Sei sulla pagina 1di 4

CAIET DE SARCINI - CONSTRUCTII FINISAJE

1. Normativ pentru executarea tencuielilor umede C 18 - 83 2. Instructiuni tehnic pentru executarea placajelor din faianta, majolica si placi ceramice smaltuite CESAROM C 6 - 86 3. Mortare pentru tencuieli cf.instr.tehn. C 17 - 82 Materiale utilizate 1. Nisip STAS 1667 - 76 2. Apa STAS 790 - 84 3. Ciment -F25; M30; Pa35 STAS 1500 - 78 4. Var bulgari pt. c-tii STAS 146 - 80 5 Ipsos pentru constructii STAS541/1 - 80 6. Cenusa de centrala termoelectrica STAS 8819/1 - 80 7. Piatra de mozaic ( gris si praf de piatra ) STAS 1134 - 71 8. Diasin STAS 8625 -70 9. Intirzietorul de priza Replast, pentru prepararea mortarelor de ciment 10. Intirzietor de priza pentru mortarele de ipsos fabricat de ICPILA 11. Placi de faianta STAS 233 - 86 12. Placi de majolica STAS9405 - 80 13. Placi ceramice smaltuite CESAROM STAS7813 - 73 14. Ciment Portland alb STAS7055 - 80 15. Pigmenti naturali STAS6476 - 61 16. Silicat de sodiu solutie STAS2902 - 61 17. Aracet DP 25 sau D 50 STAS7080 - 80 MORTARE OBISNUITE DE ZIDARIE SI TENCUIALA Dozaje uzuale pentru mortare de tencuiala cu var si ciment ----------------------------------------------------------------------------Materiale pentru 1 mc mortar ----------------------------------------------------------Marca Tipul Ciment Var hid- Var pas- Nisip mortarului mortarului ---------- ratat, ta sau -----------F25 M30 var pasta slam de mc kg sau slam carbit kg kg carbit mc kg ----------------------------------------------------------------------------- M 4T Var - 0,375 500 1,25 1550 M 10 T Var-ciment 145 135 0,250 325 1,20 1500 M 25 T Var-ciment 180 171 0,200 260 1,20 1500 M 50 T Ciment var 290 275 0,085 110 1,18 1450 M100 T Ciment var 370 0,045 60 1,10 1350 M100 T Ciment 385 1,25 1550 ----------------------------------------------------------------------------Prepararea mortarelor pe baza de ciment si var hidratat se va face numai prin procedee mecanice, cea pe baza de ciment si var pasta sau slam de carbit se poate face fie pe cale mecanica , fie manual. Dozarea componentelor se face gravimetric sau volumetric pentru lianti si agregate. In cazul in care prepararea mecanica a mortarelor se face la locul lor de aplicare, ordinea de introducere a componentelor este urmatoarea: -pentru mortarele cu var hidratat se introduce la inceput apa si apoi componentele solide; -pentru mortarele cu var pasta sau slam de carbit, se introduce mai intii apa, apoi varul pasta sau slamul, dupa care se pune in miscare tamburul pina ce se obtine un lapte omogen si numai dupa aceea se introduc agregatele si cimentul. Durata de amestecare a mortarului va fi de aproximativ 1 minut. Perioada maxima de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel ca ele sa poata fi utilizate in bune conditii, variaza in functie de natura liantului, astfel : -la mortarele de var ( marca M4T ) pina la 12 ore -la mortarele de ipsos var ( marca M50T ) pina la 15 minute -la mortarele de ipsos var ( marca M50T ) cu intirzietor de priza pina la 1 ora -la mortarele de ciment (marca M100) si ciment var (marca M50T) fara intirzietor de priza, pina la 10 ore -la mortarele de ciment (marca M100) si ciment var (marca M50T) cu intirzietor de priza, pina la 16 ore Consistenta mortarelor se va stabili in raport cu felul lucrarilor si cu suprafata pe care se aplica.Mortarele de tencuiala pentru executarea diferitelor straturi ale tencuielilor trebuie sa corespunda urmatoarelor tasari ale conului etalon: - pentru sprit , aplicat manual 9 cm - pentru smir , aplicat manual 5 .. 7 cm

Prescriptii tehnice de baza

pentru grund ,aplicat manual ,7 .. 8 cm, aplicat mecanic 10-12cm pentru stratul vizibil, pentru mortar care contine ipsos 9-12 cm pentru stratul vizibil, pentru mortar fara ipsos 7-8 cm Pentru executarea tencuielilor subtiri ( de 5 mm grosime ) pe suprafetele netede de beton in medii umede se vor utiliza mortare pe baza de polimeri ( cu adaos de aracet E 50 ). CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTAREA TENCUIELILOR Controlul si pregatirea stratului suport Pentru executarea tencuielilor de buna calitate zidaria de caramida a peretilor trebuie sa fie uscata, suprafetele de beton sa fie uscate. Suprafetele straturilor suport pe care se aplica tencuielile trebuie sa fie curate, suprafetele cu rabit sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate. Rosturile vor fi curatate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adincime de 3 - 5 mm, iar suprafetele de beton netede vor fi aduse in stare rugoasa. Se vor acoperi suprafetele din lemn sau metal existente in zidarie, cu plasa de rabit, in cazul suprafetelor din lemn ,sub rabit se va aplica fie carton asfaltat, fie alta solutie hidrofuga pentru a se evita umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala. Suprafetele din lemn ale tavanelor, care urmeaza sa fie tencuite vor fi acoperite cu sipci de lemn de 22x38 mm si trestie, care se vor fixa pe grinzile din lemn ale tavanelor, la intervale de cca 2 cm intre ele. Inaintea de baterea trestiei se va verifica planeitatea intregii suprafete, defectele locale se vor corecta prin cioplirea sipcilor in dreptul iesindurilor, iar la intrinduri prin baterea a inca unui rind de trestie. Executarea trasarii suprafetelor de tencuit Trasarea se executa cu stilpisori de mortar, cu scoabe metalice lungi , sipci de lemn, repere metalice de inventar, astfel ca sa se asigure grosimea prescrisa a tencuielii stabilita prin proiect. Executarea amorsarii Suprafetele de beton ( ale tavanelor, stilplor si simburilor ) si ale zidurilor vor fi stropite in prealabil cu apa, apoi se va face amorsarea prin stropire cu un sprit care se aplica in grosime de 3 mm Compozitia spritului lentru aceste suprafete va fi un amestec de ciment si apa ( lapte de ciment ). Suprafetele peretilor din zidarie de caramida vor fi in prealabil stropite cu apa si eventual vor fi amorsate prin strop cu mortar fluid in grosime maxima de 3 mm, care va avea aceeasi compozitie ca a mortarului pentru stratul grund. Amorsarea suprafetelor teavanelor de sipci si trestie se va face prin stropire cu un sprit din mortar de var ipsos. In timpul amorsarii se va verifica ca spritul sa fie aplicat cit mai uniform, iar inaintea aplicarii grundului se va verifica daca spritul este suficient de intarit, si daca suprafata amorsata este suficient de rugoasa si aspra la pipait cu mina. Executarea grundului Grundul, cel mai gros strat al tencuieli ( 5..20 mm grosime ), se va aplica dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului,in cazul suprafetelor de beton si 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. In cazul in care suprafata spritului este prea uscata se va uda cu apa inainte de aplicarea grundului. Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat, intr-unul sau doua reprize, grosimea totala fiind de 15 mm pe suprafetele suport din sipci si trestie, si pina la 20 mm pentru restul suprafetelor. Aplicarea grundului pe timp de arsita se va face luindu-se masuri de protectie contra uscarii prea rapide, prin acoperire cu rogojini umezite. La executarea grundului se va verifica sa se realizeze o suprafata plana si verticala, care sa rectifice si sa ascunda toate defectele stratului suport. La fatadele cladirilor spritul si grundul se vor aplica de sus in jos, de pe schele de fatada, montate la cca 50 cm distanta de la fatade. Inaintea aplicarii stratului vizibil se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aibe granule de var nehidratat care poate provoca impuscaturi pe suprafetele tencuite. Executarea stratului vizibil Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit tinci, de aceeasi compozitie cu stratul de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pina la 1 mm, sau in cazuri speciale, numai cu ciment si praf de piatra. Pentru obtinerea unei grosimi minime a stratului vizibil (2..5mm) mortarul de tinci se va arunca cu mistria la intervale de timp de 3 -5 minute, , astfel ca intre aceste intervale sa se niveleze cu drisca. Stratul vizibil se va prelucra in functie de materialele si sculele utilizate , tencuielile respective purtind urmatoarele denumiri: driscuite, gletuite, stropite, sclivisite, decorative din materiale speciale. Tencuielile interioare gletuite se vor realiza fie prin inchiderea porilor tinciului cu un strat subtire ( cca 1 mm ) de pasta de var cu adaos de ipsos (glet de var), fie prin acoperirea tinciului cu un strat subtire ( cca 2 mm ) de pasta de ipsos ( glet de ipsos ) netezita fin. Pentru gletul de var, in pasta de var se va adauga cca 100 kg ipsos la 1 mc varpasta, pentru a se accelera intarirea gletului. Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport cu un anumit grad de umiditate ( nu este perfect uscat ), in cantitati strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului. EXECUTAREA LUCRARILOR DE PLACAJE PE SANTIER La aplicarea placilor ceramice pe pereti portanti de zibarie sau beton care sint pusi sub sarcina chiar in timpul executiei si intaririi lor, ceeace mareste fenomenul de contractie si curgere lenta, este necesar ca placarea sa se faca la cel putin o luna dupa incarcarea cu greutate permanenta ( executarea integrala a acestor ziduri si acoperirea cladirii ) Lucrari care trebuesc terminate inaintea executarii placajelor: inaintea de inceperea placarii peretilor interiori si exteriori,trebuie sa fie terminate urmatoarele lucrari:

- invelitoarea cladirii, inclusiv logiile si balcoanele, cu amenajarea scurgerilor in solutia definitiva sau provizorie, astfel incit suprafetele pe care vine grundul si placarea sa fie ferite de actiunea precipitatiilor atmosferice -toate profilele, solbancurile, glafurile, etc. - montarea tocurilor la ferestre si usi - tencuirea tavanelor si a suprafetelor care nu se placheaza - montarea conductelor sanitare, electrice, de incalzire, inglobate sub placaje ceramice - probele conductelor tuturor instalatiilor ingropate - montarea diblurilor sau a dispozitivelor speciale pentru fixarea consolelor instalatiilor sanitare - imbracamintile pardoselilor reci se pot executa fie inainte fie dupa executarea placajelor. - imbracamintile pardoselilor din lemn se vor monta dupa executarea placajelor - plintele si scafele prefabricate se vor monta inainte de executarea placajelor, cele turnate pe loc, dupa montarea placajelor Pregatirea suprafetei pe care urmeaza a se aplica placi ceramice Inaintea aplicarii placajelor se var prgati suprafetele ca si in cazul tencuielilor umede, vezi paragraful Controlul si pregatirea stratului suport Dupa pregatirea suprafetelor, se va aplica: -pe pereti de caramida sau de beton, un sprit din mortar de ciment-nisip ( 0 - 3 mm ), dozaj volumetric 1 : 2 si apa pina la consistenta de 12 cm pe conul etalon ( STAS 146 - 80 ), mortarul se va aplica cu mistria sau canciocul, in grosime de 3 - 5 mm -dupa 24 ore de la aplicarea spritului se va aplica grundul care se va executa cu mortar de ciment avind dozajul de 400 kg ciment la mc de nisip ( 0 - 3 mm ), introducindu- se in amestec pentru o mai buna lucrabilitate si 0,05 parti ( 1/20 ) var pasta la o parte de ciment in volume, dozajul volumetric este 1:3,5:0,05 ( ciment: nisip: var-pasta ), consistenta mortarului corespunzatoare la o scufundare a conului etalon de 6 cm, grosimea grundului va fi de 1 - 2 cm. Pe pereti de zidarie grundul se va aplica in doua straturi, fiecare de cca 10 mm grosime.Cel de al doilea strat se aplica dupa ce primul strat s-a zvintat, iar fata lui se va netezi cu drisca de lemn. Pe pereti de beton grundul se va aplica intrun singur strat de 8 - 10 mm grosime. Suprafata grundului se va zgiria cu mistria sau cu ajutorul ariciului. Planeitatea grundului se va verifica cu dreptarul de 1,2 m lung.,admitindu - se cel mult doua unde de maximum 3 mm. Grundul se lasa 8 -24 ore sa se usuce inainte de aplicarea propriu zisa a placajului. In cazul placajelor din placi de faianta si majolica lucrarile pregatitoare se executa pina la aplicarea spritului, mortarul de grund nu se va aplica in strat continuu pe suprafata peretelui, ci se va aplica pe spatele fiecarei placi, placile de faianta fiind tinute in prealabil in apa minim 1 ora. Inainte de a fi aplicate pe pereti placile de faianta vor fi scurse 2 - 3 minute de apa. Trasarea placajelor se va face atit pe orizontala cit si pe verticala,in felul urmator: - se aseaza pe cant un dreptar de lemn de 2 m lungime, la nivelul suprafetei finite a pardoselii, dreptarul va avea latimea vitoarei plinte ( 10 - 15 cm ). Dreptarul se va aseza pe doua repere, se va verifica orizontalitatea dreptarului. - Verticlitatea suprafetelor ce urmeaza a se placa se obtine cu ajutorul unor repere verticale din bucati de faianta fixate provizoriu cu mortar de ipsos pe suprafata tencuielii, la cca. 1m distanta intre ele. In cazul placarii peretilor in care pardoselile nu sint executate,nivelul acesteia se va stabili fata de linia de vagriz, care se va trasa cu ajutorul furtunului de nivel, plecind de la cota + 1,00 m, de la nivelul podestului finit al scarii. Montarea placajului Asezarea placilor va incepe de la colturi si se va realiza in rinduri orizontale, de la stinga la dreapta si de la plinta sau scafa in sus.Se fixeaza primadata doua placi, cea din stinga definitiv, cea din dreapta provizoriu, urmind ca aceasta din urma sa se fixeze definitiv dupa montarea completa a rindului. Mortarul de grund se aplica pe dosul fiecarei placi , pe cca 2/3 din suprafata placii, apoi se fixeaza placa pe locul de montare cu o apasare usoara cu mina si cu ciocanire usoara cu coada mistriei, astfel ca surplusul de mortar sa iasa deasupra si in dreptul placii. Dupa terminarea montari rindului, surplusul de mortar se netezeste cu mistria pe suprafata de placare a rindului urmator.Mortarul de legatura intre stratul suport si placa nu trebue sa formeze un cimp continuu, ci trebuie sa aiba intreruperi in dreptul rosturilor, pentru ca in acest fel sa se limiteze cintractia mortarului. Eventualele goluri ramase in dosul placilor se vor completa cu mortar, dupa executarea fiecarui rind, cu ajutorul mistriei, pe la partea superioara a placilor. Aplicarea placilor de faianta cu paste subtiri adezive, in amestec cu polimeri, pe pereti de beton cu fata plana si neteda sau pe pereti din zidarie ale caror suprafete au fost aduse la planeitate prin lucrari pregatitoare, se va face pe un strat de sprit de 3 - 5 mm grosime. Aplicarea placilor se face dupa cum urmeaza: -Placile de faianta si suprafata peretelui cu stratul de sprit uscat se amorseaza in prealabil cu o solutie de aracet DP25 (D50), cu apa cu dozaj volumetric de 1:3. Amorsa se lasa sa se usuce pe perete cca 2 ore, iar pe suprafata placilor cca 1/2 ore, placile fiind mai poroase absorb amorsa mai repede. Placile se aplica cu urmatoarea pasta adeziva; ciment, nisip 0 - 1 mm; aracet DP25; apa in proportie volumetrica 5 parti: 2 parti : 1 parte : 2 - 3 parti. Dupa amestecarea componentilor uscati se adauga componentii lichizi. Pasta se aplica pe spatele placilor in grosime de 3 - 5 mm Pentru completarile la colturile intrinde sau iesinde ale incaperii, precum si la asezarea placilor cu rosturi alternate, placile de faianta se vor taia la dimensiunile dorite, cu ajutorul taietorului cu diamant. Gaurirea placilor de faianta pentru trecerea conductelor se va face cu ajutorul ciocanelului de faiantar, prevazut cu

cioc din otel dur. Dupa 5 - 6 ore dupa montare, resturile de mortar ve vor indeparta de pa suprafata plcata, cu o cirpa umezita. Umplerea rosturilor orizontale si verticale se va face ulterior cu ciment alb, folosindu -se o pensula cu peri moi si un spaclu din material plastic. Dupa 1 ora de la rostuire suprafata placajului se va sterge cu o cirpa umezita in apa.

Potrebbero piacerti anche