1. CORPUL NUMERELOR COMPLEXE. DOMENII 1.1. STRUCTURA ALGEBRICA 1.1.1. DEFINITIA CORPULUI NUMERELOR COMPLEXE Notam cu C = {(x, y)| x, y € R} sicuz=(x, y). Definitie. Multimea C se numeste multimea numerelor complexe iar z se numeste numar complex. Introducem pe C operatiile algebrice: ot? Cx C-» C definita prin Vz) = (x. yi). V 22 = 0. yo), 222 EC (2.22) > 4 F2Q= (Ki + Yr. X2 +2). Atunci (C, +) este grup abelian, deoarece proprietatile operatici de adunare a numerelor reale de pe componente se transfera la perechile din C. wt Cx C > C definita prin Vz; = (x), y). ¥ 22 = 0%, yo). 2 = (XiX2— Yao, X12 + Xvyi). Notam cu C* = C= {(0, 0)}. Atunei (C*, -) este grup abelian. in plus inmuttirea este distributiva faté de adunare, deci (C, +, +) este un corp comutativ. 1.1.2. NUMERELE REALE CA NUMERE COMPLEXE PARTICULARE Notam cu R = {(x, 0) | x € R}. Evident 8 c C si (R, +, -) este un corp comutativ, subcorp al corpului C. Propozitie. Corpul numerelor reale R este izomorf cu subcorpul R al lui C. Demonstratie. Fie functia f : R -» R, data prin f(x) = (x, 0). Evident f este bijectiva. Sa aratam ca f este morfism de corpuri adica: fixty) =(x + y, 0) = (x, 0) +(y, 0) =f) +f), VxyeR Fiey) = (xy, 0 0) (y. 0) = f(x) - fy), Vx yeR => feste izomortism de corpuri. Observat Doua structuri algebrice izomorfe au aceeasi comportare algebrica (structura), diferind doar prin forma elementelor. De aceea in algebra putem identifica doua structuri izomorfe. In cazul nostru facem identificare (x, 0) = x ceea ce duce la identificare R = R de unde RCC.1.1.3. FORMA ALGEBRICA A NUMERELOR COMPLEXE Fie z = (x, y) € C. Putem scrie acest element sub forma 2= (x, y)= (x, 0) + (0, y)=(%, 0) + fy, 0-0, D=xty (0, D=x+ + iy unde am notat cu i= (0, 1). Definitie. Reprezentarea z = x + iy se numeste forma algebrica a numarului complex 7. Observatie. 7 =i -i=(0, 1) (0, 1) = (0-1, 0) = (1, 0)=-1 Definitie. Daca z + iy atunci x = Re z se numeste partea reala a lui z iar y = Im z se numeste partea imaginara a lui z Putem considera functiile: Re : C > R definita prin z > Rez Im: C -> R definita prin z > Im z. 4, REPREZENTAREA GEOMETRICA A NUMERELOR COMPLEXE Fie («) un plan inzestrat cu reperul cartezian xoy. Oricdrui numar complex z = (x. y) € C fi asociem punctul P(x, y) € a numit imaginea geometrica a numirului complex z. y Oricdrui punct P(x, y) € a fi asociem numarul P(x. y) complex z = x + iy numit afixul punctului P. Am objinut astfel 0 corespondenti bijectiva intre multimea C a numerelor complexe si planul (a). x Identificiim punctul P din planul « cu afixul sau z si obtinem astfel planul complex. Definitie. Axa Ox se va numi axa reala, iar axa Oy se va numi axa imaginara. 1.1.5, FUNCTIE REMARCABILE PE MULTIMEA NUMERELOR COMPLEXE a) Functia CONJUGAT Definitie: Functia conjugat este functia ~: C > C definita prin Vz=xtiyeC, -4F=x-iyeC Propo: ‘unctia conjugat are proprietatile:.V4 EC, ¥26C* b) Functia MODUL Functia modul este functia || : C > R definita prin Y2=xtiyeCz> = yx ty’. Propozitie: Functia modul are proprictatile: 1 7120, ¥ ze Csi =0z=0; 2° \2y29| = [eal - al, V 21,22 € C pYnecvrnect lz + Z| < lai + [zal V 21,2 eC x + iy atunci max (jx|, |y|) < {zl < Ix + ly! Geometric: distanta de la z, la zp. distanta de la originea 0 la z iar |Z, — 72| = yt z % c) Functia DISTANTA, Structura de SPATIU METRIC Definitie: Functia distan{a pe C este functiad : Cx C +R definita prin d(z), 22) = |zi — Z|. Vz, 22 € C Propozitie: Functia distanté are proprietitile: 1) dz, 2) 20. V¥ 2,2 € Csid(a, mn) =02=n (proprietatea de pozitivitate si nulitate) 2) d(zi, Z2) = d(z2, 21), ¥ 21, 22 € C (simetrie) 3) dizi, z3) $ (zi, 2) + (2, 23), V 21, %, 23 € C (inegalitatea triunghiulara) Observatie: Funciia d se mai numeste si metrica pe C. Definitie: Multimea C inzestrata cu distanja d se numeste spatiul metric complex gi se noteaza cu (C, d). d) Functia ARGUMENT Fiez ¢ C,z#0,2=x+ iy. Din triunghiurile dreptunghice ale figurii alaturate obtinem: X=|z)cos 0 si y=) sin 0 de unde :f= lz) (cos 6 + i sin®)] (1) Ne propunem s& gasim familia de unghiuri 6 care verifica relatia (1), pentru un z fixat. Pentru aceasta privim relatia (1) ca o ecuatie in necunoscuta 8. Observatie: Daca z # 0, ecuatia (1) are cel putin o solutie 6. Daca @ este o solutie a ecuatiei (1) atunci 8’ = @ + 2kn, k € Z, este tot 0 solutie a ecuatici (1) si acestea sunt toate solutiile posibile ale acestei ecuatii. Notdm multimea solutiilor ecuatiei (1) cu Arg z. Propozitie: Pentru orice z # 0 exista 0 unica solutie a ecuatiei (1) situata in intervalul (—1, x], notaté cu arg z si numitd argumentul principal al lui z. Demonstratie: Fie z = x + iy, z # 0. Atunci z = |z| (cos 8 + +i sin 6). = 0= arctgy +k, keZ x unde aig : Ro (-$4) 272 Valorile lui x se determina din conditiile: 1) Oe Cr x] 2) finalul arcului 6 sa fie in acelasi cadran cu imaginea geometricd a lui z. Obtinem astfel: arcig™,x >O0,yeR x arcig® + 2,x<0,y> 0 Xx arg 2=0= Jarcig2 —7,x<0,y <0 x x —,x=0,y>0 2 y x -5,x=0,y<0 2 y deci valorile posibile ale lui k sunt -1, 0, 1. Pentru a retine usor acest rezultat, valorile lui k, dupa pozitia lui z in cele patru cadrane, vor fi:Definitie: Functia arg : C* -» (x, x] definita prin z arg z se numeste functia argument principal. Definitie: Orice solutic a ecuatiei (1) se numeste argument al numarului complex z # 0. Coneluzie: Arg z= (0+ 2kn|k € Z) = fargz+ 2kn|k € Z} Notim: Arg z = arg z+ 2kq, k € Z. Definitie: Pentru z # 0,z € C expresia z = |z| (cos 0 + i sin @) cu @ = arg z, se numeste forma trigonometrica a lui z. Propozitie: Are loc relatia cunoscuta sub numele de relatia EULER: e’L0e Argz (2) Definitie: Reprezentarea (2) a numarului complex z se numeste reprezentarea exponenfialé a lui z. Propozitie: Pentru z,, 2) € C* avem: Arg(ziz2) = Arg z, + Argz si Arg 21 ~ Arg 23, Demonstrate: Fie 8, € Arg 2, 0) € Arg 2. Atunci z; = |z)/e"% > deci 0) + 8 © Arg (21-29). Rezultd cd Arg 2y-7 = 0) + 8+ 2kx = Atg 72; + Arg za = Jeal@ de unde 21-23 = ey}z,je"?? 1.2, STRUCTURA DE ORDINE PE MULTIMEA NUMERELOR COMPLEXE Structura de ordine pe multimea numerelor complexe nu existé, deoarcce doua numere complexe oarecare nu se pot compara unul cu altul in nici un sens. 1.3 STRUCTURA TOPOLOGICA A MULTIMIL NUMERELOR COMPLEXE Fie X o multime nevida. Definitie: O submultime t de parti ale lui X (tc P(X)) se numeste topologie pe X, daca satisface conditiile: I) B,Xer -10-DVAL,MEt>ANAET 3) VA) A et Viel>Uder it Observatie: O topologie pe X este o multime de submultimi ale lui X ce contine pe @ si X, este inchisa Ia intersectii finite si la reuniuni arbitrare. Exemple: 1) {S, X} este o topologie pe X. 2) Daca X = {1, 2, 3, 4}. t= {@, {1}, {2}, (1, 2}, X} este o topologie pe X. Definite: Elementele familiei + se numesc multimi deschise. O multime se numeste inchisd daca este complementara unei multimi deschise. Observatie: Exist& si multimi care nu sunt nici deschise, nici inchise. Defini Daca t este 0 topologie pe X perechea (X,.t) se numeste spatiu topologic. Observatie: Topologia constituie ,,fundamentul” analizei matematice pe multimea X data, deoarece, dacd se cunoaste aceasta topologie, adica familia de ,,deschisi” din P(X), atunci putem defini conceptul de vecinatate a unui punct, cu ajutorul caruia definim limita unui sit, cu ajutorul careia definim limita unei functii intr-un punct, continuitatea, derivabilitatea gi integrabilitatea unei functii etc Multimea C este spatiu metric cu distanta d: Cx C > R definita prin d(z;, 2) = jz — z:|. Vom considera pe C, topologia ty generaté de metrica d in modul urmator: ie: Fier © R,r>Osizy eC. Multimea S,(z0) = {2 € C | jz ~ zol 0. Definitie: O multime D C se numeste deschisa daca (V) z € D, (3) r > 0 asa incdt S,(z) c D (adica odata cu orice punt din D, existé. un disc cu centrul in acel Punct, complet inclus in D). Notam cu ty multimea tuturor deschisilor din C pe care ti descoperim cu criteriul de mai sus. Propozitie: 4 este 0 topologie pe C. -IleDefinitie: Perechea (C, ts) se numeste spatiul topologic complex. Definitie: Se numeste gir de numere complexe orice functie f : N -> C definita prin n> Zn. Notam un sir prin (2n)nen- Definitie: Un sir (2n)nen C C este convergent la a ¢ C dacd (Zp a) > 0. Propozitie. Daca Z, = Xn + iyn, Vn € N sia= a + ia, atunci Zq > AS Xq_ > 1 $1 Yn > BD. 1.4 MULTIMEA NUMERELOR COMPLEXE COMPACTIFICATA 1.4.1 MULTIMI COMPACTE Definitie: O submulfime K a lui C se numeste compacta daca si numai daca din orice acoperire cu deschisi a lui K se poate extrage 0 subacoperire finita a lui K. Propozitie: Sunt echivalente urmatoarele afirmatii: 1) K este o multime compacta; 2) orice sir de elemente din K, contine un subsir convergent in K; 3) K este inchisa si marginita. Definitie: O multime X # @, X c C se numeste marginita dac& exist r > 0 gi zo € C aga incat X c S,(zo). Observatie: Multimea C nu este compacta deoarece exista girul (Xs) > is Xx = 2, Vn © N in C, care nu confine nici un subsir convergent in C. 1.4.2 MULTIMEA C Dorim sa gasim o extensie a corpului C care si fie compacta si asa incat numarul de elemente introdus s& fie minim. Alegem simbolul o si notim C =CU {0}. Aratam in continuare cum se extind structurile algebrice si topologice de la C la C. a) Structura algebrica: extindem adunarea si inmuljirea cu operatiile: 0 +z=z+m=0,Vz2EC O-Z=Z-0=0,VzEC*.el o Avem nedeterminarile 0 - 00, —,, ea cle Observatie: (-1) «10 = In plus: a0 + 06 = 00, 20 + 00 = 09, [ao] = co, b) Structura topologicé a lui C. Folosim TEOREMA ALEXANDROV de extindere la un Spatiu compact a unui spatiu topologic: Fie (T, t) un spatiu topologic cu © €T. Consideram 7 = TU {co}. Atunci topologia t a lui T se extinde la topologia 7 = 7U {7 ~K|K =compact in T} a lui 7 gi (T ,#) este un spatiu topologic compact. in cazul nostra (C7) este spatiu topologic compact cu Cc unde F =tyU $C ~K|K compact in C}. 1.5 PROTECTIA STEREOGRAFICA Vom arata ca planul Zz complex impreund cu punctul co poate fi pus in corespondenta bijectiva cu punctele unei sfere. Bijectia respectiva se va numi protectia stereografica. Consideram —_reperul rectangular Oxyz unde am identificat planul xOy cu C Consideram o sfera S tangenté in O la xOy cu centrul C © (Oz (pe semiaxa pozitiva) si notam cu P,, polul nord al sferei. Fiecarui punct P de pe sfera S. P ¥ P,, ii corespunde un punct in planul xOy de afix Z, deoarece dacd ducem semidreapta (P..P, aceasta taie xOy in punctul de afix Z. Avem deci corespondenta P—+>Z,P#P,,Z2#0. Reciproc fiecarui numar complex Z, Z # 0 fi corespunde un punct de pe sfera S, deoarece semidreapta de origine P., ce trece prin punctul din planul xOy de afix Z taie sfera S intr-un punct P. avem corespondenta Z > P,Z#0,P#P.. Daca completém aceasta corespondenta cu P,. <>0 atunci objinem o bijectie intre punctele planului complex C si punctele sterei S.1,6. DOMENII Definitie: O multime C < C se numeste conexa daca nu exista multimi A si B in Casa incat: CcAUB COAFo ANB=6 CABsO Observatie: A fi conexa inseamni a fi dintr-o bucata. Definitie: Se numeste domeniu in C orice multime D deschisa si conexa. Propozitie: O multime D c C este conexd dacd VY 2, 22 < D existd o curba 22> complet inclusa in D. Definitie: Un domeniu D < C se numeste simplu conex daca orice curba F’ simpla inchisa inclusa in D are interiorul complet inclus in D. Observatie: Un domeniu simplu conex este un domeniu fara gauri. Notam interiorul curbei I’ cu (I’). Existenta sa este data de: TEOREMA JORDAN. Orice curba simpla, inchisa [ din C, imparte planul complex C in doua regiuni, care au frontiera comund curba I’, una din ele fiind marginita, iar cealalta nemarginita, Definitie: Un domeniu care nu este simplu conex se numeste domeniu multiplu conex. Observatie: Un domeniu multiplu conex este un domeniu cu gauri. Un domeniu multiplu conex se poate transforma intr-un domeniu simplu conex prin introducerea unor taieturi. D aire r Definitie: Se numeste ordin de conexiune numarul minim de taieturi prin care domeniul se transforma intr-unul simplu conex, marit cu 0 unitate. Exemple: CD are ordinul de conexiune | <> domeniu | conex are ordinul de conexiune 2 <> domeniu 2 conex.TEST 1 1) Ce legatura exista intre corpul numerelor reale R si corpul numerelor complexe C. 2) Puteti compara numerele 2 + 3i si 3 - 2i? 3) Trecerea la conjugat corespunde unei operatii geometrice in planul complex. Care este aceasta? 4) De ce numarul complex z = 0 nu are forma trigonometrica? 5) Pentru z € C* fixat, ce reprezinta, din punct de vedere geometric multimea Arg z? 6) Fie D, = {z € C* | jz) =r} CC, unde r > 0 este fixat si functia f: (—2, 2) > C, f(t) =e", Determinati imaginea lui f, modulul lui f si studiati injectivitatea lui f. Dac g : D, > C. g(z) = determinati h : (1, x] -» D,, cu proprietatea c& goh = f, 7) Explicati de ce in complex exista un unic simbol « care se identifica cu orizontul planului complex. 8) Reuniunea a doud discuri inchise i disjuncte din planul complex este un domeniu? Explicati de ce! 9) Care din urmatoarele relatii este adevarataé (-2) © = 0; (Q)o= 10) Exista in complex nedeterminarea — ©? Explicati de ce!2. FUNCTI ELEMENTARE {N COMPLEX Definirea functiilor elementare in complex se face astfel: se dezvolta functia elementara reala in seria de puteri in jurul originii pe intervalul de convergenta (-R, R), se inlocuieste x cu z in aceasté dezvoltare, obtinandu-se expresia functiei elementare pe discul de centru origine gi rasa R. Aceasta transformare conserva proprietatile de continuitate si derivabilitate ale functiei considerate. 2.1, SERH DE PUTERI {N COMPLEX Fie S.a,2"0 serie de puteri, unde a, ¢ C, Vn © Ngiz eC a Notam cu A multimea de convergenta a seriei date. Definitie: f : A > C, definita prin f(z) = Sou,2" se numeste & suma seriei de puteri. TEOREMA ABEL. Fiind data 0 serie de puteri Sa" in is complex, exista un numéar real R > 0 asa incat: 1) pentru orice z € Sa(0) seria este absolut convergenta; 2) pentru orice z ¢ S,,(0) seria este divergenta; 3) pe orice disc $,(0) cur < R seria este uniform convergenta. Observatie: a) Pentru jzj = R teorema nu decide natura seriei; b) Avem S,(0) c Ac S, (0, TEOREMA CAUCHY - HADAMARD Pentru seria de puteri Ya," raza de convergent este data de divergenta -16-Observatie: faci a, # 0 VY n > no atunci putem folosi si a, | formula: |/R = lim| fem 2.2. FUNCTIT ELEMENTARE DIRECTE 2.2.1 FUNCTIA EXPONENTIALA. Definitie: Se numeste functia exponentiala in complex, functia exp : C — C defini prin tim =D timo + = 0 ne Al Notam: exp z =e”. Propozitie: Functia exponential in complex, are proprietatile: He=I 2) e- ef Vame€ vzeC 3)e 4) ¢%40,¥zeC 5) eh =e", ¥ ze C, Vk © Z, adicd exponentiala este periodica de perioada 2kni, k € Z. Demonstratie: He se obtine ludnd z = 0 in definitia functiei. de #0,VzEC -17-2.2.2 FUNCTIL TRIGONOMETRICE DIRECTE iN COMPLEX Functia sinus in complex si functia cosinus in complex : Se numeste functia sinus in complex, functia sin : C > C definita pri | wt Ts Yen 3 Grey Qe di) ti Se numeste cosinus jn complex, functia cos : C > C definita prii tet oy" Principalele proprietai ale acestor functii sunt: a) PARITATEA SI IMPARITATEA se pastreazd sin(-z) =~ sin z, Vz € C, sinus este functie impara cos(—z) = cos z, Vz € C, cosinus este functie para b) Formuta Euer ” = cosz+isind VzeC Demonstratie: = (ec) _a((ey". (i) ” ser _5(oh “Rne 5} LOU Gt LCV Eye cos z+isinz ¢) EXPRIMAREA EXPONENTIALA A FUNCTHLOR SIN $1 COS in formula Euler e” = cos z + i sin z facem transformarea 2 > ~—Z $i obtinem e~” = cos z—i sin z. Adunand cele doua relatii obtinem e” + e~ ” = 2 cos z iar seaizndu-le obtinem e ~ e° = 2 i sin z, de unde: si loos= Toate formulele legate de sin si cos din trigonometria clasica, ramén valabile si in complex: cos’z + sin’z = 1, VZEC cos(z; +22) = cos z; cos z)~ sin 7; sin 25, etc. d) PERIODICITATEA FUNCTHLOR SIN $1 COS sin (z+ 2kn)=sinz,¥zeEC, VkeEZ cos (z + 2kn) =cosz,¥zeC VkeZ adica functiile sin si cos in complex sunt Periodice si au aceleasi perioade ca si omoloagele lor reale. ~18-