Sarcofagul lui Junius Bassus Christianity Becomes Part of the Establishment =- Sec al IV-lea , cretnismul transformare.

- Crestinismul era oarecum marginalizat la perioada respectiv. Cei convertii sunt atrai n zona urban, astfel, cretinismul a fcut apel la dorinele credincioilor pentru mntuirea sufletului, dei, n ciuda monoteismului ( care a interzis adepilor si s participe la cultele publice), cretinii au suferit episoade perioade de persecuie. De la mij sec al 4-lea , cretinismul sub patronajul imperial a devenit o parte a organizarii sociale, politice. Elitele societii Romane au devenit noi convertii. - un astfel de individ este Junius Bassus. El a fost un membru al familiei senatoriale. Tatal sau a detinut functia de Praetorian Prefect, prefect pretorian ( Magistrat roman cu nalte atribuii judiciare (i care adesea guverna o provincie roman). 2. (n vechea armat) Persoan numit pe lng marile uniti militare, cu atribuii n poliia administrativ i juridic n timp de rzboi. 3. (n vechea organizare administrativ a rii) ef al administraiei i al poliiei ntr-o plas, care reprezenta aici puterea central), adic avea ca sarcina administrarea Imperiului Roman de Vest. Junius Bassus a detinut functia de Praefectus Urbin pentru Roma. Funcia de prefect urban a fost stabilit in perioada timpurie a Romei sub imparati. O pozitie detinuta de elitele din roma. In calitate de prefect urban, era responsabil cu administrarea orasului roma. , la 42 de ani, la moartea sa a fost construit acest sarcofag. , exista o inscriptie de pe sarcofac, cum c Junius Bassus a devenit un convertit la crestinism la scurt timp inainte de moartea sa, sau chiar pe patul de moarte. Stabilirea formulelor pentru reprezentarea figurilor cretine Stilul i iconografia acestui sarcofag reflect starea transformat de cretinism. Acest lucru este cel mai evident n imaginea n centrul registrul superior. nainte de timpul lui Constantin, figura lui Hristos a fost rareori reprezenta direct, dar aici, pe sarcofagul lui Junius vedem pe Hristos proeminent nu ntr-o reprezentare narativ din Noul Testament, dar ntr-o formul derivat din Imperial artei romane.Traditio Legis ("darea legii") a fost o formul n arta roman a da dovad vizual a mpratului ca singura, fundamentala, de baaza surs a legii. nc din aceast perioad timpurie, artitii au articulat formule identificabile pentru reprezentarea Sf.. Petru i Pavel. Petru a fost reprezentat cu o tunsoare castron i o barb scurt trunchiate, n timp ce Pavel a fost reprezentat cu o barb ascuit i, de obicei, o frunte nalt. n picturi, Petru are prul alb i prul lui Pavel este negru Stabilirea acestor formule a fost fara indoiala un produs al doctrinei , al autoritatii apostolice de la primele biserici. Episcopii au afirma ca autoritatea lor ar putea fi urmarita inapoi la cei doisprezece apostoli. Petru i Pavel au statutul de apostoli principali. Episcopii romei au nteles , directa succesiune inapoi la sfantul petru, fondatorul bisericii in roma i primul episcop. Popularitatea de formula legislaiei traditio n arta cretin din secolul al patrulea a fost determinat de importana stabilirii doctrina cretin ortodox. Spre deosebire de formulele stabilite pentru reprezentnd Ss. Petru i Paul, arta cretin timpurie relev dou concepii concurente ale lui Hristos.Tineresc, fr barb Hristos, bazat pe reprezentarea Apollo, au concurat pentru dominare cu prul lung i barb Hristos, bazate pe reprezentri ale lui Jupiter sau Zeus.

Personajul pe care isi odihneste iisus picioarele detine un val in forma de talaz o arta formula artistica derivata din arta roman, ( un astfel de personaj apare pe cuirasa lui Augustus de la Prima Porta), figura idetificata cu Caelus, cerurile. In contextul statuii lui Augustus, figura lui Caelus semnific autoritatea roman asupra tutror lucrurilor pamanesti, care ste in ceruri. Pozitia lui Caelus sub piciaorele lui iisus inseamna ca hristos este conducator cerurilor, guvernatorul Registrul inferior direct sub descrie Intrarea lui Hristos n Ierusalim. Aceast imagine a fost, de asemenea, bazat pe o formul derivat din imperiale artei romane. THE ADVENTUS formula pentru a arata intrarea, sosirea triumfala cu personaje care ii ofera ofrande. ADVENTUS = arrival Comparatie un relief din perioada lui Marcus Aurelius, ilustreaza aceasta formula. Mestesugarul care a facut acest sarcofag nu a folosit adventus doar ca sa prezinte o scena din noul testament, dar prin aceasta iconografie, cu adventus, imaginea reprezint intrarea triumfala a lui hristos in ierusalim. In conformitate cu Traditio Legis = care arata autoritatea ceruruilor, intrarea in ierusalim sugereaz autoritatea pe pamant. Aceste doua reprezentari sugereaz intentioa constienta a mestesugarului. - Noul si vechiul testament - unele scene au fost introduse intentionat si din noul si din vechiul testament. Adam si eva se acopera isi acopera nuditatea, aceasta a fost destinata sa se refere la pacatul original care avea nevoie de intrarea lui hristos , prezenta sa in lumea aceasta pt a salva umanitatea prin moartea si invierea sa. Umanitatea are nevoie de o salvare a acestei lumi - suferitna lui Iov ( stanga jos), transmite cum ca nei neprihaniti trebuie sa sufere discomfortul si durerile acestei vieti. Iov este salvat de credinta lui in dumnezeu - Scena cu deniel i leii dreapta, salvarea prin credinta un alt exemplu - salvarea un mesaj in relieful cu sacrificiul lui avra.m . sus stanga. Dumnezeu a contestat credina lui Avraam poruncindu Avraam s-i sacrifice singurul su fiu Isaac. n momentul n care Avraam este pe cale s realizeze sacrificiul mna lui este oprit de un nger. Isaac este astfel salvat. Este posibil ca inclduerea acestei scene sa aiba deopotriva un mesaj. Acest sacrificu inteles ca sacrificiul lui isus , unicul fiu al lui dumnezeu. !!! introducerea , integrarea scenele din vechiul testament in noul testament -

Martiriu hotararealui Pilatiu, sus stanga, un aspect timpuriu al Patimilor lui Hristos. Scena bazata pe formula artei romane a JUSTIEIEI, , ilustrat aici printr-un panou de fcut pentru Marcus Aurelius. Aici este prezentat mpratului aezat pe Sella curulis, facand dreptate unei figuri barbare. In sarcofag, pilat este reprezentat asezate pe o sella curulis. Pozotia lui pilat ca guvernator roman semnificatii in legatura cu functia lui junius in roma. Junius ca magistrat era avea dreptul sa fie asezat pe sella curulis. Celelalte doua scene de pe sarcofag reprezinta cum petru si pavel sunt dusi la martiriu. Ceidoi apostoli ies in evidenta, , si ins cena cu hristos si in cea cu petru sunt flancati pe 2 personaje. Importanta lu Petru si pavel doua biserici in roma sf petru si sf pavel, cosntruite in vremea lu constantin. Situl in care este construita bazilica sf petru , s ac rezut ca aici este adapostit mormantul ( mormantul lu sf petru???). baslica construita pe un cimitr antic, o necropola. Stiluri competing styles

la fiecare capat al sarcofagului apar ero]i mici putti, recolta grau si struguri. Un panou cu acelai subiect a fost, probabil, o parte a unui sarcofag pgn fcut de un copil. Acest iconografia se bazeaz pe imagini ale anotimpurilor n arta roman. Din nou, cei doi artisti au luat convenii de arta greac i roman i a

transformat-o ntr-un context cretin.Gru i struguri a motivului clasic s-ar fi neles n contextul cretin ca o referire la pinea i vinul Euharistiei.( Tain i act de veneraie n cele mai multe biserici cretine, constnd n mprtirea cu pine i vin a credincioilor. E. a fost instituit de nsui Iisus Hristos la Cina cea de Tain) Dei proporiile corpurilor sunt departe de arta clasic, stilul reliefurilor n modul in care sunt redate hainele bogate i emoiile expresiile se pot apropia de clasicism. Comparativ, divizarea reliefului in 2 registre o lucrarea arhitecturala in cordine de facuta calsica. Apropierea de stilul clasic este intentionata Perioad ain care arta dispunea de multe stiluri Reprezntarea in toga ca la romani denota un statut social. Stil si iconografie in sarcofag se gaseste adoptarea unor forme rgecesti sdi romane. Wikipedia

printre primele sau chiar primul sarcofag destinat unui demnitar sdin sfera sociala inalta, un program inconografic cu scene din vechiul si noul testament Junius bannius sub domnia lui Constantin al II-lea. Moare la 42 de ani in 359. Relieful nu seamana cu un relief oficial, avem personaje reprezentate frontal , atele nu, si nu sunt reprezentate intr-o maniera antica, acenel sunt tridimensionale i exista adancime si fundal, hainele nu sunt aranjat par ca cada pe personaje,. Diferite personaje, se formeaza niste umbre ALTORELIEF