MANUALUL LUPTEI ANTITERORISTE

CAPITOLUL 1 PRINCIPII GENERALE Art.1.- (1) Manualul de lupt mpotriva teroritilor este destinat pregtirii i ducerii luptei, a realizrii coeziunii militarilor din grupa i plutonul de cercetare (infanterie, vntori de munte, tancuri, etc.) pentru desfurarea aciunilor de capturare sau nimicire a teroritilor. (2) Manualul a fost conceput n scopul optimizrii instruciei subunitilor urmnd ca prin tematic i coninutul instruirii s se realizeze la nevoie blocarea, capturarea sau nimicirea teroritilor. (3) Pe timpul instruirii subunitilor (echip, grup, pluton) se urmrete canalizarea capabilitilor acionale pentru a fi n msur s poat interveni eficient pentru blocarea, capturarea sau nimicirea teroritilor n orice condiii de teren i stare a vremii i care s permit folosirea n aciunile antitero a tehnicii specifice ce nu se afl n dotarea subunitilor, precum i a unor procedee specifice forelor speciale. (4) Pe timpul perfecionrii instruciei de specialitate a subunitii se urmrete definitivarea specializrii militarilor pe funcii cu grad ridicat de complexitate i atingerea nivelelor de performan compatibile cu standardele cele mai dezvoltate pentru a fi n msur s execute eficient misiunile antitero, precum i realizarea coeziunii acionale n cadrul subunitii. (5) Obiectul manualului l constituie instrucia militarilor n domeniul tacticii antitero structurat pe principalele forme de aciune ale teroritilor. (6) Manualul este orientativ i perfectibil, coninnd minimum de cunotine necesare pentru iniierea subunitilor, ct i pentru formarea i dezvoltarea abilitilor de ntrebuinare eficient a tehnicii specifice n cadrul aciunilor antitero. Art.2.- Plutonul sau grupa sunt subunitile de baz apte pentru ducerea luptei antitero. Ele pot duce simultan aciuni de lupt antitero, ct i de cercetare. Coeziunea acestor subuniti i pregtirea pentru lupt sunt primordiale. Pentru ndeplinirea misiunilor antitero, plutonul poate fi divizat n grupe, iar grupele n echipe. SECIUNEA 1 Principii, organizare, dotare Art.3.- Misiunea grupei i plutonului de infanterie (similare) n cadrul luptei mpotriva teroritilor, este de a asigura un rspuns prompt i energic pentru blocarea, capturarea sau anihilarea teroritilor. Militarii din cadrul subunitilor de infanterie (similare) trebuiesc instruii pentru a putea aciona ntr-una sau mai multe dintre urmtoarele trei direcii : - pentru blocarea i evaluarea unei cldiri sau locuine cnd exist persoane baricadate, teroriti cu ostatici, trgtori de elit etc. - executarea de operaiuni care au loc pe suprafee lipsite de construcii , cum ar fi parcuri , pduri , locuri de recreere pentru localizarea i reinerea unui terorist care a luat o poziie defensiv. - operaiuni de blocare n situaia n care sunt luai ostatici . Pe lng aceste trei direcii de baz, subunitile de infanterie (similare) pot organiza operaiuni mpotriva trgtorilor de elit i arestarea acestora. Aciunea subunitilor este recomandat s fie fcut ct mai repede posibil, ele fiind dotate cu echipamentul potrivit. Subunitile de infanterie pregtite pentru lupta antitero, de regul, vor aciona pentru blocarea teroritilor i vor participa alturi de Forele Speciale sau alte fore la capturarea sau nimicirea teroritilor. Art.4.- Aptitudini individuale Militarii din cadrul grupei sau plutonului desfoar operaiuni antiteroriste trebuie s aib aptitudini specifice . Mental Militarul s aib o inteligen medie sau peste medie , s fie capabil s-i mbunteasc n mod constant cunotinele s fie inventiv n abordarea ndatoririlor sale i ntr-o stare permanent de alert . Abilitate psihic Militarul s fie un individ matur, echilibrat, s posede o judecat sntoas i un raionament superior , contient c aciunile ce se desfoar sunt de via sau de moarte, capabil de a decide luarea 2

vieii teroristului(lor) ntr-o fraciune de secund, contient c nu trebuie s acioneze individual , ci c trebuie s in cont de orice om din echip, grup sau pluton , s aib un spirit de echip dezvoltat i s fie apt s devin militarul de baz al echipei , grupei sau plutonului atunci cnd situaia o impune . Art.5.- Organizarea pentru aciune Subunitile de infanterie (similare) pot organiza echipe de aciune de 4, 6 sau 8 militari. Se recomand ca indiferent de valoarea lor , echipele s acioneze ntrunit cte 2-3 sub comanda unui ofier , dar pot aciona i ca structuri singulare . Echipa de 4 militari . Aceasta are avantajul c poate fi uor controlat de ctre comandant i este destul de mare petru a putea purta armamentul i echipamentul de care poate s fie nevoie . Dac acioneaz independent, fr ntririi exist unele dezavanteje: -nu poate asigura evacuarea organizat a unei cldiri mai mari. -are o flexibilitate limitat i un handicap serios n cazul pierderii unui militar pe timpul duceri aciunilor de capturare sau nimicire a teroristului sau grupului de teroriti . Echipa de 6 militari: Are toate avantajele pe care le are o echip de 4 militari , iar dezavantajele ce apar sunt ntr-o msur mult mai mic dect la aceasta . Dac 3 echipe de 6 oameni sunt folosite mpreun, dezavantajele vor nceta s mai existe . Reuita unei operaiuni antiteroriste este dat de stabilirea nimrului de echipe ce trebuie folosite , precum i nivelul de pregtire i promptitudine atins de fiecare echip. Nu se folosesc subuniti de infanterie (similare) n situaii care depesc capacitile ei structurale i nivelul de pregtire pentru neutralizare. Pentru eficientizarea aciunilor antiteroriste trebuie asigurat o pregtire foarte bun n cadrul echipei , grupei sau plutonului , a militarilor, prin sedine de pregtire regulate i atent monitorizate . Echipa de 8 militari (grupa) este alctuit din : - Comandantul echipei- dotat cu echipament individual nevoilor plus armamentul - lunetistul mai are o staie radio i o puc cu lunet foarte performant - 2 ajutori ai comandantului echipei (grupei) pe lng armamentul individual este indicat s aib un lansator de grenade adoptat la arm i o puc de vntoare automat de calibru 12mm . - 2 militari din echip s aib n dotare cte o puc de vntoare automat i muniie suplimentar. - 2 militari din echip cu armamentul din dotare . Personalul narmat cu pistoale sau cu pistoale mitralier va avea ca muniie o unitate de foc; cei nnarmate cu puc de vntoare vor avea muniia pentru 50 de focuri , iar ajutori comandantului de grup au grenade pentru lansator. Fiecare militar va avea de asemenea o grenad fumigen, o grenad ofensiv i cel puin un simulator. Aceast grup sau echip are o mare flexibilitate, poate opera n grupuri mai mici de 3-4 militari, iar trgtorul cu puca cu lunet poate aciona independent . mpreun cu cele dou ajutoare comandantul grupei (echipei) asigur un control permanent al acesteia. Echipa de 8 militari cu armamentul din dotare se pote susine pe sine pentru perioade ndelungate de timp. Folosirea a 2 sau 3 echipe de 8 oameni va constitui o for formidabil, capabil s fac fa oricrei situaii . Dac trgtorul la lunet nu este folosit ca atare el poate s devin membrul grupului de siguran sau de observare . Nu este indicat ca trgtorul de elit (lunetistul) s participe la aciuni n echipa de atac i captur. Art.6.- Sugestii pentru lista de echipament: - Lanterne i baterii de rezerv; - urubelni; - Cuie de diferite mrimi; - Prghie; - Oglinzi; - Crlig de fixare; - Sisteme de deschis ui; - Busol; - Coarda alpinism; - Rachete de semnalizare; - Carabin; - Morfin; - Aparat de sudur; - Pansamente; 3

Binocluri; Grenade cu gaz; Grenade cu fum; Simulatoare; Pitoane; Trncoape de 16 livre; Extintor; Secure; Ciocan; Clete (patent); Instrument de tiat srm; Ustensile de curat arme; Echipament individual: uniform; chingi (port- echipament); cuit , pistol; cartuiera; bocanci buni; apc uoar; pansament pentru prim ajutor

Masc de protecie; Vest antiglon; Instrument de tiat lacte; Vopsea de camuflaj; Muniie; Arme; Recipient de ap; Fierstru; Ctue; Scar extensibil; Lunete;

hrtie i creion; armamentul din dotare; muniie; ctue; mnui , ceas;

Lista nu este obligatorie i nici complet, ea putnd fi completat cu materialele necesare ndeplinirii misiunilor i constituie un ghid bun pentru ceea ce poate fi necesar. SECIUNEA a 2-a Tipuri de teroriti Art.7.- Lupta teroritilor sfideaz orice principii ale luptei armate i ale gndirii militare i folosete pentru atingerea scopurilor cele mai diverse i procedee non-militare, producnd victime nevinovate i pagube materiale multiple de cele mai multe ori din afara sistemului militar . n operaiile antiteroriste , echipa , grupa , plutonul , poate ntlni trei tipuri de personalitate la teroriti. Acestea sunt : teroristul radical , dezechilibratul mintal i criminalul. Art.8.- Teroristul radical: este cel mai adesea ntlnit, iar cei din aceast categorie vor fi bine antrenai , superior motivai , excepional de bine echipai, specialiti pentru ducerea luptei la contact . Acetia (radicalii ) tiu s aleag locul unde s-ar putea s desfoare aciuni de aprare i de unde s se retrag cu uurin, n caz de nevoie . Acest loc este cu mai multe ci de acces sau de retragere, dispune de acoperiri , iar n aceast zon sunt pregtite mai multe variante de aciune pentru a putea s se retrag . Tacticile de baz ale teroritilor sunt ambuscadele, aciunile lunetitilor, atacuri cu bombe sau ameninri cu astfel de atacuri, rpiri, asasinate. Aceste tactici de aprare servesc teroritilor pentru a strni teama populaiei . Teroritii radicali constituie o ameninare formidabil dar au unele slbiciuni care pot fi exploatate de personalul forelor antiteroriste pentru a lua msuri de contracarare. Radicalul trebuie blocat pentru c atunci cnd se mic liber de cele mai multe ori reuete s scape. Teroristul radical va ncerca s pun ntr-o lumin proast echipa , grupa , plutonul care acioneaz mpotriva lui. Aceasta o realizeaz prin intimidarea lupttirilor antiteroriti pentru a reaciona exagerat, dnd presei ocazia s titreze n consecin. Art.9.- Teroristul criminal Acesta cel mai adesea amenin cu crima i trece la eliminarea ostaticilor. Se bazeaz n mod deosebit pe efectul ce-l au lichidarea ostaticilor asupra presei i a echipelor de intervenie. Acest tip de 4

teroriti sunt cei mai disperai i cu greu se poate negocia cu ei . Acetia trebuie izolai i ncercat s se negocieze cu ei , dei de cele mai multe ori nu sunt dispui s asculte argumentele celorlali . Nu trebuie s li se permit s se deplaseze pentru a ocupa o poziie mai bun . De obicei va continua s lupte pn cnd, se va termina muniia sau pn cnd nevoile lui fizice nu mai sunt satisfcute i poate fi convins s se predea . De remarcat c subunitatea care blocheaz (izoleaz) teroriti trebuie s in cont c dac acetia s-au baricadat ntr-o cldire aici ar putea dispune de un stoc de muniie considerabil, iar confruntarea ar putea fie asemntoare cu cea care se desfoar pentru contracararea aciunilor unui terorist radical. Art.10.- Teroristul dezechilibrat mintal Acest tip de teroriti sunt cei mai periculoi . Aciunile lor sunt total imprevizibile. Ei pot s aib sau nu un plan de aciune, iar dac exist este diabolic. De cele mai multe ori sunt echipate bine echipate, iar aciunile acestor gen de teroriti sunt foarte greu de anticipat. n conformitate cu astfel de teroriti trebuie dat dovad de mult precauie mai ales dac a luat ostatici . SECIUNEA a 3-a Principii de baz ale luptei teroritilor i ale luptei antiteroriste Art.11.- Teroriti acioneaz dup studierea n detaliu i timp ndelungat a obiectivului vizat, cutnd punctele vulnerabile pentru a realiza surprinderea . La baza , aciunilor stau urmtoarele principii : - acioneaz atunci cnd este cel mai puin ateptat ; - face astfel nct s se cread c este puternic atunci cnd este slab ; - face astfel nct s se cread c este slab atunci cnd este puternic; - acioneaz numai atunci cnd ai sigurana reuitei ; - acioneaz n mai multe locuri concomitent , pentru a dispersa forele antitero, apoi d lovitura principal n locul unde i-a propus ; - cnd forele antitero atac, se retrage; - cnd forele antitero se apr, hruiete; - desfoar aciuni pentru a atrage forele antitero n ambuscad ; - lupt ntotdeauna pe teren cunoscut - studiat ; - are planificate ci i moduri de retragere ; - dac este forat s se retrag, i ascunde armele i se poart normal ca un om civilizat, iar dup ce a fost depit, i ia armele i lovete pe la spate ; - dac este posibil, lovete grupul de comand ; - folosete obstacole i capcane ; - folosete ca iscoade femei i copii, creeaz curente de opinie negative i i asigur o foarte bun aprovizionare ; - distruge sau bruiaz liniile de comunicaii ; - creeaz panic public asasinnd oficiali i militari ; - creeaz nencredere dezvluind orice scandal guvernamental sau legat de unitile antitero ; - face repetiii de 100 de ori i include n aceasta toate reaciile posibile ; - lovete cu o mare putere de foc ; PRINCIPIILE ANTITERORISTE Art.12.- Principiile aciunilor defensive - organizeaz aprarea n adncime (aprarea obiectivelor militare,, proprietilor guvernamentale, a unor demnitari) pregtind mai multe linii de aprare cu avanposturi i posturi retrase pentru a asigura o protecie adecvat ; - blocheaz raionul de aciune a teroritilor ; - folosete observatori i cmpuri de foc potrivite ; - folosete terenuri cheie care ofer avantaj asupra adversarului ; - utilizeaz obstacolele pentru a ncetini misiunile teroritilor (blocarea uilor ncperilor controlate , construiete obstacole pe drumurile ce urmeaz a fi folosite) ; - pstreaz o rezerv : prevedei i pregtii o for de rezerv care s fie folosit n caz de nevoie ; 5

Art.13- Principiile aciunilor ofensive - blocheaz teroriti pn la sosirea forelor speciale ; -obine i pstrarea controlului prin : - luarea contactului cu inamicul (localizarea) i meninerea acestuia ; - cunoaterea situaiei i stabilirea timpului cnd se va rezolva ; - exploateaz slbiciunile cunoscute ale teroritilor sau a efului gruprii (flancurile neacoperite , intrrile neblocate, problemele familiale cnd acetia sunt cunoscute etc.) i face presiuni n locurile cele mai slabe ; - ocup i controleaz terenurile-cheie (avantajos) un acoperi, un deal sau o scar ; - neutralizeaz capacitatea de reacie a teroritilor (dezumflarea cauciucurilor , izolarea teroritilor pe un etaj sau ntr-o camer) pentru a-i limita libertatea de micare. - avanseaz prin metoda luptei ncruciate ; - continu atacul fcnd presiuni maxime asupra teroritilor . SECIUNEA a 4-a Tipuri de aciuni teroriste Art.14.- Ambuscada i contraambuscada Ambuscada este definit ca un atac surpriz cu foc mpotriva unui adversar oprit sau oprit temporar , n scopul hruirii , producerii de pierderi sau distrugeri totale a gruprii ce a ptruns n zona ambuscadei sau creia i s-a organizat ambuscad . Art.15.- Tipuri de ambuscad n viziunea luptei antitero ambuscadele sunt de dou tipuri : (1) - ambuscade apropiate - se pregtesc pentru distane cuprinse ntre 0 i 50m. Cei care realizeaz ambuscada vor ataca prin surprindere, de pe poziii consolidate, cu o mare putere de foc . Zona de nimicire este perpendicular pe poziia realizat i este cuprins ntre 0i 50m. Echipele care cad ntr-o ambuscad apropiat trebuie s execute imediat un asalt direct asupra poziiei celor care au organizat ambuscada. Cei care nu au intrat n aceast zon trebuie s execute o operaiune de flanc, urmat de atacul poziiei adversarilor. Nu este indicat ca cei intrai n zona de nimicire s ia poziia pentru lupt culcat i s riposteze cu foc atacurilor. Majoritatea zonelor de nimicire sunt pregtite din timp i n general faciliteaz nimicirea total a celor aflai n aceste zone . Prin atacul direct i indirect, cei care au organizat ambuscada vor fi forai s lupte pe dou sau trei direcii diferite, acolo unde ei preconizeaz s lupte pe o singur direcie. (2)- ambuscada ndeprtat se pregtete la distane cuprinse ntre 50m i distana maxim a bti eficace a armamentului din dotare. n condiiile n cnd echipa se afl la o distan mai mare de 100m subunitatea va cuta s ocupe poziii acoperite i s rspund cu foc, iar militarii care nu sunt n zona de nimicire vor executa manevre de nvluire sau de ntoarcere mpotriva adversarului. Echipa aflat n zona de nimicire pote s rup contactul cu adversarul s ias din zona de nimicire, s desfoare atacul pe direcii sau s se adposteasc i s realizeze acoperire cu foc a celor ce execut manevre, asupra celor care au organizat ambuscada. Datorit faptului c zona de nimicire este mai mare dect n cazul ambuscadei apropiate, concentrarea focului va fi mai mic. Pentru ieirea din zon se folosete fumul. Subunitile antitero trebuie s menin sigurana frontului , flancurilor i a spatelui. Militarii destinai pentru asigurarea frontului , flancurilor i spatelui trebuie s acioneze la asemenea distane nct s nu fie singurii prini n zona de nimicire, dar destul de aproape ca s fie sprijinii cu foc de echipa proprie. Echipele antitero vor folosi avantajele detaliilor de planimetrie pentru a evita efectele ambuscadei. Subunitile trebuie s acioneze la fel ca cercetaii, fiind permanent n alert cu armamentul pregtit pentru foc, iar militarii trebuie s depisteze aciunile adversarilor pentru a evita zona de nimicire. Lipsa animalelor, a micrilor, zgomotelor sunt un bun indiciu de organizare a ambuscadei. n ora situaia este mai simpl: lipsesc copii de la joac , adulii evit zona , unele strzi sunt blocate, fluxul de trafic este eliminat sau oprit, n zona se trag focuri de arm. Art.16.- Aciunea pentru ambuscada apropiat 6

Situaia: Echipele se deplaseaz cnd sunt atacate i prinse n ambuscad din flancul stng. Echipa central ( prins n zona de nimicire) trece la atacul (asaltul) poziiei ambuscadei . Echipele din fa i spate execut manevre de nvluire i de asemenea atac poziia ambuscadei (de unde s-a deschis focul), fig.1 i 2. Fig.1

E E

E E E

E Zona de nimicire E E E E

T T T T Poziia ambuscadei

E E

E E E

Fig. 2 E E E

E E

T E E E E E T T T Fig.2 E E E E E 7 Echipele executnd atacul (asaltul) i manevrele de nvluire adecvate.

E Art.17.- Aciunea pentru ambuscada deprtat Subunitatea surprins n zona de nimicire caut s se adposteasc i rspunde cu foc. Celelalte subuniti (grupe sau echipe) evit zona de nimicire i n funcie de hotrrea comandantului se deplaseaz pe flancuri ( subunitatea din zona de nimicire acioneaz ca o baz de foc pentru acoperirea aciunii celorlalte subuniti). Toate subunitile (echipele sau grupele) pot s se retrag sub acoperirea fumului i s se redesfoare ca un grup care s atace poziia ambuscadei.

Poziia ambuscadei deprtate T T T T T

Zona de nimicire

Subunitate care poate manevra la nevoie (echip sau grup)

Subunitatea din zona de nimicire se adpostete i rspunde imediat cu foc (echip sau grup)

Subunitate care poate manevra la nevoie (echip sau grup)

CAPITOLUL 2 ACIUNEA SUBUNITILOR PENTRU DUCEREA LUPTEI ANTITERORISTE SECIUNEA 1 Neutralitatea lunetistului terorist Art.18.- n ambuscadele organizate mpotriva subuniti(lor) antiteroriste, lunetiti sunt cei care trag primul foc, iniiind ambuscada. Distana medie pentru aceste incidente a fost de aproximativ 70m. Un lunetist trage n medie 2 focuri . Cei mai muli lunetiti sunt ncadrai n categoria persoanelor dezechilibrate mental sau din categoria teroritilor radicali (categorii prezentate anterior).

Subunitile antiteroriste trebuie s se atepte ca lunetistul s ocupe o poziie care s-i asigure un cmp de observare i de tragere lipsit de obstacole. Lunetistul se poate adposti sau camufla, ceea ce face dificil identificarea lor . Poziia lunetistului se poate determina pornind de la zgomotul produs de primul foc de arm sau de la gura evii, noaptea . Lupttorii antitero trebuie s se disperseze i s-i caute rapid o poziie acoperit i s se deplaseze rapid spre locurile care-i ofer mai mult siguran . Pentru un lunetist sunt suficiente, n medie, 4-5 secunde pentru a ochi o int n micare. Dup primul foc nu trebuie s te expui mai mult de 3 secunde , ntruct lunetistul poate executa un nou foc . Dup ocuparea unei poziii acoperite, comandantul subunitii antitero face o evaluare a situaiei i stabilete direciile de aciune i anume : - stabilete cu precizie poziia lunetistului dintr-o poziie acoperit cu ajutorul aparaturii optice sau electrono-optice ce se afl n dotarea subunitii, dup care poate rezolva situaia n urmtoarele moduri : (1) Lunetistul contra lunetistului terorist Lunetistul subunitii antitero se angajeaz n lupt cu lunetistul terorist printr-un foc direcionat cu grij . Avantaje : - expunerea unui numr minim de lupttori antitero ; - conductorul echipei va deine controlul aciuni; - focul este foarte precis lsnd anse persoanelor nevinovate, aflate n zon, s nu fie rnite . Dezavantaje : -trgtorul terorist poate s nu aib o poziie bun de tragere ; - o ratare poate duce la dispariia trgtorului terorist, iar cutarea i angajarea n lupt a altui trgtor ar necesita mai mult timp . (2) Echipa antitero mpotriva teroristului ntreaga subunitate se deplaseaz ofensiv spre poziia teroristului lunetist. n timpul atacului lunetitii (trgtorii) antitero acoper cu foc o poziie Avantaje : - sunt direcionate mai multe arme de foc (puterea de foc crete) spre poziia teroristului lunetist : - un foc precis al trgtorului antitero l va ine pe terorist jos i-i va reduce capacitatea de ripost : - situaia este rezolvat mai rapid, iar avantajele psihologice sunt de partea subunitii antitero . Dezavantaje : - sunt expui mai muli oameni ; - exist posibilitatea observrii subunitii de ctre teroristul lunetist, indiferent de nivelul ei de pregtire . Art.19.- Tehnica de blocare n for n timpul desfurrii aciunii de urmrire a teroritilor , lunetitii subunitii antitero sunt dispui de a lungul posibilelor trasee de retragere a lunetistului terorist . Subunitatea de asalt i ncepe aciunea prin anihilarea lunetistului . Daca se retrage, este posibil sa se desfoare in zona de nimicire a subunitilor (echipelor, grupelor) plasate anterior, iar daca se menine pe poziie va fi depistat de inamic . Avantajele sunt ca cele prevzute in cazul atacului unei sau mai multor echipe antitero . Suplimentar , echipele plasate anterior asaltului pot servi ca ntriri pentru oprirea atacului. Aciunea poate sa-l determine pe terorist sa lupte pe doua direcii. Pe timpul desfurrii aciunilor, principile de mascare si acoperire vor fi utilizate att pe timpul deplasrii, pe timpul deschideri focului sau acoperirii cu foc. Pentru reducerea eficientei trgtorului adversar se vor acorda atenie antrenrii lupttorilor in folosirea grenadelor fumigene . Aceste tehnici sunt valabile in teren deschis dar si in interiorul unor cldiri . Pe timpul aciunilor luptatorii antitero vor folosi cu maximum de eficienta a poziiilor de acoperie si mascare ale traseului si detaliilor de planimetrie. Intre membri echipei intre echipe sau intre grupe pe timpul aciunii trebuie asigurata o dispersare maxim si o observare a permanenta a zonei de lupta . Antrenamentul trebuie sa fie permanent pentru tragere , iar militarii sa fie gata de aciune la comanda . 9

Art.20.- Poziia lunetistului din cadrul echipei (grupei) antitero In modul de implicare a lunetistului antitero nu se pot stabili metode absolute, datorit deosebirii i complexitii fiecrei situaii . Pentru adoptarea la situaia corecta si creterea eficientei aciunilor trebuie avute in vedere urmtoarele : - alegerea locului lunetistului antitero pentru a avea cmp de tragere si posibiliti de observare ; - poziia sa-i asigure lunetistului o buna mascare si acoperire corespunztoare ; - trgtorul antitero trebuie sa fie stimulat sa aib sigurana c este cel mai bun trgtor din subunitate, sa aib ncredere in armamentului sau si ca in aciunile antitero trebuie s-i ntrebuineze toate capacitile. - locul ales trebuie sa dea posibilitatea lunetistului sa sprijine cu foc continuu elementele de asalt . - lunetistul (trgtorul) trebuie sa aiba legtura de vedere si radio cu seful echipei de asalt . - lunetistul trebuie sa cunoasc pe scurt dar complet planul tactic de baza si scopul implicrii sale, fig.4 i 5.

Fig.4

Este indicat ca poziia trgtorului sa fie intr-un unghi de 90 fata de direcia de aciune a echipei (grupei) de asalt, care-i da posibilitatea de a sprijini cu foc o perioada mai mare de timp.

L Fig.5 Din aceasta poziie trgtorul poate acoperi echipa de asalt de la nceputul atacului pana in momentul in care si atinge obiectivul. Daca poziia este mai nalta sprijinul trgtorului va fi mai eficient, iar in caz contrar echipa de asalt va bloca cmpul de aciune al lunetistului si-l va obliga sa opreasc focul . Este nevoie de cel puin 7-8 repetiii ale fiecrei situaii pentru a sincroniza aciunile membrilor echipei, acestea devenind reflexe si putnd fi aplicate in practic cu mici modificri in funcie de situaie. Aciunile trebuie executate in cmp deschis, teren variat si interiorul cldirilor . 10

Dup crearea situaiei ntr-un minim si indicarea poziiei fiecrui antrenamentul trebuie fcut ca si cum ar fi o situaie reala.

lupttor n dispozitiv,

SECIUNEA a 2-a Posibiliti de mascare, tipuri de formaii, deplasarea spre obiectiv Art.21.- Modaliti de folosire a posibilitilor de protecie i mascare.

pe acoperis

corect

incorect

vegetatie

corect

incorect

colturi

corect

incorect

11 corect incorect

ziduri

trunchi de copac

corect

incorect

fereastra

corect

incorect

Art.22.- Tipuri de informaii (dispozitive de lupt)

SIR: - asigura (miscare rapida ); - siguranta slaba de front; - putere de foc mica de front; - putere de foc mare la flancuri -usor de controlat si condus;

ECHIPE IN COLOANA - control direct; - siguranta sporita in front, flancuri si ariergarda; - miscare rapida; - putere de foc circulara;

Echipa A

Echipa B IN TRIUNGHI - putere de foc in front fiecare, flancuri si ariergarda; - control bun; - siguranta buna; - se foloseste cind se asteapta focul cu inamic; IN LINIE - putere maxima de foc in front; - securitate slaba in flancuri; - dificultate in control; - folosita la asalturi sau la scotocire/ cercetare.

12

Comandantul

va sta acolo unde poate controla majoritatea oamenilor lui.

Art.23.- Metode de deplasare:

Deplasare : Dispozitivul de deplasare este folosit atunci cand controlul nu este posibil. El ofera viteza si un bun control Fiecare echipa este un triunghi si se deplaseaza una in spatele celeilalte. Membrii fiecarui triunghi mentin o distanta adecvata, in functie de tere.

Deplasare supravegeata : Aici echipa de foc din frunte avanseaza in raport cu echipa din ariergarda de la o distanta de aproximativ 40-50m pana la distanta maxima de la care poate sprijini cu foc. Distanta dintre echipe va depide de teren (in camp deschis distanta poate fi mai mare ,iar in zonele cu multa vegetatie trebuie redusa) Aceasta formatie este folosita cand contactul este posibil: pune un numar mic de luptatori in fata si lasa o echipa libera pentru manevra.

13

OBIECTIV

Una din echipe este intodeauna intre pozitie de sprijin stabila in timp ce cealalta se deplaseaza si trece de pozitia lor. Aceasta formatie este folosita cand contactul cu inamicul este iminent.

14

SECIUNEA a 3-a Conducerea instruciei prin lupt Art.24.- Metodele de conducere a instruciei pentru lupt a subunitii antitero sunt: - Focul si deplasare - Focul si manevra ntotdeauna cnd o echipa este angajata in neutralizarea unei situaii si in ptrunderea in fora in zona obiectivului, este folosita una din cele doua metode prezentate sau o varianta a acestora . Pregtirea prin instrucie pentru lupta asigura antrenarea echipelor pentru nsuirea elementelor de baza la exerciiile tip , dupa care se trece la executarea de exerciii cu aciune dubla , membri unor echipe jucnd rolul de teroriti. Situaia real nu va fi un exerciiu tip si prin urmare nici instruirea nu trebuie sa fie . Dai celor ce angajeaz ambuscada o zona generala sau un numr de cldiri pentru a se instala intre ele,apoi punei membri echipei sa-i depisteze . Antrenndu-i mereu, pot ajunge la perfeciune. (1) VARIANTA DE ACTIUNE - 1 OBIECTIV

Pe timp deplasrii (formaia de mar) este alctuita frontal (se deschide focul din fata). Comandantul grupei va da ordin de desfurare in linie de trgtorii , o echipa deplasndu-se spre dreapta si cealalt spre stnga. Dup dispunerea celor doua echipe in linie de trgtori , comandantul grupei da indicaii fiecrui comandant de echipa sa nceap deplasarea prin salturi acoperite . Comandatul echipei se deplaseaz mai repede prin salturi fr a rmne mai mult de trei secunde in poziia ridicat, dup care isi cheam echipa prin folosirea unor semnale prestabilite. (Prima micare este ntotdeauna fcuta de comandantul echipei). (2) VARIANTA DE ACTIUNE -2

01 05

02

03

04 15

01

02

B 05

03

04

Comandantul echipei ,,A cheam in fata pe nr.3, comandantul echipei ,,B il cheam pe nr.1 . Nu este stabilita nici o ordine. Se evita stabilirea unui semnal in ai chema pe lupttori. Fiecare om chemat trebuie sa se mite relativ drept nainte. Cei care nu se deplaseaz, trebuie sa-i acopere cu foc sau daca nu sa fie pregtii sa-i acopere pe cei care se deplaseaz

(3) VARIANTA DE ACTIUNE -3

03 01 01 02 04 05 02 03 04 05

Conductorii acestor echipe continua sa-si cheme lupttorii pana cnd ntreaga echipa este pe aceeai linie . Daca se trage nc asupra ta, continua sa nu te miti in acelai fel. Daca nu, ncearc sa te apropii de obiectiv cat mai repede. Putei face acest lucru micndu-va mai muli oameni in acelai timp. Fiecare comandant de echipa i cheam acum mai muli oameni odat . (4) VARIANTA DE ACTIUNE - 4 Comandantul echipei A i deplaseaz lupttorii 2,3 si 5 nainte; comandantul echipei B ii deplaseaz pe 2 si 4 . La comanda fiecrui comandant de echipa cel ce a rmas in spate se vor deplasa nainte in linie . Daca focul ndreptat spre echipe este mai slab, va putei mica mai repede. Comandantul grupei preia comanda si precizeaz ,, Echipa A asigura cu foc, Echipa B se deplaseaz . Indicata toi membri echipei B se mica nainte, iar echipa A o acoper (terminai nti ntreaga micare a echipelor, la un moment dat micndu-se un singur om.)

OBIECTIV

01 05

02

03

04

01 05

02

03

04

16

5) VARIANTA DE ACTIUNE - 5 OBIECTIV

Echipa A Echipa B se deplaseaz in timp ce echipa A o acoper. (6) VARIANTA DE ACTIUNE - 6

Echipa B

Echipa A

Echipa B Dupa asigurarea echipei B pe pozitie , comandantul grupei comanda echipa B sa asigure acoperirea (cu foc ) iar echipa A sa se deplaseze. (7) VARIANTA DE ACTIUNE - 7

17

Pentru a realiza atacul (asaltul) comandantul grupei aduce militarii mai aproape de obiectiv. El comanda pregatiti-va pentru asalt si toti militarii se pregatesc si isi indreapta armele spre obiectiv . Se pot folosi grenade fumigene si lacrimogene. La comanda ATACATI ! toti luptatorii se deplaseaza in dispozitiv de lupta catre obiectiv. Art.25 Principiul drii focului i al manevrei Echipa de ariergarda impreuna cu cel care conduce manevra se deplaseaza pe o ruta (directia) acoperita spre obiectiv . Apoi echipa se deplaseaza in linie si executa atacul asa cum i s-a ordonat. Echipa de sprijin se va deplasa spre obiectiv pentru a asigura o acoperire apropriata eficienta. Atunci cand echipa care executa manevra inepe atacul echipa de sprijin iceteaza focul . In acest tip de operatii sunt absolut necesare cateva forme de comunicare sau semnalizare. Elementele de sprijin trebuie sa fie capabile sa acopere intregul traseu al echipei de manevra

Pe locul receptionarii focului : Aceasta subunitate din avangarda sprijina unitatea din ariergarda adoptand un dispozitiv liniar.

18

SECIUNEA a 4-a Documente de conducere i coordonarea aciunilor i antrenamentului Art.26.- Planificarea operaiunii Ducerea cu succes la ndeplinire a oricrei aciuni depinde de planificarea interioar, de nivelul de pregtire individual, la nivel de subunitate i de utilizare adecvat a echipamentului individual saude subunitate (echip, grup, pluton). Cel mai important criteriu dintre cele enunate, este planificarea antiaerian. Fr o planificare adecvat pentru angajarea ntr-o operaiune, subunitatea va fi clar avantajat. Pentru planificare, echipele folosesc numeroase metode, metoda care este recomandat pentru toate planificrile este Ordinul de misiune. Art.27.- Ordinul de misiune (1) Situatia: Fortele inamice :cate , unde , ce tip de echipament / armaent , starea lor modalitati posibile de actiune . Fortele antitero si cu care se coopereaza : vor fi mentionate toate fortele care pot sa sprijine sau care vor fi de ajutor. Echipamente speciale : aici se mentioneaza orice echipment utilizat , altele decat cele purtate in mod normal de subunitate si cu care o veti dota , ca de exemplu : caini, tragtori de elita cu raza lunga de actiune, etc. . (2)Misiunea: Se va stabili in cuvinte simple , care va fi misiunea subunitatii concreta Raspundeti : cine , ce , cand , unde , de ce . De exemplu : ,, Echipa noastra va ataca maine la ora 09 pe Dl. Cetatii CINE CE CAND UNDE

,, Pentru a captura sau nimici teroristii care au luat ostateci DE CE (3)Executarea : Aici repetati pe scurt misiunea si faceti o prezentare generala e modului in care urmeaza sa actionati . Misiunile subunitatilor : Transmiteti fiecarui om sau echipe sarcini specifice pe care ei le vor efectua din momentul in care vor parasi zona de adunare pana la incheiera operatiunii . De exemplu : ,, Ionescu , tu vei fi primul in ordinea de deplasare .Vreu ca tu sa acoperi la scari. Georgescu vei fi al doilea si ne vei acoperi la scari, de asemenea tu vei face parte din echipa de curatare a incaperilor etc. Asfel , toti oamenii din echipa vor sti exact ce vor face in cadrul misuinii . Instructunile de cooperare : Acestea sunt instructiunile care se aplica tuturor si sunt esentiale pentru misiune. De exemplu : ,, Echipa 4 va asigura toate intrarile din spatele nostru. In cladire sunt civili care trebuie sa fie evacuati . Echipa 4 va icerca o actiune de diversiune pentru a distrage atentia dizidentilor si a ne facilita patrunderea incepand cu ora 08. (4) Sprijinul : Din cazarma veti face planul si veti obtine tot echipamentul necesar. Veti indica personalului tipul si cantitatea de mijloace pe care le va lua echipa . De exemplu: ,, Dragan va lua 4 grenade cu gaz de la masina de asigurare tehnia, o unitate de foc si 4 lovituri AG-7 explozive .Fiecare om va avea masca de protectie si vesta antiglont etc. (5) Comenzi si semnale : Stabiliti un lant de comanda pana la ultimul om.Spuneti tuturor membrilor echipei unde veti fi in dispozitivul initial. Stabiliti frecventa radio pe care veti lucra . Stabiliti codurile necesare. Desemnati toate mijloacele pirotehnice ,daca este necesar. Stabiliti toate semnalele pe care la veti folosi .

19

Art.28.- Ordinea operatiunilor - sumar (1) Situatia : Forte inamice : Cine ? Cte ? Echipament ? Cursurile de actiune ? Pozitia ? Forte aliate : Punctul de comanda ? Unitati alaturate ? Unitati subordonate ? (2) Misiunea: Executarea : Conceptul general al opertiunii Misiunea subunittilor Instructiuni privind cooperarea Mijloace tehnice : Necesarul de echipament Munitii Mijloace pirotehnice Comenzi si semnale : Lantul de comanda 1 ______ 2_______ 3________ 4 ______ 5 ______ 6________ pozitia dumneavoasta __________________ Frecventa / control _______________________ Semnale speciale _________________________ Cand analizati traseul spre obiectiv trebuiesc luate in considerare urmatoarele aspecte legate de teren , care ajuta la stabilirea schemei de manevra . Acestea sunt planificate de la punctul de adunare pana la obiectiv si in interiorul acestuia . Observarea si campurile de tragere , iti ofera traseul o buna capacitate de observare camp de tragere adecvat. Ofera aceleasi avantaje si pentru inamic (3) Terenul : Ce traseuri cheie ale terenului sunt in zona de operatii ? Ce masuri trebuiesc luate , pentu o acoperi cu foc sau oamenii in vederea asigurarii succesului misiunii ? (4) Obstacole : Cu ce obstacole va veti confrunta pe traseu (de exemplu: zone deschise , carari interzise , daramaturi ). Acoperire de acces : Va ofera traseul sau nu acoperire si mascare . Drumuri de acces : Exista strazi centrale de acces in zona noastra ? Exista strazi centrale de acces in zona adversarului ? Fiecare varianta de actiune si modul de manevra pot fi aplicate de mai multe ori , iar prin comparatie selectiva, puteti stabili care sunt aspectele mai bune ale fiecarei variante . Dupa antrenamente repetate puteti stabili in caz real cel putin doua variante de actiune posibile pe care sa le aplicati in practica. Art.29.- Coordonarea actiunilor la locul incidentului cu elemente teroriste (1)Trebuie sa aflati: Cu cine va confruntati ?nume, compartiment, inregistrari anterioare sau istoric. Care este numarul persoanelor participante ? Ce tip de arme detin ? Care sunt caracteristicile armelor ? Care este schema cladirii sau topografiei locului si daca poate cineva s-o deseneze . Daca s-ar luat masuri de intrerupere a energiei , gazului si apei sau au fost instiintate societatile ce raspund de acestea . Daca este (sau cine este?) pregatit sa se adreseze subiectele permise cu teroristi . Daca s-a incercat vre-o comunicare si care sunt rezultatele ; Care sunt cererile? Daca sunt ostatici ? Daca au fost evacuate cladirile vecine sau zonele apropriate . Care sunt capacitatile subunitatilor si militarilor abilitati cu supravegerea modului de respectare a legii pentru a-si oferi ajutorul la cerere. Care e cea mai buna metoda pentru a patrunde in cladire sau pentru a intra in zona obiectivului (raionul ocupat de teroristi). 20

Sunt acoperite si mascate traseele de acees ? Daca nu ar putea fi folosit un elicopter pentru ca actiunea sa aiba sucees ? Pot fi folosite gazul si fumul ? va ajuta diversiunea in realizarea patrunderii? Exista canale subterane care pot fi folosite pentru patrunderea sau care trebuie aparate? Art.30.- In functie de situatie , echipa de asalt poate sa-si coordoneze actiunile cu echipele de sprijin din toate zonele sau este nevoie sa ceara informatii inaite de executarea planului de atac. Art.31.- Pe timpul actiunii arbustii ,culturile izolate, anumite obiecte din carton sau tabla (cutii,butoaie etc.) pot oferi o mascare corespunzatoare dar adapostirea in spatele lor creaza riscul de a fi impuscati in timp ce folosirea zidurilor, trunchiurilor de copac si bolovanilor asigura si conditii de mascare dar inlatura si riscul de a fi impusctati . Pozitia ce premite si ascunderea si adapostirea in acelasi timp est cel mai de dorit intrucat te ascund de vederea si de focul teroristilor. Art.32.- Camuflajul Camuflajul ce se foloseste trebuie sa fie ales in functie de terenul in care se opereaza . Intr-o cladire este bine sa-ti inegresti fata si manile . In padure bine sa folosesti culorile pamantului si ale frunzelor moarte pentru a-ti ascunde siluieta . Cateva indicatii : - fata si gatul se camufleaza cu fardurile din trusa cercetasului , iar pe cap poate folosi o sacpa usoara (ca cea de basebal) - se astupa (camufleaza) suprafetele stalucitoare ale armamentului si ehipamentului - se scot din buzunare cheile , banii din metal sau alte surse care fac zgomot. - se camufleaza mainile sau manusile - se vopseste sau se foloseste uniforma mozaic care sa se potriveasca mediului. - executarea miscarilor , deplasarilor trebuie facute fara zgomot. Art.33.- Pe timpul actiunii aveti in vedere urmatoarele: - fuga este cel mai rapid mod de a te muta dintr-un loc in altu. - asigura-te cind parasesti locul ca vei avea adapost sau o ascunzatoare la locul spre care te idrepti. - nu alerga mai mult de trei secunde daca se trage . - imediat ce vei atinge pamantul , fi gata sa deschizi focul. Art.34.- Pe timpul desfasurarii actiunilor comandantii folosesc pentru conducere semnele si semnalele prezentate in manualele de cercertare dar si altele stabilite in cadrul subunitati: - observa sau priveste degetele aratator si mijlociu indreptate spre ochi - asculta palma in spatele urechii - liniste degetul aratator pus in dreptul guri. - verifica mana stransa cu degetul aratator si mare intinse formand un unghi de 90. - oprestete mana intinsa catre in sus cu palma orientata catre in fata . - tu sau acela mana stransa si aratatorul indreptat catre cel indicat . - acopera-ma mana intinsa deasupra capului si miscari cu repetat din intins pe cap. - coborarea acoperite culcat mana intnsa dasupra capului si lasata repetat la orizontala. - adunarea ridicarea mainii deasupra capului . De asemenea acordati atentie urmatoarelor aspecte: - sa nu vi se proiecteze siluieta datorita fundalului luminos , intr-o fereastra , intr-o usa, pe un gard de culoare deschisa in luminile masinilor etc. - cand treceti pe langa o fereastra sa nu va depaseasca silueta marginea de jos a ferestrei - cand treceti pe langa un demisol, pasiti peste marginea de sus a ferestrei. Nerespectarea acestor reguli creaza riscul de a fi impuscat sau descoperit . - cand executati deplasarea in terenuri impadurite sau intr-o cladire , in apropierea de zona unde au fost indentificati teroristi, paseste cu genunghii cat mai ridicati , astfel incat calcaiul sa atinga primul solul si apoi , incet si restul piciorului, pentru a evita fosnirea ierbii si a frunzelor . - in cladire se evita impiedicarea de sarme electrice si de mici obstacole, se deplaseaza in siguranta si fara zgomot . 21

coridoarele sunt extrem de periculoase si trebuie evitate pe cat posibil in caz de necesitate deplasrea trebuie s-a se execute pe langa zid , de aceiasi parte a coridorului . - inaitarea se va face lasand doi oameni sa mearga inaintea celorlalti . Ei inaiteaza 10 pana la 20 de pasi sau de la o usa la alta , apoi se opresc . Restul echipei acopera aceasta miscare . Odata opriti ei vor acoperi pe cei ramasi sa inaiteze. - e dificil sa evita sa ramai descoperit intr-un coridor . Miscarea pe langa ferestre intr-un coridor trebuie eliminata pe cat posibil . O ferastra poate fi acoperita cu o patura . Luminile pot fi stinse sau intrerupte . Zonele deschise dintre cladiri se traverseaza cate un om , iar altu din echipa il va proteja cu foc si probabil ca teroristrul ( i ) vor indrepta arma spre locul deschis ,iar la cel de al doileaau al treilea ce incearca sa treaca va deschide focul . Pentru traverseze se va asigura o perdea buna de fum . In conditiile crearii unei perioade de fum densa se poate trecere cu echipa in linie . Art.35.- Antrenamentul cu arme Militarii din cadrul echipei si grupei trebuie sa se actioneze cu arma din dotare pentru a executa un foc precis asupra tintelor fixe sau mobile. Antrenamentul trebuie sa asigure deprinderi pentru realizarea unor trageri de efect foarte bune. O atentie sporita se va acorda invatarii si antrenarii in folosirea mijloacelor pirotehnice (fum, gaz simulatoare) de flacara la gua tevii , simulatoare (perdea) trotilului etc. Pentru folosirea fumului si a gazului trebuie sa se tina cont de directia si viteza vantului cand acestea se folosesc in aer liber . In cazul folosirii acestora militarii trebuie antrenati sa foloseasca masti contra gazelor . Art.36.- Luarea cu asalt a unei cladiri Echipa de lupta antitero, careia i s-a dat ordin de lupta pentru cucerirea unei cladiri, va folosi ce mai buna metoda la indemana pentru a intra in cladire . Intrarea intr-un loc necunocut este periculoasa. A nu cunoaste alte posibilitati in afara usii este considerare o capcana.Metode de luare cu asalt a unei cladiri experimentate in situatii reale . (1) Aruncarea harponului : Un membru al echipei va arunca harponul prin una din ferestrele ultimului etaj ( de preferat departe de pozitia teroristului ) Un membru al echipei se va catara apoi la ferastra . Va intra in camera rostogolindu-se pe pervaz dupa ce va verifica daca camera este goala , cu ajutorul oglinzi. In cazul ca descopra in camera un terorist foloseste o grenada cu gaze sau arma de foc pentru curatarea camerei . Odata ce au curatat camera cei care au ramas jos se urca si ei pe franghie ( inoadata pentru a face mai usoara catararea si intrarea ) si se alatura celor intrati . De aici ei vor continua misiunea . (2) Daca exista posibilitatea accesului pe acoperis si celelalte metode de intrare in cladire nu sunt practicabile, o echipe isi croieste drum prin acoperis decupand o portiune , iar pentru acestea se folosesc topoarele , rnagi, ciocane etc. Dezavantajul apare atunci cand sunt luate cu asalt cladiri relativ mici si teroristii pot auzi zgomote. Armele de calibru mare pot stapunge acoperisul si pot afecta echipa , daca armamentul este folosit de teroristi . Daca cladirea este mare exista luminatoare , dar si sansele ca teroristii sa nu depisteze actiunile subunitatii de pe acoperis. Este mai usor sa actionezi de sus in jos si se creaza posibilitatea ca teroristii sa fie incoltiti avnd n vedere ca n exterior sunt blocati de alte subunitati. (3) Coborarea de pe acoperis pintr-o fereastra . Daca aveti posibilitatea sa ajungeti pe acoperis (cu elicopterul si cu franghia) a-ti putea lua in considerare coborarea pe franghie de pe acoperis catre o fereastra a unei etaj superior . Ajuns la fereastra activitatile se desfasoara ca si in cazul catararii pe franghie aruncata cu harhoponul (intrare, observare, fum, gaz, petarde, aruncator de flacari, grenade) n functie de dotarea avuta. (4) Aerisitoare, guri de ventilatie, canale, conducte . In mod special in cladiri mari aceste cai de acces pot fi loclizate prin studierea cladirii sau interogarii personalui din cladire. (5) Explozivii pot fi mijloace eficiente de patrundere in cladiri. Personalul specializat in demolari (genist) poate arunca in aer bucati mici de perete, formand gauri mici in peretilor cladirilor, prin care se pot strecura nauntru. Trebuie avuta mare grija ca nivelul pregatirii genistilor sa fie foarte buna pentru prevenirea distrugerilor prea mari. 22 -

(6) Vehiculul blindat : poate introduce o echipa intr-o cladire cu relativa sigurata . (7) Generalitati In multe cazuri procedeul de lucrare poate fi oarecum similar pentru fiecare penetrare. Gazul, fumul si perdele pot fi de folos ca actiuni pregatitoare de fiecare data.Echipele de interventie antiteroriste trebuie sa exerseze fiecare metoda discutata potrivit capacitatii lor si sa fie pregatiti pentru oricare dintre ele. Art.37.- Curatirea unei ncaperi Cea mai periculoasa parte a operatiunii de curatire a unei camere este intrarea in incapere pentru stabilirea unui cap de pod . (1) Echipa se va organiza conform celor prezentate anterior. Se cerceteaza vizual usa pentru depistarea oricaror urme de sarme sau capcane pirotehnice. Verificati daca usa deschide spre interior sau exterior. Daca usa se deschide spre interior luptatorul apuca mnerul, l ntoarce usor si deschide usa cu o lovitura puternica cu piciorul, el nu va sta n fata usii cnd loveste cu piciorul ci lateral. Daca usa se deschide spre exterior se poate atasa la mner o funie, lant sau alt dispozitiv cu ajutorul carora sa traga usa din partea opusa. Pe timpul acestei manevre nimeni nu trebuie expus, luptatorii ocupnd pozitii lnga zid si fiind pregatiti sa exeucte foc spre interior, dupa deschiderea usii, lateral si spre ferestre la etajele superioare. Daca usa este ncuiata, este nevoie de o ranga sau un corp dur care sa fie folosit pentru a forma o prghie. Echipa antitero poate deschide ncuietoarea cu ajutorul gloantelor. (2) Dupa deschiderea uii, lupttorii cei mai apropiai de u pe ambele pri vor folosi oglinzi ataate la paturile armelor lor pentru a inspecta interiorul. Ei nu-i vor expune nici o parte a corpului (degete, mini, picioare, genunchi). Camera va fi controlat din podea n tavan i din col n col. Cei care vor face prospectarea trebuie s descrie interiorul camerei celor care asigur securitatea. Observarea camerei se execut cu ajutorul oglinzii. Dac teroristul este localizat, lupttorul i poate vorbi pentru acesta surpriza fiind imens c l poate vedea. Poate folosi fum, gaz i simulatoare fr s se expun. Poate s scoat teroristul prin ochirea lui cu eava putii de dup col, ajutndu-se de oglinda unui colef care s-i dirijeze focul. n mod normal ordinea operaiilor poate fi: dialog, fum, gaz, simulatoare i nu n cele din urm arme de foc sau asalt. (3) Dac n camer nu este nimeni, vor intra primii, lupttorii nr.2 i 5, care se plaseaz lng perete, lng u, ncercnd s gseasc un paravan dup care cerceteaz cu amnunime ncperea. Dac nu are posibilitatea sse adposteasc, lupttorul va avea grij s devin o int ct mai mic posibil, ghemuindu-se, ngenunchind sau culcndu-se la podea. Cel de-al doilea luptto va intra pe u i se va deplasa n camer cercetnd interiorul sub acoperirea primului lupttor intrat. Lupttorii se vor deplasa pe lng perete, iar din dreptul uii ali doi lupttori vor face sigurana din interior. n camer evitai ferestrele i lumina, care pot face urmbr. Micarea se face n poziie de tragere cu armele pregtite. Tratai dulapurile ca i cnd ar fi ncperi separate, pn cnd acestea vor fi verificate. Nu v grbii. Uitai.v cu atenie nainte de a face o micare. Nu atingei nimic din ce nu este necesar, fiindc pot fi capcane pirotehnice. Asigurai-v, c n timp ce un lupttor se deplaseaz, un altul este gata s acopere.

4 23

Fig.6 Deschiderea unei usi

Figura 7 NOTA : Nu va expuneti nici o parte a corpului . Asigurati -va ca echipa protejeaza corespunzator luptatorul cu oglinda

Figura 8 NOTA : In timp ce stati in picioare , in genunghi , sau in pozitia culcat priviti in camera cu ajutorul oglinzii . Fiecare pozitie asigura o perspectiva diferita a camerei Permiteti celui din fata sa priveasca direct oglinda dumneavoastra . Aceasta va va asigura o mai buna perspectiva a camerei. .

24

Figura 9 NOTA : Cercetarea trebuie sa fie completa , acoperind intreaga camera .

Figura 10

25

Figura 11 Aceasta se foloseste de obicei pentru camere mari sau pentru camere nedecomandate (tip vagon) ce necesita miscari continuue dintr-o camera in alta .

METODE DE INTRARE Un luptator cu harpon il arunca prin fereastra de la ultimul etaj , in timp ce sta cat mai aproape de cladire . NOTA : Luptatorul ce arunca harponul trebuie sa aiba foc de acoperire in orce moment . Figur

Figura 12

Odat ce harponul a ptruns pe fereastr, acesta, este tras ntr-un col i legat strns, pentru a ne asigura ca tine.

Privirea interioara a unei pozitii corespunzatoare a harponului

Fig.13

26

Doi membri pot ridica un al treilea la o fereastra joasa , tinundu-i picioarele cu mainile

Fig.14

Fig. 14

Doi membri pot ridica un al treilea la o fereastra joasa , tinnd o placa sau un obiect asemanator

Fig. 15 27

MIJLOACE SUPLIMENTARE DE ACCES LA USI SI FERESTRE

Fig. 16

O usa incuiata cu zavor si lacat poate fi penetrata cu ceva mai multa dificultate . Zavorul poate fi scos din tocul usii iar lacatul poate fi spart cu ajutorul unei securi sau al unui ciocan greu .

Daca ne confruntam cu o usa care se deschide catre inauntru , folositi un ciocan greu si loviti usa chiar sub maner cu o lovitura puternica . Daca nu reusiti de prima data , operatiunea poate continua pana cand usa se va deschide .

Daca usa se deschide in afara , introduceti o ranga cu un capat plat intra usa si zavorul yalei , cat mai aproape de locul in care zavorul intra in yala . Actionati cu presiune parghia asa cum este aratat in figura din stanga . In cursul evenimentelor este dificil sa introduceti parghia intre usa si zavor ; infiget-o cu ajutorul unui ciocan .

28

OGLINDA Un accesoriu extrem de important al echipamentului orcarei echipe este oglinda Oglinzile convexe ( schema de mai jos ) pot oferi echipei un avantaj imens asupra inamicului in orce tip de operatie .

Folosirea oglinzii va fi explicatata in urmatoarele pagini. La intrebari de genul ,, Ce sa intampla daca tipul imi impusca oglinda ? , raspunsul este : ti cumperi una noua , si i multumesti lui Dumnezeu ca nu a fost capul tau in locul ei . Daca trebuie sa folosesti oglinda si localizezi inamicul intr-o pozitie in care el este bine acoperit si este nevoie ca el sa se miste pentru a-ti indeplini misiunea , poti spune ceva sa-l impresionezi , de genul Uite-l acolo in colt dupa birou . Trimite-l pe Ion pe langa perete sa-l impuste prin perete, eu o sa-i directionez focul . Acesta va avea un efect enervant asupra inamicului ; unu, poti sa-l vezi , si doi vei putea sa-ti directionezi focul asupra lui . FOLOSIREA OGLINZII

Exemplu de oglinda atasata de patul sau teava unei arme M16 . Oglinzile pot fi atasate la patul sau teava oricarei arme din echipa . Carabinele sunt de regula mai lungi decat M16 si pot oferi o perspectiva mai buna . Atunci cand nu se foloseste oglinda , acoperit-o cu o husa de molton vopsita in negru . Acesta va proteja oglinda de socuri si elimina reflexiile nedorite , neampiedicand folosirea armei . NOTA : Husa de molton se va folosi doar pentru oglinzile montate pe patul pustii .

29

Oglind folosit pentru inspectarea interiorului unei camera

NOT: nici o parte a corpului nu este expus

Fig.17

Un lupttor ntins pe spate observ scrile de dedesubt cu ajutorul oglinzii

Fig.18

30

Rmnnd n casa scrii un lupttor poate supraveghea scrile de jos n sus

Oglinda este suficienta pentru observarea spatiului de dincolo de ziduri sau garduri , permite unui luptator sainspecteze cladire printr-un geam lateral fara a se expune personal sau fara a intra in cladire Fig.19

In acest exemplu luptatorul este capabil sa priveasca dupa colt , fara asi expune nici oparte a corpului . NOTA : un alt luptator din echipa trebuie pozitionat acolo de unde poate asigura imediat foc de acoperire

Fig.20

Art.38.- Curirea unui gang sau a casei scrilor Utilizand principii potrivite ale acoperirii cu foc , miscarii si lucrului in echipa , abordarea unui gang sau a casei scarii poate fi tratata cu un gard foarte diminuat de risc . (1) Inainte de toate trebuie sa va asigurati ca baza operatiunii este in deplina siguranta . Aceasta implica opertiuni de cautare si curatire pentru a asigura perimetrul sau indentifica orice persoane ostile sau capcane pirotehnice . (2) Odata indeplinite aceste misiuni , trebuie plasati puscasii pe ambele parti a bazei casei scarii . Pot exista situatii in care nu pot fi tinute ambele margini . In aceste situatii folositi doar o parte pentru a pozitiona echipa , dar fiti gata sa acoperiti si cealalta parte atat vizual cat si cu foc . (3) Dupa ce ati asigurat baza casei luptatorii trebuie pozitionati asa cum este indicat in figura 21. Notati ca luptatorii cei mai indepartati de scara asigura securitatea flancurilor .

Securitatea flancurilor

Echipa de asalt

Fig. 21

Echipa de iluminare i observaie

Securitatea flancurilor

31

NOTA : In nici o clipa premergatoare asaltului nimeni nu trebuie expus deschiderii focului din fata scarii , sau pana cand acesta nu este curatata pentru a va plasa luptatorii in partea celalta a deschiderii , ati putea fi nevoiti sa folositi o alta intrare a cladirii sau sa va folositi oglinzile si lanternele pentru a va asigura ca pasii vostrii vor fi facuti in siguranta. (4) Cei doi oameni din interiorul bazei casei scarii vor lumina si observa scarile , in timp ce ceilalti doi luptatori din partea cealalta a bazei vor asigura foc de acoperire in caz de nevoie . De partea care are misiunea sa lumineze si sa observe scarile un luptator va folosi lanterna de colt pentru a extinde lumina dupa colt . Cealalta luptator va inspecta spatiul cu ajutorul unei oglinzi atasate la patul armei . Omul cu oglinda va trebui sa-l dirijeze pe cel cu lanterna pentru a o ridica, coboar , sau pozitiona fluxul de lumina . O cautare sistematica si inceata va trebui facuta astfel pentru toate ungherele . Vedeti figurile 22 si 23 .

Fig.22

Fig. 22

NOTA : Cercetarea vizuala va fi facuta cu o lanterna de colt si oglinda atasata de patul armei .In nici o clipa luptatorii nu trebuie sa-si expuna parti ale corpului in bataia focului advers.

Fig.23

NOTA : Lumina a maturat scarile sistematic de josin sus . In acest moment observatorul va da verde asaltului daca scarile sunt sigure . (5) Dupa ce au terminat cercetarea vizuala , cei doi luptatori care asigura flancurile, se vor pregatii si ei vor pregati si ei sa se mute pe scari . Daca exista o deschidere in capul scarilor si cei doi luptatori care urca scarile vor sta cat mai aproape de zid , pe partea cu deschiderea . Daca exista un T in capul scarilor ( o deschidere pe abele parti ) , trebuie imbraisati ambii pereti . Daca aveti impresia ca inamicul sta lipit de unul din peretele din acea parte . Motivul este ca acea persoana ar trebui sa se expuna el insusi pentru a putea trage .Vedeti figurile 24 si 25 .

32

Fig. 24 NOTA : Imediat ce echipa de asalt este pe scari , observatorul initial si luptatorul cu lanterna isi inceteaza acea activitate .

Schita laterala a unui asalt pe scari

Fig. 25

(6) Primul luptator care urca pe scarile trebuie sa aiba o carabina indreptata catre capatul scarilor . El trbuie sa fie pregatit sa traga instantaneu la un pistol , o mana , o fata , sau teava unei pusti . Al doilea va purta o arma usoara si o lanterna care va lumina in jur . NOTA : Luptatorii care au sarcina expresa luminarea scarilor isi observarea acestora vor continua aceasta activitate pana cand echipa de asalt a ajuns pe scari . Observatorul cu oglinda va fi acela care va da semnalul de atac ( atunci cand este sigur ca scarile sunt libere ). Cel de-al doilea luptator va sta cat mai aproapre de spatele primului . El va avea arma usoara tintia pe deasupra umarului luptatorului din fata ( umarul cel mai apropriat de perete ),in cealalta mana( tinuta departat de corp si indreptata inainte )el va tine lanterna pentru a asigura o iluminare continua. In nici o clipa nu trebuie incetata observarea scarilor. Asta include si momentul asaltului .Ambii luptatori vor trebui sa ajunga cat mai aproape de capatul scarilor . Odata declansat asaltul , luptatorul care in prima faza asigura iluminarea , isi va indeparte arma in susul scarilor pentru suport cu foc . O pusca cu precizie sau o carabina .Odata ce s-a ajuns in capatul scarilor se vor aplica metodele de curatire a camerei .Daca scarile sunt luminate nu este nevoie de lanterna .

33

SECTIUNEA a 5-a Operatiunea de curatare a casei scarilor Art.39 Daca treceti nepasatori de casa scarilor , fara sa tineti seama de metodele insusite privind o cercetare atena , va fi o operatiune riscanta si foarte periculoasa. Urmarind metodele descrise veti obtine un avantaj distinct pentru echipa atunci cand va trebui sa idepliniti aceasta misiune . Primul lucru pe care trebuie sa il faceti atunci cand curatati casa scarilor este sa fiti siguri ca baza scarilor este asigurata . Odata aceasta terminata , puteti incepe urcarea . (1) Numarul 1 si 2 se pun in miscare de la baza scarilor . Numarul 1 are responsabilitatea curatirii portiunii de urcare (deasupra) ; cu oglinda de pe arma sa va cerceta zona , in timp ce numarul 2 va asigura acoperirea . Figura ( 26, 27, 28 ). (2) Cand numarul 1 este sigur ca varful scarilor este curat , va instiinta comandantul echipei care o sa numeasca pe 3 si 4 pentru a asigura baza scarilor si a-i sprijini cu foc pe cei ce urca , daca va fi nevoie . Numarul 1 nu trebuie niciodata sa piarda contactul vizual cu varful scarilor cat timp ceilalti isi ocupa pozitia . ( Figura 28 si 29 ). (3) Cand 3 si 4 sunt pe pozitiile lor , numarul 1 misca oglinda sa in asa fel , incat numarul 3 si 4 sa poata observa zona palierului de mijloc dintre scari . Este foarte important deoarece acea portiune reprezinta prima zona periculosa . ( Figura 30 ) . (4) Cand se va constata ca scarile sunt curate , nr. 2 si 5 se vor pregati sa urce . Nr. 1 va da ca totul este O.K. ( el va observa continuu cu oglinda sa ) . Atunci cand este dat O.K. , nr. 2 si 5 urca parte cotita a scarilor ( inapoi ) cu armele pregatite pentru a deschide foc . Fiecare om va asigura prima jumatate a varfului scarilor pana la alt palier ( stanga la centru , centru la dreapta ) . ( Figura 31, 32 ) (5) Imediat ce 2 si 5 sunt in pozitia unde pot acoperi tot varful scarilor ( palierul ) , nr. 1 urca scarile pentru a asigura o acoperire suplimentara . Nr.6 va ocupa locul nr.1 nr. 3 si 4 urca scarile la comanda .

Fig.26

34

1 Fig. 27

2 Fig. 28 35

2 4

4
C a ps a

3 Fig 29

1 Fig. 30 36

2 5

1 Fig. 31

3 Fig. 33

37

2 5

1 Fig. 32

4 Fig. 34 38

CAPITOLUL 3 OPERATIUNI SPECIALE SECTIUNEA 1 Operatiuni de evacuare a unei cladiri spatioase Art.39.- De regula curatirea unei cladiri spatioase seamana cu operatiunea de curatire a unei zone exterioare . Trebuie luate urmatoare masuri : sa mentineti distanta necesara de obiectiv sa asigurati securitatea prin observare ( fata , lateral , spate si la verticala ) -sa fiti pregatiti sa incepeti lupta in orice moment echipa ( ele ) de supraveghere sa aiba o arie bine determinala , astfel incat sa se execute cercetarea intrgii zone cu responsabilitatile impartite pe echipele participante . se descopere toate detalilie si amanuntele despre apararea teroristilor din cladire . acoperirea si sprijinirea trebuie folosite la maximum -localizai teroritii din cldire nainte de a v localiza ei dup localizare, acionai astfel nct s-i fixai pe poziii, s le limitai micarea - nu pierdei contactul cu teroritii tragerea echipei asupra teroritilor trebuie executat nainte ca acetia s v descopere folosii posibilitile de acoperire din zon pentru a v mica, ocupai alt poziie i lovii din nou teroritii dialogul, folosirea gazului sau a fumului, folosirea simulatoarelor, a asalturilor simulate sau folosirea trgtorilor de elit pentru executarea unui foc eficace (mortal) cnd, dup negocieri se accept evacuarea ostaticilor, acetia trebuie inui sub paz pentru ca printre ostatici s nu fie i teroristi. Ostaticii eliberatuitrebuie ntotdeauna perichiziionati. Art.40.- Tipuri de actiune Succesul este asigurat de miscare lenta si observare atenta inainte de a face deplasarea. Pastrarea distantei dintre membrii echipei. Pastrarea armelor in pozitie de atac (inainte) Tinerea directiei de tragere a armei intainte (pozitia inamicului) Folosirea tuturor acoperirilor posibile si a elementelor de mascare din zona respectiva Urmarirea cu atentie a persoanelor nevinovate (in special daca teroristii se refugiaza in cladiri unde exista civili Cea mai buna cale de rezolvare cu cei care nu pot fi considerati nevinovati este sa le pui catusele si dupa aceea sa le stabilesti identitatea. Dupa ce un etaj a fost cercetat si pus in siguranta, subunitatea instaleaza cordonul si asigura securitatea etajului. La fel se procedeaza si pentru scarile din interiorul magazinului. ACTIUNI INTR-O CLADIRE SPATIOASA Cooperarea si gndirea modului de actiune. Echipa B asigura sprijinul de foc al echipei conducatoare (din fata). Ea actioneaza pe olinie directionala cu echipa conducatoare si isi poate face siguranta. Actiunea in cazul in care nu exista spatiu pentru echipa din spate aceasta executa manevra impotriva obiectivului ECHIPA folosind fumul, gazul si simulatoarele. Doua echipe vin pe o linie indreptata perpendicular pe obiectiv. Toata inaintarea este calculata cu manevre de asalt. Aceasta manevra este folosita numai atunci cand alta cale spre obiectiv nu este posibila Aceasta este cea mai putin dorita. In acest caz se folosesc din plin gazul, fumul si simulatoarele. 39

Echipa din spate manevreaza si se deplaseaza de-a lungul zidului pe o directie controlata sau pe o directie acoperita (ascunsa), dupa care ocupa in formatie de lupta (desfasurata) o pozitie in apropierea obiectivului. Echipa cealalta continua inaintarea pe o pozitie similara. Amandoua echipele pot sa atace. Fiecare echipa este sustinuta cu foc propriu pana la sfarsitul asaltului.

Echipa A OBIECTIV

Echipa B ECHIPA Este recomandabil ca atunci cand echipa din spate foloseste o cale acoperita spre obiectiv si echipa din fata nu are posibilitatea de a sustine inaintarea, sa se foloseasca gazul, fumul si simulatoarele.

OBIECTIV

40

Art.41.- Persoane baricadate Termenul de persoane baricadate, cuprinde orice persoan care dintr-o poziie pregtita se mpotrivate personalului antitero sau forelor de ordin. Persoanele baricadata pot fi trgtori cu ostatici, un grup de fanatici sau criminali implicai n aciuni criminale, care aiu poziii defensive n cldiri, magazine sau ntreprinderi. Tehnicile de curire a cldirilor: variantele de aciune, intrarea n cldiri, operaiuni de curire a scrilor, instruciuni cu privire la lunetiti, practici de combatere a infractorilor, operaiuni de eliberare a ostaticilor, pot fi folosite n mai multe feluri pentru dislocarea persoanelor baricadate. Art.42.- Etape din aciune: (1) Ofierii ajung n zona de aciune ca rezultat al unui telefon, plngere, telegram, ordin sau observarea personal i ei vor fi cei care stabilesc exact dac este o situaie cu persoane baricadate. (2) Pentru orice evenimente, ei vor solicita ntriri i vor face tot posibilul pentru calmarea i controlarea situaiei. (3) Subunitile antitero vor fi ndrumate s se adune n zona de siguran, departe de locul de deplasare a aciunilor. (4) Ofierul responsabilul cu rezolvarea situaiei va aprecia situaia i va stabili msurile. (5) Ofierul va repartiza sarcinile unitilor la locul de desfurare a aciunii (cordonul de protecie a zonei, evacuarea civililor din zon, stabilirea unui punct de comand, dirijarea traficului n zon, culegerea de informaii despre subiectul n cauz etc.) i va cere ca orice unitate suplimentar i echipament s fie trimis la locul stabilit. (6) Va fi ncercat comunicarea prin voce cu teroristul, pentru a se detensiona situaia. Pentru comunicarea cu teroritii se pot lua n calcul preotul, psihologul sau rude (prieteni) ale teroritilor. Dac este posibil teroritii vor fi contactai telefonic. (7) Se cer i se studiaz planurile cldirii sau cu ajutorul unor persoane care cunosc zona i cldirea, se face o schi detaliat. Dac este necesar se vor stabili alte tactici pentru a determina pe teroriti s slbeasc rezistena. Echipamentul special cerut este distribuit i folosit. (8) Se iniiaz msuri active de dislocare a teroritilor baricadai. (9) Folosii numai forele minime necesare pentru capturarea sau neutralizarea teroritilor. NOT :Trebuie fcute eforturi n vederea rezolvrii situaiei n mod panic. Msurile active imediate sunt luate pentrua proteja viaa persoanelor nevinovate din zon. SECIUNEA a 2-a Consideraii psihologice n situaii cu luare de ostatici Art.43.- Cele trei tipuri de teroriti: criminal, psihopat (dezechilibratul mintal) i teroristul fanatic (politic sau religios) putem s-i ntlnim n toate situaiile n care se iau ostatici. Art.44.- Teroristul criminal ia ostatici pentru a preveni arestarea i pentru a avea obiectul de trguial (negociere) considernd c aa va scpa. n astfel de cazuri, mai ales la nceput, situaia se poate agrava foarte repede. Dac situaia se prelungete, ea poate fi controlat i se va calma puin. Dac criminalul st mai mult cu ostaticul sunt anse ca cel din urm s supravieuiasc. Micrile echipei antitero, pentru preluarea controlului, trebuie executate n linite i n ascuns. Echipele de intervenie se in ascunse pe timpul negocierilor, iar mulimea ndeprtat din zona aciunilor. Cel mai bine pregtit pentru negociere, din subunitate (eventual psihologul sau preotul) trebuie s contacteze atent teroritii i s negocieze cu ei. Telefonul este cea mai bun metod pentru a face aceasta. Negociatorul trebuie s cunoasc jusisdicia i de aceea cnd va fi nevoie vor fi solicitai negociatori de la structurile specializate (M.I., Fore Speciale, SRI, SPP). Reinei c teroristului i va fi sigur team c va muri sau c va fi rnit. Numai cnd va accepta gndul acesta se pot froctifica discuiile i poate fi manipulat. Cnd se ntmpl aceasta, teroristul (ti) i va da seama de situaia n care se afl i vor da drumul la ostatici. NOT: Teroritii criminali trebuie s fie siguri c dac vor renuna nu vor fi ucii. Normalitatea trebuie s triumfe. Echipele antitero trebuie inute ascuns.Teroritii vor fi probabil mult mai raionali, dac o personalitate va fi prezent n apropierea zonei. Teroritii criminali pot aciona si-n stilul Kamikaze. Art.45.- Teroristul psihopat: 41

Acest tip de terorist este mult mai periculos, iar n cazul lurii de ostatici este imprevizibil. Ei au o concepie deformat fa de societate i oameni, n general. Nu fac deosebire ntre bine i ru, iar propria persoan nu-i intereseaz, fiindc nu se gndete la consecine. Acest tip de terorist sufer de tulburri de personalitate i nusunt niciodat n situaia de a-i putea controla total manifestrile. Teroristul psihopat, odat cu controlul asupra ostaticului va ncerca s controleze situaia, iar ncercarea de a exercita un control asupra lui poate constitui o ncercare groasnic pentru ostatic. Comportamentul lui va fi cu predilecie anormal. n unele cazuri, ostaticul poate reprezenta o ans pentru a dovedi c este om sau poate nsemna ceva. n unele cazuri poate avea tendina de sinucidere. El poate face nite revendicri imposibile, tiind c nu pot fi rezolvate i este convins c rezolvarea situaiei va fi moartea, aceasta fiind distrugerea psihopatului. Folosirea forei va determina, probabil, creterea incidentelor i dau posibilitatea s fie mediatizate tendenios. Art.46.- De obicei teroritii au motivaii politice, religioase sau sociale. Teroritii plnuiesc bine o aciune care are drept scop luarea de ostatici. Dup alegerea i reinerea persoanei vizate, teroritii pot obine o audien de la ostatici, de cele mai multe ori folosind ostaticul (i) ca pe un instrument de nelegere. Teroriti fanatici pot lua i ostatici necunoscui, cu scopul de a demonstra vulnerabilitatea omului obinuit, chiar n condiiile n care sigurana acestuia este asigurat de poliia prezent pe strzile oraului. Art.47.- Teroritii ce acioneaz n grupuri sunt, n general, bine narmai, echipai i pregtii tactic. A etia au convingeri profunde despre cauza lor. Teroritii dau dovad de un curaj care le este caracteristic i de abilitate pentru a manipula situaia n favoarea (avantajul) lor. Sdirea nencrederii ntre grupul de teroriti, crearea de ndoieli cu privire la cauza lor poate duce la prbuirea aciunii de luare de ostatici. Foarte puini teroriti fanatici i vor da viaa pentru o cauz despre care nimeni nu tie nimic. SECIUNEA a 3-a Negocierile n cazul aciunii de luare de ostatici Art.48.- n condiiile lurii de ostatici de ctre teroriti, subunitile de I., V.M., Cc. i altele, pregtite n lupta antitero, de regul, vor bloca zona sau cldirea unde sunt teroriti cu ostatici i vor atepta sosirea unui ofier specializat n negocieri. Acetia pot fi de la ealoanele superioare sau de la alte structuri militare (SRI, M.I., sau din ministerul aprrii, pregtite pentru astfel de situaii). De regul, ofierul negociator va angaja conversaia cu teroristul (i) prin intermediul megafonului din apropiere, sau cu telefonul, dar dinapoia unei acoperiri care s-l protejeze. n acest timp lunetitii vor ocupa poziii care permit un foc decisiv. Cnd teroritii se afl n interiorul unei cldiri, iar lunetistul (ii) nu-l pot observa, ofierul conductor de aciune, va stabili poziia de flanc cu poziia teroritilor, iar aceasta doar n cazul cnd se angajeaz negocieri, iar n timpul discuiilor teroritii devin nencreztori, de faptul c forele antitero le vor rezolva cererile. Lunetitii din poziia ocupat trebuie s fie pregtii pentru anihilarea teroritilor. Art.49.- Dac dialogul, fumul saugazul au dat gre, teroritii vor fi anihilai cu foc dup distragerea ateniei acestora i arma lor nu mai este ndreptat spre ostatici. Pentru reuita aiunii i evitarea pierderilor n lupttori antitero, acetia trebuie s aib vest antiglon i trebuie s evite a intra n raza de aciune a armamentului teroritilor. Lupttorii antitero nu vor admite teroritilor s prseasc cldirea, ntruct acetia pot lua ali ostatici. Membrii echipei, grupei sau plutonului nu trebuie s se expun fiindc astfel dau libertate de micare teroristului (lor). Conductorul echipei are obligaia de a liniti teroritii, pentru a asigura supravieuirea ostaticilor. Lunetitii trebuie s fie permanent pregtii pentru a avea avantajul anihilrii teroritilor. Este posibil ca teroritii s elibereze din ostatici, sau s ucid unul cnd consider c a venit timpul i deine n continuare doi-trei sau mai muli ostatici. Membrii echipei, grupei, plutonului trebuie s fie antrenai n psihologia rezolvrii unor astfel de situaii. Aceast pregtire ajut echipa n determinarea urmtoarei micri a teroritilor i modul de aciune pentru a nu pune n primejdie viaa ostaticilor.

42

SECIUNEA a 4-a Procedee de aciune Art.50.- Echipa (grupa, plutonul) desfoar urmtoarele activiti: - blocarea teroritilor i ostaticilor cu un minim de personal - stabilirea perimetrului interior, ce urmeaz s-i conin pe teroriti i ostatici - informarea comandamentului ealonului superior i a instituiilor abilitate, asupra situaiei aprute - dirijarea amplasrii ofierilor venii la faa locului: - n perimetrul interior - n zona de ansamblu (zona de concentrare a forelor) - n perimetrul exterior - inerea forelor disponibile (arme, echipe speciale, echipamente) n ascuns - se evacueaz personalul civil n afara zonei de aciune (operaii) Art.51.- Conductorul aciunii antiterorist n cazul rezolvrii unei situaii cu luarea de ostatici trebuie s acioneze astfel nct s nu atrag atenia. Situaia cu luare de ostatici este o situaie exploziv, iar modul de aciune trebuie s fie inut secret pentru pres i personalul auxiliar. La nceput teroritii au avantajul (domin situaia), dar cu ct trece timpul teroritii devin nervoi i ngrijorai pentru sigurana lor. Apariia mai multor lupttori antitero le pot spori nervozitatea, iar aceasta poate constitui momentul n care ostaticul este ucis. Localizarea complet, linitirea atitudinii fa de ostatici i scurgerea timpului duc la creterea sanei ostaticilor de a nufi ucii. Conductorul aciunii contacteaz teroritii, preferabil prin telefon, trage de timp pn cnd obine planul cldirii, aduce oameni care-l cunosc pe teroriti i pune bazele planului de aciune. Negocierea trebuie fcut de o persoan competent i antrenat n negocieri, care trebuie s menin dialogul cu teroritii. Art.52.- Este interzis furnizarea de armament teroritilor sau efectuarea unui schimb de ostatici. Negociatorul trebuie s abat atenia teroritilor de la astfel de intenii i s-i comunice c deciziile vor fi hotrte de personal superior. Dac teroritii refuz dialogul cu un negociator, se ncearc dialogul cu o alt persoan, iar dac au fost aduse rude sau prieteni, vor fi folosite acestea. Presa se ine ct mai departe de zona de operaii. Prezena acesteia d teroristului puteri noi. Scurgerea timpului determin pe teroriti s neleag complet poziia n care se afl, vor fi mai obosii i n multe cazuri devin capabili de raionament, iar aceasta genereaz primii pai spre rezolvarea situaiei. Pe timpul negocierii, perimetrul interior se poate strnge discret spre poziiile teroritilor, pentru a face posibil o lovitur decisiv. Tot n acest timp se aduce echipamentul special n zona de concentrare a forelor (pompieri, ambulane, etc.). Se asigur ca sosirea acestora s se fac fr sirene sau alte semnale sonore. Asaltul se d la ordin. Dac teroritii se mic avnd ostatici sub control, ei vor fi urmai de personalul antrenat.

43

SCHEMA DE DESFASURARE A PERSONALULUI

XX X X X X X X X X X XXX

Fig.37

Unde - Localizarea teroristilor - Zona de ansamblu / Zona de concentrare a fortelor si punctul de comanda

XXXX X X X X X X X XXX

- Perimetru interior - Perimetru exterior

SECIUNEA a 5-a Situaii posibile Art.53.- Dac teroritii dein un numr de ostatici i ucid unul, este aproape sigur c vor dori s-i omoare i pe cei rmai. Echipa (grupa, plutonul) va trebui s dea un rspuns imediat printr-un asalt decisiv. 44

Comunicarea cu teroritii se face prin telefon; fa n fa (cu un negociator mbrcat civil); megafonul sau radioul. Dac dai teroristului o staie radio pentru a putea comunica cu el, trebuie ca ntre membri echipei s se foloseasc o alt frecvan sau alte mijloace de comunicaie. Art.54.- Paii de baz pentru rezolvarea unei situaii cu luare de ostatici sunt: A BLOCA (zona de aciune a teroritilor); A LINITI (a stpni situaia); A IZOLA; A CAPTURA (a aresta). Se realizeaz o rezerv pentru nlocuirea personalului din zona obiectivului. Pai de urmat: - stabilirea perimetrului interior - stabilirea perimetrului exterior de control - limitarea/calmarea reaciei personalului din pluton de care nu este nevoie - stabilirea unui punct de comand - evacuarea civililor dup necesiti - solicitarea negociatorilor i a altor echipe antitero pentru sprijin - obinerea tuturor informaiilor folositoare - poziionarea echipei (echipelor) n cele mai bune zone - nlocuirea personalului de poliie din perimetrul interior cu personal din subunitatea antitero -obinerea celei mai bune poziii tactice - negocierea - pregtirea pentru a reaciona n caz de necesitate. Art.55.- Negociatorul i membri subunitii antitero trebuie s aib n vedere ca cele trei tipuri de personaliti posibile ale unui terorist pot reaciona dup cum urmeaz: Teroristul Criminal: Dup confruntarea iniial de obiecei va raiona. Teroristul fanatic religios: Nu este dispus s moar fr publicitate, de aceea presa trebuie inut la distan, pentru a nu-i spori plcerea de a ucide. Teroristul dezichilibrat mintal sociopat: Este imprevizibil total, deosebit de periculos, trece rapid prin toat gama de strii de pa paranoe la schizofrenie impulsiv, aproape c nu-i pas ce este bun pentru el (nu se gndete la persoana lui). Art.56.- Negociatorul i lupttorii antitero trebuie s aib n vedere c pentru ostatici este posibil s apar: Sindromul Stockholm: Ostaticii simpatizeaz cu teroritii. Din anumite motive, ostaticii care petrec un timp cu teroritii, ncep s se identifice cu acetia, iar uneori, direct sau indirect, l asist. Exist situaii cnd ostaticii refuz s depun mrturie mpotriva teroritilor care i-au inut ostatici. Art.57.- Adaptarea la ntuneric: reprezint posibilitatea ochilor de a se acomoda cu nivelul sczut de iluminare. Sunt necesare 30 de minute pentru celulele baston celule din retina ochiului care produc o substan chimic, numit purpur vizual, care ajut activitatea celulelor dirijatoare i care nzestreaz vederea nocturn s se adapteze. Pentru a obinui ochii mai repede este indicat s se poarte ochelari de soare de nuan rocat n zona luminat i s-i scoat n zona ntunecat (durata obinuirii va fi de 5-10 minute). Dup obinuirea cu ntunericul nu trebuie s mai privii o surs de lumin. O secund de privire n lumin pierde vederea nocturn. Dac trebuie s folosii lumina, utilizai ochelari cu lentile roii pentru ochi. Dac suntei expui la lumin, nchidei un ochi i lsai pe cellalt deschis. V vei pstra vederea nocturn ntr-un ochi (cel director). Se folosesc aparate de vedere pe timp de noapte. SECIUNEA a 6-a Operaiile n zon ntunecat Art.58.- Echipele (grupele sau plutoanele) vor efectua apropierea de obiectiv prin salturi sub acoperirea cu foc a lunetitilor. Pe timp de noapte operaiile sunt mai lente dect ziua (cu o treime fa de viteza normal). Se efectueaz frecvent opriri de ascultare. Distanele dintre lupttori sunt mai mici dect n cazul operaiilor diverse pentru a putea controla eventualele probleme. Dispozitivele de iluminat artificiale sunt folosite n interiorul cldirilor pentru localizarea suspecilor i pentru a le perturba vederea nocturn. n exterior, va trebui s utilizai iluminarea brusc a unui eventual suspect. 45

Cnd utilizai lumina sau tragei cu arma n ntuneric, inei un ochi nchis. Lumina armei voastre va afecta vederea nocturn. innd un ochi nchis cnd tragei sau cnd folosii iluminatul, vei fi capabili s vedei dup ce oprii focul. Ghidai-v dup umbra (chiar i n ntuneric). Pstrai-v timp pentru a v adapta ochiul la ntuneric. Asigurai-v de faptul c echipamentul vostru este silenios. Toi membri echipei trebuie s tie de localizarea celorlali nainte de a deschide focul. Planurile de aciune trebuie s fie simple, s nu divizeze echipa. Militarii din echip trebuie s fie precaui la proiecia siluetei proprii pe ziduri vopsite n culori deschise, ui deschise, guri de aerisire, canale etc. Este suficien lumin pentru a aprea ca o int relativ clar, dac ochii teroritilor sunt adaptai la ntuneric. Lupttorii echipei trebuie s localizeze precis locul teroristului dup flacra la gura evii cnd acesta execut foc spre unul din lupttori. Dac are ostatici, revino la procedura pentru cazurile de acest fel. Dac trebuie s executai asaltul folosii lumina. Dac nu are ostatici i i-a fost localizat focul la gura evii, echipa trebuie s foloseasc puterea maxim de foc direct spre lumina vzut. Gazul poate fi utilizat dac personalul echipei dispune de echipament corespunztor i este pregtit s-l foloseasc. Pe timpul instruciei efectuai exerciii i demonstraii de obinere a vederii nocturne, folosirea luminii artificiale, individual i nu echipa. n zonele expuse vederii teroristului (alei, strzi, etc.) se vor folosi grenade fumigene iar lupttorii vor traversa toi odat n fug. n cldiri trebuie acordat o atenie capcanelor explozive de la ui i ferestre, sau organizrii aprrii acestora de ctre teroriti. Fiecare lupttor trebuie s ocupe o bun poziie defensiv, s rmn nemicat 5-10 minute i s asculte zgomotele din cldire.Ateptai n linite zgomotul teroritilor pentru a-l localiza. Art.59.- Dac suntei mpucat stai absolut nemicat n cazul cnd v aflai ntr-un loc unde nu putei cere acoperite. Teroritii v pot crede mor i aa v putei afla oarecum n siguran. Cnd folosii gaz sau fum afar, verificai direcia vntului. Dac vntul bate nspre tine, arunc grenada mult n spatele teroritilor. Dac bate din spatele tu arunc grenada fumigen la mijlocul distanei dintre teroriti i poziia sa. Acelai lucru trebuie s-l facei i cnd se folosete gazul. Cnd desfurai operaiuni ntr-o cldire mare, desemnai un lupttor pentru a observa tot timpul zona etajelor. Art.60.- Totdeauna n operaiuni reale acionai mascai pentru a v proteja identitatea. n cldiri nu atingei obiectivele dact dac este absolut necesar, deoarece exist pericolul s fie mine (bombe) surpriz. Art.61.- n cadrul antrenamentelor urmrii ca luttorii s-i formeze deprinderi de a privi obiectivul de 10 ori i apoi, v micai o dat. Cnd un lupttor se mic (deplaseaz), trebuie ca cel pentru un alt lupttor s-l acopere. Antrenamentele pentru tragere trebuie s-i formeze pe lupttori s foloseasc armele cu ambele mini. n cldirile mari, pentru determinarea locului teroristului trebuie observat flacra la gura evii, praful mprtiat n jurul armei, umbra sau silueta profilat la ferestre sau ui etc. Fumul i gazul va fi utilizat, ori de cte ori acestea creaz avantaj echipei sau lupttorilor antitero. Dac este posibil folosii simulatoarele i oglinzile. Verificai dac a-i neles ordinele primite sau dac subordonaii lea-u neles complet. Lupttorii antitero vor efectua o instruire special cu genitii pentru a fi n msur s realizeze mine surpriz sau s le dezamorseze atunci cnd teroritii le-au amorsat. Se va pune accent pe amorsarea sau dezamorsarea minelor mecanice, cu ceas, electrice. n cele ce urmeaz v prezentm cteva tipuri de mine sau bombe:

46

SECIUNEA a 7-a Minarea unei ui Art.62.- O capcan pentru o u, foarte simpl i foarte eficient, poate fi construit folosind o baterie de lantern, o caps electric, explozibil compatibil cu aceasta, fire conductoare i cuie. ncrctura exploziv se lipete pe peretele de lng u. Capsa electric este introdus. Un fir de la caps se ataeaz la baterie care trebuie s fie i ea n siguran pe perete. De la catodul bateriei, tragei alt fir i l dezizolai (la captul deprtat). Un cui este ataat la acest capt. 4
Capsa

Expoziv Baterie Cui

Bucl

Cablu

Acest fir este lipit pe tocul uii i se slbete 60-90 cm ntre acest punct i u. Alt fir vine de la caps pn la tocul uii. O bucl este fcut la captul cel mai deprtat. Firul ataat la baterie trece prin bucl. Doar dup ce cuiul este trecut prin bucl i suspendat la distan, dezizolai bucla. Cnd se deschide ua, cuiul va intra n contact cu bucla, nchiznd circuitul i provocnd explozia. Art.63.- O grenad de mn poate fi plasat ntr-o cutie cu pmnt umed (noroi) cu vrful i cuiul grenadei n afar. Noroiul se va usca n cutie, n jurul grenadei. Cnd pmntul se usuc complet (pmntul i grenada constitue o pies) sunt scoase din cutie. Cuiul este tras i pmntul cu grenada lsate pe acoperi sau n rigol (an de scurgere). Dup un numr de ploi, suficient s spele grenada (s umezeasc pmntul) aceasta se va activa prin scparea prghiei de armare. Pot trece sptmni dup ce grenada este amplasat Prghia de armare a grenadei se nfoar cu cteva straturi de band adeziv. Grenada poate gi landat ntr-o grmad de gunoi care va fi ars. Cnd gunoiul arde grenada se va activa. De asemenea, grenada poate fi plasat ntrun rezervor de combustibil care dizolv adezivul i activeaz grenada.

Art.64.- Un cartus (proiectil) poate fi plasat intr-o piesa metalica atasata unei piese de lemn cu un cui in ea (cuiul actioneaza ca un percutor) de asa maniera incat o mica portiune din cartus depaseste marginile piesei metalice. Apasand pe el se produce detonatia in directia in care tubul este orientat. Poate fi amplasat pe scari, dupa usi, in lemne sau pe camp.

Metal

Proiectil

Lemn Cui

Capsa cu cui

47

Presiunea exercitata prin apasare cu piciorul va declansa proiectilul

Art.65.- O alta capcana simpla,se construieste plasand un obstacol in fata unei usi care va fi deschisa in timpul cercetarii. Obstacolul este plasat pe o grenada, astfel ca prin greutatea sa, obstacolul apasa parghia de arme a grenadei.Cuiul de siguranta se scoate. Atunci cand obstacolul va fi nutat pentru a avea acces pe usa, grenada se va activa. Majoritatea grenadelor au in constructia lor un percutor cu intarziere. In orice caz, exista grenade care se detoneaza fara intarziere.

Fiti extrem de atent oricand sunteti obligat sa miscati un obstacol Daca este posibil, ocoliti intotdeauna obstacolul.

Grenada are cuiul de siguran scos. Obstacolul aezat astfel inct apas prghia de armare a grenadei.

48