SZ .

2008 student jurnalism UB

REFERAT: Condiia jurnalismului n lumea contemporan

Punand Teoria la treaba O abordare critica a profesiei de jurnalist

SZ .2008 student jurnalism UB

Cine este jurnalist?

Pentru a putea fi un colos cu picioare de lut presa ar trebui sa aiba definita o pozitie sociala extrem de solida. Si totusi in momentul in care incercam sa definim jurnalistii sesizam ca au fost concepute foarte multe definitii ce incerca sa introduca intr-un cadru fix un concept foarte vast cu numeroase variabile. Astfel, cine poate fi considerat intr-adevar jurnalist? Ce trebuie sa faci ca sa devi jurnalist? Care este definirea corecta a jurnalistului? Putem vorbi de un tipar predefinit al profesiei? Protocolul Jurnalitilor, ncheiat n 1980 sub auspiciile UNESCO, susine c termenul de jurnalist desemneaz orice persoan, indiferent de naionalitate, care are un serviciu pltit i regulat de editor, reporter, fotograf, cameraman sau tehnician n presa scris, radio, televiziune, care i exercit profesiunea n acord cu principiile etice i cu normele stabilite de profesie; activitatea sa profesional const n cutarea, primirea sau distribuirea informaiilor, opiniilor, ideilor, studiilor sau comentariilor pentru publicaii periodice, agenii de pres, servicii de radio-televiziune sau tiri filmate (apud K. Nordenstreng, 1989, pag. 304). Deci dupa aceasta definitie este denumit jurnalist orice editor, reporter, fotograf, cameraman sau tehnician n presa scris, radio, sau televiziune, Conform International Encyclopedia of Social Sciences, termenul de jurnalist trimite la o persoan a crei ocupaie principal const n strngerea, scrierea i editarea unor materiale care, n general, prezint i interpreteaz evenimente curente (1968, pag. 265). Dup Encyclopedia Britanica, jurnalistul este persoana care practic strngerea, scrierea i editarea tirilor (1997, pag. 617). International Encyclopedia of Social Sciences numeste jurnalist orice persoana care strange, scrie, editeaza materiale in cere se gasesc evenimente curente.
2

SZ .2008 student jurnalism UB

In sistemul francez, conform art. 761, alineatul 2 din Codul Muncii, jurnalistul profesionist este o persoan a crei principal ocupaie, efectuat regulat i remunerat, const n exerciiul profesiunii sale pentru un cotidian sau alt publicaie ori agenie de pres i care obine majoritatea veniturilor sale din aceast activitate, (J. P. Truxillo, P. Corso, 1991 pag. 258). Astfel, conform Statutului Federaiei Internaionale a Jurnalitilor, este considerat jurnalist orice persoan care, n mod regulat i pe baz de remuneraie, depune o activitate care const n a contribui prin cuvnt sau imagine, la una sau mai multe mass-media (G. Bohere, 1984, pag. 8). In aceste ultime doua definitii accentul se pune pe faptul ca un jurnalist ar trebui sa obtina cea mai mare parte a veniturilor sale din activarea in cadrul unei institutii de presa. Asadar ca o prima concluzie am putea numi jurnalist orice editor, reporter, fotograf, cameraman sau tehnician n presa scris, radio, televiziune, care strange, scrie, editeaza materiale in care se gasesc evenimente curente; de pe urma carora isi obtine cea mai mare parte a veniturilor, in cadrul unei institutii mass-media. Daca ar fi sa desenam un tabel cu figurile cele mai de seama ale mass mediei Romanesti 2008 oare cati dintre acesti domni si doamne ar indeplini toate cerintele cuprinse in denumirea profesiei de jurnalist ?

SZ .2008 student jurnalism UB

Nr. Cr.

Nume

Este editor, reporter, fotograf, cameraman sau tehnician

Isi desfasoara act. n presa scris, radio, televiziune

strange, scrie, editeaza materiale

isi obtine cea mai mare parte a veniturilor

in cadrul unei institutii massmedia

Cristian 1 Tudor Popescu 2 3 Andreea Esca Mihaela Radulescu Miai Tatulici Marius Tuca Teo Trandafir Andreea Marin Andrei Gheorge X X X X X

nu mai colecteaza inf. de pe teren X nu din scris sau editat nu din scris sau editat X nu din scris sau editat nu din scris sau editat X X X X X

4 5 6

X X -

X X X

X X X

In urma analizarii acestui tabel vedem ca nici unul dintre cei prezenti pe lista nu indeplinesc toate atributele cuprinse in definitia jurnalismului. Campul lipsa majoritar este
4

SZ .2008 student jurnalism UB

acela in care un jurnalist ar trebui sa faca si munca de documentare pentru materialele lor. Insa in cazurile de fata nu se mai pune problema de asa ceva. Sa fie oare doar vina notorietatii? Atunci apare intrebarea, daca este gresita cumva definitia jurnalistului sau oamenii de presa, cei mai cunoscuti, din romania nu sunt jurnalisti in adevaratul sens al cuvantului? Si mai ramane o intrebare; daca ai fost la un moment dat jurnalist, in momentul in care te abati de la una din functiile cuprinse in definitie te mai poti numi in continuare astfel?

Cum devi jurnalist in Romania?

<coala i gazeta s-au nscut deodat n Romnia. Din aceiai nevoie. Prin aceleai voini. Cu aceeai oameni. Putem spune (...) c gazetarul a fost desclectorul de carte n ara noastr. Aiurea, presa s-a ivit ca o eflorescen practic i lucrativ a culturii. La noi, ea a fost abecedarul nsui al naiei. Primii dascli ai Romnilor au fost i primii ei gazetari. La nceput a fost gazetarul...> (Dem. Theodorescu, 1939) Dupa 1989 libertatea de exprimare a adus cu sine nevoia de comunicatori ai noilor valori. Astfel Societatea Romaneasca s-a trezit fata in fata cu nevoia de jurnalisti care sa redea valorile noii realitati sociale. Cum breasla jurnalistilor deja existenti nu era suficient de numeroasa si nici suficient de pregatita pentru imensul val informational care invadase realitatea Romaneasca; numeroase persoane din domenii adiacente jurnalismului au adoptat fara probleme ipostaza ziaristica. Copierea modelului social occidental a facut ca nevoia rapida de oameni de presa sa exceada nivelul de pregatire al acestora in acest domeniu. Si totusi nu putem da vina numai pe nevoia rapida de personal. Am mai putea acuza de asemenea si lipsa unui invatamant specializat care sa asigure un nivel profesional adegvat noii realitati sociale. Astfel un nou inceput istoric atrage dupa sine si o anumita ciclicitate a evenimenteleor si dupa cum afirma si Dem. Theodorescu in 1939 Primii dascli ... au fost i primii ... gazetari adaugam noi dupa 1989.

SZ .2008 student jurnalism UB

Astfel de la primii gazetari de dupa 89 la jurnaliti de astazi cei 18 ani se prespune ca au adus schimbari majore in realitatea mass- media romaneasca. Imaginea mass media actuala este prezentata de VICTOR VISINESCU in cartea sa JURNALISM CONTEMPORAN intr-un mod usor ironic dar care oglindeste foarte clar fenomenul: ROMNUL E NASCUT JURNALIST? O fi sau nu o fi presa romna un colos cu picioare de lut cum a metaforizat -o Peter Gross, este riscant sa absolutizam prin da sau nu. La debutul noului secol 21, realitatile par a fi altele, perspectivele de asemenea. n rastimpul de reflectie al acestiu deceniu tranzitional, am avut impresia ca potentalitatea creatoare a romnilor din toate generatiile, a scos la lumina, n locul cunoscutei sintagme romnul e nascut poet o sinonima a acesteia, romnul e nascut jurnalist. Aceasta pentru ca o sumara privire aruncata peste Indexul alfabetic al celor mai mult de 600 de publicatii catalogate la Registrul Comertului, la care se adauga aproape 140 de posturi de radio si 114 de televiziune, 4 agentii de presa, peste 30 de publicatii n limbile minoritatilor etnice, 76 de corespondenti locali, 24 de birouri mass-media acreditate la Bucuresti contur incomplet statistic n 2001 demonstraza amploarea fenomenului jurnalistic. Acesta a cuprins n retelele sale peste 12 mii de slujitori (dupa unele statistici), dublul cifrei (dupa alte calcule, care include n ele toate formele de comunicatori, cu sau fara atestat profesional). Ploaia de jurnalisti se nteteste an de an, cu fiecare promotie de absolventi ai facultatilor si scolilor jurnalistice, n numar de peste 13 (speram ca cifra nu este ghinionista), cu statut de acreditare, n curs de acreditare sau autorizate asaltate de mii de tineri. Cum au fost/cum sunt pregatiti acesti doritori ai mnuirii tastelor, microfonului sau camerei de luat vederi? Iata un al doilea motiv, extrem de serios, care a mentinut blocajul tacerii, n cautarea unui raspuns de tripla semnificatie: a) este jurnalismul contemporan nteles si ca stiinta si ca profesie? b) sunt pregatiti studentii dupa programe analitice (curriculare) conforme cu realitatile din redactii?

SZ .2008 student jurnalism UB

c) procesul integrarii noilor generatii n straturile vechilor generatii decurge conform strategiilor redactionale ale nceputului de mileniu III? Daca raspunsurile sunt afirmative, implicit valoarea actului jurnalistic este certa... In ultimii 18 ani zona invatamanului media a evoluat, cel putin din punct de vedere teoretic. De ce spun aceasta: In tot acest timp au aparut numeroase manuale care definesc cu suces actorii si fenomenul mass-media romanesc. Insa toata partea practica a acestui fenomen a fost adusa si implementata dupa tipare culturale externe, iar aici pot sa afirm ca invatamantul media din Romania este unul de tip teoretic in proportie de 80%. Partea practica neavand inca forta sa se manifeste, de cele mai multe ori NU din lipsa de fonduri asa cum s-ar crede initial ci din lipsa viziunii majoritare a unui invatamant mediatic mult mai practic decat in cadrul altor de stiinte.