea unei cantitati de
2,
se obtine caldura diferent
iala
qdZ'
a(ill)] ( )( aqam )
qdZ= -a- = qam + ml + '-a
[
mz "" mz ""
) (a
q
am
) (a ) . (6.31)
dZ = qam +(ml + mz -- .-
q m,amZ m,
Rezulta:
l:'( aqam )
qdZ = qam - " ""
Functia qam = este continua derivabila indt rezulta:
a
q
am
) = ( aqam )
(6.33)
(
a "" ...,
Din relatiile (6.29) (6.32) rezulta:
qam . qdl + (1 - (6.34)
M1trimile qdl qdZ se pot determina grafic daca se functia qam =
= let, a), cum se indica in figura 6.14.
M1trimea qam se refera la 1 kg de solutie, iar qdl se refera la 1 kg de compo
nent 1:
Din expresia:
(6.35)
i = i
l
+ (1 - + qam
amestecu
prin derivare in raport cu temperatura, rezulta caldura specifica a
lui:
(1-
(6.36)
at
Fig. 6.14. Ci'lldura diferentiaHi de amestec.
1M;.
6.4 DIAGRAME DE BAZA
FOLOSITE LA CALCULUL INSTALATIILOR FRIGORIFICE
. PRIN ABSORBTIE
6.4.1. Diagrama ]np ---liT
In cazul substantelor simple, presiunea de fierbere este 0 functie univocll
de temperatura p = pet), iar in cazul solutiilor binare, presiunea de fierbere .
depinde aUt de temperatura, cit de concentraFe p = pet, Pentru 0 so
lutie de concentratie data const.) fezulta dependenta P= J(t), ca la
substantele simple. S-au stabilit publicat multe asemenea relatii, deduse prin
lucrari experimentale, avind in general un caracter empiric fiind valabile
intre limite restrinse ale temperaturii. Una dintre acestea, cea mai folositli,
s-a stabilit pe baza unui ciclu Carnot elementar este cunoscuta sub numele
de relatia lui Clapeyron-Clausius. Aceasta relatie face legatura intre caldura
de vaporizare r parametrii de stare ai substantei are forma:
r = T(v" _ ') dP
dT
v -, (6.37)
uncle: T - temperatura absoluta, in K; P- presiunea, in Pa; v", v' - vo
lumul al vaporilor saturati respectiv, al lichidului in stare
de fierbere la presiunea p sau temperatura T, in mS/kg.
Daca se neglijeaza volumul specific allichidului v' fata de acela al vapo
rilor uscati v" se admite pentru ecuatia de stare a gazului ideal, se
obtine:
r = Tv". dp = T RT. dp ,
(6.38)
dT P dT
sau:
dp r dT
-=_._,
(6.39)
P R P
unde R este constanta de gaz perfect.
Prin integrarea ecuatiei (6.39) considerind r = ct. se obtine:
In p = a - glT, (6.40)
",
in care a b sint constante specifice substantei (a este 0 constanta de inte
grare, iar b = rIR).
In cazul unei substante simple, relatia (6.40) reprezentata in coordonate In p
(-liT) este 0 dreapta, iar in cazul solutiilor se obtine un fascicul de drepte,
pentru diverse concentratii (pentru fiecare valoare a concentratiei corespunde
o "curba a presiunilor").
Nesselmann a denumit reprezentarea grafica a relatiei dintre presiune, tempe
ratud concentratie drept "etmpul solutiei".
Diagrama In P- (-liT) pentru solutia hidroamoniacalll, trasatll de
H. Mollier se prezintll in figura 6.1'.
,":,t
..
....
-
-
--
p[ltfpq]

I
ltg
0:5

"J i------+---+---+--+- V I ) ,l'I
0,2
&b8
0,05
/
upJ 1/
0,02
V
D,O
,
15]-70 -60

'/ , ",
/'/ / /7 I J ."
'/ r/ "
''/ ./ 1/./ "
,V,/
,
'A ./
'/ /
V / II "Y-t/, ...
'/ / J'.) ,--+--+---1
/ JV V V VI J;"'I
I 1/ V /1/'
-- . - -- -- ._- ._- ---,
'50C
0,0050 0;001,5 0P0I,O 0,0035 0,0030 a0025 0,0020
7jr--

Fig. 6.15. Diagrama. 1np - lIT.
Coeficientul unghiular al dreptelor exprimate de functia lnp = f(lIT,
in coordonate lnp - (-liT), este b = rlR, care depinde de concentratie
anume este cu aUt mai mare cu cit concentratia este mai midi. Se observa
d'i. Intr-adevar fasciculul de drepte este convergent spre partea superioara a
diagramei.
6.4.2. Diagrama (i
Este diagrama de baza pentru reprezentarea proceselor calculul de proiec
tare a instalatiilor frigorifice prin absorbtie.
tn cele ce urmeaza se va prezenta diagrama i - pentru solulia hidro
"moniacala, care este cuplul eel mai folosit pentru realizarea temperaturilor
sub OC. Aceasta diagrama a fost stabilita pe cale experimentala de Merkel
,i Bosnjacovic este publicata In [16J, (v. anexa 6.1).
Diagrama contine urmatoarele familii de curbe (fig. 6.16):
-Izoentalpe, i = ct., care slnt drepte orizontale, 1.
- Concentralie constanta, = ct., drepte verticale 2.
- Izoterme in domeniul de lichid 3, pentru temperaturi de fierbere Intre
-70C 200C. Alura acestor curbe se explica prin faptul ca, amestecullichid
apl-amoniac are loc cu degajare de caldura (dizolvare exoterma).
- Izotermele n domeniul de vapori 4, Intre limite ale temperaturii
de fierbere sint lirepte; Intre vaporii u5cati de amoniac apa nu are loc
un proces chimic Indt caldura de amestec este neglijabila. Aceste drepte nu
slot reprezentate in diagrama.
- Izobarele pentru lichid 5, p = ct. slnt reprezentate intre limitele de pre
siune uzuale in procesele frigorifice din instalatiile prin absorbtie de 0,002 MPa
,i 2MPa.
'(\116
Vaporisupraincalzl(i
1\
5(r-
-....
..........
I'\.' r\.
-
I-
......
r----..
.....::
I"
i'... ...... 1'00.""
i'.. i'...
...........
"
...........
'"
"-
.........
r---
-- -
""'"
I\.
,"
7( r--....
'
...........
r-.. '""
,
/
1/
/1
---'
I
I
I
I
/
\
I
"
I
.... Vapori umezi
!
I
d /
I

I
J
........
/1/ J
I'v
'"
/ n J
'>
-
"- 7'
IX / . I ...........
/ I V
...
V
....
7"........ i i'... "/
./ / 30 -t-1'"-.1
-
11""""00. r- 5<,
I
I
/
""'"
/
r-.... ./
----
V
/ Lichid ........... 1-0.
'S
Fig. 6.16. Diagrama entalpie-concentratie (i pentru solutia hidroamoniacalll..
7- izoentalpe 2 - drepte de concentralie constanta (l;=ct.l; 3 - izoterme In doinenlul
de lichid; 4 - izoterme in domeniul de vapori; 5 - izobare pentru lichid; 6 - izobare pentru
vapori; 7 - izobare ajutatoare; 8 - curbele = ct. . .
- Izobarele pentru vapori, Intre limite ale presiunii slnt reprezen
tate prin curbele 6. tn figura 6.17 se arata cum poate fi trasata 0
In domeniul de lichid de vapori In diagrama i = pe- baza diagramei
t-
- Curbele izobare ajutatoare 7, trasate pentru fiecare izobara, servesc pentru
determinarea starii de vapori In echilibru cu lichidul respectiv pentru repre
zentarea izotermei In domeniul de vapori umezi. .
- Curbele = ct. 8, trasate in domeniul de lichid, permit sa se determine
rapid concentratia vaporilor In echilibru cu lichidul.
tn legatura cu diagrama i - pentru solutia hidroamoniacala sint- de facut
urmatoarele precizari:
- EntaJpia U.c.hidlJlui p.entru o. valoare constanta a temperaturii, se
foarte putin in functie de presiune, respectiv caldura specifica a lichidului
depinde ioarte putin de presiune, tndt rezulta 0 retea de izoterme,
indiferent de valoarea presiunii.
wa
__
",t.' ""'''.
i
- Izotermele reprezentate fn mao
- 4 fixarea unei stir! !n diagrama i -
grama i - pentru domeniul de
se va folosi legea fazelor, pentru a
lichid slnt valabile pentru 0 presiune
numarul de parametri independenti, care deter
datl1p, numai pe portiunea de su.
mina starea respeetiva anume:
izobara respectiva.
- pentru domeniile de: lichid subracit,
- In domeniul de vapori supra
vapori supraindilziti vapori umezi, J para
indilziti, dildura specifidi depinde
metri, de exemplu, t, p, sau-i, p, etc.:
aUt de temperatura, cit de pre
- pentru sUd de lichid vapori la sa
siune, incit, ar trebui trasate familii
turatie, doi parametri, de exemplu: p, t,
de izoterme pentru fiecare izobara,
p, t altHo
ceea ce ar face ca figura sa fie
,
- Diagrama entalpie-concentratie trebuie
diagrama i = nu au mai fost repre privita ca 0 diagrama spatiaIa, de exemplu,
zentate izoterme!e in domeniul de
foarte complicata. Ca urmare, in
in coordonate i - - p. Ca urmare, in dia- :$A
vapori, in schimb se pot trasa
grama i - un punet reprezinta 0 infinitate F' 6 19 'u t' d' '
avind in vedere faptul ca Slnt . . .. 19. . n fJunc .n lagrama
de stan dm acest mohv se Impune 0 foarte i - reprezintll. 0 infinitate de stAri.
drepte.
mare atentie la folosirea acestei diagrame.
- In domeniul de vapori umezi
izotermele sint linii drepte ce tree De exemplu, punCtul A din figura 6.19 poate reprezenta mai multe stari.
prin cele doua stari de lichid
... dintre care se prezinta in continuare 3 stari distinete: '
vapori in echilibru. Acestea, nu sint
J - starea de lichid subracit, la presiunea Ps, temperatura t
s
concentratia
reprezentate in diagrama i - = ,
deoarece apar familii de izoterme
2 - stare de lichid saturat, la presiunea P2 concentratia .. tempe
pentru fiecare izobara in parte.
ratura t
1
: -
Izoterma in domeniul de vapori
t
r
, 1 - stare de vapori umezi la presiunea Pt, concentratia = tempe
. umezi se traseaza folosind curbele
ratura t
1
,
P
I.. 6 17 T "b' ella izobare ajutatoare, sau curbele
-e' rasarea unel IZO are.n grama .
- Este de facut oobservatie privind originea pentru entalpie in aceasta
i - cu ajutorul diagramei t - - Pentru 0 stare A de vapon
diagrama anume s-a considerat i = 0 pentru apa ded la 0
umezi, determinata, de exemplu, de
pentru t = Oco, inch pentru amoniac curat in stare lichida la OC, a rezultat
presiune, concentratie entalpie, valoarea temperaturii in starea respeetiva
pentru entalpie valoarea de 349,5 k]Ikg, In diagrama p-i pentru amoniac s-a
se poate stabili prin incercari, pe doua cai:
considerat pentru starea lichida, la temperatura de OC, entalpia de 418,6 k]/kg.
a) se traseaza in domeniul de vapori umezi diferite izoterme tl> tz, ts, t
4
, ...
Este important sa se retina aceasta observatie, intrucit deseori in calculul
ptnl1 se izoterma t
A
(fig. 6.18, a):
termic al unei instalatii prin absorbtie se folosesc ambele diagrame (diagrama
b) prin metoda rotirii unei drepte ce trece prin starea data A, pina dnd
calorica p-i diagrama ceea ce implica introducerea corectiei: valorile
cele doua stari de lichid vapori la saturatie, de pe izobara respectiva, sint
entalpiilor Citite in diagrama p-i trebuie cu 418,6-349,5=69,1 kJjkg
'!
"'-y
/
/
'e'
_.
--
I
I
tn echilibru (fig. 6.18,b).
/
..... 1
i'/
/1/
1// 1
l ..r /
....'7 ......11
i
II I
/
t.l /:fI I I 7' '"

Ii;fim,,,,;j,.>"

a
pentru a putea fi folosita impreuna cu valorile citite din diagrama, i =
6.5 CONSIDERATII ASUPRA SOLUTIILOR UTILIZATE
IN INSTALATIILE FRIGORIFICE PRIN ABSORBTIE
In instalatiile frigorifice prin absorbtie de putere frigorifidi. mare, se utili
zeaza solutii binare, care trebuie sa indeplineasca 0 serie de cerinte.
a) Substantele care constituie agentul frigorific trebuie sa aiba valori con
venabile pentru temperatura de fierbere. Temperatura. de la
normaIa, nu trebuie sa fie prea mare, pentru a nu avea vid inaintat in vapo,
rizator absorbitor, care presupuneconstructii fat a de aerul atmosferic.
Temperatura de fierbere nu trebuie sa aib1\. nid valori prea mid, pentru a nu
'$
:SA b
rezulta presiuni de condensare mari, care impliea aparate eu pereti
IAI .. cd
,189 ISS
., Pkm, ,-,b.l _;;';t..>,:Ji!.'t -.MfW1Uttl t ..... ,:, .'f.i.'.. '" ," ,A.1L".. .... . ,. i; "
deci consum exagerat de metal; Fig. 6.18. Determiuareallzotermel pentru Q st&r,e de vapori umezi.
b) Temperatura soluliei la fierberii este indicat sa 'aiM valori, pe
cit posibil mai mici, pentru a' se utiliia resurSele energetice secundare de
potential sintmai ieftine.' ,.. , .
c) Dijerenfadintie temperaturile normale de fierbere ale celor doi componen!i
trebuie, sa fie cit mai mare, pentru ca in acest caz, presiunea partiala a solven
tului in vaporii de agent frigorific este mica deci, puritatea agentului frigo
rific separat in urma degazarii in fierbiHor este mare. Dadi nu este indeplinWi
aceasta cerinta, vaporii de agent frigorific (de exemplu, amoniac) antreneaza
vaparii celuilalt component (de exemplu, apa), caz in care instalatiile tre
buie sa fie prevazute cu 0 coloana de reetificare, ceea ce duce la aUt
a investitiilor,dt a cheltuielilor de exploatare, deoarece apare un consum
suplimentar de energie termica la fierbator de asemenea un mai
mare de ap.a de racire. .
: d) Densitatea solu!iei trebuie sa fie relativ mica pentru a avea un consum
Jnic q,e energie la pompa de circulatie a solutiei de asemenea pentru a obtine
pierderi hidraulice cit mai mici pe conduete in aparate;
e) Viscozitatea dinamica a solu!iei trebuie sa fie cit mai mica pentru
natatirea schimbului de caldura in aparate pentru obtinerea unor pierderi
mici de presiune.
f) Caldu"a specifica a solu!iei caldura diferentiala de amestec, sa aiM
valori mici, iarcaldura latenta de vaporizare trebuie sa fie cit mai mare.
. ,g),Conductivitatea termica trebuie sa fie cit mai mare, pentru facilitarea
schimbului de caldura, in vederea reducerii suprafetei de' schimb de caldura.
, h) Tensiunea superficiala trebuie sa fie mica pentru a se asigura 0 capacitate
mare de absorbtie.
i) Agentul frigorific absorbantul trebuie sa fie stabil din punct de vedere
chimic in domeniul de temperaturi de lucru, pentru casolutia respeetiva sa fie
s<:himbata cit mai rar. De asemenea, se impune ca componentii sa nu atace
metalele cu care yin in contact sa nu fienocivi.
, Practic se cunosc multe solutii binare ce pot fi folosite in instalatiile frigo
rifice prin abso'rbtie de tip industrial, darnici unul din aceste cupluri nu ras
punde la toate cerintele prezentate mai sus.
, : Solutiile folosite in instalatiile frigorifice prin absorbtie, dupa tipul agen
tului de lucru, au fost impartite in 5 grupe:
1) Solu!ii apoasein cadrul carofa intra cuplurile: H
2
0-LiBr; H
2
0-LiCI;
HaO-LiI; H
2
0-NaOH; H
2
0-LiCl-LiBr; H
2
0-HOOCH
2
CH
2
0H-LiBr.
In anu11970 savantii japonezi Hasaba Eniura au realizat un numar mare
de lucrari experimentale pentru determinarea proprietatilor termofizice ale
solutiei H
2
0-LiBr. De asemenea, 0 tontributie deosebita in acest domeniu a
avut-o Usiukin, care a construit diagramele termice pentru acest cuplu,
tntr-un domeniu larg de temperaturi presiuni.
Avantajele pe care Ie ,prezinta solutia de bromura de litiu-apa:
- Este 0 solutie stabila absolut inofensiva, apa ca agent frigorific nu este
toxica, inflamabiHi:. nici exploziva;
" "7" cu brOillura de litiu-apa se preteaza foarte bine la reglarea puterii
frigorjfice (functioneaz1t in sarcina partiala cu randament foarte bun), [56];
. preia rapid orice variatie de sarcina lermica exterioara;
de dizolvare fiind scazuta (numai 15% din caldura latent a de
vaporizare), racirea absorbitorului este senslbil ameliorata.
'100
.'.. .0/0.', ><M
bihtre "cuplului -: liBr s'e pot retine: ':
.-:-,0 mare agresivitate proprietati corosive in' QxigenuIui
din aero ' '" , ',' , ,. : ,", ' :,
- Vidul inaintat la care sint supuse in permanenta aparatele mstalatiei
implidl. 0 absoluta., , " ,. , ' ,
In pt:ezent existii un material fundamentat, care poate la bazll:,
proiectarii analizei instalatiilor prin absorbtie cu solutie de HsO -
a studierii proceselor in vederea imbunatatirii schemelor constructiei apa
ratelor. '., ,
Folosirea solutiei H20 - LiCl scade substantial actiuneade corodare,
materialelor aparatelor. $i acest cuplu se. pentru obtinerea friguluf
la temperaturi mai mari de Oe., , " ,',
Cuplul HsO- LiI, folosit pentru conditionarea aerului pentru
apei tehnologice reci,permite folosirea aburului de potential termic scazut,
pentru incalziteafierbatorului. "
Solutia H20 - NaOH este foarte corosiva incit, folosirea ei impune reaIi.
zarea aparatelor din inoxidabile, dar aceasta implidi costuri de
productie foarte mari. , ' , ' .' "
Pentrl.l Jargirea zonelor de lucru se recomanda solutiile cu trei component!.
Asttel, adaugarea in solutia de H20-LiCl a sarii de LiHr conduce la marirea
domeniului de temperaturi presiuni. de lucru. ,
2) Solu/iile amoniacale sint NHa-H
2
0 (solutill hidroamoniacala),
amina-apa etilamina-apa.
, S<;>lutia NHa-H20 este cea mai raspindita solutie pentru instalatiile fri
gorifice priii a;bsorbtie datorita, proprietatilor termice calorice bune. Este
aUt in cadrul instalatiilor industriale in racitoarele mici, de liz
casriic 'cu' gaz compensator.
Cercetarile intense, care se fac spre a gasi alte sohitii, stnt justificate prin
faptul ca, acest cuplu (NHa-H
2
0) prezinta unele dezavantaje:
- Amoniacul este foarte toxic de aceea nu se poate folosi solutia hidro
amortiacala in instalatiile de conditionarea aerului.
- Presiunile de lucru din instalatie sint mari.
- La fierberea solutiei, hidroamoniacale, amoniacul (componentul
volatil) antreneaza apa, incH, instalatia trebuie sa fie inzestrata obligatoriu,
cu coloana de reetificare. . , , , ' ,
Folosirea ca agent de racire a metilaminei a etilaminei toxici
tatea pericolul de explozii in comparatie cu amoniacul, coboat;'a, presiunile
de lueru din aparatele instalatiei prin absorbtie, domeniul posibil
pentru temperatura agentului de incalzire, [40J;
Solut
iile
metilamina-apa etilamina-apa sint recomandate in special, pentru
instalatiil
e
de conditionare a aerului, fiind posibila utilizarea agentilor de
incalzire de potential termic scazut. ,
3) Solu!iile spirtoase cuprind un alcool ca agent frigorific. Cel mai utilizat
este alcoolul metilic care este ieftin, este stabil chimic are proprietati termo
fizice mai bune in comparatie cu alti a1cooli. "
A1coolul metilic se ca agent frigorific in solutiile: CHaOR-LiBr,
CHaOH-ZnBr2' CHaOH-LiBr-ZnBrs, CH
a
OH-LiI-ZnBf,2'
Aceste solutii permit obtinerea tn vaporizator a iemperaturilor negative
lucreaza la temperaturi de mari. "
Prezinta unele dezavantaje: vlscozitate ridicata, care condi.
tine de circulatie limitll de sare In CHaOR. In plus, aceste
smt toxice. ' " , , '
f t' "1
..
:J.ft
Pentru inlll.turarea acestor dezavantaje se recomanda folosirea 5Olutiilor
cu trei componenti CHaOH-LiI-ZnBrll CHsOH-LiBr-ZnBr2'
Prin adllugarea de ZnBrll in solutia de CHsOH-LiBr, se visco
zitatea acesteia, zona de concentratie, se putin coe
ficientul frigorific al instalatiei prin absorbtie.
4) SoluJiile cu freoni. 0 propunere de folosire a freonului in instalatiile fri
gorifice prin absorbtie a fost facuta de Telhoefer cu aproximativ 50 ani In
urma. ,
In 1936 firma Williams (S.U.A.) a inceput sa produca instalatii prin absorb
. tie industriale (puterea frigorifica de 20 ... 70kW) ce lucrau pe baza de freon
21-dimetil eter tetraetilenglicol. Acest cuplu nu este stabil din punct de
vedere chimic la temperaturi inalte. '
Unul din cei mai favorabili agenti frigorifici este freonul-22, caracterizat
de proprietati termodinamice bune 0 inalta stabilitate chimica.
S-au facut studii asupra amestecurilor binare freon 22-eteretilenglicol, freon 11
12 in solutii care contin atomi activi de azot cum ar fi dimetilformamid
dietilformamid. ,
In anul 1966 a fost experimentata frigorifica prin absorbtie cu solutia
de freon 22-izobutilacetat, de putere frigorifica relativ mica, [53J.
In urma observatiilor facute pe instalatii de laborator industriale Silver
stov a recomandat folosirea pentru instalatiile frigorifice prin absorbtie a
solutiei freon 22-dibutilftalat, [61J. Pentru viscozitatii acestei
solutii marirea zonei de degazare Silverstov a adaugat la dibutilftalat
dimetilformamid.
Dintre solutiile cu freoni, cea mai favorabila apare solutia freon 22-dimetil
eter tetraetilenglicol care nu necesita coloane de rectificare.
5) Hidrocarburi. S-au studiat cuplurile de heptan-butan normal, izobutilen
heptan izobutan-heptan.
6.6 PROCESELE DE BAZA. DIN INSTALATIILE FRIGORIFICE
PRIN ABSORBTIE
6.6.1. Procesul de defiegmare
In vederea maririi puterii frigorifice specifice, cit pentru imbunatatirea
conditiilor de functionare de exploatare a instalatiei, se imp-une
concentratiei vaporilor de generatorul 'de vapori GV. In acest scop
se fie procesul de deflegmare, fie cel de rectificare.
In cele ce urmeaza se vor face referiri, in special, la instalatiile cu solutie
hidroamoniacala la care este oportuna marirea concentratiei in amoniac a
vaporilor obtinuti prin degazarea solutiei in fierbator.
Dupa cum se indica in figura 6.20, vaporii in fierbatorul Fe au cel
molt concentratia ;2, care corespunde echilibrultii cu solutia bogata in starea 1,
de lichid in '
Pentru 0 concentratie de 0,995 a vaporilor care parcurg circuitul principal
(condensator, ventil de laminare, vaporizator), puterea frigorifidi specifica
este cu 4% mai micll. dedt in cazul in care vaporii respectivi ar avea concen
tratia egaill cu 1 (vapori puri de amoniac). Desigur, pierderea de sarcina in
vaporizator, este cu aUt mai mare, cu cit este'mai micll. concentratia vapqrilor
':..,. \,.. iii/.
,2pI.; ,
cat:e intra in condensator. Trebuie inteles alt aspect nedorit aI' antronarii
prin vapori, in circuitul principal, a unei cantitati de apa anU1lle acela lept
de separarea apei, de amoniac, in vaporizator. Din solutia introdus! in vapori
zator, la presiunea respectiva are loc fierberea amoniacului, iar solutia ramasi
in stare lichida trebuie inapoiata in rezervorul de SQlutie bogata. Ca UIlDQ.rc,
instalatia trebuie sa fie echipata cu un circuit suplimentar pentru introducerea
(de exemplu, cu 0 pompa) a solutiei din vaporizator in absorbitor. Se intelqe
deci, de ce este concentratiei vaporilor care ies din generatGr
intra in condensator.
Deflegmarea este cel mai simplu procedeu de imbunatatire a concentratiei
vaporilor, prin care se ajunge la concentratia de 0,985. Se la insta
latii de puteri frigorifice mici in special, cind temperatura de vaporizare t.
nu este prea sc3.zuta prin urmare, concentratia 1;. respectiv ;11' au valori
ridicate, deci dnd saltul de concentratie (;" - ;2') care trebuie fie realizat,
nu este prea mare.
Aceasta deflegmare inseamna de fapt 0 racire partiala a vaporilor, ce se
poaie realiza cu apa de racire uneori, cu solutie bogata rece. In figura 6.20
se in diagrama t -; acest proces de racire de la temperatura Ill'
la t2, la care concentratia ;" de echilibru a vaporilor este mai mare >
iar lichidul are concentratia
Se poate urmari
Pc
acest proces diagrama
i - ; (fig. 6.20). Po
Se observa d, cu cit tem
peratura de racire este mai
scazuta, cu aUt vaporii au con
centratia mai mare de aceea
in mod racirea de
(l
flegmatorului se face cu apa
mai rar cu solutie bogata,
care este mai calda decit apa.
Se poate realiza racirea
mixta: in prima treapta, cu
solutie bogata, urmata de 0
racire cu apa.
Se utilizeaza doua tipuri

de deflegmatoare (fig. 6.21):
cu circulatia in contracurent
circulatia in echicurent.
In deflegmator se stabilesc
cele doua curente: fluxul
b
de vapori calzi proveniti
din fierbatorul Fe (reprezentat
punctat) refluxol de con
densat rece, provenit prin
condensarea 'unei fractiuni din :='AJ!:
vaporii (D + R)
t"
(circuit cu linie continuA). (!1iO)
Deriumirea, deflegmatorolui,
in contracurent sau echicurent ," '
",<JiWC' : bi:t
:!b '&l '1,. .!l' J'/
(NIiJ)
Fa,. 6.Z0. Procesul de deflegmare:
-l'IIIftIIIItll'ea, 'll dl.alDa ,-CI
6- rapre_tarea III dla"aaia - c.
D, 2:Y2JOfR) ' i
,...----
II ..... /Jo(qo) I
I
I
I
---, I
R
t>f
Q b
Fig. 6.21. Tipuri de deflegrilatoare:
II -In contracurent; b -In echicurent'; Df - deflegmator; Fe - fierbiltor.
corespunde cu modul de circulatie in acest aparat a fluxului (vaporii) a re
fluxului( condensatul). ' .'
In deflegmator apare un proces complex de schimb de caldura de sub
stanta. Prin apa de racire este extras fluxul lermic de deflegmare Ql)' Prin
racirea 0 parte din vapori se condenseaza, dar cum este aratat
tn figura 6.7 condenseaza mai mult, componentul greu volatil (apa) prin
aceasta. concentratia in amoniac a vaporilor. Ca urmare, pe parcursul
rl'lcirii concentratia vaporilor in componentul volatil (amoniac),
dar concentratia lichidului In echilibru cu vapori.
Pentru a obtine debitul D de vapori cuconcentratia fierbatorul va pro
duce debitul (D + R) de vapori cu concentratia < unde R repre
zinta debitul de lichid (refluxul) care se introduce In fierbator. Vaporii cu
starea 2, cu concentratia parcurg circuitul principal format din condensator,
ventil de laminare vaporizator. "
In cazul teoretic, la un schimb perfect de caldura de masa, la deflegma
torul in contracurent refluxul R este In echilibru cu vaporii care intra (de con
centratie respectiv el are starea 1, deci concentratia 1n realitate,
conccntratia acestui condensat care curge in fierbator este mai mare anume
> deoarece refluxul este incalzit de vapori ca urmare temperatura
lui (ti) este mai mica dedt a vaporilor (ti < t
2
.). La acest deflegmator, capatul
superior este rece, iar cel inferior este cald, deci In sensul de curgere, vaporif
se rl'lcesc refluxul se
La un schimb perfect de caldura de substanta, la deflegmatorul in echi
c"rent refluxul are starea 2L(t
2
deci se a,fla In echilibru cu vaporii cu
starea 2 care ies prin capat al deflegmatorului. In realitate refluxul are
stareaj" (fig. 6.20) cu concentratia temperatura ti, (ti<t2).
La acest tip de deflegmator, aUt vaporii cit refluxul se racesc in sensul de
curgere, deci de sus in jos. .
Din cele prezentate se observa ca, temperatura refluxului la intrarea in
fierbator este mai mita in cazul deflegmatoruluiin echicurent fata de defleg
matorul in contracurent. Ca urmare, pentru concentratii ale vaporilor
rezulta ca,.sarcina termica a deflegmatorului in echicurent este.mai
mare dedt a celuilalt tip (QDeC" > QDCC)' Avind in vedere faptul ca, sarcina
fierbatorului include pe cea a deflegmatorului (v. pct. 6.7.2) se intelege ca,
I,. ;ractic4 se utilizeazii mai mutt deflegmatorul in contracurent, care conduce la
consumuri mai mid de 'apa. de. racire, de abur de incalzire cit de metal.
In continuare va fi studiat acest tip de 'aparat.
., , .' ,

,A. Deflegmatorul t,. contracuYent. Pentru a calcula refluxul R sarcina
terrriid'i. QD' se scriu ecuatiile de bilant de materiale de bilanr termic:
(D + = + (ee. b.m. tnNH
s
pe D,) (6.41)
(D + R)iz.' = R i; + D iz. + QD (ec. b. t. pe D
J
). (6.42)
, Raportul dintre refluxul R vaporii D se noteaz1i. cu r se nu
coeficientul de reflux.
In baza ecuatiei (6.41) se expresia:
r =.!i - (6.43)
D -
Pentru cazul ideal, respectiv la un schimb perfect de caldura de substanta,
coeficientul de reflux are valoarea minima r
t
ce poate fi calculata cu relatia
(6.43) in care se tine seama ca =
, _ 0 (6.44)
rt - I:' 1:"

Raportul celor doua valori rj r reprezinta un randament al condensatului
(sau al returului), notat 'YJr:
'1)r = !.. = - . (6.45)
r -
Limitele uzuale ale acestui randament sint 'YJr = 0,5 ... 0,6, stabilite pe cale
experimentala [17].
Marimea rj poate fi calculata deoarece in relatia de definitie (6.44) apar
numai marimi eunoscute incH se poate calcula coeficientul de reflux r, impu
nind 0 valoare pentru 'YJr:
r j 1
r= -=_.
(6.46)
'YJr 'YJr -
Se imparte ecuatia (6.42) eu D rezulta marimea speeifica qD:
qD = QDID = i 2 - i 2 + r(i
2
, - if). (6.47)
Se unesc starile f (a refluxului) 2' (a vaporilor) la intersectia dreptei
f - 2' cu verticala = - concentratia adoptata) rezulta punctul P
D
numit polul real al deflegmarii.
Din triunghiutile dreptunghice asemenea A2'- f-B ,...., A2'-A-P re
zulta:
D
iPD - i""
---= =r. (6.48)
- ill' - ii
Din ultimele doua relatii, avhid tn vedere ca i,A. = ill se obtine:
qD = ii' - i. +' ", - i,A. (i
l
. - if) = iPD - illo
(6.49)
. '. - "
Ad' " tl'tl
Pentru cazul ideal clnd punetull se suprapune cu 1 U== 1) r devine r"
polul P
D
ocupa pozitia PD' (pol" ideal al deflegmarii). tn aceasta situatie,
dildura de deflegmare are valoarea minima, qDj:
qDI = i
2
, - i 2 + r j ' (i2 - i
1
) = iPD1 - i 2 < qD' (6.50)
Marimile q]) qDj sint reprezentate grafic in figura 6.20, unde se observa ca
polul PD' se determina la intersectia dreptei 1-2' (t
2
= const.) cu verticala
=
Raportul celor doua valori qDj !?i qD se randamentul deflegmarii "tJD:
qDj i
PD1
- i
2
"tJD=-=. .
(6.51)
qD -
Pe baza celor prezentate mai sus reiese ca polul real al deflegmarii PD se
pote determina in doua moduri:
a) Cu relatia (6.44) se calculeaza r, !?i adoptind 0 valoare pentru "tJ.. din
relatia (6.45) se determina concentratia Se fixeaza starea f determinata
prin presiunea Pc !?i concentratia Pe directia f -2', la intersectia cu =
se obtine PD'
b) Se fixeaza polul ideal PD' se determina qDj' AdopUnd 0 valoare pentru
randamentul deflegmarii "tJD se poate calcula qD folosind relatia (6.51) rezulta
i
PD
indt este determinata pozitia polului PD'
.B. Deflegmatorul in echicurent. Deflegmarea se realizeaza cum este indi
cat in figura 6.21, b.
Starea refluxului care parase!?te deflegmatorul este 2
L
(in conditii ideale)
f, in conditii reale. In figura 6.20 se observa ca aceste stari au concentratii
mai mari dedt starile similare 1 respectiv f de la deflegmatorul in contra
curent. Pe directiile 2L-2' !?i /*-2' la intersectia cu verticala se obtin
polii PD' respectiv PDpentru deflegmatorul in echicurent. Aceasta constructie
grafica nu este prezentata in figura 6.20, dar se observa ca la acest tip de
deflegmator sarcina termica qD este mai mare dedt la deflegmatorul in contra
curent.
Un alt inconvenient al deflegmatorului in echicurent i1 constituie faptul ca,
vaporii separati ce parasesc deflegmatorul pot antrena lichid, deci calitatea
vaporilor separati scade, ei avind 0 concentratie mai mica dedt concentratia
prev3.zuta..
6.6.2. Proeesul de rectificare
La instalatiile frigorifice industriale concentratiei vaporilor
'n fierbator se realizeaza in mod cu ajutorul coloanelor de rectificare
mai putin cu ajutorul deflegmatorului.
Rectificarea este un proces complex de schimb de caldura de masa, care
permite obtinerea unor vapori cu concentratii foarte mari anume
= 0,995 ... 0,999. practice bune se obtin admitindu-se concentratia
vaporilor rectificati 0,997 ... 0,998. ' .
Pentru realizarea procesului de rectificare, care consta din condensari
,i vaporizliri succesive, se folosesc coloane de rectificare prev3.zute cu talere
eu dopot. '
;;206
",
In figura 6.22 se prezinta. schema de p:rindpiu a generator de vapori,
respectiv 0 construq:ie'compacta (monobloc) de tip Borsig, ce cuprinde fierbl
torul F., coloana de rectificare R condensatoful de reflux Cr. Este tipul de
generator de vapori intUnit hI.' instalatiile frigorifice prin absorbtie din tara
noastra. /
Notatiile f6losite pentru concentratii, debite, stari corespund cu cele de la
schemele de!instalatii prezentate in paragrafele ce urmeaza.
In figura 6.22, a sint aratate doua tipuri de coloane: CC- colollna de concen
trare (coloana de rectificare propriu-zisa) !?i CE - coloana de epuizare. Se
sa se numeasca ansamblul celor doua colo'ane, drept coloana de
rectificare. .
Funclionare. Solutia bogata cu starea 9a, de concentratie debit rnasic F I
se introduce deasupra coloanei de epuizare. Amestecul format din aceasta
solutie refluxul din coloana superioara constituie refluxul pentru coloana
de epuizare. Aceasta solutie lichida (refluxul) concentratia se
incalze!?te in timp ce strabate, de sus in jos, coloana de epuizare. Cel mai ade
sea, coloana de epuizare este de tipul cu umplutura, dar poate fi cu talere
(de obicei cu 2 talere cu dopot). '
In continuare, solutia bogata curge sub forma de pelicula la interiorul tevilor
fierbatorului F. Aburul de incalzire drcula prin spatiul dintre tevi se con
denseaza cedind caldura solutiei amoniacale care fierbe. In urma degazarii
rezulta vapori cu concentratie mare in amoniac !?i solutia saradi care curge
in blaza B a de vapori de aid, prin schimbatorul de caldurl
solutie-solupe, spre absorbitor (v. fig. 6.22).
Vaporii in fierbator strabat de jos in sus cele doua coloane CE
CC maresc continuu concentratia (acesta este de fapt scopul rectificarii).
La trecerea vaporilor prin lichidul de pe taler, se realizeaza 0 racire a lor,
urmata de 0 condensare partiala. tn conditii ideale, la un schimb perfect de
caldura de substanta, vaporii ajung in echilibru cu lichidul. In realitate,
datorita timpului suprafetei de contact limitate, nu se atinge echilibrul res
peetiv, vaporii fiind mai calzi dedt lichidul din care ies.
Prin condensarea unei parti din vapori, ace!?tia, ca in cazul deflegmarii,
se elibereaza p'artial de componentul greu volatil (apa) ca urmare, mlresc
concentratia. tn timp, prin respectiva se elibereaza clldura
de condensare, care pentru incaIzirea lichidului de pe taler. Ca urmare,
din lichid se degaja 0 cantitate de vapori cu in amoniac mai mare
dedt concentratia vaporilor condensati. Astfel, vaporii ce parasesc un taler
au concentratie mai mare dedt la intrarea lor pe talerul respectiv.
tn sensul de circulatie a vaporilor (de jos in sus), cre!?te lor, cit
a lichidului, iar temperatura scade, cum se indica in figura 6.22, a. Acest
lueru este valabil aUt pentru coloana de epuizare, dt pentru cea de concen
traTe.
Deosebirea functionala intre cele doua coloane este insa data de lichidul
care formeaza refluxul: in coloana de concentrare (numita coloana de recti
ficare) refluxul este format de condensatul de vapori reetificati, deci de concen
tratie foarte mare, iar in coloana de epuizare refluxul este format de un
amestec de solutie bogata reflux din partea superioara. Practic, refluxul
pentru coloana de epuizare are concentratia putin mai mare decit a solutie i
bogate.
Pentru functionarea uneicoloane de rectifitare trebuie ca, pe la partea
superioara sa se introducl iar pe la partea inferioarl sl se
.. ..

'
a
/-
IJeIQlilJ.A.
crf>
.. c:'::lI

f !
t
R
I ,
I' I
go,r. 'Sb
cu clopol
Apa
-11-
1
)
,
2
I.
--------
--
i
--'--t
-
AI


U
(f-DHs
t
-6
b
Fig. 6.22. Generatorul de vapori:
a - componente; B - blazil ; Fe - fierbiltor; CE - coloanil de epuizare;
CC _ coloanil de concentrare; C,. - condensator de reflux i b - schema de caleul
a coloanei de rectificare..
vapori (fluxul). Dadi aceste doua conditii nu sint asigurate, nu se
procesul de rectificare. Circuitul de vapori (fluxul) este asigurat
de fierbMorul F., iar refluxul este realizat de condensatorul de reflux Cr,
montat la partea superioara a generatorului de vapori.
Condensatorul de reflux ca 'deflegmatorul, asigura racirea conden
sarea a vaporilor prin aceasta, se obtine refluxul cu concen
trat
ie
ridicata, care se introduce pe talerul cel mai de sus al coloanei de recti
ficare. aparatului Cr se face cu apa de sau cu solut
ie
bogata
(prima treapta de racire in calea vaporilor) apoi cu apa (a doua treapta de
r1lcire).
Datele necesare pentru calculul termic al reetifidirii sint: in primul rind
parametrii de stare ai solutiei bogate care intra la baza coloanei de reetificare
(de concentrare), sub primul disc de rectificare in al doilea rind, concentratia
finall a vaporilor care parbesc coloana de rectificare.
20J
" '.'
I 'W't'''''''
Pentru a la prima cerintl se admite In aproximatie c1l.
solutia bogaU intrlln generatorul de vapori la temperatura de fierbere.
Intr-adevar instalatiile sint echipate cu schimMtorul de dHdura solutie
radi-solutie bogata (v. pet. 6.7.2), cazin Care solutia bogata se
aproape de starea de saturatie (0 diferenta de temperatura de cel mult 1 ... .l
grade). 0 asemenea diferenta de temperatura care apare, nu are nici 0 impor
tanta pentru procesului pentru rezultatele calculului termic al
acestuia.
In ceea ce cQllcentratia finala a vaporilor care ies din coloana.
aceasta se alege in mod egala cu 0,997 ... 0,998.
Este necesar sa se determine urmatoarele marimi: fluxulde caldura pentr\l
rectiticare QR' fluxul de caldura pentru fierbere QF numarul de talere diu'
coloana de rectificare. '
Se constata ca schimbul de caldura de substanta se realizeaza numai pe
talerul respectiv la trecerea vaporilor prin masa de lichid ca intre talere,
schimburile respective sint reduse se pot neglija. Spre deosebire de aceasta.
in deflegmator procesul se petrece continuu 'oU fractionat. "
Teoretic, se admite ca pe fiecare taler se realizeaza echilibrul termodinamic.
deci un schimb total de caldura de substanta, insa in realitate vaporii care
strabat zestrea de lichid de pe un taler, nu racesc pina la temperatura lichi
dului. '
Se idmite 0 coloana de rectificare in care se numeroteaza talerele de, jos in
sus, de la 1 hin. Starile de lichid de vapori de pe talerul ,n se noteaza eu La
respeetiv V_
n
(fig. 6.22, b).
Se scriu ecuatule de bilant de materiale de bi1ant termic pe conturul A
(suprafata imaginara inchisa) ce interseeteaza coloana la nivelul talerului
un":
(D + = Rt.r.. + (6.52}
(D + R)iv = RiL + Di2+ QR' (6.53)
Ca in cazul deflegmarii, ra
p..----.
portul dintre refluxul R vaporii
D ce parasesc coloana, se
coeficientul de reflux r. Din
ecuatia (6.52) rezulta:

R -
r- - . (6.54)
- D -
Se imparte ecuatia (6.53) cu D
se obtine:
qR = QR/D =
= i v - i
2
+ r(iv - iL.). (6.55)
!' I
In figura 6.23 se
(fDa) (NH,J)
(
in diagrama i- de lichid
Fig. 6.23. Reprezentarea procesului de rectiflcll.re
de vapori de pe fiecare taler. in diagrama i -
209:
.. ._, .. ./ \,::,jtrili"iltjcFtf,
_
Se presupune el tn teoretiee, la un schimb de' elldurl de 1!rtasl
perfect, vaporii care plrlsesc un taler, tn eurgerea lor ascendenta, se afll tt:l
'eehilibrti termodinamie eu liehidul care eurge de pe talerul respectiv cum
se indica pe'ntru talerul 2 din figura 6.22, b. .
Se eonstruiese triunghiurile, dreptunghice P - V. - A AV. = 90)
V. - L
n
-B = 90). Din asemanarea aeestor triunghiuri
tinind seama de relafiile (6.54) (6.55) rezuWi: ' " . ,
, , " - (' ') , , ' " ' " (6 '56)
<ill = Zv. - 'Z2 + . ZV. - ZL. = Zv. - Z2 + Zp - tv. = Zp - Z2' ,
- "
Ded: i
p
= 2 + qR' (6.57)
Rezulta ea dreptele L. - V., (n = 1,2,3... ) tree toate prin punet P
de eoordonate = i = i p , (entalpia i p se' eu relat
ia
6.57).
Punetul P se polul real al rectificarii iar dreptele LI - VI' L2 - V 2
... L -Vii se numese drepte (raze) polare. Toate dreptele polare tree prin
n
polul P al reetifiearii.
La sehimb perfeet de dildura de substanta, care tree prin
liehidul de pe un taler ajung in eehilibru ,eu lichidul respeetiv. tn aeeste eon
dit
ii
, vaporii eu s,tarea 2' = VI' eu care ies din eoloana de epuizare, strabat
primul taler al eoloanei (talerul eel mai de jos), iar liehidul care eurge de pe
acesta, avind starea L
I
se afla in echilibru terrnic mecanic cu vaporii, deci
in diagrama i - punetul L1, se suprapune peste punetul 1, iar ,punetul P
ocupa pozitia PI" Punetul PI se polul ideal tn aceste
conditii ideale, caldura de qRI are valoare mai tp.ica dedt in condit
iile
reale (qRI < qR)" ,:,
De asemenea coeficientul de reflux are valoarea minima r l , ce se determina
cu relatia:
r
l

(6.58)
=
-
tn relatia (6.54.) fadnd n = 1, rezulta:
r = - (6.59)
-
Ca in cazul deflegmarii la coloanele de reetificare, raportul marimilor'
r, r se randament al refluxului, fiind notat cu "tJrR'
_ r l _ - (6 60)
1lrR---' .
r -
Pentru aceasta marime se recomanda valori in limitele 1lrR = 0,7 ... 0,92
[4]. Aceste valori au fost determinate prin masuratori la instalatiilein func
cu solutie hidroamoniaeala.
Raportul dintre valorile caldurilor de reetificare qRI (in condit
ii
ideale)
qR (tn conditii reale) se randamentul rectificarii (1lR):

qR' i p, - i 2
(6.61)
1111 = - =, .'
qR Zp Z2
Polul ideal se
determina grafic la interseetia izotermei 1-2' cu verticala

210
-.:,'16:;":,:.,,:, ".....,.. ,.'.,.'..'.... , .. ,t... .".L.:._.,
,.1",.,
1

,

:::;;--'
1\
fO
/.bP'n8ll


P'"

1.0
A.
1,5


U II
1,30
1,25
1,20
1,75
1,10
1,05
1,00
O,9Ja 5 TO 15 20 25 JO 35 40 1r5 50 55%

Fig, 6.24. Dependents. "tlRI"tJrR = f (;b)'
Pentru 0 valoare a randamentului 1lR' din ecuatia (6.61) se determina qIC
in acest fel se poate fixa polul real al reetifidirii (P).
De asemenea, polul P se poate determina pe alta cale (ca la deflegmare,
anume: se alege 0 valoare pentru randamentul refluxului 1lrll din relatia
(6.60) se poate calcula La intersectia dreptei L
I
- VI cu verti
cala se obtine polul real al reetificarii P (fig. 6.23). .
tn figura 6.24 s-a reprezentat variatia raportului 1lR/1lrR in functie de con
centratia pentru = 0,998, pentru Pc intre (10 15) 10sPa pentru llrR
intre 0,7 0,9, acestea fiind conditii uzuale [4]. Cu ajutorul curbelor din aeeasta
figura, C'are permite stabilirea valorii pentru marimea 1111 a relatiei (6.61)
se poate deduce imediat ealdura de rectificare qR'
Calculul numarului de talere de rectificare la coloana de concentrare. Numarul
teoretic de talere de rectificare, necesare pentru realizarea concentratiei
se obtine cu pe cale grafidi cu ajutorul diagramei i - pleetndu-se
de la urmatoarele date:
- starea solutiei bogate la intrarea in generatorul de vapori anume
la baza coloanei de concentrare, stare notata cu 1 (fig. 6.23) in cele ce urmeazl:
- starea vaporilor rectificati, care este notata cu 2 (Ia = .. p. = Pc);
- starea vaporilor la intrarea in coloana de concentrare, notata 2' (fig. 6.23)
care reprezinta de fapt starea vaporilor la din coloana de epuizare;
- polul real al reetificarii P (s-a ara tat mai sus cum se poate determina).
tn diagrama i - pe izobara de condensare Pc. se fac urmatoarele con
structii (fig. 6.23):
- se determina starea 2'= VI de vapori in echilibru cu solutia lichida eu
starea 1;
- se traseaza dreapta de amestec de pe talerul 1 (cel mai de jos) PV1
care intersecteaza izobara Pc de lichid in punctul L
I
(L
I
reprezinta lichidul care
talerul 1);
- prin punctul L
I
se duee izoterma t
l
la intersectia cu izobara Pc de vapori
rezulta punctul Va (vaporii cu starea V 2 se considera do, in eonditii teoretiee
stnt in eehilibru cu lichidul cu starea L
I
);
- se traseaza dreapta de amestec (raza poladi) de pe talerul al doilea PV.
se obtine starea La etc.
se inc?eie dnd se ..unge la 0 stare de vapori V11+1 CU 0 eoneen
tratle egaia sau mal mare deett .
211
Mt 1d;K'4.- ifff -let
Numlirul de drepte de amestec PVlL
l
, PVgLg,... , PVnL
n
, sau numarul izo
termelor tIt tg, '" t
n
indicli numlirul de talere de rectificare n
t
necesare in pro
cesul toretic. Dupa unii -autori [4J n
t
se nume$te numarul teoretic de talere,
iar dupa altii [21] n
t
se nume$te numarul de talere teoretice (folosesc notiunile
-de "taler teoretic" "taler real").
Metoda grafica prezentata mai sus, implica unele aproximari anume [4]:
- s-a admis ca vaporii care parasesc un taler in curgerea lor ascendenta,
se afla in echilibru termodinamic cu lichidul care iese de pe talerul respectiv,
aceste fluide aflindu-se deci la temperatura. Insa, asemenea conditii
pot avea loc numai in cazul unui amestec perfect intre vapori lichid a
unui schimb de caldura de masa total, ceea ce presupune un timp 0 su
prafata de contact infinit de mari. In realitate, vaporii care ies de pe un
taler sint mai calzi dedt lichidul care curge de pe talerul respectiv, indt
variatiile concentratiilor vaporilor a liGhidului sint mai mid fata de cazul
tcoretic ; - .
- s-a neglijat schimbul de caldura dintre coloana exterior, deci s-apre
'supus 0 izolare termica perfecta a coloanei;
- s-a admis ca concentratia vaporilor care intra in condensatorul de re
flux este cu concentratia vaporilor care ies din ace?t aparat, ceea'
"cenu este riguros.
eu aceste aproximari, este posibil sa se determine grafic, cum s-a aratat
mai sus, numarul teoretic de talere nt,
Numarul real de talere n este mai mare, avind in vedere randamentul
schimbului pe taler '1)., definit prin [17]:
n. = nt/no (6.62)
Acest randament poate fi considerat intre limitele 0,5 ... 0,8 [17], (unii
autori recomanda limitele 0,3 ... 0,8 [19]) .
. Intrudt exista 0 diferenta insemnata intre temperaturile de fierbere ale
-amoniacului apei (la presiunea atmosferica aceasta este de circa
133C), concentratia vaporilor rezultati in fierbator este mare, iar rectifi
carea se realizeaza cu un numar relativ redus de talere (2-3 talere teoretice,
1n. conditii uzuale pina la 5 la temperaturi scazute, in cazul proceselor in
douli trepte): In figura 6.25 se prezinta dependenta dintre numarul teoretic
detalere n" concentratia presiunea din fierbator PF [17].
Trebuie retinut faptul ca, refluxul pentru coloana de rectificar-e poate fi
asigurat in alt mod anume, prin preluarea unei cantitati de amoniac
lichid de la din condensator. Desigur, in acest caz condensa_
J,


3"
H-htJ
2" . JO:15I1Pa
PI' ' "
2
"J,
. tf
b
Fig. 6.2'. Depedenta fit ... fJ,).
UU2
tornl de reflux, sarcina termica a acestui fiind preluatl
torul instalatiei. . '-!.e condensa-
In prindpiu, calculul coloanei de epuizare se face in . . .
coloana de concentrare. Se :recomanda [4]. Se mentioneaza ca 'lla
coloana de epuizare se prezinta sub forma unei coloane cu in general,.
mata din piese de material ceramic (inele Raschig). 0 J.?lutu,rli, for-
coloana cu umplutura produce efect (schimb de din
un taler eu clopote [21]. masli).ca
Fluxul de caldura introdus in fierbiitor QF se determina scriil'\. .
de bilant termic pe ansamblul generatorului de vapori (v.
. +F' D' (F D) 'Q' 6.22). .
QF = . + - + R'
Rezulta diferenta: .
QF - QR = D(ig-i
6
) +F(i
6
- iDa)'
(6.64),
Debitele masice D F se determina din ecuatiile de bilant
tie materiale,
iar fluxul de dildura pentru rectificare QR este:
QR = D'qR'
(
unde qR se determina cum s-a aratat mai sus.
Din relaFile (6,64), (6.65) se determina fluxul de caldura pentt-, :
..................................,..,.." w ...'.'>."... ."....' U flerbere Q,. ..
Fig. 6.26. Stand pentru Itlldl1l1 procelului din generatorul de "
. 'Porl.
,.\
2aa:
,I,<te
I I
Procesul din generatorul de vapori (flerbltor, coloanli de reetificare, eon
densator de reflux) a fost studiat teoretic experimentalla de
termice frigotehnie, . Universitatea din Galati; tn figura 6.26 se prezinta
standul experimental pentru studiul procesului din acest aparat, rezolvbtdu-se
urmlitoarele probleme [50], [.51], [.52J:
conceperea modelului matematic al fierbatorului cu tevi inecate, i.
regim dinamic de functionare, considerat ca sistem cu parametri concentrati;
- conceperea unui model matematic al fierblitorului pelicular; .
-'- evidentierea principalelor zone ale procesului de fierbere pe tevi ver
ticale;
- corelarea modelului matematic cu modelul functional, determinarea coefi
cientilor de transfer de caldudi la fierbere; ,
- dinamica fierbatorului pelicular, considerat ca sistem cu parametri dis
tribuiti.
6.6.3. Procesul de absorbtie
Absorbtia vaporilor de catre solutie constituie un proces important in
cadrul instalatiilor frigorifice prin absorbtie. Rolul acestui proces este de a
sereface concentratia solutiei care se introduce in fierbator. Procesul se pe
trece intr-un aparat numit absorbitor, in care in cazul cuplului apa-amoniac,
solutia saraca se introduce pe la partea de sus, iar vaporii pe la partea de
jos solutia bogata formata iese din aparat pe la partea inferioara.
tn functie de timpul de realizare a procesului se deosebesc:
- statica procesului de absorbtie in cazul dnd durata este suficient de
mare, teoretic infinit de mare, astfel indt sa se pastreze in permanenta echi
librul termodinamic intre solutie vapori;
- cinetica procesului de absorbtie care exista in conditii reale dnd timpul
de este finit de asemenea suprafata de schimb de dildura
de masa este finita.
a) Statica proces.ului de absorbjie. tn mod vaporii au la intrarea'
in absorbitor temperatura mai mica dedt a solutiei, dar pentru analiza pro
cesului se poate considera ca au temperatura t
l
ca solutia. tn conditii
teoretice, presiunea din absorbitor este egala cu presiunea Po din vaporizator.
Se examineaza etapele principale de a procesului de absorbtie
a vaporilor. Temperatura de saturatie to pentru amoniac corespunz1itoare
presiunii Po este mai mica dedt temperatura t/ a solutiei deci a vaporilor
(tl > to) incit vaporii de amoniac sint supraincalziti.
o prima faza a procesului 0 constituie racirea vaporilor de la temperatura
(tl la temperatura to. Caldura cedata de 1 kg de vapori la racirea izobara
este:
ql = C;(tl - to), (6.66)
unde c; este caldura specifica a vaporilor la presiune constanta.
o alta faza a procesului 0 constituie vaporilor.
La absorbtia unui kilogram de vapori trebuie extrasa caldura:
q2 = reo (6.67)
unde '00 este caldura latenta de condensare a vaporilor la presiunea din ab
sorbitor. .
214
",z}ii1.!" . ,
apoi tncllzirea amoniacului lichid de la temperatura tola tem-'
peratura tl' pentru a avea un proces izotermic. In acest caz 1 kg de amoniae
caldura:'
qs = CI(t/ - to) (6.68)
unde CI este, caldura specifica a amoniacului lichid.
La absorbtia unui kilogram de vapori intr-o cantitate infinit de mare de
solutie maiapare diidura diferentiaia de amestec:
q, = qal. (6.69)
tn procesul total de absorbtie descris mai sus, caldura care trebuie extrasl
este:
qAb = ql + q2 - qs + q, (6.70)
qAb = c;(t
l
--:: to) + reo -CI(t1 - to) + qal (6.71)
qAb = reo + qal - (CI - c;) (t
l
- to). (6.72)
tn ultima relatie, cea mai mare pondere 0 are caldura Iatenta reo' unneazl
apoi clidura diferentiala de amestec q.lo iar ultimul tennen reprezenttnd pro
dusul a dona diferente foarte mici, se poate neglija in raport cu primii doi
termeni incit, se scrie:
qAb = reo + qal'
(6.73)
Procesul de absorbtie in conditii statice se intr-un timp infinit
de mare pe 0 suprafata de schimb de caldura de masl, de asemenea in
finit de mare Ia 0 circulatie intensa a solutiei. Se remarca faptul d., acest
proces reprezentat in diagrama lnp-l/T prin dreapta 7-9 (fig. 6.27, a)
este un proces teoretic, reversibil, respectiv se poate tn sens
invers, caz in care se desorbtie, iar aparatul functioneaza ca un ge
nerator de vapori. S-a notat cu concentratia wiutiei sarace res
pectiv a solutiei bogate, iar cu 7 9 s-au notat starile solutiei la intrarea
respectiv, la din absorbitor.
Trebuie retinut faptul ca in conditii statice, forta motrice de
a procesului de absorbtie (diferenta de concentratii sau presiuni) ette null.
lnp lnp
__ ,
'4
Po I 4
PAb( I / ... I .
-f
a
Fil. 6.27. Procelul de ab80rbtie:
- ....110 I 6 - tler.lle ,I naJ.
21&
.dxtr tt AlL
b) Cinetica procesului de 'absorb,.,.' In aparatul nu:mit absorbitor "nti sint
tndeplinite conditiile de desfl,tirare a procesului static ca urmare, 'pro
cesul se pe bazl de mll.rimi finite: cu 0 viteza Hnita, in tinip
limitat , pe 0 suprafata de schimb de cll.ldurll. de masa finita, la 0 circu
latie limitata a solutiei. '
La procesul real de absorbtie" solutia nu mai este, in echilibru cu vaporii,
ci se poate admite ca mimai la suprafata de contaet lichid-vapori se ating
stari de echilibru. Masa solutiei In profunzime are 0 concentratie mai mica
dedt cea de echilibru, ceea ce asigura difuzia amoniacului tn solutia, care
in mod are 0 curgere peliculara.
Reiese ca, procesul real de absorbtie prezinta unele abateri de la conditiile
teoretice. '
In primul rind., presiunea de lucru din absorbitor este mai mica dedt cea
din vaporizator (PA; <Po) datorita caderilor de presiune liniare locale intre
cele doua aparate. Diferenta dintre cele doua ,presiuni a fost determinata
experimental are valori dpo = Po - PAb = (0,05 ... 0,20) 105Pa [4].
In figura 6.27, b se reprezinta in diagrama Inp-1/T procesul teoretic
7-9 procesul real 7'-9* sau r-9* sau 7'''-9*.
Schimbul de masa are loc in conditii de diferenta de presiune partiala
intrevapori lichid aimme: amoniacullichid se afla la 0 presiune partiala
mar mica dedt PAb care este presiunea vaporilor. '
'eu dt diferenta; de presiune ceruta de schimbul de masii este mai mare,
cu aUt suprafata de absorbtie este mai mica implicit durata procesului
este mai redusa. Ca urmare, pentru ca procesul sa inceapa cu concentratia
es'te necesar ca amoniacul din aceastasolutie sa se afle la presiunea
< PAb) deci este necesara 0 subracire a solutiei sarace (t
7
, < t
7
). Pundul
de stare real la inceputul procesului de absorbtie poate fi 7' sau r sau 7'"
(fig. 6.27, b). ,
Pentru ca la procesului sa fie posibila 'absorbtia, trebuie ca sa
existe 0 diferenta presiune (PAb -
Considerind temperatura a solutiei la din absorbitor ca
la procesul teoretic t
Ab
/= tAb(t) , rezulta starea 9* careia-i corespunde concen
tratia < concentratia solutiei bogate in conditii reale). Se ob
serva ca in conditii reale are loc 0 absorbtie incompleta, in raport cu cazul
Pozitia punctului 9* depinde de marimea suprafetei de schimb de
calduraj de substanta de timpul de a procesului. Ond aceste
marimi cresc, punctul 9* se apropie de 9. Starea 9" este 0 stare de sa
turatie, corespunzatoare presiunii concentratiei
In conditii reale solutia bogata iese din absorbitor cu starea 9* de solutie
subracita..
Presiunile partiale nu pot fi masurate, ci pot fi determinate cu ajutorul
diagramei i- a solutiei hidroamoniacale, masurindu-se concentratia tem
peratura. ,
In practica nu se,lucreaza cu diferenta de presiune a solutiei in absorbitor,
ci cu subracirea solutiei, notata prin dt
Ab
= t
9
,,-t
9
Se recomanda dt
Ab
=3 ...
... 20C. [4], ded se fixeaza mai intii starea 9" care determina concentratia
Se observa ca in condi?i'reale se reduce zona de degazare - < -
factorul de circulatie (v. pet. 6.7.1).
-

f, > . =/. (6.74)

-
"
216
....".",.... ';':';. . ,
I 111111 I "y "'1
Fig. 6.28. Stand pentru studiul procesului de absorbtie.
Autorul acestui capitol a studiat in cadrul fezei de doctorat, procesul de
a.bsorbtie din absorbitorul instalatiilor industriale au fost aduse 0 serie
de contributii dintre care: , ..
- conceperea modelului teoretic din absorbitorul pelicular vertical [38J,
[46J; ..
, .:...- conceperea unui model experimental, tn concordanta cu modelul teo
retic [44];
217
. .. ;'i. .
Pc
Po
- evidentierea regimurilor pol1blle de functionare ale absorbitoruiui
- analiza parametrilor de bazl care lnfluentead. asupra procesulUl de
absorbtie [43}: .
- intercorrditionarea. fenomenelor de schimb de caldura de masl (45]:
- stabiUrea ecuatiilor criteriale pentru schimbul de dUdura de substanta,
necesare pentru proiectarea absorbitorului [38J;
--:- elaborarea unei metodologii de proieetare optima a absorbitoarelor cu
ajutorul calculatorului electronic [48J.
Avtnd in vedere complexitatea problemelor enuntate mai sus, din motive
de spatiu. acestea nu pot i detaliate in cadrul preientei lucrari se reco
manda [38]. In figura 6.28 se prezinta standul folosit pentru studiul proce
sului de absorbtie [38].
6.6.4, Vaporizarea incompleti
In procesul teoretic, temperatura de fierbere a agentului ConSl(ferat pur,
este to avhld valoare constanta, corespunzatoare presiunii Po de lucru a
vaporizatorului.
In realitate, in vaporizatorul instalatiei nu intra agent frigorific pur (de
exemplu, amoniac), ci este antrenat celalalt component, in cantitate mai
mica in cazul dnd exista coloana
de rectificare in cantitate
mai mare in procesele M.ra
reetificare. tn aceasta situatie,
in vaporizator are loc nu 0 vapo
rizare, ci 0 "degazare".
astfel intrucit, vaporii' fonnati
,;" reprezinta un amestec de
in aplL .
In figura 6.29 este reprezentat
. procesul de vaporizare in cazul
prezentei apei in amoniac. S-a
notat:
2-3, prQcesul de condensare
la P = Pc = const. .
3-4, laminarea de la Pc la Po
(starile 3 4 sint distinete, dar
se reprezinta in diagrama i-
prin punet) .
4-5, vaporizarea la po=const.
= const., cu variatia tem
peraturii in limitele to mill = I.'
t = t
s
< t
SY
' .<
omu
Se poate demonstra di in
cazul unei vaporizari incomplete,
t, (ts < t
5V
), puterea frigorifica

4
ii specifidi se intrudt
la finele procesului ramine in
vaporizator 0 cantitate de solutie
lichida cu concentratia
FIB. 6.251. Proceaul de vaporizare la presiune
constantA. nu #erbe la temperatura. t
6


5'
2.8
::.
,..'.;1;,;;..
Se prezinta in continuare influenta negativl a apei ajunsl in vaporizator.
Fe baza celor expuse mai sus, rezu1tl cantitatea I}Il de 50lutie cu starea 5',
retinuta in vaporizator de 1 kg de ap1:
= 1 [kg sol. cu (6.75)
1 - kg apa
Deoarece solutia introdusa in vaporizator are concentratia = < 1,
rezuWi ca prin fiecare kilogram de solutie se aduee in vaporizator (1 -
kg apa.
Ca urmare a celor prezentate mai sus se intelege ca, pentru 1 kg solutie
introdusa in vaporizator, ramine 0 cantitate 1\1 de solutie lichida eu starea
5', dtjci care nu participa la producerea frigului:
= 1 _ = 1 - (6.76)
1-
1n felul acesta, puterea frigorifica specifica se reduce:
gor = go(1 - = go '0
f:1I
- (6.77)
1-
.;
unde go reprezlnta puterea frigorifica a amoniacului curat, iar qOr' puterea
frigorifiea reala, deci cu corectia examinata.
Se poate defini un randament aX vaporizarii, prin raportuI:
go, -
'flo = -= =----. (6.78)
. qo 1 -
Prin introducerea unui schimbator de caldura intre condensat vaporii
reci Sr (fig. 6.32), randamentul 'flo se foarte mult prin mic
chiar anularea marimii YJ din relatia (6.78).
Trebuie remarcat faptul di, in cazul vaporizarii incomplete, apar com
plicatii privind evacuarea solutiei cu concentratia din vaporizator in ab
sorbitor.
6.7 CALCULUL INSTALATIEI FRIGORIFICE PRIN ABSORBTIE
CU SOLUTIE HIDROAMONIACALA., 1NTR-O TREAPTA.
6.7.1. Instalatia simpla iI1tr-o treapta
Schema de caleul a unei asemnea instalatii este aratata. In tigura 6.30, ia.
in figura 6.31 este reprezentat procesul din instalatie in coordonate i -
Este cea mai simpla schema de instalatie prin absorbtie la care lipsesc 0
serie de aparate de schimb de caldura care amelioreaza procesul care vor
fi prezentate in paragraful' urmator. De asemenea, se neglijeaza pierderile
de presiune :;;i ca urmare se admite ca presiunea din generatorul de vapori
GV este egala cu cea din condensator, iar presiunile din vaporizator absor
bitor stnt egale intre cleo Ca urmare. in instalatie exista doua presiuni de
lucru: presiunea de condensare 1', ,i presiunea de vaporizare Po.


2,0,1'
r ""'O---------- . I
1 I
Cc
VLl

r
I
I
P'
I
.1 _.....
Fig. 6.30. Schema. de calcul a instalatiei
simple (tara ameliorari):
GV- generator de vapor;; Ab- absorbitor; Cd - can
densator; V-vaporiz,ator; P-pompA; VLl,
V L2 - ventile de laminare.
o '!
Fig. 6.31. Reprezentarea procesului de lucru
in diagrama i - (entalpie.concentratie).
Cu cifre arabe au fost notate sUirile caraeteristice ale procesului, iar Hi;!"
notat cu un indice, reprezinta sarcinile termiceale aparatelor.
Functionarea instalatiei. tn generatorul de vapori GV are loc incalzirea
fierberea solutiei bogate F [kg/s], de concentratie Solutia bogata intro
dusa sub presiune, avind starea l' se pina la temperatura de
saturatie corespunzatoare starii 7. In urma degazarii rezulta D [kg/s]
vapori de concentratie ridicata (F-D) [kg/s] solutie s1haca de con
centratie scazuta
Se examineaza circuitul principal parcurs de vaporii in generatorul
de vapori. Vaporii cu starea 2 in echilibru cu lichidul cu starea 1 intra in
condensatorul Cd in care cedeaza apei de racire caldura Qe astfel se con
denseaza. Deoarece aceasta instalatie nu este prevazuta cu coloana de con
centrare, rezulta < 1 condensarea se produce la temperatura variabila.
Condensul rezultat, avind starea 3 de lichid subracit (P3 = Pc' t
3
= t
e
,
=. < 1) se lamineaza in ventilul de laminare VL2 de la presiunea Pc
pina la presiunea Po, rezultind vapori umezi cu starea 4. tn diagrama i-
cele doua stari, distincte 3 4 sint reprezentate prin punet. Tempera
tura punetului 4 reprezinta temperatura cea mai scazuta din vaporizator (tem
peratura de vaporizare fiind variabila). Fierberea solutiei in vaporizator are
loc cu temperaturii astfel incH daca se impune temperatura finala
de vaporizare t
OF
' rezulta starea 5 de vapori uinezi la <lin vaporizator.
Se observa ca a4:eastii parte din instalatie (Cd- VL2- V) functioneaza.
ca in cazul instalatiei cu comprimare mecanidi de vapori.
tn circuitul auxiliar au loc urmatoarele procese:
Solutia lichida din aparatul GV se stratifidi anuIile solutia saraca de
se afla la partea inferioara deoarece densitatea ei este rnai
/.

,
,t,';',,-:, \ ... '
mare, amoniacul avlnd densitatea mai mica dedt a apei. De la partea in
feri01ua a aparatului GV, solutia hidroamoniacala cu starea (J, de eoneen
tratie minima debit (F-D) curge in absorbitor diferentei de
presiune PF - PAb = Pc - Po, creata de ventilul de laminare VLl.
Solutia saradi cu starea 7 este introdusa pe la partea superioara, in absor
bitorul Ab in care, pe la partea inferioara intra vaporii cu starea 5. tn aparat
se produce fenomenul de absorbtie: vaporii reci de concentratie sint ab
sorbiti de solutia saraca de concentratie rezulta solutia bogata de eon
centratie Pentru aceasta instalatie, solutia saraca cu starea 7 de vapori
umezi, trehuie racita, teoretic pina in starea 7', din care are loc absorbtia
propriu-zisa 7'-9, rezultind solutia bogata de concentratie AeeasH\ so
lutie este luata. de pompa P introdusa sub presiune, cu starea 1', in fierM
tor unde are loc incalzirea l'-1 apoi degazarea 6 +- 1 _ 2.
Calculul termic al instalatiei are drept scop stabilirea marimilor p.eeunol
cute ce intervin in ecuatiile de bilant termic de materiale, ca, de exemplu:
debite masice, valorile marimilor de schimb energetic cu exteriorul, entalpii,
concentratii etc. Acestea .reprezinta datele de bazii pentru proiectarea insta
latiei anume: calculul retelei de conduete, dimensionarea aparatelor de
schimb de caldura a alegerea motoarelor de antrenare etc.
tn cele ce urmeaza, calculul termic al instalatiilor frigorifice se va efectua
mod unitar, prin metoda de analiza ca1cul prezentata la pet. 6.2
[39J.
La instalatia pe care 0 analizam apar urmatoarele caracteristici:
k = i . (numarul componentilor); apa amoniacul;
n = n
e
= 2 (numarul total al nodurilor), GV Ab. Pentru fiecare din
aceste doua noduri identice are sens scrierea ecuatiei de
bilant energetic, (n
e
= 2) ;
n' = l2 = 1(noduri distinete); GV Sau Ab de ordinul 2, iar II = 0;
s = 3 (numarul aparatelor prin suprafata) ; V, Cd P.
tn cazul dnd exista numai noduri identice, numarul ecuatiilor distincte
n, se calculeaza cu relatia (6.4):
n, = II + 2 lz + ... + ne + s = 2 + 2 + 3 = 7
Prin notatiile folosite pentru debitele masice (a se vedea figura 6.30), una
din cele doua ecuatii de bilant de materiale (b.m.) a fost deja utilizaU., inc1t
. rezulta ca. pot fi scrise in total 6ecuatii distinete, in care intervin 6 mlrimi
necunoscute D, F, Qc' 'QF' QAb i r . Aceste ecuatii sint:
N ecunoscute
Qo = D (is - i
4
) (ec.b.t. pe V) (6.79) D-D
F = (F-D) '(ec. b. m. in NHs pe GV) (6.80) F, D_F
Qc = D (i
2
-i
3
) (ec. b. t. pe Cd) (6.81) D, Qc-Qc
Pp = F (i
1
- ip) (ec.. b.e: pe P) (6.82)
F, i r - il'
QAb =Di
6
+(F-D)i
7
-Fi
e
(ee. t. pe Ab) (6.83)
D, F, QAb - (jAb
Qp = Di
z
+(F-D)i
s
-Fi
1
, (ee. b. t: pe GV) (6.84) D, F, iI" Qr-4J,
221
".Il ..>t\,-,",
In relatia (6.82.) mlrimea P, care reprezintl puterea neeesarA. pentru an
trenarea pompei de solutie bogatl, I-a eonliderat d. este eunoseuU deoarece
se poate calcula cu formula [of]:
P
p
= F Pc - Po [W], (6.85)
P .
unde: F [kg/s] este debitul de solutie bogata circulata de pompa; Pc, poC'X/mZJ
- presiunile de condensare de vaporizare; p [kg/m
S
) - densitatea solutiei
bogate. .
In partea dreapta a ecuatiilor (6.79) ... (6.84) sint trecute marimile ne
cunoscute care intervin de asemenea este redata schema de rezolvare a
sistemului de ecuatii. .
Se sa se lucreze cu marimi specifice, raportate la 1 kg de va
ori. Raportul: .
f = F [kg solutie (6.86)
D kg vapon
se factor de circula!ie.
Impartind ecuatiile (6.79) ... (6.84) prin D, rezulta:
f = - (6.87)
-
qo = Qo/D = is - i
4
(6.88)
qc = Qc/D = i 2 - is (6.89)
lp = Pp/D = f(ir - is) (6.90)
qAb = QAb/D = is - i
7
+f(i
7
- is) (6.91)
qp = Qp/D = i
2
- i
e
+ f(ie -i
1
,). (6.92)
Marimile specifice qo, qe' qF' qAb' lp se masoara in [J/kg D] sau [kJ/kg D].
Trebuie retinut faptul ca, ecuatia de bilant energetic scrisa pe intreaga
instalatie poate servi la verificarea calculelor. Lucrind cu marimi specifice,
1.c 1.sta ecuatie are forma:
qF + qo + lp = qAb + qc' (6.93)
se observa ca in baza relatiilor (6.88) ... (6.92) aceasta ecuatie este veri
ficata analitic, avind in vedere ca i
e
= i
7
is = i
4

Marimea Pp poate fi neglijata in comparatie cu oricare dintre marimile
Qo, Qo' Qp, QAb in acest caz starea l' corespunde cu starea 9.
In procesul simplu neameliorat, prezentat mai sus, deoarece procesele de
vaporizare de condensare nu au loc cu vapori de amoniac curat, este ne
cesar sa se aleaga 0 presiune de condensare Po mai mare dedt cea cores
punzatoare amoniacului la temperatura 0 presiune de vaporizare
Po mai mica dedt cea corespunzatoare amoniacului. Se recomanda [4J:
Pc = (1,05 1,15) Pc I to NHs (6.94)
Po = (0,85 0,95) Po I to,

unde: Pc ltc' NH
s
este presiunea de condensare a amoniacului pur la tem
peratura to;
Po I to, NH
s
este presiunea de vaporizare a amoniacului pur la tem
peratura to.
22'2
, _"":t:i.ltt .. k-' ,;f.lol2.,
. ,: ......u
"
In proeesul amellorat prlft rectlflcare, presiunile Pc ,i Po se aleg ca presiuni
de saturatie pentru amontacul curat, la temperatura de condensare t
c
,i
respectiv la temperatura de vaporizare to. ., .
Coeficientul frigorific Ceste definit ea raportul dintre fluxul'de e!ldud. Qo
preluat de la mediul d.cit (numit putere frigorific!) suma fluxurilor de
energie introduse in instalatie:
qo
(6.96)
QF+Pp qF + lp
Daca se are in vedere ca Pp 'Qp rezulta 0 reJatie mai simpla:
= QO/QF = qO/qF' (6.97)
Un criteriu important care tine seama de pierderile cauzate de ireversi
bilitate este randamentul exergetic 'lJE care considera energiile nu numai din
punet de vedere cantitativ ci sub aspeet calitativ. Pentru instalatia pre
zentata in figura 6.30 randamentul exergetic este definit prin relatia:
Qo' Qo' esc Ed.
'lJE = . . = -.- ,
QF eEp + Pp QF' eEp EQp
unde li
Ec
reprezinta factorii exergetici medii de temperatura, definiti
astfel:
-e T,,- Tom -e Tpm - T"
E.= , Ep =---- (6.99)
Tom TFm
Tom este temperatura de vaporizare, [K]; T" - temperatura mediului
ambiant, [K]; T Fm - temperatura 'medie de fierbere, [K].
Temperaturile Tom T Fm se calculeaza cu relatiile:
Tom T
4
+ T
s
; T
Fm
T
1
+ T
e
.,
(6.100)
2 2
6.7.2. Instalatia ameliorata, intr-o treapta
Schema examinata la punetul anterior se mai rar, ea
in special pentru studiul proceselor de baza din instalatia frigorificA. prin
absorbtie. In practica se folosesc unele ameliorari, care conduc la tmbunltlti
rea performantelor instalatiei, cit la 0 mai buna functionare a ei. Aeeste
ameliorari, folosite in totalitate sau numai in parte, vor fi prezentate in
cele ce urmeaza (fig. 6.32).
In mod ansamblul format din fierbatorul F, coloana de ree ti
ficC!re R condensatorul de reflux Cr se generator de vapori.
Procesul din coloana de reetificare importanta lui au fost prezentate
la pet. 6.6.2. Acest proces constituie 0 prima ameliorare.
Subracirea condensatului, este 0 alta' ameliorare a procesului se rea
lizeaza in aparatul Sr. Prin subracirea lichidului cu ajutorul vaporilor reci,
se realizeaza puterii frigorifice specifice prin aceasta se mlre,te
randamentul exergetic al instalatiei.
283
... , ..
--
>, 1
2,D, 'S"
.__.._-. , I


,
P}c) Q '
,---0--_....-
r+:, j,
...
,
I
I
,
Adi
I , \'
I
j Ard
c:
,C

J
5c
r---.o--
90
I
I
,
I
/
I
I
I i
I
,
I
I
I I
I
I
i
l
f
I
I
I , I
I
I
tr I
I I
I
j ,V):':'-,
9' L. ...J
__J I
(JAb
Pn
Fig. 6.32. Schema de caleul a instalatiei intr-o Fig. 6.33. Reprezentarea procesului
treaptll., cu ameliorll.ri. de lucru in diagrama i -
Schimbatorul de caldura dintre' solutia saraca solutia bogata 55 are rolul
de a reduce atit sarcina termica a fierbatorului QF cit a absorbitorului
QAb' Acest aparat conduce deci aUt la rationalizarea consumului de dildura
tn proces, cit la debitului de agent de racire (uzual, apa de ra
cire). In acest aparat se realizeaza racirea solutiei sarace incalzirea solutiei
bogate, ambele procese fiind favorabile conducind la reducerea sarcinilor
termice QF QAb'
Se examineaza in continuare aceste ameliorari, referindu-ne, la schema
din figura 6.32. Procesul de lucru pentru aceasta instalatie este reprezmtat
in diagrama i - (fig. 6.33).
Ca la punctul precedent se vor considera in acest caz conditii teoretice
de functionare: se neglijeaza caderile de presiune, se considera absorbtia

Parametrii de 1ucru ai insta1a{iei se stabilesc plecind de la conditiile ex
erioare de functionare, astfe!:
- cunoscind temperatura apei de racire t
w
se determina temperatura de
condensare t
e
= t
w
+ b.t
e
, recomandindu-se b.t
e
= 8... 12 grd. In cazul insta
latiei prevazuta cu rectificarea vaporilor, presitinea de condensare Pe se ad
mite egaIa cu de saturatie la temperatura t
e
pentru amoniac curat;
- temperatura mediului racit t
r
determina temperatura d vaporizare to
0 anume to = t
r
- b.t" unde b.t
v
6... 10 grade in cazul racirii cu lichid. 0=
Se valoarea presiunii de vaporizare Po pentru amoniac, corespun
dtoare temperaturii to;
224
...1.... .:, .... " ;'F"", .b... .. ,',..
:....:. temperatura sursei caldet, (agentul' de lncllzire) determiril1 tempera
tura de fierbere a solut1ei ts. t
s
== t, - tit,. rn cazul in care se utili
zeaza ea agent de ind'ilzire abur sau flerbinte, diferenta de tem
peratura b.t
F
se reeomanda b.t
p
= 5 ... 10 grade;
, - temperatura solutiei bogate la din absorbitor tg este determinaU\.
de temperatura apei de racire, preeum de modul de cireulatie a apei prin
eondensator absorbitor. Considerind absorbtia eompleta, pentru eireulatia
apei in paralel prin eondensator absorbitor, se poate adopta tg = te'
In aeest fel, eunoscind starile de lichid saturat 6 9 determinate de pre
siunile temperaturile respective, se pot stabili eoneentratiile
zona de degazare = - Se reeomanda: > 0,06 > 0,06 pentru
a nu obtine valori mari pentru faetorul de cireulatie deci eonsum mare
de energie la pompa de antrenare a solutiei bogate. Vaporii eu starea 2' de
la din eoloana eu umplutura se considera in eehilibru eu solutia eu
starea 1.
Pentru a efeetua ca1cu1u1 termic al instalatiei se stabileste mai intH numarul
de eeuatii distinete de bilant de materiale de bilant Se va sim
plifica problema, neglijind entalpiei in pompa de soluiie bogata,
deci se admite ea starile 9 9' eonfunda, iar Pp = O.
Elementele earacteristiee pentru instalaiia prezentata' in figura 6.32 sint:
11 = 0; n = n. = 2 (GV Ab); n' = 1
2
= 1 (GV sau Ab), k = 2 (apa amo
niaeul); s = 4 (Cd, 5r, V, 55).
Rezulta:
11t = 11,+ 2 12 + n. + s = 2 + 2 + 4 = 8 eeuatii distinete.
Prin notatiile folosite pentru debitele masice, se observa ea una din eele
doua eeuatii de bilant de materiale a fost deja eonsiderata, incit dimin la
dispozitie doar 7 eeuatii distincte. In aeeste eeuatii apar urmatoarele marimi
neeunoseute: F, D, (Qp - QR), QAb' <L i
ga
, i
ea
, i
aa
, i
sa
(in numar de 9). Se
observa ca apare ea marime necunoseuta diferenta (Ql,-QR) dat fiind faptul
ea se serie eeuaFa de bilani termic pe ansamblul GV. Pentru a fi posibill
rezolvarea aeestei probleme nedeterminate (eu <Xl 2 se impun de obi
eei, starile 9a Sa prin temperaturi: '
tga = t
1
- (1 ... 3) grade - pentru a nu apare fierberea in 55.
t
6a
= to - (10 ... 20) grade.
Cu aeeasta, problema a devenit determinata rezolvarea ei se face eon
form sehemei de mai jos, avindu-se in vedere di: i
3a
= i
4
i
sa
= i
7

is - iSa = iSa - i
6
(ee b.t. pe51') (6.101) - i
Sa
Qo = D(is - i
sa
) (ee. b.t. pe V) (6.102) _ D
Qe = D(i2 - is) (ee. b.t. pe Cd) (6.103) - Qo
(F - D) + = (ee. b.m. in NH
s
pe Ab) (6.104) _ F
(F-D)(i
e
-i
8a
) = F(isa-ig) (ee. b.t. pe 55) (6.105) i
ea
QAb = Di6a + (F-D)iSa-Fig (ec. b.t. pe Ab) (6.106) - QAb
QF-QJl = Di2+(F-D)i
e
-Fi
8a
(ee. b.t. peGV) (6.107)-(QP-QR)'
225
de mai sus la D (debitul de vapori reci) se pot stabili
expresiile pentru mlirimile specifice:
go = Qo/D = is - i
aa
= i
Sa
- i3 (6.108)
ge = = i 2 - i 3 (6.109)
gAb = QAb/D = i
Sa
- i
aa
+f(i
aa
-ig) (6.110)
gp - gR = (Qp - QR)/D = i
2
- i
a
+f(i
a
- i
ga
) (6.111)
(j - 1)' (i
a
- i
aa
) = f(i
ga
- i
g
) (6.112)
Ultima relatie poate fi scrisa sub forma:
f(i
aa
- i g) = f(i
a
- i
ga
) + i
aa
- i
a
(6.113)
iar ecuatia (6.110) devine:
qAb = i
sa
- i
aa
+f(i
a
- i ga ) + i
aa
- i
a
= i
Sa
- i
a
+f(i
a
- iga) (6.114)
Din relatia (6.104) rezulta expresia faetorului de circulatie:
f= = c," - c..: (c," 1). (6.115)
D C,b- c,.
cum s-a aratat la pet. 6.6.2, folosind polul reetificarii se poate deter
mina dildura de reetificare QR:
QR = D(ip - i
2
) (6.116)
gR'= QR/D = i p - i 2 (6.117)
Ca urmare, in baza relatiilor (6.107), (6.116), (6.111) (6.117) se pot calcula
m1l.rimile Qp gf"
Reprezentarea graficii. In figura 6.34 se unesc cu 0 linie dreapta punctele
6 9a la intersectia cu verticala C, = c," se obtine punetul c. Din punetele
9a c se duc drepte orizontale se formeaza astfel doua triunghiuri drept
unghice asemenea anume 6-a-9a 6-b-c. Rezulta:
- c,. -
-=-----=- = (6.118)
c," - c,. i
a
- i
e
t
sau: f(i
s
- i
ga
) = is - i
e
(6.119)
Cu aceasta, ecuatiile (6.114) (6.111) devin:
(jAb = i
Sa
- is + i
a
- i e = isa - ie'

gp - gR = i 2 - i
a
+ is - i
e
--. i 2 - i
e
(6.121)
In baza relatiilor 16.114) (6.121) rezulta:
qF = ip - ie
(6.122)
In figura 6.34 se reprezinta grafic marimile specifice qo, ge' gAb gR' Se
observli a este verificatli ecuatia de bilant termic pe intreaga instalatie:
. (6.123)
qo + qF = qAb + qR. + qo'
.... ....... :.Jl._..
Coeficientul frigorific randamenttll exergetic 'tlE pentru aceast1l.iri$ta
se calculeaza cu relatia (6.97) !iii respectiv (6.98). ". . '"
Bazat pe cele prezentate mai sus la pet. 6.7.1 se poate face 0
mai amanuntita in ceea ce -ameliorarile aduse de aparatele
a) 5ubriicirea condensatului se realizeaza in aparatul 5r,delastarea '3.
la 3a cu ajutorul vaporilor reci care se de la 5 la 5a.
Admitind in acest aparat un schimb total de caldura 1nprocesul teotetk,
caldura de subracire este egala cu caldura de supraincalzire a vaporilor red
aceasta este sarcina termica specifica:
gsr = i3 - i3a = i Sa - is (6.124)
Puterea frigorifica specifica go in procesul ameliorat prin Sr este mai mare
dedt cea din procesul neameliorat go (cu indicele "prim" se .. vor nota in
continuare marimile corespunzatoare procesului neameliorat):
go = is - i
3a
= is - i3 + (i3 ,-- i 3a ) = go + gSr > go = i
s
'-- i 3 (6.125)
Se observa ca prin subracirea condensatului se realizeaza un avantaj anu
me puterea frigorifica specifica (go >go), ceea ce conduce la miqorarea
debitului de agent (D) la coeficientului frigorific a randa
mentului exergetic "fJE' dar apare un dezavantaj cauzat de
sarcinii termice a absorbitorului, vaporii fiind mai calzi (tSa > t
s
)' Acest
inconvenient este in cazul folosirii schimbatorului de caldura 55
dintre solutia saraca solutia bogata.
Pentru rezolvarea ecuatiei de bilant termic pe 5r trebuie sa se aiba in
vedere temperaturii in cele doua fluide (fig. 6.35), astfel indt sa
fie posibil schimbul de caldura in orice sectiune a aparatului. In cazul insta-
Pc
..
-"<
./
C>"
c
!
.E
J

/
/
/
/
/
/
/
/
/
/
I
/ ..

b
Po

,i
, , ,
Fig. 6.34. Comparatii Intre procel\ll am.llorat Fig. 6.3'. Varlatia temperaturli
neameliorat. In 8ubrll.cltorul Sf'.
'
---
latiUor prevbute eu coloane de reetificare sau eu deflegmator se poate admite
in vaporizatorul V intra vapori curaii de amoniac. In general, dHdura
specifidi a vaporilor este aproximativ de doua ori mai midi dedt cea a
liehidului incH vaporii se incalzesc de doua ori mai mult dedt
se lichidul D..tvaJ> = t
Sa
- tf> = 2 D..t
1
= 2(t
3
- t
3a
).
Din acest motiv, In mod se impune starea Sa nu 3a, deci se
fixeaza diferenia minima de temperatura D..t
min
deoarece in acest caz avem
sigurania ca schimbul de caldura este realizat pe toaHi suprafaia aparatului.
b) 5chimbul de caldura intre solu{iq, saraca $i solu{ia bogata are loe in schim
batorul de caldura 55 (figura 6.32). Se observa ca in acest aparat soluiia
saraca de debit (F- D) se intre starile 6 6a (indicele "a" de la
ameliorat), iar solutia bogata temperatura intre starile 9 9a
(se neglijeaza schimbul de lucru mecanic prin pompa de circulaiie a soluiiei
bogate). Admitindu-se in procesul teoretic, schimbul de caldura total, re
zuWi expresia pentru sarcina termica a acestui aparat:
Qss = F(iga - i g) = (F - D) (ia - i
aa
) (6.126)

qss = f(iga - i g) = {f - 1) (ia - 1
aa
) (6.127)
In figura 6.34 sint reprezentate grafic in diagrama i-;, marimile qo, qAb
qF din procesul ameliorat prin aparatele 5r 55 marimi:
qAb q'p din procesul neameliorat. Se observa ca: qF< qp
(s-a considerat reetificarea vaporilor in ambele cazuri).
Se observa mai bine ca, prin introducerea schimbatorului de caldura 55
se reduc sarcinile termice ale fierbatorului absorbitorului prin aceasta
se realizeaza consumuri de caldura de apa de racire, mai mici.
In ecuaiia de bilant termic pe aparatul 55 intervin in mod ental
piile a doua stari necunoscute anume cele de din aparat 6a 9a.
Se impune de obicei starea 9a prin temperatura, urmarindu-se sa nu se
obtina vapori umezi. Se recomanda:
t
ga
= t
1
- (1 ... 3) C, (6.128)
unde t
1
este temperatura la saturatie, corespunzatoare concentratiei a
presiunii Pc.
In figura 6.36 se indica un asemenea proces dezavantajos, dnd prin incal
zirea solutiei peste temperatura de saturatie, respeetiv pina in starea echi
valenta 9'a, vaporii separaii din solutia introdusa in fierbator au concentratia
mai mica (;2" <;2.). Aceasta situaiie conduce la caldurii de rectifi
care, deci a debitului de apa de racire a suprafetei de schimb de caldura
de masa a coloanei de reetificare a condensatorului de reflux.
In legatura cu ecuaiia de bilant termic pe aparatul 55, in cazul in care
se impune starea 9a conform ecuatiei (6.128) deci se prin calcul
starea 6a, se pot ivi urmatoarele situatG:
1) > h. 6.34), caz in care solutia saraca nu s-a dicit suficient pentru t
aa
ca procesul de absorbtie sa poata incepe chiar din sectiunea aparatului in
care s-a introdus solutia. Prin laminarea solutiei cu starea 6a, se obtin va
pori umezi care trebuie din nou absorbiii. Ca urmare, in acest caz, in prima
zona a absorbitorului se continua racirea solutiei sarace numai dupa
228
/-
Pc
t
c
/
/
/
0' I
val
Pc
6ar::_1g-- -t
o 5< s?' 7
Fig. 6.36. Incalzirea solutiei bogate in aparatul SS
peste temperatura de saturatie este dezavantajoasa.
ce aceasta ajunge la temperatura inferioara temperaturii t
7
" incepe proeesul
de absorbtie. In acest caz, rezulta 0 suprafata mare' de schimb de
a absorbitorului, acest lueru fiind cauzat aUt de prezenta zonei de racire,
cit de faptul ca forta motrice a schimbului de masa este mica [38J.
Intr-o .asemenea situatie (dnd t
aa
> t
7
,), este indicat sa se introducaun
dicitor R5S pe circuitul de solutie saraca intre schimbatorul de dildura 55
absorbitorul Ab (fig. 6.37), in vederea racirii solutiei sub temperatura t
7
"
(taa' < t
7
,) 0 alta posibilitate este aceea de a circula solutia saraca printr-un
schimba.tor de ciildura montat sub coloana cu umplutura apoi prin apa
ratul 55.
..... , }Aed.
tIt
faCI,.,
F
RSS
5a
9'
50 '.J1.. 7
9'
f
p
5a.D
8,!b
'QAb

Fig. 6.37. Introducerea rlcitorului RSS pe
clrcuitul de solutie slracll., in cazul ',11 > I,.
229
Fig. 6.38. Introducerea une! trepta
de rlcire cu solutie bogatA, la con
densatorul de reflux.
2) tS/J < to. aceasU nu poate fi practic. In acest caz se
va fixa starea 6a deci starea 7, (fig. 6.32) admitindu-se t? = tg +
. 12 grade). Din de bilant termic pe aparatul 55 se calculeaza
entalpia iO/J din diagrama se determina temperatura to/J' Dadi di
ferenta de temperatura (ti-tO/J) este suficient de mare, in acest caz se poate
recurge la schema prezen,tata In figura 6.38. Se circuli'i solutia bogata prin
condensatorul de reflux,' unde se de la starea 9' la starea 9a',
preluind 0 parte din dHdura de reetificare (s-a admis temperatura tg/J' < t7,).
In continuare, se considera incalzirea solutiei bogate in aparatul 55 pina
in starea 9a cu temperatura tg/J stabilita cu relatia (6.128), urmarind ca
tg/J'< t
6
/J' Se observa ca este yorba de 0 problema nedeterminata, deci cu mai
muIte solutii care, in general, se rezolva printr-un calcul iterativ.
Desigur, valorile pentru temperaturile tg/J" tg/J t6IJ se pot stabili dintr-o
eonditie de optimizare, in urma unui calcul tehnico-economic.
Condensatorul de reflux (fig. 6.38) este prevazut cu 0 treapta de racire
eu apa, situata dupa cea desolutie bogata, In sensul de curgere a vaporilor
de amoniac.
Trebuie avut In vedere faptul ca, aparatul 55 este izolat termic, in
realitate are pierderi de caldura catre exterior, de care trebuie sa se tina
seama la scrierea ecuatiei de termic.
De asemenea se precizeaza ca. statile 6a, 9, C (fig. 6.34) sint coliniare In
diagrama i-;, ceea ce se poate demonstra pe baza relatiilor (6.110), (6.112)

In tara noastra se construiesc asemenea instalatii frigorifice prin absorbtie
intr-o treapta cu solutie hidroamoniacala se poate aprecia ca este opor
tuna extinderea lor in alte domenii In afara de industria
APLICATIA NUMERICA 6.1
511. se calculeze instalatia frigorificll. prin absorbtie intr-o treapt1l., cu coloan1l. de
rectificare f1l.r1l. aparatele SS Sf'. in conditiile:
- temperatura de condensare t
c
= 30C;
- temperatura de vaporizare to = -40C;
- temperatura maxima de fierbere a solutiei t
F
= to = 150C;
- puterea frigorific1l. a instalatiei Q'o = 1000 kW;
- instalatia functioneaz1l. cu solutie hidroamoniacal1l..
5e vor urm1l.ri figurile6.32 6.33. dar se are in vedere faptul c1l., lipsesc aparatele
SS Sf' (io/J = i
o
; iDa = i
o
' = i
o
; i5/J = is; is/J = is).
Fentru calculelor se admite ::::: 1 ca urmare presiunile Pc Po sint pre
siunile de saturaj1.e ale amoniacului la temperaturile t
c
respectiv to: Pc = 1,2 MPa
Po = 0,07MPa.
Se consider1l. abs01'blia completa. se neglijeaza c1l.derea de presiune intre vaporizator
absorbitor. Pentru schema de circulatie a apei in patalel, prin absorbitor cqndensator,
rezultl.: t. = tc = 30C Pu = PAb = Po (v. fig. 6.33).
230

Din dlagrama j - t pentru solutla hldroamonJACAIA IHl determlnl valorlle para
metrilor de stare In punctele caracterlstlce pentru SO RII blJniazl1 eli 0 llnle verticaill.,
ml1rimile ce determinl1 starea respectivlL (in e\1 Icgea fazelor):
6 Ito = tF = 150C 9 IP, = Po = MPa 1 IPi = Pc = 1,2 MFa
Po = Pc = 1.2MPa t, = tc'= 30 C = = 0,238
to = 592 kJjkg i o = 33,.5 kJjkg i = 4.52 kJjkg
1
= = 0, 128 = = 0,238 t = I23.C
1
2' IP2' = Pc = P1 = 1,2 MPa
o 2 IP2=PC= 1,2MPa
t
2
, = t
1
= 123 C
= l:l: I
t2, = 2022 kJIkg
t
2
= 30C
= 0,843
t2 = 1637 kJjkg
3 IPa = Pc = 1,2 MFa
5 IP5 = Po = 0,07 MPa
= = I
= = I
t
a
= 30C
ts = -40C
i
a
= 490 kJ jkg
i 5 = I 549 kJjkg.
Pentru aceasta problema., la care nu s-au considerat aparatele 55 Sf', m1l.rimile
vor fi notate cu indice1e ' (prim).
Rezultii :
= is - is = 1549 - 490 = 1059 kJjkg
D' = = 1000/1 059 = 0,944 kg/s = 3 400 kg/h (debitul de vapori)
- C.S 1,00 - 0,128 kg sol. bogata '.
j = - = = 7,93 (factorul de clrculatle)
-. 0,238 - 0,128 kg vapori
F' = j' D' = 7,93' 0,944 = 7,48 kg/s = 26 928 kg/h (debitul de solutie
bogata)
= D'is + (F - D') . i o - Fig = 0,944 I 549 + 6,536 592 _
- 7,48' 33,S 5080 kW (sarcina termica a absorbitorului)
= D' (i 2 - i a) = O,944( 1 637 - 490) = 1083 kW (sarcina termic1l.
a conden
satorulul)
- QR = D't2 + (F' - D')to - F'i
9
= 0,944' 1637 + 6,536 592 _
- 7,48' 33,5 = 5 163 kW.
Entalpia specifica. in polul ideal al rectificarii:
. . . E" - ; 1,00 - 0,843
i
p
i=Z2'+(12'-zl)' =2022+(.2022-452) =2429 kJ/kg.
"""" " 0,843 - 0,238
Rezulta:
qRt = tpi - i 2 = 2429 - 1637 = 792 kJjkg.
Admitind 0 valoare pentru randamentul refluxului 'fIrn = 0,8, din figura 6.24 rezult
'rJnj'flrR = I, I deci -'In = 0,88 (randamentul rectifioarii). Deci:
qe = qllij'fln = 792jO,88 = 900 kJjkg
i
p
= i2 + !lR = 1637 + 900 = 2537 kJ/kg
QR = D'!lR - a.pot'! 900 == 8.50 kW
Q, =- Qil + - Qil) - 8'0 + .5 163 "" 6 013 kW.
18t

7
. 'yqrifioarea calculllior se peate face Cll ajutorul ecuatiei de bilant termic pe Intre,aga
... installll:ie:
(6.129)
+ Qo = + QR
+ Qo = 6013 + 1000 = 7013kW
+ + = 1083 + 5080 + 850 = 7013kW.
Coeficientul frigorific
1; = Qo _ 1000
- 6013 = 0,166.
Randamentul exergetie 1)8:
Q;;6Eo lio T a - To T
Fm
(6.130)
118 =--- =-.
To
Tpm- Ta

unde:
T!J = t,cm + 273 = 296 K (temperatura mediului ambiant),
t = t + 0,5' !1tl/) = 20 + 0,5 6 = 23C (temperatura medie a apei de d.cire).
wm w
To = 273- 40 = 233 K,
T Fm = 0.5(T +To) = 0,5(396 + 123) = 409,5 K (temperatura medie de fierbere),
t
"t)E = I 000 . 296 - 233 409,5 = 0,162.
6013 233 409,5 - 296
Sarcinile termice specifice ale aparate10r se obtin prin sarcinilor termice
la debitul de vapori reci:
= 1059 kJjkg; = 1147 kJjkg; q'y = 6370 kJjkg;
q:'b = 5381 kJjkg; = 900 kJjkg.
Este verlficaU ecuatia de bilant termic pe instalatie :
(6.131)
+ = q; + +
APLICA FA NUMERIC.! 6.2
In conditille problemei precedente, se introducil. s1l. se studieze importanta schim
bMorului de elUdur1l. dintre solutia solutia bogat1l. (nu exist1l. aparatul 51').
Folosind relatia (6.128) se impune starea 9a prin temperatur1l.:
tga = tt - 2C = 121C-+ ioa = 444 kJjkg.
Unele m1l.rimi au valoare ca in eazul problemei anterioare:
io = 1059 kJjkg;
Qo = 1000 kW
Qe = 1083 kW
ie = I 147 kJjkg
qR = 900 kJ/Itg OR = 850kW
f = 7,93 kg sol. bogat1l.jkg vapori
D = 0,944 kgjs = 3 400 kgjh
F =- 7,48 kgjs =- 26928 kgjh.
232
Se consider! un oehlmb de total (flrll. plerderl [n exterior) ,i din ecuatia de
bi/ant termic pe aparatul 55 se calculeaza entalpia specificil. [n starea 6a (v. fig. 15.32 ,I
relatia 6.127)
ioa = is -_f_(ioa-io) = 592- 7,93 (444 - 33,5) = 122 kJ/kg ..... toa = 42,50C
f - 1 6,93
t
7
, = 52,5C.
Se observil. cil. toa > to = 30C ca urmare schimbul de cil.ldurA in aparatul 55 eate
posibil in limite1e de temperaturil. arMate mai sus. De asemenea se to" ,I t , .,1
existlnd re1atia toa = 42.5C < t 7, = 52,5C, solutia sAraca. este introdusll. in absorbitor
in stare subrkitli, ineit procesul de absorbtie este p05ibil chiar din sectiunea de intrare
a solutiei respective.
Sarcinile termiee OAb OF se ealculeaza din eeuatiile de bilant termie pe aparatllle
Ab GV (fig. 6.32).
QAb = D(i5 - i o") + F(io" - i p) = 0,914(1549 - 122) + 7,48(122 _ 33,5) = 2010 kW,
qAb = OAb/ D = 2010/0,944 = 2 129 kJjkg,
OF- QR = D(i2 - ioH-F(io - iga) = 0.944(1637 - 592)+ 7.48(592 - 444) = 2093 kW.
OF = (QF- OR) +OR = 2093 + 850 = 2943 kW,
qF = i;]pJD = 2 943jO,914 = 3 117 kJjkg,
Sarcina termic1l. a aparatului 55:
Oss = F(ioa - i o) = 7,48(444 - 33,5) = 3070 kW
qss = f(ipa - i o) = 7,93' 410,5 = 3255 kJ/kg.
Coeficientul frigorific:
1; = 00 _ 1000
OF - 2943 = 0,340.
Randamentul exergetic:
1)8 = 00'6Eo
= 1; 6E
o
= 0,340 409,5 = 0,332.
QF'6Ep eE
F
233 113,5
Comparind valorile pentru 1)B obtinute mai sus cu ce1e de la problema
precedentA se observ1l. importanta aparatului 55 a carui in instalatie conduce!
Ia imbunM1l.tirea performantelor acesteia: scade OF seade deci debitul de agent
de inclUzire abur), seade QAIJ deci debitul ap1l. de r1l.cire, iar coeficientu
frigorific randamentul exergetic cresco
Verificarea calculelor cu ajutorul ecuatiei de bilant termic pe intreaga instalatie:
OF + Qo = Qe + QAb + OR,
OF + 2 943 + 1 000 3 943 kW.
Oe + QAIJ + = 1083 +2010 + 850 = 3943 kW
,i in speciflce:
IJl" +1J0 ... flo +flAil +lJiI.
IJp + flo - 3 117 + 10.'" - 4 176 kJjkg.
I/o +I/At + ,,. - 1147 + 2 134 +900 = 4 181 kJjkg.
..
A PLICA FA NUMERICA 6.3.
APLICATIA NUMERICA 6.4
In conditiile de la aplicatia numericll 6.2 sll se introducll sll se studieze importanta
Sit se ea1culeze instalatia frigorific:!. prin illtr-o treapU eu ameliorll.ri
subrllcitorului Sr. Se va utiliza schema instalatiei frigorifice intro treaptll cu toate
(fig. 6.32), in conditiile absorb/iei complele, cunoscindu-se:
ameliorllrile, prezentata. in figurile 6.32 6.33, in care este reprezentat procesul de lueru
- temperatura de condensare Ie = 30C;
in diagrama i -
'- temperatura de vaporizare 1
0
= _ 40C;
Se impune temperatura vaporilor supraincalziti, cu starea 5a:
- temperatura maxima de fierbere a solutiei IF = 1 = 150C;
6
= la - lOoC = 20C.
- puterea frigorifiea a instalatiei Qo = 1000 kW;
- instalatia functioneaza eu solutie hidroamoniacala.
I
sa
Pentru I se poate folosi diagrama Ig P - i, cu ajutorul eareia se determina
la P = Po = const., a entalpiei specifice: Fiind conditii de functionare ca la problemele anterioare, rezultll.:
Po = 0,07 MPa Pc = 1,2 MPa. Se admite 0 valoare pentru caderea de presiune dintre
qSr = isa - is = 129 kJ /kg -> isa = is + 129 = I 549 + 129 = 1678 kJ /kg.
vaporizator absorbitor t1po = Po - PAb = 0,01 MPa (v. pct. 6.6.3) rezultl1 PAb =
Pe baza ecuatiilor (6.101) ... (6.117) rezulta: = 0,06:MPa.
i
aa
= i
a
- qSr = 490 - 129 = 361 kJ/kg, Se considerll circulatia apei de ritcire in paralei prin condensator absorbitor ca
urmare, se poate considera cit solutia bogata are la finele procesului de absorbtie starea
qo = i sa - i
a
= 1678 - 490 = I 188 kJ/kg,
9* de solutie subril.cita. cu temperatura 1
9
* = I
c
= 30C $i ,concentratia Solutia
D = Qo/qo = 1000/1 188 = 0,842 kg/s = 3030 kg/h,
lichidit in starea 9
N
de saturatie, corespunzatoare concentratiei ;br presiunii PAb are
temperatura 19" = 19* + t1IAb = 30 + 4 = 34C (v. pct. 9.6.3 fig. 6.28).
1= 7,93 kg sol. bogata/kg vapori,
In figura 6.39 se prezinta. procesul de lucru in conditiile absorbtiei incomplete.
F = I' D = 7,93' 0,842 = 6,68 kg/s = 24037 kg/h,
Din diagrama i -; pentru solutia hidroamoniacaIa (anexa XVI) se determinll.
Qc = D(i
a
- i
a
) = 0,842( 1637 - 490) = 966 kW, valorile parametrilor de stare:
= 122 kJ/kg (vezi problema preeedenta) -> 1
6a
= 42,5C. 6 I 16 = IF = 150C i
6a 9" IP9" = P1b = 0,06 MPa
9*1 le* = I c = 30C
P6 = pc = 1,2 MPa
19" = 34 C
;e* = = 0,20
QAb = D(isa - i
M
) + F(i6a - i
9
) = 0,842(1678 - 122)+ 6,68(122 - 33,5) = 1901 kW,
i..l = 592 kJ/kg
= ;br = 0,20
Pe* = PAb = 0,06 MPa
=: ;. = 0,128
i 9" = 63 kJ /kg QF - Qn = D(i
z
-i
6
) + F(i
6
-i
9a
) = 0,842(1637 - 592)+ 6,68(592 - 444) = 1869 kW
i e* = 48 kJ/kg
QR = DqR = 0,842 900 = 758 kW
1 I PI = Pc = 1,2 MPa
2' I Pa' = Pc =
2 I Pa = = 1,2MPa
;1 = ;br = 0,20
la' = 11 = 132 C
;a =; = 0,998 :; 1
QF = Qn + (Q'F - QR) = 758 + 1869 = 2627 kW. 11 = 132C
;a' = 0,783
30C
i
l
= 498.k:J /kg
i a' = 2085 kJ /kg
t
a
=
i a = 1637 kJ/kg
= Qo = = 0,381
Qp 2627
3 I Pa = Pc = 1,2 MPa
5 IP5 = Po = 0,07MPa
5a IP5a = Po = 0,07 MPa
;3 = ;" ;;;; 1
;s == ;" :;;;; 1
;60 = :; 1
= 30C 1
3 Is = -40C
QO8Ec = aEc = 0,381 0,27 = 0,371. tM = ' 8 - 10C ... 20 C
1IE
i3 = 490 kJ/kg
is = 1549 kJ/kg
QF' eEF eE
p
0,277 i all = 1 678 kJ /kg
9a I P9a = Pc = 1,2MPa
8 I Pa = PAb = O,06MPa
= ;br = 0,20
1;a = ;. = 0,128
Se observa ea prin introducerea subracitorului se imbunaH\.tesc performantele insta
latiei.
19a = II - 2C = 130C
la = 48e
In tabelul de mai jos se prezinta 0 analiza eomparativa a rezultatelor obtinute la
i 9a = 490 kJ /kg
i a kJ /kg.
aplicatiile numeriee 6.1, 6.2, 6.3, 6.4.
Se calouleazit urmiHoarele mitrimi:
Tabelul 6.1
Compararea rezultatelor de la aplicaliile 6.1, 6.2, 6.3 6.4
I I
D
I [kg/h]
I
2
3
4

3400
3400
3030
3030
F
[kg/h]
26928
26928
24037
36573
Marimea
QR Qp
I fl' I . I
1;
[kW] [kW]
I I I
I I
7,93
7,93
7,93
12,08
1083
1083
966
966
234
5080
2010
1901
1963
......
850 6013
850
1
2943
758 I 2627
987,33 , 2902,30
0,166
0,340
0,381
0,343
0,162
0,332
0,371
0,3136
. _ 1
P S121


;" - ;. 0,998 0, 128 .
Ir = = = 12,08 kg 'Sol bogatit/kg vapon
;br - ;. 0,200 - 0, 128
iaa = i a - (isa - t5) = 490 - (1678 - 1549) = 361 kJ/kg
D = QO/(iM - i a) = 1000/( 1678 - 490) = 0,842 kg/s = 3030 kg/h
F = Ir' D = 12,080,842 = 10,16 kgts = 36 -'73 kg/h.
Puterea necesarl1 antrenl1rH pompei de solutie bogatl1 se calculeaz4 cu relatia (6.S'),
unde p = 921 kg/rna ([17] pag. 2"):
Pp = F Po - PAt 10,16, (1,2 - 0,06) 10' = 12 -'76 W == 12,"6 kW
Entalpia specificll a la le,lrea din pompA:
. . P
p
8 12,.576 2A /k
te' = te. + - = 4 ,+ -- = 49, ":I k] g -+ t9, = 3 ,3C.
F 10,16
= i
e
- (i
sa
- i g,) = 592 - ---.!2,08 (490 - 49,24) = 111,46 k]/kg -+ teo. = i
aa
ir - 1 11,08
= 38C> tg, = 30,3C.
5e observa ca: tSll < t a = 48C teo. > t g, = 30,3e,
Qc = D(i
z
- i
3
) = 0,842( 1637 - 490) = 966 kW,
QAb = D(iso. -i
eo.
) +F(ieo.-ig.) = 0,842( 1 678-111,45) + 10,16(111,46 -48)= 1962 kW
QF - QR = D(i
z
- ie) + F(ie-igo. ) = O,842( 1637 -592) + 10,16(592-490) = 1915 kW,
, . (' - 2085' (2 85 A98) 0;998 - 0,783
tp(=t
z
'+ tz'-t, = + -":I =2670 k]/kg,
- 0,783 - 0,200
qR/ = ipj - i
2
= 2670 - 1637 = 1033 k]/kg.
Pentru 'r,R = 0,88 (v. aplicatia 6.1), rezulta:
qR = qR;/'r,R = 1033/0,88 = 1174 k]/kg; (i p = i
2
+ qR = 2811 k]/kg)
QR = D' qR = 0,842 1 174 = 987,33 kW,
QF = QR +(QF - Q'n) = 987,33 + 1915 = 2902,33 kW.
Ecuatia de bilant energetic pe intreaga instalatie:
Qo + Qp ..L P
p
= Qc + QAb + QR
Q'o + Q + P p = 1000 + 2902,33 + 12,576 = 3914,906 kW,
F
. . .
Qc + QAb + QR = 966 + 1962 + 987,33 = 3915,33 kW.
5arcinile termice ale aparatelor 55 5r:
Qss = F(i
sa
- ig') = 10,16(490 - 49,24) = 4478 kW
Qsr = D(i
so.
- is) = 0,842(1679 - 1549) = 109 k'o/.
Coeficientul frigorific randamentul exergetic:
= Qo = 1000 = 0,343.
OF + P
p
2902,33 + 12,576
T Fm = 273 + O,5(t
1
+ t
e
) = 273 + 0,5( 132 + 150) = 414 K
- _ T Fm - Til _ 414 - 293 _ 2923
eEF - - -. J
TFm 414
Qo'SE
c
1000 0,27
= 0,313.
'tJE = =
QF" SE
p
+ P
p
2902,33' 0,2923 + 12,576
Comparind rezuliate1e obtinute, cu cele de la problema precedent1l., rezultii ca.
incomplet1l. conduce la factorului de circulatie, a debitului de solutie bogata.,
crt a sarcinilor termice ale fierbatorului condensatorului de reflux. Ca urmare, scade
coeficientul f rigorific randamentul exergetic atlt deqitul de agent de inclHzire
cit de apa. de rAcire (v. fig. 6.1).
236.:
fJ
to........................
'Sbr
Fig. 6.39. Procesul de lucru in conditiile absorbtiei
incomplete.
In figyra 6.J9 se indica. constructia grafica nre permite determinarea numarului
teoretic de tiiJere pentru coloana de concentrare (v. pet. 6.6.2).
Rezulta. 11t = 3 talere (in conditii ideale).
Pentru '1)8 = 0,6 se calculeazA numarul real de talere:
11 = 111/'1)8 = 3/0,6 = 5 talere.
6.8. INSTALATIA PRIN ABSORBTIE
IN DOUA TREPTE
6.8.1. Limitele de compatibilitate ale procesului teoretic
intr-o singura treapta
Procesul de absorbtie intr-o singurii. treapta este limitat prin intervalul
(zona) de degazare = - care inanumite conditii ale parametrilor
exteriori se poate miqora pina la anulare, ceea ce are ca rezultat incetarea
procesului frigorific. Conii!iile exterioare care influenteaza asupra procesului
din instalatia prin absorbtie sint in numar de trei: temperatura mediului
l':lcit, apei (agentutui) racire temperatura agentului de tn
cllzire. Acestea determina coniiliile interioare de functionare a instalatiei
de vaporizare to. temperatura de condensare t
c

temperatura maxima de fierbere a solutiei t
F
'
tn figurile 6.40, 6.41.6.42 se preziritll. modific;uea zonei de degazare tn functie
de parametrii interiori (t
CI
t, ,i to)' '
..1
. I" ere. r rrlfHo
--g

I i (//1,'..0).1
. U:S'

_-"Po
9
.!c
tc /"

II
.

Ll:r .. ,(J'g'-O)

Fig. 6.40. Influenta temperaturii implicit Fig. 6.41. Influenta temperaturii
a presiunii) de condensare asupra zonei de fierbere asupra zonei de
de degazare. degazare.
In figura 6.40 se prezinta diagrama procesului teoretic de dtgazare in
conditii de temperaturi de fierbere t
F
de vaporizare to constante, dar cu
temperatura de condensare implicit presiunea de condensare) crescind
continuu, de la valoarea initiala t
e
, la 0 valoare intermediara t; in final la
valoarea dnd intervalul de degazare se anuleaza. Presiunile de condensare
corespunzatoare temperaturilor t
e
, t; 5int nctate: PC' p; La circu
latia apei de racire in paralel prin absorbitor condensator se admite ca:
tfJ = t
e
, t
9
, = t;, t9n =
Se observa ca temperatura de condem:are t
e
influenteaza direct asupra con
centratiei a solutiei bogate indirect, prin presiunea corespunzatoare,
asupra concentratiei . La temperaturii t
e
, concentratia scade,
iar concentratia indt zona de degazare 5cade rapid.
In figura 6.41 se prezinta influenta pe care 0 are temperatura de fierbere
asupra zonei de degazare in conditii de temperaturi t
e
to presiuni Pe
Po) constante. Se observa ca continuu temperatura de fierbere,
concentratia solutiei sarace prin aceasta, se reduce zona de degazare
(concentratia ramine constanta).
In figura 6.42 se prezinta diagrama procesului de degazare, care poate deveni
incompatibil din cauza scaderii continue a paramdrului to implicit po,
in conditii de valori constante ale marimilor t
e
t
F
;;i in caz se poate
ajunge la anularea intel valului de dtgazare dnd tEmperatura de v<iporizare
scade pina la 0 anumita limita. Prin temperaturii to deci a pre
siunii Po scade concentratia deci zona de degazare = -
.
Pentru conditiile exterioare la care = 0, procesul de absorbtie nu are
loc, iar pentru 0, absorbitorul lucreaza ca un generator de vapori.
Valorile notate cu indicele secund (") .in cele trei figuri de mai sus anume
t:, (sau reprezinta limite de ccmpatibilitate ale procesului teoretic
mtr-o treapta.
23$
..ul:. .... .
IcOl'

liD
I ", I
3D I------!-.,.o!'.'
, Pc
i f1


p;
I
'g
I -II r
I !
4D -3D -20 -10I 0 70
to DC
de Fig. 6.43. Limitele de compatibilitate ale procesului
degazare la variatia temperaturii teoretic prin absorbtie intr-o treapt1l..
de vaporizare.
S-au calculat s-au pUblicat [17J limite1e de compatibilitate ale procesului
teoretic intr-o treapta, ca functii t
e
= J(to, tl<,). In fignra 6.43 se prezinta
sub forma grafidi, rezultatul acestor calcule, ceea ce constituie indicatii
pentru limita de compatibilitate a unui proces real.
In conditiile exterioare in care procesul intr-o treapta devine incompatibil
< 0,06), dt in cazul real dnd se cer doua sau mai multe nivele de
temperatura scazuta, se vor folosi instalatiile frigorifice in mai multe trepte
(in mod doua trepte).
Se cunosc-mai Inulte scheme de; instalatii frigorifice prin absorbtie in doua
trepte, din care se vor examina i.1 continuare acelea care au 0 raspindire mai
mare in practica.
6.8.2. Instalatia frigorifiea prin absorbtie in doua trepte,
eu un singur generator de vapori !]i eu un nivel
de ten1peratura seazuta
In figllra 6.44 se prezinta schema de principiu a acestei instalatii, care spre
deosebire de instalatia intr-o treapta, cuprinde: doua absorbitoare A
b1
(de
josa presiune) Abu (de medie presiune) separatorul de lichid SL in care
se realizeaza separarea vaporilor a lichidului dupa ventilul de laminare V
'to

Fig. 6.42. Modificarea zonei
ro -0050
Fig. 6.44. Schema instalatiei ;.,.
frigorifice in dou1l. trepte, cu un
generator de vapori cu 0 singura
sursa de temperatura sdl.zuta.
'do
288

5
ltv
2 m,,'j'
tk
Trebuie observat d1 pt"csiunile Po (de vaporizare) Pc (de condensare) sint
determinate de conditiile exterioare, iar presiunea intermediara PI nu este
impusa de aceste conditii, indt poate fi aleasa ca parametru. In urma unui
studiu a functiei "fJE(PI) se poate alege valoarea presiuniiPI la care randamentul
exergetic 'f)s este maxim. Trebuie retinut faptul ca nu sint valabile relatiile
de calcul pentru presiunea intermediara, utilizate in eazul instalatiilor frigo
rifice cu comprimare mecanica de vapori.
In figura 6.45 este reprezentat procesul de lueruin diagrama i - in
cazul circulatiei in paralel a apei de racire prin absorbitoarele Ab/, Abu
condensatorul Cd. Se fac unele precizari:
- concentratia s-a ales corespunzatoare starii 8 (de lichid saturat),
determinata de presiunea Po temperatura t ;
c
- concentratia nu se impune, dupa cum se va arata in continuare,
se determina prin calcule;
- vaporii cu starea 2' la din coloana eu umplutura se considera in
eehilibru cu solutia bogata cu starea 1;
- pentru 0 anumita valoare a presiunii intermediare Pi la 0 temperatura
a solutiei la finele procesului de absorbtie (de ex., t
s
= = t ), eoncentratia t
9 e
nu poate fi mai mare dedt 0 valoare limita determinata de presiunea
P, temperatura t
e
Rezulta un domeniu in care poate lua valori
anume:
< <
In figura 6.46 se prezinta schema simplificata, cu circulatia fluidelor intre
noduri (v. pet. 6.2).
cv

i
I
SL . r t
:+;" n7
':g 6
, b
rTl
3
" 5; I
m5' Ab
1
J I
I
Fig. 6.46. Schema simplificata
a instalatiei.
Elementele caracteristice acestei inltalatii, can' servesc pentru stabilirell
numarului de ecuatii distincte de bilant de matcrialc energetic sint [39]:
k = 2, amoniacul apa;
n' = n = n
e
= 4, GV (ansamblul F + R + Cr), Ab/, Abu 5L;
II = 1, 5L;
lz = 3, GV, Ab/ Abl[;
s = 3, Cd, V, 55.
::'oJumarul ecuatiilor distinete de bilant de materiale (b.m.) de bilant ter
mie (b.t.) se determina eu relatia (6.2):
nt = 11 + 2 lz - k + n
c
+ s = 1 + 2 3 - 2 + 4 + 3 = 12.
In analiza de mai sus in cele care urmeaza, se neglijeaza ental
piei in pompeo
Impunind starea 9a conform relatiei (6.128), problema este determinata
deoarece in cele 12 eeuatii apar 12 marimi necunoscute anume: mI, mz, m3,.
J114, ms' m6, QAb!' QAbll' (Q'p - Qn), Qe' i
6a

Calculul marimilor necunoseute se face conform schemei:
Qo = m
6
ti s - 1
4L
) (ec.b.t. pe V) (6.132) - ins
ms + m3 = m
6
(ee.b.m. pe Ab/)
(6.133) } _ m3, me.
+ = (ee.b.m. in NH
3
pe Ab
1
) (6.134)
ml = m
4
+ m
s
(ee.b.m. pe 5L) (6.135) } _ mlJ nt,
m1i
4
= m
4
i
4V
+ m
S
i
4L
(ec.b.t. pe 5L) (6.136)
m4 + m
6
= mz (ee.b.m. pe Abu) (6.137) - mz
+ = (ee.b.m. in NH
3
pe Abu) (6.138)
inz(i
9a
- i
9
) = in
3
(i. - i
6
J (ee.b.t. pe 55) (6.139)
Qc = mI(i
2
- i 3) (ee.b.t. pe Cd) (6.140) - Q:c
QAb/ = insis + m3i6a - in
6
i
s
(ee.b.t. pe Ab/) (6.141) - QA.b1
I QAb// = in
6
is + m
4
i4V - inzig (ee.b.t. pe Abu) (6.142) - .
\ QF - QR = mliz+m3i6-mziga (ec.b.t. pe GV)
(6.143) - Oz,' - QR
Coeficientul frigorific randamentul exergetic 'f)E se ealculeaza cu
relatii ea in cazul instalatiei figorifice prin absorbtie intr-o treapta (v. reI. 6.97
6.98).
o particularitate de calcul a acestei instalatii 0 eonstituie faptul ea in ta
bloul de neeunoscute apare 0 concentratie anume marime care se de
termina prin ealcul nu se impune ( a se vedea [40]).
Instalatia poate fi prevazuu' eu unul sau doua subracitoare pentru subracirea.
eondensatului cu starea J, eu ajutorul vaporilor reci avind starea 5 a eelor
eu starea 4V.
141
-"iii" u'?r if ,
A PLICA FA NUMERIC..! 6.'
Sll se calculeze instalatia frigorificll prin absorbtie, examinata mai sus, in conditiile
de functionare de la aplicatia numericll nr. 6.2 aparatul Sr) anume:
- temperatura de condensare Ie = 30
o
e;
- temperatura de vaporizare 1
0
= -'lODe;
- maxima. de fierbere a solutiei IF = 1
6
= 150C;
- puterea frigorifica. do = 1000 kW;
- agentul de lucru este solutia hidroamoniacalii.
Se considera I rezulta. presiunile de vaporizare de condensare pentru
.amoniac: Po = 0,07 MPa Pc = 1,2 MP.... Se admite 0 valoare pentru presiunea i nter
mediara anume Pi = 0,3 MPa.
Din diagrama i - pentru solujia hidroamoniacala. se determina valorile para
metrilor de stare in punctele caracteristice:
-6 I 16 = IF = 150C
8 I Is = Ie = 30
0
e 2 I P2 = Pc = 1,2 MPa
P6 = Pc = 1,2MPa ps = Po = 0,07 MPa = = 0,998
i 6 = 592 kJ jkg is = 33,5 kJjkg 1
2
= 30
0
e
= = 0,128 = = 0,238 i
2
= 1637 kJjkg
3 I P3 = Pc = 1,2 MPa
4 I P. = Pi = 0,3 MPa 4L I = = 0,998
= = 0,998 = = 0,998 P4L = Pi = 0,3 MPa
1
3
= 30C
i. = i
3
= 499 kJjkg I.
L
= _lODe
i
3
= 499 kJ jkg I. = _lODe
i.L = 303 kJ jkg
...tV I = = 0,998 4'L' P4'L = Po = 0,07 MPa
5 I = = 1
P.v = Pi = 0,3 MPa = = 0,998
Ps = Po = 0,07 MPa
I.
v
= _lODe
in = i 4[, = 303 kJ jkg Is = _'loDe
i.v = I 599 kJ jkg 14'L = - 4We
is = 1549 kJjkg
Se neglijeaz5. entalpiei in pompe, incit se considera is, = is i
9
, = i .
Starile 9, 9a, 1 2' nu se cunosc, depinzind de concentrajia care este necunoscuta.
Din ecuajiile (6.132) ... (6.145) rezulta: ms = 0,803 kgjs; m
3
= 5,564 kgjs; ri'6 =
= 6,367 kgjs; m. = 0,135 kgjs; m
1
= 0,938 kgjs; m, = 6,502 kgjs '7 0,254
Se deterinina parametrii in starile 9, 1, 2', 9a:
9 'I p. = Po = 0,07MPa PI = Pc = 1,2MPa
I. = Ie = 30
0
e
I = = 0.254
= = 0,254
i
1
= 431 kJjkg
i. = 33,5 kJ jkg
11 = 119e
2' I P2' = Pc = PI = 1,2 MPa
9a I P.a = Pc = 1,2MPa
I 1
2
, = 11 = 119C
I.a = 11 - 2e = l17
0
e
- 0,865
;9a = = 0,254
i
2
' = 1988 kJ jkg
i.a = 423 kJ jk-;.
Se pot calcula celelalte marimi necunoscute:
i6a = 137 kJ jkg ---+ 16a = 45e > Is = 30
0
e ca urmare este asigurat schimbul de
<:aldurll. in aparatul SS)
dc= 1075,86kW; QAbl= I 794,41kW; QAbil=211,18kW;
QF - dR = 2e81,5kW,
. . ( , . ) -
= + '2' - = 1988 +(1988_431),998 - 0,865 = 2327 kJjkg,
- 0,865 - 0,254
qRt = i pt - i2 = 2 327 - 1637 = 690 kJjkg.
242:
Considerfnd aceea,1 valoare pentru randamentul rectificllrii ca In cazul apllca
tiilar 6.1 ... 6.04 anume 'lJR = 0,88 rezulta:
qR = qRi/'fJR = 690/0,88 = 784 kJ/kg
QR = 1n
t
qR = 0,938 . 784 = 735 kW
QF = Qn + (QF - QR) = 735 + 2081,5 = 2816,5 kW
Ecuatia de bHant termic pe intreaga instalatie:
Qo + QF = Qc +QAbl + QAbll + (JR'
Qo + QF = 1000 + 2816,5 = 3816,5 kW,
Qc + QAb! + QAbll + QR = 1075,86 + 1794,41 + 211,18 + 735 = 3816,43 I<W.,
Coeficientul frigorific randamentul exergetic:
= 90 = 1000. = 0,355
QF 2816,15
=
'fJE
QOeEc =
. -
QF8EF
1000 0,27
2816,150,273
= 0 351
, - ,
unde:
e = Ta - To...:.... 296 - 233 = 027
E
c To 233 "
T
a
= 273 + f
wm
= 273 + f
w
+ 0,5 Mow = 273 + 20 + 0,5 6 = 296K
(f
w
- temperatura apei de racire, iar li.f
w
- incalzirea apei in
absorbitor),
T
Fm
= 273 + 0,5 . (f
1
+ f
s
) = 273 + 0,5(119 + 150) = 407,5 K,
6 = T Fm - T a = 407,5 - 296 = 0,273.
EF
T
pm
407,5
Se pot compara rezultatele de ]a aceada pH.b1crr.a cu cele de la imtalatia
frigorifica prin absorbtie intr-o treapta care functioneaza in conditii
la care subracitorul (v. aplicatia 6.2) rezulta concluziile:
- instalatia examinata in aced paragraf (Cli abwrbtie in doua trepte).
are coeficientul frigorific randamentul exergetic mai mari decit instalatia
intr-o treapta;
- la instalatia Cli doua ab50rbitoare 5.uma 5arcinilor termice ale"
condensatorului absorbitorului, dar 5cade farcina tel n; ica a condensatorului
de reflux, deoarece zona de degazare, iar conccntratia este aceea,il,
in ambele cazuri. '
hi
'1rb:" kAv,. "<,,Ii, . ,
2
V
(jOn

Ab!l . V'" .
m".'S"
5
a
Q 5)
Ab
II
Ab
I
05,3"
Q
AbI
2
5
b
5
J
t
c
----


,)
I

,1m


Fig. 6.47. Schema instalatiei frigorifice in doul!. trepte,
Fig. 6.48. Reprezentarea procesului
ell un singur generator de vapori cu doul!. surse
de lucru in diagrama i -
de temperaturi scazute.
6.8.3. Instalatia frigorifiea prin absorbtie in doua trepte,
eu un singur generator de vapori eu doua uivele
de temperatura seazuta
Schema acestei instalatii este prezentata in figura 6.47, iar in figura 6.48
este reprezentat procesul de lucru in diagrama i -
In cazul acestei instalatii, cele trei presuni (POI> POlJ Pc) sint determinate de
-eonditiile de functionare anume de temperaturile mediilor racite
a apei de racire.
Daca. se considera ca solutia bogata care iese din absorbitorul Ab are con
I
centratia (corespunzatoare starii 8), atunci concentratia nu se impune,
ci se determina prin calcul, avindu-se in vedere faptul ca nu poate fi mai mare
dec1t deci <
In figura 6.49 se prezinta schema simplificata a instalatiei.
GV
m
OS' N Elementele caraeteristice sint:
-<jl ,. ;Ii
"
k = 2, apa amoniacul;
....- r
m5
. s = 4, Cd, VI' VII 55;
:fbn 3"
n = n = 4, GV, Ab
I
Ab
lI
nodul N;

AbrI Ab
1
11 = 1, nodul N;

12 = 3, GV, Ab
I
Abu;
Fig. 6.49. Schema sim.
plificatl!. a instalatiei.
ne = 3, GV, Ab
I
Abu.
244
Numllrul ecuatiilor. distincte de de materlRll' de bilant termic este:
n, = 11 + 21. - k +H. +- 1 +2 3 - 2 + 3 + 4 = 12.
Au fost neglijate entalpiilor in pompe ca urmare, nu s-au mai
considerat nici respective (pe pompe).
Se impune starea 9a in aceste numarul necunoscutelor ce intervin in
cele 12 ecuatiieste egal cu 12 anume: ml' m2' m3' m4. ms, me' QAb/' QAbll'
(QF-QR)Qe' i
6a
Se prezinta schema de calcul a marimilor necunoscute:
Q01 = ins(isa - i 3) (ec.b.t. pe VI) (6.144) -+ m
s
QOIl = in
4
(i
Sb
- i
3
) (ec.b.t. pe VII) (6.145) -+ ""4
ml = in
4
+ m (ec.b.m. pe N) (6.146) -+""1
s
m
s
+ m3 = me (ec.b.m. pe AbI ) (6.147)} -+ in in
3, 8
+in
3
= (ec.b.m. in NH3 pe Ab
I
)(6.148)
in
4
+ m
6
= m2 (ec.b.m. pe AIl) (6.149) -+ m2
+ = (ec.b.m.inNH3peAbu)(6.150) -+
m2(iga - i
g
) = in
3
(i
6
- i
6a
) (ec.b.t. pe 55) (6.151) -+ i
6a
Qe = ml(i
2
- i
3
) (ec.b.t. pe Cd) (6.152) -+ Qo
QAbI = insi
sa
+ in3i
aa
- m
6
i
s
(ec.b.t. pe Ab
I
) (6.153) -+ QAbI
QAblI T= maig+in
4
i
Sb
- inzig (ec.b.t. pe Abu) (6.154) -+ QAbIl
\ (QF-QRf= mliz+in3i6-mzioa (ec.b.t. pe GV) (6.155) -+ (QF - QR)'
Deoarece in conditii exterioare date, marimea are limita superioara
rezulta ca raportul puterilor frigorifice QoulQo/ nu poate 0 anumiU
valoare. Reiese ca exista anumite limite de functionalitate a acestor
ctim au fost prezentate in [41]. .
Alte probleme, prezentate la instalatiile intr-o treapta ca de exemplu .cal
culul caldurii de reetificare apoi a marimii QF' cit cele legate de ecuatia
de bilant termic pe aparatul 55, sint valabile in cazul doul!.
trepte. Instalatia poate fi prevazuta cu subracitoare. .
Metoda grafica de determinare a sarcinilor termice este greoaie nu se
la instalatiile in mai muUe trepte.
Daca se neglijeaza puterile de antrenare ale pompelor, randamentul exer
getic se calculeaza cu " .
+ QOI;6BOll
lJE = . . (6.156)
QF 6EF
unde 6
Be
/, a
EoIl
6Ep reprezinta faetorii exergetici medii de temperatud:
- T
6 _ T", - Tor. '6 = - TOIl a = Fm T.
Ep (6.1.57)
Bel - T ,BOll T

T
pm
= T
1
+ T. (temperatura mediedefierbere). T
Fm
2
245
It'" "'\Mu.
A PLICA rrA. NUMERICA 6,6..
S1l se calculeze instalatia pj:in absorbtie, prezentaU mai sus, cunoscindu-se:
- temperaturile de vaporizare ioi =_woC = _lOoC;
- temperatura de condensare t
c
= 30C;
- temperatura maxim1l de fierbere a solutiei tF = t
6
= 150C;
- puterile frigorifice QOI = 1000 kW = 500 kW.
_Presiunile de lucru din instalatie sint: Pc = 1,2MPa; Pol = 0.07 MPa; Poll = 0,3 MPa
Din diagrama i pentru solutia hidroamoniacaHl. se citesc urmatoarele valori:
= = 0, 128; = = 0,238, (se admite 1); i 6 = 592 kJ /kg; i s= 33,5 kJ/kg;
i
2
= 1637 kJ/kg; i
3
= 499 kJ/kg = ia = i 4V ; is/J = 1549 kJ/kg; i
sb
= 1599 kJ/kg.
Din ecuatiile (6.144) ... (6.151) rezult1\.:
'ms = 0,944 kg/s; m4 = 0,451 kg/s; ml = 1,395 kg/s; m3 = 6,539 kg/s; m6 = 7,483 kg/s;
.111
2
= 7,934 kg/s = 0,281, = 0,281 < = 0,452).
Rezult1l: i
9
= 25 kJ/kg; i
l
= 402 kJ/kg; (t
l
= 104C se admite t9a = 102C);
iga = 393 kJ/kg; i
2
' = 1956 kJ/kg; = 0,89; i p! = 2240 kJ/kg; qRi = ipi - i
2
=
= 603 kJ/kg.
Din ecuatiile (6.151) ... (6.155) rezult1l:
'411a= 145 kJ/kg, (t6a = 47C>t9 = 30C); Qc= 1600 kW; QAbI=2162,l1 kW;
'QAbll = 772,48 kW; QF - QR = 3034,52 kW.
Pentru lJrR = 0,8 din figura 6.25 rezulti\. lJn/lJrR = 1,113 deci lJR = 0,8' 1,113 =,.0,89
':;;i cu aceasta se calculeaz1l:
qR = 678 kJ/kg; QR = 946 kW :;;i OF = 3980,52 kW, iar lJE = 0,322.
'6.8.4. Instalatii frigorifiee prin absorbtie in dona trepte,
en dona. generatoare, en nn singur nivel de temperatura. seaznta
Se pot utiliza trei tipuri de astfe! de instalatii, prezentate in mod sintetic
1n figura 6.50. Aceste instalatii vor fi notate astfel:
- instalatia cu compensare cu solutie bogata (tip I);
- instalatia cu compensare cu solutie saradi (tip II);
- instalaFa cu rectificarea vaporilor din ambele generatoare pina la
concentratie fara compensare intre trepte, (tip III).
La instalatiile de tipul I II, vaporii in fierbatorul F
I
nu sint
reetificati, iar vaporii din fierbatorul F
ll
sint reetificati. Datorita
rentei dintre concentratiile vaporilor care-tree dintr-o parte in cealalta a insta
latiei, pentru functionarea continua a acesteia se impune 0 "com
pensare", care consta in trecerea in parte a instalatiei, impreuna cu
vaporii reci a unor cantitati de solutie saraca sau bogata, acestea avind
concentratii mai mici decit a vaporilor nereetificati, care au concentratia ;2'1.
In acest mod se asigura verificarea ecuatiilor de bilant de materiale (in solutie
component volatil) in see;tiunea a-a dintre cele dQlUa parti ale instalatiei.
Faracircuitele suplimentare '(de compensare), aceste ecuatii nu sint verificate
ca urmare dupa un anumit timp instalatia se dezechilibreaza, fie ca solutia
-se aduna intr-o parte iar cealalta parte se fie ca are loc separarea amo
niacului de apa.
Z46
r .. ' .. - ..
c..n"""",. '1-._.

6a 71I
. ,: Cd
A:' ...,....
!
VLI

'I'"]at- I I
I
I
gllI I
mz
I
I
'b
I ,m
J O'J
I
SSI
I
I
I
I
I
I
1 6
VI
I
I I
Apa
!r
gI: Q
L_-<>-.__- Ab][ I m6
2[(21) . PII
-r::....:. fJPI. 8JI. mS.'!,bII J
{jb
IQ
--------------
L________
\
Fig.6 .50. Instalatia in dou1l trepte, cu un singur mediu r1lcit:
_ _ _ _ existli. numai la instalatia de tip II
_ .. _ .. _ .. _ existli. numai la instalatia de tip I
QRl -existli. numai la instalatia de tip III dnd 2'1 ... U 1;"1 .... 1;".
In figura 6.51 se prezinta procesul de lueruin diagrama i - ; in condit
ii
teoretice; s-au neglijat pierderile hidraulice, s-a considerat absorbt
ia
completa.
Presiunea intermediara Pi nu este determinata de condit
iile
exterioare, ci
poate fi aleasa ca parametru se poate studia influenta acestuia asupra perfor
mantelor instalat
iei
. Nu se pot folosi relatii1e de calcul pentru marimea Pi>
valabile pentru instalatiile cu comprimare mecanica de vapori.
Pc
m. !
urr "'
GV1
A
GVu
m7


m$ r,mG m, mz m
J
!b, Ii3"
'Sbr
>-
Ab[ Abu
Po
Ii-
Fig.

6..51. Reprezentarea procesulul
in diagrama i -
1
teoretic
Fig. 6..52. Schema simplificatA
instalatiel de tip I.
a
:147
.&41"'8" <&",.
Fig. 6,.53. Schema simplificata a Fig, 6.54. Schema simplificata a
n' GVr. GVu GVI, GVu GV
r
sau Abr
instalatiei tip II. instalatiei tip III.
Abr. Abu A Ab[o Abu B GVu sau Abu
1-'-----=-=----....:..:..-1-------1
1 1
11 A B I - In figurile 6.52, 6.53, 6.54 se reprezinta schemele sinplificate ale celor trei
442
Is GVr. GVlI GVr GVu GVr sau Abr
instalatii in care s-a considerat anasamblul format din fierbator, coloana de
rcctificare condensatorul de reflux ca un singur nod "GV" (generatorul de
Abr Abu Abr I;li Abu GVu sau Abu
vapori).Trebuie remarcat faptul ca la instalatia de tip III nodurile GV
r
Ab
r
444
sint identice pentru calculul numarului de ecuatii distincte se re ne GVr. GVu GVr. GVu GVr, GVu
latia (6.4) AbI Abu Abr Abu __.I
In tabelul 6.2 se prezinta rezultatul analizei celor 3 tipuri de instalatii, unde 444
s V, Cd V. Cd V, Cd
prin n,. s-a notat numarul necunoscutelor. Marimile din prima coloana sint
55r 55u 55r 55u 55r 55u
cele din relatiile (6.2) (6.4).
n, n, ';;1
1
+ 2/. - n, = 11 + 21
2
- n, = 2/
s
+ n. + ecuatia 6.2
Pentru 0 mai buna intelegere a analizei de mai sus, se prezinta in continuare
- k + 'ne + s = - k + n. + s = + s = 22 + ecuatia 6.4
=1+2,4- =1+2,4- +4+4
schema privind calculul termic al instalatiilor de tipul I III in cazul dnd
- 2 + 4 + 4 - 2 + 4 + 4 n, = 12
se considera ig'r = i
91
ig,u = igu'
n, = 15 nt = 15
In cazul instalatiei de tipul I, cele 15 ecuatii sint:
15 15 12
n,. "'1' "'S' "'3 "'1' ms. "'3 "'I' ms. "'3 = "'6' Seimpun stll.rile
Qo = m
6
(is - i
e
) (ec.b.t pe V) (6.158) -+ m
6
(necu- "'4, "'5, m4. ms, ",4. "'6' QAbl. 9al 9aIl.
noscute) "'7 "'6 QA"I ",_ m QHI Q' (Q' Q') toate cele 3 tlpuri
.' u' , 10'. nu. - de instalapj.
ml + m6 = m2 (ec.b.m. pe Abr) mz
Q.AbIl' QF!. Q,Abll, QF.r. (QFU - Qmr), Qc sistemul de eauatU
+ = (ec.b.m. in NH
s
pe Ab )(6.160) .
(Q1<'1r - QRIl). (QFU - QR/r). i6ar i 6au scris este deter-
Qc, i6a1 i6aIl Qc, i6a1 i6al1 ("'0 = "'4. "'7 ="'6 minat
r
ma + ms = ml + (ec.b.m. pe GV
r
) (6.161) L ms m
(",0 = "'4. "'10 = 0, = "'5' "'6 = 0 I = 0, "'6 = 0 s
= (ec.b.m.inNH
s
peGV
r
)(6.162) J'
QRI = 0) QRr = 0) QRr 'fo. 0)
ms + me = ms (ec.b.m. pe Abu) (6.163) L me m
s
Pentru de tip III se scriu ecuatii de mai sus, mai
+ me;,11 = (ec.b.m.inNHspeAb
u
) (6.164) J'
(6.161) (6.162), care pentru m
s
= 0 ms = me se confunda ell
ma = m
7
+ ms (ec.b.m. pe nodul A) (6.165) -+ m
7
ecuatiile (6.159) (6.160). De asemenea, dispare ecuatia (6.165).
(6.169) (6.171) se scriu sub forma:
ml(i6r - i 6ar) = mz(isar - ill'r) (ec.b.t. pe 55
r
) (6.166) -+ i
6ar
mc(i6l1- i 6au) = m
5
(igalI- i .,u) (ec.b.t. pe 55
u
) (6.167) -+ i
6au
- QRr) = + mli61 - mzipar
(6.173)
Qc = mA(i zT1 - is) (ec.b.t. pe Cd) (6.168) -+ Qc
QAbll = mSi
21
+ mei
m
- m
S
i
9Il
(6.174)
(ec.b.t. pe F
r
) (6.169) -+ QF!
Neglijind puterile de antrenare a pompelor de solutie bogata, randamenul
exergetic al acestor se calculeaza cu
QAbr = m6i a + ml
i
71 - maisr (ec.b.t. pe Ab
r
) (6.170) -+ QAbI
QAm = msiz'r + mci 7l1 - m
5
i
m
(ec.b.t. pe Abu) (6.171) -+ QAbll
Yl. = , Qo' e.G
pe GV
u
) (6. 172)-+(QI'U--QRU) Qn 8.,1 + QI'/r' 6EFIl
248

.'S' ,." 7:6
m.n.!
'.'
.'
m
GIfL
, m,
mJ
:Ss;
( GV
g
,r,l

B

ffi.
SSD
'----<
?AbI
AblI
ms

Tab,lul 6.2
Calculul termlc al celor trel tipuri de InstalatU
GVI eVll
m, m
J
m.
!sj

I
I m6-
m3
L
AbJ[
- Tlpul Instalaliei
I 1 Observalli
I TI ill
1----1------
1 2 3 4 5
ms
ml
3b1I
k 2 2 2 Apa amoniacul
554
n GVr. GVu GVr GVu GV[o GVu
Abr Abu A Abr. Abu B Abr Abu
552
unde:
a _ Ta - To. Q _ T f ''''1 - Ta
u
_ 1'1-'",11 - Ta
VEe - , VHF! - ...- uEFI1 - (6.176)
l' 0 l' Fml l'Fml1
1'11 + 1'61 TlII + 1'611
(6.177) T
FmI
T
FmIl
- 2 - 2
Coeficientul frigorific se ealculeaza. eu relatia:

(6.178)
QP1 + Qm
Se prezinta rezultatele ealculului instalatiilor de tipul I III in eonditiile:
to = -40C, t
e
= 30C, t
F
= t
61
= t
m
= 110C Qo = 1 000 kW.
Pentru instalatia eu eompensare eu solutie bogata (tip I) au rezultat urma
toarele valori:
in
6
= 0,94 kg/s; ml = 4,395 kg/s; in
z
= 5,335 kg/s; in
3
= 1,1 kg/s;
1n
8
= 0,16 kg/s;
in
4
= 3,28 kg/s; in
5
= 4,38 kg/s; in
7
= 4,22 kg/s; Qe = 1078 kW; QFl = 2772 kW;
QAbI = 2234 kW; i
6aI
= 223 kJ/kg; i
6a11
= 93 kJ/kg; QAbl1 = 2 180 kW:
QFI1 - QRI1 = 1721 kW; i
PI1
= 1863 kJ/kg eu 1)R = 0,9 rezulta.:
121111 = 236 kW QFI1 = 1957 kW, = 0,211, 1)E = 0,291.
Comparind instalatiile tip I III rezuWi ca. au praetie perfor
mante, dar eea c;u reetifiearea in ambele generatoare (tip III) este eehipata
in plus, eu 0 eoloana de reetificare eu un eondensator de reflux, eeea ee
inseamna 0 investitie mai mare.
Rezolvarea in detaliu a eelor doua. probleme de mai sus este prezentata
in [24].
6.8.5. Instalatii frigorifice prin absorbtie in doua trepte,
eu doua generatoare de vapori, eu doua nivele
de seazuta
Pentru obtinerea a doua. niveluri de temperatura. seazuta, se utilizeaza free-
vent trei tipuri de instalatii (fig. 6.55), notate ea la punetul anterior:
- instalatia eu eompensare eu solutie bogata., (tip I);
_.. instalatia eu eompensare eu solutie saraca., (tip II) ;
- instalatia eu rectificarea vaporilor din ambele generatoare pina la
eoneentratie fara eompensare intre trepte (tip III).
La aeeste instalatii, presiunea intermediara PI este presiunea de vaporizare,
POl/. determinatli de temperatura eelui de doilea mediu dicit.
250
_. _ .. _It! .. _ .. _00,
_. _. =t t:
I - . -,
, , f ...' ,
$ ,21,m"." : I
2'r, !z'I..(2r,'!,"),mJ _ . ri i'
r--<>---- -------- 1 '1RJ1 t I <.lJ-rL
.......... ' . I ' Cd
......... , I ,m'2 A 9
UU
I
_.
Abur 9
01 I
I
ril
z
I
I

I
m7
OFI
I
tmJ
SSr I
I
I
I
I
I
7r VLr
VI 5
0r
I
m"
I A ,
A 1 pi B' 45.
po r I I I b I
r '------- t
2'r(2r). m6 Im,
P !! P I ..'
r '. 'j[ I' I
.far BrA, 5b J i
L ---------------------.J
Fig. 6.55. Schema instalatiei in dona trepte, cn dona medii racite.
_00-00-00 exist A oumai la iostalalia de tip I
-. -' _. - existA oumai la iostala\ia de tip Il
9RI -exisU oumai la instala\ia de.tip Ill; clod 2'1-->121
tn figura 6.56 se reprezinta proeesul luem in diagrama i in eonditii
teoretice; S-au neglijat pierderile hidrauliee s-a considerat absorbtia eom
pleta.
P
Pc
J
An


",,/
/'/'
........
/'
'I
Po,
Po,
Fig. 6..56. Reprezentarea procesului
'6[
b[ "6r '., de lucru in diagrama i -
Ill
I
mil'$"
rill.'S;!
GVr
m/1
m.-ing
't'
AbJr
ms,'t'
C
rh
z m,
m
l
,

m
,2 Sbr :!s]

Ab] >- A
'--------l ;>Ab
r
m,,!"
ti'J, :!br .
GIIr GV;' "I
( )-- iJ
rhg



8 m
s
.
rh
r
lT16
'<1
,
1/
,il. SSI
rT'J
f
't2; us!
AbE
)-
m7

Fig. 6.57. Schema simplificata a Fig. 6,58. Schema simplificata a instalatiei
instalatiei de tip I. de tip II.
mll,'S'
Gi'r
.....
'"
G,& C
" E
tTl
I
o
rhmg
lm6
'SSE ;l;" m,

i
L----4:J
1
!
L
k.,
_
,
Fig. 6.59. Schema
de
simplificata
tip III.
a instalatiei
Schemele simplificate ale celor trei instalatii se prezinta in figurile 6.57.
6.58, 6.59.
In tabelul 6.3 se prezinta in mod sintetic calculul termic pentru aceste
instalatii, observindu-se di la instalatia de tip III la care ina = m
7
nodurile
GV
I
AO
I
sint identice, dar fiind noduri distincte se
relatie 6.2 pentru calculul numarului de ecuatii distincte de bilant de materiale
bilant termic.
In comparatie cu instalatiile cu un singur nivel de temperatura sdizuta,
la aceste instalatii apare in plus vaporizatorul VII nodul C, care introduc
doua ecuatii de bilant. dar apar doua necunoscute in plus (debitele m
n

m12)'
Caldurile de reetificare se determina astfel: in diagrama i - se fixeaza
polii ideali ai reetifidirii P
ll
Pm apoi polii reali PI P
II
(v. pet 6.6.2
fig. 6.56). Rezulta:
qRI = in - i ZI [kJIkg maJ (6.179)
qRIl = i
nI
- i ZIl [kJ/kg inn] (6.180)
:
QRI = ma' qRI = ina(in - i ZI ) [kWJ, (6.181)
Q..Il = mu' qRIl = mu(inI - i2Il) [kW]. (6.182)
251
TtJb,,", 6.3
Ca1eu1ul termIe a1 ee10r trel In.tala'll eu absorb,le
Tlpul Instalallel
MArimea I IObtervalll
I II III
I I
k 2 I 2 I 2 1 Apll.
amoniae
-
6 GV
I
, GVIl. AbI. 5 GVb GVu
Abu. A C Abu. B C
n 6 GVb GVIl' AbI
Abb AbIl C
-
n' 6 GV
b
GVu, Ab
b 6 GVI GVIl. AbI 4 GVI sau Ab
I
Abu. A C AbIl. B C GVIl Abu C
-
1 C 2 A C 2 B C II
4 GVI. GVu 1
2
4 GVb GVIl
13 GVI sau AbI
AbI AbIl AbI Abu GVu Abu
11. 4 GV
b
GVIl
14 GVI GVu I 4 GVj GVu
AbI AbIl AbI Abu AbI AbJI
S 5 VI. VII. Cd. I5 VI. VII. Cd. 5 VI. VII. Cd.
551 55u 551 55u 551 55u
nl=11+212 -k+n.+s= I nl=11 +21
2
-k +n.+s= nl=11 +212 -k+n.+s=1 nl
=2+24-2+4+5= 17:=2+24-2+4+5= 17 = 1+2 '3-2+4+5= 141
-
nil 17 mI. "'2' ms. m4. ms. 17 mv m2. ms. m4. ms. 14 tv m2' ms. m4
(necunos me. m',. ma. mn. 1n12' m6' m,. "'9. m10. mll ms. ma. "'11' QAbb
cute)
QAbI' QAbIb QF!. QAbb QAbII,OFI. QAbIb (QFI - QRI)
(OFIl - QRIl). Qe. (Om - QRIl), Oe. (OFIl - QRul Qe.
iaaI iaaIl I iaaI iaaIl iaaI iaaIl
(1)>9 = m4' "'10 = O. (m12 = ms' ma = 0) (m4 = mg. ms = m12
QRI=O) I QRI=O
I m10 = 0)
Cunosetndu-se diferentele (QFI - QRI) (QFlI - QRlI) precum mll.rimile
QRI QRIl' pot fi calculate sarcinile termice ale fierbatoarelor QFI Om'
Pentru aceste instalatii, randamentul exergetic se calculeaza cu relatia:
QOI' +QOII' 0Eel[ (OEcI + a' 6EeIl ) %1
"tlE= . . = (6.183)
QFI' 6FI + QFIl' 6FIl qFI' 6
EFI
+ qFIl' 6
EFIl
unde:
qOl> qFI, qFlI reprezinta sarcinile termice specifice (raportate la 1 kg de agent
care circula prin vaporizatorul VI)' pentru aparatele VI' F
I
F
II
;
o - T a - T oI e _ T a - TOIl
Eel - T EeIl - T -

6
-
EFI
-
-
T FmI
T
- T a. -6 _
'EFIl
T FmII - T a
--T----'
FmI FmII
T
FmI
- T SGI + Tel. T
- . 2 'FmIl
_
-
T SGII +Tell
2
(6.184)

notat cu "au raportul puterilor frigorificc:
. a = QOIl/()OI (6.185)
s-a studiat influenta acestui parametru asupra performantelor instalatiilor
l24J [42J.
In urma unui studiu comparativ intre aceste trei tipuri de instalatii [42J
s-a ajuns la concluzia cii randamentul exergetic are valoarea maxima in cazul
instalatiei cu compensa,recu solutie saraca daca se are in vedere faptul di
generatorul de vapori la aceasta instalatie este lipsit de coloana- de reetificare
condensator de reflux reiese ca aceasta se impune din punct de veder,e
economic. '
Astfel, in conditiile: t
OI
= -40
0
e, tOIl ="':""lO
o
e, t
F
= 110
0
e,t
c
= 30
0
e, QOI =
1000 kW Qou = 500 kW s-au obtinut urmatoarele rezultate: '
a) Pentru instalatia cu' compensare cu solutie saraca:
m
7
= 0,94 kgjs; m
G
= O,45-kgjsi mn = 1,39 kgjs; mi = 4,39 kgjs; mz = 5,33
kgjs; m3 = 1,06 kgjs; mIg = 0,12 kgjs; m
4
= 4,7 kgjs;m
s
= 6,21 kgjs
m
o
= 4,82 kgjs; Qc = 1593,30 kW; = 218,6 kJjkg; = 97 k]jkg; i
6aI
i
6alJ
QAbI = 2233 kW; QFI = 2696,2 kW; QAbJI = 2901,3 kW; QFl/-QRlI= 2540 kW.
Pentru "Y)R = 0,9 rezulta: QRlJ = 361,6 kW QFl/ = 2901,6 kW, iar "Y)E=
0,295;
b) Pentru instalatia cu reetificarea vaporilor in ambele gencratoare, pina la
concentratie, s-au obtinut:
m3 = 0,94 kgjs; m
6
= 0,45 kgjs; mn = 1,39 kgjs; mi = 4,395 kgjs; mz = 5,335
kgjs; m
4
= 4,85 kgjs; m
s
= 6,24 kgjs; i
6aI
= 222,7 k] jkg; i
6all
= 104 kJjkg,
fJc = 1594,3 kW; QAW = 2486,2 kW; QAbI = 2233,1 kW; QFI - QRI = 2276,4
kW; QFl/- QRII = 2543,7 kW.
Pentru "Y)R = 0,9 rezulta: QRI = 463 kW; QFI = 2739,4 kW; QRII = 361,6
kW; QFJI = 2905,3 kW = 0,293.
Observa/ie: S-a admis 0,997 pentru Pw = 0,3MPa rezulta la saturatie
temperatura de 23e (pentru amoniac), ceea ce este posibil de realizat cu apa
cu temperatura t = 20
0
e.
w
Rezolvarea in detaliu a problemelor de mai sus este redata in [24J.
6.9 INSTALATIA FRIGORIFIC-A.. PRIN ABSORBTIF CU SOLUTIE
DE BROMURA DE LITIU-APA
Nofiuni generale. Principiul de funcfionare al instala/iei. Calculul termic.
Aceste instalaW construite inca din 1940 sub forma unor agregate compacte,
de puteri frigorifice mari (cele mai multe de 3500 kW) se folosesc pentru condi
tionarea aerului in spatii tehnologice de locuit, cit pentru racirea apei
necesare in diferite procese tehnologice.
In prezent aceste istalaW se construiesc in multe tari din lume: S.U.A.,
U.R.S.S., ]aponia de curind au inceput sa fie realizate la noi in tara.
254
Solutia de bromurl de litiu-apl prezintl unelc caracteristici, deosebite de
cde ale solutiei hidroamoniacale [4J:
a) solutia este indicata, in special, pentru procesul de absorbtie la nivelul de
temperatura cerut de conditionare (to > OC), din cauza diferentei foarte mari
intre temperaturile de fierbere ale celor doi componenti (la presiune)
din cauza viscozitatii reduse a solutiei;
b) la aceasta solutie, apa este componentul volatil
rolul de agent frigorific, iar bromura de Htiu este dizolvantul. La presiunea
atmosferica, temperaturile de fierbere \lIe celor doi componenti sint:
tAHzO) = 100
0
e, tf(LiBr) = 1 265e.
c) diagrama experimentala i - (entalpie-concentratie) pentru solutia
de bromura de litiu-apa care a fost publicata in anul 1958 de catre L.M.Rozen
feld M.S. Kamauh, s-a ridicat pentru concentratia exprimata:
= kg (LiBr). ,
(6.186)
kg solutie
adica in raport cu solventul, deci invers dedt la diagrama pentru solutia
hidroamoniacaHi. Ea a fost construita numai pentru valori ale concentratiei
pina la 0,70, sub aceasta forma fiind prezentata in anexa 6.2 (se publi
cata in [4J, p.362);
d) se poate lucra cu aceasta diagrama ca cu cea pentru solutia hidroamo
niacala, tinind seama de urmatoarele:
- la generatorul de vapori solutia este concentrata In sare (con
form definitiei concentratiei, prin relatia 6.186), iar la intrare este diluata in
sare;
- vaporii separati, in echilibru termodinamic cu solutia lichida, sint vapori
de apa (practic puri) in stare supraincalzita, aceasta situatie datorindu-se
diferentei foarte mari dintre temperaturile de fierbere ale celor doi compo
nenti ;
e) intrucit presiunea vaporilor de bromura de litiu este foarte redusa
(practic nula) , intr-un proces de fierbere se afla deasupra fazei lichide a ameste
cului, vapori de apa, practic cura!i (nu sub forma de amestec). ea urmare,
curba de separatie a vaporilor la presiune constanta, se reduce la verticala
= O. Rezulta ca solutia de bromura de litiu, in faza lichida, la orice con
centratie se afla practic in echilibru termodinamic cu vaporii de apa supra
incalziti, deci diferit de cazul solutiei hidroamoniacale, in care un asemenea
echilibru termodinamic exista cu faza de vapori saturati;
f) asemenea instalatii nu cuprind coloana de rectificare, intrucit, dupa cum
s-a mentionat mai sus, vaporii de agent frigorific (de apa), in gene
ratorul de vapori sint suprainca.lziti practic puri.
Instalatia frigorificii prin absorbtie cu bromura de litiu-apa este foarte
simpla, compacta implidi investitii relativ reduse.
In figura 6.60 se prezinta schema de principiu a instalatiei,
care pentru explicarea procesului teoretic reprezentat in figura 6.61
in diagrama i -
In fierba.torul Fare loc fierberea solutiei cu ajutorul aburului cu parametri
nu prea ridicati. Se obtin vapori de apa supraindilziti (cu starea 2), care se
condenseaza in condensatorul Cd, rezulttnd condensatul cu starea 3. Apa
ratul Cd este racit cu apil..
2&&
nO,',

i
P;
Apride
rdcire
,90

, i
, rn:
Amestec _ fl, 'f ' +
sa/utiedl/wlo D vd .
8 90 1 ,. ,. " yl uolu!ie ,N

7 Dam it uS l 15 .
T ,m5,'JC
''''I. 1'1;,. L 60 l' I L
g, .. J l
z, d p _
P
z
1
Fig. 6.60. Schema instalatiei frigorifiee eu bromura de litiu-apa:
V - vaporizator; A b - absorbitor; Cd - condensator; F - fierbator; SS - schim
1;-<ltor de caldura solutie-solutie; PI' P2 - pompe de solutie concentrata, respectiv
de solutie diluaUi; Pa - pompa de recirculare a apei; DL - dispozitiv de laminare
(zavor hidraulic).
Condensatul se lamineaza In dispozitivul de laminare DL (un zavor hidrau
lie) pina la presiunea po cu starea 4 intra In vaporizatorul V. La presiunea
scazuta din accst aparat, 0 parte din apa vaporizeaza, asigurind In acest mod
r;lcirea apei care este folosita de consumatorul de frig. Recircularea apei cu
pompa P3 se face cu scopul de a se intensifica schimbul de caldura in vaporizator.
Vaporii rezultati (cu starea 5) intra In absorbitorul Ab. unde sint ab50rbiti
de solutia de concentratie medie rezulta solutia diluata in sare, cu starea 9
de concentratie
Pc
6
0
-. Po
:..0
'8'
'to 'Sm:l'c 0,70
kgLiBrJ'
Lkgsolu!ie
Fig. 6.61. Proeesul teoretic din instalatia eu bromurll.
de reprezentat in diagrama i -
256
, DeoaTeC'e apa: de dcir.e circuli tn, serie prln ab- m" '811,.0
sorbitor apoi prin condensator, rezulU ell to < t A
b
:.....__.0--...:.;..1-----.
e
(v. fig. 6.61 6.63). .' .. !
diluata estecirculata ell ajutorul pompei m2 m6, m F
P2' 0 parte prin schimbatorul de caldura 55 in'
fierbator, iar 0 alta parte se amesteca cu solutia

concentrata (cu = solutia rezultata aVInd
.(
concentratia intra in absorbitor. Recircularea N2
partiala a solutiei diluate prin absorbitor se face
in scopul de a intensifica procesul de absorbtie.
. f . d . ( Fig. 6.62. Sohema simplificatil.
a actoruh:l : re:lrcul.are ra: .a instalatiei.
portul dmtre debltulde solut1e dlluata reClrculata ..
de apa-agent), variaza dupa proportiile solutia constructiva
adoptata. 1n general, valoarea acestui factor notat "a" este mare (a = 15 ...20).
Se sublipiaza faptul ca In cazul instalatiei cu bromura de litiu-apa nu mai
aste dezavantajoasa Incalzirea solutiei diluate in aparatul 55 pina:la tempe
ratura de saturatie sau chiar peste aceasta temperatura, deoarece nu exista
coloana de rectificare nu mai apare nici 0 inrautatire a procesului de separare
a vaporilor de fierbator, cum se intlmpla In cazul solutiei hidro
amoniacale (v. fig. 6.36).
Se observa pe figura 6.61 ca pentru a fi posibila inceperea procesului de
absorbtie, amestecul de solutii cu starea 8 se va raci pina intr-o stare 8' (de
solutie lichida saturata), proces ce se realizeaza in absorbitor.
Pentru a calclliul termic. in figura 6.62 se prezinta schema simplificata,
care cuprinde citculatia fluidelor intre noduri. Pe figurile 6.60 6.62 au fost
notate debitele masice:
111.
1
- debitul de vapori de apa = 0) de fierhator;
111.
2
- debitul de solutie diluata circulata de pompa P
2
;
rna - debitul de solutie diluata recirculata prin absorbitor;
111.
4
- debitul de solutie diluata, circulata prin aparatul 55 la fierbator;
111.
5
- debitul de solutie concentrata;
tn
6
- debitul de solutie de alimentare a absorbitorului.
Elementele caracteristice pentru aceasta instalatie sInt:
n' = n = 4; F, Ab, N
1
N
2
;
11=1;N
2
;
1
2
= 3; F, Ab N
1
;
n
e
= 3; F, Ab N
1
;
s = 3; V, Cd 55.
A fost neglijata entalpiei in pompeo
Numarul de ecuajii distincte de bilant de materiale termic, calculat cli
relajia (6.2) este:
n, = 1
1
+ 2 '1.- k + n. +, - 1. +2'3 - 2+3 + 3 = 11 (ecuatii).
257

Necunoscutele care intervin, tot In numllr de 11. slnt: mh m. m
4
mil. m.
i 6G is. QF! QA& Qe'
Debitul ma se determina. adoptind 0 valoare pentru factorul de recirct.tlare'
"au conform definitiei lui, rezulta.:
rna = a . mI' (6.187)
Se mai impun unele precizari cu privire la procesul teoretic prezentat in
figura 6.61:
- starea 9 de solutie lichida saturata (la din absorbitor), determinata
prin presiune temperatura valoarea concentratiei a solutiei
diluate;
- starea 6 de solutie lichida saturata (la din fierbator), determinata
prin presiune temperatura, valoarea concentratiei a solutiei
concentrate;
- starea 9a se impune, considerind de exemplu t
9a
= t
h
dar este posibili:i
relatia t
9a
t
1
;
- temperatura vaporilor la din fierbator se considera egala eu tempe
ratura medie de fierbere [4J:
t z = 0,5' (tl + ts) (6.188)
Calculul marimilor necunoscute mentionate mai sus se face dupa schema:
Qo = ml(i5 - i
4
) (ec.b.t. pe V) (6.189) --+ ffll
m4 = ml + m5
(ec.b.m. pe F) (6.190)}" ,

= (ec.b.m. in LiEr pe F) (6.191)
m. = ma + m4
(ec.b.m. pe N
z
) (6.192) --+ mz
ma + m5 = m (ec.b.m. pe N
1
) (6.193) --+ m
s s
+ = ms;m (ec.b.m. in LiBrpeN
1
) (6.194) --+
mlj( is - i
sa
) = m
4
( ilia - i
9
) (ec.b.t. pe 55) (6.195) -lo i
ea
mljiea + mai 9 = m
S
i
7
(ec.b.t. pe N
1
) (6.196) -lo is
Qc = ml(iz- ia) (ec.b.t. pe Cd) (6.197) -lo Qe
QAb = msi
s
+ m1i
5
- mZi
9
(ec.b.t. pe Ab) (6.198) -lo QAIJ
QF= m1i. + m
5
i
s
- m
4
i
ea
(ec.b.t. pe F) '(6.199) -lo
Se noteaza. cu ..1" factorul de circulatie, care reprezinta' raportul:
[= m
4
1ml (6.200)
,i care, In baza ecuatiilor (6.190) (6.191) are expresia:
[= ffl
4
=----1 (6.201)
ffll -
258
.......
M!rimile specifice, raportate Ia 1 kg de vapori reci slnt:
qo = Qo/in1 = i" - i
4 (6.202)
qe = (!.Iml = i z - is
(6.203)
. /' . ms ' m
4
.
qF = QF ml = + -:- - (6.204)
m
1
'Tn 1
sau:
m
4
- tnl , m
qp = i z +
1s - -:-
4
19
a (6.205)
m
1 ml
qF = i z - i
6
+[(is - iOa)
qAb = QA&11n
1
= ilj + ffllji
6a
+ - mzi
g
= i + msis - m4
i
oQ
m1
5
m
i
qAb = is - is +[(is - i
9a
), (6.206)
Pentru reprezentarea grafica a marimilor specifice, se unesc punctele 6
9a la intersectia cu verticala = 0 se obtine punctul c (v. fig. 6.61).
Se obsen'a c:'i:
[(is - iOa) = is - i
e
(6.207)
Rezulta ca marimile qF qAb se reprezinta in diagrama i -; foarte
simplu anume prin segmente de dreapta, masurate pe aXa entalpiilor:
qF = i z - i
e
(6.208)
qAb = is - ie (6.209)
Se poate demonstra ca in diagrama i - punctele 6a, 9 c (fig. 6.61) slnt
eoliniare.
In figura 6.61 sint reprezentate grafic marimile qo, qe' qF qAb' Se observa
ca aUt analitic, cit grafic este verificata ecuatia de bilant termic pe intreaga
instalatie:
qo + qF = qe + gAb' (6.210)
Coeficientul frigorific randamentul exergetic 'fJE se caIculeaia cu relatiile
(6.97) respectiv (6.98). .
In [47J se prezinta un studiu efectuat asupra unei instalat
ii
frigorifice
prin absorbtie cu bromura de litiu-apa, prev1izuta cu doua fierbatoare se
evidentiaza posibilitatea unei optimiz1iri, cit unele avantaje pe care Ie pre.
zinta in raport cu instalatia clasic1i, examinaHi mai sus, in ceea ce
consumul mai redus de de lucru. ,
Proc.esul real se obtine introducindu-se unele corectii deduse in urma unor
experimentari,
- Fierberea incompleta a soluliei. Presiunea in fierb1itorul F este relativ
redusa (50 ... 70 torr, respectiv 0,0066 ... 0,0093 MPa), iar densitatea solutiei
are 0 valoare relativ mare (1,6 ... 1,8 kg/dm!). Ca urmare, presiunea hidrostatic!
a coloanei de lichid care fierbe are deci 0 influent! sensibila asupra procesului
din acest aparat. In reale rezultl un proces la presiune variabil!
anume, la partea inferioarl a fierbltorului presiunea este mai mare, tnctt pentn.\
tV rtf' b ... ill8
o anumiU temperatud. corespunde 0 concentratie mai micA. pentru
Ca urmare a aeestui fenomen, conccntratia a
c
scade eu 1,6 ,., 3% ceea ce
conduce la in mlsud. ,i a zonei de degazare tJ.. = -
- Absorblia imperfecta. Proeesul real de absorbtie are loc cu pierderi ire
versibile intrudt se desffu?0ara cu viteza, cu durata in conditii de suprafata
de contact intre faze, finite. Toate acestea conduc la concentratiei
solutiei diluate prin aceasta la sdiderea zonei de degazare fata de condi
tiile teoretice cu 0,4 ... 0,8%.
- Pierderi de presiune. In conductele de legatura dintre vaporizator
absorbitor apar pierderi de presiune, care sint mid ca valoare, au impor
tanta in proces, deoarece in domeniul uzual al temperaturilor de fierbere in
vaporizator (4 ... 7C) volumul specific al aburului are valori importante (de
ordinul157 ... 129m
3
Jkg), iar presiunea absoluUi in aparat estemidi (6 8 torr)
sau (800 1060 Pa). Aceasta pierdere de presiune, cuprinsa intre 0,5 0,8 torr
sau 66 106 Pa, conduce la presiunii din absorbitor (P Ab <Po)
deci valoarea concentratiei solutiei diluate iar zona de degazare se
reduce cu 0,4 ... 0,8%. Pentru acestor pierderi, canalele de lega
tura se executa cu sectiuni foarte mari si la lungimi minime. Solutia constructiva
prin introducerea intr-o singti.ra manta este
optima din acest punct de vedere (v. fig. 6.63).
- Sttpraincalzirea abttrttltti in vaporizator $i sttbracirea ltti in fierbiitor, conduc
la modificarea sarcinilor termice specifice qo qf'"
- Sttbracirea lichidttltti'in condensator cu 4 ... 9C sub temperatura de satu
ratie este 0 abatere neinsemnata fata de procesul teoretic poate fi neglijata.
In figura 6.63 se prezinta schema construtiva a celei mai folosite instalatii
eu bromura de litiu-apa (tip Carrier). Acest agregat cuprinde doi recipienti;
cel superior (de presiune) cuprinde fierbatorul condensatorul recipientul
inferior (de presiune scazuta) cuprinde absorbitorul vaporizatorul. Ambii
recipienti functioneaza sub vid. Agregatul Carrier este 0 constructie compacta.
Exista constructii mai compacte, de exemplu, agregatul tip Trane care
cuprinde intr-un singur recipient cele patru aparate principale ale oricarei
instalatii frigorifice prin absorbtie (fierbatorul, condensatorul, vaporizatorul
absorbitorul):
11

til lit
70 ".
Fig. 6.63. Schema instalatiei frigorifice
prin 'absorbtie cu bromura de litiu-apa
(tip Carrier):
1- condensator; 2 -lierMtor; 3 - bsorbitor;
4 - vaporizator ; 5 - schimbator de colldudi ;
6 -schimba.tor de caldura concentrata-so
dialuata; 7-pompa pentru solutie de bromura
de litiu; 8 - pompa pentru agentul de roleire ;
9 - ventil de reglare a debitului de abuc;
10, 11 - intrarea !li apei de racire;
12, 13 -intrarea apei reel.
2tiO
.4 PLICA 7'104 NU MERIC.-I
SA se calculeze instalatia frigoriflcll prln abNorblic Intr-o treapta cu bromurll de lItlu.
apA, care functioneazA in urmlltoare e COllditii:
- puterea irigorificA Q0 = 2 32.5 kW;
- temperatura apei de racire la intrarea in absorbitor tal = 2.50C;
- temperatura apei la din condensator = 3.5C;
- agentul de incalzire este abur saturat cu temperatura t
g
= 1100C;
- agentul intermediar racit este apa care la intrarea in vaporizator are temperatura
tar = 13
c
C la are temperatura = 80C.
Se vor folosi figuri Ie 6.60 6.61.
in functie de conditiile exterioare date se stabilescconditiile interioare de funetionare
ale instalatiei:
- temperatura de vaporizare to - 2C = 6C;
- presiunea de vaporizare Po = P(to) = 7 torr = 932 Pa;
- temperatura de condensare t
c
= + .5C = 40C;
- presiunea de condensare Pc = p(tc) = .5.5 torr = 7320 Pa;
- temperatura solutiei diluate la din (t
g
) se determinA in functie
de temperatura apei ]a din absorbitor care se considetJf:
= tal + .5C = 2.5 + .5 = 30C;
RezultA:
t g = + JOC = 3.5C
t
g
<_t
c
deoarece la aceasta instalatie apa de racire circula in serie l'rin absorbitor
apoi prin condensator (v. fig. 6.63);
- temperatura solutiei concentrate la din fierbAtor (t ) se determinli. in functill
e
de temperatura agentului de incalzire:
t 6 = tl/ - IOC = 100C.
Folosind diagrama i - (anexa XVII) se stabilesc parametriiin stArile carac_
teristice:
9 pg=P
o
=93IPa
PI = Pc = 731.5 Pa
6 Pe=pc=731.5Pa
tg = 3.5C
= = 0,.5.5
te = 100C
i g = 2.5.5 kJ /kg
i l = 337 kJ/kg
i e = 383 kJlkg
= = 0,.5.5
t
l
= 7.5C
= = 0.67
Se considera tlO = t
a
= O,.5(t
l
+ t
e
) = 0,.5(7.5 + 100) = 87,.50C
2
0 3 . Pa == Pc == 7 31.5 5 P5= Po':=" 931 Pa
P2 = Pc = 7 31.5 Pa = 0 = 0
t2 = 87.5C t
a
= t c = 40C t = to = 60C
5
i
2
= 3077 kJ /kg i a = .586 kJ /kg = i
4
i = 2930 kJ /kg.
e
, .,
Se considera t ga = t
l
= 7JOC deci iga = i = j37 kJ/kg.
l
Se' calculeaza marimile necunoscute:
.
I ..
ml = Q'0/{i5 - i4) = 232.5/(2 930 .586) = 0,922 kg/s =j 570 kg}h '
.
ma = a'"'l = 1.5 3.510 = .535.50 kg/h
. mI' 3 .570 0.67 9 " ' . : l' 'h'
m. =. = . . . = 1 932,kg/h; ,m'e == tn4 =-.. mi"'" 6 ,,62 kgj
- 0,12 ' '., ' ' , ' "
ma = rna + m. ='73482 kg/h; m, ... Ja
a
+ me = 69'912 kg)h' .,. , '

I' 3mn? 'tic
= + _ '3 ''1)0,'' + 16362, 0,67 = 0,"8
me 6515112
i ... = i - (is
a
- is) = 383 - (337 - 2")' 19 932( 16 362 = 283 kJ(kg = i
1
e
m6
tea = 47C >ts = 35C.
. mliaa + mais 16 362 283 + 53 550255 = 261,55 kJ (kg
'8 = =
69912
me
Qc = ml(i
2
- isl = 3 570{3 077 - 586)/3 600 = 2470 kW.
QAb = maiB + m1i
l
- m,i
s
= (69912 261,55 + 35702930 - 73482,255)/
3600
=
= 2780kW.
QF = m i + msia - m.i
sa
= (3570 3077 + 16362 . 383 - 19932 337) (3600 =
1 2
= 2925kW.
Ecuatia de bilant termic pe intreaga instalatie:
Qo + gp = QAb + Qc,
+ QF = 2 325 + 292" = 5 250 kW,
Qc + QAb = 2 470 + 2780 = "250 kW.
Coeficientul frigorific randamentul exergetic:
Qo = 2325 =0,795,
QF 2926
Qo'-6EC _" Ta - To
T pm = 0,795 303 - 279. _360," = 0,429,
"1JE = -I,
T Fm - T
a
279 360,5-303
QF'6
EFm
To
T a = 273 + t wm = 303 K,
To = 273 + to = 279 K.
TFm = 273 +O,5(t
l
+ ta) = 360,5 K.
6.10. ALTE TIPURI DE INSTALATII FRIGORIFICE
PRIN ABSORBTIE
6.10.1. Instalapa eu funetionare periodieil. (alternativil.)
oasemenea instalatie se utilizeaza pentru puteri frigorifice mici (de exemplu,
tn constructia de frigidere casnice) mijlocii.
tn figura 6.64 se prezinta schema de principiu, tn care s-a notat:
Ab(F) - absorbitorul-generator al instalatiei: functioneaza succesiv ca
absorbitor, dnd este racit ca generator de vapori, cind este indi.lzit; Cd
condensator; V{R) - vaporizator-rezervor: functioneaza succesiv ca vapori
zator (tn perioada de racire) ca rezervor (tn perioada de tnca-rcare).
262
fll' 6.64. Schema CII
perlodlc. (alternatlvl).

r----'
r ' I
I
r,
Abur.
1
______M-_J
AIl(F)
-- Per/oada de ;ncorcare
- - - Per/uada de ricin:
In functionarea acestei instalatii se deosebesc doua ,perioade.
In perioada de fierbere, numita de ncarcare (pentru vaporizator) aparatul
Ab(F) este incalzit, deci functioneaza ca generator de vapori se realizeaz1\.
astfel degazarea solutiei la presiune ridicata. Robinetul'l este deschis, iar
robinetul r2 este inchis. Vaporii in aparatul Ab(F) tree prinrobinetul r
1
tn condenstorul Cd se condenseaza. Amoniacul lichid curge in aparatul
V(R), care functiunea de rezervor: este perioada de incarcare a
acestui aparat. In timpul fierberii, temperatura in aparatul Ab(F)
in urma degazarii, concentratia solutiei din acest aparat scade. In
perioada nu se realizeaza efectul de racire.
Urmeaza apoi cealalta perioada, numita de racire, cind se intrerupe ineal.
zirea aparatului Ab(F) racirea condensatorului Cd se introduce in schimb)
racirea solutiei prin deschiderea circuitului de apa de racire prin aparatul
Ab(F). Acest, aparat funciioneaza in aceasta perioadaj ca absorbitor. Solutia
de mica concen.tratie din acest aparat absoarbe vaporii de NH
s
formati
aflati tn aparatul respectiv: ca urmare, presiunea din Ab(F) scade. In
perioada robinetul r1 este tnchis, iar robinetul r2 este deschis. In aparatul V(R)
se 0 presiune scazuta, incit amoniacullichid tncepe sa fiarb;l. la tempe.
ratura scazuta (corespunzatoare presiunii) prin preluarea dl.ldurii de la mediul
racit. In aceasta perioada in care se realizeaza efeetul frigorific, prin apa de
racire a aparatului Ab(F) se evacueaza aUt ciildura de vaporizare preluata de
amoniac de la mediul dicit, cit caldura de amestec.
Solutia din aparatul Ab(F), de mica concentratie la inceputul acestei pe..
rioade, concentratia.
Perioada de tncarcare a vaporizatorului trebuie sa fie cit mai mica in raport
cu perioada de racire (descarcare) ; In conditii normale raportul acestor perioade
este de 1 la 4.
Frin folosirea a doua asHel de instalatii lucrind in paralel, cu perioadele de
tncarcare decalate in timp, se poate asigura 0 extragere continua a dUduri!
din spatiul racit.
Instalatiie frigorifice de acest tip se caracterizeaza printr-o simplitate
evident a, slnt lipsite de orice actionare mecanica. Functionarea lor
implica numai incalzirea racirea aparatelor, cum s-a aratat mai sus,
Comutarea instalatiei de la 0 perioada de functionare la alta se face manual
sau automat, printr-un mecanism special de ceasornic. "
Aceste instalatl! se caracterizeaza prin indici economici relativ cobortti
reglare dificila din aceste motive, slnt putin raspindite.
Ca medii de lucru se pot utiliza solutiile binare prezentate la pet. 6.5 mai
ales cuplul apa-amoniac (pentru instalatiile industriale). In loc de solutie
lichida se pot folosi in aceste solventi solizi deci apar eupluri eu
2'63
t
, '
ca de exemptu: clorurl1 de eakiu-amoniac-, silicagel-bioxid de Sul
aetiv-alcool metilic (sau atnoniac). tn ceea ce schema d
funciionare, intre eu ads9tbiie cele cu absorbjie nu exista nici
deosebire. ' ,
Instalaiia cu functionare perio"didi poate utiliza energia solara.
La: rt<;>i in tara au existat preocupari pentru studiul proceselor din instalatia
frigorifica prin absorbtie cu functionare periodidi [82J au fost stabilite expe
rimental 0 serie de date care servesc pentru proieetare.
6.10.2. Instalatia ell resorbtie (ell absorbtie repetata)
Schema de principiu a acestei instalatii se prezinta in figura 6.65, iar pro
cesul de lucru este redat in diagrama i- din figura 6.66. Se observa ca 0 ase
tnenea instalatie se deosebe9te de cea cu absorbtie simpla prin faptul ca vaporii
de agent frigorific produ9i in generatorul de vapori GV nu se maicondenseaza
ea in cazul instalatiei cu absorbtie, ci sint absorbiti in aparatul numit resorbi
tor. Procesul de absorbtie din acest aparat se la presiunea ridicata
(PF) din aparatul GV. Resorbitorul, ca orice absorbitor, este racit cu apa 9i ca
fluxul de caldura (fRe8 este cedat mediului ambiant.
Solutia bogata cu format a in resorbitor, se in
aparatul 552 9i apoi in nodul A se imparte in doua circute; 0 parte (m,) se
lamineaza pina la presiunea Po se introduce in degazor, iar 0 alta parte
(m
g
), dupa laminare, se amesteca cu vaporii cu starea 5' astfel ca amestecul
format cu starea 5, sa aiM concentratia ca deaparatul GV.
In degazor solutia prime9te fluxul de caldura <fo de la mediul racit in
urma fierberii se obtine debitul m
s
de vapori eu starea 5' 9i concentratia
Vaporii cu starea 5 sint absorbiti in absorbitorul Ab de catre solutia saraca eu
eoncentratia, iar solutia bogata rezultata
introdusa. in generatorul de vapori. Solutia
rezultata in degazor, este circulata cu pompa
c
2,'t"
I
m
z
l,bl'
g'

Fig. 6.6.5. Schema instalatiei frigorifice ell resorbtie:
GY -lenerU'" de vapor!; Ab - ablorbltor; Ra - relorbltor; Do - degaoor;
55.. SS, -lcblrnbAtoare de cAldurA lolulle IArloIlolutl. bolita; PI' P, -pompeo

..
ril
t
SSz
5, m
g
B 4,m6 J
a

'f
s2
8'
Dz I y
Pc
este circulata eu pompa P7
saraca, cu concentrajia
P2 in resorbitor.
i'
, Iaptul vapori-, I'
zat6rur iristalatiei cu tesorbiie
este de fapt un degazor (fierbator)
in care, preluarea caldurii de la
mediul . se face la tem
peratura variabila.
In ansamblu, 0 iristalatie cu
resorbtie deci din' doua
absorbitoare, doua geneiatoare
de vapori, dolia schimbatoare
de caldura (solutie-solutie), doua
pompe de circulatie, fiind mai
complicata 9i mai voluminoasa
decit 0' instalatie cu absorbtie

Principalul avantaj al insta
laWlor cu resorbtie n eonstituie
faptul ca presiunile Po PF din
ranmra de joasa, respectiv de inaltii
presiune, nu mai sint determinate
de temperaturile to (de vaporizare)
9
i
respectiv t
e
(de condensare).
:i's.
Po
D
Absorbtia vaporilor in resorbitor producerea lor in degazor sint procese ce se
desfa90ara la orice valori ale presiunilor, independent de temperaturile la care
au loc. Preshmile PF Po (Po< PF) pot fi admise deci arbitrar, fiind avantajos
a fi alese cit mai apropiate de presiunea atmosferica intre ele. Se simplifid
astfel problemele de dimensionare (consum mai mic de metal,
presiunile fiind mai scazute) , se simplifica constructia pompelor in
timp se reduce temperatura necesara incalzirii in fierbator (este
utilizarea unor surse de caldur3. de potential termic mai scazut decit la insta
latiile cu absorbtie).
In vederea efectuarii calculului termic al instalatiei se fac unele precizari
asupra procesului de lucru prezentat in diagrama i - din figura 6.66. Se
puterea frigorifica Qo a instalatiei cit 9i conditiile exterioare de functio
nate; tg (temperatura agentului de indilzire), t (temperatura agentului de
w
racire) 9
i
t r (temperatura mediului racit) rezulta conditiile interioare:
tg,t
e
9i t
Omin
'
Se adopta presiunea PF (PF < Pc)' unde Pc este presiunea de saturatie a
agentului frigorific la temperatura t
e
Sint determinate astfel starile 6 3.
Sec onsidera t4" = tomin-2C pentru = = rezulta presiunea Po
eorespunzatoare starii de saturaiie 4" determinata de t
4
", Se
tom"x astfel devin determinate starile 8,9 9i 1. Neglijindu-se ental
piei in pompe se poate face analiza acestei probleme anume se pot preciza
marimile caracteristice pentru aeeasta instalatie:
k = 2; apa amoniacul
n n' = 6; GV, Ab, Res, Dz, A B
11 = 1; nodul A
12 = 5; GV, All, Res, Dz B
n, = .5; Res, Dz B
s = 2; .

.0;
,,'
ell
Se determinil. numarul ecuatiilor distinete de bilant de materiale bilant
termic, folosind relatia (6.2):
n, = 11 + 21
1
- k + n. + s = 1 + 2 5 - 2 + 5 + 2 = 16
Dad. se impun, spre exemplu starile 3a (tsa > t
s
) 9a (lea < t
1
), din cele
16 ecuatii se pot calcula valorile pentru cele 16 marimi necunoscute; m
h
.0 .
m2, ma, m., ms, me. 111,7' m
s
, mo iea, iBa , is, QF' QAb QB..
In urma calculelor va rezulta ml = mg = = Trebuie sa fie
asigurate conditiile: t
Sa
< t
c
tea > t
c
'
Considerindu-se ca parametri PF = - in urma studiului [49J,
s-au desprins 0 serie de concIuzii importante:
a) Instalatia frigorifica cu resorbtie prezinta avantajul cil. presiunea PF
(din ramura de inalta presiune) nu mai este detelminata direct de tempera
tura de condensare t ' respectiv de temperatura t
Ul
a mediului de racire. Este
c
posibil sa se considere marimea PF (PF < Pc) ca un parametru sa se studieze
posibilitatea unei optimizari a instalatiei.
b) Deoarece aparatele din ramura de inalta presiune a instalatiei frigo
rifice cu resorbtie lucreaza la 0 presiune PF mai mica decit presiunea Pc cores
punzatoare instalatiei frigorifice prin absorbtie, rezulta un avantaj in ceea
ce consumul mai redus de metal.
c) Presiunea Po este determinata de marimile PF t
c
are valori mai mid
decit presiunea de saturatie a amoniacului, corespunzatoare tempera
turii t
omi
" (fig. 6.66), ceea ce conduce la consumului de metal
pentru aparatele din ramura de joasa presiune a instalatiei.
d) Presiunile mai mici din instalatia cu resorbtie fata de frigo
rifica prin absorbtie, conduc la simplificarea a constructiei pompe
lor cit a consumului de energie pentru antrenarea lor.
e) Gener-atorul de vapori, in cazul instalatiei cu resorbtie, nu mai este
prevazut cu coloana de rectificare (concentrare) condensator de reflux.
incH rezulta de asemenea 0 economie de metal.
f) Un avantaj esential al instalatiei cu resorbtie este di permite utilizarea
energiei termice de potential scazut, fiind asHe! posibila utilizarea energiei
solare [20J, [22].
g) Instalatii1e frigorifice cu resorbtie sint mult mai indicate decit cele cu
absorbtie, in cazul temperaturilor nu prea sdizute.
h) Ca dezavantaje ale instalatiilor cu resorbtie se pot retine:
- temperatura de fierbere in degazor nu este constanta, ceea ee limiteaza
sfera de utilizare a lor, doar pentru procese de racire mai putin pentru
cele de pastrare constanta a temperaturii intr-un spatiu;
- se impune 0 mai buna automatizare exploatare rationala a instalatiei
pentru a mentine egalitatea concentratiilor (fig. 6.66), deoareee in
caz contrar, instalatia se dezechilibreaza nu mai poate funetiona.
6.10.3. frigorifiea prin absorbtie en gaz. de eompensare
Asemenea instalatii se folosese in eazul puterilor frigorifiee mid anume
la frigiderele casnice au avantajul ca sint lipsite de piese in (nu
au pomya mecanidi de drculatie a solutiei), iar functionarea lor este con
tinua. Intreaga instalatie consta numai din piese statice, fara uzura, Hira
intretinere speciala total lipsite de zgomot in timpul functionarii, cali
.....
tati esentiale pentru un frigider menajer. De asemenea, costul instalatiei
este mai redus dedt al acelora cu comprimare mecanid. de vapori cieci
frigiderele de acest tip sint mult mai accesibile. Singurul lor dezavantaj fatl
de instalatiile cu compresor consta in economicitatea redusa; consumul de
energie eledrica necesar indilzirii este mai mare decit cel corespunzator ac
tionarii unei instalatii echivalente eu eompresor. Desigur ell. au existat preo
cupari pentru reducerea consumului de energie la instalatiile prin absorbtie
eu gaz compensator [63J, [64].
o serie de firme straine, ca Sibir-Schileren din Elvetia au adus 0 serie de
perfectionari frigiderului prin absorbtie, incit consumurile energetice au de
venit eomparabile cu cele ale frigiderelor cu compresie.
Aceasta instalatie s-a realizat prin introducerea in circuitul agentului de
lucru a unui gaz ajutator anume hidrogenul, iar instalatia rezultata este
denumita "prin absorbtie eu gaz de compensare".
Descrierea instala/iei. Principiul de func;ionare. In figura 6.67 se prezintl
schema de principiu a instalatiei frigorifice prin absorbtie cu gaz de com
pensare, unde au fost notate aparatele, circuitele de baza, schimburile ener
getice cu exteriorul, debitele starile caracteristice.
Oc
va I
I 0
I
I 0

t:
:t::
w;:sr,
<:J
;'=..
I
i;rlzs
SJ,
Ci
III
Fig. 6.67. Schema instalatiei frigorifice prin absorbpe Cll gaz
de compensare:
F, -lilbAtor; Ca-coload ascendeoU; PI-pompA prio termOlifoo; Ro-reotl.
flcator; Cd - coodllllSator; T. - tub capllar; T, - de echlJ,l__1
Y - Yaporlzator: ..4.6 - absorbltor; R. -rezeryor do lolutio boIatA: 5S. -tablm
biltor de cAldurl lolutle liltacl,solutlo bolitA; 55, - lubrilcltor: C' - corp
do !nell.lre (re.l,tontl e1eetrloil).
- 0 - 0 - IOlutla bosatA lD NH,;
.. .. .. .. .. IOlutla ailtaoil lD NH.;
Imontac lIohl4;
o 0 0 0 0 111lOIII10 ..aporl:
+ + + + + IIld10pll ,I vapor! de alllOlliac,
+ 0 + 0 + 1Ii4foIea
Instalatia cu gaz de compensare trebuie sa functioneze cu 0 temperatura
de condensare t
c
' determinata de temperatura aerului, condensatorul (ca
reetificatorul absorbitorul) fiind dicit eu aer. Presiunea din condensator,
admitind ca in acest aparat intra vapori puri de amoniac, este presiunea de
saturatie Pc' eorespunzatoare temperaturii t
e
. In toate aparatele presiunea
totala este PI = Pc'
La aceasta instalatie se deosebesc 3 circuite:
Circuitul de amoniac. Prin indilzirea solutiei in fierbatorul Fe se produce
debitul (D+R) de vapori cu starea 2' concentratia In reetificatorul
Rc racit cu aer se obtine 0 a concentratiei vaporilor; refluxul R curge
in fierbator, iar vaporii cu debitul D, avind starea 2 concentratia ;" >
intra in condensator. Racirea condensatorului se face cu ajutorul aerului,
care preia fluxul de caldura Qc de la vaporii de amoniac astfel se reali
zeaza condensarea. Condensatul cu starea 3 se pina in 3a
totodata se lamineaza in tubul capilar. Curgerea amoniacului lichid din
condensator in vaporizator are loc ca urmare a diferentei de nivel D.H3.
Prin preluarea fluxului de caldura Qo (puterea frigorifidi) de la mediul
racit, amoniacul lichid cu starea 3a vaporizeaza, iar vaporii cu starea 5 se
supraincalzesc in aparatul 55
2
pina In starea Sa.
Circuitul de solutie amoniacala. In fierbatorul Fe are loc stratificarea solu
tiei: solutia sarad, avind densitatea mai mare se in partea de jos, iar
deasupra este solutia bogata. Solutia saraca cu starea 6, cu concentratia
debitul (F-D)se in schimbatorul de caldura 55
l
pina in starea 6a
cu care intra in absorbitor. Circulatia solutiei sarace este asigurata de
diferenta de nivel D.H2'
In absorbitorul Ab solutia saraca absoarbe vaporii de amoniac rezulta
solutia bogata cu starea g, debitul F concentratia La aceasta insta
latie (cu gaz de compensare) in absorbitor are loc nu 0 absorbtie in sensul
descris la pet. 6.6.3, ci 0 absorbtie seleetiva a amestecului 'gazos (hidrcgen
plus vapori de amoniac) venit din vaporizator, adica 0 epurare a hidroge
nului prin absorbtia amoniacului din amestec, in solutia saraca.
Solutia bogata formata in absorbitor, curge in rezervorul Rz de aici,
prin schimbatorul de caldura 55
1
, in care se ajunge in pempa
prin termosifon Pt, care este 0 serpentina in jurul eorpului de
incalzire. Incalzirea solutiei bogate in cadrul pompei prin termcsifon se poate
realiza aUt cu ajutorul rezistentei electrice, cit cu solutia saraca ce para
fierbatorul.
Vaporii care se formeaza in aceasta parte de instalatieantreneaza solutia
in sus spre fierbator (principiul termosifonului). Prin coloana ascendenta Ca
circula un amestee de vapori in echilibru. .termodinamic eu solutia. Densi
tatea acestui amestec este mai mica dedt densitatea solutiei. Circulatia solu
tiei bogate de la rezervorul Rz spre fierbator se realizeaza datorita diferentei
de nivel D.H
1
desigur datorita diferentei de densitate produsa in urma
indilzirii solutiei in pompa prin termosifon. In acest mod, indilzirea elimina
necesitatea pompei.
AparatulS5) realizeaza incalzirea solutiei bcgate cu ajutorul solutiei sa
race care se in acest mod se reduce atit sarcina fierbatorului, cit
a absorbitorului.
Circuitul de amestec gazos. In aparatele in care amoniacul se afla la pre
siunea partiala. mai midi dedt presiunea Pc, se afla hidrogen, asHel indt
presiunea totala est eo' egala cu Pc'
268
Fig. 6,68. Variatia presiulliIor amestecului gazos,

in absorbitor vaporizator.
P:.IJ(Nr'J/e Pv(NIIJ)i I
-'-'1 !
0------=-
I I
-J, ! :
P
'"lOI.".,._.
, " , ii' =

- ,
I
-J' I
-, PV"L _
L P;=/lc
In absorbitor se introduce pe la partea superioara solutia sarad calda.
In acest aparat se afla un amestec gazos, format din hidrogen vapori
de amoniac; hidrogenul fiind mai se colecteaza in partea de sus. Vaporii
red intra pe partea de jos in amestec cu hidrogenul. In absorbitorul Ab are
loc un complex de schimb de dldura de substanta. In urma ab
sorbtiei vaporiior de amoniac de catre solutie, amestecul gazos (NH + H )
3 2
in amoniac de jos in sus ca urmare, presiunea partiala a amonia
cului scade in absorbitor de jos in sus. Solutia bogata rezultata curge in
rezervorul Rz.
In vaporizatorul V intra pe sub amoniacul lichid subracit. In acest aparat
se afla un amestec gazos (NH3 + H
2
). Participatia amoniacului cre?te de
sus in jos, iar a hidrogenului, invers de jos in sus.
Variatia presiunilor amestecului gazos in absorbitor vaporizator. Pentru
o mai buna intelegere a proceselor din aparatele Ab V se va examina
variatia presiunilor partiale ale amoniacului. Se vor folosi urma.toarele no
taW (indici inferiori): Ab - referitor la absorbitor; V - referitor la vapori
zator; NHs - referitor la amoniac gazos; s - referitor la stari de saturatie
111 faza lichida; i; e - referitor la intrarea respectiv ie?ireadin aparate.
In figura 6.68 este redaUi variatia presiunii partiale a amoniacului in faza
gazoasa in absorbitor PAb(NH.) in vaporizator PV(NB.) cit presiunile de sa
turatie corespunzatoare celor doua aparate (PAb8 PV8)'
Diferenta dintre presiunea totala PI presiunea a vaporilor de
amoniac presiunea partiala a hidrogenului. In figura 6.68 sint repre
zentate diferentele de presiune D.PA&?i D.pv. care fortele rnotrice
ale proceselor din absorbitor ?i respectiv din vaporizator.
ell. in vaporizatorul V, temperatura de fierbere este mai midi tn
partea de sus, unde presiunea de saturatie este rnai sd\zuU.
..
Pt::
c.l)

5

! I
<:>

,J;'

fO
SH

Sb
.
.
.
.
, .

'tV (j
.
.
.
.
.
f .-'-
Ss o
Fig. 6.69. Reprezentarea in diagrama i - a procesului de lucru
din instalatia frigorifica prin absorbtie cu gaz de compensare.
In figura 6.69 este reprezentat in diagrama i- procesul de lucru din in
stalat
ia
frigor.ifidi prin absorbtie cu gaz de compensare, redaUi in figura 6.67.
Se prezinUi grafic valarile sarcinilor termice specifice ale aparatelor, raportate
la 1 kg de vapori reci in vaporizator.
Este verificata ecuatia de bilant termic pe intreaga instalat
ie
(6.211)
qo + qp = qo + qAb + qR'
6.11 INSTALATII FRIGORIFICE PRIN ABSORBTIE
FUNCTIONiND CU ENERGIE SOLARA
In contextul actualei crize energetice, in domeniul tehnicii frigului, se
impun intensificate eforturile pentru utilizarea unar surse noi de energie,
wm smt: energia solara, eoliana, apele termale altele.
Energia solaTa poate servi la functionarea unor instalatii de producere a
frigului pentru conservarea produselor perisabile, pentru obtinerea ghetii
artificiale pentru conditionarea aerului. Utilizarea energiei solare pentru
producerea frigului este favorizata de faptul ca, in general, perioadele in
care exista 0 cerere mai mare de frig coincid cu cele in care radiatia solara
este mai intensa.
..
270
/
ss
Apude
rucire
Fig. 6.70. Schema instalatiei frigorifice solare cu absorbtie continull.:
CS - captator solar; RS - rezervor de stocare ; SA - sursa auxiIiara de energie; G - generator
de vapori; Ab - absorbitor; Cd - condensator; V - vaporizator; SS - schimbAtor de cAldurA
solufie-solutie; PI' P.-pompe; VL], VL.-ventile de laminare.
Cele mai indicate instalatii de producere a frigului cu ajutorul energiei
solare sint cele in care energia folosita este sub forma termica, cum sint
instalatji1e cu "ejectie, cit mai ales cele prin absorbtie. Pina in prezent, in
constructia instalatiilor frigorifice solare au fost preferate schemele bazate
pe principiul absorbtiei fie cu absorbtie continua, fie cu absorbtie
in figura 6.70 se prezinta schema de principiu a instalatiei frigorifice solare
cu absorbtie continua [22]. Pentru realizarea fierberii solutiei in generatorul
de vapori GV se utilizeaza energia solara de asemenea 0 sursa
folosita atunci dnd radiatia solara este mai slaba. .
in principiu, la asemenea instalatii se pot utiliza toate solutiile prezentate
la pct. 6.5, dar se prefera cele care necesita energie termica de potential sclzut.
Desigur instalatiile experimentate pina in prezent (incalzite cu energie
sint cele care folosesc cuplurile NH
s
-H
2
0 UBr-HlIO.
CerceUirile m domeniul instalatiilor frigorifice solare cu absorbtie continuA.
folosind solutia hidroamoniacala au fost indreptate s.pre obtinerea unor ci
duri care sa foloseasdi concentratii mai ridicate de amoniac, cu seopul de a
se reduce temperaturile de fierbere a solutiei.
In U.R.S.S. la Samarkand a fost realizat un dulap frigorific echipatcu
doua instalatii frigorifice solare, functionind eu solutie hidroamoniaeall, una
cu absorbtie continua alta cu absorbtie periodidi. Cu aceste instalatii s-a
putut mentine in spatiul de racire al dulapului 0 temperatura sub 6C, su
ficienta pentru pastrarea produselor alimentare perisabile [20J. ,
In cazul solutiilor apoase de bromura sau dorura de litiu (folosite pentru
instalatiile de climatizare), diferentele de presiuni dintre p1i.rtile de Inaltl
de joasa presiune ale instalatiei sint suficient de scazute pentru a nu mai
fi necesa.a - in cazu!. instalatiilor mid - 0 pompare mecanica a solutiei
dinspre partea de joas1i. presiune spre cea. de inalt1i. presiune, intoarcerea de
la absorbitor la generator fldndu-se prin gravitatie. 0 astfel de posibilitate
nu exista la instalatiile cu, solutie hidroamoniacaHi. In plus, dacli se rea
i11
nsf tttt tn 'N,
WI, IB,
."

Fig. 6.71. Instalatia frigorific1\. prin absorbtie continua. folosind energie sola.a:
F - fierMtor; OR - oglinzi reflectante; SL - Separator de Jichid; R - rectificator;
Cd - condensator; Ab - absorbitor-RSB - rezervor de solutie 55 - schimbator de cAldura
solupe-solutie; VB V
2
- baterii de GGh - generator de gheatii; Tr -,turn de rAeice;
PI' P,,-pompe; TTL1, VL2-ventile de laminare; Bh BI-bazine de
lizeaza racirea condensatorului absorbitori.tlui cu, apa de racire; se poate
temperatura de incalzire a s6lutiei in geheratorul de vapori, de exem
plu, in cazul cuplului LiBr - HzO, aceasta temperatura poate fi de 75 ... 9SOC.
In figura (-,71 se prezinta schema primei instalatii frigorifice prin absorbtie
cu functionarc continua, folosind energia solara; in V.R.,S,.S. (E..S.S. Turk
roena) [23]. ','
SoluFa hidroamoniacala se pina la 9SOC in fierbatorul solar
tubular (F) prevazut cu 3 geamuri cu 6 oglinzf refle,ctante (OR). Vaporii
de amoniac ce se obtin prin fierbere,trec prin separatoTul de lichid SL, apoi
prin rectificatorul R patrund in, cqndensatohl1 attiJosferic Cd, unde se
condenseaza. Amoniacul lichid se lamineaza in ventilul VL2 apoi intra
fie in vaporizatorul generatorului de gheata GGh, fie in baterjile de racire,
unde se vaporizeaza. Vaporii formati sint absorbiti de solutia saraca, iar
solutia bogata este cireulata eu pompa P1 prin fierbatorul F.
Pentru apei de racire s-a utilizat un turn de racire Tr.
Instalatia deserisa IIlai sus a fost experimentata in august ,1940. Tempera
tura aerului exterior a fost de 42C, racirea condensatorului si absorbitorului
s-a realizat cu apa de 30C; In camerele frigorifice temperatura a scazut
plna la 5 ... 6C, agentul vaporizindu-se la !emperatura de -rC(bateriile
au fost zapada). In aeest mod, instalatia a permis sa se obtina
frig industrial eu ajutorul energiei solare.
Trebuie retinuta posibilitatea utilizariienergiei solare pentru produeerea:
frigului eu ajutorul instala!iilor frigorificecu resob!ie (v. fig. 6.65). Modul
de utilizare a energiei solare in instalatia cu resorbtie este asemanatot eelui
dintr-o instalatie cu absorbtie simpla, tnsa reducerea temperaturii
tnd.1zirii generatorultlJ. de vapori permite folosirea captatoarelor plane chiar'
tn cazul instala:tiilor eu solutie hidroamoniacallL . ,
2m.

Ref:
....

"1 fW'

a ...
Fig. 6.72. Schema instalatiei frigorifice cu functionare periodicll.,
- functionind eu energie solara.
o instalatie frigorifita solara eu resorbtie, foJosind a fost rea
lizaUi experimentaHila Port Moresby, in Papua Noua Guinee. Compartnct
aceasta instalatie eu 0 instalatie putcrefrigorifica, folosindLiBr-H
2
0,
a rezultaJ 0 suprafata a eaptatorului plan eu circa 40% mai mica in primul
eaz dedt in al doilea; aeeasta a eondus la un cost global al instalatiei eu
NHs-HzO mai mic decit a ee1ei cu LiBr-HzO [20J.
Cele mai muIte instalatii frigorifieesolare experimentate pina in prezent
au fost insa instala!iile cu funcfionare periodica (v. fig. 6.64). asemenea
instalatie, reprezentata schematic in figura 6.72 a fost realizata experi-,
mentata de Sadiev [23]. Raeirea eondensatorului 2 absorbitorului 1 se
face eu aer. Instalatia este lipsita de pompa de circulatie. Generatarul de
vapori se monteaza ehiar in instalatia solan'l, preyazuta cu doua rtndud de
geamuri. El consUl din tevi de otel paralele, la un eapat inehis, iar la celalalt
legate la un col ector. ,
,Principiul de functionare a instalatiei este urmatorul: radiatia solara d,
zind pe instalatia solara dispusa sub un unghi de 30 fata de orizontala, tnclH
suprafata innegrita a generatorului de vapori. La atingerea tempera
turii neeesare (368 ... 383 K) incepe procesul de degazare a solutiei. Vaporii
produ;;i in generatorul 1 (;;i eu rol de absorbitor), intra in condensatorul 2
unde se condenseaza, iar eondensatul format eurge in rezervorul3 unde se
acumulea.za in perioada de incarcare. Dupa apunerea soarelui, generatorul
de vapori devine absorbitor, presiunea in el devine mai midi dedt pre
siunea vaporilor saturati de amoniac din rezervor. Cu aceasta, amoniacul
liehid din rezervor eurge eontinuu prin vaporizatorul 4 unde se vaporizeaza,
producind efeetul de racire. Vaparii de amoniac sint absorbiti de darura
de cakiu. Perioada de generare (fierbere) este de cca 10 ore (pe timpul zilei) ..
iar perioada de r1l.cire (absorbtie) este de eca 14 ore (pe, timpul
In perioada de r1l.cire se poate produce _gheat1l. care ca acumulator
de frig, uHiizat in timpul
-do" he""'",.
6.12 ANAUZA ENERGETICA. $1 EXERGETICA.
A INSTALATIILOR FRIGORIFICE PRIN ABSORBTIE
La studierea din punct de vedere energetic a orid'irei instalatii frigorifice
trebuie sa se acorde 0 atentie deosebita nu numai cantitatHor de energie
care intra ies din conturul instalatiei, ci caliUitii acestor energii, deci
trebuie sa se considere aUt principiul intii, cit principiul al doilea al
dinamicii.
Instalatia frigorifid prin absorbtie se de instalatia cu
mare de vapori prin aceea di, energia necesara comprimarii agentului frigo
rific se introduce sub forma de dldura nu sub forma de lucru mecanic,
cum se intimpUi la instalatia cu comprimare mecanica de vapori. La insta
latia frigorifica prin absorbtie, comprimarea agentului se realizeaza in com
presorul termochimic in care apar procese de amestecare, separare, cit
procese de schimb de caldura, la diferenta finita de temperatura, intre fluidele
care circula prin aparatele respective anume: generatorul de vapori, ab
sorbitorul schimbatorul de caldura dintre solutia saraca solutia bogata.
Ca urmare, in instalatia frigorifica prin absorbtie exista pierderi exergetice
foarte mari, cauzate in principal de: schimbul de dldura la diferenta finita
de temperatura, procese de frecare, procese de amestec separare etc. In
legatura cu aceste probleme, referitoare la pierderile exergetice analiza
exergetica, se recomanda lucrarile [1J, [2J
Pierderile exergetice pot fi calculate din ecuatia de bilant exergetic pe
partea de instalatie separata, sau direct, utilizind teorema lui Gouy-Stodola
[2]. Se utilizeaza figurile 6.73 6.74.
Supraf% de control
1--'-------'-- -----r
R I N,.H, ,apm; !
! Cr I,
c "..: Ei)
l;J ,
-1.1 rp';
ppJ
Sr
CF
1::
'"
l V
&g
IT ER
:t;:""1
I
VL
z
l..l.2:J e
=<::
i
I
L_Ppl J
Fig. 6.73. Schema instalatiei frigorifice prin absorbtie intr-o treapta:
F - flerbAtor; CR - ealoanA de reetHicare; Cr - condensator de reflux; Cd - condensator; V - vaporizator;
SR-IubrAeitor; Ab-absorbitor; SS-schimbAtor de eAldurA solutie-solutie; P,. p. ; . P.-pompe;
VL.. VL.-ventile de laminare; CF-camerA frigorificA; ER-element de rAcire (lncalzltor de saramurA).
274
PP;
Bilantul exergetic al instalatiel
p
frigorifice prin absorbtie, sub
generaHi, se prezinta prin relatia:
j,Eg+P
Pl
= EQ.+flEpi+flEpc (6.212)
unde flEg - mic;;orarea exergiei agen
tului de incalzire; PPl-puterea pompei
de cireulatie a solutiei; Eo. = exergia
corespunzatoare puterii frigorifice Qo
la nivelul temperaturii T
r
din spatiul
frigorific; flE
pi
- suma pierderilor
exergetice in procesele ce se petrec in in
R'
---g
.Do
!b
teriorul suprafetei de control (fig. 6.73) ;
flE - suma pierderilor exergetice Fig. 6.74. Procesul .In diagrama
pc
i
in procesele ce se petree in exteriorul
suprafetei de control (fig. 6.73).
Din ecua1ia de bilant exergetic rezulta ca exergia necesara pentru functionarea
instalatiei frigorifice se consuma pentru cre;;terea exergiei mediului
radt (Eo,) pentru acoperirea pierderilor care iau ca urmare a pro
cese10r ireversibile.
Suma pierderilor exergetice flE
pl
se poate exprima eu ajutorul ecuatiei ,.
[5J:
= .1.E
F
+ flE
R
+ flEe + flE
sr
+ flEnl + flEA + flEss + flEI'LI +
+ flEne + flEkj + flEiz! + flEex
(6.213)
unde indicii semnifica urmatoarele pierderi: F - diferente finite de tem
peratura intre agentul de incalzire solutia din fierbator ;;i de asemenea
dezechilibrul dintre starile de solutie lichida ;;i vaporii care se in
procesul de degazare; R - dezechilibrul dintre faza lichida vapori, pe
talerele de rectificare de asemenea diferenta finiUi de temperatura intre
solutie apa de racire in condensatorul de reflux; c - diferenta finitt de
temperatura in procesul de condensare; Sr - diferenta finita de temperaturll
intre fluide in subracitor; VL
ll
VL
z
- laminarea in ventilele de laminare a
solutiei sarace a amoniacului; A - dezechilibrul dintre solutia absorbantA
vaporii absorbiti de asemenea diferenta finita de temperaturli tntre
solu1ie apa de racire in absorbitor; SS - diferenta finWi de temperaturl
intre solutia saraca solutia bogata in aparatul SS; nc - anumite cantiUti
de gaze necondensabile care se afla in instalatie; hi - rezisten1a hidraulicl
interna (de pe circuitul de solutie hidroamoniacala); izi - pierderi prin izo
latie: ex - scapari de agent frigorific catre exterior.


Suma pierderilor exergetice exterioare poate exprima prin relatia:
/lE pe = /lEv + /lE
sc
+ /lE,.. + /lEit< (6.214)
unde indicii semnifidi pierderile care apar: V - diferenta finita de tempe
ratura intre agentul frigorific agentul intermediar de racire (saramura)
in vaporizator; sc - diferenta de temperatura intre saramura aerul din
camera frigorifica, in racitorul de saramura; he - rezistenta hidraulica ex
terna (de pe circuitul de saramura); ize - pierderi prin izolatie.
Fluxul de exergie Eo. care este introdus de instalatie in spatiul frigorific
cu temperatura T
c
' se calculeaza cu relatia:
Ed = T
a
- T
r

(6.215)
o T Qo
r
unde: Ta este temperatura mediului ambiant.
Pe baza bilantului exergetic al instalatiei frigorifice prin absorbtie se pot
calcula randamentele exergetice, dupa cum urmeaza:
- Randamentul exergetic intern al instalatiei, se determina cu relatia:
/lE"o
-----, (6.216)
"'lEi = /lE + P
p
g
unde - exergiei agentului frigorific in vaporizator (pro E
vo
ductia exergetica a instalatiei frigorifice prin absorbtie);
- Randamentul exergetic efeetiv al instalatiei, se exprima prin relatia:
Eo.
,
(6.217)
"'lEe = /lEg + PPI
- Randamentul exergetic global al instalatiei frigorifice prin absorbtie
oeste definit astfel:
Eo.
(6.218)
"'lEg = /lE +
g
unde PPi reprezinta suma puterilor necesare pentru antrenarea tuturor pom
pelor, ventilatoarelor etc.; pompa de circulatie a solutiei bogate, pompe
pentru circulatia apei de racire prin condensator, absorbitor condensator
de reflux, pompe de circulatie a saramurii,' ventilatoare de aer aparate
<Ie rnasura reglare.
Ecuatia de bilant energetic pe instalatia frigorifica prin absorbtie prezen
tata in figura 6.73 este:
.. QF + 120 + PPI = 12. + QAb + Q/l'
(6.219)

In baza ultimei relatii, se coeficientul frigorific:
(6.220)
= QOIQF'
In continuare se prezinta rezultatele analizei mergetice exergetice
efeetuate de Szargut pentru 0 instalatie frigorifidl. prin absorbt
ie
intr-o
treapta (fig. 6.73), care functioneaza in urmatoarele conditii:
_ puterea frigorifica a instalatiei Qo = 1,163 kW;
_ temperatura aerului din camera frigorifica tc = _1C;
_ agentul intermediar de racire este clorura de calciu care este racita
de instalatie de la temperatura t
sl
= _5C pina la temperatura t
'2
= -7C
_ agentul de incalzire este aburul saturat uscat cu pg= 0,585 MPa;
_ agentul de riicire a aparatelor este apa cu temperatura tw = 20C;
- se utilizeaza solutia hidroamoniacala.
Au fost stabilite conditiile interne
de functionare a instalatiei ;
t
c
= to = 30C, Pc = 1,2 MPa;
I
i
Po . 0,1 MPa; tSa = -2C;
to :- .- fooe; t
5a
= 20e.
r--
Rezultatele studiului realizat de L
>,
Szargut se prezinta sub forma dia =;2:/
gramei de bilant energetic (fig. 6.75)
a diagramei de bilant exergetic
!
(fig. 6.76).
Din diagrama exergetica se observa



ca in conditiile considerate, cele mai ....
,
mari pierderi exergetice apar in pro
'd"
cesele de separare din fierbator
reetificator.
Au rezultat urmatoarele valori
pentru marimile prezentate mai sus:
= 0,415; "'lEi = 0,244;
1JEe = 0,0926 "'lEg = 0,08.
Rezultatele obtinute arata ca ran- ,
damentulexergetic al instalatiei frigori-
fice prin absorbtie este foarte mic, dar
trebuie avut in vedere ca au fost con
siderate conditiile foarte dezavan- OAb=7J,8%
tajoase de functionare (to = -33C); Fig. 6.7.5. Diagrama fluxurilor energetlce..
'117
---
....


",,1': "' ...
"


jT

--..,

--
t: -
..j- .... __.... '-" ,ft
s Q.5
;:" I I 7 -



,,")

'-5i::;::;- ...

... ;p
>ell "
.<::: ok "-,


U)
s-. w
' .c::i:
,.., c2:l

9
.,,"l
> i
,9 I "
:3. :.,
..c .
... p. a
<;I"
..c .s:
a""
=.!!:: U
'C
p. _ >-
>ell =1 "il
.S:l il")l$
:t:l >-::J"S
<:i I:., a
;;.
.... " ...
.
..... 0" a

ca
'tn ......
.S
o ,a...
a
ll> ""g,
I


<:i 1

"
::3
z;::l a
8
31
...

;:s ..
...
.0
r-:U
10 ""
>
CL>-8
..
.. 0

...

il'
00
,"
11
:.,1

278
7.
PROCESE IN INSTALA'fII FRIGORIFICE CU EJEC'fIE
7.1. CONSIDERATII GENERALE
Privita din punct de vedere termodinamic, apa poate fi considerata ca
un agent frigorific foarte bun, avind dildura latenta de vaporizare de aproape
doua ori mai mare decit a amoniacului mult mai mare decit a freonilor.
De asemenea, apa prezinta alte avantaje: este ieftina, nu este toxica, nu
este inflamabila nu prezinta pericol de explozie.
In schimb, apa in stare de vapori are doua mari dezavantaje ca agent
frigorific anume:
- presiuni de saturatie foarte scazute la temperaturile de vaporizare uzuale,
ceea ce conduce Ii patrunderi importante de aer in instalatie prin neetan
;
- valorile volumelor specifice ale vaporilor, foarte mari, la temperaturile
uzuale pentru tehnica frigului, ceea ce implica debite volumice mari.
Pentru a intelege mai bine importanta acestor dezavantaje, in tabelul7.1
se prezinta valorile parametrilor de stare pentru vaporii saturati uscati la
temperatura de OC pentru amoniac, freon-12 apa.
Tabelul 7.1
Comparatii intre agentii frigorifici, la OC

Parametrii
I
Amoniac Freon 12
I
Apa
Presiunea de saturatie la temperatura
de OC, [MPa]
Volumul specific v", [m
3
/kg]
0,4294
0,29
0,3086
0.057
0,00061
206,3
Mentinerea unui vid inaintat de valoarea celui ce rezulta din tabelul 7.1
pentru apa, folosita ca agent frigorific, se realizeaza cu ajutorul unor echi
pamente auxiliare consumuri suplimentare de energie, care complica
scumpesc instalatia respectiva.
Ca urmare a celor de mai sus, rezulta ca sfera de utilizare a apei ca agent
frigorific este redusa numai la temperaturi de vaporizare mai mari de aoe
(rareori sub 4C, intre 8 ... 11C), necesare instalatiilor de climatizat.
Chiar pentru asemenea instalatii, cu temperaturi de vaporizare ridicate.
volumele specifice ale vaporilor de apl sint inca indeajuns de mari pentru
ca circularea lor sa constltuie 0 probleml tehnica deosebita.
cC,ii wrmt:nt'l!
Antrenarea unor debite volumice de vapori aUt de mari, se realizeaza la
ora actuala fie prin absorbtie, fie prin utilizarea de turbocompresoare, sau
eu ajutorul ejeetoarelor.
Instalatii frigorifice cu vapori de apa, cu turbocompresoare s-au utilizat
ocazional, incepind cu anul 1933, mai precis, din momentul in care a fost
posibila obtinerea unor viteze periferice ale rotoarelor, mari, ceea ce a permis
rcducerea numarului de trepte de comprimare la patru mai putin.
Instalatiile frigorifice cu ejectie folosesc, pentru functionare, direct energia
tcrmica, respectiv folosesc vapori motori care se destind intr-un ejector,
rcalizindu-se astfel antrenarea vaporilor reci in instalat
ie
.
instalatiile frigorifice cu ejectie pot functiona cu orice agent frigorific,
singurele care S-au impus sint cele cu vapori" de apa datoritcl faptului ca
aceste instalatii sint avantajoase at unci dnd vaporii motori nu sint
.in mod special in acest scop.
Este indicata folosirel ejectoarelorpentru antrenarea vaporilor de apa
din urmatoarele motive: .
- ejectorul este 0 piesa statica, cu 0 constructie simpla, ieftina robusta,
eu 0 lipsa aproape totaHi de uzura, deci cu 0 durata mare de utilizare; ea
urmare nu apare problema fundatiei a trepidatiilor cit a ungerii; in plus
cste inlaturata prezenta defavorabila a uleiului de ungere din cireuitul
agentului frigorific, care schimbul de caldura din aparate;
- deservire intretinere cu personal fara 0 pregatire
speciaHi; .
- se utilizeaza materiale nu prea scumpe;
- asigura parametrii aerului, fara perieol de a fi impurificat eu agent
frigorific.
Dezavantajele ejectoarelor constau in:
- conS).1.m mare de abur apii de riicire;
- adaptare dificiIa fata de conditiile exterioare variabile (temperatura
apei de raeire temperatura mediului racit) cit presiunea aburului de
lucru; .
- reglarea dificilii a puterii frigorifice;
- randament redus al ej ectorului.
Toate dezavantajele de mai sus pot fi limitate, inrit instalatiile frigorifice
eu ejectie pot constitui varianta optima din punct de vedere tehnico-eco
nomic, in anumite eonditii de funetionare. .
tn ceea ce consumul de abur, aceste instalatii sint indicate atunci
dud aburul nu este produs in mod special, ci a fost utilizat intr-un proces
tehnologic care necesiUi instalatia frigorifidi., sau dnd provine de la 0
prid intermediara a unei turbine.
Consumul de apa de racire poate fi redus considerabil prin folosirea turnu
rilor de racire sau a pompelor de dHdura.
Reglarea puterii frigorifice este rezolvatii asHizi prin variatia numarului
de ejectoare lucdnd in paralel la un vaporizator comun, compartimentat
(reglaj grosier) prin variatia consumului de aour la unul din ejectoare
(reglaj fin).
Prin completarea instalatiei cu aparatura de automatizare corespunziitoare
presostate) se rezolva problema adaptarii instalatiei la con
ditiile variabile de functionare.
Domeniul de utilizare eel mai indicat pentru aceste instalatii n reprezinta
condilionarea de confort sau de proces, care necesitll. temperaturi de vaporizare
ridicate, tn mod obi,nuit de 8 ... lIoC. Cu cit este 0
de mai ridicata, cu atit puterea a instalatiei ,i se
randamentul ejectorului. Comparind eu puterea frigorifica eo
respu!izatoare temperatilrii de vaporizare de +lOoC, de exemplu, fiecare
grad iil plus in ceea ce temperatura de vaporizare aduce 0
a puterii cu 5' ... 8%.
Deasemenea, temperaturii de vaporizare conduce la
depresiunii din vaporizator deci la reducerea patrunderii defavorabile a
aerul\1iprin prin aceasta se reduce constimul suplimentar
de abur pentru mentinerea vidului tn instalatie. .
In. industria cltimica se folosesc instalatiile frigorifice cu ejectie pentru
in vid a sarurilor din solutii lichide (procedeul Swenson) cit
pentru prepararea apei reci, utilizata ca agent de racire in procesele tehno
logice.
Folosirea instalatiilor cu ejectie pentru racirea unor produse alimentare
(de exemplu, legume frunzoase) oferi\. avantajul ca, odata cu racirea in vid
a produselor respective se extrag gazele dezvoltate astfel se pot inlatura
oxidiirile premature se reduce posibilitatea de dezvoltare a baeteriilor.
Aceste instalatii se utilizeaza de asemenea in jabricile de zaMr pentru racirea
solutiilor in procesele de sedimentare care necesita temperaturi de 9 ... 11C.
In industria metalurgica se folosese instalatiile frigorifice cu ejectie, pentru
racirea aerului la locurile cu degajari mari de caldura, in vederea imbunatatirii
conditiilor de mundi. Conditionarea aerului in metalurgie necesita puteri
frigorifice ce pot ajunge la 4000 ... 5000 kW. Se mai folosese instalatii1e cu
ejectie pentru racirea in sezonul cald a aerului aspirat de ventilatoare
introdus in funiale, ceea ce conduce la productivWitii furnalelor.
-- De asemenea, instalatiile cu ejectie se pot utiliza in lucrarile de construcjii
pentru preracirea componentelor betonului.
Instalatiile frigorifice cu ejectie se utilizeaza in cazul puterilorfrigorifice
mario
S-au efectuat incercari de la-borator pentru folosirea in instalatiile cu ejectie
a altor agenti, de exemplu, a freonilor a amoniacului, dar nu
au capatat inca 0 intrebuintare practica in asemenea situatii.
7.2. PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE A INSTALATIILOR
FRIGORIFICE CD EJECTIE
Pentru a se putea studia procesele din instalatiile frigorifice cu ejectie
(prin jet de abur), este necesar a se componenta functionarea
lor.
Instalatiile frigorifice cu ejectie pot functiona in circuit inchis sau in cir
cuit deschis.
a) Instala(ia in circuit incltis. Instalatia frigorifica cu ejectie in circuit in
chis (fig. 7.1) este caracterizata prin doua circuite inchise: circuitul primar
circuitul de riicire.
In vaporizatorul V (de suprafata) se realizeaza vaporizarea partiala a
apei pe baza preluarii caldurii de la agentul intermediar ce se care
poate fi aerul sau apa. Instalatia uzuala in care mediul racit este apa, este
eea prezentata in aliniatul urmator, ea 0 "instalatie in circuit deschis". Va
porizatorul V este apa:ratul. care face dintre instalatie sursa la
ter.nperaturl seazuta.
Ejectorul E realizeaza compri,,:,
Circuli de ogentprimal'
marea vaporilor de apa reci, aspi
F
rati din vaporizatorul V. Pentru
realizarea acestui proces folo
aburul produs de cazanul F.
Aburul viu (de lucru) intra in
ajutajul convergent-divergent A
_. -;0 al ej ectorului, in care se destinde
Ap.ri(!e <., pilla la presiunea Po, capatind
. t rue:::. viteza de 800 ... 1 000 Mis. Ames-
Oom:Circuitderricire tecul format din aburul destins
Agent . T: cel aspirat din vaporizator este
V l 11:1 VL comprimat in difuzorul D al ej ec
-;-.:>0 : P2 torului apoi intra in conden-
t.. ..... JB :........ satorul Cd al instalatiei, unde
Fig. 7.1. Schema instalatiei cu ejectie in circuit are loc condensarea. Aparatul Cd
inchis:
face legatura dintre instalatie
V - vaporizator; E - ejector; Cd- condensator; F-fierMtor
(eazan de abur); VL - ventil de laminare; P" PI - pompe;
sursa la temperatura ridicata..
-- circuit de agent primar; _. _. circuit de rAcire;
- - - agent intermediar de rAeire ; - -. - apA de rAcire.
Ventilul de laminare VL reali
zeaza laminarea condensului (apa)
oc 1a presiunea de condensare Pc la presiunea de vaporizare Po.
Pompa PI realizeaza recircularea apei in vaporizator in vederea intensifi
dhii schimbului de caldura.
eel de al doilea circuit, al agentului primar cuprinde:
- Fierbatorul F (cazanul de abur) in care are loc incalzirea vaporizarea
apei; acesta furnizeaza aburul de lucru necesar functionarii ejectorului. Aburul
de lucru folosit trebuie sa fie saturat uscat, la 0 presiune de aproximativ
0,' MPa. Aburul supraincalzit nu aduce avantaje remarcabile, iar aburul
umed conduce la eroziuni ale ejectoarelor. Folosirea aburului cu presiune mai
marc influenteaza nefavorabil randamentul ejectorului prin pierde
rilor prin in camera de amestec a acestuia.
- Pompa P
2
realizeaza circulatia condensului spre cazanul de abur.
Se observa di procesul care se intr-o asemenea instalatie este
un proces frigorific bazat pe comprimarea de vapori, in care agentul frigorific
estc apa; compresorul mecanic este inlocuit prin ejectorul de vapori de apa,
iar modificarea starii fizice a agentului, in circuit inchis, se face prin consum de
energie termica (in cazanul de abur F) in loc de lucru mecanic.
b) Instalalia fn circuit deschis. Schema de principiu se prezinta in figura 7.2.
Se obscrva ca la instalatia cu ejectie in circuit deschis, atit circuitul agentului
primar cit circuitul de racire sint deschise. In vaporizator agentul frigorific
(apa) devine chiar agentul intermediar racit, care curge la utilizare, iar in con
densator schimbul de caldura se face prin amestecul vaporilor cu apa rece pulve
rizatll. apoi evacuata impreuna cu condensatul.
Apar unele deosebiri in ceea ce constructia utilajelor celor doua
tnstalatii, cauzate de deosebirile functionale ale lor anume, condensatorul
,t vaporizatorul instalatiei in circuit deschis sint prin amestec nu prin su
prafatl. ca la instalatia in circuit inchis.
de deschis este alimentat cu apa din afara prin ventilul de
amtnare VL, pentru a inlocui vaporii reci extra,i eu ajutorul ejectorului.
QF(q,-)
Fig. 7.2. Schema instalatiei cu
ejectie in circuit deschis:
V - vaporizator ; E - ejector;
Cil - conden.ator; F - JierbAtor t
(cazan de abur); CS - consumator de
ar,
jrig; VL-ventil de laminare; P"
t
PI' p. - pompeo
flo(qoJ --j

I

p,G----JtarZ
I V
t
WI

Comparind cele doua instalatii se evidentiaza faptul di procesul in circuit
deschis ofera avantajul diferentelor de temperatura foarte mici, chiar negli
jabile, la schimburile de dildura in condensator vaporizator, ceea ce conduce
la un randament exergetic mai ridicat fata de procesul in circuit inchis.
Instalat
iile
frigorifice in circuit inchis, cu condensator vaporizator prin
suprafat
a
au .gabatite mai mici pot fi instalate in locurile de product
ie
, in
imediata apropi.ere a consumatorului de frig. La cele in circuit deschis, cu
condensator vaporizator prin amestec, la care se produce amestecul vapori
lor reci cu apa de'raeire (in condensator), condensatul nu poate fi introdus
direct in cazan, ceea ce provoaca cheltuieli suplimentare pentru epurarea apei.
Functionarea ejectorului fara pierderi (teoretic) se poate urmari cu ajutorul
figurii 7.3. Partile componente principale ale ejectorului sint: A-ajutajul
(duza), CA-camera de amestec D-difuzorul.
. In ajutajul ejectorului A aburul de lucru se destinde de la presiunea PF
(presiunea de alimentare) pina la presiunea Po (presiunea din vaporizator)
ca urmare viteza lui continuu, de la valoarea initiala w, pina la valoarea
WI' Prin urmare, in ajutaj are
loc transformarea energiei po
tentiale in energie einetica.
Considerind curgerea adia
batica neglijind frecarile
L{fTl/
A D
P,
vr:/reCit
a
'" .l:5


c
:is

Lffn}
. -
Fig. 7.3. Variatia presiunii ,i vitezei aburului In injector.
Alutal Camera de Gil Difuzar
Ap'
(curgerea izentropa) in baza
ecuatiei primului principiu al
termodinamicii sub forma com
pleta, pentru sisteme deschise,
rezulta expresia pentru calculul
vitezei WI a aburului la
din ajutaj:
:::-;-:-----,,....---,-------;<'
WI = .j2(i
F
- i l ) +
[m/s]
(7.1)
unde i, i
l
[J/kg] stnt ental
piile specifice ale aburului in
sectiunile de intrare de
din ajutaj.
Parametrii ce caracterizeazll. curgerea ahurului in sectiunea I, de intrare in
camera de amestec stnt deci: Po WI'
In conditiile uzuale de functionare a ejectorului in instalat
iile
frigorifice
Ia nivelul de conditionare, viteza WI este mai mare dedt viteza sunetului in
agentul de lueru (abur) ca urmare, se ajutajul Laval (supersonic).
]etul aburului de lucru se "jet primar" sau "jet ejectant". iar
vaporii reci antrenati, formeaza "jetul secundar" sau "jetul ejectat"; .
In camera de amestec care functioneaza la presiunea constanta Po, are loc
amestecul celor doua fluide, aburul de lueru vaporii reci. Vitezele fluidelor
in amestec se considera ca variaza dupa cum se indica in figura 7.3, indt
in sectiunea de amestec II, in care procesul de amestec se considera efectuat .
parametrii amestecului de fluide in sint Po wn. Viteza w pentru
conditiile uzuale ale procesului, este mai mare decit viteza sunetului.
n
La curgerea supersonica a amestecului, la transformarea energiei cinetice'
a fluidului in in energie potentiala sub forma de presiune, au loc
de cotnprimare" cu scaderea energiei cinetice deci a vitezei, curge
rea devenind subsonica. Ca urmare. totala a presiunii vaporilor de
agent in ejector se realizeaza, 0 parte prin de comprimare, iar alta parte'
in curgerea subsonica a fluidului in difuzor, prin transformarea continua a
cnergiei cinetice in energie potentiala, fluidul curgind prin sectiuni din ce in
ce mai mari.
7.'3. PROCESUL TEORETIC. CALCULUL TERM:IC
Schema de calcul a instalatiei frigorifice cu ejectie este reprezentata iIll
figura 7.4. iar in figura 7.5 este reprezentata diagrama procesului teoretic in
coordonate T -s i-so
S-a notat:
mo, mF - debitele masice ale vaporilor reci a aburului de lucru..
[kg/sJ;
Qo, Qc. fluxurile termice ale vaporizatorului, condensatorului caza
nului [kWJ;
mr{atkg}
. 7 8
E
. . J mo+m{'".
F
I o. j :-1 i (J+at)
J
J'
PPllp)!
mF{atKg)
t,.
J N J p
rho (I/(g)
Fig. 7.4. Schema de calcul a instalatiei frigorifice cu ejectie.
284
(.
Tc ' :, J!" v -r J
T,c I P r'-r
T
K
.s
u
a b
Fig. 7.5. Reprezentarea procesului teoretic de lucru:
a - in diagrama T - s; b - in diagrama i - s.
at = mF/mO- coeficientul de consum specific de abur de lucru in procesul
teoretic [kg abur de lucru/kg vapori reci aspirati].
Diagrama procesului teoretic este formata din doua cicluri suprapuse par
tial:
, - ciclul invers (frigorific)' 5-1-2-2'-3-4-5, parcurs demo [kg/sJ
de agent
- ciclul direct (motor) 1-2-2'-3-3'-6-7-8-1, efectuat de m
F
[kg/s] de agent.
Transformarile de stare din figura 7.5 au urmatoarele semnificatii:
1-2 - -comprimarea adiabatica a amestecului in difuzorul ejectorului;
2-2'-3 - raCirea condensarea izobara a amestecului;
3-3' - pomparea adiabatica a unei parti din condens in cazan;
3'-6 - preincalzirea izobara a condensului in eazan pina la starea de
saturatie ;
6-7 - vaporizarea izoterm-izobara eazan;
7-8 - destinderea adiabatica a aburului de lucru in ajutaj, pina la
presiunea de vaporizare po;
3-4 - laminarea (i = ct.) a apei in ventilul de laminare VL, eu reducerea
presiunii de la presiunea de condensare Pc pina la presiunea de
vaporizare Po;
4-5 - vaporizarea izoterm-izobara a apei in vaporizatorul V;
8-+1+-5 - proeesul de amestee al aburului de lucru destins (de stare 8),
cu vapori reci (de stare 5), rezultind starea finala 1.
Calculul termic. Se eonsidera marimi cunoseute: 00 - pJterea frigorifica
a instalatiei, in W in kW); to - temperatura de vapori
zare, in C; t
c
- temperatura de eondensare, in 0c.
Prin sau fixarea sursei disponibile de abur de lucru, sint cunos
cuti de asemenea parametrii de stare ai aeestuia t
F
= t
7
[0C] PF = P7
lMPaJ.
Pe baza acestor date trebuie determinate debitele masice de vapori reci
antrenati '111,0 de abur de lueru m
F
in vederea dimensionarii conductelor
respective, fluxul de caldura cedat in condensator Qc[W] in cazanul de abur
QF[W]. (in vederea dimensionarii acestor aparate), cit puterea de antrenare
a pO;dpei Pp (in vederea alegerii motorului de antrenare).
De remareat faptul ea, prin notatiile din figura 7.4, ecuatiile de bilant de
pe ejector in nodul N sint deja folosite, incH dl.mine doar posi

In baza (7.6), (7.1') ,l (7.16), pcntru P
D
= PI" rezulU,:
bilitatea scrierii ecuatiilor de encrf{f'tic (termic) pe rele patru aparate
m,.(j7 - j.) - (i
z
- ill] = mo (iz - i l) I: mo (7.17)
(V, Cd, F, E) pe pompa P.
Din aceste dnd ecuatii se pot determina cele dnd marimi necunoscute
a
t
[(i
7
- is) - (i
z
- ill] = i z - i
l
(7.18)
anume: mo, m
F
, Qc' QF P p cum se indica mai jos:
a
t
(i
7
- is) = (1 + at)' (iz - ill. (7.19)
N ecunoscute
Qo = mo (is - i
4
) (ec. b.e. pe V) (7.2) mo ---+ mo
Ecuatia de bilant energetic pe camera de amestec, in conditii teoretice, pen
1
+. mois . + (ec. b.e. pe E) (7.3)
I
- (2z - 23) (ec. b.e. pe Cd) (7.4) Qc
QF = m
F
(2
7
- 23') (ec. b.e. pe F) (7.5) m
F
, QF ---+ QF
Pp = m
F
(i
3
, - i
3
) (ec. b.e. pe P) (7.6) m
F
, Pp ---+ Pp.
In partea dreapta a ecuatiilor se indica marimile necunoscute care intervin,
cit si schema de rezolvare a sistemului de ecuatii.
. Starea 2, aparent necunoscuta, poate fi prin caleul, cum
se va indica spre acestui aliniat. .
La scrierea ecuatiilor (7.2), (7.4), (7.5) (7.6), prin impartirea lor cu mo,
rezulta marimile specifice (raportate la 1 kg de vapori reci):
qo = Qo/in o= is - i
4
[kg/kg vapori reci] (7.7)
qc = (Uin o= (1 + at) (iz - i 3) [kJ/kg vapori reci] (7.8)
qF = QF/inO = a
t
(i7 - i 3,) [kJ/kg vapori reci] (7.9)
lp = Pp/mo = a
t
(i3' - i
3
) [kJ/kg vapori reci] (7.10)
Impartind ecuatia (7.3) la mo rezulta:
a
t
(i7 - i
z
) = i
2
- is, (7.11)
De retinut faptul ca, ecuatia de bilant energetic pe intreaga instalatie nu
mai poate fi considerata ca 0 ecuatie distineta, ea fiind 0 combinatie a ecua
tiilor de bilant energetic pe aparate poate fi folosita pentru verificarea cal
culelor.
Aceasta ecuatie, scrisa pentru un kg de vapori reci este:
qo + qF + lp = qc' (7.12)
Inlocuind marimile qo, qc lp cu expresiile corespunzatoate din rela
tiile (7.7), (7.8), (7.10) rezuWi:
is - i
4
+ a
t
(i7 - i 3,) + a
t
(i3' - i
3
) = (1 + a
j
)' (iz - i
3
) (7.13)
cum i
4
= i
3
, rezulta:
i
5
+ a
t
i
7
= (1 + at) i
2
, (7.14)
care este chiar ecuatia (7.11) de bilant energetic pe ej ector, scrisa sub alta
forma. '
tn conditii teoretice, dnd se considera procesele reversibile, puterea produsa
in ciclul direct (motor) PD este egala cu puterea consumata in dclul frigorific
PF(PD = P
F
)
P
D
- Pp = inFo [(i
7
- is) - (i
z
- i
l
) - (i3' - i
3
)] . (7.15)
P
F
= mo(i2 - ill
286
tru 1 kg de vapori reci este:
al' is + is = (1 + at) i l. (7.20)
Adunind ecuatiile (7.19) (7.20) membru cu membru, se obtine:
a
l
' i
7
+ is = (1 + at) i 2
care este ecuatia (7.14), ce reprezinta bilantul termic pe ejetor.
Coeficientul at de consum specific de abur de lucru poate fi dedus din rc
latiile (7.11) (7.19):
i
2
- is
(7.21)
at =. .
2
7
- 22
a = i 2 - i l = i 7 - is _ 1.
(7.22)
t (i
7
- is) - (i
2
- i
l
) (i
7
- is) - (iz - ill
Coeficientul frigorific este definit ca raportul dintre caldura extras1\. in
unitatea timp de la mediul racit (puterea frigorifica) energia consumaU
pentru realizarea procesului din instalatie, adica:
= <20.. ino(is - i 4) = iij - i4 =
QF + P
p
in
F
[(i
7
- i3,) + (i3,-i3)] a
t
(i
7
- i 3)
is - i4 . (7 23)
= u . . .
t. .
2
7
- 23
tn relatia de mai sus, faetorul:
_ 1 [kg vapori reci ] (7 ".. )
H t - - '1
at kg abur de lucru
este denumit factoml de ejec!ie in procesul teoretic. AceasU rnlidme este 0
functie de forma:
ut = f(PF, (7.2')
Po Pc
Po
Se a se realiza procese cu valori U
t
maxime (valori ale consumului
:specific de abur de lucru a" minime), deci in conditii PF/PO cit mai mare ,i
Pc/Po cit mai redus.
Exista un raport de comprimare Pc/Po optim in procesul real, limitat la va
lorile 8 ... 8,5, la care randamentul ejectiei (v. pet. 7.4) este maxim.
In proeese ce necesita rapoarte Pc/Po mari, se comprimarea tn trepte,
utilizind mai multe ejeetoare in serie, in raport cu curgerea agentului.
o'
287
, 'Starea 2 se determina. prin caicul: se
procesele ce se petrec in ejector
sint teoretice, deci se neglijeaza orice pierdere,
respectiv se neglijeaza fredlfile dintre particu
lele fluidului dintre peretii ejeetoru
lui, se neglijeaza pierderile prin ciocnirile din,tre
p,
particule la schimbarea directiej,seneglijeaza
8
schimbul de caldura cu exteriorul, cit schim
s' bul de caldura la diferenta finita de tempera-
Fig. 7.6. Procesu1 teoretic din t A t' I . t ' I . D ltf I .
ejeCtor. uraln In enoru eJec oru Ul. e a e nU;mal
in aceste conditii se poate admite di destin
derea 7-8 comprimarea sint transformari izentrope. tn aceste con
ditii se poate scrie 0 ecuatie de bilant de entropii (fara surse de entropii):
m
F
' S7 + mo' S5 = (mo + mF ) s21 : tno
(7.26)
-:
a
t
(s7 - S2) = S2 - S5'
(7.27)
Din relatiile (7.21) (7.27) rezulta:
i 2 - i" S2- 55
= = ,
(7.28)
a
t
i
7
- i 2 S7 - S2
sau:
i
2
- i
5
i
7
- i 2 Ai t
-"---'" = = - = cons .'
(7.29)
S2 - S5 S7 - S2 As
f'
deci functia i = i(s) este 0 dreapta care constituie chiar dreapta amestecului
in procesul teoretic. In coordonate starile 7, 2 5 se afla pe dreapta
(fig. 7.6), dreapt.a amestecului, deci starea 2 se determina la intersectia dreptei
7-5 cu izobara Pc.

f:
)
Deoarece forma curbei limita a vaporilor de apa saturati uscati, in coordonate
",
!'
i-s, intre temperaturile uzuale procesului frigorific la nivd de conditionare
este foarte apropiata de 0 dreapta, in locul starii 2 poate fi considerata stan'a 2'
(fig. 7.6), situata chiar pe curba limita, intersectata cu izobara Pc
De retinut ca, in calculele 1ermice se poate neglija entalpiei in
pompa P, deci se poate considera is, = is Pp = O.
Randamentul exergetie este un criteriu care tine seama de aspectul calitativ
al energiei tennice. tn baza ecuatiei generale de definitie, randamentul exer
getic al instalatiei cu ejectie este dat. de relatia:
E
,Q,
'fJE= . .,
(7.30)
E
OF
+ Pp
unde: Et:Jo
- fluxul 'de exergie introdus in spatiul izolat termic (spatiul
racit); B
OF
- fluxul. de introdus in instalatie prin
fluxul de caldura QF din cazanul de abut; Pp - fluxul de
exergie introdus in instalatie prin puterea Pp consurnatade
pompa de circulatie P (fig. 7A).
288

Deoarece puterea consumatll. de pompl este neglijabUI In, comparatie eu
fluxurile de dildura Qo {Jr. fluxul de exergie P,p se neglijeazl
ca urrnare se poate deduce urmatoarea rela,tie" de calcul pentru 'tJB [4]:
, "
E
.., - Q.
(1.31 ) ',E--'
E
QF
T
a
- To
mo' oq
4 To
(v. fig. 7.5) (7.32)
.
'fIE= mj(6
1'\)3 T J6 T
F
T
a
- To is - i
4
'fJE = U
t
-'-- , ' ' ," -_. -
To (t'6, - is) - elm' Ta'ln(TF/Tc) + (i
7
- 16)' (T
F
- Ta)/T
F
(7.33)
elm - caldura specifid. medie a liehidului intre T
c
T F'
A PLICA FA NU1UERICA 7.1.
Sa se efectueze calcu1u1 termic pentru insta1atia cu ejectie, in urmatoafe1e conditii
de functionare:
- temperatura de vaporizare a apei, to = 7C;
- de condensare, tc = 30C;
- presiunea aburu1ui utilizat, PF = 0,6 :MPa;
- P?terea a insta1atiei, Q1J = 3000 kW. ,
Se fo1osesc figurile 7.4 7.5. .,
Din diagrama i - s pentru vapori de apa (anexa XVIII) tabe1ele cu propriet1l.tile
pentru apa vapori (anexa XI) se extrag va10rile parametrilor de baza din sUri1e carac
teristice (tab. 7.2). Se adrnite i
a
, = i:. deci Pp = O.
, J;abelul
Parametrii principali in stirile caracteristice'
. .H'

I
;
, ,
"
t P
,
('C] (Pa] (kJ/kg] (m'/kg] " (kJ/k, Kl
Starea ,
, ,.
I
. l
6 158,84 600000 670,5 0,0011 ' .:
,
7 158,84 600000 2757 0,3156 '6,761
l 30 4241 125,71 0,0010 0,4366 ;
2' 30 4241 25.56 32,,93 8,4.523
5 7 1001,3
"
: \ ,8.9736 i 2514 . 129,1
I '
9 7 1001,3 29,45 :0,00.10 0; 1063
.-.' ..
"
4 7 1001,3 125,71 5
...
',' q.-H93 i ..
---
8
"
7 1001,3 1896 96,8 6.161
2 35 42-tl 2568 33 8,".56
1
(
7 1001,3 2370 :tl.4.56 i 122
..
,0
'c) .. ,

I
, '
'5ei '",re In, vedOl1e -,4" II "", .,.' '1 - '.
it-it ' lIa- v
i.- i, Ii I Vt '- '"
',-5,
.1'.=,-.- .-,
x.= ----- ----;
15 - i. 55 - $',' v.
'5-5. lli-V.
51 - 5. i
1
- i. V1 - V.
Xl = --- = --- = --- .

55 - 5. i 5 - i. Vs - Vg
Se calculeaz1i:
qo = i
5
- i
4
= 2514 - 125,71 = 2388,29 k]/kg
til = Qolqo= 3000/2 388,29 = 1,256 kg/s = 4522 kg/h
o
_ i - 2568- 2514 --.:. 0 28 kg abur de lucru
2
i
5
at --- = - , 6.......::.----
i
7
- i
2
2 757 - 2 568 kg vapori reci
1ft = l/at = 1/0,286 = 3,5 kg vapori reci/kg abur de lucru
mF = motUt = mo' al = 1,256' 0,286 = 0,359 kg/s = 129.1 kg/h
Qe = (mo + mF)' (i2 - i
3
) = (1,256 + 0,359)' (2568 - 12.5,71) = 3944 kW
QF = mF(i
7
- is) = 0,359' (2757 - 125,71) = 944 kW.
Se observii ca este verificat1l. ecuatia de bilant energetic pe intreaga instalatie:
Qo + QF = Qe
= QO/QF = 3000/944 = 3,1.7.
7.4. PROCESUL REAL DIN INSTALATIA
CU EJECTIE
tn procesul real de producere a frigului, in cu ejectie apar 0 serie
de pierderi, care nu exista in procesul teoretic examinat care conduc la
un consum mai mare de abur de lucru.,
, 0 prima categorie de pierderi se fredl.rilor pe circuitele de agent
. l?i este reprezentata prin pierderi de presiune.
o aWl. categorie de pierderi este cauzata de imperfectiunea proceselor gazo
, dinamice din ejector care cuprinde pierderi in ajutajul de destindere a abu
rului de lucru (prin frecare), in camera de amestec (prin in difuzorul
: ejectorului (prin frecare). De asemenea, tot din aceasta categorie mai fac parte
pierderile datorate schimbului de caldura la diferente finite de temperatura
, in condensator vaporizator (prin
J' suprafete finite), cit pierderile 7'
cauzate de patrunderea aerului in
instalaFe.
Rezulta ca ciclul real este diferit
de cel teoretic acest lucru se poate
urmari in figura 7.7, unde este re
prezentat procesul in diagrama i-so
Yn ajutajul ejectorului, aburul cu
vl"8J
8
7
-8, 8,-Ji
oS starea 7 se destinde dupa 0 politropa
echivalenta 7-VIII, pina la presiu
: Fig. 7.7. Reprezentarea. .procesului rjl3.1 din in
nea mai mica decit presiunea
stalatia frigorificll. cu ejectie, in diagrama i - s.
290
.;/, ..i."/ ..J
Po din diferenta ,reprezintl".dC!erea:''de
presiune tntrevaporizator catnel:& deamatec. 10 ,( .!., . '"
La diIf vaporizator, va:tJot!ii feci au 5j iadll'inttatea bi' camera
de amestec ei au starea 5' (5-5' este 0 transformare la i = ct., deci 0 laminare
echivalenta procesului de frecare din drcuitul oe vaPori reci dintre vaporizator
camera de amestec,in care s-a neglijat schimbul de dHdura cu exteriorul).
AbUI:uLdelucru destins in ajutaj, avind stareaVIIl se am.estecii.cu.vapcljrii
reci cu starea 5', rezulUnd la camera d.e. \l.I;Ilestt!C,(); echiva-.
lenta L. , '.' .,..... ..
Yn difuzorul ejectorului, comprimarea nu se mai face izentropic(cain pr6cesul
teoretic), ci dupa 0 politropa I-II, cu entropJei datQr.it\'\,.ireversibi
litatii interne, cauzata de procesul de frecare. Din II in 2.-,
apoicondensq.rea 2-3 in continuare, .. , . ,t.
Distantadintre difuzorul ejectorului condensatoTeste' mid 'Se poate
neglija pierderea de presiune pe aceasta portiune de instalalie; ,;... f:
Din cele aratate examinind figura 7.7 reiese ca prezenta ejectorului In
instalatie conduce la cele mai mari abateri ale procesultii real fata de cel teo
retic.
Se studiaza in continuare pierderile introduse de ejector corespunzator
acestora, consumulrti specific de 'abur de lucru. ' . ':' . .
In ajutajul ejectorului trebuie sa se redudl. presiunea aburului dela p; la
Teoretic, destinderea se realizeaza de la 7 la 8' la s = ct., dar destinderea reala
este 7-VIII, cu entropiei (fig. 7.7).
Viteza aburului' in destinderea teoretica este data de relatia (7.1), care eu
notatiile din figura 7.7 este:' .... .
'liI
s
' = ..j2. (i
7
i
s
')+ (7.3-4)
unde W7 este viteza aburului la in ajutaj aceasta
decit w
s
' - viteza aburului la din ajutaj. Deci w:" t.ricit poate'
neglija termenul din relatia (7.34) . .' .
W
s
' = ..j2<i
7
- is,). (7.35}
Din cauza frecarii. vaporilor de peretii ajutajului, viteza reala la ie9irea
din ajutaj WVIIl este mai mica dedt in cazul teoretic: i l .
Wvm = <PI' 'liIs'
(7.36)
unde <:PIt ('PI < 1) este un coeficient de reducere a vitezei in ajutaj care de
pinde de elementele geometrice ale acestuia (diametru, lungime, unghiul
partii divergente), cit de calitatea suprafetei lui interioare; Acest coeficient
are valori in intervalul: 'PI = 0,92 ... 0,96 [26].
WVIlI = 'PI' 'liIs' = 'PI..j2 (i7- i s0 (7.37)
I
I
(7:38)
291
<l'
Se vede d. datorltl !luerul mecanie specifiC de destmqere In .pro
-eesul real tAr = i
7
- ivm este mal mle dectt eel din procesul teoretie, l.u =
= i, - is" ajutajului 1)A prin raportul [4].
., 2 2 2
l Ar - WVIIl - W7 WVIll 2
(7;39)
1)A = - ='. . = 2' --2- = CPl'
l AI '- W8' - W7 W8'
.Camera de amestec. In camera de amestec exista pierderi importante de
prin frediri, transmiteri dezordonate de impulsuri, turbionari etc.,
<led apare un lucru mecanic disipativ care da transformarilor un pronunt
at
<:aracter ireversibil.
tn sectiunea de intrare in camera de amestec (fig. 7.3 fig. 7.7), se afla in
.centru, fluidul primar m
F
cu starea VIII in spatiul inelar exterior intra
vaporii reci mo cu starea 5' (fig. 7.8).Dadi se neglijeaza pierderile din camera
de amestec, rezulta teoretic un amestec cu viteza WI' ce poate fi stabiliHi din
teorema impulsuluisau a cantitatii de
m
F
' Wvw +mo' w
s
' = (mF + mo)' WI' I: mp
(7040)
(7AI)
WVIII + u w
s
' = (1 + u) wI"
Viteza vaporilor reci ws,este neglijabiUi in comparatie cu cea a
aburului
de lucru destins wvw(w
s
' wvm) deci rezuWi:
WI' = WVIlI (7.42)
1 + u
In relatiile (1.40), (7.41) (7.42) marimile m}', mo tt sint cele din procesul
real, diferite de cele examinate la procesul teoretic.
In procesul real din camera de amestec se consuma 0 parte din energia cine
tica a fluidului ca urmare, viteza la va fi WI' mai mica dedt WI' din
procesul teoretic (Wi <
Se sa se tina cont de pierderile respective prin introducerea unor
<:oeficienti:
CP2 - coeficientul de pierdere datorita
CPs - coeficient de pierdere datorita turbioanelor frecarilor (CP2 ips depind
de foarte multifactori'ca: viteza unghiul de intersectie a curentilor, construc
tia calitatea executiei elementelor ejectorului, indt nu pot fi apreciat
i
dedt
aproximativ).
Dupa unii autori [14] se recomanda: CP2 = 0,975 ips = 0,925
WI = ip2' cps' WI' (7.43)
, 10 baza relatiilor (1.36), (7042) se mai poate scrie:
WVIIl W8' (4
WI = CP2' cps --= CPl' CP2' CPs -- 7A )
l+u l+u
m.:.!!i. Starea teoretidi I' se poate fixa pe izobara
- I
calcuUnd entalpia il" sau entropia 51' din
ecuatia de bilant termic sau de entropii in
procesul teoretic de amestec.
Ca in cazul ajutajului in camera de
amestec, din cauza frecarilor a ciociliri-
Fig. 7.8. C$.merade 'amestec.
292
;";'." ... ".'.,.. ...r'.". .. ..... om "t
lor, 0 part,ldln.energla cineticll a iluidu1w,le
l
' lillotmll tn' clldurll,Jaondli
dnd la cre,terea entalpiei desi8'lr ,i:a entropielt, . .! ,.;
. . " ,." ". 'll':' '
(I + u) di
cA
= (1 + u) . (t'l - il') = vln + u W6' - (1 + u) WI [ )(J. J.
2 2 2 kg mp
, ,

u w
2
TermetlUl __6' poate fi neglijat in raport cu "doi fermeiJi: '.'
2 .
2 2
(1 + H) di
CA
= wvm - (1 + u) WI; (7,46):
2 2
Inlocuind pe WI din relatia (7.44) se obtine:
(1 + u) di
cA
= wtm - cpi' tpi (1 + u) = (1 <P:),
2 2 (1 + U)2 2 1 + u
(7.47l:'
sau:
. 2 ( . tp;)
(1 + tJ) = ipl'- 1- --,' (7A8J,:
2 1+u
Neglijind schimbul de caldura cu exteriorul, de biJant energetic
camera de amestec, in care se tine seama de transfonnarea unei paTti din
energia cinetidi q. fluidului in caldura 7.45), peImite' stabilirea starii
reale a amestecului format:
i
VIII
+ u if" + (1 + u) J1.i
cA
= (1 + u) i
l
(7.49) ,
i vm + ma, A (
tI = + u1
C
A- 7.5()'}
l+u
Cu starea I (fig. 7.7) aburul intra in difuzor, in care se produceOmprimarea
reala I -II, respectiv transformarea energiei cinetice in energie '
de presiune, deci invers dedt in ajutaj.
Se pot scrie expresiile pentru lucrurile mecanice specifice de comprirnare in.
difuzor In procesul teoretic 1 in procesul reall
Dr
(v. fig. 7.7)
m
1
m
= (1 + u) (iII' - i
1
)[ ']. (7.S}".
kgm},
IDr = (1 + u) (in- il)[k;rJ
Se admite viteza la din difuzor We' aUt lncazul teoretic, cit
in cazul real desigur, In aceasta situatie, viteza la intrarea in,difuzorin. '
procesul teoretic WII in cel real WI sint diferite ur, u1> '
1m = (1 + u) -=- w; (1 + u} (7:.53) .
lDr . (1 + u) wi w; (1 + u) Ik;rJ .
2IB"
_>,.>_,:...<rJ.
ai.wlad....ftlor" 1".,<,llJri 'fezulU ,el filXI<Wt. ld6i pentrU
i
a ajunge la vitezl la din tn pl"ocesul tOO11etic abur.ul
trebuie sa aiba la intrarea tn difuzor 0 viteza WIt mai mica dedt viteza WI din
i5e :scrie: .:':.
!. :A' ;.' .
'., . WIt = ep4' Wv (7.55)
este un coeficient de reducere a vitezei in difuzor din cauza frecarilor.
In pr0f.lf&m .. din difuzar, apare 0 ;suplimen
tara a entalpiei: .
A' (1" . ) ( . .) " t 1 (1 ) wi - wit [ kJ ]
ii" ( 1 + U) . = - d Dr - DI.= +u --.
. : '. 2 kgm
F
(7.56)
sau:
A' ". . , . - t Dl _ wi - wit [ ..kJ ] (7 57)
" "'" -. - -, . : ' . ., .
:; ,i :" . ,. 1 +U 2 kg(m, + mo)
':: La'aceasta a entalpiei corespunde 0 a entropiei, = 5U
'- 511' = 5u - 51; sursa de entropie este procesul ireversibil de frecare.
Se difuzorului YJD raportul:
C" .' . ':'. :,' . .::
" I iii ,_ lDl_ in: - i l ,.., wit 2 (758)
'ID - 1 -. . = -2- ep4' .
, . Dr - WI
... : ;"._t .. .' '., .:.
.,'Pier.ae;rile.;in .difUavI".sintmult mai mari dedt it1'ajutaj anume YJD = 0,7
.', ..' 'PI''', i
In [14) se recomanda: ep4 = 0,88 ... 0,92."':"
:,' ecuatiile (7.52) (7.48)
i
u
=i
l
'lR/i/2 (7.59)
i(' : : '
( Folosind ecuatiile (7.58), '(7.59), (7.35) (7.44) se obtine:
..;} . 1"" ; : ..... ; iu,...."i
l
, . '2 2' 2': i
7
- is,'
(7.60)
...
".::'''' ., ... .' +'U)2
ep4 ..
. " Din u1tima se' poa:te, determina .factorul de 'ejeqiednprocesul real:
:.: ," .;
V
- 7S'
U -:- ep2' epS'ep4 . . - 1. (7.61)
.:.' . ' .. , . -
Ultima relatie se prezinta;:fn. mod in literatura de specialitate, sub
o\foqJla asemanatoare, avind la baza procesul teoretic considerind doar co
din cauza pierderilor:.inajutaj! difuzor (nu pe cele din camera de
amestec). Aeasta relatie aproximativa este:
i,;:;.,,:,;:.,; ::> .' . V' .1.i" -'1
. (7.62)
,". . U -.- YJE A'
...... : _j I"
l,lp,de.s-a
n
otat ..:: '\' ,,' .
''tlE' 'tlA' 'tlD - ejectorului (nu cuprinde pierderile energe7
tice 'din camera de amestec) ;
4i. =f5 i
7
- is - ladestinderea aburului in ajutaj; .
- i
l
- de entalpie la cO!Jlprimarea aburului in difuzor.



Din eele prezentate mai sus rezultlcl ,fattorul de real
este mai mie dedt in cel teoretic ca urmare, eoeficientul de consum specific
real de abur este mai mare dedt coeficientul teoretic
1 1
a= -> -= a" (7.63)
U u,
Observalie. Tinind seama de transformarea partiala a dnetice in
caldura, in ejector, ecuatia de bilant energetic pe intreaga instcl1atie este;
Qo+QF+A1E=Qc (7.64)
unde E este entalpiei in ejector:
= (mo + m
F
)' in - m
O
i
5
- mpi,. (7.63)
Raportul dintre cele doua valori ale factorilor de ejectie, respectiv,ale coef'"
cientilor de consum specific de abur de lucru, reprezinta coeficientul de corec#B
al ejec!iei YJ'J' care poate fi considerat ca un randament al ejec#ei:
U a,
-_0
(7.66)
YJcJ = U - a
t
pentru camera de amestec se poate defini un randament llc., denumit
randament al antrenarii. tn acest caz se considera numai pierderile din camera
de amestec randamentul YJCA se ca raportul dintreputerea
bila pentru protesul de comprimare din difuzor (dupa camera de ameste()
puterea obtinuta prin destinderea inajutaj (la intrarea in camera), Urmarind
procesele teoretice de destindere 7-8 de comprimare 1-2 din figura 7.1.
in baza definitiei de mai sus, rezulta:
(m
F
+mo)' (i 2 - i I )
(7.67)
YJCA = . (. . )
m
F
-
Se are in vedere ca:
2
Z7 - 7 = W
s
-
(7.68)
s
2 '
. 2
72 - i = WI -
1
(7.69)
2
Deoarece w, Ws w
2
WI (Wi W2 sint vitezele la intrarea
din difuzor in situatia procesului teoretic), rezulta:
(m
F
+
, (7.70}
YJCA = . 2 '
mF'ws
In camera de aburul motor m
F
pat.runde cu viteza We data de relatia
(7.68) in care w
7
0 aici vaporii reci mo de viteza; prattic null
(WI; . 0); apare astfel este valabila dupa cum se legea
constantei impulsului:' ." .. ..
,'., . m,.tfl, '.' +'';'0) WI' (7.71)
III

.IlWtIIIIIlIL
In ba,za (1,701 rezultl:
,,' , . ,
mp 1 a
(7.72)
"1JCA= =---=-
mF +m
o
1+u 1 + a
Din relat
ia
(7.72) se vede di "1JcA este cu aUt mai mare cu cit "au este mai
mare; se explicii prin faptul di de antrenare este resimt
it
cu
a:Ht tucit agentulpriiriar m
F
0 cantitate mai a
vaporiloratittenaii 'mo. . '
La limita pentru a _ 0 (m
F
= 0), rezulta di "1JCA- 0 deoarece in acest caz
1
ejeetrill inceteaza a mai functiona, iar pentru a - oc> (mo = 0) rezulta "1JCA- ,
ceea ce se explica prin faptul ca exisUnd numai vapori motori, de antre
nare dispare.
Valori mari ale lui ,,(z" sint defavorabile sub aspeetul eficacitat
ii
economice
a instalat
iei
in ansamblu; astfel de valori, intervin numai in cazul utilizarii
unor 'vapoi'i motori crio cadere termidi relativ mare; este cazul functionarii ejec
tdruIui . th' grele de exploatare (P F mic, Po scazut, iar pre
siunea Pc este mare). Este deci un: avantaj faptul ca "1JCA are valori ridicate tocmai
in astfel de conditii grele de functionare.
In'dorinta cercetatorilor constructorilor de a reduce dt mai muIt aceste
pierderi importante prin de antrenare, pierderi ce se explica prin dife
flrl1ta I1l;l.re (ajungind la 1 000 m/s) dintre viteza vaporilor motori aceea
a mers aUt pe calea. reducerii vitezei Ws a vaporilormotori,
WI a vaporilor antrenat
i
. Prima cale, realizabila
folosfrtfl umed' sau prin injeetarea apei inaintea destinderii
:supraipca'fzit In ajutajul ejectorului este astazi parasita, conducind
la.rezulta\e stabe d,edt folosirea aburului'saturat uscat ; in plus, umiditatea
v'aporilor"''inotori prezinta:' pericolul unei eroziuni pronuntate.
Cea de a doua cale s-a dovedit mult mai indicata se realizeaza prin destin
,derea vaporilor antrenati, de la presiunea po la < Po), intr-un ajutaj
cohvergent inelar, ce inconjoara ajutajulejeetorului, sau in mai muIte ajutaje
montate in jurul ajutajului ejeetorului. Evident, prin destinderea pina la
din camera de amestec, va W
s
proportional, insa mult mai putin
dedt viteza WI' Marirea vitezei WI in scopul imbunatat
irii
randamentului "1JCA
este liTIlitata prin faptul ca, redilcerea: presiunii din camera de amestec la
in loc de po atrage dupa sine 0 a raportului presiunilor din difuzor
> Pc/Po) prin aceasta, 0 a consumului de lucru mecanic ne
cellar, I:omprimarii a pierderilor din difuzor.
Prin scaderea presiunii din camera de amestec, se poate obti
ne
0
a antrena.rii de maxim 10 ... 15%.
:procesui d'e din camera de amestec sint cele mai
importante ce apar la functionarea ejeetorului. F. Bosnjakovic considera ca
aproximativ 50% din energia vaporilor motori se consuma prin de antre
nare ;'pierderile prin frecare de-a lungul peretilor ejeetorului (reprezentate prin
randamentele ajutajului difuzorului "1JA "1JD). consuma 0 energie de 2,5 ori
mj!.i .. .' '
, I,In in: instalatiei in circuit inchis, dnd schimbul de dildura in
,se face prin pereti despartitori, intre fluide apar
diferent de temperatura de care trebuie sa se tina seama la calculul instalati
ei
.
e
. Ca,urmare, de cazul ideal dnd aceste diferent
e
sint nule, in cazul teal
temperatura de vaporizare a agentului oeste md dedt a mediului rkit,
.1Iill ","' ,..,
" - ,... '-.-,..
iar temptl'Cl'ura de condensare este' mai ridwatl deett temperatura apei' de
RezulU un raport de comprimare Pc/Po mai mare, tndt consumul de
abur de lueru fat1\. de cazul este mai'mare.
Datorita acestor schinibuti de caldtira la diferenta finita de
cresc pierderile exergetice pe instalatie, iar randamentul exergetic scade.
In afara pierderilor analizate care maresc consumul de abur motor, intr-o
instalatie frigorific1\. cu ejectie mai apare un consum suplimentar de abur
motor in vederea mentinerii vidului inaintat (Po = 1000 ... 1350 Pa pentru
to = 7 ... liC) din instalatia cu ejectie cu (v. pet. 7.6),
Reiese ca stabilirea consumului real de abur de lucru este 0 problem1\. im
portanta pentru calculul acestor instalatii.
7.5. DETERMINAREA CONSUMULUI REAL DE ABUR DELUCRU
In literatura de specialitate precum in prospectele diferitelor finne con
structoare de instalatii cu ej ectie sint date relatii grafice, aiferite ca form1\.
continut, necesare pentru stabilirea consumului real de abur de lueru.
Se prezinta in continuare 0 parte din acest material, ce pentru
proiectarea acestor instalatii.
a) In baza relatiilor (7 .62) (7.24), pentru calculul coeficientului real de
consum specific de abur de lueru "au se folosesc caderile de entalpie Lli
e
=
= i
7
-'--- is Lli = i
z
- i
l
(care sint functie de presiunea aburului de lucru,
c
temperatura de vapprizare to temperatura de condensare t
c
) ra.n:damentul
ej ectorului "1JE;7'Pentru deducerea valorilor randamentului, au fost efectuate
num:roase lucdii de laborator, cit determinari experimentale de catre dife
rite firme construetoare. A rezultat 0 "curba medie de consum specific real de
abuT de lueru" in functie de raportul variatiilor de entalpie , (fig. 7.9).

ffiffi=t=;R
I I I
- - --r I
5 I L-+--1- I -1- ,
I, ,I I I : I I
>---:- -; -, -
t2
4 x
I' . I 1!
I
I
---+-j---L--:---,--'--i----! . I
I

i II I! I 1
6

.-t-
i ! ' I 1 I I Xi' "
_l-__
. I I , I..,.!
r I , I! I f). '>+! !'. I
L 1--'-1-i-I , ; M I
I . ' .. " !:!
.---r ----+----1
1 I ,! Ii' i I
-L-..-__. -.--'--j
0.4
/1 I. I ' i I ;
o,ZI---hfH-Jr--:i'f-r--t
tB:1 I I ' 1- 1 . c- .
Ii II i I! I
iJ 7
o QI 0.2 o,J 0,1t 0,5 0,6

tJi
c
/4/
e
d
Fig. 7,9. Coeficientulde consurn specifio real . Fig. 7.10. Dependenta u =f(liiejliic, 'tJE)'
de abur de dupA. !1atele diferitelor firme
cOt}structoare;
x - Wi egood ; t::. - Ross-Heater; - Kompressor;
+ - jackson; 0 - Forster-Wheler.
29;
Silman [68] a stabilit, G' a_Uticl1 pentru' aoeastA dependentl :
.,a . 0','23 1,6 + (7.73)
.. , AI, AI,
Cu aceste date, raportul a,/a, care reprezinta coeficientul de corectie al
ejectiei lJ.J in conditii de functionare ale instalatiei, precizate prin parametrii
PP,Pc' Po oevine 0 functie:"t)'J = care s-a putut studia.
.
In baza relatiilor (7.62) (7.66) au rezultat valori ale randamentului
ejectorului lJE = 0,65, cu mentiunea di lucrarile de baza pentru
valorile randamentelor "t)A "t)n sint relativ vechi (in jurul anului 1950). In
prezent se admite "t)E = 0,7, tehnologia de fabricatie a ejectoarelor fiind mai
avansata, in special pentru ajutaj difuzor.
b) 0 alta forma de prezentare grafidi este cea indicata in figura 7.10 unde
s-a reprezentat functia:
(Ai.)
-
1
= U = U -.' lJE
(7.74)
a
Curbele d calculate pentru lJh'="t)A' lJn= const. ca parametru (v. relatia 7.62)
intre limitele lJE = 0,4 '" 1,0, servesc pentru determinarea directa a valorilor
coeficientului de consum specific real de abur cunoscindraportul Ai./ Ai
c

calculat cu ajutorul diagramei i-s a vaporilor de apa !iii utilizind 0 anumita
valoare pentru 1)8 (se recomanda lJE = 0,7).
Curba b exprima dependenta (7.74) stabilita pe cale experimentala conform
figurii 7.9. Urmarind alura acestei curbe se observa eli, randamentul ejectorului
lJ8 variaza in jurul valorii 0,65.
Curba c se la un coeficient de consum specific de abur de lucru intr-un
proces termodinamic ideal, in care s-ar folosi nu un proces prin amestec In
ejector, ci un agregat turbina-turbocompresor, in care procesele au loc reversi
bil (izentrop).
c) Pentru determinarea coeficientului real de consum specific de abur se
poate folosi de asemenea nomograma din figura 7.11, a, publicata in [67J.
M1l.rimile ce se cunosc initial sint: temperatura de vaporizare to, temperatura
de condensare t
c
presiunea aburului de lucru Pl-" CU aceasta, se pot determina
d\derile de entalpie Ai. = i
7
-is, = ig - is, Ai; = i
7
- i
7
, (fig. 7.11, b).
In figura 7.11, c se arat1l. modul de utilizare a nomogramei din figura 7.11, a.
Valorile obtinute pentru coeficientul de consum specific real de abur de
lueru, prin diverse metode sint insa destul de diferentiate, aceasta explicindu-se
mai ales prin faptul ca autorii respectivi se pe experimentari efectuate
pe anumite tipuri constructive in domenii relativ restrinse ale parametrilor
de calcul, extrapolarea in cazul ejectorului ca nesigura.
Ca urmare, este absolut necesar ca dupa calculul unui tip de ejector, acesta sa
fie verificat ajustat experimental, ceea ce recomanda cei mai multi dintre
..
298
'tdE.e:,
. .; .....,. ..
1





D,t,
0;1
0.2
40 J p
2E--'-
0
j
200 'tOO
a
f
o
5e
.w,
feJUOe\ :MJ
J

.
tlF
5
s
b
C
Fig. 7.11. Nomogramll pentru dt!terminarea coeficientului" real de consum spe
cific de abur de lucru;... .
a - nomograma I; b -..: . -dIn ejector In diagrama i - s; c:"'-' indicarea modulul
de utilitare a nomosramei.
on:
'dlIi:.lil
APLlCATIA NUMERICA 7.2
SA. se calculeze mlirimile carac
teristice din ciclul real al ins talatiei
frigorifice, functionind in
conditii ca la aplicatia 7, I anu
me: t =7
c
C, t
c
=30CC, PF=6' lO&Pa.
e
00 = 3000 kW. Se neglijeaza. ca
derea de ptesiune APo= Po -
in conditia APo = 0 se reprezint:\
cicIul real in diagrama i - s in figura.
"S 7.12. Folosind datele din tabelul 7.2.
Fig. 7.12. Procesul real in cawl dnd ApI) =.0. conform pct. 7.4 rezultA:
lAI = i
7
- is = 2 "157 - 1896'= 861 kJ/kg,
Ws = - is) == 1312 m/s.
Pentru <:Pl = 0,95 rezulta.:
wYIIl = <:Pl' Ws = 0,95' 1 312 = 1247 mis,
wI
Ai = (1 - <:pf) --! = (1 - <:pI) (i
7
- is) = (1 - 0,95
2
). 861 = 84 kJ/kg
A
2
iYIII = is -+- AiA = 1896 -+- 84 = 1980 kJ /kg.
Se calculeaza.:
Ai = i
2
- i
l
= 2568 - 2370 = 198 kJ/kg,
c
Ai. = i
7
- is = IAI = 861 kJ/kg,
Aic = 198 = 0,23.
Ai. 861
Din figura '7.9 rezulta: a = 1,.505 kg abur de lucru/kg vapori reci.
u = -.!.. = _1_ = 0,665 kg vapori reci/kg abur de lucru.
a 1,.505
Se admite [14J: <:PI = 0,975 <:Pa = 0,925 cu aceasta:
wYIII 1247
WI = <:PI' <:f'a' --= 0,975' 0,925 = 674 mis,
1 -+- u 1 -+- 0,665
1312
2
.{1_09752'09251) ...
2 1 -+- U 2 1665
= 399000 J /kg = 399 kJ /kg
iYIII -+ ui
a
-+- (1 -+- u) AicA 1980 -+- 0,6652514 -+- 399
= = 2432 kJ/kg.
i
l
=
1 -+- u 1,665
ill' = 2 638 kJ /kg
1])1 = (1 -+- u) (ill' - il) = 1,665 (2638 - 2432) = 344 kJ /kg.
Pentru <:p, = 0,9 conform [1'4J rezultA:
hw = IDl/cpJ = 344/0,9
2
= 424 kJ/kg,
in "" i
J
+ 1rJ(1 + u) = 2 432 + 424/1.66' - 2 687 kJkg.
gM...
Cu aceasta, consklerlnd i
a
= ia' (Pp = 0) Be ca1cu1eazll:
qo =tja - i, = 2514 - 125,71 = 2388,29 kJ/kg (ca in cazul teoretic)
m
o
= Q&lqo = 3000/2388,29 = 1,256 kg/s = 4 522 kg/h
mF = a' mo = 1,505' 1,256 = 1,890 kg/s = 6 805 kg/h
Qc ,.. (mo -+-mF) (in - is) = (1,256 -+- 1,890)' (2 687 - 125,71) = 80.57kW
QF = mF(i
7
- is) = 1,890(2757 - 125,71) = 4973 kW
AlE = (mo -+- mF) in - 1n
o
i. - mFi7 = 3,146 2 687 - 1,256 2 514 - 1,890
2 757 = 84 kW.
Se verifica exactitatea calculelor prin ecuatia (7.65)
Qo -+- QF -+- AlE = Qc,
Qo -+- QF -+- AlE = 3000 -+- 4973 -+- 84 = 8057 kW = Qc.
= Qo "" 3 000 = 0,603,
QF 4973
at 0,286
Yiei = - - --= 0, 190.
a 1,505
Se observa deosebirile insemnate ce apar in conditii reale fata de cele teo
retice: mult consumul de abur, cit apa de racire la condensator.
7.6. MENTINEREA VIDULUI IN INSTALATIE
In vederea mentinerii vidului inaintat din instalatia cu ejectie cu apa
(Po = 1000 ... 1300Pa), se folosesc ejeetoare auxiliare pentru scoaterea aerului
patruns prin Se mentioneaza prezenta aeruluiin instalatie
in general a gazelor necopdensabile conduce, pe de 0 parte, la pre
siunii de condensare Pc implicit a consumului specific de a;bqr motor, iar
pe de alta parte reduce coeficientul total de schimb de caldura a aparatelor.
In figura 7.13 se prezinta schema de principiu a unei instalatii frigorifice
eu ejectie in circuit inchis (cu condensator prin suprafata)., prevazuta cu aparate
auxiliare pentru mentinerea vidului.
La aeeasta instalatie, aburul de lucru eal'e vine de la cazan intra in ajutajul
ejectorului principal Ep, unde se destinde vaporii reci din Va
porizatorul V. Amestecul comprimat in difuzorul ejectorului Ep intra in
condensatorul al instalatiei Cd. Condensul rezultat este circulat de
pompa P
2
0 parte la cazan (pdntr-o clapeta de retinere), iar 0 alta
parte, v;,l.porizator, printr-un venti! de lamifiR.re cu flotm VLF. Apa racita
tn vaporizator este cQ.pompa PI la .consumatorul dt'l frig CS apoi
prin ventilul de laminare VL este introdusadin nou in vaporizator.
Din cauza presiunii scazute, in instalatie patrunde aer din exterior. aUt
in vaporizator cit in condensator.
Amesteculformat din gaze necondensabile (aer) cit vapori de agent (apa).
este evacuat din'condensatorul instala.liei, in ex1!erior. Acest.amestec, are pre
siunea Pc =: 4000 .. ; 8000Pa, tncit laevacuarealui se utilizeaza' 0 baterie
'dtr'J !8!
P2
CR
i
EA
z
! ' FAz IUMI
f .'
Cd
L._ t
r:
'-' L 'r
i .....J
. L._j
Fig. 7.13. Schema instalatiei frigorifice eu ejeetie,. eu eondensatoare prin
suprafat1i :
Ep - ejector principal; V - vaporizatOl"; Cd - condensator principal; F- cazan de abur;
CS - consumator de frig; 'PI) PI - pompe ; EAt, EA. - ejectoare auxiliare; CAl,
CAl - condensatoare auxiliare; V P - ell plutitor; V L - ventil de laminate;
VLF - venti! de laminare cu flotor;CR de retinere;
---abur de lucru; apA de rAcire; -1-1- condens in circuitul de dkire;
-.-.- .......:..apa rAdtA; -o---condens in circuitul de dezaerarej -/1--11- aer
(gaze necondensabi:e; !}i abur; aero
formata din 2 sau 3 ejeetoare amtiliare. In figura 7.13sint prezentate doua
ejeetoare auxiliare EA
l
EA
z
.
Fieeare din aeeste ejeetoare este alimentat cu abur de lucru. Amestecul de
aer (in general, gaze necondensabile) abur este eomprimat de ejeetorul
auxiliar EA
l
in c<mdensatorul auxiliar CAi (prima treapt1i). 0 parte din abur
se condenseaza, iar amestecul ramas este aspirat de ejeetorul auxiliar EA
z
comprimat in a doua treapta de condensare CA
z
. In acest fel se condenseaza
aburul ramas din prima treapta, iar aerul este evacuat in atmosfera.
Pentru asigurarea unei circulatii corespunzatoare pe partea de licbid, intre
condensatoarele auxiliare condensatorul principal, avind in vedere faptul ca
presiunea de la .condensatorul principalla eondensatorul auxiliar CAl
apoi la condensatorul auxiliar CA
z
, instalatia este prevazuta cu un venti!
cu plutitor cu un zavor hidraulic. .
Desigur ca, aceasta'baterie, de vacuumare scade eficienta instalatiei, res
pectiv consumul de abur de lueru, dar functionarea
instalatiei reale, in care patrunde aer.
In figura 7.14se prezinta schema instalatiei cu ejectie Cll condensator prin
amestec, de tip barometric. Se observa constructie la condensatorul
auxiliar CA, deservit de doua ejectoare auxiliare EA 1 EA
z
. In partea
rioara este montatvaporizatotul V, iar sub el, principal Cd
(ambele aparate sint prin amestec). Apa rece este adusa in partea superioara
a vaporitatot1llui.O parte din ateasta apa vaporizeaza, vapOriireci fonliati
fiind aspiraF de ejectorul principal Ep cOl1lprirnati in condensatorul Cd.
Apa care nu se vaporiieaza sescurge prin tubul barometriC in bazinul B"g,
montat cu circa 11 m sub nivelul vaporizatorului. Din acest bazin, apa este
luata eu pompa P
l
circulata la consumatorii de frig.
. Prin putea superioara a condensatorului Cd se,introduce 'apa de racire,
iar amestecul format iese pe laparteainferioadi se scurge printr-o conducta
vertiaal1l. inbazinul B
1
, montat cu,circadQ, ... 1{, m sub condensator. Aceastll
.
\'
'I; i , LI.... do. 'I
.
Fig. 7. H. Schema instalatiei frigorifice cu
ejeqie, cu eondensatoare barometrice prin
amestec:
V - vaporizator; Ep - principal; Cd COlI
densator; principal; EA1 EA.-ejeetoare auxiliate;
B, bazin pentru condens apA de B. _ 00
zin pentru apl C1. - conduct a pentru c:ondens
de cAcire; C. -conducta barometricA pentm
apa P, - pompa pentru CS co,,
sumator de fri'g; CA. - condensator auxilfar.

1
. 'tI,

Apa.de
racire
Aburde
lucru
inaltime este necesara in vederea realizarii curgerii de la presiunea foarte midi
din aparate, la presiunea atmosferica din bazinele Bi B"g.
Inaltimea-Ji.a conductelor barometrice nu trebuie sa fie 'mai midi decit
valoarea data de relatia:
h = PH + D.h - P [m col. apa] (7'7
5
)
unde PB este presiunea atmosferica,in m col. apa; D.h --+- pierderea. de pre...
siune dinconducta barometrica, la. . din. ea,
m col.. apa; P- presiunea minima posibilain a.par;ltekdin:care
se reClrlizeazacurgerea barometrica a apei, m coL .: .'
Aerul poate patrunde in instalatie, fie prin apa racita, clnd sisteinele cohsu
matorului de frig slnt deschise, fie prin apa de riicire, in condensatoarele prin
arnestec. .
AWi cale de patrundere a aerului in instalatie este prin imbi
narilor. Aceasta infiltrare depinde de perimetrul imbinarilor acestora,
de calitatea a montajului. .
Pe baza dateloi experimentale, pentru ca1culul debitului de aer patruns
prin considera ca 'lal In liniar din perimettul de
aspiri\ ,ih instalatie .. 0,07 kg aer ' .'.
V.P. Bliudbv, pentru ca1culul oHentati'val debitului.maxim de
acr patruns in condensatorm
a
prin i ,'."
ma = 0,0005 (tho + m
F
) [kg/h] (7.76)
unde debitele mo mF se mas,?ara tot in kg/h. ; ,.
Consumul de abur de lucru pentru evaeuarea auxi
Iiare depinde de valoarea vidiifui din condensatorul principal, de numarul de
trepte in se aerului de, de comprimare),
de parametrii aburului de lucru de alti factori, reprezeUnd 16 ....40 kg abur/
kg aer plltruns In

7.7. INSTALAlIlCU IN MAl MULT,t; TK,t;PT,t;
I ',", I
.,
In cazul (cind apa trebuie sft. fie r1l.cita cu rnai mult de 10 grade, sau dnd
trebuie sa aiM ,temperatura sqazut1l. (in jur de 5C), sau la debite rnari de apa
racita (la puteri frigorifice mati), este necesar ca aceasta racire sa se fad in
mai multe trepte, pentru ca instalatia prin ejecFe sa ramina in limite de eco
nomicitate acceptabile.
Spre deosebire de instalatiile frigorifice cu comprimare mecanicii de \"apod.
unde trecerea la comprimarea in doua sau mai multe trepteeste intotdeaura
justificata din punet de vedere energetic, la instalatiile frigorifice cu ejectie,
comprimarea in doua trepte conduce la cheltuieli energetice mari ca urmare,
folosirea acestora obtinerea temperaturilor apropiate de OC mai jos,
apare ca Numai in cazuri speciale dnd criteriul primordial este
siguranta in functionare, asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului
conditionat, se pot utiliza. instalatiile frigorifice cu ejectie cu comprimare in
doua trepte. In acest caz, vaporii de lucru din ejectorul primei trepte sint
direct in camer3(de amestec a ejeetorului treptei a doua. Astfel, consumul de
abur de lucru in ejeetorul treptei a doua este mai mare, deoarece trebuie sa se
comprimenu numai vaporii reci de la vaporizator, ei vaporii de lueru utili
zati in ejectorul primei trepte. In U.R.S.S., uzina "Kompressor" fabridi astfel
de instalatii.
Pentru reducerea consumului de abur de lucru !?i a apei de racire se folosesc
scheme eu vaporizarea eondensarea in trepte.
In figura 7.15 se prezintii schema instalatiei cu riicirea apei in vaporizator
in doua trepte. Numarul treptelor de raeire a apei in vaporizator poate fi
mai mare, in functie de riicirea totala cerutii pentru apa.
La 0 astfe! de schema se realizeaza economie de abur de lucru, ejeetoarele
principale functionind cu coeficienti diferiti de eonsum specific de abur.
Condensarea in trepti: (fig. 7.16) se aplica In cornbinatie cu in
trepte permite so. se oareeurn eonsumul apei de racire in urma
maririi gradului ei de indilzire in condensator. Raportul presiunilor in fiecare
ejeetor ramine in limitele este mai mic fata de cazul dnd vaporiza-
Abur de /ucru
- -:------------'-r----------.,---l
'. . I I t I..
Apaderacire , , I I Apaileraclre
I I
8
w9.2 mm Hg
i ,J II,"
21 fo=JOC I
. ,. riJ
Aer
J
Fig. 7.1.5. Schema instalatiei cn ejectie eu rlicitea apei in donli trepte:
1- consumator de 'trig; 2 - vaporizator j J....;... ejectoate principale: 4 - condensator principal';
...5 - ejectoare auxiliare; 6 - condensatoare auxiliare; 7- bazin de apA de rAcire; 8 - ba:dn
de api!. ri!.citi!.; 9 - pompil..
304
':".h.Jif::t:.,.e-j),'.

: . " __'.
,l '1." i"
. I }JI I I' J 'I I ',I
j,
Fig. 7.16. Schema lnstaiat1ei en ejet.
tie cu V'aporizarea. !;II corldensarea In
trepte:
1 - vaporizator; 2 - ejectoare principale;
3 - condensator.
JI,'I...,"


l .(J ,-z:J11lI
r C:G, "
2
I
I
--
lojiJr:
torul condensatorul cuprind cite 0 singura treapta.
prin eele trei camere ale eondensatorului, separate prininchiziitoare hidraulicc.
Fiecarc camera se prezinta ca un condensator individualtn care
presiunea de eondensare corespunziitoare.
Legarea treptelor eondensatorului ell treptele vaporizatorului prinejectoa
rele principale se efectuea:za prin doua metode:direct' {ell linie continua
pe figura) invers sau (cu linie punctatii'pe figura)o. Leg-area incru
este recomandata deoareceintroduce rapoarte de .eompririlare rnai apro
piate intre ele ca valoare.
In figura 7.17 se prezinta schema simplificata a unei instalatii frigorifice
cu ejectie, folosita pentru racirea apeiindustriale. lnstalatia functioneazain
dou'a trepte, fiecare treapta dispunind de cite trei ejectoare pentru a fiposibil
reglajul frigorifice. .

305
Fig. 7.17. Schema instalatiei cn ejectie de vapori de apil., in douli trepte, pentru raci-'
rea apei industriale:
VI vn-vaporizator; CI cn - condensator principal; EPI EPlI-ejectoare principale; EA" EA,.
EA, - ejectoare. auxiliare; CAl' CAl - condensatoare <auxiliare; CS - consumator de trig (de apA rAcita);.
P" p. - pompe; BII B
1
- bazine de apA.
7.8. INSTALATII FRIGORIFICE CU EJECTIE DE VAPORI Ii AGENT
Tn cazul instalatiilor cu ejeqtie de vapori de apll., nu se pot obtine temperaturi
mai sdizute de +3C. Intrudt instalatia cu ejectie. in general, este interesanta
prin simplitatea constructiei, a exploaUrii a intretjnerii, s-a impus atentid
problema posibilitatilor de extindere a acestui tip de instalatie
la alti agenti frigorifici.
In acest sens, se deosebesc doua tipuri de instalatii cu ejectie:
- instalatii cu ejectie de agent frigorific, pentru temperaturi sub OC, pentru
scopuri industriale (se afla in stadiu experimental);
- utilizarea unei trepte prin ejectie de agent, ca compresor suplimentar la
instalatiile prin comprimare de vapori (asemenea instalatii se folosesc rar).
S-au efectuat incercari de laborator, incepind indi din anul 1940, cu agentii
NH
a
, R22 Rl13, pentru a se stabili in ce conditii ar putea fi folositi
asemenea agenti [65J;
o analizll. exergetidi a tmei instalatii cu ejectie cu R11.[ 65J a pus in evidenta
picrderile exergetice foarte mari (::::! 79%), din care, numai in ejector circa 74%.
Principial, schema unei instalatii eu ejectie cu agent, nu se
schema cu ejectie de vapori de apa, dar apar unele particularitati anume
la cele cu freoni amoniac lipsesc ejectoarele auxiliare de scoatere a aerului,
<teoarece presiunea in eondensatorul acestor instalatii este mai mare dedt
presiunea atmosferica.
unor trepte prin ejeclie la instalaJiile frigorifice industriale.
unei trepte cu ejectieinstalapilor frigorifice cu comprimare mecanica de vapori
chiar celor prin absorbtie cu solutie hidroamoniacala, 0 solutie
tchnica avantajoasa pentru obtinerea unor temperaturi scazute. Existadoua
domenii in care instalatiile eu ejectie de vapori de agent, cuplate la instalatiile
de producerea frigului industrial prin comprimare de vapori, sint indicate:
- in industria alimentara la depozitarea alimentelor. In general
in cazul racirii directe, pentru de - 20
0
ein depozitele
de produse alimentare congelate, agentul It,:igori(ic se vaporizeaza la tempe
ratura de -29C, iar' in de congelare agentul se vaporizeaza la -38C.
In special, pentru situatia in care tunelele'functioneaza rar, poate recurge
In cuplareaunei trepte cu ejectie (fig. 7:18):' .
In V.R.S.S. s-au executat instalatii: ffigOrlfice prin comprimare de vapori
de amoniac cu cuplaj de ejectie de vapori ode amoniac, pentrudepozite fri
gorifice (la Leningrad); 0
... ---------,

\:-J80C)

' "",.i4A';'hk
Fig. 7.18. Cuplarea unei trepte cu ejectie la 0 instalatie cu com
primare mecanicl de vapori de R-12:
C" C, -COMprHOIIre; CII - conde.....tor; R - Rlllrvcr; Bl - butelie lntermedillrl :
SL-MplIrlltDr de IIchld: r.. Y,-VIlporiutDare: IE YL" YLa, YL,
YeIltile de IllDlllUlre.'
..... un aldoilea.clomeniu in care instalatia: frigorifid.cu un eu fjectie
ar Ii indioa-t,. este..pentru producerea, jrigul1Ji lfl.,temp.fJraturi foarte scaZ1tte,
de ordinm'''t-l()(l''.C. .In multe cazuri, pentru obtinerea temperaturilor de vapo
rizare scazute (to = -80 ... -toOe) in instalatiile frigorifice mid. simplitatea
schemei apare ca factorul hotaritor, iar problerna.consumului de enet:gie trece'
pe planul al doilea.. 0 _
Temperatura cea mai scazut1i care poate firealizata instalatie cu
compresoare cu piston este determinata de presiunea minima in treapta
infericiara, care este de 10
4
... 2 . 10
4
Pa cecorespunde temperaturilor de va
porizarede-80 ...-70C pentru R-23 -85.:. -75C, pentru R-143.
.Badtlkes a introdus Ii instalatia, in 0 treapta de
comprimare cu ejector a obtinut astfe1 teniperatUri de' vaporizare in jur
de -tOOC cu ajl}torul unui singur agent anume freon-22. Schema unei ase
meriea instalatiise prezinta in figura 7.19, iar diagramap'rocesului, in coordo
nate IgP-i este aratata in figura 7.20. '. 0 '.
Au fost efectuate experiente de pe instaJ.atie, dove
diridti-seatlt posibilitatea practica a atingerii temperatUrii devaporizare de
-toOC la fUIlctionare9. instalatiei cu ejectodn partea inferioara, cit siguranta
in exploatare in asemenea condi!ii de lueru. 0
De asemenca A. Vali (Olanda) 'a re'alizat 6 <;lstfel de. instalatie cuR-22.
eu care a obtinut temperatura de vaporizare de -105e, sub presiunea de
7 torr. (930Pci).Comprimarea in ejector serealizeaza pina la 70 torr. 9300 :Pa).
In prima treapta a compresorului,presiunea pina la 10
5
Pa iar in treapta
a doua, pina la presiunea de condensare. ,
Ca urmare a htcrarilor de laborator executate pe asemenea instalatii, s-au
putut trage unele concluzii: 0
- Presiunea foarte redusa de vaporizare (2000 Pa, corespuniind la circa
60 mm coloana de agent) impune 0 constructie speciala' a vaporizatoruluL
It'
Igp
}(.
Cd
<
", 4'
.. e -. ,{ J"
I J:.. JV.,
Fig. 7.19. Schema cuplajului ejectie Fig.
cbmprimare mecanicll. de vapori de de lucru in diagrama Ig P - i:
R-22, pentru temperaturi foarte
l'-2-comprimarea in E; 2'-3',3-4-com
,sclzute: primarea vaporilor in e
1
,i in C
a
;.
JO-5. j-6- subrAcirea Jichidulnl in
c,; c, -C0lllPi'eIOlIre; SU.. SU,-separaloare
!Ii respectjv in S,,; 4"-7, 6-6' - laminarea
de ulei; CII - cOlldenllltor; . Y - vapadulor;
in l'L1 fi l'L.: 7-8, 6'-1 - vaporiz.area in
Sr. - lubrl'citoare j TC - termocamerA.;
5'1 ,i in l'; 4'-7" destinderea de
E - ejector; YL" YL, - venllle de lamloare.
lucru in ajutaj; 1" -+ 7' <t- 1 - procesul d.
altleatec in camera de amestec.
807
Fteprezentarea procesului
_ Pericolul de congela.re aUlelulul de ungere a compresOrulili impune
introducerea unui aparat denumit "epurator de ulei", tn care vaporii de agent
intra tntr-o baie lichidA. cu R12 pentru a fi de particulele mici de ulei
<'ongelat, antrenat vapori.
__ Este foarte dificil de 'efectuat reglajul automat.
Un asemenea proces la scara industriala va putea fi realizat numai dupa
dificultati!or
Se poate faptul ca cu ejectie de vapori de agent permit
I1tilizarea unor surse termice de scazut, problema foarte importanta
tn contextul aetualei crize energetice. Asdel, pentru regimurile
a acrului (to SoC) la temperatura de condensare t
c
26C, temperatura' de
ficrbcre a freonului 12 incazan este de 70C.
Este posibil cuplajul unei frigorifice prin cu
hidroamoniacala cli de vapori de amoniac, cu care s-ar putea atinge
temperaturi de vaponzare pina la -70C.
Tn cazul absorbtie, procesul este foarte mult influentat
<Ie temperatura apei de racire la absorbitor. Din aceasta cauza, daca in timpul
verii temperatura apei (nu se apa subterana), este necesar
a se folosi agentul de incalzire la temperatura mai ridicata (spre exemplu
prin introducerea de abur de lucru direct din cazanul de abur, in loc sa se
lltilizcze abur de emisiune), iar daca aceasta nu este posibil, se poate folosi
('uplajul dintre instalatia prin instalatia cu eject
ie
de abur
(fig. 7.21).
Tn figura 7.22 sc prezinta cele doua de
I) Daca se dispune de apa de racire cu temperatura scazuUi tw,. rezulta tempe
ratura de condensare t
e
, presiunea pc, respectiv concentrat
iile

,Cl1m > procesul se poate realiza fara treapUi de
ss
OR
tlAi]
..................\.
cv.......
-'
.'1
:;;-
...... -<'/\-
... "
I
!
:,
treptei eject
ie
FII!. 7.21. Cuplajul dintre :instalatia prin
Fig. 7.22. Introducerea cu
face posibilli. realizarea .procesului prin ab
absorlJtle III Instalafla cu ejectie de vapori:
sorbtie pe timp de varli. (chid too este mare).
oGV -Ieneralor de vaporl; Cd -condensalor; V-va
ponnlor; E -ejeclor; Ab-abBorbitor: SS.-schim
"Ilor de clldurA eolutie-a<l1uU.; P- pompA de Bo!utie
bop16; Yl." YL.. -ventll. de lamlnare.
308
,.,....
II) Dacll temperatura apei de racire (vara) la tw, se obtin mllrimilc t.,.
Pc, corespunzator presiunilor' PAb """ Po Pc. se concentratiile
< inch procesul prin mai poate fi realizat.
Pdn introducerea treptei cu se presiunea din absorbitor
(PAb, > Po) rezulta concentratia > indt se poate realiza procesul
prin
7.9. ANALIZA ;;1 EXERGETICA
A INSTALATIEI CD EJECTIE
Pentru a intelege mai bine procesele din frigorifica cu
se examineaza in continuare transformarile energetice exergetice sub forma
de diagrame. Se vor face referiri la cu ejectie intr-o treapta a card
schema de principiu este redata in figura 7.23 care a fost studiata din punet .
de vedere energetic exergetic de V. M. Brodianski A.V. Martinov [39J.
Se prezinta in continuare rezultatele acestui studiu.
Parametrii in starile caracteristice notate pe schema sint in tabelul 7.:!'
in care, pentru calculul exergiei specifice s-a considerat drept stare de refe
starea apei lichide cu temperatura de 20C presiunea de 0,098 MPa.
Pentru a se evita in calcule, valorile negative ale exergiei, starea de
s-a modificat prin adaugarea la toate valorile exergiei a unei valori constante,
egala cu 138,14 kJ/kg.
InstalaFa frigorifica examinata (fig. 7.23) are puterea frigorifica Qo =
= 348,8 kW este alimentata cu abur la presiunea de 0,686 MPa debitul de
2552 kg/h. Temperatura apei care vine la frigorifica de la consuma
torul de frig este egala cu 8C.
AceasHi apa, dupa racirea in vaporizator pina la temperatura de 4C prin
vaporizarea la presiunea de 784 Pa, se intoarce la consumatorul de
irig. Pentru condesarea aburului se apa de racire cu debitul de
283850 kg/h, care se de la temperatura de 28C pina la 34YC. Con
densatul format este scos cu ajutorul pompei.
Aburde
lucru
Fig. 7.23. Schema instalatiei fri
gorifice cu ejectie:
,';),}".,
Ii
7
EA
7"
61 CondMJYJt
9
'18
Ap"ri.de
Y - vaporiz.alor; E - ejector principal;
raclre
Cd -condensalor principal; EA-ejeclor
au:riliar; CA - condenastof auxl\lar ;
Y l. - venlil de laminare. J
2
.

1
"
t::\ ,,: "',
, '-
_.' .. '
..
t

' .
"'. ill!j: ;. "
,
11
0,6%
.....
t
II

'i "
II't eUrglPI
d ?:!.derOcire l
r:.;s
I
UOh
11
+
Fig. 7.25. Bilantul exergetic al instalatiei frlgorifice cu ejectie:
E - ejector principal; V - vaporimtor; Cd - condensator; ECA - sistem de ejectoare con
4' densatoare auxiliare; VL - venti! de laminare.
Pe baza tabelului 7.3 rezulta:
Doe
E
= (24.00 902,09 + 576 0-2926' 277,12 - 50' 277,12)/3600 =
= 372,2 kW.
Exergia introdusa prin aburul motor, este:
elJ = mlel = 2552 902,09/3600 = 640 kW.
Pierderea relativa de exergie in ejectorul principal se poate calcula Cll.
relatia :
Doe = DoeR = 372,2 = 0,582 = 58,2%.
Er
elJ 640
In mod se determina celelalte pierderi exergetice, reprezentate in.
figura 7.25.
Din bilantul exergetic (fig. 7.25) rezulta ca cele mai mari pierderi exergetice
au loc in ejectorul principal (58,2%) in condensatorul principal (5,6%).
Pentru perfectionarea instalatiilor, cu ejectie este necesar sa, se redudl,
pierderile exergetice, in primul rind in apoi in condensator.
exergiei apei. rlctte'reprezintA. 2,6% din exergia introdliJsl priQ.
aburul motor, indt eXelsetic e;ectiv este '118' = 0,026.
*,.;;
_
" t nmrn.;,. ,,' .; ,j;Milrmrmmr ..
_ ,.. _. v .._.......... ...
(
r I
, Starea' ,,' Debitul maslc,: 'l
'I
"
(fig. 7.231 [kg/h]
I
2552
'!l;\'
:, Ii:, ,',," I 1'1 j "
In ..tArUe caracteraUce.
ale In.talat1ellrl,prltlce cu ejectie
)
I Tell'lPeratur.' IEntalpi. specifiC
l

[0C] [k]Ikg] ,
[MPa]
',' ,,, TIi""t.' 713
!"'"
".'} Exergla'specillc!e,
[k]Ikg]
I
34
8 0,098
75000 2 139,73 17
4 0,000784
75000 3 138,88
118
28 0,294
283850 4 139,90
145,
-
34,5,
.,0,294
283850 5 139,94
156
37;3
0,00627
2404 6 168,28
377 "90 . ;
0,1029 ' 148 7 902,09
2662
- 0,686
240O 8 902,09
2662 -
0,686
152 9
118
28 0,294
10
266 50O,
It ' 139,90 145
3{5
0,294
11 266 500
139,94
' , 37;3
12 'I 576 .'
0;00627
139,94 1;6
4 0,000784
576 13
I
277,12 2663 '
-
0,00627
2926 14
139,90 '
156
37,3 0,00627
2926 15
2507 -
0,000784
576 16 277,12'
2633 I
' 0,00627 -
50 17
In figurile 7.24 7.25 seprezinta diagrama de bilant energetic respe<;tiv
de bilant exergetic pentm instalatia ,frigorifidi. cu eject
ie
, descrisa mai sus.
l'ierderile exergetice (reprezentate punctat) au fost calculate pe baza bilant
ului
l'xergetic pefiecare' componentaa instalatiel. De exemplu; pierderea de
,cxergie Doe
E
pe ejectorul principal; se poate determina cu relatia:
Doe = mses + mtae16 - m14e14 - m17
tr
17 (7.77)
E
unde prin m s-a notat debitul masic, iar indicele indica starea' corespunza
toare.
cv
O,aoil
q5%

'????? 22?Z, OIl
? 2 , 2 < < 7 _
' .""




,,'
,
Fig. 7.24. I3ilantu1 energetic al instalatiei frigorifice cu eject
ie
;
F. _ ejector prindtpal; V -vaporlzator; Cd - condensator principal; ECA - sistem de
ejectoare ,i condensatoare auxiliare j VL -:- ventil de laminarr;
310
....,-..
.', .' < '. " ,":'
: ' .!
902,09
2662
-
0,686
138,94