INGRIJIREA PACIENTILOR CU HERNIE INGHINALA

1. DEFINIIE Hernia este caracterizata prin exteriorizarea spontana, pariala sau totala, temporara sau permanenta a unui organ din cavitatea peritoneala sau a nveliului sau printr-un punct sau zona mai slaba a peretelui abdominal, previzibila anatomic ale crei stri de deficienta morfologica si funcionala se pot agrava in afara oricrui traumatism printr-o predispoziie speciala, congenitala sau ctigat. Hernia inghinala este o boala frecventa, ntlnit mai ales la brbai, caracterizata prin ieirea pariala sau totala a unui organ printr-un orificiu al canalului inghinal sub tegumentele intacte.

. ETIOLOGIE SI PATOLOGIE Factori predispozanti: Ereditatea; Condiiile de alimentaie; Condiiile de mediu si munca (munca fizica grea); Starea tonusului muscular a peretelui abdominal pelvin (hipotoniile musculare). Factorii favorizanti sunt reprezentai de eforturile mici, repetate, din bronitele cornice, stricturile sau eforturile de mictiune ale bolnavilor, obezitatea si sarcinile repetate. Factorul determinant esenial este efortul depus de majoritatea bolnavilor in perioada activa a vieii care rupe echilibrul dinamic dintre presiunea intraabdominala care are tendina de a impinge viscerele mobile in afara si rezistenta peretelui abdominal, care se opune acestei tendine continue. Acest efort poate fi mic si brutal (muncitori in fora) sau mai mic si repetat si realizeaz apariia herniei in punctele si zonele de rezistenta mica a peretelui abdomino - pelvin numite puncte sau zone heraiare.

TABLOU CLINIC a. Semne funcionale generale: Jena epigastrica discreta; Uneori greuri (traciuni de mezoceri); Tulburri de tranzit, predominnd constipatia; Tulburri de mictiune. b. Semne funcionale locale: Apar in mers, in ortastatism prelungit, in efort. Se caracterizeaz prin: Senzatie de greutate Tractiune Uneori jena dureroasa locala Herniile cu gatul foarte ingust sau herniile mici prin distensie pot fi doreroase. Herniile foarte voluminoase, cu orificul herniar foarte larg, sunt de cele mai multe ori foarte bine tolerate.

. Semne fizice: Bolnavul este examinat iniial in: Ortastatism Repaus Dup un efort (tuse, mers) care face sa apar (sau sa se mreasc) o hernie spontan redusa prin decubit. La inspiraie "tumora herniara" poate fi: Rotunda Alungit Pirifarma Muetilobata La palpare apreciem consistenta care in funcie de coninut poate fi: Elastica-renitenta (intestin) Moale-paroasa, neregulata (epiploon) Uneori sensibila (mezoce) Examenul bonlavului culcat pune in evidenta: Reductibilitatea herniei- prin presiune blanda progresiva ncepnd de la fundul sacului se reintroduce coninutul in cavitatea abdominala (manevra taxis); Repartiia herniei la efort de tuse si expansiunea in efort continuat este un semn clasic;

NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A CAVITII ABDOMINALE

CANALUL INGHINAL Este un traiect situat intre straturile musculoaponevrotice ale regiunii inghinale a peretelui ventral abdominal care las sa treac la brbat cordonul spermatic si la femeie ligamentul rotund. Traiectul sau este oblic ndreptat in jos, nainte si nuntru, paralel cu arcada femurala si situat pe linia ce unete un punct situat la 1-1,5 cm de spina iliaca anterosuperioara cu spina pubisului; msoar 4 cm la brbai si 4,5 cm la femeie.

PERETELE DORSAL Privit dinspre faa peritoneala prezint trei zone limitate de trei denivelri ca trei coarde formate din uraca pe linia mediana, cordonul fibros al arterei ombilicale mai in afara si crosa arterei epigastrice cel mai lateral. Aceste trei formaiuni anatomice delimiteaz pe peretele peritoneal dorsal, trei gropite (fasete): faseta inghinala interna (limitata de uraca si cordonul arterei ombilicale); faseta inghinala mijlocie (intre ombilicala si crosa arterei epigastrice); faseta inghinala externa (situata lateral de epigastrica). In zona mediala a peretelui dorsal, peritoneul este intarit de urmtoarele formaiuni fibroase sau tendinoase situate in planuri suprapuse dinainte -inapoi. Pelierul dorsal al orificiului dorsal al canalului inghinal, ligamentul Calles format din expansiunea aponevrotica a oblicului extern de partea opusa; Tendonul conjunct (unirea tendoanelor de inserie a muchiului oblic intern si transvers); Ligamentul Henle si marginea externa a muchiului drept abdominal

Poriunea din aceasta zona a fasetei inghinale mijlocii cuprinsa intre tendonul conjunct (medial), ligamentul Hesselbach (lateral) si bandeleta ilio pubiana (candal) formeaz zona sau punctul slab al peretelui dorsal al canalului inghinal; este locul de electie pe unde se formeaz herniile inghinale directe. In zona laterala a peretelui dorsal, in afara crosei arterei epigastrice, peritoneul este dublat de fascia transversalis, intarita la rndul ei de ligamentul Hesselbach (lateral), care limiteaz si mrete candal orificiul profound al canalului inghinal limitat lateral de fascia iliaca. La nivelul fasetei inghinale externe, prin orificiul profund al canalului inghinal se formeaz herniile inghinale oblice externe, al cror sac si coninut coboar in canal, nuntrul tunicii fibroase a cordonului format din evaginarea in jurul cordonului, a fasciei transversalis. In concluzie, zona de formare a herniilor inghinale (zona herniara) este situata la nivelul peretelui dorsal al canalului inghinal, care prezint doua puncte slabe: la nivelul faselor mijlocii si la nivelul orificiului profund al canalului inghinal (faseta externa).

EXAMENE PARACLINICE Teste screening Hemograma: Normala in herniile necomplicate; Hemoconcentratie in hernia inghinala strangulata; VSH - normal; Glicemie; Radioscopie cardio - pulmonara Uree sanguina: Normala in herniile necomplicate; Crescut in hernia inghinala strangulata. Examene radiologice: Radiografia abdominala simpla in ortostatism evideniaz imagini hidroaerice. In herniile strangulate sunt obligatorii: tranzit baritat; irigoscopie si irigrafie; cistografia si cistoscopia. Sunt necesare de efectuat doar in cazul herniilor voluminoase pentru a aprecia natura coninutului.

TRATAMENT Tratamentul cuprinde trei aspecte: a. profilactic; b. curativ; c. al complicaiilor,

a. Tratamentul profilactic Profilaxia herniilor, consta in tratament tonifiant al musculaturii abdominale prin exrcitii fizice ca: Mersul pe jos, drumeia, unele sporturi cum ar fi calaria, scrima, gimnastica si mai ales notul.0 Tratamentul balnear in staiuni ca: Predeal, Pltini, Covasna, Govora; Hidroterapie in staiuni ca: Felix, Eforie Nord; Evitarea si tratarea complicaiilor; Evitarea si tratarea tulburrilor in mictiune; Climatoterapie in cazul slbirilor accentuate pentru refacerea rapida in greutate si a forei fizice; Tratarea obezitii prin regim alimentar corespunztor si o activitate fizica educativa;

INGIRIJIRI PRE SI POSTOPERATORII PREGTIREA PREOPERATORIE Actul operator constituie pentru bolnavii spitalizai un eveniment deosebit fata de care manifesta teama si ingrijorare. Asistenta medicala fiind in contact pennanent cu bolnavii este datoare sa participe la pregtirea pentru operaie respectnd recomandrile fcute de ctre medic, incurajandu-i si castigandu-le Increderea. O buna pregtire preoperatorie preintampina diferite accidente ce ar putea surveni in timpul operaiei sau imediat dup operaie. Pregtirea preoperatorie a bolnavilor are mai multe etape: Pregtirea preoperatorie generala; Pregtirea preoperatorie locala; Pregtirea preoperatorie spec

In pregtirea preoperatorie speciala: dezbrac hainele bolnavului cu grija pentru a nu traumatiza bolnavul si pentru a nu-i accentua durerile sau i se vor tia hainele; la indicaia medicului, o asistenta medicala va executa golirea, splarea gastrica, golirea vezicii urinare cu sonda Demeure la femeie, in cazul interveniei pe micul bazin, va fi atenionat pentru mictiune voluntara; protezele dentare mobile vor fi scoase, invelite intr-o bucata de tifon si vor fi puse in noptiera bolnavului, iar bijuteriile vor fi predate familiei sau administraiei spitalului cu proces verbal; la indicaia medicului anestezist, asistenta medicala va respecta doza si ora injectrii medicatiei preanestezice, va administra un hipnotic Opium, cu Morfina, Mialgin, un barbituric tip Fenobarbital si un vagolitic Atropin.

INGRIJIRILE POSTOPERATORII ALE BOLNAVILOR

Pregtirea materialelor in vederea reanimrii postoperatorii In vederea pregtirii materialelor si reanimarea postoperatorie, va pregti materialele pentru perfuzii, seringi, ace, garou, soluii de perfuzat, aspiratorul si sondele, materialele pentru tratamentul medicamentos, analeptice cardio - vasculare si respiratorii, alcool, pregatirea borcanelor necesare cu suporturi pentru aspiraie, drenaj pleural, verifica sursa de oxigen. Pregtirea materialelor pentru supravegherea bolnavilor Asistenta medicala va pregti: termometrul, cronometrul, aparatul pentru tensiune, borcan pentru diureza, foaia de temperatura pentru terapia intensiva. Transportul bolnavului operat va fi efectuat cu cruciorul pregtit cu ptura, cearceaf, aleza. Bolnavul este aezat in poziie de decubit dorsal, cu capul intr-o parte, invelit pentru a nu raci. Transportul se efectueaz silenios, cu blndee, fara zdruncinturi, care pot fi factori socgini. Supravegheaz: pulsul la carotida, eventuala vrstura, apariia cianozei, perfuzia daca se continua in timpul transportului si drumurile.

INGRIJIRI INDIVIDUALIZATE Planul de ngrijire al bolnavului Generaliti Rolul esenial al asistentei medicale const n a ajuta persoana bolnav sau sntoas n efectuarea acelor activiti care contribuie la nsntoirea acestuia (sau la o moarte uoar), activiti pe care individul le-ar face fr ajutor dac ar avea puterea, voina sau condiiile necesare de a face aceasta, n aa fel nct, individul s-i recapete starea de independen ct mai repede posibil. "Codul pentru asistentele medicale" descrie de asemenea 4 responsabiliti, care definesc direciile importante i anume: 1. promovarea sntii; 2. prevenirea sntii; 3. restaurarea sntii; 4. nlturarea suferinei.

Cazul I Pacientul D.I in vrsta de 85 ani cu domiciliul in Cmpulung Moldovenesc, se prezint pe data de 15.03.2011 la camera de garda a Spitalului din Cmpulung Moldovenesc, acuznd dureri i existenta unor formaiuni pseudotumorale in regiunea inghinala dreapta. Aceste dureri au debutat in urma cu 6 luni si s-au accentuat progresiv. Este internat cu diagnosticul medical de: hernie oblica externa inghino-funiculara dreapta. Culegere de date: Nume si prenume: D.I Vrsta: 85 ani; Sex: masculin; Starea civila: vduv; Ocupaia: pensionar; Condiii de locuit: bune; Alergii: neaga; Antecedente personale - patologice: cura chirurgicala - hernie inghinala stnga si pneumonie in anul 1980.

Manifestri de dependenta: Dureri in regiunea inghinala; Tegumente uor palide; Stare generala modificata; Anxietate uoara. Surse de dificultate: Efort fizic exagerat; Stresul; Stare de disconfort. Probleme actuale: Disconfort din cauza herniei oblice externe inghino - funiculare dreapta manifestata prin dureri in regiunea inghinala dreapta.

Aplicarea planului de ngrijiri pe perioade 15.03.2012 - 20.03.2012

Data 15.03

Diagnostic de nursing - dureri n regiunea inghinal dreapt, datorit efortului fizic mare, manifestat prin stare de disconfort

Obiective

Interveniile asistentei Proprii Delegate - administrez calmante i sedative conform indicaiilor medicului; - recoltez produse biologice pentru analizele de laborator, conform indicaiilor medicului; - nsoesc pacientul la examinrile paraclinice recomandate de medic. - asigur mediu de siguran (poziionare); - Supraveghez, determin i nregistrez funciile vitale n foaia de observaie; - supraveghez faciesul i comportamentul; - linitesc pacientul i-l ncurajez, explicndu-i actul operator, pregtirile necesare, precum i felul anesteziei.

Evaluare

- ameliorarea durerilor - pacientul s accepte intervenia chirurgical - mbuntirea strii generale

- pacientul are o poziie adecvat; - pacientul susine c durerile au diminuat n intensitate; - am recoltat produse biologice pentru analizele de laborator; - pacientul va fi pregtit pentru intervenia chirurgical ce se va efectua a doua zi; - dieta hidric 2000 ml 2500 ml/zi; - T = 360C, P = 78b/min, TA = 120/70 mmHg, R = 18 resp/min;

18.03

- dificultate n a se odihni din cauza durerilor

- pacientul s-i recupereze orele de somn

- asigur un somn odihnitor cu respectarea ciclului noapte-zi, zi-veghe - creez condiii fr poluare sonor - urmresc funciile vitale fr a deranja pacientul - poziionez ct mai comod pacientul, innd cont de constrngerile fizice ce i pot deranja n perioadele de scurt trezire. - urmresc evoluia plgii i pansamentul - calmez durerile prin mijloace nefarmacologice, nvnd pacientul s-i regleze respiraia i s foloseasc tehnicile de relaxare.

- administrez calmantele indicate, precum i sedativele necesrae.

- dup intervenia chirurgical pacientul susine o diminuare a durerilor, i-a putut relua programul de odihn - pacientul este mult ameliorat - plaga are o evoluie spre vindecare - pacientul respect regimul de masa (dieta hidrozaharata) - este comunicativ i mai relaxat - se supravegheaz n continuare funciile vitale i se administreaz tratamentul.

Epicriz Bolnavul se interneaz pentru hernie inghinal, se intervine chirurgical, s-a aplicat cura hernian. Evoluie postoperatorie favorabil, se externeaz cu recomandrile: - evitarea eforturilor fizice timp de 9 sptmni; - scoaterea firelor peste 8 zile de la intervenie; - schimbarea pansamentului la dou zile.

BIBLIOGRAFIE Curs de anatomie Prof. Dr. Al. Ianculescu UMF- Bucuresti Fiziologie Prof. Dr. I. Baciu- editura didactica si pedagogica- Bucuresti 1977 Tehnici de ingrijire generala a bolnavului Dr. Georgeta Balta- editura didactica si pedagogica 1983 Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos Florian Chiru, Letitia Morariu, Gabriela Chirueditura CISON Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali Lucretia Titirca- editura Viata Medicala romaneasca Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali Lucretia Titirca- editura Viata romaneasca Urgente medico-chirurgicale Lucretia Titirca- editura medicala. 9. Chirurgie si specialitati inrudite. M. Constaninescu- Editura Medicala; Bucuresti-2000 10. Manual de medicina interna C. Borundel- Editura All, Bucuresti, 1995.