Cultura i civilizaia epocilor preistorice

CULTURA, CULTE SI CIVILIZATII Unitatea de nvatare nr. 1

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Introducere in preistoriepag. 3 1. Epoca pietreipag. 4 1.1 Paleoliticul 1.2 Mezoliticul 1.3 Neoliticul 2. Epoca metalelor..pag. 31 2.1 Epoca bronzului 2.2 Epoca fierului 3. Organizarea social i viaa spiritualpag. 33 3.1 Forme de organizare social
1

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

3.2 Relaiile sociale 3.3 Viaa spiritual 3.4 Populaii primitive contemporane 3.5 Civilizaia preistoric pe teritoriul Romniei

4. Anexe...pag. 39

4.1 Lucrare de verificare

4.2 Raspunsuri si comentarii la ntrebarile din testele de autoevaluare

4.3 Recapitulare

4.4 Bibliografie

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Preistoria reprezint prima epoc din istoria societii omeneti. Ea se mai numete i epoca strveche. Epoca preistorica a durat de o mie de ori mai mult dect celelalte epoci istorice luate la un loc,aproximativ 5 milioane de ani.Ea ncepe odat cu apariia lui Homo Habillis i se termina cu aparitia oraelor i scrierea. n viziunea evoluionist, preistoria se consider a fi nceput cu procesul de antropogenez (transformarea unor specii de maimue antropoide n oameni) i a durat pn la apariia scrisului sau a primelor state. Alte teorii despre originile omului pun n lumin repere temporale diferite; antropologia reprezint astzi o variant neunanim acceptat de lumea tiinei, dar de departe teoria cel mai bine documentat arheologic. Procesul de antropogenez se explic ca urmare a schimbrilor de clim i a florei Pmntului. Cele mai vechi urme au fost descoperite pe teritoriul Africii n urm cu peste 25 de milioane de ani n zona [[Riftului]. n aceast zon soii Louis(1907 -1972) i Mary Leackey,au identificat primul craniu aproape complet al unui homonid aparinnd genului Australopithecus,denumit maimua din sud,datnd precis ntre 1,9 -1,7 milioane de ani. Creierul acestui hominid,era o treime din cel al omului actual. Forma craniului indic un mers biped(n dou picioare),membrele anterioare nefiind folosite pentru obinerea echilibrului,ca n cazul maimuelor. Aici n Valea Riftului au fost depistate peste 50 de cranii(la Olduvai),fenomen care ar indica acest spaiu ca fiind centrul de apariie al speciei hominizilor.(Sursa:www.dli.ro). == Unelte, arme i ocupaii ==(La rubrica cronologie vom folosi denumirile corecte de a.Chr-nainte de Christos i p.Chr.-dup Christos). Dup natura uneltelor (materialul) din care omul i-a confecionat uneltele i armele, preistoria se mparte n: Epoca pietrei;care la rndul ei se mparte n epoca veche a pietrei(sau prima epoc a pietrei),sau paleoliticul(mprit la rndul su n paleolitic inferior/timpuriu(circa 100 000 60 000 a.Chr.),mijlociu sau mediu(circa 60 000-40 000 a.Chr.) i superior/trziu(40 00010 000 a.Chr.),continuat de neolitic(neos-nou;lithos-piatr;sau epoca nou a
3

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

pietrei(sau epoca pietrei lefuite),cuprins cronologic ntre 10 000 -7000/7000-4500 a.Chr.),urmat de perioada mezoliticului(mezos-mijloc,n limba greac;cuprins cronologic ntre mileniile X-VII/12 000-8000 a.Chr.) i epoca metalelor,submprit n Epoca bronzului(mileniul III/2000-1200 a.Chr.;perioada intermediar ntre epoca pietrei i cea a metalelor se numete Calcolitic/eneolitic sau epoca aramei/cuprului(5300/48003500/3050 a.Chr.;pentru spaiul carpato-danubiano-balcano-pontic,aceast civilizaie cuprinde cronologic intervalul 4500/4000-2700/2500)(denumit,chalkos n greac i aheneus n latin;savanii romni utilizeaz termenul de eneolitic,iar savanii bulgari recunosc aceast perioad,fa de ali occidentali care o includ n epoca timpurie a bronzului),i epoca fierului(cuprinznd Halstatt(dup numele aezrii austriece n care a fost descoperit un imens tezaur din fier:cuite,sbii.).ncadrat cronologic ntre 12001050 a.Chr.;perioada aceasta e submprit n Halstatt:timpuriu(1200/1050 a.Chr.)i La 850/800),mijlociu(850/80-650/600 a.Chr.i trziu()650/600-450/400

Tene(dup numele unei localiti elveiene,unde au fost semna late obiecte din fier aparinnd civilizaiei celtice),subperioad alctuit din La Tene timpuriu(mijlocul secolului al III a.Chr.,cnd are loc o generalizare destul de uniform a fierului inclusiv n Dacia Preroman;LA Tene II(300-200 a.Chr.;i La Tene III(200 a.Chr.-106 P.Chr). 1. Epoca pietrei innd cont de tehnicile de prelucrare a pietrei (tehnica cioplirii, tehnica lefuirii, tehnica tierii, tehnica de gurire sau perforare), epoca pietrei se mparte n:

Paleolitic
o o

palaios = vechi lithos = piatr

Mezolitic
o o

mezos = mijloc lithos = piatr

Neolitic
4

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

o o

neos = nou lithos = piatr

1.1. Paleoliticul Paleoliticul a fost mprit de arheologi n:

Paleoliticul vechi Paleoliticul mijlociu Paleoliticul nou

Antropogeneza evoluionist stabilete paleoliticul ca momentul care face trecerea de la prehomizi la euhomizi (eu - particul pentru bine, adevrat), aadar la strmoii propriu-zii ai omului, diferii doar prin gradul de dezvoltare a encefalului i prin cteva particulariti ale nfirii. Descoperirile arheologice au dat posibilitatea istoricilor de a periodiza evoluia omului. Pentru a putea delimita momentele distincte n care se afla omul n cursul evuluiei lui, cercetrile au mprit istoria strveche n mai multe epoci. Caracterul i numele acestor epoci este n direct legtur cu gradul de dezvoltare al omului n acea perioad i originea uneletelor folosite. Cea mai veche epoc, Paleoliticul, extins pe o perioad cuprins ntre 1000000 10000, numit i epoca pietrei vechi, este perioada hotrtoare a procesului de antropogenez, marcat de trecerea prehominizilor la Homo sapiens. Omul primitiv folosete ca unealt i arm o combinaie simpl ntre lemn i piatr cioplit. Organizai n cete de culegtori vntori pescari se adpostesc n peteri sau refugii sub stnci, n apropierea cursurilor de ap i a zonelor bogate n hran. Epoca paleoliticului cuprinde trei subdiviziuni:

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

- Paleoliticul inferior (1.000.000 100.000) se caracterizeaza prin apariia primelor unelte i descoperirea focului. n jurul anilor 600.000 se nate Pitecantropus erectus. - Paleoliticul mijlociu (100.000 40.000) este perioada culturii omului de Neanderthal i al primelor comuniti mai mari, de tip gentilic. - Paleoliticul superior (40.000 10.000) marcheaz dispariia omului de Neanderthal, n mod enigmatic, destinul omenirii va fi continuat de Homo sapiens, rud mult inferioar fiziologic. Omul din paleolitic locuia n grote sau n peteri. Se hrnea cu fructe, cu rdcini, cu pete sau cu animale pe care le vna prin hituire. Ocupaiile lui erau vnatul, pescuitul i culesul. Oamenii erau organizai n cete i hoarde. Ginta s-a format prin uniunea a dou sau mai multe cete. Primul tip de gint este ginta matriliniar (matern). n paleoliticul superior omul descoper i produce focul prin lovirea a dou pietre sau prin frecarea a dou crengi; descoper plasa de pescuit; realizeaz picturile rupestre. Au fost gsite picturi rupestre la:

Tasili, Africa Altamira, Spania Lascaux, Frana Chauvet, Franta. (cele mai vechi picturi rupestre au fost datate la 32.000 de ani si au fost descoperite in pestera) Cuciulat, judeul Slaj, (peste 10.000 de ani vechime) Coliboaia, Bihor (au fost gasite urme ale omului preistoric i picturi ale acestuia) Gaura Chindiei II, Portile de Fier (gravuri n piatr datnd din epoca bronzului)

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Pictura rupestra, Coliboaia, Bihor

Gaura Chindiei, Portile de Fier

Pictura rupestra, Cuciulat, judeul Slaj

7

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Pictura rupestra, Tasili, Africa

Pictura rupestra, Lascaux, Frana

8

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Chauvet, Franta Altamira -Galeria de arta a omului de cromagnon

Pictura rupestra Altamira, Spania

9

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Intr-adevar, asa cum o demonstrau rezultatele arheologilor, picturile fusesera realizate cu aproape 19.000 de ani in urma de asa numitii magdalenieni, dupa numele localitatii franceze La Madeleine, acolo unde au fost descoperite primele urme ale acestei comunitati.

Pictura rupestra Altamira, Spania Este greu de imaginat ceea ce i-a impins pe acestia sa creeze o veritabila opera de arta subpamanteana in decursul a aproape opt milenii. Istoricii cred ca picturile aveau, cel mai probabil, un rol ritual in viata de zi cu zi a oamenilor si mai putin unul artistic, scopul lor fiind acela de a invoca spiritele animalelor ucise sau a celor care urmau sa fie vanate. Finetea cu care au fost realizate este insa una coplesitoare. Un critic de arta avea chiar sa compare pestera de la Altamira cu impresionanta creatia a lui Michelangelo din Capela Sixtina. Dupa vizitarea grotei, Pablo Picasso va exclama emotionat : Dupa Altamira totul este decadenta . De altfel, motivele din pestera, in special cele cu bizoni, au influentat mult arta spaniola a secolului XX, pe langa Picasso, Velasquez fiind unul dintre pictorii ale carui creatii au ca punct de plecare.
10

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Arta in paleolitic Cea mai veche dintre figurinele descoperite pn acum a fost executat cndva ntre 500.000 i 300.000 .e.n., n timpul perioadei Acheulean medie. Descoperit n Maroc, este lung de aproximativ 6 centimetri. Evidenele gsite sugereaz c aceast pies de art stveche a fost adus la o form foarte asemntoare cu cea final de ctre procese naturale geologice, inclusiv procese de eroziune, necesitnd intervenii minime ale uneltelor umane. De asemenea, piesa prezint indicii ce arat clar folosirea unei tehnici de vopsit, dovedit de existena urmelor unei substane uleioase ce conine, n special, fier i mangan. Faptul c piesa fost decorat prin pictare, indiferent de felul cum a ajuns s aib forma sa final, este suficient ca s poat fi categorisit ca artefact.

Venus din Willendorf

11

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Descoperirile din Petera Blombos, situat n Africa de Sud, au schimbat profund istoria artei. Pieterele descoperite acolo erau decorate cu modele roii comp lexe, demonstrnd c primii Homo Sapiens erau capabili de abstractizare i de producerea de art. Aceste lucrri dateaz de acum 70.000 de ani, cu mai mult de 50.000 de ani nainte de picturile rupestre de la Lascaux, Frana. Cele mai timpurii forme ale artei europene dateaz din paleoliticul superior i includ att picturi rupestre, precum ar fi cele din peterile de la Lascaux, Frana, ct i artefacte, aa cum ar fi sculpturi reprezentnd animale, dar i figurine feminine (cunoscute i ca Figurine de tip Venus) dintre care Venus din Willendorf (reprodus alturat) este una dintre cele mai cunoscute. Exist anumite speculaii potrivit crora doar Homo sapiens este capabil s creeze art. Totui, Homo erectus a creat cu mult timp nainte modele i artefacte fr un scop anume, cum sunt cele de la Bilzingsleben n Turingia; aceste pot fi considerate precursoare ale artei, i demonstreaz intenia creatorului de a le decora mai mult dect este strict necesar. Simetria i atenia acordat formei unor unelte i-a fcut pe unii cercettori s considere topoarele i sulielele din palaeoliticul mediu ca fiind tot o form de art. Statueta lui Venus din Berekhat Ram (Israel) i cea din Maroc, Venus din TanTan, datnd din 800,000-220,000 .e.n., ar putea reprezenta primele ncercri de a reproduce forme umanoide. o descoperire recent, masca de la La Roche-Cotard n Frana, sugereaz c omul de Neanderthal a dezvoltat o tradiie artistic mai sofisticat i mai complex. n Ucraina (situl de la Mizyn), au fost gsite brri de filde de mamut cu ornamente sculptate, datnd din perioada Musterian a Paleoliticului.

Art nativ din Africa

Considernd adevrat teoria conform creia oamenii sunt originari din Africa i tehnicile de vntoare i culegere au aprut acolo, putem spune c exist puine dovezi
12

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

de art adevrat nainte de marea nflorire a culturii din Paleoliticul superior. Totui, una din cele mai vechi figurine cu Venus este originar din Africa. Acest lucru, precum i alte indicii sugereaz c oamenii aveau o concepie mai larg despre lumea n care triau dect se credea anteri. Art nativ din Oceania Dei sunt originari din Asia, btinaii din Australia, cunoscui i ca aborigeni, au creat un stil aparte de art. Cele mai vechi opere de art ale aborigenilor sunt create n piatr. Majoritatea se aseamn cu nite radioagrafii, pentru c arat oasele i organele animalelor reprezentate. o parte din arta aborigen pare abstract pentru privit orul modern, deoarece folosete forme geometrice i linii pentru a reprezenta peisajul. Acesta e reprezentat de sus. De exemplu, simbolul aborigen pentru un lac este o spiral dubl. Bradshaws reprezint o form unic de art pe piatr ce se ntlnete n vestul Australiei. n general reprezint figuri umane desenate n cele mai mici detalii i cu proporiile anatomice corecte. Ele dateaz de acum 17 000 de ani, iar originea lor este puternic disputat. Ca i aborigenii din Australia, popoarele din Polinezia au lsat n urm o motenire artistic aparte. Dei multe din artefactele lor erau create din materiale organice i au fost pierdute pe veci, cteva din realizrile lor cele mai spectaculoase au supravieuit n piatr i argil. Printre acestea se numr numeroase fragmente de ceramic de pe tot cuprinsul Oceaniei, datnd de la sfritul mileniului al II-lea .e.n. De asemenea, aceste popoare au lsat n urm multe platforme de piatr i sculpturi dintre cale cele mai cunoscute sunt cele din Insula Patelui.

13

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Religia in paleolitic PALEOLITICUL INFERIOR- 1.000.000 - 100.000 . Hr. Desi se crede ca viata omului pe pamnt ar data cu mult nainte de anul 1.000.000, totusi descoperirile care ne-au parvenit dateaza viata umana doar de la anul 500.000 .Hr., cnd se poate vorbi despre viata organizata a omului. In aceasta perioada, religia se bazeaza pe "cultul craniilor", care poate fi demonstrat prin grija cu care se ngropau acestea. Ipoteza ca craniile au rezistat mai bine coroziunii pamntului (Leroy-Gourhan), este nefondata, deoarece oasele au aceeasi compozitie si deci nu se poate ca unele oase sa reziste mai bine ca celelalte, pentru ca n aceste situatii, nu este vorba doar de simple ngropari, conservarea acestor cranii nu poate fi justificata dect din motive religioase. Deci pentru homo erectus trebuie sa admitem existenta unei credinte religioase, chiar daca descoperirile arheologice, n-au putut scoate la iveala dect aranjamentele de cranii sau pictarea lor cu ocru rosu. "credintele si ideile nu sunt fosilizabile spune Mircea Eliade. PALEOLITICUL MIJLOCIU - 100.000 - 35.000 . Hr. In aceasta perioada de timp apar elemente noi, cum ar fi oasele de urs, care par a fi aranjate ca n cadrul unei practici rituale. Ele par a fi ofrande oferite unui Stapn al animalelor, pentru a face apoi vnatul mai bogat si prada mai usor de gasit. Este cazul osuarului din Alpi, din pestera Drachenloch din Elvetia, descoperit de Emil Bchler sau cel din pestera Salzofenhle din Alpii austrieci, descoperit de Karl Ehrenberg, n anii 1050. Acesta din urma este vorba de trei cranii de ursi asezate n nisele unei pesteri, ceea ce nu poate fi privit ca un hazard, ci trebuie acceptata ideea ca acele cranii erau oferite Stapnului Animalelor ca jertfa de vnatoare.
14

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Spre aceeasi concluzie ne conduce si afirmatia ca ursul era considerat de catre omul ancestral ca un animal al puterii, al fortei, care simboliza n acelasi timp forta divina. Wilhelm Schmidt ne ofera detalii cu privire la ofranda cu ursi pe care o ntlnim foarte frecvent n lumea paleoliticului: craniul se aseza pe anumite platforme, alaturi de celelalte oase lungi, oferindu-i-se zeitatii creierul, ca sediu al sufletului, si maduva, precum si cele mai bune parti ale animalului. Daca n paleoliticul inferior nu gasim forme de sacrificiu, n cel mijlociu, acestea se deduc din explicarea osuarelor de ursi, care sunt piese dintru sacrificiu nchinat "Stapnului animalelor". (este vorba despre elemente de jertfa, pe care omul antic o presta prin sacrificarea animalelor.) PALEOLITICUL SUPERIOR - 35.000 - 10.000 . Hr. Marele osuar de zimbri, descoperit la Ambrosievka (Rusia), n 1949 de catre profesorul P. I. Boriskowski, unde au fost gasite circa 1000 de schelete de zimbri, ne ofera dovada ca oasele fac parte din cadrul unui ritual simpatetic, pentru mbelsugarea vnatorii. Astfel se confirma afirmatia lui Mircea Eliade, cum ca "depozitul nu este dect expresia unei intentionalitati magico-religioase". Un alt aspect, care poate fi urmarit acum, este cultul mortilor. Ritualul de nmormntare face dovada unei credinte n nemurirea sufletului. Mortii nu mai sunt parasiti sau aruncati, ci apar acum mormintele sapate, cum sunt cele de la grota Chapelle-aux-Saints n Franta sau cele de la Tesik-Tas (Uzbekistan), Saroselie (Crimeea), sanidar (Iraq) sau cele de pe muntele Carmel. In jurul acestor schelete s-au descoperit pietre sau alte oase, care aveau darul de a sustine trupurile si de a le pazi de atacurile spiritelor rele.
15

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

O alta problema o ridica locul de nmormntare, n cadrul comunitatii sau n afara. Aici parerile sunt mpartite, unii cercetatori sustinnd ca nmormntarea se facea n mod obisnuit nauntrul locuintelor, sub vatra. Insa parerea majoritara este ca oamenii paleoliticului se nmormntau n afara locuintei si numai accidental erau ngropati n interiorul locuintelor. In ceea ce priveste orientarea mortilor, descoperirile arata ca majoritatea cadavrelor erau orientate cu capul spre rasarit si cu privirea spre apus. Explicatia data de Mircea Eliade este urmatoarea: "nhumarile orientate spre rasarit marcau intentia de a lega soarta sufletului de traiectoria soarelui, deci speranta unei renasteri". In acest sens, mormntul devine un uter al pamntului spre o noua renastere. Pozitia scheletelor prezinta de asemenea un interes, deoarece ea nu pare a fi ntmplatoare. Scheletele sunt asezate pe spate sau pe partea dreapta cu capul aplecat spre umar. Interesanta este pozitia lor chircita, sau "pe vine", n care cadavrul era ncovoiat, nct s-a emis ipoteza ca pentru a se realiza aceasta pozitie el trebuia legat. Exista diferite variante de raspuns la aceasta problema: unii socotesc ca, legati n aceasta pozitie, mortii deveneau inofensivi, deci nu mai puteau reveni printre cei vii spre a face rau. Insa, cea mai generalizata ipoteza, care raspunde ideii religioase, este ca pozitia chircita este un "regressus ad uterum", o revenire la starea fatului, care reda imaginea pruncului n pntecele mamei, ceea ce argumenta credinta n nvierea sufletului.

16

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

De asemenea, un alt motiv, care intervine n cultul mortilor ancestrali este pictarea cu ocru rosu care se observa la mai toate osemintele descoperite din aceasta perioada. Peroxidul de fier hidratat sau sangvin, care pateaza craniul, nu poate fi explicat ca o depunere de materie rosiatica deoarece aceasta se gaseste numai pe craniu. Semnificatia acestui ocru rosu este numai religioasa. In ceea ce priveste modalitatea de pictare cu ocru rosu, unii sustineau ca scheletele erau mai nti curatate de carne, apoi pictate cu aceasta culoare. Semnificatia acestui ocru rosu era urmatoarea: rosul simbolizeaza sngele, iar pictarea cu aceasta culoare, este o prefigurare a nasterii la o noua viata. Asa cum sngele da viata trupului, tot asa si culoarea rosie a ocrului va da puteri de viata celui mort. Parintele Emilian Vasilescu, care prezinta acest exemplu, afirma ca semnificatia acestui act de vopsire era "sa dea mortului puterile de viata ale sngelui Sngele simbolizeaza ideea de jertfa absoluta, care leaga omul de Divin n cel mai nalt grad. Picturile rupestre au si ele o semnificatie religioasa. Pesterile cu astfel de picturi sunt foarte numeroase si analizate prin metoda "Carbon 14", ele dateaza din perioada paleolitica. Interesant este faptul ca aceste tipuri de picturi sunt foarte raspndite, chiar si n tara noastra putndu-se vedea astfel de picturi - Caciulat, n jud. Salaj. Cele mai numeroase grote sunt n Franta (71 de grote pictate) si Spania (34).

17

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

-Leroy-Gourhan, citat de Mircea Eliade, numeste aceste picturi "religia cavernelor"acesta este un mod de exprimare al credintei n puterile sacre, care pot fi conferite omului prin tipul de magie imitativa. Cea mai interesanta este grota de la Trois-Frrs (Franta) n care este reprezentat un personaj cu cap de cerb, cu coarne imense, cu ochi de bufnita, cu urechi de lup, cu barba de tap si coada de cal, ale carui brate se termina n labe de urs, numai pozitia, sexul si picioarele sunt de om. Abatele Breuil numeste acest personaj "Marele Vrajitor", care pare a fi Stapnul animalelor. La rndul sau, Eliade vede n aceasta pictura reprezentarea unui "Stapn al animalelor" sau a unui vrajitor care l reprezinta. Aici pare a fi vorba despre o magie de vnatoare, prin care samanul primitiv ncerca sa domine toate animalele, pe care trebuia sa le vneze. Ceea ce s-ar urmari prin aceasta prezenta samanica este de fapt o protectie fata de eventualele pericole la care ar putea fi expus omul primar. Prezenta cerbului cu coarne din desenul expus implica magia simpatetica n vederea asigurarii necesarului de hrana.Reprezentarea n fata bufnitei este o ncercare de a alunga animalul mortii, care este bufnita, considerata ca atare din cele mai vechi timpuri. Lupul, prezent si el, prin urechile samanului, este animalul periculos pentru membrii tribului, care prin dansul magic al samanului trebuie tinut departe de comunitate. Ursul este elementul puterii, de aceea laba de urs, reprezinta simbolic, forta pe care trebuie sa o aiba luptatorul n batalia cu salbaticiunile padurii. Sexul desenat n aceasta pictura rupestra ar fi invocarea fortei sexuale, n vederea reproducerii si nmultirii tribului. O alta pictura, care a suscitat comentarii este cea de la Lascaux, unde avem de a face cu o magie imitativa. Pictura reprezinta un bizon ranit, ndreptndu-si coarnele spre un om n aparenta mort, a carui arma (o tepusa) se afla nfipta n pieptul animalului.
18

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Scena a fost interpretata cu superficialitate ca fiind "un accident de vnatoare", dar tot asa de bine pare a fi o sedinta samanica, o magie imitativa, n care samanul se afla n transa n fata animalului rapus - Horst Kirschner. Pasarea de pe creanga ar fi, dupa modelul ancestral al samanilor siberieni, spiritul protector. Aceste grote sunt de fapt niste sanctuare, data fiind si dificultatea de a ajunge la ele de exemplu, grota de la Niaux este lunga de1400 metri, iar desenele se afla la 460 metri sub pamnt), ceea ce le oferea posibilitatea de a nu fi profanate. Cultul toporului este si el o prezenta n ritualurile de nmormntare, ceea ce ne duce la ideea de forta sau protectie mpotriva fortelor care ar veni asupra omului dupa moarte. Toporul cu doua taisuri din piatra, lemn sau os are importanta magica asupra omului ancestral, simbol al vitalitatii si al nemuririi prin lupta. De fapt, armele de orice categorie gasite n morminte, fie ca este vorba despre cutite de silex sau despre vrfuri de sageti sau lance din os sau piatra, reprezinta lupta omului ntr-o alta lume. Ultima reprezentare religioasa a omului paleolitic, pe care o expunem este multimea de statuete feminine (5-25 cm), denumite generic: "Venus". Aceste statuete au fost descoperite n diferite pesteri sau urme arheologice care marcheaza perimetrul unor comunitati din acea perioada, dintre care se pot aminti descoperirile de la Lespuges, Laussel (Franta) sau Willendorf (Austria). Sculptate din lemn, piatra sau os, ele o simbolizeaza pe Zeita Mama cu formele feminitatii foarte bine conturate: solduri si sni mari, abdomene exagerate, ceea ce sugereaza ideea de fecunditate si de maternitate. Probabil ele reprezentau un fel de cult pentru fertilitatea omului si a naturii.

19

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Cercetatorul Franz Hanar compara aceste statuete cu dzulii, triburilor de vnatoare din Asia Septentrionala, care reprezentau zeii tribali, purtati n corturi sau cutii speciale si erau centrul vietii spirituale a membrilor familiilor tribale. Acelasi lucru l apreciaza si Leroy-Gourhan, care le considera ca idoli dintr-un sanctuar mobil, invocat pentru a oferi fertilitate membrilor tribului si sansa de a rezista prin urmasi n lupta cu triburile nvecinate si cu salbaticia naturii.

1.2 Mezoliticul Mezoliticul (Epoca de Mijloc a Pietrei), epoc denumit i Epipaleolitic, ncadrat aproximativ ntre 10.000/8.000 i 5.500 .Hr., este perioada de retragere i dispariie a glaciaiunii Wrm, precum i a variaiunilor climaterice care au condus i la schimbri ale vegetaiei i faunei. n urma progreselor realizate n domeniul economic, comunitile gentilice sunt mai strns legate ntre ele. Apar premisele organizrii tribale, constituit din mai multe gini nrudite. Existena mormintelor singulare sau a cimitirelor de mici dimensiuni trebuie puse n legtur cu apariia unor mici nuclee: familii pereche. Se pstreaz, se pare, cultul fecunditii in viata spirituala. In arta se menine pictura rupestr, aprut n paleoliticul superior. Se practic sculptura n ronde-bosse, iar obiectele de uz casnic sunt, n continuare, decorate cu motive geometrice. n mezolitic, uneltele sunt de mici dimensiuni, motiv pentru care se mai numesc i microlite. Ele erau confecionate din silex, cuar, cuarit i din os corn. n unele zone a aprut tehnica perforrii. Tot in mezolitic omul a descoperit arcul i sgeata, barca
20

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

scobit n trunchiul unui copac; domesticete primele animale (cinele, porcul i calul). n aceast perioad omul locuia att n peteri, ct i sub cerul liber. Epoca Mezoliticului (10.000 5.500) marcheaz sfritul perioadei glaciare i mblnzirea climei. Marile comuniti gentilice se divizeaz, diferitele grupri micnduse spre noi teritorii necunoscute pn atunci. Epoc de trecere, mezoliticul face loc neoliticului (5500 2500) epoc a pietrei lefuite, perioad zdruncinat de mari mutatii n viaa omului primitiv. Comunitaile umane se dezvolt pe baza extinderii agriculturii i creterii animalelor domestice. Aceste activiti oblig gintele la sedentarizare i la amenajarea unor locuine durabile, pe termen ct mai lung. Apare tribul ca o form superioar de organizare, i primele aezri sate aprate de o reea de garduri i anuri. Cultul zeilor prsete marile spaii ale stepelor i pdurilor, practicndu -se n altare i sanctuare primitive. Uneltele i armele sunt calitativ mai perfecionate, acordndu -se o atenie deosebit finisrii i diversificrii lor. Oamenii mezoliticului triau rudimentar folosindu-se de unelte de lemn i piatr cioplit pentru a supravieui ; totui foloseau SCRISUL. Ridicndu -se cu greu din starea de semi- slbticie constuiau totui sanctuare strict orientate dup poziia astrelor. Arta in Mezolitic Perioada Mezolitic prezint cteva exemple de art "portabil", cum ar fi pietrele sculptate (Azilien) de la Birseck, Eremitage n Elveia, i, n anumite zone, cum ar fi Levantul spaniol, art stilizat. Din aceast perioad mai sunt cunoscute i modelele de pe obictele utilizate n viaa de zi cu zi, cum ar fi vslele de la Tybrind Vig, Danemarca.

21

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Desenul unor brri din perioada Musterian

RELIGIA N MEZOLITIC - 10.000 - 6.000 . Hr. Perioada Mezoliticului se caracterizeaza prin domesticirea animalelor: oaia la Zawi Chemi-Shanidar, spre anul 8000, capra la Ierihon, spre anul 7000, porcul catre 6500, iar cinele la Stan Carr, 7500. Acum se dezvolta cultura gramineelor. Agricultura da nastere la asa-numita vegecultura. De asemenea, s-au descoperit figurine animale sau umane, adesea n posturi erotice, ceea ce trebuie explicat ca un simbolism al fecunditatii. Femeia este asemanata cu glia de aceea ea este pusa n legatura cu natura n fertilitatea ei. Mama-pamnt nastea singura prin parthenogeneza.
22

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Descoperirea plugului,

a dat nastere unei explicatii erotice aratului, deoarece se

facea analogie cu actul sexual, care fertilizeaza. In aceasta perioada, cultul craniilor se concretizeaza ca o forma religioasa de exprimare a spiritului uman, deoarece craniile sunt asezate ntr-o pozitie specifica si toate sunt pictate cu ocru rosu. De exemplu, la Offnet, n Bavaria, au fost descoperite 33 de cranii, care par a fi trofee ale dusmanilor, deoarece se considera ca prin decapitare se poate extrage forta si calitatile dusmanilor, care si au sediul n cap. Descoperiri asemanatoare s-au facut si la Hohlenstern, n landul Wrtemburg (Germania). Craniul se considera sediul sufletului, de aceea dusmanii se decapitau. Pozitia chircita, ocru rosu, orientarea spre rasarit sunt deja lucruri generale, pentru descoperirile din mezolitic. Tot pentru a-l face inofensiv de dusman s-a practicat "cioprtirea cadavrului". De asemenea, s-a practicat sacrificiul animal, ca ofranda adusa zeului sau Stapnului animalelor. In namolul lacului de la Stellmoor, de lnga Hamburg, A. Rust a descoperit resturile a 12 reni ntregi scufundati, cu pietre n pntece, ceea ce era un sacrificiu adus Stapnului Animalelor. Acest loc probabil era considerat "loc sacru", deoarece Rust a mai descoperit sageti de lemn, topoare de piatra si alte unelte de os, oferite probabil ca ofrande pentru reusita vnatului. Interesant de amintit este faptul ca n aceasta perioada se descopera cel mai vechi oras al lumii: Ierihonul, care dateaza de prin anii 6850 sau 6770 . Hr., descoperire care s-a realizat analizndu-se straturile de zid ale cetatii.
23

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Se pare ca au existat mai multe straturi de cultura n zidurile cetatii, chiar un cutremur urmat de o incendiere, ceea ce confera veridicitate evenimentului biblic al cuceririi cetatii de catre evreii, ntorsi din Egipt (Iosua 6, 15 - 27). Trebuie amintite pietricelele rotunde si slefuite descoperite la Mas-d'Azil (Franta), care puteau fi citite ca simboluri falice, prin care se asigura prosperitatea ntregului trib. Evident, tema falusului la omul antic este foarte diferita fata de vulgarizarea si senzualizarea acestuia n limbajul contemporan. Falusul sau, pentru poporul revelatiei, "coapsa", era locul care implica ideea cea mai serioasa a unui neam: reproducerea, deci puterea numerica a tribului sau neamului. Prin numarul mare de copii se ntrevedea si numarul mare de brate de lupta, care facea ca neamul sa devina o forta. Orice "juramnt pe coapsa" era un juramnt pe forta neamului, de aceea era foarte serios tratat. 1.3 Neoliticul n urm cu peste 7000 de ani uneltele au fost lefuite i perforate. n urma unor tehnici, oamenii i-au confecionat: topoare cu coad, ciocane i rnie. Apar noi ocupaii, precum olritul, torsul, esutul i mpletitul. Oamenii domesticesc i alte animale. Tot n neolitic se ncepe cultivarea pmntului sau agricultura. Modul de via nomad este nlocuit de cel sedentar, prin inventarea unor tipuri de locuine mai rezistente i prin amplasarea lor n grupuri, viitoarele sate. Ele vor sta la baza vechilor orae. Transformrile profunde din rndul comunitilor umane sunt cauzate i de schimburile culturale, rezulte in urma penetraiei triburilor strine sau a micrilor de
24

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

populaii. Astfel perioada anilor 2500 1800, este perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului (1800 800). Arta neoliticului Se pare c populaia Jmon din Japonia antic a fost prima civilizaie care a dezvoltat olritul, nc din mileniul al XI-lea .e.n. Civilizaia Jmon a creat figurine din lut i vesel decorat cu modele realizate prin imprimarea lutului umed cu sfori sau lemne. Sculptura devenise o art nc din Neolitic, primele sculpturi reprezentnd figurine antropomorfe, deseori nsoite de animale. Aceste sculpturi dateaz din mileniul al X-lea .e.n. i au fost descoperite la Nevali Cori i Gbekli Tepe, n apropiere de Urfa n estul Turciei Statuile neolitice de la Lepenski Vir, Porile de Fier, Serbia dateaz din mileniul al VII-lea .e.n. i reprezint oameni sau amestecuri ntre oameni i peti. n Europa Central, multe culturi neolitice, cum ar fi Linearbandkeramic, Lengyel sau Vinca, produceau statuete animale care pot fi numite art, ns exist nc discuii dac olria pictat de la eliesovce i Lengyel pot fi numite astfel. Monumente megalitice (menhire, dolmene) din perioada neoliticului se pot ntlni din Portugalia pn n Regatul Unit i Polonia. Ele au aprut ncepnd din mileniu al cincilea .e.n., dei anumii autori speculeaz c ar fi putut exista nc din perioada mezolitic. Datorit reutilizarii frecvente a pieselor, aceast ipotez este dificil de dovedit. Dei cea mai cunoscut dintre aceste structuri este cea de la Stonehenge, unde structura principala dateaz de la nceputul epocii bronzului, asemenea monumente au fost descoperite n tot vestul i nordul Europei, mai ales la Carnac, Frana, la Skara Brae n Insulele Orkney, n Portugalia, i n Wiltshire, Anglia, n zona

25

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Stonehenge, cercul de la Avebury, mormintele de la West Kennet, precum i Woodhenge. Un mormnt descoperit n New Grange, Irlanda, avea intrarea acoperit de o piatr mare sculptat cu un model complicat de spirale. Mormntul de la Knowth avea de asemenea ornamente sculptate n piatr, printre care s -ar putea afla i cea mai veche reprezentare a lunii. Multe din aceste monumente erau morminte megalitice, iar arheologii presepun c majoritatea veau o importan religioas. Religia Neolitica Nu exista indoiala ca populatiile din neolitic aveau un sistem religios coerent, mult mai complicat decat ni-l imaginam noi astazi, intim legat de activitatile economice principale. Se crede ca, in comparatie cu paleoliticul, s-au schimbat radical trairile religioase, datorita faptului ca destinul uman nu mai este legat de vanatoare ci, de acum incolo, de cultivarea plantelor, drept urmare vegetatia devine un obiect de solidaritate mistica. De pe la 7000 i.e.n. apar in Orient, la Hacilar, Catal Hyk, Jerichon, reprezentari plastice feminine, fenomen cu care ne vom intalni si in spatiul balcanic. Reconstituirea religiei neolitice se bazeaza, in esenta, pe studiul plasticii antropomorfe si zoomorfe, al altor obiecte folosite in ritualuri religioase, al sanctuarelor si al complexelor de cult. Ne referim la faptul ca aceasta, adeseori, se exprima prin gesturi sacre, dans, cantec, pantomima, tatuaj sau costum sacru care nu pot fi suprinse pe cale arheologica. In consecinta, omul neolitic risca sa ramana neinteles. Sunt evidente unele tendinte de simplificare, prezente adesea in literatura, care vorbesc despre un unic cult, cel al Marii Zeite. Principiul masculin este mai putin pregnant si adesea se ascunde sub reprezentari de tauri, coarne, phalusuri. Dualismul ar fi dovedit de reprezentarile androgine, scenele de hierogamie (frecvnte in arie Cucuteni, la Trusesti). Potrivit lui M. Eliade, androginia ar exprima totalitatea si coincidenta contrariilor. Principiul feminin este redat mai explicit
26

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

prin statuete antropomorfe feminine, dar si prin simboluri: rombul, spre exemplu. Legatura reprezentarilor feminine cu fertilitatea ar fi sugerata prin reprezentari de femei gravide, in pozitie de nastere sau cu o ramura pe pantec (arie Cucuteni), dovada ca pantecul este asimilat cu glia fertila. O alta ipostaza ar fi aceea de femeie stramoasa. Este vorba de reprezentarile de femei batrane, cu sanii cazuti. Se spune adesea ca principiul masculin ar fi secundar deoarece, procentual, reprezentarile masculine sunt putine si par a avea o pozitie subordonata. Principiul masculin este redat pars pro toto, prin conventie. Adica sub forma de coarne, phalusuri, bucranii. Este greu de crezut ca principiul masculin ar fi fost socotit secundar. In fond, biologic vorbind, principiul masculin este mai prolific decat cel feminin, continuitatea speciei bazandu-se pe existenta a cat mai multor femei. Fara indoiala ca religia s-a impletit cu magia. Printre ritualuri magice de la nivelul neoliticului se numara depunerile de bucranii in gropi, in ariile Boian si Precucuteni. Reprezentarile de animale sunt legate si ele de practici magice pentru succes la vanatoare sau pentru sporirea turmelor. Alte piese din recuzita de cult (paraphernalia) Au fost identificate o serie de pise care au fost utilizate ca recuzita in ceremonii religioase: 1. Piese de mobilier miniaturale din lut. Cele mai frecvente sunt masutele cu patru picioare sau scaunele si tronurile, tipice, mai ales, pentru culturile Starcevo-Cris si Precucuteni. Adesea scaunele Precucuteni au spatare modelate in forma de coarne, posibil o intruchipare a simbolului masculin. 2. Altare miniaturale- arata exact ca masusutele, dar au o cupa in centru. 3. Zuruitori din lut, modelate in forma de pasari, cu pietricele in interior. Sunt destinate unor ceremoni insotite de muzica. Se cunosc mai multe piese din aria culturii Gumelnita. 4. Phalusuri din lut. Se cunosc din arie Cucuteni. Se crede ca erau folosite in cursul unor orgii sacre, in oficierea unor ritualuri pentru fertilitate. 5. Machete de constructii (de case sau sanctuare sau hambare). Se intalnesc in ariile culturilor Vinca (8 buc. la Turdas), Cucuteni (Kolomiscina, Popudnia, Suskova),
27

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Gumelnita, Stoicani Aldeni. S-a crezut ca sunt machete de case, cu caracter profan sau casute ale spiritelor protectoare sau ale stramosilor. Nicolae Vlassa a lansat ipoteza ca sunt recipiente pentru pastrarea unor rezerve intangibile de cereale, deci un fel de hambare simbolice, in care se pastrau semintele in ideea de a fi sacralizate in cadrul unor ceremonii religioase care aveau ca scop asigurarea fertilitatii solului. Ideea i-a fost sugerata de unele ritualuri cunoscute din Grecia clasica. Asfel, se stie ca exista o sarbatoare patronata de zeita Athena in care erau arse cereale pe vatra. Cenusa rezultata era apoi amestecata cu semintele destinate insamantarii. Tot din Grecia se cunoaste o sarbatoare numita Kalligenia, in cinstea Demetrei, ocazie cu care se proceda inntr-un mod similar . In aria culturii Cucuteni se cunosc niste reprezentari de sanctuare deschise, fara acoperis, la Ghelaiesti si Podei-Tg. Ocna. Sunt circulare , iar in interiorul lor au fost descoperite statuete, tronuri, jertfelnice si rasnite. Sunt considerate a reprezenta casa ideala, locuinta familiei celeste. 6. Vase pentru libatii. Aceste vase sunt prevazute cu un cioc sau o teava. 7. Vase antropomorfe care fie ca sunt modelate in forma trupului uman, fie au figurate pe gat detalii anatomice ale fetei umane. Cele mai spectaculoase vase antropomorfe se cunosc din aria culturii Gumelnita (Zeita de la Vidra, vasul de la Sultana). Din aceeasi arie se cunosc multe vase care sunt sustinute de reprezentari antropomorfe. Din aria culturii Cucuteni provin suporturi de vas de tip hora: Frumusica, Ipotesi, Larga Jijia, Traian. Sunt de obicei 6 siluete feminine, foarte stilizate, inlantuite intr-un dans ritual . O alta serie de vase sunt vase comune care au insa pe ele reprezentari in relief de siluete umane, redate foarte schematic. Le-am aminti in chip special pe cele din aria culturii Cucuteni care reprezinta scene de acuplare (celebrul vas de la Branzeni). Cladiri de cult Cel mai vechi sanctuar a fost descoperit de Gh. Lazarovici in aria culturii Vinca, la Parta (jud. Timis). De fapt este vorba de doua sanctuare suprapuse, unul de 12,5x 7 m, altul de 11x 6, 6 m. In interiorul lor au fost descoperite statui masive din lut, vetre portative, tavi pentru ofrande, vase de cult antropomorfe si zoomorfe. De la Cascioarele se cunosc alte doua sanctuare. Primul, cel mai vechi, apartine fazei Spantov a culturii
28

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Boian. Este o cladire cu doua incaperi, de 16 x 10 m, cu peretii pictati. In interiorul cladirii au fost descoperite doua coloane tronconice din lut, de aproximativ 2 m inaltime, pictate, care au fost refacute in 3 randuri. Despre coloane se crede ca nu au avut funtionalitate arhitectonica, Vl. Dumitrescu intemeindu-si pe ele ipoteza existentei unui cult al coloanei, privita ca axa a lumii, ca mijloc de legatura intre pamanteni si divinitate. Pe acelasi loc, probabil devenit deja sacru, a existat si un sanctuar mai tarziu, care a apartinut culturii Gumelnita. Asadar si la Parta si la Cascioarele locul destinat sanctuarului este folosit o lunga perioada de timp, o data folosit in acest scop devine sacru. Alte sanctuare se cunosc din ariile culturilor Precucuteni, Petresti si Cucuteni. Din arie Precucuteni este de amintit sanctuarul de la Sabatinovka, de forma rectangulara, prevazut cu un cuptor, langa care au fost descoperite 5 rasnite si 5 statuete feminine antropomorfe. Pe o latura a sanctuarului se afla o lavita din pamant crutat pe care au fost gasite 16 statuete feminine, tronuri miniaturale din lut si vase. O alta piesa interesanta, aflata in interiorul sanctuarului, este un tron din lut in marime naturala. Din arie Petresti se cunosc sanctuare la Ghirbom si Pianul de Jos. In arealul culturii Cucuteni s-au descoperit mai multe cladiri sau complexe de cult. La Margineni a fost dezvelita o cladire care avea in interior un cuptor terminat in partea superioara cu un suport ce purta un cap antropomorf din lut. La Trusesti-Tuguieta, din 93 de constructii se crede ca 6 au fost cladiri de cult pentru ca in inventarul lor au fost descoperite statui monumentale din lut. O alta serie de descoperiri au fost interpretate ca fiind machete ale unor constructii de cult. Ele se cunosc din aria culturii Gumelnita- la Cascioarele-, dar mai ales din arie Cucuteni-Tripolie. In aceasta din urma arie culturala exista atat modele de sanctuare acoperite, ca de exemplu cel de la Kolomiscina, cat si deschise, fara acoperis, ca cele de la Popudnia, Suskova si Ghelaiesti. Ele au in interior statuete antropomorfe, rasnite, vetre cruciforme (jertfelnice), cuptoare. Piesele au fost interpretate atat ca locuinte profane (Vl. Dumitrescu), cat si ca locuinte ideale ale familiei celeste (Marija Gimbutas, Dan Monah). Alte descoperiri din arie Cucuteni au fost interpretate ca fiind complexe de cult. La Ghelaiesti, spre exemplu, au fost descoperite intr-o cladire 6 vase dispuse in
29

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

cerc, avand in centru un vas asezat cu fundul in sus, sub care se aflau 4 statuete antropomorfe. 4 statuete acoperite cu un vas, asociate cu un vas de libatii, sunt cunoscute de la Buznea, iar la Valeni au fost descoperite pe podeaua unei locuinte 5 phalusuri din lut. Exista si amenajari destinate cultului in cadrul unor locuinte. Spre exemplu la Poduri (cultura Precucuteni) a fost identificat un vas depozit, care continea 13 tronuri miniaturale din lut si 21 de statuete antropomorfe, care erau acoperite cu paie. Se crede ca este vorba de piese de cult care erau depozite in intervalul dintre doua ceremonii religioase. Aparitia sanctuarelor este un semn ca gandirea religioasa se constituie intr-un sistem coerent, este un indiciu al aparitiei zeilor comunitari sau tribali. Nu este desigur exclus ca, in continuare, sa existe zei casnici, protectori ai casei sau familiei. Manifestari cu caracter religios Este clar ca o serie de gesturi religioase nu au lasat urme identificabile arheologic, fapt pentru care ele ne raman necunoscute. Printre formele de manifestare religioasa au fost, totusi, identificate unele, precum ofrandele de intemeiere a unor constructii. Sunt dovedite de descoperirea unor depozite de vase depuse in gropi, peste care au fost ridicate mai apoi cladirile. Exista chiar unele situatii, in arie Cucuteni, care au fost interpretate a fi sacrificii umane pentru intemeierea unor cladiri. Sub o locuinta de la Glina, din aria culturii Boian, a fost descoperit un schelet de copil care e considerat tot o ofranda de intemeiere.Tot printre manifestarile rituale trebuiesc amintite dansurile. Practicarea lor este sugerata de figurine antropomorfe suprinse in pasi de dans-Ipotesti ( cultura Cucuteni-figurina masculina) sau de vasele de tip hora. Este apoi banuita desfasurarea unor ceremonii in care muritorii purtau masti prin care se identificau cu zeii in cadrul unor spectacole dramatice care reactualizeaza timpul primordial sau care interpreteaza mituri cosmogonice. Practica este banuita mai ales pentru arealul culturii Vinca, in aria careia au fost descoperite foarte multe statuete care poarta o masca pe fata. Ritualurile orgiastice pentru fertilitate si fecunditate sunt sugerate de descoperirea,
30

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

mai ales in aria culturii Cucuteni a unor phalusuri din lut sau de redarea pe unele vase a unor scene de acuplare. 2. Epoca metalelor Metalurgia bronzului adus din Orient (dup unii istorici), capt amploare. n scurt timp uneltele i armele din piatr vor fi nlocuite cu similare din bronz i aram. n mileniul doi .Hr.,omul a descoperit metalele: arama, aurul, argintul. Primele utilizri ale metalelor sunt datate nc din epoca pietrei, dar noua tehnologie nu a avut cutare ntr-o prim etap. Abia din perioada cnd majoritatea uneltelor de piatr au fost nlocuite cu altele din metale (neferoase, n acest stadiu), putem vorbi de prima epoc a metalelor. 2.1 Epoca bronzului Prin combinarea aramei sau a cuprului cu staniu (cositor) a fost obinut primul aliaj, numit bronz. Din acest aliaj oamenii i-au confecionat topoare, sbii i alte unelte mult mai practice dect uneltele de pn atunci. Arta in Epoca bronzului Epoca bronzului a nceput n Europa n mileniul al III-lea .e.n., i odat cu ea a a prut un nou mediu de propagare a artei. Eficiena crescut a uneltelor din bronz a adus cu ea o cretere a productivitii, ceea ce a condus la un surplus - primul pas pentru crearea unei clase de meteugari. Datorit bogiei mai mari a societii, au nceput s fie produse i bunuri de lux, mai ales arme decorate, cum ar fi cti de ceremonie din bronz, sbii i topoare ornamentale, instrumente muzicale ca lur-ul i alte obicte ceremoniale fr o utilitate precis. Arta pe pietre, ilustrnd scene din viaa de zi cu zi i diferite ritualuri religioase, a fost gsit n multe locuri, cum ar fi Bohusln, Suedia i Val Carmonica n nordul Italiei.

31

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

2.2 Epoca fierului Epoca fierului a reprezentat cea de-a doua epoc a metalelor. Ea a aprut n urm cu dou mii de ani, cnd omul a descoperit fierul. Din acest metal, omul a confecionat noi arme i unelte, ntre care pluguri, ciocane, cleti, cuite, fierstraie. Teoria roessleriana Teoria roessleriana( Istoria Antica) In 1871,intr-o lucrare publicata la Leipzig,Robert Roessler(1836-1874) a incercat sa sustina teoria formarii poporului roman in regiuni situate in sudul Dunarii,mergind pe cai deschise si de alti autori,precum Franz Josef Sulzer,Josef Karl Eder sau Johann Christian von Engel, Era,in fond o reactie la actiunile de emancipare a romanilor din Transilvania, conduse de Inochentie Micu Klein. Una dintre ideile principale promovate de Roessler se referea la parasirea totala a Daciei, care a ramas un teritoriu pustiu. (Informatie adaugata de Casian Doinita) Arta in Epoca fierului Epoca fierului a nsemnat dezvoltarea sculpturilor antropomorfe, cum ar fi rzboinicul din Hirschlanden, i statuia din Glauberg, Germania. La nceputul epocii fierului, artitii din cultura Hallstatt preferau desenele geometrice i abstracte, fiind probabil influenai de legturile comerciale pe care le aveau cu Orientul Mijlociu. Stilul artistic al culturii La Tne din Frana era mai complex i prezenta mai multe linii curbe. Aceast cultur s-a dezvoltat n Europa la sfritul Epocii Fierului i i avea centrul n valea Rinului. Clasele conductoare par s fi ncurajat ostentaia i influenele Clasice, cum ar fi cupele de bronz care dovedesc obiceiul de a bea vin. Mesele luate n grup erau o parte important a societii Celte din acea perioad, i o mare parte din arta lor era exprimat prin farfurii, cuite, oale i cupe. Potcoavele cailor i armele erau de asemenea bogat ornamentate. Dei monedele din aceast perioad sunt copii de slab calitate ale monedelor greceti i romane, stilul artistic celtic, mai exuberant, este clar vizibil.
32

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Vestitul mormnt de la Waldalgesheim, n zona Rinului conine multe exemple de art aparinnd civilizaiei La Tne, ca de exemplu o caraf de bronz i plci de bronz cu figuri umane tanate. Multe piese prezentau forme curbe, organice. n mare parte din vestul Europei, anumite elemente din aceast perioad au supravieuit n arta i arhitectura coloniilor romane. n zona unde influena romana a lipsit ca de exemplu n Irlanda i Northumbria, arta din epoca fierului a continuat i dup sfritul acestei perioade. 3. Organizarea social i viaa spiritual 3.1 Forme de organizare social n preistorie au aprut primele forme de organizare social. La nceput, oamenii au trit la fel ca animalele, n grupuri formate pe baza legturilor din prini n urmai i care funcionau pe temeiul unor nevoi pentru a trai: hrana ,apa, apararea de pericole.

Apropierea de situaii mai complexe ntre membrii aceluiai grup, dar i ntre grupuri diferite, s-a produs dup ce oamenii i-au perfecionat uneltele, organizndu-se n grupuri de interese. Prin urmare, au aprut: familia, ginta, tribul, uniunea de triburi. 3.2 Relaiile sociale La nceput, n lipsa unor criterii, proprietatea asupra bunurilor aparinea, n egal msur, tuturor membrilor. Totui, diferenele se fceau adeseori pe cale conflictual , pn la instituirea primelor norme de respectat n fiecare grup. ntre activitile desfurate n comun se numr vntoarea, culesul, dar i cele privitoare la viaa spiritual. Mai trziu, a aprut proprietatea privat asupra uneltelor, armelor.
33

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Relaiile dintre diferite grupuri erau caracterizate prin: schimburi economice i culturale sau prin rzboaie, organizate pentru a pune stpnire pe bunurile altor comuniti. 3.3 Viaa spiritual Omul preistoric a ncercat s reziste lumii ostile prin diferite mijloace. Forele potrivnice au fost ademenite, mblnzite sau adorate. Dar ei credeau n unul sau mai muli zei. Animalele care i asigurau hrana erau omorte simbolic prin practici magice (sacrificiile) sau erau glorificate pentru fora lor. Aceste animale erau pictate pe pereii peterilor. Astfel au aprut i practicile religioase (rituri). Credinele religioase erau de dou feluri:

animiste (fiecare lucru are un suflet) antropomorfe (fiecare divinitate era asemntoare omului) n practicile religioase se nscriu i diversele culte:

Invocarea magic a forelor supranaturale Cultul vntorii Cultul fertilitii (reprezentative n acest sens sunt statuetele antropomorfe denumite de arheologi, n mod convenional, Venus - de ex. Venus din Willendorf)

Cultul soarelui Cultul morilor

Practica acestor culte implic ceremonialuri sacre care se desfoar n spaii speciale (sanctuare) sau n construcii care au o destinaie sacr. Astfel de construcii, dolemne, menihiri, ntlnim la:

34

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Cernac (Frana) Stonehenge (Anglia)

3.4 Populaii primitive contemporane n anumite zone (regiuni izolate) de pe glob: Brazilia, Africa Central, Indonezia, Noua Zeeland i n alte zone locuiesc populaii care nc triesc ca omul preistoric. Ei folosesc unelte din piatr cioplit i nu cunosc agricultura i meteugurile. 3.5 Civilizaia preistoric pe teritoriul Romniei Constituie o parte important a civilizaiei preistorice europene.Ea s -a dezvoltat cu o sut de mii de ani n urm. De la aceast civilizaie ne -au rmas minunate vase de ceramic sau statuete care au fost descoperite la Cernavod, n Dobrogea i aparin culturii Hamangia - Gnditorul i soia acestuia. Se cunoate nc de la finele secolului XIX o alt cultur material semnificativ, Cucuteni, unic n Europa, foarte vast. Cucuteni corespunde eneoliticului (neolitic dezvoltat) i este remarcat mai ales prin ceramica pe care a produs -o, cu motive geometrice neobinuite. Alte ipoteze Prin descoperirea fosilei umane se la Bugiuleti, jud. Vlcea, limita paleoliticului este mpins napoi n timp cu aproximativ 800.000, 1.000.000 de ani. Trebuie s-i dm dreptate lui Mircea Eliade cnd afirm att de tranant c : Sunt unele cri care necesit att de lung maturizare nct se nvechesc i sunt depite de tiin nainte chiar de aparii. (...) adevruri an de an tot mai ndoielnice.

35

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Omul care striga, vas de lut cultura Vincea (a carui gura a fost considerat ca un cap sprijinit de palme, rasturnat devine un cap de schelet) In urma descoperirilor arheologice s-au adus surprize pe scar dezvoltrii: PALEOLITICUL(perioada pietrei cioplite) mparit n: - INFERIOR perioad n care apar uneltele de piatr; dateaz de acum 1.000.000 de ani pan n 100.000 .d.H.; - MIJLOCIU perioad n care apare omul de NEANDERTHAL n spaiul CarpatoDunrean, e cuprins ntre 100.000 i 40.000 .d.H. - SUPERIOR n aceast perioad (40.000 10.000 .d.H.) apare omul de CROMAGNON (HOMO SAPIENS) de la care ne-au rmas picturile rupestre de la Cciulai, Pescari (petera Gura Chindiei), asemntoare cu cele din Spania si Frana, fiind primele indicaii arheologice privind universul religios al vanatorului paleolitic. MEZOLITICUL(10.000 - 5.000 .d.H.) - perioada n care vremea s-a ncalzit, ghearii sau topit (aparnd astfel povestirile despre potop i supravieuitorii lui,cea mai veche istorie de acest fel apartinnd culturii Vedice), Marea Britanie devine insul, iar Marea Neagr capat conturul ei actual.
36

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

n zona Porilor de Fier s-au gsit urme ale culturii ,,Schela Cladovei,, cuptorul de piatr, vasul cu picior cu decor pictat, etc. n cultura ,,Carcea i fac apariia pe o cu cup de ceramic de ani ,,spirala,, .d.H. carpato+dunrenilor, de culoare alb pe un fond rou. NEOLITICUL-aceast perioad ncepe 5.000 Pe teritoriul Romaniei s-au descoperit urmele a numeroase civilizatii ntre 7.500 3.500 .d.H. Cultura Pre-Cucuteni este considerat de specialista american Marija Gimbutas ca fiind cea mai veche cultur european, cu populaia pre -indoeuropean care cunoate apogeul dezvoltrii ntre 5.000 4.000 .d.H.

Vas ceramic, Cucuteni

37

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Cultura Boian (4.000 3.800 .d.H.) ne las primul sanctuar creat din lut, iar cultura Hamangia prima statuet lucrat in marmur din istoria lumii, cat i statuetele de lut antropomorfe, Ganditorul i femeia sa.

Ganditorul si femeia sa de la Hamangia, Cultura Hamangia Cultura Vadeasa contine ceramic decorat cu forme antropomorfe ce precede pe cea Troian. Din cadrul culturii Vincea, Nicolae Vlasa descoper n 1961 la Tartaria pe Mure (Transilvania) nite tablie de lut datate 4.800 4.500 .d.H. i considerate de aceeai Gimbutas ca fiind primul mesaj scris din istoria omenirii, cu mult naintea tablielor sumeriene (provenind i ele, posibil, tot de la Dunare). n cultura Cernavod I (4.400 - 3.500 .d.H.) triburile de pastori folosesc caii i arme perfecionate; purtatorii acestei culturi vor cobori spre sud, spre Anatolia, puntea de pamant ce lega peninsula Balcanica de Asia Mic i care n 4.000 .d.H. se va scufunda n Marea Mediteran, lasnd n locul ei o puzderie de insule i o nou mare, Marea Tracic (Egee). Urmele culturii noastre carpato-dunarene se mai pastreaza i astzi pe unele din aceste insule (foste piscuri muntoase).

38

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

ANEXE

4.1 Lucrare de verificare

1. In cate perioade se imparte epoca pietrei si care sunt aceste? 2. In ce perioada omul descopera focul si cum il produce? 3. Ce se descopera si ce se realizeacza in Paleoliticul superior? 4. Pe ce se baza religia in paleoliticul inferior, in cel mijlociu si in cel superior? 5. Ce se dezvolta in Mezolitic? 6. Pe ce se bazeaza reconstituirea religiei neolitice ? 7. In cate perioade se imparte epoca metalelor si care sunt aceste? 8. De cate feluri erau credintele religioase ale omului preistoric? 9. De cat timp este cunoscuta civilizatia preistorica in Romania si ce lucrare de arta semnificativa s-a descoperit si unde? 10. Ce alte ipoteze exista referitoare la vechimea civilizatiei preistorice in Romania? 4.2 Raspunsuri si comentarii la ntrebarile din testele de autoevaluare

1. Epoca pietrei se mparte n 3 perioade:

Paleolitic
o o

palaios = vechi lithos = piatr

Mezolitic
o o

mezos = mijloc lithos = piatr

Neolitic
o o

neos = nou lithos = piatr

39

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

2. n paleoliticul superior omul descoper i produce focul prin lovirea a dou pietre sau prin frecarea a dou crengi. 3. Se descoper plasa de pescuit si realizeaz picturile rupestre. 4. In Paleoliticul inferior, religia se baza pe "cultul craniilor", care poate fi demonstrat prin grija cu care se ngropau acestea. In Paleoliticul inferior nu gasim forme de sacrificiu, dar n Paleoliticul mijlociu, acestea se deduc din explicarea osuarelor de ursi, care sunt piese dintru sacrificiu nchinat "Stapnului animalelor". (este vorba despre elemente de jertfa, pe care omul antic o presta prin sacrificarea animalelor.) In Paleoliticul superior apare cultul mortilor. Ritualul de nmormntare face dovada unei credinte n nemurirea sufletului. 5. In Mezolitic se dezvolt comunitaile umane pe baza extinderii agriculturii i creterii animalelor domestice. Oamenii mezoliticului triau rudimentar folosindu-se de unelte de lemn i piatr cioplit pentru a supravieui. Acesti foloseau scrisul. 6. Reconstituirea religiei neolitice se bazeaza, in esenta, pe studiul plasticii antropomorfe si zoomorfe, al altor obiecte folosite in ritualuri religioase, al sanctuarelor si al complexelor de cult. 7. Epoca fierului se imparte in doua perioade: Epoca bronzului, a nceput n Europa n mileniul al III-lea .e.n Epoca fierului, a aprut n urm cu dou mii de ani

8. Credinele religioase erau de dou feluri:

animiste (fiecare lucru are un suflet) antropomorfe (fiecare divinitate era asemntoare omului)

9. Ea s-a dezvoltat cu o sut de mii de ani n urm. De la aceast civilizaie ne -au rmas minunate vase de ceramic sau statuete care au fost descoperite la

40

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Cernavod, n Dobrogea i aparin culturii Hamangia - Gnditorul i soia acestuia. 10. Prin descoperirea fosilei umane se la Bugiuleti, jud. Vlcea, limita paleoliticului este mpins napoi n timp cu aproximativ 800.000, 1.000.000 de ani. 4.3 Recapitulare

Specia umana a aparut si s-a dezvoltat in urma unui lung proces de evolutie, in cursul caruia omul preistoric a dobandit o pozitie bipeda, creier mai mare si mai complex decat al celorlalte vietuitoare, limbaj articulat si capacitatea de a munci. In urma cu 25 de milioane de ani, in estul Africii, in zona numita a Riftului, o vale lunga de peste 2000 de km, s-au produs importante modificari de releif si clima. S-au redus suprafele ocupate de padurile tropicale, in locul lor aparand zone acoperite de ierburi inalte si arbusti rezistenti la seceta. In noile conditii, stramosul omului, asemanator cu o maimuta (Ramapitechus), a adoptat mersul pe doua picioare, mai potrivit cu viata in camp deschis. Schimbarile de fauna si flora, i-au obligat pe primii oameni (hominizi) sasi modifice modul de hranire. Ei au devenit si consumatori de carne, fapt care a accelerat evolutia (Australopitechus). Cu mainile ramase libere, oamenii au inceput sa-si confectioneze unelte. Omul preistoric fauritor de unelte (homohabilis), care a trait cu peste un milion de ani in urma, este cel care a definit in buna masura specia umana, adica, fiinta capabila sa creeze. Activitatea de obtinere a unor unelte din ce in ce mai performante si munca realizata cu ajutorul acestora, au contribuit la dezvoltarea creierului si a limbajului. Omul capabil sa gandeasca si sa comunice (homo sapiens), este stramosul cel mai apropiat al omului de azi. Din Africa, specia umana s-a raspandit si pe celelalte continente Asia, Europa, America, Australia. Epoca pietrei.
41

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

Dupa natura uneltelor folosite de omul preistoric, se disting doua mari epoci: epoca pietrei (paleolitic si neolitic) si epoca metalelor ( a bronzului si a fierului ). Paleoliticul Prima faza a epocii pietrei se numeste Paleolitic (de la cuvintele grecesti paleos-vechi si lithos-piatra). Daca la inceput oamenii erau mai ales culegatori, consumand drept hrana fructe salbatice, ierburi si radacini, folosirea uneltelor confectionate din piatra cioplita,( toporase, varfuri de lance si de sageti ) le-a permis sa devina si vanatori. De asemenea, o importanta descoperire, anume cea a focului, le-a permis oamenilor sa se incalzeasca, sa se apere de animale, sa obtina lumina si sa-si imbunatateasca prepararea hranei. Drept adapost erau folosite pesterile, pentru ca mai tarziu sa fie construite corturi din pieisi blanuri de animale, urmate de colibe de lut. Locuintele nu erau permanente, intrucat oamenii erau nomazi, deplasandu-se dupa turmele de animale care le asigurau hrana. Neoliticul In urma cu cca 7000 de ani, omul preistoric a inceput sa slefuiasca si sa perforeze uneltele de piatra, fapt ce inaugureaza inceputul Neoliticului ( de la cuvantul grecesc neos-nou).Uneltele obtinute prin noile metode erau mai eficiente, fapt care a permis aparitia agriculturii. La fel de importanta este si domesticirea animalelor ( caine, capra, porc,bou ) si cresterea lor. Aproape concomitent cu descoperirea agriculturii au aparut si primele mestesuguri: torsul, tesutul, olaritul. Aceste noi acupatii au produs mutatii sociale, populatiile devenind acum sedentare. Epoca bronzului

42

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

In urma cu 4000 de ani, omul preistoric a descoperit metalele: arama, argintul si aurul. Prin combinarea aramei cu cositorul s-a obtinut bronzul, din care s-au confectionat unelte si arme de o calitate superioara celor de piatra. Epoca fierului. Doua milenii mai tarziu a fost descoperit fierul. Folosirea uneltelor de fier a constituit un progres semnificativ in viata omului preistoric. S-au confectionat pluguri, ciocane,clesti, ferastraie, arme. Imbracamintea, care in epoca pietrei era obtinuta din piei si blanuri de animale, a devenit mai aspectuoasa dupa aparitia torsului si tesutului, dovedind grija oamenilor pentru propria infatisare. Organizarea sociala Timp de milioane de ani, oamul preistoric si-a dus existenta in cadrul unor grupuri mici constituite pe baza legaturilor biologice, care functionau in virtutea unor necesitati primordiale: asigurarea hranei si protectia impotriva pericolelor. Dezvoltarea acestor relatii se realizeaza in momentul in care, prin perfectionarea uneltelor, oamenii ajung sa-si depaseasca nevoile elmentare de subzistenta, organizandu-se intr-un plan superior, determinat de interese. Astfel, de la familia constituita strict pe criterii biologice, care in plan social a dat nastere institutiei casatoriei, s-a trecut la o organizare sociala generata de relatii mai ample de rudenie, respectiv ginta, care cuprindea membri ce aveau un stramos comun. Ulterior, mai multe ginti au format un trib, pentru ca mai tarziu sa apara uniunile de triburi.In celasi timp, in cadrul comunitatilor umane, se contureaza treptat, grupuri specializate in functie de ocupatiile fundamentale: agricultori, mestesugari, razboinici si preoti. La inceput, proprietatea asupra bunurilor comunitatii apartinea tuturor membrilor acesteia. Principalele activitati in comun erau cele economice si cele legate de viata spirituala. Mai tarziu s-a constituit si proprietatea privata, asupra unor unele, podoabe arme. Relatiile dintre diversele grupuri erau de natura economica si culturala,
43

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

caracterizata prin schimburi, dar si de natura militara, manifestata prin conflicte si razboaie, pentru a pune stapanire pe bunurile altor comunitati. Viata spirituala Omul preistoric, aflat sub imperiul nevoilor de supravietuire si asaltat de pericole, a incercat sa reziste lumii ostile in care traia si a cautat mijloace pentru a o stapani. Fortele potrivnice au fost ademenite, imblanzite sau adorate. Animalele care-i asigurau hrana erau, fie omorate simbolic prin practici magice ( sacrificii ), fie glorificate pentru forta si valoarea lor; uneori erau desenate pe peretii pesterilor, fiind astfel imblanzite simbolic.In acest mod au aparut credintele si practicile religioase zoomorfe. Credintele religioase ale omului preistoric erau animiste (fiecare lucru are un suflet) sau antropomorfe (divinitatile sunt asemanatoare omului). In seria practicilor religioase se inscriau si diversele culte (invocarea magica a fortelor supranaturale): cultele de vanatoare, cultele fertilitatii, cultele solare, cultul mortilor. Practicare acestor culte implica ceremonialuri sacre, desfasurate in spatii speciale numite sanctuare. In zilele noastre, in anumite regiuni izolate ale globului ( Brazilia, Africa Centrala, Indonezia), traiesc populatii care duc o viata asemanatoare omului primitiv. Ele utilizeaza unelte de piatra cioplita si nu cunosc agriculura si mestesugurile. Studierea acestor populatii de catre istorici si antropologi a permis formularea anumitor concluzii privind viata omului primitiv.

44

Cultura i civilizaia epocilor preistorice

4.4 Bibliografie

1. Adam, Jean-Piere, Arheologia ntre adevr si impostur, Bucuresti, 1978 2.Crciumaru, Marian, Mrturii ale artei rupestre din Romnia, Bucuresti,1987 3.Crciumaru, Marian, Evoluia omului n cuaternar, Trgovite, 2000 4.Chirica, Vasile, Arta si religia paleoliticul superior n Europa central si rsritean, Iasi, 1987 5.Dumitrescu, Vladimir, Legende celebre n fata stiintei, Bucuresti, 1978 6.Eliade, Mircea, Istoria religiilor si credintelor religioase, vol. I, Buc.,1991 7. Eliade, Mircea, amanismul i tehnicile arhaice ale extazului, Bucuresti, 1998 8 . G heor ghe, Pe tre , P re isto rie gene ra l , Cra io va, 1994 9.Gimbutas, Marija, Civilizatie si cultur, Bucuresti, 1989 10.Laszlo, Attila, De la prima familie la primele state. Prelegeri de istorie general, Iasi, 2005 11.Luca, Sabin Adrian, Preistorie general. Note de curs, Alba Iulia, 1999 12 . Mons uel i, G ui da , Civiliza t ii e leo litice vechi , vo l. I -II , Bu cu re st i, 197 8 13 . Necr as o, Ol ga , O riginea si e vo lu tia o mu lu i , Bucu re sti, 1971 14.Mustat, Gheorghe; Mustat, Mariana, Origine si evolutie, vol. I-II, Iasi,2000

45