Sei sulla pagina 1di 9

Universitatea de Medicin i Farmacie Nicolae Testimianu Facultatea Stomatologie Catedra Terapie

Referat
Materialele de obturaie compozite

Curator: conf.univ.Chetru Viorica Rezident:Onea Irina

Chiinu 2013
Cuprins
I.obturaii din rini compozite..............................pag.3 II.Avantajele obturaiilor din rini compozite............pag.3 III.Dezavantajele obturaiilor din rini compozite.......pag.4 IV.Compoziia chimica a Compozitelor......................pag.4 V.Dozarea i prepararea compozitelor......................pag.5 VI.Reacia de priz i proprieti............................pag.7 VII.Recomandri practice......................................pag.9

I. Obturatii fizionomice din rasini compozite - Materialul compozit utilizat in obturatii dentare este format dintr-un amestec de rasini acrilice si particule de sticla sau cuart. Microparticulele metalice dau materialului culoare, iar oxizii de titaniu si zirconiu ii confera opacitate. II.Avantajele obturatiilor din rasini compozite Avantajul estetic consta in faptul ca nuanta compozitului poate fi exact aceeasi cu a dintelui obturat. Materialul de obturatie este lipit de dinte prin procedura de bonding dentar, ceea ce ii confera rezistenta in timp, dar are si un alt avantaj major: prin prepararea cavitatii se indeparteaza mai putin material decat la obturatiile de amalgam. Bondingul restaureaza 85 - 95% din rezistenta originala a dintelui. Rasinile compozite sunt un material versatil si pot fi folosite atat la obturatii, cat si la alte tipuri de restauratii dentare. Compozitul poate fi utilizat anteriori si pentru cei din spatele cavitatii bucale. Obturatiile sunt realizate in cadru unei singure programari la medicul stomatolog - materialul se intareste in cateva secunde. Cariile secundare (sub obturatie) pot fi depistate mai usor in cazul materialelor fizionomice. Ajuta medicii sa obtureze si cariile foarte mici. In cazul amalgamului medicul astepta pana cand leziunea se marea. Obturatia din rasini compozite poate fi reparata.

III.Dezavantajele obturatiilor din rasini compozite Materialele compozite sunt mai putin rezistente la fortele masticatorii, fata de amalgam. Materialul se poate pata daca este expus o perioada indelungata la lichide inchise la culoare si alimente cu pigmenti. Pretul obturatiilor din rasini compozite este mai ridicat decat al celor din amalgam. Atunci cand bondingul se realizeaza inclusiv pe dentina, in timp exista riscul ca obturatia sa isi piarda sigilarea ermetica. Bondingul este un proces sensibil la prezenta umezelii - necesita izolare riguroasa. In cazuri foarte rare pot aparea reactii alergice - inflamatie sau inrosirea gingiei. Materialul se aseaza in cavitate in straturi, ceea ce extinde timpul realizarii obturatiei. IV.Compozitie : pulberea : -cuart (bioxid de siliciu):31,5-41,6% -alumina (oxid de aluminiu) :27,2-29,1% ; -fluoruri :13,3-22% ; -oxizi de calciu :7,7-9% ; -oxizi de sodiu :7,7-11,3% ; -oxizi de zinc :0,1-2,9% ; -pentaoxid de fosfor :3,5-5,3%. lichidul : -acid fosforic :48,8-55,5% ; -neutralizanti: zinc:4,2-9,1%. alumuniu:1,5-2%

V.Dozarea /Prepararea: Dozarea: a)extemporanee:1,6 g pulbere/0,4 ml lichid. b)industriala: in capsule. a) dozarea se face cu lingurite din plastic (pulberea) ; pentru lichid flacoanele sunt prevazute cu picurator.Se aplica pe o placuta de sticla. Lichidul se aplica ultimul pe placuta deoarece exista riscul evaporarii. Se recomanda partea lucioasa a placutei pentru a nu fi contaminat amestecul de alte impuritati ce exista pe partea mata a placutei. b) capsulele contin cele doua componente. Intre ele exista o membrana sau un disc ce sunt perforate astfel ele intra in reactie. Prepararea : a) clasic(manuala);

b) cu mixere speciale (cu mixerele); a) se inglobeaza in lichid din pulbere cu o spatula din inox sau din material plastic sau agat.Cantitatea ramasa de pulbere se introduce treptat in lichid rezultand o pasta vascoasa cu aspect mat.Timpul de spatulare pana la 1 minut.

Aplicarea in cavitate : - ideal :cand suprafata este mata si la ridicarea pe verticala se formeaza un con care tinde sa revina la forma initiala. b) cu mixere speciale (Silamat, Duomat, Cap vibrator). Se introduc capsulele dupa prealabi 424o143e la perforare a membranei din interiorul capsulei. Timp de preparare : 10-20 secunde.
5

Avantajele metodei moderne : se evita erorile dozarii extemporanee ; se scurteaza timpul de lucru, dar si de priza ; se obtine o buna omogenizare.

Dezavantajele metodei moderne : pentru incepatori este necesar un timp de priza mai lung ; cantitatea preparata este mai mare decat cea necesara ; metoda este scumpa.

Tehnica de lucru: dupa o prealabila conditionare si tratare a plagii dentinare (liner ca baza primara si cimenturi (FOZ, CIS) ca baza secundara) ;

!!!!!Este obligatorie protectia plagii dentinare in cazul cimenturilor silicat fiind cele mai toxice (sunt situate la limita inferioara a biocompatibilitatii). Se infiltreaza cohorta microbiana si ajunge la pulpa prin tubulii dentinari. aplicarea se realizeaza din profunzime in exterioriul cavitatii, usor in exces. Se mentine in cavitati cu benzi de celuloid 2-3 minute = priza primara(conformatoare de celuloid tip coroane pe care le adaptam) ; finisare, prelucrare. Se indeparteaza excesul, prelucrarea primara la 10 minute de la priza primara) Indicat ar fi ca finisarea sa aiba loc la 24 ore. reactie acido-bazica.

VI.Reactia de priza :

I)

particulele (pulberea) sunt dizolvate superficial in lichid astfel incat cam 20% din pulbere participa la reactie rezultand un silicagel hidratat. reactia acid-baza se intensifica, ionii metalici migreaza la suprafata particulelor de sticla si precipita ca fosfati, fluoruri rezultand ungel silicic (ce contine partile de sticla) cimentul are structura stratificata : 1) 2) 3) 4) particule de sticla ; particule acoperite de gelul silice ; particule in gelul amorf ; fosfatul de aluminiu.

II)

III)

Timpul de priza : (3-5 minute) este dependent de : temperatura mediului ambiant ; marimea particulelor ; proportia pulbere-lichid ; timpul de preparare.

Proprietati : fizionomia: initial au fizionomie excelenta datorita indicelui de refractie asemanator smaltului, ce se datoreaza aluminosilicatului. Se deterioreaza in timp scurt, devin opace in contact cu mediul bucal, respiratia orala, la persoanele ce consuma citrice. stabilitatea volumetrica: coeficientul de dilatare este mic; ele se contracta datorita reactiei exoterme (pierde apa).

Contractia lineara :0,15-0,3% si contractia volumetrica :33,5%. Apare fenomenul de separatie marginala. rezistenta mecanica : este asemanatoare dentinei, inferioara amalgamelor.Au rezistenta mecanica buna la compresiune asemanatoare cimenturilor fosfatice. aderenta : se mentine datorita factorului mecanic, nu adera chimic. stabilitatea coloristica :se modifica in timp, in zonele abrazate, la nivelul marginilor rezultand infiltratie marginala. biologic : au efect carioprofilactic :datorita fluorurilor din compozitie.Sunt pulpotoxice(lichidul in exces).Se dizolva in mediul bucal (igiena precara, PH acid). conductivitate termica: are valori mici ceea ce contracareaza transmiterea variatiilor termice catre pulpa.

Indicatii: obturatii clasa III; obturatii clasa I pe fetele orale ale dintilor frontali ; obturatii clasa V (azi contraindicate)

Contraindicatii : cavitati clasa IV ; cavitati clasa I, II zona laterala.Azi s-au inlocuit cu cimenturile ionomere ; marii consumatori de citrice.

VII.Recomandari practice : alegerea culorii sa se efectueze la lumina naturala ;

dozarea /prepararea (prepararea la 20OC);

dupa

fabrica

producatoare plagii

aplicarea sa se realizeze dupa tratamentul dentinare( aplicarea de lineri si a obturatiei de baza);

se contraindica aplicarea silicatului, rasinilor acrilice, compozitelor peste baza de eugenat de zinc (eugenolul le modifica culoarea si le plastifiaza ) ; prelucrarea/finisarea :a) grosiera :dupa 10 minute ; b) ideala :la 24 ore.

protectia varnishuri .

obturatiei

coronare

cu

lacuri

dentare

si