Sei sulla pagina 1di 1

Libertate , responsabilitate i democraie

Libertatea umana i determinismul Tratnd problema libertaii , care reprezint o tem pentru filosofie , remarcm ambiguitatea termenului (ex. muncitorul care a devenit omer spune n mod obinuit c a fost pus pe liber i chiar c e liber , scpnd de obligaia programului de lucru , dar in realitate ct de liber se simte ? , mai ales dac are familie de treinut . De aceea , se impune s definim cu mai multa claritate ideea de libertate , pentru a nlatura ambiguitatea , pentru ca niciodat mai mult ca n vremurile noastre nu au fost folosite cuvintele libertate, democraie , cu scopul de a nfrumusea realitatea n care acestea sunt ncalcate . Totalitarismul a ncalcat i chiar a suprimat libertaile politice . nalturarea totalitarismului comunist dupa `89 a dus ns la apariia iluziilor libertaii fr limite , a libertaii conceput ca liber arbitru . n euforia postdecembrist , a fost ncercat si eperiena iluziei libertaii , dar a avut ca consecina suita de evenimente dramatice pe care le-am cunoscut , urmate de prbuirea economiei i de scaderea nivelului de via al populaiei . Mult vreme , libertatea a fost definit ca o necesitate neleas . O asemenea accepiune a gsim la Hegel. O prefigurare a unei asemnea concepii ntlnim nc din antichitate . Se credea atunci ca oamenii se apropie de virtute , in msura n care se conformeaz legilor universului . Aceasta , credeau ei , este i calea de a deveni liberi , supunndu-se desitinului prefigurat in aceste legi . Era vorba de o viziune care in fapt echivala cu anularea libertaii . Conceperea n manier tradiional a libertaii ca necesitate neleas a fost dezvoltat si de Marx , care spunea ca libertatea nu e altceva dect capacitatea de a decide n cunotin de cauz , ea constnd totodata n a ne domina pe noi nine i a domina natura exterioar , dominare ntemeiat pe cunoaterea necesitilor naturii .