1 .

Frecventa Schuman si undele alpha; 1 Pamntul bate la 8 cicluri pe secunda, adica 8 hez, asa cum este determinat de rezonanta fundamentala Schumann. Ce este aceasta? Ei bine, n spatiu, undele electromagnetice salta de pe suprafete conductive. Asa sunt traversate distantele lungi de undele radio. nconjurnd Pamntul, exista un complex cu multe straturi de particule ncarcate, numit ionosfera, care actioneaza ca un reflector pentru semnale radio de lunga frecventa. Conductivitatea ionosferei se schimba permanent, ca raspuns la emanatiile solare: flacari, pete solare si unde de multe frecvente. Unele dintre aceste unde nconjoara ionosfera, iar altele nconjoara Pamntul, formnd doua sfere conductoare concentrice n jurul unui volum nchis. Aceasta creeaza o unda ntre cele doua starturi. E nevoie de 1/8 dintr-o secunda pentru a nconjura circumferinta Pamntului la viteza luminii, astfel ca rata pulsului pamntesc este de 8 cicluri pe secunda sau 8 herti. Alt aspect a acestei diferente n ncarcatura electromagnetica dintre ionosfera si Pamnt, sunt loviturile de fulger, care se petrec n numar mare tot timpul n jurul Pamntului. Astfel ca rata de bataie de inima a Pamntului este 8 hz. 8 hz este ritmul undelor cerebrale alfa, atunci cnd ambele emisferele sunt perfect sincronizate. Aceasta trezeste cele 90% din creier care nu sunt folosite n mod normal. Constienta obisnuita opereaza de la 14 la 40, iar cele 10% care functioneaza apartin n general emisferei drepte.Albert Einstein spune n faimoasa sa Teorie a Relativitatii Generale ca daca celelalte 90% pot fi activate, formula sa clasica, e = mc2, va deveni e = mc4. El spune ca corpul se va transforma n energie pura daca cei 8 hz pot fi mentinuti. Acesta este cunoscut precum corpul Curcubeu sau corpul de Diamant n termeni esoterici. Stiinta a demonstrat acum ca cei 8 hz nu pot fi blocati de orice metal electromagnetic ecranator sau chiar de un vid triplu. Se roteaza n spatiul virtual. Glandele noastre pituitara si pineala urmeaza de asemenea rafinari subtile sau mai intense, n functie de capacitatea noastra de a gestiona noile frecvente. Atunci cnd aceste glande sunt acordate la o frecventa de 8 hz, ele maresc producerea de nectar Amrita si de fluid pineal, o substanta cunoscuta ca stimuleaza extazul undelor cerebrale. Cmpul magnetic al Pmntului are o importan imens prin influena exercitat asupra sistemelor biologice, n special asupra oamenilor asupra creierului i asupra psihicului nostru. Fiecare om este n rezonan cu pmntul, nainte de toate prin cmpul electomagnetic al propriului su corp. Pmntul, cu cmpul su magnetic, poate fi privit ca un eventual transmitor de informaii, imnd seam de o teorie care

postuleaz c informaiile sunt nmagazinte n interiorul electronilor. Aceast rezonan a Pmntului funcioneaz ca o anten care primete semnale electromagnetice din Cosmos i le redirecioneaz mai puternic spre Pmnt. Iar noi, oamenii, suntem legai direct de Pmnt i chiar de ntregul Cosmos n domeniul undelor alfa de 8 hz. Legturile dintre comportamentele umane (psihicul,contiina, emoiile .a.m.d.) i cmpul magnetic sunt cunoscute. tiinele naturii accept influena cmpului magnetic al Pmntului asupra epifizei. Epifiza secret melatonin care are nsuiri ce ne fixeaz ritmul circadian; acesta este reglat prin cmpul magnetic.c.Printre altele, aceast gland (epifiza) este considerat dirijorul principal al creierului uman. Aceast frecven special (denumt frecvena Schumann) este vzut ca un prag sau o u ntre contient i subcontient, ntre starea de trezie i cea de somn. n stadiul alpha, informaiile intr mai repede n creier i rmn mai mult timp acolo. Aceast frecven da posibilitatea oamenilor s intre n contact direct cu Pmntul n mod contient i s preia informaii n afara celor cinci simuri, cnd sunt conectai cu o astfel de und (de minimum 7.83-8 heri, deci la un nivel foarte sczut de frecven).Am putea spune ca la acest nivel suntem conectati la internetul comunicari. Cele afirmate mai sus sunt rezultatul mai multor cercetri efectuate la Universitile din Mnchen i Giessen (aprilie 1998), studiu finanat de Ministerul Cercetrii i Tehnologiei al RFG i de NASA i efectuat n cadrul Institutului de fiziologie comportamental Max Plank n 1967. vietii,poate chiar adevaratul internet,intrucat cel tehnologizat nu reprezinta decat o copie palida si mult obstructionata in calea adevaratei