YM 101 SLUJIREA TINERETULUI IN BISERICA LOCAL Dr. Randy Smith Seciunea 1 INTRODUCERE LA FILOZOFIA SLUJIRII CU TINERETUL I.

Care este originea adolscenilor? A. "Adolescent" deriv din cuvntul latin "Adolescere", care nseamn a crete n maturitate sau a (se) maturiza. B. G. Stanley Hall (1844-1924) Primul psiholog care a avansat de unul singur in psihologia adolescentina. El a descris-o ca o perioada de Furtuna si stres(Strum and Drang/Germana). C. Adolescenta, cum o stim noi, este un fenomen al secolului 20. Un cuvant al secolului 20. D. "Teenager" (adoloscent), ca si cuvant, a fost popularizat in timpul celui deal doilea razboi mondial pentru a se face referinta la adolescenti. Revolutia adolescentei din SUA a avut loc in perioada postbelica. II. Varste specifice pentru adolescenti. A. 1940-1980 in SUA. 1. 1940: 14-18 2. 1950: 12-19 3. 1960: 12-21 4. 1970: 12-22 5. 1980: 11-24 6. 1990: 11-25 7. 2000+ 10-29 B. 2000's: 1. 2. 3. 10-26 (SUA) --- Tara sau cultura ta ? Preadolescenta: 10-13 Gimnaziu Adolescenta: 14-17 Liceu Adolescenta tarzie: 18-24 Facultate

C. De ce si varsta de 10 ani? (Unii sugereaza ca varsta minima este de 9 ani) 1. Motiv psihologic: Varsta pubertatii a scazut drastic dupa Al doilea Razboi Mondial. Pe o perioada de 20 de ani (45-65) a scazut cu 19 luni. Baietii se maturizeaza mai tarziu decat fetele. 2. Motive culturale: a) Media-MTV,etc. b) muzica rock- Tintele ei sunt adolescentii. c) mame care si-au crescut fetele prematur d) copii proveniti din familii destramate sau cei negliati care se maturizeaza prea repede.

2 Aceste lucruri pun presiuni asupra preadolescentilor, iar ei intra in adolescenta prematur. D. De ce vrsta de 26-29 de ani? 1. Motive culturale; a). Educatie prelungita: Anii 40 = termini liceul i te cstoresti Anii 50 = termini liceul, ia n considerare sa faci si facultate. Sfritul anilor 50 = du-te la facultate (datorita Sputnikului). 60 = termina facultatea, cstorestete i ia n considerare sa faci si master/doctorat. 70 = termina facultatea, ia in considerare cstoria si master/doctorat. 80 = termina facultatea, fa si master/doctorat, ia n considerare studii superioare si ia in considerare cstoria. b). Casatorie intarziata: La nceputul anilor 60 cartea "Situation Ethics" promova valori relative in viata. Impreuna cu aceasta a venit locuirea impreuna a celor necasatoriti, sex liber, si necasatoria. De asemenea, epoca rockului (Beatles) reflect aceleai valori. 2. Trsturi Culturale a). amnarea maturitatii: Nu isi doresc responsabilitatile unui adult. Doresc sa se bucure de viata adolescentina. b). amnarea alegerilor: cstoreste mai trziu, mergi la scoala mai mult. c). angajamente pe termen scurt. Nu doresc sa renunte la libertate. d). matur fizic, imatur emotional. e). materialisti: obiective; s fie bine pus la punct din punct de vedere financiar. Cu 20 de ani n urm obiectivul a fost "de a dezvolta o filosofie semnificativa de via". III. De ce sa faci o slujire pentru adolescenti? A. din cauza raspunsului lor la Evanghelie. 1. "95% din cei care se intorc la Domnul fac acest lucru inainte de varsta de 21 de ani". Aceasta statistica a fost raportata CEF i popularizata de CCC. 2. 85% din cretinii chestionati s-au intors la Domnul ntre 4 i 14 ani. B. din cauza naturii lor. 1. Natura lor este caracterizat de nesiguran i de instabilitate.

3 2. Ei au nevoie de modele de stabilitate.(Prin. 1.3)

* PRINCIPIUL NR.1: SLUJIREA TINERETULUI ESTE CONDUSA PROFESIONAL. 1. Instruire pentru slujirea tineretului 2. Formare teologica 3. Longevitate - vocaia i locaie. (Stabilitate) C. pentru c este nevoie de lucratori. 1. Mii de poziii pentru slujitori cu tineri sunt n prezent disponibile prin bisericile din SUA i agenii. 2. Slujirea tineretului este listata ca fiind una dintre cele mai mari nevoi in bisericile din SUA 3. America urbana/ intravilana este un camp deschis. * Motivul pentru care multi lideri de tineret ecita slujirea in orase. 1) Teama 2) Nu vor fi platiti bine 3) Cei nascuti acolo obine educaie si se muta la suburbii cu populatie care face parte din clasa de mijloc. 4. Campurile de misiune din strainatate sunt lipsite de lucru cu tinerii. a. Din punct de vedere istoric, misiunile au vizat adulii. Timpul a demonstrat ca implicarea in viata tinerilor deschide o usa in apropierea de viitorii adulti. Intreaga lume are nevoie de lucratori cu tinerii. b. Se estimeaza ca 90% din slujitorii de tineret formati oficial se afla in SUA si slujesc pentru 2% din numarul tinerilor din intreaga lume. D. Pentru ca este motivul numarul 2 de ce familiile devin membre in biserici. (SUA). Predicarea era numarul 1. (Prietenii sunt motivul numarul 1 pentru care oamenii viziteaza bisericile) IV. Raspunsul crestinismului A. Biserica a ignorat/neglijat initial noua cultura. 1. Biserica intotdeauna urmeaza tendintele culturale. A fost adolescenta doar un moft? 2. Biserica a fost consumata de protejarea puritatii teologice. (lupta Fundamentalism vs. Liberalism) B. In anii 40 s-au infiintat multe organizatii crestine paraeclesiale pentru tineri. Ex. In SUA YFC, Young Life, Word of Life, FCA tarzie.

4 C. Biserica de la sfarsitul anilor 50 incepe sa dezvolte o slujire pentru tineri. Acest proces continua sa se dezvolte timp de 25 de ani si devine o slujire recunoscuta in cadrul bisericii. Sectiunea 2 DETERMINAREA BAZELOR SUCCESULUI IN SLUJIREA TINERILOR Introducere: A. Defineste parametrii unei slujiri a tinerilor in biserica locala. a. Componente palpabile: exemple: Scoala duminicala, program de ucenicie, echipe de evanghelizare, activitati, tabere, programe atletice. b. Nepalpabile: exemple: dragoste, relationare, etc. B. Defineste o slujire a tinerilor de succes. a. Exemplu: sa te ingrijesti de nevoi, sa implici tineri, captivant, sustinerea parintilor, viziune etc. b. Intrebare: Pe o scara de la 1 la 10, a fost slujirea ta de succes? 1= slab / 10 = nemaipomenit. c. Aceasta este subiectiva poti sa te inseli sau nu; cu aceste lucruri trebuie sa aiba de-a face liderii de tineret. I. De ce nu au succes slujitorii de tineret in SUA (?) A. Motive pentru care tinerii neintegrati in biserica nu participa la intalnirile bisericilor americane a. Bisericile nu impart mai departe Evanghelia b. Atitudini negative fata de cei care merg la biserica (ipocriti) c. Biserica esueaza in lucrurile de baza (programe mediocre) d. Nu este caldura (nu se simt primiti) e. Atitudine negativa fata de conducatorii bisericii (distanta eclesiastica) B. Motive pentru care tinerii bisericii spun ca slujirile pentru tineret au esuat. a. Rotatia liderilor b. Bisericute c. Favoritism d. Programe slabe e. Liderilor nu le pasa f. Lideri nepregatiti

5 C. De ce esueaza liderii de tineret a. Nu au un obiectiv scris, bazat pe succes i. Specialisti in tineret au descoperit ca mai putin de 1 din 10 lideri de tineret au obiective scrise. ii. Un studiu asupra celor care au terminat Harvard de 10 ani (1989) 1. 83% nu avea obiective specifice 2. 14% aveau obiective specifice nescrise (faceau de 3 ori mai multi bani decat ceilalti 83%) 3. 3% aveau obiective specifice scrise (facea de 10 ori mai multi bani decat cei 83%) 4. Ideea e ca obiectivele scrise ajuta la atingerea acelui tel indiferent de validitatea acestuia. b. Obiective gresite: i. Doar numere ca si criteriu de succes 1. Liderii cu viziune foarte des au ca obiectiv numerele 2. Liderii de intretinere nu vad numerele ca parte a obiectivelor lor 3. Numerele nu sunt suficiente pentru a determina succesul. c. Programe cu participare larga i. Daca adolescentilor le plac programele si vin la ele inseamna ca este un succes (Mit) ii. Programele fara scop produc slujiri superficiale iii. Daca programele s-au invechit pentru tineri, liderul trece foarte des la alt tip de slujire. Bazele succesului: o filosofie biblica corecta a. Definitie: Principii si concepte biblice pe care sa fie cladita slujirea tinerilor. b. Filosofie si program nu sunt sinonime. i. Ex. Filosofia ta nu functioneaza in Detroit. Am incercat sa am o activitate ce a implicat patinatul dar nu a functionat in Detroit. Acest exemplu ne arata o confuzie intre program si filosofie. ii. Filosofie: concepte, idei, principii. iii. Programe: ceea ce faci pentru a duce la indeplinire aceste concepte, idei, principii. c. Programele cresc din filosofia mea. i. Programele sunt construite pe baza filosofiei mele. ii. Programele reflecta filosofia mea.

II.

6 d. Filosofia biblica este constanta, insa programele se adapteaza culturii care este mereu in schimbare. e. Filosofia controleaza directia slujirii. f. Programele fac obiectivul mai atragator pentru grupul tinta (adolescenti) g. Programele slabe incetinesc progresul grupului catre obiectiv. * PRINCIPIUL NR. 2: SLUJIREA TINERETULUI ESTE NON-TRADITIONALA. Mesajul ramane acelasi, metodele se schimba. Dupa o perioada de timp, inovatiile noastre devin traditiile noastre. Natura adolescentului cere ca noi sa fim tot timpul inovativi. Tinerii se plictisesc chiar si cu ceea ce pare a fi de succes.

7 Sectiunea 3 BAZELE BIBLICE PENTRU ASIGURAREA SUCCESULUI IN SLUJIREA TINERILOR I. Introducere la bazele biblice pentru slujirea tinerilor. A. Obiectivul slujirii tinerilor ar trebui sa fie acelasi cu obiectivul bisericii locale. Foarte des biserica nu are un obiectiv specific, scris. De aceea e important sa fie formulata in asa fel incat biserica sa raspunda: da, asta e ceea ce credem B. Obiectivul slujirii ar trebui sa inceapa cu Cuvantul lui Dumnezeu. i. Numai principiile biblice sunt statornice ii. Daca vrem un obiectiv care sa treaca de barierele culturale trebuie ca sa incepem cu Cuvantul. C. Doua pasaje din Scriptura sumarizeaza scopul/obiectivul bisericii. i. Aceste pasaje nu sunt exclusive. Exista si altele ii. Matei 28:19-20 si Efeseni 4:11-13. iii. Trebuie sa incercam sa fim cat de cuprinzatori posibil insa indeajuns de simpli pentru a fi practici. *PRINCIPIUL NR. 3 : SLUJIREA CU TINERII ARE BAZA BIBLICA. Cuvantul este neschimbator si trans-cultural II. Matei 28:19-20 Marea trimitere A. Cui ii este scrisa? i. v. 16: Celor 11 ucenici ii. Se aplica tuturor credinciosilor. Credinciosii constituie biserici locale, astfel aceasta se aplica tuturor credinciosilor din biserica, inclusiv pastorului. B. Care este tinta Marii trimiteri? i. Invatati toate neamurile = sa faca ucenici din cat mai multi. 1. Acesta este procesul evanghelizarii 2. Proces inseamna ca convertirea este doar inceputul. 3. Nu poti face ceva (un ucenic) din nimic. Un convertit este punctul de start pentru a face ucenici. ii. Botezand : un pas initial ulterior convertirii pentru ucenicie. 1. Invatatura teologica este ca sa ne identificam cu Cristos Rom. 6:4. 2. Invatatura practica este sa ne identificam cu o biserica locala: Fapte 2:41-42.

8 3. Invatandu-i sa pazeasca: Un proces al uceniciei. Sa se invete ascultarea Cuvantului. C. Dou abordri de baz a evanghelizrii: 1. Confruntarea: Aducerea oamenilor la Hristos prin intermediul programelor organizate, evenimente evanghelistice sau un singur contact (evanghelizare pe avion, autobuz). 2. Stil de via: (prietenie, evanghelizare relationala) a. Atingerea oamenilor prin mrturia ta de zi cu zi i umblarea ta. ex. Mama sau tata; colegi de clasa/scoala. b. Eficacitatea acesteia 1) 6 din 100 de oameni, ca urmare a programului de vizitare organizata, viziteaza biserica 2) 6 din 100 de oameni viziteaza ca urmare a invitatiei unui prieten/ ruda. 3) motivul principal pentru care oamenii viziteaza biserica: prietenie III. Efeseni 4:11-13: rolul pastorului. A. Hristos a dat bisericii daruri diferite, dintre care unul este pastor/invatatorul. B. Pastorul / pastorul de tineret, (episcop sau prezbiter) trebuie s ndeplineasc funcia / rolul unui pastor-nvtor de-a lungul adunrilor locale C. Versetul 12 explic funcia de pastor-invatator. 1. sa maturizeze pe sfini. KJV spune s perfecioneze NIV spune sa echipeze. NASB spune s pregteasc 2. astfel nct (KJV-pentru: cuvantul grecesc-EIS), ei vor face lucrarea de slujire. Acest lucru este rezumat n Mt. 28:19-20. 3. Rezultatul (KJV - pentru: cuvantul grecesc-EIS, poate nsemna, de asemenea, "rezultat") = corpul este zidit / construit. C. Scopul biblic al slujirii: pentru a produce maturitate spiritual prin evanghelizare i Ucenicizare. 1. Acest obiectiv include evanghelizare. 2. Maturitatea spiritual este un proces de dezvoltare.

9 D. Procesul de maturizare spirituala (multiplicarea) ilustrat n aceste pasaje. Ciclic: 1) Pastorii maturizeaz sfini 2) fac lucrarea de slujire, care este sa 3) evanghelizeze & 4) boteze (identificarea noilor convertii cu Hristos i biserica) si 5) nceapa procesul de a nva ascultarea de Scriptura si apoi 6) Inapoi la pastor pentru maturarea noilor convertiti / ucenici 7) Rezultatul acestui ciclu este - corpul este zidit.

Seciunea 4 PASTOR/SLUJITOR DE TINERET I. Nevoia de un pastor de tineret n secolul 21 A. Din cauza crearii unei noi culturi - adolescen. 1. A nceput n prima parte a secolului 20. Cuvntul "adolescent" a fost folosit pentru a descrie un nou grup cultural de vrst. 2. Cuvntul "adolescent" a fost popularizat n timpul celui de-al doilea rzboi mondial ca o referire la acest grup. 3. Climatul care a produs adolescentul modern. a. urbanizarea care a avut ca rezultat crearea liceului b. mame care lucreaz care au dat nastere unor copii independeni c. automobilele, cheia libertii II. Definirea poziiei de pastor de tineret (PT). A. PT este o extensie a slujirii pastorului senior n vieile tinerilor. B. PT este egal in chemare cu Pastorul Senior. C. PT este subordonat n rol pastorului senior. D. Poziia PT este predominant o chemare pe tot parcursul vieii. Acest lucru este att n vocaie i locaie. III. Concepte greite despre slujirea tineretului A. slujirea tineretului este o prim etap ctre pastoraie. B. Daca poti lucra cu tinerii, poti lucra cu oricine. C. Femeile nu pot fi eficiente n lucrarea de tineret.

10 IV. Funciile biblice ale unui pastor de tineret. A. Prezbiter sugereaz conducerea administrativ B. Episcop sugereaz cine hotaraste/ conducerea (inclusiv disciplina) C.Pstor sugereaz hranirea oilor(spir. hrni) D. Predicator sugereaza luarea de decizii spirituale. E. Invatator sugereaz invatarea de cunotine biblice care trebuie ascultate. V. Pastor de tineret n ceea ce privete obiectivul biblic A. Un lider de tineret echipeaza tinerii inspre a se maturiza spiritual. Cunoaterea Cuvntului i a adolescentului este necesara. Principiul nr.1- conducere profesionala se potrivete aici. B. Este important a se accesa nivelul relativ de maturitate spiritual a fiecrui adolescent. Acest lucru solicit o slujire "relaionala" a tineretului. Lucrtori suficient de instruii sunt necesari pentru a ajuta n acest sens. VI. Cum un pastor de tineret poate mpiedica maturitatea spiritual A. evaluarea greit a nivelului spiritual: 1. ncercarea s grbeasc dincolo nivelul la care sunt tinerii 2. Sub-motiveaza un elev n cretere B. Esuarea de a afirma elevii C. Criticarea eecurilor / punctelor slabe ale elevilor. D. Lucrarea doar cu tinerii cu spiritualitate aparent. E. Esuarea in a construi relaii cu elevii. F. Asteptarea ca tinerii s gndeasc doar ca tine. G. Recurgerea la metodele tradiionale ceea ce rezulta n plictiseal. H. Tradarea increderii lor. I. Punerea sub semnul intrebarii a conducerii bisericii. J. Neacceptarea vinei atunci cnd a greit. K. Neprovocarea tinerilor la angajamentul spiritual radical. VII. Relaia dintre pastor de tineret si Pastor Senior A. Ambii trebuie s recunoasca c sunt slujitori. B. Ambii trebuie s recunoasc ca personalitatile lor trebuie s se adapteze unele la altele. C. Ambii trebuie s recunoasc faptul c comunicarea este esenial. D. Pastorul trebuie s vad c el are autoritate de poziie, nu autoritatea de persoana. (El ca individ nu este mai bun dect pastorul de tineret.) E. pastorul de tineret trebuie s sustina n mod public pastorul senior.

11 F. pastorul de tineret nu trebuie s asculte criticile. G. pastorul de tineret trebuie s aduc o contribuie la efortul total al bisericii. (A se evita viziunea tunel) H. pastorul de tineret trebuie s aib obiective clare care susin obiectivele ntregii biserici. I. Prezinta la fel de mult interes i preocupare ca Pastorul Senior. VIII. Cerine indispensabile pentru un pastor de tineret (Certificare YMI) - (handout) Seciunea 5 SCOPUL DECLARATIEI DE SLUJIRE A TINERETULUI I. Scopul declarat al Tineretului. Bazat pe Mt.28 :19-20 i Ef.4 :11-12:

"Scopul slujirii tineretului este de a dezvolta programe adecvate cultural prin care fiecare persoan tnr va auzi Evanghelia i va avea posibilitatea de a se maturiza spiritual "
II. MATURIZAREA SPIRITUALA: A. Oportunitatea de a crete spiritual ntr-un mod de dezvoltare. B. adolescentul este ncurajat s creasc n conformitate cu Efeseni 4:11-16. (I Timotei 4:12) 1. Face lucrarea de slujire 2. Lucreaza la zidirea trupului 3. Sanatos din punct de vedere doctrinar 4. Spune adevarul in dragoste 5. Unitate cu ali credincioi n dragoste III. ADOLESCENTUL: A. Adolescentii - grup int: Toi cei care sunt considerati a fi parte din Ierusalimul tau si care pot fi abordati prin cultura bisericii tale. (Cultura Bisericii poate avea nevoie s fie extinsa pentru a se putea aborda o varietate de subculturi, i anume minoritile din comunitate.) B. varsta adolescente; timpurie: 10-13, mijloc: 14-17, trzie: 18-24 de ani. (China?) C. Definiii 1. Dr. Donald Joy: Prof. de Dev umane. i C.E. la Seminarul Asbury.

12 "Adolescena este definit ca o perioad psiho-social care incepe odata cu potena sexual i se extinde pn la realizarea independenei economice i sociale". (nu sunt de acord cu definiia lui Joy pentru nceputul adolescenei) 2. Dr. David Miller: fost prof. de Consiliere Biblic, LU "Adolescenta este o perioada de a omului, care ncepe cu contientizarea faptului c privilegiile unui adult ii sunt datorate, dar nu sunt date, i se termin atunci cnd puterea deplin i statutul social al maturitatii ii sunt acordate de societate". (Definitie buna pentru c priveste nceputul dincolo de o schimbare fiziologic) 3. Adolescena este definit n 5 categorii. a. Cultural: intrarea ntr-o subcultur (tineret), identificarea i acceptarea sistemelor de valori ale altora, n subcultura lui, mai degrab dect identificarea cu valorile adulilor. (Cel mai bun mod de a defini tineretul) b. Sociologic: de la copilrie dependenta la maturitate independenta. c. Emoional: o perioad de auto-cunoatere atunci cnd realizarea are o natura interioara i cauta a-si identifica aceasta natura prin punerea intrebarii "Cine sunt eu?" d. Sexual: capacitatea tinerilor de a se reproduce biologic. e. Fizic: o perioad marcat de "pubescenta". Perioada de timp implicat n timpul de maturare al funciei de reproducere. D. ase nevoi de baz ale adolescenilor 1. Nevoia de ACCEPTARE a. O nelegere c "eu sunt O.K. ca persoan". b. n general vorbind, acceptarea este mai important dect a face ceva bine. c. De aceea, este important s se creeze grupuri evlavioase, cu condiia ca acestea s nu se exclud reciproc (bisericute). Acest lucru nseamn c a fi acceptat i de a face ceva bine sunt sinonime. d. Ca lider, trebuie s accepti pe cei asemanatori tie i diferiti de tine. Fii atent la respingerea pasiva (ignorarea tinerilor). e. Ioan 15:15 "v numesc prieteni": acceptarea necondiionat a Bibliei. 2. Nevoia de SIGURANTA a. O nelegere c "Eu aparin sau ma potrivesc n acest grup".

13 b. Trebuie sa vada modele de siguranta. Cstorii solide, locuire statornica intr-un loc, etc c. Obstacole n calea stabilitii: 1). Schimbarea domiciliului datorita serviciului 2). divorul, 3). Militaria

3. Nevoia de ONESTITATE a. Ei doresc principiile i motivele logice pentru comportamentul asteptat. Noi dam prea multe rspunsuri ocolitoare. b. Arat-le transparena i sinceritate: Nu o dezbracare totala , dar onestitate deschisa. Trebuie s m accept pe mine insumi s fac acest lucru. 4. Nevoia de a fi iubit a. Ei confund sexul cu dragostea. b. Adesea ei nu vd dragostea acasa sau la coal. c. Arat dragostea printeasc / pastoral / necondiionata la biseric, nu doar o dragoste amicala. d. Dragostea este o aciune i, de asemenea, un mediu de cldur ce pot crea n lucrarea de tineret. 5. Nevoia de SUCCES. a. Exist o presiune extrem pentru a reui/ a avea succes: Scoala, acas, lucru, prieteni b. Sondajele arat ca adolescentii recunosc copiatul ca un remediu rapid pentru eec. c. Trebuie s creai oportuniti de reusita pe baza individualitatii lor. (slujire relationala) d. Ajut-i s-si creeze obiective realiste. 6. Nevoia de a fi SPIRITUAL. a. Ei trebuie s-si dezvolte o credin a lor. b. Ei trebuie s vad pe Hristos ntr-un mod personal. c. Ei doresc o credin care functioneaza. * Unii spun cea mai mare nevoie este CA CINEVA SA AIBA NEVOIE DE EI.

14 E. Descriere generala a varstei adolescentei. 1. Adolescena este o perioad de tranziie i ntrebri. a. Tranziie: 1) Copilaria este un timp de cretere, dar nu i de tranziie. Acesta este un timp autonom de cretere. 2) maturitatea este relativ inactiva (stabila) 3) Adolescenii merg de undeva altundeva. (dezradacinare) b. Intrebari: 1). n contrast cu "rebeliunea". 2). Rebeliunea, ca patern, este ca pcatul vrjitoriei (I Sam.15: 23). 3). Etapa intrebarilor este o etap normal de dezvoltare cognitiv. 4). Psihologii lega unele aciuni (nu paterne) de rebeliune de schimbarile chimice care au loc n adolesceni. F. O list de 10 caracteristici pentru aceasta varsta. 1. Tranziia fizica este: De la copilrie la maturitate fizica. a. Pubescenta: maturarea fiziologica. (Aproximativ 2 ani) b. Fetele se maturizeaza mai devreme dect bieii. c. Caracterizat de crestere brusca, stangacie, oboseal. d. Unele modificri se pot ntmpla de-a lungul adolescenei. 2. ntrebarea fizic este: Aspectul. a). ntrebarea este - accept eu caracteristicile mele fizice, nu - a schimba o caracteristic. 3. Tranziie mental este: De la gndirea concret la gndirea conceptuala. a. Modelul de dezvoltare mintala a lui Piaget. Etapele 3 i 4 ilustreaz aceast tranziie. 1) 0-2 etapa senzor-motorie, reflex / rspuns 2) 2-6 etapa pre-operaionala,dezvoltarea limbajului 3) 7-11 etap concreta, etapa calculatorului 4) 12-15 stadiul formal, concepte b.. Adolescenta este o perioada de amestec al concretului cu conceptul. 1) Perioada gimnaziului si a inceputului liceului este in mare parte concreta, lucrurile sunt inca alb-negru. 2) A doua parte a liceului este atat concreta cat si conceptuala.

15 C. Piaget a simtit ca 60% nu au devenit niciodat complet concept. Ei pot conceptualiza, dar pornesc de la o baz concreta. 4. ntrebarea mentala este: a. Sistem de valori personale; Ce cred eu ca spre deosebire de ceea ce cred prinii. b. Autoritate: Sunt ele corecte i echitabile? 5. Tranzitia social este: a. De la dependen la autonomie (dependen de Dumnezeu). b.. De la parinti la prieteni. (Etapa iniial) c. Acesta este un timp de a dezvolta relatii semnificative. Att cu aduli ct i persoane de aceeasi varsta. Se aleg prietenii si adultii care trebuie.

6. Intrebarea sociala este: a. Standarde sociale: Ce cred n ceea ce privete separarea de lume n domeniul social. b. Relatii baiat/fata Cum pot relationa cu sexul opus n mod corespunztor. 7. Tranziie emoional este: Emotii fluctuante. a. Acest lucru este ca un roller coaster emotional. b. Acest lucru este oarecum adevrat de-a lungul adolescenei. c. Controlul asupra emoiilor este un semn de maturitate, cu toate acestea, ereditatea emotionala afecteaza acest lucru. 8. Intrebarea emotionala este: Imaginea de sine. mi place foarte mult de mine, oare? Cine sunt eu? *** Acesta este caracteristica principal a adolescenei. 9. Tranziia spiritual este: a. De la credinta mostenita la credin personal. b. Acest lucru poate duce la mai multe decizii deoarece adolescentul ncearc s il personalizeze pe Hristos. 10. ntrebarea spirituala este: o. Deciziile anterioare: Oare am fost serios? b.. Valorilor spirituale sistem: Ce cred eu? G. nelegerea problemei cheie pentru adolescenta timpurie, mijlocie i tarzii. 1. timpurie; imaginea de sine 2. de mijloc; sexualitate (* plus imaginea de sine, dac nu a fost rezolvata la nceput).

16 3. trzie; slujba (* plus imagine de sine si sexualitate, dac anterior nu s-au rezolvat). 4. NOT: Exist un efect de bulgare de zapada, dac nu ne vom ocupa suficient cu aceste probleme la fiecare nivel de vrst. 5. Acest model subliniaz importana deosebit a unui personal bine pregatit.

IV. Marea Trimitere: Producerea de adolesceni care se maturizeaza spiritual ajut la ndeplinirea Marii Trimiteri prin faptul c: A. adolescentul a primit pe Hristos ca Mntuitor i devine acum un ucenic. B. adolescentul este ncurajat s se identifice cu moartea lui Hristos, ngroparea i nvierea, prin botez. C. adolescentul este ncurajat s se identifice n participarea cu credincioi la o biseric local, prin botezul intr-o biserica. D. adolescentul este n proces de cretere n Hristos, fiind astfel nvat ascultarea de Cuvntul lui Dumnezeu. V. MIJLOACE: Metodologie i programare. A. Programe: Ceea ce faci! Funciile i activitile lucrarii de tineret. 1. Lucrurile de fiecare sptmn, cum ar fi studii biblice. 2. Chestii care le faci o data(evenimente): tabere, campus safari. B. Metode: Aceasta este "cum"-ul n realizarea fiecrui program. VI. ACCEPTABIL CULTURAL: A. Definitie: Acele metode i programe care sunt acceptabile n cadrul culturii adolescentilor din comunitate i standardele culturale ale bisericii. B. Metodologia este n primul rnd limitat de cultura bisericii. C. cultura bisericii spune pe cine poti aborda si cum. 1. Cine? O cultura country ntr-o biseric de ora poate limita profund abordarea unei anumite categorii de tineri. 2. Cum? Poate limita tipul de muzica pe care o canti. 3. Cheia este de a gasi metode care sunt acceptabile att de comunitate cat i de biseric, pentru a cuprinde pe cei mai multi dintre tineri. D. nelegerea i influenarea culturii adolescente (Cultura tinerilor pentru cea mai mare parte, este determinat de ctre cei peste vrsta adolescentei. Tineretul, prin natura lui, adera pur si simplu la

17 ea). 1. Opt elemente care contribuie la Cultura adolescentina a. Natura Adolescenilor 1). Tranzitie 2). Intrebari 3). Nesiguranta b. Filosofia seculara asupra vietii 1). Umanismul = Egocentrismul (eu sunt nr 1) 2). Relativismul = auto-guvernare (fac treaba mea) 3). Subiectivism = auto-gratificare (daca ma face sa ma simt bine, o fac) 4). Negativism = auto-scutire (nu din vina mea)

c. Modificarea structurii familiei 1). Copii care se intorc acasa, iar parintii sunt la lucru; serviciul, divorul 2). vrsta relativ ridicata de cstorie prelungete adolescena d. Influenta prietenilor este independenta de influena adulilor. e. Mass-media - azi cea mai influent. filme, clipuri video, muzic, reviste, T.V. MTV a srbtorit a 15-ani n 1995 a fost numit cel mai mare factor care contribuie la cultura tinerilor. f. Criza: 1). abuz 2). crim g. Urbanizare: lumea se muta in orase h. Internet / telefoane mobile i dispozitive social-media (Facebook, Google+, Twitter, etc) 2. Cum influentezi tu cultura adolescenilor? a. Construieste relaii cu adolescenii. b. Studiaza cultura lor. 1). Citeste despre ea 2). Ascult ce vorbesc tinerii 3). Du-te in locuri unde poti vedea cultura lor c. Sa ai o abordare echilibrat a culturii lor. 1). Nu o respinge. "Conform cu standardul nostru, atunci Dumnezeu te

18 poate ajuta." 2). Nu te adapta ca un pseudo-adolescent. Acioneaza la fel ca ei pentru a relationa. 3). Echilibru; a) nvai-i principiile biblice echipandu-i pentru a functiona in cultura lor. b). Utilizai cultura lor pentru a aborda pe altii din aceeasi cultura (baschet, campus, muzic). VII. Pentru a atinge obiectivul de a produce maturitate spiritual trebuie ca acesta s fie MSURABIL. (Tranziie cheie)

Seciunea 6 MASURAREA SUCCESULUI (maturitate spiritual) IN SLUJIREA TINERILOR I. Acest scop de a produce maturitate spiritual poate fi msurat prin 5 Caracteristici biblice. A. CONVERTIT: Luca 13:3 1. "Dac nu v pocii, toi vei pieri la fel.". 2. Tu nu poi crete (matura spiritual), ceea ce nu s-a nascut. 3. Noi ncercm de multe ori sa maturizam tineri care nu au experimentat naterea din nou. 4. Filosofia /obiectivele controleaza programele mele, prin urmare, trebuie s am o metod pentru a vedea dac turma mea este mantuita i ne straduim sa ii aducem si pe altii la mantuire. 5. Aceast caracteristic ajut la creterea numeric i evanghelizare. B. INTEGRAT IN BISERICA: (crestere numerica) 1. Evrei. 10:25 - S nu prsim adunarea noastr. Devotamentul n participarea la biseric. Biserica este modul Nou Testamental de realizare a Marii Trimiteri. 2. Fapte 2:41-42 - Cei ce au primit propovduirea lui au fost botezai; i, n ziua aceea, la numrul ucenicilor s-au adugat aproape trei mii de suflete.

19 Botezul: se identific cu Hristos si biserica. * PRINCIPIUL NR. 4: SLUJIREA TINERETULUI ESTE ORIENTATA INSPRE BISERICA LOCAL. C. RAVNA DUPA CUVANTUL LUI DUMNEZEU: Mt. 5:6 1. Flmnzesc i nseteaz dupa Dumnezeu - O dorinta a credinciosului, care este de multe ori neglijata sau greit neleasa ca fiind necesara pentru creterea spiritual. (I Pet.2: 2) Ex. un copil nu nelege foamea, dar copii care traiesc rabda foame, asa cum se intampla si cu crestinii care traiesc. 2. Liderul de tineret trebuie s cultive aceast foame pentru Dumnezeu. Asta inseamna ca ii ajuta sa recunoasca aceasta foame. 3. 3 ingrediente care ajuta la cultivarea foamei. a. Hraneste bebelusii cu lingura daca e nevoie. Nu presupune ca ei sa aiba capacitatea de a se hrani singuri - aparentele neal. Asigurai-v c hrana spiritual este comestibil, daca nu, ei o vor respinge. (Ex: un ghid devoional simplu) b. Furnizai un comunicator maestru. Capacitatea de a starni pofta de mncare spiritual i de a aplica (hrani) adevrul. "Este un pacat sa plictisesti un copil cu Biblia" (Jim Rayburn) c. Un mediu propice. Aceasta pregateste terenul pentru a indrepta apetitul n direcia spiritual corecta. (Fa "mancarea", interesanta i placuta, ilustrare: restaurant din SUA: individul este important, intampina la usa, serveste, nu fi tu servit, aroma te invita s mananci friptur, servita fierbinte si pe gustul tau, cadru minunat pentru a face mancarea sa para importanta.) 4. Programele trebuie s fie structurate in asa fel incat tinerii sa vada ca patrunderea in Cuvnt este o experienta placuta si interesanta. (Nu plictisitoare). * PRINCIPIUL NR. 5: SLUJIREA TINERETULUI SE BAZEAZA PE ENTUZIASM. Aceasta include entuziasm fa de Cuvant generat de programare entuziastica. D. COMPASIUNE PENTRU PERSOANE (necrestini si credinciosi) - Mt 9:36-38 1. Isus vede multimea fara pstor i are compasiune. 2. Compasiunea este vazuta de multe ori n 3 etape. a. Grija pentru starea spirituala a altor persoane. (se pot vedea n

20 rugciunile lor cereri pentru cei nemantuiti) b. Aducerea altora sa auda Evanghelia. Trebuie s se ofere programe de evanghelizare pentru acest lucru. c. mprtirea credinei personale n Hristos. (Trebuie s nvee cum se face acest lucru foarte specific) E. CONSACRARE. - ROM. 12:1-2 1. VS.1 Daruire personala pentru Dumnezeu, nimic nu intervine ntre mine i Domnul meu. 2. VS.2 Separarea de pcat cum este definit de standardele bisericii locale. 3. Dovezi ale consacrarii. a. angajamentul deschis pentru orice, oricnd, oriunde. b. lucrare i slujire chiar daca implica jertfa i persecuie. c. Implicarea activ n lucrarea de slujire a tinerilor bisericii. Noi trebuie s le oferim oportuniti de a se implica. II. Cum se produc aceste caracteristici n viaa unui adolescent? (Trecerea la urmtoarea seciune) A. Aceste 5 caracteristici sunt de nici o valoare funcional dac nu avem un mecanism (programe motivante), cu care s le producem. B. Aceste 5 caracteristici sunt produse prin intermediul unor programe n cele 5 NIVELE DE PROGRAMARE A SLUJIRII. Seciunea 7 PROGRAMARE PENTRU A AVEA SUCCES O privire de ansamblu asupra a 5 Zone (nivele) de programe de slujire care sa produca maturitate spiritual I. Pre-evanghelizarea (Mt.9 :10-13) Cladire de relatii (RB) - pentru ACEST motiv. A. pre-evanghelizarea se realizeaz prin cladirea unei relaii cu un necredincios. B. RB - ului i pas de oameni, deoarece ei sunt oameni. 1. Este adevrat c ei sunt oameni pentru care a murit Hristos, dar acest lucru tinde s ne determine s ne uitam dincolo de persoana

21 lor, numai la sufletele lor. 2. Adesea umanistul secular are o apreciere mai mare pentru cladirea de relaii. Uneori, lumea secular observ nevoile lor prioritare mai mult decat cretinii. UMANISTI/UMANISM 1. Orientati inspre aceasta lume 2. Traiesc pentru ACUM CRETINI 1. Orientati inspre alta lume 2. Traiesc pentru eternitate

Exemplu: Chucky - "i pas doar de sufletul meu, nu-ti pas dac restul merge n iad din care nu". (baiat de clasa a 8-a, orasean) C. RB nu se face cu nicio motivaie mai mare la acel moment. Exemplu: Vanzator Spune: "mi pas de tine", dar ncearc si vnd spunul n timp ce spune acest lucru. D. RB nu m departeaza de identitatea mea de cretin. Sunt cunoscut ca fiind un cretin, deci cretinismul poate fi un subiect de discutie E. Prin urmare, RB poate duce la o ntlnire de evanghelizare. F. Cu toate acestea, Pre-evangelizarea/R.B. nu are ca scop prezentarea Evangheliei. G. Caracteristica biblica tinta: pui baza pentru convertire H. Audienta tinta: necredinciosi inchisi I. Exemple de R.B. 1. Intalniri uzuale: du-te in locuri n care se intalnesc tinerii petrece timp impreuna cu ei, jocuri de mingi, concerte, antrenamente, etc 2. Evenimente planificate: (US) Pizza Blast, McDonalds Orice s-ar putea aproba de catre biserica n acest scop. * Capcanele de constructii Pre-evangelism/Relationship: 1. Supraaccentuarea: nu se evanghelizeaza niciodata 2. Neglijarea tinerilor dedicati 3. Motive ascunse: doresc altceva dect prietenie. II. Evanghelizare (Matei 28:19,20). A. Scopul este de a mprti Evanghelia. B. Evanghelizarea care rezult din pre-evanghelizare este stilul de via. C. Evanghelizarea la nceputul N-II este evanghelizarea de tip confruntare.

22 D. Caracteristica biblica tinta: Convertit E. Audienta tinta: necredincios deschis F. Exemple L-II 1. Programe: coala Duminical, vizite, tabara, club de campus 2. Evenimente: Sperie - Mare, Dominion lui King, Concerte, etc * Capcanele: 1. Evanghelizare impersonala: priviti doar ca un numr. 2. Esecul de a urmari indeaproape III. Cretere (I Tim. 4:12-13) Ucenicie (Studiul Bibliei, discipline spirituale) A. "cretere" este etapa elementara n procesul de ucenicie. B. Are loc n principal n cadre corporative / de grup. C. Caracteristica biblica tinta : integrare in biserica si ravna Cuvntului. D. Audienta tinta: convertit / credincios E. Exemple: 1. Programe corporative: S.S., studiu biblic, 2. Evenimente corporative: Retreats, Lock-in F. Capcana: Ucenicie fr evanghelizare. *********** LA NIVELE I-III DE MAI SUS "ORICINE POATE PARTICIPA" ********* ** LA NIVELURILE IV-V DE MAI JOS - NUMAI CEI DEDICATI POT PARTICIPA **

23

IV. Formare si echipare pentru slujire (II Tim 2:2.) (Dezvoltarea leadershipului) A. Scopul este de a dezvolta maturitate spiritual printr-un "Angajament n aciune". 1. Ei isi ofer angajamentul i tu oferi aciunea. (Strategie de a-si duce la indeplinire angajamentul) 2. Ar trebui s existe un angajament verbal sau n scris la standardele de conducere n departamentul de tineret. a. Acestea sunt standardele locale bisericeti ateptate de la cei n poziii de conducere. b. Sau un acord scris pentru o aciune specific. B. Caracteristica biblica tinta: Compasiune si consacrare. C. Audienta tinta: tnr credincios, stabil. D. Exemple de programe pentru N-IV. 1. Echipe de slujire: prin cantare, papusi, gimnastica, pantomima (ndeplinesc standardele de conducere) 2. Ucenicie unu la unu de adncime (contract) 3. Consiliu de consilieri asupra anturajului (standarde de conducere) 4. Studiu biblic de tip angajament / contract. 5. Un loc de munc pentru tineri, care solicit responsabilitatea personal. * Programeaza un eveniment specific care sa ncurajeze maturitate n cei care si-au luat angajamentul la N-IV, de exemplu un retreat. * Capcanele: 1. Mndrie 2. Bisericute 3. Motivaie extrinsec fr intrinsec. V. Reproducere Conducere (I Cor. 11:1). A. Scopul nivelului 5 este de a ajuta tinerii sa reproduca maturitate spiritual n vietile altor tineri. B. Nivelul 5 este rezultatul muncii a Duhului Sfnt ntr-un tineret N-IV. Ali tineri vor dori maturitate spiritual ca rezultat al vietii acestei tinere persoane. C. Liderul de tineret nu poate produce N-5, dar poate facilita prin maturitate spiritual. (Ofera oportuniti). D. Tinerilor N-5 ar trebui s li se acorde o slujire de responsabilitate

24 spiritual pentru ali tineri. (Acest lucru se bazeaz, n parte, pe acceptarea anturajului. Adolescenii timpurii nu sunt, de obicei, pregtiti pentru asta.). E. Dup cum vedei pe Dumnezeu dezvoltand tineri N-5, ar trebui s ii iei n considerare pentru poziii de conducere. Exemplu: condu un studiu biblic sau o echip de ppui. F. Caracteristica biblica tinta: Consacrarea G. Audienta tinta: Crestere, credincios slujitor * Capcanele: 1. Mndrie 2. nstrinare fata de ali tineri Concluzie: Rezultatul unei filozofii corespunztoare de slujire- este faptul c metodele i programele vor avea scopuri specifice de conducere a adolescenilor la un nivel msurabil de maturitate spiritual. 1. Metode - la fiecare nivel al piramidei au 2. Scopuri specifice - de pe piramida (exemplu -. Outreach) 3. Nivele msurabile - sunt cele 5 trsturi biblice care duc la. . . 4. Maturitatea spiritual cum este definita ea n declaraia obiectivului. * Nivelele I - III: Oricine este binevenit * Nivelele IV - V: Numai cei care ndeplinesc criteriile spirituale sunt bineveniti.

25

Seciunea 8 Pastorul de tineret I. CHEMAREA LA SLUJIREA TINERILOR Identificarea unei chemari la slujire A. nu se bazeaz pe 1. domeniul de aplicare sau proporia de nevoie 2. lcomie personala 3. emoii 4. o puternic provocare 5. presiunea anturajului B. Se bazeaz pe 1. Studiul Cuvntului lui Dumnezeu. Illus: Gal.. 1:16, Fapte 26:19, I Cor. 09:16. 2. O dorin intens - dragostea pentru tineret. I Tim. 03:01 3. Un sentiment de slbiciune personal i nevrednicia. Puterea Duhului Sfnt lucreaz prin tine. Pavel a spus, "Eu sunt cel mai mic." 4. O speran pentru harul i puterea necesar. II Cor. 3:4-6. 5. Desfurarea evenimentelor. Aceasta poate fi progresiv n natur. 6. Respect pentru birou. "O treaba buna" 7. Aprobarea poporului lui Dumnezeu. Faptele Apostolilor 6:1-6

II. Stiluri de conducere: importana lor n facilitarea produc erii maturitatii spirituale. A. Abordarea asceta 1. Caracterizat ca - pastorul pe un piedestal, pastreaza distanta 2. Cauze: a). nesiguranta b). legalism 3. Rezultate: a). tinerii nu cauta sfatul tau b). v simii nstrinat de tineret

26 B. Abordarea ca prieten 1. Caracterizat ca - Friendly Freddy (Freddy Prietenosul) 2. Cauze: a). nesiguranta b). imaturitate

3. Rezultate: a.) urmari imediate b). Conduita neinteleapta c). relaii proaste intre aduli d). Se pierde respectul tineretului e). Slujire pe termen scurt

C. Abordarea pastorala 1. Caracterizate drept - de prietenie bazat pe rol ca pastor. a.) o combinatie de Ascet & prieten b). Controlat de aproape i de la distan. 2. Cauze: O nelegere a calificrilor I Tim.3 :1-7. (Unele) a). sobru (serios) b). fr vin c). bun comportament d). apt pentru a preda e). ospitalitate 3. Rezultate: a). Crestere mai lenta b). Rezultate durabile c). construiete relaii puternice intre aduli d). Respect pentru tineret e). Slujire pe termen lung * PRINCIPIUL NR. 6: SLUJIREA TINERETULUI SE BAZEAZA PE RELAII.

III. Etapele de via ale unui pastor de tineret (Fia)