6 ace nl a crater RS il erg re Detol cals fas, aia) potash Gorut nfazoesiet nated Be ated ceceh Git Naroesk Gotgertt echt ects Gos Uanteisir atone tency ates ane Drama cad Mezlan nue sTSTGRNEAEIE! se otsen:m opanem Ya antitf foarie mieten), expr, Snct Toe lodul, eobalan, toare Fonul_nolibdena,sromu,Selenl Tndiforent de eantfiatan existentt fo onanism, toate clementete finale Hlopene sfot cxou/iote port e& organismal rule poate soi Heese Golocil: Atmantn din ilimantatie ntorictrsin dinted cle devse tina, updo perioada mai scurla sa tai lungh de limp, maladie eo onjall respectiva. © serie de cerveiri adue argunsente of gi site clemente minor ar putea fi necesare viet, cutm este cal siliciulus nichelulul, vanadulvs Penin alte clesente miinerale cum aint arsenul, aluminial, aural arin} Boral, trom mereurul, plumbul ele, cereelBisle de pina seu fu aul evdenfiat acfiunt ullle, Prezen{a lor"th organism. fran eats coneiderald impurificare = Ait mentiu bioclemeate, St si pentsi clementele poliante, da. eoncentrafile lor tn organism depaseze anumite linite pat corer ese hederte st chiac toxlee, malagese sau cancerigene, Marja ds siguent Anise rafia filologick si doza daundtoare variazh Ge a vin clement fen Dintse multiplele roluri fadeplinite de bioe'oment organism, amintin citeva eu caracter genet A inted fo shrcturs tuturor celulelor si lichidelor (terstijate Unelefesulur sat deosebit ce bogate in elemento minetale {onic cinta: Janjei dintre, apa intra $1 extracelulara; 7 = " seas stan neo ht ai Participa Je foarte multe Brocese biochimice anabolice sau catabolice: aecyok” MVM Tn contractia musculasl. gi in rescti Je minerale in A acti on t “64 5.1, SODIUL Win oiginlem adult de 20 fr Ee deze mal sles tn ichidle erceeans ogg £00, BL se ‘Spalul electrolit cationic ai acestori Seen Sy te ES Dh a Hinata Canliatea relinuta ta organi ee 32 28Ee dap sgl ST are poubiiatn de @ gin #0 ala tecesitale, aie fe slimes ch rat ante sate ede parte aa, a Satin ecnisaarg Seakhat eane shee Alimentatia obignuiti aduce suficlent sodiu’ ‘eind tultd din produse In care nu sm Ipcorperabante: the oboe ingress te erst aay Sera, Be fn mod patologic, tn insufisienta. cortico-suprarenall, fantaian A Cafpecbcmt de ankle pubes, mult mal Unperan pn em secnile ay ste dapunien rolee lala ae ke a timp foie zw Searels ita ae eae a8 Tn multe colectivititi consumul media se situeszh Intre 10-30 gfpere ‘Eel de sodh census dues in cranes pa a Silat et hipertesiuees Src Gia al ene eee idk s chew tlt 6 teccogt nomad te ei eee ers2. romain — K= Cantitates totala de potasiu fnte-un erganiam adult este th’ mele ago" grams, conetituind principalul cational etdelar Intescelulate YJoaca-un-Tol important h presiuvea osmoties, Sn echilibeul seld-baa al modi intraclass tn meninerea balan thse eampartimenee - gi extracclulare. In timp ce sodiul refine apa in organist, fies eliminaren saa ssoiaagatinsleasl shen, Cantie miei de potasiu din lichidele interstifiale aint necesare pentru transi Fea excitatiel de ls terminatille nervoasa la Grganele etectoare: Ta lake {ul museular trece din csluld in lichidul extracelular cressind sivelul fn singe 5i elimiaarea in utin8, Fat de miyychiul cardiac, are acfiune atta gonicd cu calciul: ionii de potasin accelereazi ritmul cardiac iar cel de alsin fl rirese < ‘0 parte din potasiu este legatd de proteinele celulare gi favorizeazi sinlezs br, De aceea necesarul de polasia crgte ort de ete or exist o Stare de anabolism protale (in ereqlere, la femel gestanta, in refacerea jupa boli consumptive ete). . a ome Powasil exle neceanr pent scien wn enim tte cake acelea de sintezi a glicogemulul din gh ; Se estimeazd ci necesarul de potasiu este aserninitor sodiu (2 g pe #i la adulfi) In condifi obignaite, alimen errrf corenfe prmare de origine alinen- frat teabe aoa ced se rlieerh decent pasice rete dare, aedoce are delete: ti Mie fnmiiena fe manifest. prin obocell. greats oases sealate nervont elon cach ‘cu ol cea cat sep coin: aioe ee eee rintee cele mal bogate se 4 SH Rpuaslal eve Tare elspindlt tn alimente. Prince i Insel camnea pestle, majriaten leguimeor i frvcslor”piinen eae fi inlermediara, fasolea albi, nucile ete. Laptele i produsele lactate S rodusele din fini alba, zahieul, produ- eon cast al mich Ir poles din lnk ath shut sele zaharoase sf bduturile aleoolice distilate 6.18.3, CLORUL— Cea mai mave parte din cele eeact00 forganismul sdultului se giseste sub formi Ue WF anion-al Tichidalor extracelulare. Alituri de scilu, potasiu gi aifi electrolifi, clorul intervi inten presivnil-gemotce, a echilbrule) ncidcbaes, a. balante fnire aientae’colpartirehle tiulare ql umotaie: Schinburlle de clor au foe ‘ntse hematll 1 plasm favorizeard tixarea i cedarea de Gite nemeglbind u exigenhl gi bloxtdulut de carbon, Bl este neces pent formaren aidult cloridtie ain stn). gastisypentea ectivarea Silage! sallvare $ ponte lininarea prin rinicht @ Brovusilor de cates lism azolat (ure, acs tie) ee sleet oe steouroe pr Rega ntl seins Jn organisin se feeg-in-sivelulcinichiul, exctsul find rapid exeretat, Ee cnalderh Gimt’g coc peesemigit pe tepin tesois tulul, Actastd contiate eile Turnfzatt tniotdesuna de’ alimentalia sbiq- hulld iar prin sarea de bucilirie addugald alimentelor se deptceste feevent rafia Ustolegit, Vareiturle repetate diareele pcelungite s{ transpiraile ebundente 9 aven ea urmare spolleren organismular In clor. Unele steste ale del ‘itulat de clor au fost menffonste la sodiu $1 polasiu deoarcce piesderile se fac preponderent sub forina sfrurilor cloruiui eu acegl calionl Nai frebuie amintit ci sciderea clorului in singe se insoleste de diminuare’a aciditffit gasrice gi poate £1 o cauzd a relenjiei azolate (acotemnie avin loropenie). a si soil 91 potasiay,clorut cate Ixy riopindit ta alimente init hu se pune problema carenfel alimentare fn plus, sarea de bucktiee Fepredint& un furnizor de dlor, adugat auesca in mod abuaiv alimentelo Dintre elementele minerale necesare omului, celciul se giseste in £08 mal mare cantitate in organism 1i00—1400 grame la un adil, Apres ximativ (99%-se concentreard in oate-fi-dinti-thdeplinind un important SF eect, forma de foslattrialele (hidroxinpailf) gi mic cant- $e carbonat, sulfa, cittat, clorura gi florurd de ealeiu, impeegnenzd de fermen. La nastere, chee wine de 20 acta in BNE ch Inbogtticea tn alr de seh a Scttie histolace ot elon cata cemna Sst un ener in uci olin Fenaoiei en ‘fact al nein aa, cide teen ain mal promufals 9 oral spare gaa reroasa tl Invaldasta, Fenomenal ie weieets Sot opm aio ott fesutrle mol canttaten de cafe este tedunh 10 mg Te 100' ral plants 9h 9 eae cit masouae) indeplineyte rolurt importante: '* 100 a feu ~ Matie i camlre dogtl ‘ots sealing, colinsterart Sey es em sie gaa, owe — sctiveask factorul Inirinsce Castle ened abeoebyin itaminel By din degene ne ee smgfit cP In mecanismal contracts muscular a segaren meabitahit membrenelor, oe oi — swe electe simpaticomimetice i antegoniem Ac{ionearh parasimpaticomimeter venice Si eae — Impreund cu magnezil ‘diminun excitabitaten sees ce. + fustiticat utlinren mrurloe Mi te eer camara ioe esi) in heuropathiatle. Selderen calcul iestael ae etermina spusmatil, tlanie s sonvula) a cop tebe Mh cemiel este regiat 40° acfiunes a incl harmony pei activé a vitominel Ds (1,25-dihidroxtcolecnioteal sion: lal eal Cael se abseae un printeun mecanism de teasanast.agtfy. In condiit obnolle numatt0 all Gin eating ae calc ingeratd trece bariera intestinall, Absorblia ele hice tenes ditaten gastrich normal si de prezenta in Intestin a sitanifed De inte, 2ei, Aeldulul lati, aeidul elite, emioscator gf strange Bllare, Bef poltivs, factor cave Insolubilizesel ealcul Ml retue uilloares . ‘Asa sint:exeenul de fosfor, acdul exalie acid Lite, extesul de Selsey, ipcactdilatea gastriet. Cind raportul caliu/fesfor devine subuitee eae plusul de foofor lesgd calcul ea fostat de ale patie solver aceasta se realizeazi freevent deoarece fosforul este mult tat a In glimente det caleluhieg maga 1 : a G Acidul oxalic formesta cucalehal sirui prastic tagolubile, Cane {Aji mari,de acid oxalic ¢t oxalafi st gisese in sp tomate, ceead, smochines—— Acidul fitie (ac. inozitol-hexafesforic) ge eoncentreasi tn miffelor de cereale si leguminoase tscale, in nicl 91 unele leaga calciul in complexe pulin solubile, Plinea neagr’, {4 alimente bogate in acid fitie devin pirii aluatului insao parte din {itafi sint hic shi in fa Cind regimul alimentar este foarte bogat in grisimi tea nu sint bine digerate (ea in afecfiuni acizii grasi rimagi neabsorbifi formeneh sipumurt | excesul de celulozi diminal absarbfia calciulkcalle: fates corporats, necosarul de eal= Pig seep or carl t aiemenes e stare flologic® cave miveyte nevolu, Daci es femell ni este suficionth, ca plese Tu numal vezer= ES scumutate ta carsul sarcinl, cli ealcin din strwetuen fesuiuritor “expunindwse in decalcifier, spasmofilie xi crampe musculare ‘Comitetul de experi PAC/OMS a recomandat urmatonrcle vaqit ‘medil zilnice de calein: Mulfi antori (mai ales din Europa gi America de Nord) reco- Aisnah font ext toi tock de exit, 100-1800 mg tn cop fntve OW 12 ani, adel cent, FOOTY wha-asuls 00 “a perlosta ae Tasuficienja dé clei primard sau secundari unor tulburiri de ibsorbfie, poate determina poe e alheemallal le coal gi a osteomala- ciel sau osteoporozel Ia le-sdulie st virsinice 7 fe ee aoc et att cpectal alumentar de colciu dept- Ferle nevotle fiviolygice, oryanismul se apiri_bine micsorind_procontul by ela-senale-de exiciu, Tolusl ex'stt situati tare miseanismele homeosiaielclcice se pot devegla. De obleel aceasta se Hntlmplt ind se consunnA in mod repetat prostse limentare indie tial tnbogiite ta calcu 4i mai ales dup adminlatreten de, cantnat foarte mari de vitamina D, In aceste cari calcemia cassie apes tke Bune de caleu fo tnichi gin alle organe st fesufini mal. 1 ctile att See es a Sursele alimentare de caletu: lop ture reprezini® cea Bal importants sursh de cate, AGensta' se datareyte tuplilul ct ole fn-eaatitslimar| din acert clement, in acclagi (imp, qutsuness tin favorabile . penira. absorbjia.g1- utilizarea.metabalied: “eaportul Sulfeston.supsaunilar, prezen{a vjtaminel.Dy, Igctorey, ciiictice a Beoteinelor, absenta Tail, oxtiatlor ati, Lapteie de ‘vack confine fp medi« 120 mg ealca la 100 mn fat bcnsetutile F corcoriveos Bind ts de 7B ori. Cantitali mai mici de ealeiu 91 ca un coterne oe ¥edus decit cel din produsele lactate, sint aduse fe legume gi de fructe, e Defivatele eercaliere gi earnea sint sirace in calciu, Foc exceptie din peste in sos tomat in care, din cauza mediului acid, eal- Sn ome co sles (oe os si tn carne, Or wid sel GeO anata Sette alee en Sine tno cope a ; EROS. GN Zatti dc Restul de 20% se giseste in jesutr mde | vol plate 9 meta ett eae ae Sil Unde of 2biue Sacuiareae ( Maan a cur cca cei Th aera prt strut’ ae ya renee cree Foi ie eas Sa enbrgar e #aglns EDR GR EBs" fay" cots alee ge meen ane metabolizirii glucidelor, acizilor grasi gi aminoacizilor este obligatoes Procen{a radicwulul foifat. Maloritaten vitamiselor in. geupul Baio ea ip cn rae nee i fost, pindoxalosat, FAN, FAD, NAD, WADE Fatal aapeA peri te sstncle ages poco agony baal eer Cacfnensl de unr digstek «ete Wie Hato di Sng ae eae adn mg fosfor anorganie ta 100 ‘) prin’ mecanisine aseminitoare eu capitolul ,,caleiu*, fapt, intre fosfor g caldu existi multiple interrela{ii metabolice. % = Tai de lover: dere foniral ets tg ae ot ran aon na ceereee, atl te a tpt ene Drssrupir dea acai at Gael tas ce aa exper{i PAO/OMS a considerat cA regimurile slimentare care aduc can- fil tligertede cua eta pe senia eG, ea See aoe ee Malaitate spaceindir veceaunaa ative aes ana tcora a ala de tie oe tate as nee 88 fie ceva mai ridieat dectt cel de fosfor (report Ca/P eupraunitar) tar it oduct Se ea cas Gee Laptele, brinzeturile, carnea, viscerele, pestele, outle. #preparse tele cu asifel de alimente aduc cantitéfi mari de. fesfor"de calitate (cu coeficient utilizare digestiva ridicat). Legumele $i fruciele reer i Seminfele de cereale si leguminoase uscate, precum gi Preperate din find integrald sau neagr& sint bogate tn fosfor dar acesta. se giseste in majoritate sub forma de seta fitic a a " caull clare ete asin pat ee metale, Confinutul redus de calciu al cerealelor accenti ‘acest. nea ane. 6.1.5.6, MAGNEZIUL 5, In organismul adult se gésese 20—30 grame dem de jumatale din aceasta cantitate participa’ la miner sub forma de fosfat de magneziu si carbonat —— ‘oi, magneziul se concenireazé in celule ca $i