Ion Minulescu

Romana noastr
Pe-acelai drum, Mnai de-acelai ndemn nefast al nzuinii, De-aceleai nenelese-avnturi spre tot mai sus, Pe-acelai drum Pe unde ieri trecur poate, Strbunii notri i parinii, Pe unde, unii dup alii, drumeii trec de mii de ani, Noi Crora ni-i dat s ducem enigma vieii mai departe i doliul vremilor apuse, i-al idealurilor scrum Pe-acelai drum Vom trece mine cerind din iterele sparte La umbra zidurilor mute i-a secularilor castani! Porni-vom tineri ca Albastrul imaculatelor seninuri... i-n calea noastr ntlni-vom Pe cei btrni rmai n urm Pe cei ce ne-or privi cu ochii n lacrmi Cum le lum-nainte. Iar noi Le vom citi-n figur cum suferinele le curm n suflet sfintele avnturi i-n gur caldele cuvinte... Porni-vom tineri ca Albastrul imaculatelor seninuri... i-n calarea noastr ntlni-vom O!... cte nu poi s-ntlneti Cnd drumu-i lung i nesfrit e nzuina ce te mn Tot mai departe i te poart, Ca pe un orb inut de mn, Spre-ntrezrite-Aureole Nimicuri scumpe pmnteti!... Porni-vom tineri ca Albastrul imaculatelor seninuri!... i mndri poate ca seninul albastru-al sngelui regesc. Dar va veni o zi n care Ne vom opri deodat-n drum, nspimntai c-n urma noastr Zri-vom pe-alii cum sosesc, Cum ne ajung, Ne trec-nainte i rd c nu-i putem opri... Da... Va veni i ziua-n care vom obosi, i va veni Un timp n care-al nzuinii i-al aiurrilor parfum Ne va prea miros de smirn,

Iar cntul iterelor sparte Un Psalm cntat de-un preot gngav La cptiul unei moarte Pe care numeni n-o cunoate... i-atunci, privind un urma lor Ca cei ce n-au nimic s-i spun Cnd nu-i pot spune tot ce vor La umbra zidurilor mute i-a secularilor castani, Vom adormi ca i drumeii Ce dorm uitai de mii de ani!...