Cap I. Dreptul De-a lungul timpului multi oameni au definit dreptul ca fiind arta binelui si a dreptatii.

Mai marii filozoi au avut multe alte definitii pentru drept, spre ex. Kant a defint dreptul ca fiind un ansamblu al conditiilor care limiteaza libertatile pentru a face posibil acordul lor. Dreptul este deci, un ansamblu de norme juridice. Cuvantul drept are mai multe acceptiuni : regula sau ansamblu de reguli de conduita facultate apartinad individului de care el se poate prevala in raporturile cu semenii sai stiinta sau domeniu de studiu

Cu alte cuvinte dreptul poate fi : - subiectiv obiectiv ca stiinta (istoric)

Dreptul obiectiv ansamblu de reguli de conduita, generale sau obligatorii, dupa care se desfasoara activitatea unama in societate. Dreptul subiectiv consecinta ce deriva din dreptul pozitiv asupra persoanelor, facultatea, prerogativele, obligatiile ce revin persoanelor. Aceste prerogative private ca un tot, denumite si drepturile omunui , constituie statutul juridic al unei personae. Dreptul istoric este dreptul ce nu mai exista in vigoare.

Cap . II Norma juridic Conceptul de norm juridic i trsturile acesteia. Norma juridic este un element constitutiv al dreptului. Ea este o regul de conduit instituit de puterea public sau recunoscut de aceasta, a crei respectare este asigurat, la nevoie, prin fora statului. Scopul normei juridice este acela de a asigura convieuirea social n direcia promovrii i consolidrii relaiilor sociale potrivit idealurilor i valorilor ce guverneaz societatea respectiv. Prin intermediul normelor juridice se reglementeaz relaiile interumane. Norma juridic este elementul constitutiv sau "celula de baz" a dreptului. Norma juridica are 3 tresaturi : Caracter general rezulta din caracterul sau abstract, tipic,impersonal si permanent. Caracter impersonal - vizeaza toti oamenii. Caracter obligatoriu regula de drept trebuie respectata. Acest character se asigura prin constrangerea statala.

Actiunea normelor juridice in timp perioada de timp in care norma juridica produce efecte juridice. Putem evidentia 2 momente principale referitoare le aspectrul actiunii normelor juridice in timp: 1

a) Momentul initial al intrarii in vigoare a actului normative b) Momentul final al invcetarii actiunii normei juridice. Actul normativ intra in vigoare 1) 2) Din momentul publicarii lui oficiale Din momentul adoptarii actului normativ

Norma juridica actioneaza numai in prezent si viitor, de accea un princioiu fundamental al actiunii normelor juridice in timp este Principiul Nerectroactivitatii. Acest principiu stabileste regula conform careia legea este incidenta, se aplica tuturor faptelor din timpul in care se afla in vigoare. Legea are eficienta deplina si continua din mom. intrarii in vigoare si pana la iesirea din vigoare. Legea dispune numai pentru prezdent si viitor.

CLASIFICAREA NORMELOR JURIDICE Se face dupa : 1) obiectul reglementarii: -exista atatea categorii de norme juridice cate ramuri de drept exista 2) forta juridica - in functie de pozitia sau rangul actului normativ in care sunt cuprinse. Normele juridice cuprinse in decretele presedintelui Rom., in ordonantele si hotararile guvernului in ordinele si instructiunilor ministrilor si altor conducatori de autoritati centrale ale admin. publice etc. 3) caracterul conduitei pe care o prescriu -norme juridice imperative: impun o anumita conduita de la care nu se permite nici o abatere; in caz contrar, intervenind forta de constrangere a statului. Conduita impusa poate fi pozitiva sau negativa, iar nerespectarea ei atrage aplicarea unei sanctiuni. Se subclasifica in :-onerative si proibitive. Normele juridice onerative prescriu in mod expres obligatia de a savarsi o anumita actiune. Normele juridice prohibitive interzic in mod expres savarsirea unei actiuni. -norme juridice dispositive : - prescriu in favoarea subiectilor de drept anumite drepturi, precum si posiblitatea de a-si alege dintre mai multe conduite prevazute conduita pe care sa o urmeze, iar in masura in care nu se folosesc de aceasta previziune vor urma conduita prevazuta. Se subclasifica in : -permisive (atributive), supletive si de recomandare. Normele juridice permisive nu impun si nu interzic savarsirea unei actiuni. Normele juridice supletive dau posibilitatea subiectilor de drept sa-si aleaga dintre mai multe conduite prevazute, conduita pe care sa o urmeze. Normele juridice de recomandare se utilizeaza cu prilejul reglementarii unor probleme de interes general ale activitatii organizatiilor cooperatiste sau pers. juridice fara scop patrimonial. 4) sfera de aplicare: -generale (de drept comun), speciale si de exceptie. N. J. generale se aplica tuturor relatiilor sociale din ramura respectiva, si este cea mai cuprinzatoare. N. J. speciale curprind o anumita categorie de relatii din cadrul aceleiasi ramuri , se refera deci la o sfera mai restransa de relatii sociale. N. J. de exceptie derogari de la conduita prescrisa de normele generale sau normele speciale. Ele sunt de stricta interpretare si aplicare, deci nu pot fi extinse prin interpretare.

5) dupa teritoriu: -generale-se aplica pe intreg terotoriul tarii noastre -locale -se aplica numai intr-o unitate administrativ teritoriala (oras sau judet) si parti din terit. tarii noastre 6) dupa gradul de determinare : -determinate normele care au un continut complet. -nedeterminate sunt normele care nu au continut complet.Ele se subclasifica in:de trimitere si in alb. Normele juridice de trimitere sunt norme al caror continut urmeaza sa fie completat cu alte texte normative la care se face trimitere si care exista deja. Normele juridice in alb sunt normele al caror continut urmeaza sa fie completat ulterior printr-un alt act normativ, care in momentul adoptarii normei respective nu exista. Cap. III Izvoare formale ale dreptului

Notiunea de izvor al dreptului civil este privita sub aspectul a doua intelesuri: in sens material prin izvor al dreptului civil se desemneza conditiile concrete de existenta ale societatii, care stau la baza normelor civile. in sens formal prin aceasta expresie se inteleg formele speciale de exprimare a normelor de drept prin care se consacra vointa statala. Intregul sistem de izvoare ale dreptului il putem diviza in 2 grupe mari : legile; alte acte normative subordinate legilor.

Legile se impart in: 1) legi constitutionale; 2) legi organce; 3) legi ordinare. 1) Constritutia : - este legea fundamentala a unui stat, definind principiile dupa care statul este guvernat modul in care puterea suverana este distribuita fiecarei institutii si modul de exercitare a puterii de catre fiecare institutie. Rolul unei constitutii este acela de a stabili un ansamblu de reguli care sa garanteze cetetenilor ce nimeni nu va putea sa abuzeze de puterea pe care aceasta o incredinteaza alesino statului. Constitutia si legile constitutionale sunt cele mai importante izvoare de drept, deoarece se afla in varful intregului sistem de acte normative. 2) Legile organice: - poltrivi legii fondamentale, prin legea organica se reglementeaza sistemul electoral, organizarea si desfasurarea referendumului, organizarea Guvernului, organizarea invatamantului etc. 3) Legile ordinare: -legile care nu se refera la cele constitutionale sau organice sunt legi orfinare. Ceastea se deosebesc dupa insemnatatea si ordinea adoptarii lor. Se adopta cu votul majoritatii relative(jumatate+1). Hotararile si ordonantele Guvernului Romaniei sunt acte normative bazate pe Constitutie si legi ce prevad masuri de aplicare a legilor in diferite domenii. Acestea se intemeiaza ca fiind un organ de varf al administratiei publice exercitandu-si autoritatea pe intreg teritoriul statului.

Ordine ale ministrilor se adopta in baza prevederilor exprese de legi, decrete, ordonante si hotararilor guvernului. Actul normativ juridic poate fi definit ca izvor de drept creat de organele autoritatii publice. Actele normative emise de conducatorii organelor centrale ale administratiei publice centrale si acte normative emise de autoritatile administratiei publice locale ( se rasfrang numai asupra membrilor colectivului dat)Aceste acte, indiferent de denumire - ordine, instructiuni, regulamente, statute, contracte-cadru, contracte tip, standarde sau norme - sunt izvoare de drept civil daca reglementeaza raporturi juridice civile.in exercitarea atributiilor lor, consiliile locale si judetene adopta hotarari, primarii emit dispozilii. iar prefectii ordine. Obiceiul juridic sau cutuma este cel mai vechi izvor de drept. Cutuma este o regula care se formeza spontan ca rezultat al aplicarii ei repatate intr-o perioada indelungata de timp intr-o colectivitate. Primele izvoare ale dreptului au fost intr-o stransa legatura cu normele religioase.Normele obisnuite recunoscute de puterea de stat, formeaza dreptul cutumiar, care a constituit in important izvor a dreptului in istoria sa.(mai ales in statele sclavagiste si cele feudale). Asadar, cutuma presupune o parctica a justitiabililor veche si incontestabila.

Practica juduciara si precedentul judiciar practica judiciara, numita si jurisprudenta , este alcatuita din totalitatea hotararilor judecatoresti ce sunt acte individuale, acte de aplicare a dreptului, in ele judecatorul da o solutie a unui litigiu pe baza unor acte normative. Precedentul si practica judiciara au avut un rol important ca izvoare formale ale dreptului de-a lungul istoriei. Precedentul sudicia este caracteristic sist. de drept anglo-saxon, precum cel din SUA, Anglia sau Elvetia, unde hotararile pronuntate de instantele judecatoresti se considera izvoare ale dreptului. n tara noastra, practica juridica
nu este considerata ca izvor de drept. Considerarii practice judiciare ca izvor de drept se opune, de asemenea principiului separarii puterilor n stat. Contractul normativ este un acord ncheiat ntre doua sau mai multe persoane fizice ori juridice, din care decurg anumite drepturi si obligatii. Ca act juridic, contractul constituie acordul ntre doua sau mai multe persoane n scopul producerii efectelor juridice. Contractul rezulta din normele juridice si se face n stricta conformitate cu ele. Mai sunt, nsa, si contracte care contin, stabilesc anumite reguli de conduita. n asemenea cazuri se spune ca este contract normativ. Contractul normativ ca izvor de drept este des intalinit in ramurile de drept constitutional, dreptul municii si dreptul International. 1. n dreptul constitutional, n materia organizarii si functionarii structurii federative a statelor 2. n dreptul muncii si securitatii sociale, unde este cunoscut ca contract normativ deoarece stabileste reguli de conduita generala si obbligatorie 3. n dreptul international public, unde poate fi ntlnit sub forma tratatelor si acordurilor internationale.

Cap. IV Interpretarea normelor juridice Formele de interpretare sunt determinate de subiectii care realizeaza interpretarea. Aceasta poate fi oficiala si neoficiala (doctrinara). 4

Interpretarea oficiala - este realizata de organele de stat competente. Ea poate fi la randul sau generala sau autentica realizata de organul care a eleborat regla de drept si cazuala sau concreta este realizata de organele judiciare. Interpretarea neoficiala sau doctrinara este realizata de catre stiinta juridica. Nu este obligatorie, ea fiind fcut de persoane neoficiale care i exprim astfel o opinie asupra normei. Prin doctrina se intelege opiniile emise asupra dreptului de persoane care au functia de a-l studia. Metodele interpretarii: 1. Metoda gramaticala: - ea se bazeaz pe procedeele de analiz morfologic i sintactic a textului, pornind de la sensul gramatical al cuvintelor folosite. O simpla virgula sau schimbarea unei conjunctii schimba intelesul regulii de drept. Organele de aplicare a dreptului se folosesc de interpretarea dat de practic sau de doctrin, pornind de la nelesul curent al acelor termeni. 2. Metoda logica: - intregul sist de trept trebuie sa fie o constructie logica. Constructia regulilor de drept este o structura logica. Ea nu poate fi separat de celelalte metode de interpretare, deoarece chiar interpretarea istoric sau sistemic se sprijin pe utilizarea de raionamente i judeci. 3. Metoda sistematica: - consta in stabilirea sensului exact al normei de drept. O regula de drept nu poate fi contrara cu principiile fondamentale care guverneaza sistemul din care fac parte. 4. Metoda istorica: - consta in analiza textului de lege, se bazeaz pe cercetarea condiiilor istorice, social-politice. care au determinat adoptarea unui act normativ i n funcie de aceste condiii pe determinarea scopurilor urmrite de legiuitor. Aceasta presupune studiul izvoarelor de documentare, al materialelor pregtitoare ale adoptrii actului.

Cap V Raportul juridic

Raportul juridic se constituie din obligatii si drepturi relative. Este un raport social reglementat de o norma juridica. Raporturile juridice se nasc pe baza normei de drept. Raportul juridic este un raport social, adica raporturile de drept se leaga intre oameni si numai intre ei. Omul nu poate tri dect n relaie cu ali oameni, numai ei su aptitudinea de a avea drepturi si obligatii si posibilitatea de a le exercita, stabilind intre ei raporturi de drept. Raportul juridic are un caracter de vointa reprezinta voina statal exprimat n normele juridice, dar i voina subiecilor participani la raportul juridic. Subiectele rap. Juridic Orice raport juridic are cel putin 2 subiecti : unul activ care are facultatea de a pretinde ceva si unul pasiv care poarta obligatia pretentiei. Numai oamenii pot fi subiecte ale raportului juridic fie ca persoane fizice (deci individual), fie ca subiecte colective de drept. Persoana fizic trebuie s aib capacitate juridic. Aceasta desemneaz aptitudinea general i abstract a persoanei de a avea drepturi i obligaii n cadrul raportului juridic. Persoana juridica sau morala este si ea un subiect al rap juridic. Persoana juridica este subiect colectiv de drept civil, comercial sau dreptul muncii. Spre deosebire de pers fizica, pers juridica este un colectiv de 5

oameni cu o structura organizatoarica bine determinata. Partidele politice, diferitele organizatii politice, fundatiile se organizeaza pe baza personalitatii juridice. In afara de persoanele fizice si juridice subiecti ai raportului juridic sunt si organele de stat in calitatea lor de purtatoare ale autoritatii publice. Intreaga gama de raporturi juridice di cadrul activitatilor statului: legislativa, judecatoreasca sau executiva se realizeaza prin participarea organelor de stat. Statul suveran si organizatiile internationale si acestea sunt subiecte importante al relatiilor juridice internationale. Capacitatea juridic este general (nu vizeaz un anumit domeniu) i special (se refer la un anumit domeniu, ramur, instituie etc.). O capacitate juridic special au de regul organizaiile, deoarece ele sunt create pentru un anumit scop, ea fiind tocmai competena instituiei. n general, capacitatea juridic este unic. n dreptul civil, distingem: capacitatea juridic de folosin i capacitatea juridic de exerciiu. Capacitatea de folosin se definete drept capacitate de folosin de a avea drepturi i obligaii, acestea ncepnd de la naterea persoanei i ncetnd o dat cu moartea acesteia. Drepturile copilului sunt recunoscute din momentul concepiei sale, ns numai dac se nate viu. Capacitatea de exerciiu este capacitatea persoanei de a-i exercita drepturile i de a-i asuma obligaiile, svrind personal acte juridice. Capacitatea deplin de exerciiu ncepe de la data cnd persoana devine major. Prin urmare, capacitatea juridic deplin de exerciiu implic ncheierea unor acte juridice n nume propriu. Astfel, un minor poate fi proprietar al unui bun, dar nu l poate nstrina prin acte proprii. Continutul rap juridic Coninutul raportului juridic este format din drepturile i obligaiile subiecilor ntre care se desfoar o relaie social. Drepturile i obligaiile sunt prevzute de norma juridic. O distincie trebuie fcut ntre dreptul obiectiv ca ansamblu de norme i dreptul subiectiv ca posibilitate. n cadrul raportului juridic, dreptul subiectiv apare ca o posibilitate conferit de norma juridic titularului dreptului (persoan fizic sau subiect colectiv de drept) de a pretinde subiectului pasiv s fac sau s nu fac ceva, realizarea acestei posibiliti fiind garantat de fora de constrngere statal la care poate recurge titularul dreptului, n caz de nevoie. Drepturile subiective se clasific n trei mari categorii: a) drepturi fundamentale (drept la via, demnitate, libertate etc.), b) drepturi care decurg din inseria individului n viaa social (dreptul la nume, la domiciliu etc.), c) drepturi care deriv din nsi voina indivizilor (ex. dreptul de a ncheia contracte). A. Dup gradul de opozabilitate distingem: a) drepturi absolute (dreptul la via), b) drepturi relative (dreptul cumprtorului de a primi bunul este opozabil fa de vnztor, cruia i-a achitat preul bunului). B. Dup coninutul lor distingem: a) drepturi patrimoniale i b) drepturi nepatrimoniale. La rndul lor, drepturile patrimoniale sunt: drepturi reale i drepturi de crean. Dreptul real este acel drept 6

patrimonial n virtutea cruia titularul su i poate exercita prerogativele asupra unui bun fr concursul altcuiva. Dreptul de crean este acel drept patrimonial n temeiul cruia subiectul activ, numit creditor, poate pretinde subiectului pasiv, numit debitor, s dea sau s fac sau s nu fac ceva, creditorul neputndu -si realiza dreptul fr concursul debitorului; drepturile nepatrimoniale sunt: a) drepturi care privesc existena i integritatea persoanei, b) drepturi care privesc identificarea persoanei, c) drepturi care decurg din creaia intelectual. Obligaia juridic poate fi definit ca ndatorire a subiectului pasiv al unui raport juridic, pretins de subiectul activ, de a da, de a face, sau de a nu face ceva, conduit care poate fi impus, dup caz, prin fora coercitiv a statului. Obligatia reprezinta indatorirea ce revine debitorului de a indeplini o anumita prestatie. Obiect Conduita uman ce se realizeaz de ctre subiecii raportului juridic ca urmare a exercitri i drepturilor i ndeplinirii obligaiilor constituie obiectul raportului juridic. Acesta este rezultatul realizrii drepturilor i obligaiilor, cu care nu se confund. Faptul juridic prin fapte juridice nelegem acele mprejurri care potrivit normelor juridice atrag dup sine apariia, modificarea sau stingerea de raporturi juridice i provoac prin aceasta anumite consecine juridice (ex. ncheierea unei cstorii, naterea unui copil etc.). Aciunile umane pot fi licite (cnd respect normele juridice) sau ilicite (cnd le ncalc). Norma juridica decida celificare unei imprejurari din societare ca fapt juridic. Numai ce este cuprins in ipoteza normei ca simplu enunt sau o descriere poate deveni un fapt juridic.

Cap VI sistemul dreptului 1. Drept public si drept privat dreptului public ii apartin normele care privesc interesele generale, adica ale statului, iar dreptul privat este dreptul caruia iii apartin in principal interesele individuale. Problema celor 2 drepturi, ca diviziune, se regaseste inca in dreptul roman. In dreptul public intern intra: Dreptul constitutional - Stabilete principiile fundamentale ale structurii social-economice i ale organizrii puterii de stat, reglementeaz relaiile dintre diferitele componente ale statului, precum i cele dintre stat i ceteni, relaii materializate n drepturile i ndatoririle fundamentale ale acestora. Principalul izvor l formeaz Constituia, dar i legile (organice sau ordinare). Dreptul administrativ - Reglementeaz relaiile sociale ce apar n activitatea administraiei de stat. Dreptul muncii - Reglementeaz relaiile sociale de munc, aprute n legtur cu exerciiul dreptului la munc, condiiile de munc, salarizarea, angajarea, concedierea, organizarea i protecia muncii, jurisdicia muncii etc. Dreptul financiar - Reglementeaz activitatea financiar a organelor statului, relaiile care apar ntre diferite organe de stat sau ntre ele i ceteni n legtur cu ntocmirea bugetului, perceperea impozitelor i taxelor, modul de cheltuire a veniturilor statului, asigurrile obligatorii de stat etc. 7

 sanciunile aplicabile lor. In dreptul privat intern intra :

Dreptul penal - Reglementeaz faptele ce sunt considerate infraciuni i

Dreptul civil - Reglementeaz relaii n care, prile se afl pe poziie de egalitate juridic chiar cnd una din pri este statul. Dreptul comercial , dreptul maritim, sau alte ramuri de drept.

2. Ramurile de drept este definita ca un ansamblu distinct de norme juridice, care reglementeaza relatiile sociale ce au acelasi specific, folosesc aceeasi metota sau acelasi complex de metode. Ramurile de drept se gasesc intro stransa interdependenta. Ramura de drept reprezinta si unintatea mai multpor institutii juridice strans legate intre ele prin anumite metode si principii comune. Are o structura specifica care include partea generala (institutii juridice) si speciala ramuri de drept (drept civil, dreptul muncii, drept penal, etc). n cadrul dreptului public avem: dreptul constituional, dreptul administrativ, financiar, penal, procesual (penal i civil), internaional public, iar n cadrul dreptului privat avem: dreptul civil, comercial, internaional privat etc. S-a conturat i un drept mixt: familiei, muncii, social, rural etc. n epoca noastr se manifest o tendin de reaezare dar i de apariie a noi ramuri de drept, consecin a nevoilor de dezvoltare a societii: dreptul social, bancar, ecologic sau al mediului, al mrii, agrar (rural), cooperatist, familiei etc. Cap VII Raspunderea juridica 1. Raspunderea contractuala si raspunderea delictuala Existenta unei fapte ilicite prin care se incalca o anumita obligatie, aducandu-se prin aceasta o atingere a unui drept subiectiv; savarsirea cu vinovatie a acestei fapte, ca element subiectiv al raspunderii; existenta unui prejudiciu patrimonial; un raport de cauzalitate intre fapta si prejudiciu; capacitatea juridica a celui chemat sa raspunda.

O prima deosebire dintre cele doua raspunderi o constituie faptul ca pe cand in cazul raspunderii delictuale obligatia incalcata este o obligatie legala, cu caracter general, care revine tuturor:obligatia de a nu vatama drepturile altuia prin fapte ilicite- in cazul raspunderii contractuale obligatia incalcata este o obligatie concreta, stabilita prin contractul preexistent, incheiat intre cele doua subiecte ale raspunderii- cel pagubit si cel care si-a incalcat obligatiile contractuale. Pentru a se angaja raspunderea contractuala se cere sa preexistente un contract si anume un contract valabil incheiat. Capacitatea ceruta in materie contractuala, aceasta este capacitatea deplina de eserciti. Intinderea reparatiei este mai mare la raspunderea delictuala decat la raspunderea contractuala, intrucat in materia raspunderii civile delictuale aceasta este integrala, cel ce a savarsit fapta ilicita fiind tinut pentru toate pagubele cauzate, ata pentru cele previzibile, cat si pentru cele neprevizibile. 8

O alta deosebire consta in caracterul solidar al raspunderii delictuale, in caz de coautorat la savarsirea faptei ilicite si in caracterul, in principiu divizibil, al obligatiei de plata a daunelor, in cazul raspunderii civile contractuale. In materia raspunderii civile contractuale, creditorul trebuie sa dovedeasca numai existenta contractului si faptul ca obligatia nu a fost executata. Pe baza acestor dovezi, culpa debitorului este prezumata.

2. Conditiile raspunderii juridice Prin conduita omului se nelege un ansamblu de fapte ale individului aflate sub controlul voinei i raiunii sale. Conduita uman poate fi licit sau ilicit prin raportare la prevederile normei de drept. Conduita ilicit poate s constea ntr-o aciune sau inaciune contrar prevederilor normelor juridice; acestea aparin unei persoane care are capacitatea de a rspunde de faptele sale. Aciunea const ntr-un numr de acte materiale contrare normelor; ea este o voin direcionat, exteriorizat a subiectului. Prin normele prohibitive se stabilete ceea ce este interzis, n timp ce prin normele onerative se indic conduita obligatorie, nelegndu-se c prin orice aciune contrara acesteia sunt nclcate dispoziiile normelor n vigoare. Prin normele permisive se accept o anumit conduit, n limitele permise de lege. Inaciunea const dintr-o abinere a persoanei de a face ceva, reinerea de la o aciune la care ar fi fost obligat, o nendeplinire a unor fapte stabilite de lege. Omisiunea este n acest caz, un act contient i voluntar de a nu face ceea ce trebuie sa fac, n virtutea cerinelor stabilite n norma juridic. 3. Vinovia - condiie a rspunderii juridice Vinovia este starea subiectiva ce caracterizeaz pe autorul faptei ilicite n momentul nclcrii normelor de drept; ea const n atitudinea psihic i de contiin negative faa de interesele si valorile sociale protejate de normele de drept. Formele n care apare vinovia sunt intenia i culpa . Intenia- forma vinoviei, prin care aciunea ilicit este orientat n mod voit, deliberat, spre a produce efectul dorit. Ea presupune: - cunoaterea caracterului antisocial al faptei; - acceptarea urmrilor ei negative; - dorina subiectului de a obine realizarea scopului ilicit. Condiia pentru rspundere- exteriorizarea inteniei. Culpa -forma uoar a vinoviei n care autorul faptei ilicite nu prevede consecina faptelor sale, dei trebuia s le prevad sau, prevzndu-le, spera n mod superficial c acestea nu se vor produce. Deci, culpa nu conine dorina realizrii scopului nemijlocit ilicit ci acceptarea posibilitii sau riscului producerii lui. Pentru faptele svrite din culp, rspunderea juridic este mai uoar. 4. Legtura cauzal dintre fapta ilicit si rezultatul duntor. Apare ca raport cauzal ntre cauz si efect; cauza, fiind fenomenul care genereaz, produce efectul. Se distinge de condiie - complex de mprejurri care favorizeaz sau frneaz evoluia cauzei spre efect. 9

Formele rspunderii juridice Formele rspunderii juridice pot fi clasificate n funcie de: valorile sociale aprate; gradul de pericol social al faptei ilicite; vinovia fptuitorului; tipul normei a crei dispoziie a fost nclcat; ramura de drept crei i aparine norma.

Rspunderea juridic poate fi penal, civil, (delictual, contractual), administrativ (contravenional) i disciplinar.

Cap VIII Dreptri subiective 1. Drepturi patrimoniale se refera la drepturile de propietate de abitatie, ele sunt, de regula, transmisibile, pot fi exercitate, atat personal cat si prin reprezentant. Drepturile ne patrimoniale tin de o persoana anume (dreptul la nume, la starea civila, la fericire) pot fi esercitate doar personal si numai exceptional prin reprezentant, sunt incesibile (netransmisibile). 2. Drepturi reale - Acelea care confera titularului lor posibilitatea de a exercita in mod direct o seama de atributii cu privire la un bun. Drepturi de creanta -Acelea care confera titularilor lor indreptatirea de a cere unei alte persoane sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva. 3. Dreptul de propietate Dreptul de proprietate privat este definit ca dreptul real principal care confer titularului su atributele de posesie, folosin i dispoziie (jus possidendi, jus utendi, jus fruendi, jus abutendi) asupra bunului apropriat n form privat, atribute care pot fi exercitate n mod absolut, exclusiv i perpetuu, cu respectarea limitelor materiale i a limitelor juridice [1]. Poate fi titular al dreptului de proprietate privat att o persoan fizic, ct i o persoan juridic, inclusiv statul. n cazul n care ns statul deine bunuri cu titluri de proprietate privat, acestea sunt supuse aceluiai regim juridic ca bunurile aflate n proprietatea oricrei alte persoane. Posesia este dreptul de a stpni bunul. n acest sens este un element de drept, iar nu unul de fapt (care rezult din stpnirea concret a bunului). Folosina (jus utendi i jus fruendi) cuprinde att utilizarea bunului, ct i culegerea fructelor acestuia. Dispoziia (jus abutendi), are dou elemente: dispoziia material asupra bunului (n cazul bunurilor corporale (care exprim posibilitatea de a modifica forma lucrului, a transforma, distruge sau consuma substana acestuia) i dispoziia juridic (ce exprim posibilitatea nstrinrii n tot sau n parte a dreptului de proprietate). Caracterul exclusiv cuprinde dou idei: monopolul titularului dreptului de proprietate asupra bunului su i excluderea terilor, inclusiv a autoritilor publice, de la exercitarea prerogativelor proprietii. n fine, dreptul de proprietate este perpetuu, n sensul c el dureaz atta vreme ct exist i bunul care face obiectul dreptului; n plus, dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz i nu poate fi pierdut prin intervenia prescripiei extinctive. 4. Desmembraminte - dreptului de proprietate sunt acele drepturi reale deinute asupra unui bun al altei persoane. Ele confer titularului lor numai o parte din atributele dreptului de proprietate, de regul cel al 10

folosinei bunului. Acestea sunt dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitaie, dreptul de servitute i dreptul de superficie. Dreptul de uzufruct posesia si folosinta unui bun imprumutat Dreptul de uz este un dezmembrmnt al dreptului de proprietate, care confer titularului su atributele de posesie i folosin asupra unui bun aflat n proprietatea altuia, dar numai n limitele necesare satisfacerii trebuinelor lui i ale familiei sale. Dreptul de abitatie dreptul unei pesoane de a utiliza o locuinta pentru nevoile sale personale sau ale familiei sale. Dreptul de servitute dreptul unei persoane de a avea de acces la drumul public. Dreptul de trecere. Dreptul de superficie dreptul de folosinta a unui terenului strict necesar. 5. Dreptul de gaj sau amanetul este un contract accesoriu, prin care debitorul remite creditoriului sau un lucru mobil pentru garantarea datoriei. Termenul de gaj poate fi folosit pentru desemnarea unui contract de gaj, dar si pentru a face trimitere la dreptul real nascut din acest contract. 6. Dreptul de ipoteca : Ipoteca este o garantie reala imobiliara, care spre deosebire de gaj nu presupune deposedarea celui ce o constituie. Dreptul de ipoteca ii confera titularului sau, numit creditor ipotecar, facultatea de a urmari bunul, indifferent in stapanirea cui s-ar afla si de a fi platit cu prioritate din pretul acelui nemiscator. 7. Privilegiile speciale. Ca drepturi reale accesorii, ele apartin acelor creditori care, datorita specificului creantelor lor, au posibilitatea de a fi platiti cu prioritate din valoarea unor bunuri determinate ale debitorilor, chiar inaintea unor creditori ipotecari posteriori. Cap IX limitari ale dreptului de propietate Expropierea consta in trecerea fortata a unui bun imobil aflat in proprietatea privata a unor persoane fizice sau juridice, a comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor in proprietatea publica a statutului. Exproprierea poate fi facuta numai pentru cauza de utilitate publica, dupa o dreapta si prealabila despagubire, prin hotarare judecatoreasca. Pot fi expropriate bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu sau fara scop lucrativ. Condiii ale exproprierii Exproprierea se realizeaz ori de cte ori sunt ndeplinite urmtoarele condiii 1. Proprietatea n cauz trebuie s fie egal ca valoare att pentru proprietarul bunului [2], ct i pentru cel ce dorete s l deposedeze 2. Exproprierea trebuie s se realzeze printr-un act direct , fr intervenia unei tere persoane; 3. Exproprierea poate s vizeze att ntregul bun ct i doar o parte a acestuia; 4. Exproprierea poate fi deliberat sau contient. Cap X Probele in procesul civil 1. Inscrisurile este o scriere sau consemnare care cuprinde date despre un act sau fapt juridic. Inscrisurile pot fi :

11

- Inscris pe suport informatic admis ca proba in aceleasi conditii ca si inscrisul pe hartie, numai in cazul in care indeplineste conditiile prevazute de lege. - Inscrisurile in forma electronica acestea sunt supuse dispozitiilor legii speciale. - Inscris autentic este un inscris intocmit si/sau autentificat de o autoritate publica (ex notar), dupa conditiile stabilite de lege. Principalele categorii de acte autentice sunt :

inscrisurile autentice notariale, adica cele intocmite de notarul de stat ; hotararile organelor jurisdictionale ( si hotararile judecatoresti) actele de stare civila .

inscrisul sub semnatura privata este acela care poarta semnatura partilor, indifferent se suportul sau material. Este supus doar formalitatilor prevazute de lege.

2. Verificarea de scripte - Este procedura legala aplicabila in instanta in cazul in care un inscris este admis ca fals, adica nu este recunoscuta semnatura sau scrisul.Verificarea de scripte se poate face prin: a. examinarea comparativa de catre instanta a scrisului sau semnaturii executate in fata sa de catre cel in cauza, cu scrisul sau semnatura contestate; b. confruntarea de catre instanta a inscrisului cu alte inscrisuri necontestate, denumite piese de comparatie; c. expertiza. Rezultatul verificarii ramane la aprecierea instantei si se cuprinde intr-o incheiere sau in insasi hotararea prin care se solutioneaza cauza. 3. Proba cu martori este adminisbila in toate cazurile in care legea dispune astfel. Astfel, un martor poate fi adus in instanta pentru depunerea unei marturii prin citatie sau mandat. Mandatul catre un martor se eminte doar in cazul in care acesta refuza a se presenta in instanta. Doar in cazuri extreme, cum ar fi cauza de boala sau alta impiedicare grava in care martorul nu se poate prezenta, acesta va putea fi ascultat la locul unde se afla. 4. Marturisirea sau recunoasterea - Marturisirea este recunoastera de catre o persoana a unui act sau fapt pe care o alta persoana isi intemeiaza o pretentie si care este de natura sa produca efecte contra autorului ei. Marturiseirea este: Judiciara face deplina dovada impotriva celuia care a facut-o, fie personal, fie prin mandat cu procura speciala Extrajudiciara este marturiea facuta in afara procesului si contituie un fapt supus aprecierii judecatorului, doar acesta poate aproba sau nu aceasta marturie. 5. Expertiza este Cercetare cu caracter tehnic facuta de un expert, la cererea unui organ de jurisdictie sau urmarire penala, ori a partilor, asupra unei situatii, probleme, a carei lamurire intereseaza solutionarea cauzei. Raport intocmit de un expert asupra cercetarii facute. In cazul in care instanta cere s fie facuta o expertiza se vor numi unul sau 3 experti. Daca expertii isi pot exprima opinia acestia vor fi ascultati in instanta. Daca exista obiectiuni asupra raportului de expertiza, instanta poate cere o noua expertiza. 6. Cercetarea la fata locului se poate face la cerere sau din oficiu, numai in cazul in care instanta precizeaza ca este necesara pentru lamurirea procesului.

12

7. Interogatoriul se incearca demonstrarea adevarului pe baza marturisirii partii adverse. Instanta poate incuviinta, la cerere sau din oficiu, chemarea la interogatoriu a orcareia dintre parti ce poate duce la solutionarea procesului. Pot fi interogate: persoane fizice, juridice, persiane ce sunt plecate din tara. Cap XI Notiuni de drept funciar Putem defini dreptul funciar ca un ansamblu de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale privitoare la terenurile ce constituie fondul funciar al Romniei , indiferent de detinatori si de forma de proprie tate asupra acestora. Legile de retrocedere au mers incepand cu anul 1945. Legea 187/1945 a limitatat proprietatea agrara la 50 de hectare. Decretrul 85/1949 a decretat mostenirea luand cele 50 de hectare,iar decretul 92/1950 a confiscate casele oamenoilor bogati. In 1953 hotararea de govern s-a reglementat, oferind astfel posibilitatea cheaburilor de a dona, iar daca nu donau din propie initiaviva erau obligati. In 1962 s-a incheiat confiscarea, dar s-au creat gospodariile agricole colective. In 65 s-a adoptat o constitutie ce a consacrat comunismul. In 90 s-a incercat metoda din 45. Decretul 42/90 atribuia prin folosinta 5000 m/familie. Legea 18/91 restituia propietati la 10h/familie, iar terenurile intravilane revin pe drept fostilor proprietari, cu toate astea legea nu s-a respectat. Legea 169/97 a marit limita de retrocedere la 50 de hectare, venind cu un sistem de sanctiune pel egea 18/91. Legea 1/2000 a ridicat limita la paduri de 5h, iar cand a aprtut legea 247/2005 Autoritatea Nationala de restituire a propietatilor, care este peste comisia judeteana si locala, a restituit padurile fara limite. Sunt lovite de nulitate absoluta: actele de reconstituire sau costituire a dreptului de propietate - , in favoarea persoanelor care nu erau indreptatie, si anume: persoanele care nu au avut teren predat la cooperativa agricola, sau care nu au mostenit asemenea terenuri,, in favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale fostilor proprietari, adica cei care au construit pe pamantul altuia, ramanea cu ce avea. fostii proprietari; Cap XII Cadastrul 1. Cadastru - este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de proprietar. Cadastrul general se organizeaz la nivelul fiecrei uniti administrativ-teritoriale: comun, ora, municipiu, jude i la nivelul ntregii ri. (2) Prin sistemul de cadastru general se realizeaz: a) identificarea, descrierea i nregistrarea n documentele cadastrale a imobilelor prin natura lor, msurarea i reprezentarea acestora pe hri i planuri cadastrale, precum i stocarea datelor pe suporturi informatice; b) identificarea i nregistrarea tuturor proprietarilor i a altor deintori legali de imobile, n vederea nscrierii n cartea funciar cu caracter definitiv; c) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite i taxe pentru stabilirea corect a obligaiilor fiscale ale contribuabililor, solicitate de organismele abilitate. d) publicitatea imobiliara care asigura operabilitatea depturilor reale imobiliare, a drepturilor personale, a actelor si faptelor juridice. Pe terenurile agricole aflate in domeniul public sau privat al statului; De propietate in intravilanul localitatilor, pe terenurile revendicate de

13

2. Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara se organizeaza ca institutie publica cu personali tate juridica, in subordinea Guvernului si in coordonarea prim ministrului. Agetia Nationala are urmatoarele atributii: a) coordoneaz i controleaz executarea lucrrilor de cadastru i asigur nscrierea imobilelor n registrul de publicitate imobiliar la nivelul ntregii ri; b) controleaz executarea lucrrilor de cartografie, topografie, geodezie, fotogrammetrie i teledetecie la nivelul ntregii ri; c) elaboreaz regulamente i norme, promoveaz tehnici, procedee i metodologii de specialitate compatibile cu cele ale Uniunii Europene, conform progreselor tiinifice i tehnice n domeniul cadastrului, geodeziei, cartografiei i publicitii imobiliare; d) autorizeaz persoanele fizice i juridice care pot executa lucrri de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei i cartografiei, pe teritoriul Romniei, n condiiile legii speciale care reglementeaz nfiinarea uniunii profesionale a acestora; e) organizeaz i administreaz fondul naional de geodezie i cartografie, precum i baza de date a sistemului de cadastru general; f) asigur, n condiiile legii, executarea, completarea, modernizarea i meninerea n stare de utilizare a reelei geodezice naionale; g) asigur executarea i actualizarea hrilor oficiale; h) avizeaz coninutul topografic al hrilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor i al altor documente cartografice destinate uzului public; i) pune la dispoziia autoritilor publice i a altor instituii interesate, n condiiile legii, situaii statistice de sintez privind terenurile i construciile; j) ndeplinete sarcinile ce rezult din angajamentele internaionale n domeniul su de activitate; k) particip la organizarea i coordonarea msurtorilor n vederea aplicrii legilor funciare; l) avizeaz tehnic expertizele efectuate de ctre experii judiciari n specialitatea topografie, geodezie i cadastru cu privire la corectitudinea datelor topografice utilizate, la solicitarea instanelor de judecat. Avizele menionate mai sus vor fi date de oficiul teritorial n baza unui regulament comun, elaborat de Agenia Naional i Ministerul Justiiei; m) asigur nscrierea drepturilor reale ce se constituie, se transmit, se modific sau se sting, la cererea notarului public sau a titularului dreptului ori a celorlalte persoane interesate; n) asigur nscrierea cilor de atac mpotriva nregistrrilor de carte funciar; o) asigur nscrierea altor raporturi juridice, drepturi personale, interdicii, incapaciti i litigii judiciare n legtur cu bunul imobil; p) asigur formarea i specializarea personalului de specialitate n publicitate imobiliar prin intermediul Institutului Naional al Registratorilor; structura, organizarea i modul de administrare ale institutului se stabilesc i se aprob prin hotrre a Guvernului, n termen de 90 de zile de la intrarea n vigoare a prezentei legi; q) ndeplinete i alte atribuii ce au legtur cu activitatea specific.

3. Atributiile si raspunderile oficiilor territoriale se stabilesc prin regulamente de functionare si organizzare ale acestora, aprobate prin ordin de catre directorul Agentiei Nationale. Informatiile in registrate in sistemul integrat de cadastru si carte funciara pot fi redate si arhivate sub forma de inregistrari. Cererile de inscriere si cele de obtinere a informatiilor se pot face si in format electronic. 4. Finantare activitatea Agentiei Nationale si a unitatilor de subordinare este finantata de bugetul de stat, dar poate beneficia si de preograme cu finantare internationala. Veniturile proprii se constituie din: a) ncasri din servicii prestate; 14

b) tarife stabilite conform actelor normative; c) nchirieri de spaii i aparatur; d) donaii i sponsorizri primite potrivit legii; e) dobnzi aferente disponibilitilor din conturi i din depozite; f) alte venituri. Tarifele i ncasrile prevzute mai sus lit. a) i b) nu sunt purttoare de T.V.A. i se deduc din taxa notarial de timbru, fiind incluse n cazul operaiunilor de publicitate imobiliar n taxa notarial de timbru pentru actele traslative ale dreptului de propietate sau costitutive ale dezmembremintelor acestuia. Aceste tarife nu pot depasi 80% din valoare taxei notariale de timbru. n cazul serviciilor de publicitate imobiliar pentru care nu se percepe tax de timbru, tarifele se vor stabili prin ordin al ministrului administraiei i internelor, cu avizul Ministerului Finanelor Publice. Tarifele pentru servicii de publicitate imobiliar pot fi ncasate i de alte instituii sau persoane, n baza protocoalelor de colaborare ncheiate cu Agenia Naional. Veniturile ncasate se vireaz n contul Ageniei Naionale deschis la Trezoreria Statului. 5. Functii functia tehnica a cadastrului se realizeaza prin determinarea , pe baza de masuratori, a pozitiei limitelor dintre imobilele invecinate. Lucrarile de misuratori se executa prin orice metota numerica, fotogrammetrica. Documentatiile cadastrale determina su parafata terenurilor si a constructiilor determinate prin misuratori. Functia juridica a cadastrului se realizeaza prin identificarea propietarilor si a posesorilor imobilelor si inscrierea acestora in evidentele cadastrale. 6. Realizare, intretinere si avizare inceperea lucrarilor se stabileste prin ordinul ndirectorului general al Agentiei Natonale si cuprinde identificarea unitatii administrative territoriale si a sectorului sau. Procedura de realizare cuprinde urmatoarele etape: a) instiintarea propietarilor privind inceperea lucrarilor prin intermediul de informare publica organizata si desfasurata la nivel local si National. b) Stabilirea sectoarelor cadasrale c) Identificarea amplasamentelor imobilelor in cadrul sectoarelor cadastrale d) Identificarea titularilor drepturilor reale e) Actualizarea informatiilor din teren cu cele din inregistrarea spotradica si intocmirea doc tehnice cadastrale f) Receptia doc tehnice cadastrale de catre oficiile territoriale g) Public area si afisarea doc tehnice h) Inregistrarea si solutionarea cntestatiilor privind calitatea de posesor a doc tehnice i) Modificarea continutului doc tehnice cadastrale j) Eliberarea de catre notarul public a certificatelor pt inscrierea in cartea funciara k) Inchiderea lucrarilor sistematice de cadastru l) deschiderea noilor carti funciare m) inchiderea vechilor evidente prin ordinul dir. General al Agentiei Nationale n) comunicarea incheierii de inscriere o) arrivare documentelor care stau la baza lucrarilor de cadastru. Lucrarile tehnice se realizeaza uilizand reprezentarea grafica a limitelor unitatilor administrativ-teritoriale, si a lim intravilane. Cap XIII Publicitatea imobiliara 1. Realizarea, intretinerea si avizarea lucrarilor de cadastru - intemeiata pe sistemul de evidenta al cadastrului general are ca obiect inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la 15

imobilele din aceeasi localitate. Ea se efectueaza de catre birourile de carte funciara ale judecatoriilor, pentru imobilele situate in raza teritoriala de activitate a acestora. (acelasi lucru de mai sus) 2. Registrul calastral al imobilelor si planul calastra stau la baza completarii sau intocmirii din oficiu a cartilor funciare, la finalizarea masuratorilor cadastrale la nivelul sectoarelor cadastrale. Acest registru se intregeste cu un registru special de intrare, cu planul de identificare a imobilelor, cu repertoriul imobilelor, indicand numarul cadastral al parcelelor si numarul de ordine al cartilor funciare in care sunt inscrise, cu un index alfabetic al proprietarilor si cu o mapa in care se vor pastra cererile de inscriere, impreuna cu un exemplar al inscrisurilor constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse inscrierii. 3. Registratorul poate fi numit registrator persoana care indeplineste conditiile: - Are cetatenie romana si capacitatea drepturilor civile - Este licenzia in drept - Nu are antecedene penale; - Se bucura de o buna reputatie; - Cunoaste lima romana; - Este apt din pct de vedere medical pt ocuparea functiei - A lucrat 5 ani in functia asistent registrator sau ca functionar pblic notar, judecator, procuror, avocat sau ori ce alta functie juridica timp de 3 ani. Registratorul raspunde de functia sa in conditiile legii 4. Cartea funciara este alcatuita din titlu, indicand numarul ei si numele localitatii in care este situat imobilul, precum si din trei parti: A. Partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde: a) numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui imobil; b) suprafata terenului, categoria de folosinta si, dupa caz, constructiile; c) amplasamentul si vecinatatile; d) valoarea impozabila. B. Partea a II-a, referitoare la inscrierile privind dreptul de proprietate, care cuprinde: a) numele proprietarului; b) actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum si mentionarea inscrisului pe care se intemeiaza acest drept; c) stramutarile proprietatii; d) servitutile constituite in folosul imobilului; e) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la proprietate; f) orice modificari, indreptari sau insemnari ce s-ar face in titlu, in partea I sau a ll-a a cartii funciare, cu privire la inscrierile facute. C. Partea a III-a, referitoare la inscrierile privind dezmembramintele dreptului de proprietate si sarcini, care va cuprinde: a) dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinta, abitatie, servitutile in sarcina fondului aservit, ipoteca si privilegiile imobiliare, precum si locatiunea si cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani; b) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la drepturile reale inscrise in aceasta parte; c) sechestrul, urmarirea imobilului sau a veniturilor sale; 16

d) orice modificari, indreptari sau insemnari ce s-ar face cu privire la inscrierile facute in aceasta parte. Datele din cartea funciara pot fi redate si arhivate si sub forma de inregistrari pe microfilme si pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automata a datelor. Acestea au aceleasi efecte juridice si forta probatoare echivalenta cu inscrisurile in baza carora au fost redate. 5. Caracterul constitutiv de drepturi al cartii funciare dreptul de propietate si celalte drepturi reale asupra unui imobil se vor inscrie in cartea funciara pe baza inscrisului autentic notarial sau a certificatului de mostenitor. In cazul in care drepturile reale sunt inscrise pe baza unor acte juridice, iar partile au stipulat realizarea in baza unor pacte comisorii se radiaza: a) Declaratii in forma autentica a partilor b) Incheieri intocmite in forma autentica la un notar public c) Hotarari judecatoresti irevocabile. Dreptul de propietate comuna fortata pe partile comune ale unui imobil se valorifica numai impreuna cu dreptul de propietate exclusiva. 6. Inscrierile in cartea funciara Cererea de inscriere in cartea funciara se va depune la biroul de carte funciara al judecatoriei si va fi insotita de inscrisul original sau de copia legalizata de pe acesta, prin care se constata actul sau faptul juridic a carui inscriere se cere. Copia legalizata se va pastra in mapa biroului de carte funciara. In cazul hotararii judecatoresti, se va prezenta o copie legalizata, cu mentiunea ca este definitiva si irevocabila. Cererile de inscriere se vor inregistra de indata in registrul de intrare, cu mentionarea datei si a numarului care rezulta din ordinea cronologica a depunerii lor. 7. Sanctiuni Agentia Nationala este imputernicita sa controleze activitatea tuturor persoanelor fizice si juridice care desfasoara activitati in domeniul cadastrului, geodeziei si cartografiei pe teritoriul Romaniei. Constituie contraventii urmatoarele fapte a) folosirea doc oficiale a datelor cu privire la proprietari, terenuri sau constructii; b) refuzul propietarilor de imobile de a premite accesul persoanelor autorizate a Agentiei Nationale pt realizarea lucrarilor de cadastru c) refuzul de a pune la dispozitia Agentiei Nationale doc de specialitate utilizate la lucrarile de cadastru d) publicarea sau utilizarea cu buna stiinta a datelor aflate in in administrarea Agentiei Nationale. e) Executarea lucrarilor de cadastru, cartografie, geodezie, fotogrammetrie si teledetectie fara avizele de executie de la Agentia Nationala f) Realizarea si verificarea lucrarilor fara autorizatie legala g) Nerespectarea sau in calcarea regulamentelor sau a normelor si standadrelor din domeniile cadastru, carto, teled si foto h) Refuzul semnarii sau eliberarii de carte rept unitatii administrativ-teritoriale a doc necesare realizarii lucrarilor. Unele dintre faptele menzionate mai sus se sanctioneaza cu amenda si se aplica persoanelor fizice si juridice. Applicare sanctiunilor se realizeaza de catre Agentia nationala sau reprezentatii sai.

17

8. Actiunea in prestatie tabulara aciunea prin care cel ndreptit s-i intabuleze n cartea funciar un drept real imobiliar poate cere instanei judectoreti s dispun nscrierea dreptului n cartea funciar, dac cel care s-a obligat s strmute sau s constituie dreptul respectiv n favoarea sa refuz s predea nscrisul necesar pentru a-l intabula. 1) A.p.t. este o aciune personal, n realizare de drepturi i, n principiu, imprescriptibil extinctiv. A.p.t. are ca scop obinerea unei hotrri judectoreti care s suplineasc nscrisul de constituire sau de strmutare a dreptului real imobiliar i s serveasc la intabularea acestuia. 2) A.p.t. este admisibil dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii generale: a) exist o convenie valabil ncheiat, prin care antecesorul tabular s-a obligat s transmit sau s constituie un drept real imobiliar n folosul altuia; b) antecesorul tabular refuz s predea nscrisurile necesare pentru nscrierea dreptului n cartea funciar n folosul dobnditorului. n cazul n care, ntre timp, antecesorul a nstrinat imobilul unei alte persoane, iar aceasta s-a nscris n cartea funciar, este necesar ndeplinirea i a unei a treia condiii de admisibilitate: terul dobnditor trebuie s fi dobndit imobilul cu titlu gratuit sau s fi fost de rea-credin la data ncheierii actului. 9. Actiunea in rectificare aciune civil prin care se urmrete nlturarea nscrierilor nentemeiate efectuate n cartea funciar. Aciunea poate avea ca obiect rectificarea intabulrii i a nscrierii provizorii sau rectificarea notrii, n cazul n care cuprinsul crii funciare nu corespunde, n privina nscrierii, cu situaia juridic real a unui imobil. Potrivit legii, prin rectificare" se nelege radierea, ndreptarea sau menionarea nscrierii oricrei operaiuni, susceptibil a face obiectul unei nscrieri n cartea funciar. Rectificarea nscrierilor n cartea funciar se poate face fie pe cale amiabil, prin declaraie autentic, fie n caz de litigiu, prin hotrre judectoreasc definitiv i irevocabil.

18