Comunicarea eficient cu copiii acas i la coal

Felul n care vorbesc prinii i profesorii i arat copilului prerea lor despre el. Afirmaiile lor influeneaz ncrederea i preuirea pe care acesta o acord propriei persoane. ntr-o mare msur, limbajul celor mari, determin destinul acelui copil. Exista o legatura directa intre ceea ce simt copiii si felul in care se comporta. 1. In loc sa negi sentimentele Tradu sentimentele in cuvinte Ex: Asa NU "Elev: NU pot sa scriu nici un eseu, urasc istoria!! Parinte: Nu-i adevarat!! Elev: Nu am nici o idee despre ce sa scriu!!! Parinte: Ba o sa iti vina daca nu te tot plangi atat! Elev: Ce ma intereseaza ce s-a intamplat acum nu stiu cati ani!! Parinte: Ba trebuie sa te intereseze!" Ex: Asa DA "Elev: NU pot sa scriu nici un eseu, urasc istoria!! Parinte: Nu e usor sa alegi subiectul despre care vrei sa scrii. Am aflat parerea ta despre istorie. Te intrebi pe cine poate interesa ce s-a intamplat cu mult timp in urma." 2. In loc sa critici si sa dai sfaturi Accepta sentimentele printr-un cuvant sau sunet Ex: Asa NU "Elev:Mi-am pierdut cheia! Parinte: Nici nu ma mir, esti un neatent Elev: Ma omoara mama Parinte: Si ce? Are dreptate! Ei lasa, du-te si cauta la obiecte pierdute, poate e acolo!" Chiar daca esti bine intentionat, dand sfaturi, nu il lasi pe copil sa isi asume responsabilitatea si sa incerce sa isi rezolve singur problema. Ex: Asa DA "Elev:Mi-am pierdut cheia! Parinte: Oh!!! Elev: O aveam aici in buzunar, cred ca a cazut in clasa Elev: Asta e a doua oara in saptamana asta Ma omoara mama Parinte:..hh.. Elev: Merg sa o mai cautiar de acum o voi lega de gat sa nu o mai pierd! Parinte: Aha!!" Metode de ai atrage pe copii sa coopereze 1. Descrie problema In loc de acuzatii Ce neatent esti uita ce ai facut pe jos! Descrie problema Sunt niste mizerii pe jos! In loc de sarcasm Cine e geniul care nu a scris numele pe lucrare? - Descrie problema Am o lucrare nesemnata! In loc de a da ordine Incetati cu galagia! - Descrie problema Se aud vocile voastre de departe. 2. Da informatii In loc de acuzatii Cum poti sa murdaresti banca? Da informatii Banca e facuta ca un suport pe care sa pui caietele si sa scrii.

In loc de remarci dispretuitoare Ce-ti miroase bluza! - Da informatii Echipamentul de educatie trebuie spalat mai des pentru a mirosi frumos. In loc sa invinuiesti Ce cauta discheta pe jos? - Da informatii Dischetele stricate sau murdare nu mai functioneaza. 3. Ofera o varianta In loc sa dai un ordin Ofera o varianta In loc de o profetie descurajatoare Ofera o varianta In loc de o amenintare Ofera o varianta Capcanele pedepsei. Metode care duc la disciplina Ex: Copilul: %#&%"=(nu sti sa fac tampenia asta de ecuatie!!! Adultul: Ti-am spus sa nu mai injuri, esti pedepsit! Alternative la pedeapsa: Indica o solutie utila "Ce suparat esti! N-ar strica daca ai incerca sa iti exprimi nemultumirea fara sa injuri!" Alternative la pedeapsa: Exprima o dezaprobare ferma, fara a ataca persoana "Ma deranjeaza un limbaj de acest fel!" Spune ce pretentii ai "Doresc sa gasesti o alta modalitate de a-mi arata cat esti de furios!" Ofera o optiune "Ori injuri pentru tine, in gand, ori folosesti cuvinte care sa nu jigneasca pe nimeni." Daca totusi, copilul nu inceteaza, lasa-l sa simta consecintele purtarii lui Sa rezolvam problemele impreuna, acasa si la scoala Asculta care sunt sentimentele si necesitatile copilului. "Parinte: Pari foarte suparat pentru nota de la teza Copilul: Pai! Sunt suparatnu am stiut tot, desi am invatat aseara!" Rezuma punctul de vedere al copilului. "Parinte: Pari descurajat. Ai incercat sa inveti, dar nu ai reusit tot." Exprima-ti sentimentele si necesitatile "Mi-e frica sa nu ramai in urma daca nu inveti tot." Invita-l pe copil sa analizati impreuna situatia. "Ma intreb, daca ne punem amandoi mintea la contributie, crezi ca vom putea gasi niste metode eficiente de a invata?" Noteaza toate ideile Hotarati impreuna care idei va plac si cum planuiti sa le puneti in practica

Pledoarie pentru o coala ideal

Atunci cnd se vorbete despre coala, cuvntul care ar trebui s ne sintetizeze gndurile, tririle, atitudinile, proiectele i demersurile practice este responsabilitate. E un sentiment permanent care nu trebuie s-i piard din intensitate nici cnd este vorba despre profesori, nici cnd e vorba de elevi. Am citit de curnd un articol intitulat sugestiv Ce pregtim? Elevul pentru scoal sau coala pentru elev? E interesant i descurajant, totodat, s constatm ct de greu se n-telege faptul c e mai uor s ajustezi coala, dect s ajustezi elevul. De ce, oare, se con-sider att de necesar ca scoala s-i pstreze dreptul (regal) de a-i ncrca din ce n ce mai mult programele, de a multiplica informaiile din manuale, lungindu-le n plus cu fel de fel de caiete tematice i culegeri, de a mri si ncorseta cu povara temelor absurde i de a-i fichiui pe bieii elevi care in cu greu pasul cu viteza din ce n ce mai mare a locomotivei la care sunt nhmai? De ce trebuie pregtit elevul, iar coala nu trebuie s se pregteasc n mod deosebit sau nu n direcia cea bun? Pe elev nu-l intereseaz nici cuvntul tranziie, nici cuvntul reform. Habar nu are c programele colare s-au modernizat. Simte ns c geme sub povara lor. Nici nu e impresionat c exist manuale alternative pentru c alegerea nu-i aparine. Ceea ce are el de fcut e s nvee i s aib deplin ncredere n adulii care se ocupde tranziie i de reform. Aceast ncredere l cost destul de scump. Il cost energia, bucuria, spontaneitatea, plcerea de a deschide o carte; l cost ncrederea n coal. Convingerea mea rmne c o coal ideal e cea care promoveaz modelul lui a nva s nvei pentru a ti cum s te integrezi, s te perfecionezi i s te autodepeti, astfel nct s fie stimulate resursele creative, specifice fiecrui tnr, ncurajndu-se studiul, cutarea, cercetarea, creaia, autoeducaia i autoinstruirea. Intr-o coal eficient, profesorul ar trebui s realizeze o comunicare optim, s manifeste un comportament empatic, s favorizeze schimbul de informaii, s creeze un climat de lucru favorabil, o stare afectiv pozitiv, o relaie permisiv care s ncurajeze gndirea creativ a elevilor, apreciindu-le rspunsurile originale i solicitndu-i s fac propuneri nonconformiste. Un climat deschis nu nseamna lipsa disciplinei! O atmosfer desctuat de rigiditate, de stereotipii, nu reprezint lipsa ordinii i logicii. Profesorul nu mai e sursa direct de informaie, actorul n rol principal,ci mediatorul ntre elev i lumea nconjurtoare, cel care sprijin,ndrum elevul n efortul su personal, n antrenarea n experiene proprii. coala ideal are rolul decisiv n depistarea, formarea i manifestarea aptitudinilor creatoare, asociind ideea de noutate cu termenul valoare. Invarea e considerat o relaie de ajutor care exclude judecata i se bazeaz pe ncredere. Grija profesorului trebuie s fie aceea de a ajuta fr a impune. Prin evaluare, sporete calitatea nvtrii, stima de sine, spiritul autocritic si autoncrederea elevilor, reuindu-se transformarea creionului rosu (simbol al miestriei dasclului) ntr-o baghet magic a devenirii elevilor-parteneri. S-ar implini astfel ndemnul adresat de profesor discipolului su: Nu merge naintea mea! / S-ar putea s nu te pot urma. Nu merge n urma mea! / S-ar putea s nu te pot conduce. Mergi alturi de mine / i fii partenerul meu.

Lectii de comunicare
O fetita vine foarte suparata acasa dupa prima zi de scoala in clasa intai si ii spune mamei: - nu vreau sa ma mai duc deloc la scoala!

- de ce, draga mea? O intreaba mama. - pentru ca nu stiu sa scriu, nu stiu sa citesc si nici sa vorbesc nu ma lasa! Va suna cunoscut? De multe ori credem ca, daca noi spunem ceva, cel din fata noastra intelege exact ce am spus noi. In realitate acest lucru este valabil in foarte putine momente. De ce? Pentru ca fiecare dintre noi filtram informatia pe care o primim in functie de experienta noastra, iar ceea ce rezulta poate fi asemanator cu ceea ce ni s-a transmis sau foarte diferit de aceasta. Problemele care ne apar in relatiile cu ceilalti sunt, in cea mai mare parte a lor determinate de o comunicare ineficienta. Din pacate nimeni nu ne invata in scoala cum sa comunicam. Noi incepem sa comunicam imitand modelele din familie, din grupurile de prieteni sau din mass media, dar nu ne intrebam niciodata daca aceste modele sunt eficiente sau nu. Astfel ajungem sa perpetuam ca niste robotei modele de comunicare de multe ori distorsionate care sunt in dezavantajul nostru si al relatiilor noastre. Cum sa facem sa comunicam eficient? Asum-i un rol activ in comunicare Ce inseamna aceasta? A fi activ in relatia de comunicare inseamna sa nu ne mai limitam doar la a reactiona la ceea ce ne transmite persoana din fata noastra, ci sa fim noi insine creatorii relatiei de comunicare, sa ne asumam responsabilitatea de a modifica ceea ce nu este benefic si functional in acea relatie. Cu alte cuvinte, este nevoie sa iesim dintr-o relatie de comunicare de tipul ochi pentru ochi, dinte pentru dinte si sa ne asumam o relatie de comunicare de tipul hai sa vedem cum putem rezolva aceasta problema. Respect-i libertatea de a fi diferit Primul pas pe care avem nevoie sa il invatam daca dorim sa ne imbunatatim semnificativ relatiile de comunicare se refera la a fi atenti, atunci cand dezbatem un subiect cu cineva, sa nu indentificam subiectul dezbatut cu noi insine si cu persoana cu care vorbim. De multe ori se ajunge in situatii foarte neplacute in care fiecare dintre cei doi care poarta un dialog se identifica puternic cu propriul punct de vedere si il identifica pe cel din fata sa cu punctul de vedere al acestuia. Astfel dialogul dintre cei doi, nu mai este un dialog intre doua persoane despre doua puncte de vedere, ci se transforma intr-un dialog intre doua persoane despre propriile lor persoane. Ajunsi in acest punct, in loc sa se emita argumente pro si contra pentru doua puncte de vedere, se ajunge la a se emite atacuri la persoana. Vi se pare cunoscut? Indiferent de subiectul discutiei noastre, este important sa ne amintim de respectul pentru persoana din fata noastra. Putem sa nu fim de accord cu punctul ei de vedere, dar sa ii respectam libertatea de a fi diferita de noi insine. Alege s fii salvamarul comunicarii Pentru a scapa de aceasta distorsiune a comunicarii este necesar sa ne pastram atentia treaza pentru a putea sesiza momentul in care suntem in pericol de a fi luati de valul identificarii sau momentul in care interocutorul nostru este pe punctul de a fi luat de

acest val. Aici intervine rolul nostru activ in comunicare, exersarea capacitatii de a ne corecta si de a-i atrage atentia celuilalt atunci cand observam ca apare tendinta de identificare cu subiectul discutiei noastre. MODALITI DE COMUNICARE PROFESOR ELEV Comunicare. Termen iritant: este o debara neverosimil, n care se gsesc trenuri i autobuze, telegrafe i canale de televiziune, mici grupuri de ntlnire, vase n ecluze i, bineneles, o colonie de ratoni spltori, de vreme ce animalele comunic, aa cum o tim cu toii. Zadarnic l critic, l resping, l frmieaz cercettorii i gnditorii: termenul revine mereu la suprafa, virgin i pur. A comunica e bine. (Y. Winkin, La nouvelle communication - 1981)

Problematica relaiei profesor-elev se afl n centrul preocuprilor n tiinele educaiei. Dialogul colar constituie de fapt axa principal n jurul creia graviteaz ntreaga problematic instructiv-educativ din coala contemporan. Dac admitem c efectul aciunii educative depinde de calitatea agenilor, educator i educat, ct i de relaia dintre ei; c sursele blocajului in n mare parte de relaia profesor-elev(control aversiv subiectivism n apreciere, necunoaterea personalitii elevului sau a mediului su social, cultivarea la elevi a unor motivaii negative, autoritarism, indiferen la succes, disciplin asigurat numai prin interdicii i solicitri, tranzacii compromitoare, reacii exclusiv punitive la eec, ncurajarea vedetismului i multe altele), atunci vom putea aciona n cunotin de cauz n sensul prevenirii blocajelor i, respectiv, al deblocrii fluxului informaional i de influenare formativ n relaia profesor-elev. Cum acionm pentru a evita blocajele, pentru a asigura calitate relaiei educator-educat? Prin nsuirea unor modaliti de comunicare. Majoritatea comportamentelor, mai ales modul n care comunicm, le-am nvat cu toii n timpul copilriei, prin imitarea persoanelor pe care le-am considerat modele. Primele modele au fost prinii, apoi profesorii. La fel ca i noi, elevii nva s comunice observndu-i pe cei din jur. Noi, profesorii, reprezentm modele pentru muli dintre elevii notri. Ceea ce prezint n continuare are drept scop contientizarea unor modaliti de comunicare prin care, pe de o parte, ne putem face mai bine nelei de ctre elevi i pe de alt parte, i putem ajuta s se deschid mai mult fa de noi. n acelai timp, exersarea acestor modaliti, de exemplu la orele de dirigenie, i poate ajuta pe elevi s comunice mai eficient ntre ei, nlturnd conflictele cu colegii. Aceste modaliti de comunicare sunt de altfel foarte simple, muli noi utilizndu-le n mod spontan. Ascultarea este o verig principal a actului de comunicare. Profesorii pe care i prefer elevii i crora le comunic problemele pe care le au, sunt cei care tiu s asculte. Unele probleme pe care le are elevul se pot rezolva la acest nivel, al ascultrii, deoarece fiind ascultat, copilul are ocazia s-i exprime dificultatea, s-o contientizeze mai bine, s-o analizeze i, n felul acesta, uneori, ajunge singur la o soluie. Ascultarea poate fi de dou tipuri: a) pasiv elevul vorbete, dar nu tie dac este ascultat(cealalt persoan l privete, dar nu i ofer niciun indiciu c l ascult, se gndete la altceva, se ocup cu altceva sau privete n alt parte). b) Activ, care se poate realiza prin urmtoarele modaliti: Semne prin care i artm c l ascultm i l ncurajm s continue: ne uitm la el, ne aplecm spre el, dm aprobator din cap, spunemda, h, continuetc. Repetarea emoiilor sau a sentimentelor pe care le exprim elevul. Exemplu: Elevul: Am mers pe terenul de sport ca s m joc cu ceilali, dar nu m-a bgat nimeni n seam i m-am simit singur. Rspuns: Deci te-ai simit singur pe terenul de sport.

Sumarizarea redarea concis a coninuturilor exprimate de elev. Exemplu: Elevul: Ieri m-am trezit trziu, am ntrziat la coal. Am luat doi de 4, iar dup aceea m-am gndit c n-are rost s mai stau la coal, aa c am plecat. Rspuns: Deci ieri ai avut o mulime de ncurcturi la coal. ntrebrile de clarificare: Poi s-mi spui mai multe despre asta?, Unde?, Cum s-a ntmplat? Este de preferat s se evite ntotdeauna ntrebarea De ce? care determin o justificare i nu cauza real a comportamentului. Exerciiu cu elevii: Elevii i povestesc n perechi cte o ntmplare personal. Timp de 5 minute povestete un elev, iar cellalt l ascult activ, apoi se schimb rolurile. La sfrit, elevii din fiecare pereche i spun cum s-au simit n timp ce au vorbit i ce ateptri aveau de la cel care l asculta. Tonul vocii dac vorbim pe un ton calm avem mai multe anse de a obine un comportament dorit din partea elevului, dect dac i vorbim pe un ton ridicat. Se poate constata c unii copii, chiar i atunci cnd doresc s comunice cu colegii lor, nu vorbesc, ci strig. Aceti copii acas sunt certai frecvent i, n felul acesta ei au nvat c singura modalitate prin care se pot impune este prin ridicare tonului. Vorbirea calm aplaneaz conflictele. Exerciiu cu elevii: Un elev exprim o afirmaie pe tonuri diferite, iar ceilali elevi comunic ce simt, ce gndesc i ce reacii le provoac tonul cu care a fost rostit aceast afirmaie. Utilizarea de mesaje centrate pe propria persoan: Exemple: Eu nu pot s predau lecia dac facei zgomot. M enerveaz cnd v plimbai prin clas n timpul orei. Evitarea mesajelor centrate pe cealalt persoan:Vorbii tot timpul; Acum ai s te liniteti, altfel te pun absent! Exprimarea unui repro cu ajutorul mesajelor centrate pe propria persoan se poate realiza prin specificare urmtoarelor componente: descrierea comportamentului nedorit al elevului+efectul concret+emoia pe care o simii. Exemplu: Dac m ntrerupei atunci cnd explic ceva, s-ar putea s uit lucruri importante, voi nu vei nelege corect, iar eu voi fi nemulumit. Este recomandabil evitarea modalitilor ineficiente de comunicare: Ordinul, comanda:Arunc guma la gunoi!; Taci odat! Ameninare, avertizarea:Dac mai vorbeti o dat nentrebat, te ascult din recapitulare i i dau 3! Moralizarea, predica:Ar trebui s tii c nu ai voie s faci asta! Oferirea de soluii:Eu n locul tu m-a apuca de lucru. Critica, blamarea, acuzarea:Tu eti ntotdeauna cel care face glgie; Eti prost crescut! Ridiculizarea, utilizarea de cliee: V comportai ca slbaticii! Interpretarea, analiza, diagnosticare:Faci asta numai ca s atragi atenia!; Ai probleme psihice! n concluzie, comunicarea cu elevul presupune disponibilitate din partea profesorului, deschidere, abiliti de ascultare i exprimare verbal i nonverbal a mesajelor.