Sei sulla pagina 1di 192

Nicolae Achimescu

,.

EDITURA TEHNOPRESS Str. Zimbrului nr.17 700047 Ia~i


1;e1./Fax: 0232260092

~- -

INDIA

t
f:

RELIGIE 51 FIL050FIE

/\/Ie il LA
.......

'.1 '

Coole i7

f!;';Ui

Iv

f tf $/Oe;9- t. d.

ISBN: 973-8048-38-9

1editura

Tebiiopress
IA~I

. .. -u a_
c(
~.

~ =

w -

LL

LL t/)#t

:z

"0 U
,

_ - CJ w

:::i w a:

--/'

CUPRlNS
INTRODUCERE .......................................................................................9
L INDIA: o SCURTA ISTORIEA UNUI
SPA'fIU MULTIEINlC,MULTlLlNGVJSTIC,MULTICULTURAL

~I MULTIRELIGIOS .............................................................................................

13
II. VEDISMUL ~I POSlVEDISMUL ................................................................... 20
1. Literatura sacri ............................:.................................................... 20

2. Divinititi ,i semnificatii .................................................................. 24


3. Cosmogonia ........................................................................................ 37
3.1. Cos11UJgonlargvedlc4 ..................................................... 37
3.2. Cosmogonla bra/I1tIIlJllc4 .............................................. 40
3.3. Cosmogonilz upanqadlcii ......................................;....... 43
4. Probleme de doctrinA ......................................................................... 46
4.1. OmuL ElementedejlzJ%gie1ipsUlologJe ............... 46
4.2. Mllntuirea ca e1lberare.lntre karman fI salllSD.ra .... 52

II I

4.3. Mistica upanqadiclJ. U,Jirea cu Absolutul ............... 57


4.3.1. Atman-Brahman. Absolutul nediferenFiat .... 59
4.3.2. Coincidenla contrariilor ................................ 61
4.3.3. Contemp/area lui Atman-Brallman
ca lumina interioara ........................................ 65

5. Cultul ................................................................................................... 68
5.1. LocurJdecult .................................................................. 68
5.2. SacrljicUJe 11 sacerdo(iul..................................... ......... 71
5.3. RiturHe ............................................................................... 75
5.3.1. Riturile domestice (grihya) ............................ 75
5.3.2. RituriJe so/emne (srauta) ................................ 78
6. Eshatologia. Cultul mortilor ............................................................ 84
6.1. Esllatologia ...................................................................... 84
6.2. Rituri./ilnerare ................................................................ 87
III. HINDUISMUL SAU "COMPLEXUL OPOZI'fIILOR" ........................... 89
1. Ce este hinduismul? ................................................................1.......... 89
3. Divinititi ,I semnificatii .................... ~.............................................. 97
3.1. Divinltil(i masculine ...................................................... 98
3.2. DiviniliJtlfemlnine ......................................................... 108
3.3. Fiin(e 1lfoT(esupranamrale ....................................... 109
3.4. Fitolatria, zooiatria...; cultul"vacii" ...................... 110
3.5. Politeism, t'panteism" 1; t'monoteism IllternatJv" .. 113

2. Literatura sacri ......................................................................:........... 92

, '!

India. ReUgie i ftlosofie 4. Hinduismul cJasic................................................................................. 118 . 4.1. Castele~/rela(illesocJale ............................................ 119 4.2. Legea kannJc4 ~l saJflSllra ........................................... 126
4.2. 1. SaJIlfiira cosmicli .............. ~ .......................... 134
4.3. Dltanna ~I mokfa ......................................................... 141
4.4. Cele patru stadii ale vie(iJ (Jqrama) .................:........ 148
4.5. Slstenrejl/osojIco-rel'g'oasl! (darianas) .................... 157
4.5.1. VedAnta ............................................................ 158
- _ .." 4.5.1.1. VedAntapreSankarianli ....................... 158
4.5.1.2. VedAntasankarianli ............................ 161
4.5.2. Miinlirpsii ......................................................... 167
4.5.3. SiIqJkhya ........................................................... 171
4.5.4. Yoga .................................................................. 182
4.5.4.1. Origini $1 tipuri Yoga ........................... 182
4.5.4.2. Trepte/e Yoga ...................................... 185
4.5.4.3. Eliberareaflnalli # "puterile miraculoase" (siddhij ....... 197 4.5.5. Vaiseshika .................................................... 202 4.5.6. Nyliya ................................................................ 206 4.6. Mlsdca bhakti ................................................................. 211 5. Hinduismul post-ciasic. Secte ~i mi~ciri hinduiste ................... 218
5.1. Saldlsm-tantrlsm ............................................................. 218
5.2. Vislmulsmul ~I siva/smul............................................. 223
5.2.1. Secte vishnuiste ............................................... 224
5.2.1.1. Bhligavata ................................................. 224
5.2.1.2. Piiiicariitra ................................................ 225
5.2.1.3. RiilnAnuja ................................................ 226
5.2.1.4. Miidhva ...................................................... 228
5.2.1.5. NimblJrka# Vallabha ............................ 229 5.2.1.6. Ramailii # krishnailii ............................ 230 5.2.2. Secte sivaiste ................................................... 231 5.2.2.1. P /iSupata .................................................... 232 5.2.2.2. Scoa/a din KO$mir ................................... 233 5.2.2.3. Saivasiddhiinta ........................................ 234
5.2.2.4. Vi'aJaiva-#i sou lingliyat-ii .................. 235

Cuprins

6. Sincretism hinduisto-islamic. Sikhismul.................................... 236


6.1. intlilnlrea dlntre IIlndulsm811s1a';' ........................... 236
6.2. Slkilismul ....................................................................... 238
6.2.1. NlInal'li succesoriistlJ ................................... 238
6.2.2. Doctrina sikhistli .............................................. 240
6.2.3. Cultul ................................................................ 241
6.2.4. Sikhismu/ intre trecut # vii/or. Cdt~(!J!!.'!~~t!:.i, .... ::.:~......................................243
7. Sincretismul hinduisto-cr~tin. No. mi,cAri reformatoare ...... 244
7.1. Brlll,ma-SamJlJ ................................................................ 245
7.2.Arya-SamIl] ........................................................................ 247
7.3. Rllmakrisl,na-Mission .................................................... 249
7.4. oS: Radl,akrlsl,nan ......................................................... 251
8. Situatia actuall. Perspective. ......................................................... 252
IV. JAINISMUL .................................................................................................... 256
1.lstoriajainismului: Piriva $i Mahivira ....................................... 256
2. DoctrinA Ji moralA ............................................................................. 260
2.1. Perioadelecosmlce ...................................................... 260
2.2. Compozllla universului .............................................. 261
23. Sufletele Indivlduale ~l substan(a karmlcli .............. 263
2.4. Eliberarea ..................................................................... 266
2.5. Ascezll ~i moralli .......................................................... 268
3. Situatia actuall ................................................................................ 271
V.BUDISMUL ...................................................................................................... 275
I.Literatura sacrA ................................................................................ 276
I.I.CanonulliinaylJnist ...................................................... 276
1.2. Canonul ma/'Ilyltnist ...................................................... 280
1.3. Literatura vajrayllnlstli ...............................................1. 282
2. Buddha: istorie ~i legendii .............................................................. 282
3. Budismul indian. !
Sectarizarea comuniti:fil tntemeiate de Buddha ......................... 289
4. Viata ~i existenta tn acceptiunea lui Buddha ............................... 295
4.1. Existen(a ca suferin(li: pesiJnlsm sau realism? ....... 295
4.2. Efemeritatea lucrurilor ..........................................!... 299
4.3. NOIl-eul (anattiJ) ............................................................ 302
4.4. COIldiponismul absolut (pa(iccasamuppll.da) .......... 307

"I

India. Religie i filosofte


5.lIinayina ............................................................................................ 311
5.1. Non-teJsllUlll,inayllllist ................................................. 311
5.2. Cosmologio ...................;.............................................. 313
5.3. Legea kannlciJ II relncarnarea .................................. 316
5.4. Meditatio: experlen,1i directli IipersonaIIi ............. 321
6. Mahayana .............................................................................................. 325

6.1. Jntelepclunea antlnomlciJ:' ontologle II antlontologle ........................................... 325


6.2. Credin(illlexperlentiJ ................................................ 328 6.3. OmuldesiJvIi1Jlt (bodhisattva) ..................................... 33 1 6.4. NIM'A1;la: Absolutulsau Nlmlc-ul absolut? .............. 335

I '

INTRODUCERE
S-a remarcat faptul ca Asia a reprezentat totdeauna pentru Europa un fel de mit, in care Orientul "devine un ecran comod, care Occidentull~i proiecteaza imaginea propriilor sale neajunsuri" ~i
care a exercitat 0 mare foqa de atracpe asupm conceptelor europene.
Daca dorim sa cuno~tem rea1mente Orientul trebuie sa dep~im ill primul rand acest "Orientmisterios al vechiului mit occidental"? F~, acest lucru nu este simplu, fiindca "miturile nu pot fi con1:racafc1te prin
fapte", iar atunci "cfuld rea1itateaameninlB sa devoreze mitul, ne ag!fAm
3 cu ~i mai multa illdfujire de mit". De prin secolul al XVI-lea ~i pana astazi, multi europeni de lnalta tinut.a spiritualr", in illCercarea de a intra ill dialog cu unii ganditori religio~i din India ~i din Extremul Orient, au trait de fiecare data 0 experienfA foarte ciudata, avnd sentimentul ca, pur ~i simplu, Ie "fuge pamantul de sub picioare", ca patrund intr-un spatiu absolut necunoscut. De pild!, un cre~tin care "illta1ne~te"un reprezentant al budismului t:raie~te rea1mente acel sentiment chinuitor ~i incomod de a pluti' cumva un timp intr-un spatiu vacullIIl, are senzatia - aa cum sublinia cineva - ca ''toate notiunile prin care s-ar dori exprimarea unor cunonle sau experienle se pulverizeaza ~i dispar, ca se cade de fapt intr-un abis ~i 0 incertitudine tot mai profunda.lncet se ajunge din nou laliman., se descoperainfapt straturi mai profunde, mai adanci ale realitapi. Cat de aproape suntem i.nsa sau nude adevarata existentanu se poate inca spune, intrucatapar noi banuieli, noi abisuri, noi profunzimi".4

pe

7. Comunitatea monahaUl $1 laicatul ............................................... 342


8. Morall $i ascezi ............................................................................... 347
9. Vajrayina ..........................................................................'............... 353
10. Situatia aetuall. Budismul transfrontalier ................................ 356 11. Budismul in Occident ................................................................... 358 BmLIOGRAFIE ..................................................................................... 361

I, I

1. H. Cox, Licht aus Asien: Verheissung und Versuchung ostlicher Religiosittlt, Stuttgart, Berlin, 1978, p. 124. 2. Ibidem, p. 185. 3.lbidem,p.190. 4. K. Koistennaier, Hinduismus, K5Jn, 1965, p. 17.

'"

10

India. ReUgie

~i

fUosofie

Introducere

11

Se pune tot mai insistent intrebarea daca Occidentul este pregatlt sa recunoasca Orientul, daca filosofia occidentala este rea1mente disponibila sa recunoasca curentele de gfuldire orientala ca filosofie ~i, in consecinlA, sa defineasca istoria filosofiei ca 0 istorie a filosofiei universale. L. Dumontnuim~aceasta~ a:finnfuId: "Filosofii manifesta acea tendinta fireasca, ~i anume de a identifica mediul in care s-a dezvoltat tradipa filosofica cu existenta umana in sine ~i de a condamna toate celelalte culturi ca apartin.nd treptei subumanului. Sub acest aspect trebuie remarcat ca este vorba de un regres. De pitda, Hegel ~i Marx s-au aratat chlar interesa!i de descoperirea altor civiIi.zatii. Fire~t in cazul filosofilorcu tenta politica, indlferent daca se plaseaza de partea unuia sau celuilalt dintre cei doi, nu trebuie insistat"S, Intr-un mod similar ii pune ~i H. Rombach lui Heidegger intrebarea critica, daca realmente Occidentul reprezinta 6 singurulloc al implinirii existentei Iarfilosofuljaponez Y. Takeuchi consemneaza: Heidegger "vorbe~te de sfiir~itul metafizicii occidentale, darfac.e acest lucru doarpentru faptul ca pome~e de 1a premisa ca filosofia ar fi un produs al Occidentului; in contrast cu acesta, posibilitatea unei IntaJniri a metafizicii existentei de sorginte occidentala cu metafizica Nimic-ului de sorginte orientala (m principal budistA) ar trebui sa deschida 0 noua perspectiva, respectiv 0 extensie filosofica, c~ sa pomeasca dinspre trecut spre viitor", 7 Referitor la intrebarea legatli de ceea ce impiedica pe filosofii Q9Cidentali sa recunoasca speculatiile orientale despre logica, om, lume ~i Absolut ca pe 0 filosofie autentica, nu exista inca un raspuns convingator. 0 ipoteza ar putea fi UIlIliitoarea: argumentul acestui refuz ar consta In aceea cit, in Orient ~i Occident, relatia dintre filosofie ~i
5. L. Dumont, Homohierarchicus, Paris, 1967, p.21 6. Cr., H. Rombach, Phanomen%gie des gegenwartigen Bewusstsefns, ~Qnchen, 1980,p.153. 7. Y. Tacheuchi, The Hearl ofBuddhism. In search ofthe Timless Spirit of Primitive Buddhism, New York, 1983, p.77

religie (respectiv teologie) este tma diferita. De-a lungul istoriei sale, filosofia occidentala s-a separat de religie ~i ~i-a abandonat rolul sau de "instanta conducatoare a existentei umane", pentru a dobandi un statut strict ~tiintific. In Orien~ dimpo1riva, filosofia nu s-a distantat niciodata de religie :]i a aparut totdeauna ca 0 "cale a transcendentei de sine a omului". Pentru "filosof', iubitorul de intelepciune, se pune tQ~iiI:t~barea da~ intelepciuneaorierttalaarvizamai pulin realitatea sauadevarul ultimo .. -.'-Deosebirea profunda intre modul oriental de gandire ~i cel occidental se eviden-p,azl1 mm ales atunci cand, de exemplu, se afinna ca "Nimic-ul", ba chiar ''Nimic-ul absolut", privit ca fundam~nt al oricarei existente, ar reprezenta un concept traditional ~i indispensaqil pentru Orientul budist. Dacaacest concept are pentru gandireanoastra europeana 0 conotatie plina de mister, pentru gandirea budista, in schlmb, el este un principiu obi~nuit ~i comun. Daca ideea de ''Nimic absolut" reprezinta 0 notiune greu accesibili pentru cre~tin, pentru budist ea este, dimpotriva, inceputul sau fundamentul oricarei gandiri. in cre~tinism, Dumnezeu este socotit ca fiind existenta suprema, ca existentiia tuturorexistente1or; pentru budismmsa., dimpotriva, a~ de existenta nu este nimic altceva decat ne~tiinta. ''Nimic-ul absolut" este ridicat in mod elar larangul de principiu metafizic, care trebuie sa fie ultimul "loc" pentru tot ceea ce exista, dar tara sa fie existenta ins~i. Primind, prin aceasta functie metafizica de a fi izvor al intregii existente, ''N'rrnicul apsolut" devine, in fapt, antiteza la invatatura cre~tina, care atribuie aceasta funcpe lui Dumnezeu. T oti partenerii de dialog occidentali, in general, ~i cre~tini in special, constatii ca in budism ~i in Orient in general "adevarul" nu are din punct de vedere valoric nici un pret. Existii 0 aversiune evidenta

unnare,

8. Vezi J. van Bragt, Begegnung von Ost und West. Buddhismus und Christentum, in: H. WaIdenfels und Th. lmmoos, Fernostliche Weisheit und christlicher Glaube. Festgabe fiir H. Jumoulin SJ zur Vollendung des 80. Lebensjahres, Mainz, 1985, pp. 274-275.

"

.....

:.

12

fata de succesiunile logice, se contest! principiul evident a1 con1:r8tlicp.ei, exista 0 opozitie fata de gandirea discursiva ~i distinctie. India incearca, in genere, sa-I transpunape om intr-un spatiu In care acesta se ail! in Iupt! permanqntA cu realitatea universului. Aceast! mentalitate i~i propune sa descopere omului falsa iluzie pe care singur i-o face despre lumea inconjuratoare, detenninandu-l, in acel~i timp, sa Iupte progresiv chiar cu el ~i, pana ce va cuno~e
adevarata "realitate" care-I guvemeaza. Din acest punct de vedere, existenta in general se prezintA ca un camp de lupt!, in care omul lupta, pe de 0 parte, cu caracterul fundamental de suferintaa intregului cosmos, iar pe de alta parte cusine ~i, ca parte integranta ~i forma specifica de manifestare a acestei lumi suferinde, in care este obligat sa traiasca datorita cic1ului reincarnarilor.
j'

India. Religie i f"lIosoOe 'M'

:;:

I. INDIA: 0 SCURTA ISTORIE A UNUI SPATID MULTIETNIC, MULTILINGVISTIC, MULTICULTURAL 1-,-~,~. _SIMULTIRELIGIOS,

I I

inconjurata din trei pfu1i de Oceanul Jndian, iar lanord limitata de lantul Muntilor Himalaya, India se constituie intr-un adevm-at continent, deosebit de restul Asiei amt din punct de vedere geografic, cat ~i economic, cultural ~i religios. PopulatiiIe autohtone din acest spapu, inainte de venirea indo-europenilor dinspre nordul Marii Negre, i~i numeau Tara Jambudvipa ("insula fructuluijambu", un fruct .. asemanator maslinei uscate). Actuala denumire vine de la tluviul Sindhu, devenit in limba veche iranianaHindhu ~i in greacalndos. In ciuda eforturilor depuse de cercetatori, nu se ~tie inca nimic sigur legat de populatia cea mai veche care a locuit acest spaliu. Se presupune, totu~i, ca membrii populatiilor tribale contemporane cunoscute sub numele de munda, care traiesc astazi in Jndia centrala ~i in Ceylon (Sri Lanka), arfi ~ii populatiei celei mai vechi din aceasta parte a lumii. Peste aceasta populatie au venit dravidienii, care erau foartenumero~i in I.ndia inca de prin mileniul al IV-lea i.d.Hr. Ace~tia erau posesorii unei civili.zatii care a cunoscut 0 mare lnflorire intre anii 2500-1500 td.Hr. De departe, cele mai reprezentative exemple in acest sen~ Ie constituie ruinele celebrelor centre urbane religioase ~i de culture. descoperite in urma cercetarilor arheologice efectuate in Valea Indusului incepand cu anul 1922; Este yorba de Harappli, veche cetate din teritoriul numit ast~i Punjab, ~i de Mohenjo-daro, situat la 400 km de gura Indusului, care a urmat un model cultural !ii religios identic. In plus, se pare ca aceste doua centre

14

India. ReUgie i fllosofle

India:

scurtl istorie

15

trebuie considerate primele exemple de secularizare ale unei structuri 9 urbane, ceea ce constituie un fenomen modem prin excelenta Ele erau construite pe baza unor planuri similare - 0 citadeIa, ziduri; un sistem de salubritate avansat ~i, printre alte multe binefaceri ale unei vie? civilizate, un sistem de bai perfecponat Existau constructii din piatra, iar copacii sacri erau imprejmuifi, dar nu aveau temple propriu-zise, spre uimirea in special a arheologilor care se ~teptau sA vad! temple in vechile cetap. Singurele documente de care dispunem privind viata religioasA preindo-europeana sau ariana in valeaIndusului sunt oferite de diferitele reprezentari artistice. De pildA, figurinele de teracominfa:Ji~d 0 femeie aproape nudA, sugereazA existenta unui cult al Zeitei-Mame, iar cele de femei insArcinate sau cu un copil in brate, un eventual cult al fecundimtii. Alte obiecte demonstreazApractica unui cult al :fulusului, un cult care avea sA supi'avietuiasca, de altfel, in acestspapu ~i dupA vernrea arlenilor. Judecfuld dupA peceti, apare Iimpede ca oamenii i~i imaginau ni~e fiinte supranaturale care locuiau in plante ~i arbori ~i un panteon cu multe divinimp. Astfel, figurile umane gravate pe sigilli alMuri de un elefant, un tigru, un rinocer, un bivol etc. par a-I prefigura pe zeul indian demai tfuziuSivainpostumde domn~ sta.pan al animalelor. Jar faptul ca pe unele sigilli apare ~i infruntarea rituala a taurului, ca in Creta, ne face sA credem ca acest animal era adorat ~i aicL F~e, multe dintre aceste elemente aveau sa fie absorbite mai tfuziu de1raditiile religioase indiene propriu-zise10. Sepresupune chiarca religia din Harappii ar prezenta multe asemanari cu diferite elemente 11 hinduiste, care sunt Cll precadere populare in regiunile dravidiene
9. Vezi M. Eliade, Istoria credinleior ~iideilor religioase, volumul I, Bucure~ti, Editura $tiinpficA ~i Enciclopedic~ 1981. p. 132. 10. Thomas J. Hopkins, The Hindu Religious Tradition, Encino, Dickenson, 1971, p. 9. 11. A. L. Basham, The Wonder That Was India, New York, Grove Press. 1954, p. 25.

PArenle cercetatorilor nu concordA, insa, in ceea ce prive~te faptuI daca civilizatia din Valea Indusului a fost distrusa de catre 'indo-arleni sau daca a disparut de la sine. Oricum, este evident cli in jurul aDl.llui isoo td.Hr.'asemenea cetAti, precum Harappii ~i Mohenjo-daro, au disp~t tar! a IAsa vreo mo~terure deosebitA tirmAtorilor stApfuri ai Indiei, indo-arienii. ' Triburile indo-iraniene, care se autointitulau "nobile" (Airya ..- '-'~'''''''''' in iimba veche iranian! ~i iirya in sanscritA), au venit, dup! toate probabilitAtile, de wldeva din stepele Asiei Centrale, mai precis din nordul Marii Negre. Ele:taceau parte dintr-o mare familie lingvistica, cultural! ~i religioasa Cll mai multe subgrupe. Sunt descri~i a fi fost oameni robU$i, nomazi, cu pielea alba, dllc3ndll-~i viata ca agricultori ~i crescatori de animale. De asemenea, ei cuno~teau foarte bine prelucrarea metalelor, roata ~i carul. Unele dintre aceste triburi au migrat spre apus, in Europa, altele s-au stabilit in actualul Iran, iar altele s':'au indreptat, injurul anului 2000 td.Hr., spre sud, stabiIIDdu se in papeanordica a Indiei de astAzi. ~a cum subliniaza indologii 12, societatile indo-arlene, de pe toata aria ce se intinde din Irlanda pana in India, erau impartite in grupuri, pe baza cel or trei functii: preoti, rAzboinici ~i agricultori. De fapt, aceasta intreitA diviziune socialA se reflecta foarte bine in structura castelor indiene de mai tArziu, dar ~ in divinitatile adorate de fiecare grup. Astfel, zeitatile indiene Mitra ~i VaruJ)a sunt legate de preofi; lndra ~i Marut sunt venerate de nlzboinici, iar zeiiAivini ~i Sarasvatisunt cinstiti de agricultori. NouareligieraspBndimde arieni in spapul indian este cunoscuta in istorie sub numele de religia Vedelor. Perioada vedica s-a incheiat pe la anul 450 td.Hr., adica odatA eu aparitia jainismului ~i budismului, de~i autoritatea Vedelor a ramas constanta in India. Momentul acesta coincide ~ cu extinderea dominapei persane asupra
I I

Remarcmn inaceasta. privinlA mai ales G. Dumezil, Zeii suverani ai indo europeni[or, trad. rom., Bucure$f:i. Univers encicIopedic, 1997; idem, L 'ideo[ogie tripartie des Indo-Europeens, Bruxelles, Latomus, 1958.

p.

16

India. Religie l.fflosofie

India:

scurta istorie

17

Punjabului, nu insa ~i asupra regiunii nord-estice a Gangeiw~ Dat fiind faptuI ca, sub stapAnirea persana a ahemenizilor, PUfZjtibul a
devenit a douazecea satrapie, fUnd obligat sa plateasca un mare tribut cuceritorilor, centrul politic al Indiei arlene s-a mutat acum in regiunea Gangelui, mai precis in regatul Magadha. Aici, noul o~Pataliputra va deveni ~i va ramane vreme de peste ~ase secole capitala imperiilor indiene cevorunna. Dupa 0 perioadamai neferici~ datoratAconducerii unei dinastii 1acame ~ compte, dar ~ dupa. scurtaepocade ocupape aPurdabului de catre Alexandru cell\1are (t323), a unnat stralucita era a pritnului mare imperiu indian, Mawya (322-185 i.d.Hr.), cu capitala la Pata#putra, pe
ma1urileGangelui.hnperlul~i-aatinsmomentulsaudemaximaextensiune,

cuprinzand aproape intreaga peninsula indiana, in timpullui ASoka (272-232 i.dRr.). eel mai ilustru reprezentantal dinastiei Mawya. Rege1eAsoka s-a convertit 1a budism ~i a devenit un aparator energic al acestei noi religii. EI a trimis caIugari budi~ in misiuni filantropice, educative, religioase in toate regiunile imperiului sall, in tfuile invecinate cu India, in regatele elenistice din Asia ~i din nordul Africii ~i in unele paqi din Europa. Ideea fundamentala de care era calauzit acest mare rege - despre care unii istorici au afirmat ca reprezinta pentru budism ceea ce ~eprezinta pentru cre;;tinism Constantin cel Mare - a fost omenia, administratia interna ~i abandonarearazboaielor de agresiune. El era convins ca, oferind ca exemplu un guvem luminat, putea sa-i convinga pe vecinii sm de meritele noH sale po litici ~i, astfel, sa devina un conducator moral al intregii lumi civilizate. Desigur, aceasta nu msearnnaca el ~i-aabandonat
ambitiile sale impetiale, dar le-aadaptat eticii umanitare a budismului13.

Astfel, au fost ocupate, pentru perioade scurte, succesiv, unele regiuni 14 de catreregii greci din Bactriana , de scip, parti, huni ~i altepopulatii nomade din stepe1e Asiei Centrale, Yueh-chi. A unnat apoi 0 nouB. perioada de inflonre - dupa perioada Maurya - atatin plan cultural, concretizata mai ales in aparipa celebrei arte budiste ~'Gandhara"IS, cat ~i in plan politico-militar, in timpul regelui KaniSka (sec. I i.d.Hr. sau I d.Hr.), care a re~it sa-~i extindadominatia ~i asupra ~mirului, iar in Asia Centrala pana in Turkestanul Oriental. Din pacate, imperiul sall, cunoscut sub numele de Imperiul KUlIn, s-a prab~t sub atacurile ~ilor sassanizi. in veacul al IV-lea d.Hr., dinastia Gupta fondeaza. al treilea mare imperiu indian, dupaMawya ~i KU!fq.n, care se va numi Imperiul Gupta (320-647 d.Hr.). In timpul epocii Gupta ~i in cursul catorva secole ce au urmat, lndia nu a fost agresata de prea multi invadatori, comparativ cu alte perioade anterioare. Aceasta perioada este cunoscuta sub denumirea de "India hindusii", avnd ca fundament aceea ce speciali~ii numesc sinteza brahmanica cristalizata. religie ... . . x . ~ 16 . C ul LW socletate - ordine poI' ltica
(1-

Dupa moartea regelui Asoka, Imperiul Maurya incepe sa se destrame, mai ales datorita unor invazii straine in India septentrionala
13. Cf. A. L. Basham, op. cit. p. 54. Numeroasele mlisuri de reformli ale lui Asoka sunt inscrise in "Edictele" sale; vezi Amulyachandra Sen. Asoka's t Edicts, Calcutta, The indian Publicity Society, 1956.
I'

14. Unii cerceUitori afirmli chiar cli unii dintre aceti regi s-au convertit la budism. Un exemplu il reprezinta regele Milinda (Menandru), despre care Th. W. Rhys Davids sustine cli a devenit budist ~i cli a r!mas in amintire pentru celebra sa conversatie cu filosoful-cliluglir budist Niigasena; cf. Th. W. Rhys Davids, trad., The Questions ofKing Milinda, I-II, New York, 1936. Louis Finot, in propria sa traducere a aceleiai lucrui. nu Unp~~te plirerea acestuia, ca ~i alti autori;vezi Milinda-Panha sau intrebarile Regelui Milinda, trad. rom. de Dumitru Scortaru, lnstitutul European, Ia~i, 1993, p. 21. 15. Noul stil creat in arta budistli li are numele de la acela al regiunii din nord vestul lndiei, care cuprinde astAzi Afganistanul de sud ~i anumite p!rti din Pakistan. Arta "Gandhara" a fost putemic influen{ata de arta romanli oriental!, atingandu-i apogeul lntre anii I 30-150 ~i 430-450 d.Hr. Ea se caracterizeazA prin reprezentarea ideaIizatli a chipului uman. In decursul evolutiei sale se remarcli printr-o spiritualizare progresiv! ~i printr-o abstractizare formalli. Vezi Franz-Karl Ehrhard ~i Ingrid Fischer-Schreiber (Hrsg.), Das Lexikon des ij'uddhismus, Bema., Barth Verlag, 1992, p. 98. 16. ThomasJ. Hopkins, op. cit.,p. 82.

.J:.

18

India. ReUgie i' fllosofie

..

India:

scurta istorie

19

incepand cu anul 1000 d.Hr. au aparut in India arabii musuhnani,instalandinsecolulalXIII-:leaoconduceresporadicain India ~e nord,,,tara msa s~ aj~ga~~~~~~~~:! ~~.St1d.1n ... cele din ~ lntreguI subcontinent a c8zut sub conducereamusulmana ! a dinastiei Mogul (1526-1761). Practic, domnia acestei dinastii a ' tnceput dupa debarcarea lui Vasco da Gama pe Coasta Malabar (1498) ~i Ii continuat dupa fondarea companillor engleze ~i olandeze (injurul anului 1600) sau franceze (1668); Dinastia avea sa dispara--~ .:-: abia dupa ce India a devenit dominion britanic (1761 ). Dupa eel deal doilea mboi monilial, in anul1947, India ~i-a obpnut independenta, astazi fiind 0 republica federativa fonnata din21 de state. Astazi, India se prezintaca 0 tara multietnica, multilingvisticii ~i multireligioasa. Populatia ei, care numara injur de un millard de Iocuitori, este de origine foarte diferita, cuprinzAnd, intre altele, etnii de culoare neagra, alba sau mongoli, care vorbesc 0 multime de limbi ~i dialecte: munda, dialecte tibeto-birmane, limbidravidiene~l indo ariene. Cea mai mare parte a locuitorilor are ca limba materna fie 0 limba dravidiana fie una indo-ariana. Limbile dravidiene (telugu, tami!, malayalam etc.) sunt vorbite, in principal, in partea de sud a Indiei. Ceamai veche limba indo-ariana cunoscuta este sanscrita, in care apare consemnata 0 foarte bogata literatura religioasa ~i laica. Incepand cu secolu1 al ill-lea td.Hr. sunt folosite, de asemenea, ca .limbi literare ~-numitele limbi indo-centrale,pali ~i prakp. Ele nu sunt 0 evolutie ulterioarli asanscritei, ci i au origineain anumite structuri lingvistice mai vechi, apropiate de sanscrita, dezvoltandu-se paralel cu sanscrita Dinlimbile indo-cen1nlle provinlimbileindo-arienemodeme~ dintre care cele mai importante sunt: hindi; bengali, marathi; paiijabi; gujarlitf, rajasthlinj~i oriya. Din punct de vedere religios, !li astazi, India este un adevarat
caleidoscop. Tocmai de aceea nu putem vorbi despre religia Indiei~
ci despre religiile Indiei, intrucat fiecare etapa din evolutia religiei
acestora s-a transfonnat intr-o alta re1igie~ cu diferitele ei sisteme ~i

secte.PrimadintreacestereligaceaaVedelor,afostoreligieexClusiva Eanuapututdevenireligiaintregului spatiuindian. AbiadupaceaavuOoc .conto~ifea dinm: e~emente!e cul~ arlene cu ~l: non-.m;iene, a ap&-u~ hinduisinul, 0 religle capabili sasatisfucA necestt!tilereligloase ale celel mai marl p8rtia populap.ei Indiei. Ulterior auaparut cele douamarl ~ religioase cuun caracterreformator, avand carezu1tat constituireaaltor douareligii Ia fel de semnificative:jainismul ~ budismul. in prezent, inIndia, al!turi de adeptfi religiilorap!rute in spatiul indian, trtiesc ~i adepp ai unor comunitat:i religioase straine, intre care musu1mani, ~ mozaici, zOroastrieni. Deasemenea,mai exista~ unii indieniapartinatorireligiilor''primitive'' (injurde40demilioanedeadepp.).

"

I ,

Vedismul i postvedismul

21

sacrificiale") s-a pastrat in cinci colectii diferite ~i cuprlnde fonnulele ceremoniale folosite la:realizareaefectiw.asacrificiului de catre sacerdopi respectivi. In fine, Atharvaveda (" Veda vrlijilor") contine descantece,

II. VEDISMUL

~I

POSTVEDISMUL

~~formulemagicefolositepentruizgonireaspiritelormale:fice. CuIegerea

1. Literatura sacra
--..--- Religia-vedica-este-reconstituita:astazi pe baza unor scrieri IreJigioase cu un caracter foarte diferit. Literal, nopunea Veda inseamna "cuno~", "cuno~ere sacra" i este utilizata ca denumire genJnua pentru 0 mare parte a acestei literaturi. Din punct de vedere filologico istoric, Veda poate fi descrisa ca 0 literatura vasta, care reflecta, pe de 0 parte, conceptille i trairile religioase ale primilor invadatoriarieni in India i, pe de alta parte, pe cele profesate de cAtre aceainveacurilel.llD.18toare. .~~~~ra~~:yedica a fost scrisa in limba sanscritii i cuprinde Ul1llB.toarele grope principale de scrieri: a) cele patru colectll (samhita): $.gveda, Samaveda. Yajurveda i Atharvaveda; in sensul strict al cuvantului, Veda desemneaza aceste patru colectii de texte; b) Briihmana; c) Aranyaka; d) Upani~adele; e) textele Siitra. Ceamai veche i ceamai importantA din1re cele patru Vede este socotita.8gveda (" Veda imnurilor,), cuprinzfuJ.d 1028de imnuri redactate in zece caqi. A fost compusa in a doua jumatate a mileniului al II-lea i.d.Hr. ~i limba in care a fost scrisa doved~ faranici lU1 fel de dubiu ca textulreprezintaceamaivechefonnaalite.mturiiindienedecaredispunem. LuatAin sine, culegereanu este 0 lucrare unitara, scrisiide un singur autor, ci avem de-a face cu imnuri compuse in perioademultdepfu1ate in timp una de alta ~ apoi atribuite unorpersoIU\ie celebre. Canturile din aceastA culegerepotfi consideratece1emai semnificative izvoarepentru cercetarea i cunoatereamitologiei ~ religiei popoarelor indo-europene. Siimaveda (" Veda cantArilor'') contine texte imnologice preluate, in principal, din $.gveda. Imnurile sale erau cantate de catre preop special pregatip in acest sens in cadrul actelor de cult. Yajurveda ("Veda formulelor

cuprinde730de imnuri folositeinanumite ocazii de ditre brahman, preotul care supraveghea respectareacu s1rictele a ritualului, acesta intervenind doarin situatille in care constataincaIcareaanumitorprescriptii ritualice. Brahmana (1000-800 i.dRr.) sunt tratate teologice care expJica acte1esacrlficia1e l?i aratasemnificapasimbolicaaamanuntelorprivindaceste sacrificii. Doua dintre aceste Briihmana aparpn .8gveda: Aitareya i Kaushilald. Cele mai importante Briihmana care apaqin Yajurveda sunt: Satapatha i Taittiriya. in fond, elenusuntaltcevadecatsirnple anexe, simple "comentarii bmhmanice" ale celor patru Vede. Aranyaka ("Cmtile Padurii") dateaza din perioada 800-600 i.d.Hr. i conlin instructiuni ~ medita:p.i pentru eremiti, pentru cei re~i in padure. Pe de alta parte, ele continua procesulinceput in Briihmana, in sensu! de~arii de actul ritual exterior i interiorizlhii sacrificiului. Existii in aceste texte multe expuneri speculative despre 0 serie de teme foarte interesante, cum ar fi cele trei cai paralele presupuse a exista intre ritual, macrocosmos ~i microcosmos. Cea de-a patra categorie, cea mai cunoscuta, este aceea a Upani~adelor (800 - cca. 300 i.d.Hr.), consacrate in mod deosebit misticiispeculative.Auaparutintr-operioadadecrizaabrahmanismului i se distan~ea.za categoric de ritualismul acestuia, avand - ~a cum 0 arma i numele lor (literal: "stand alaturi de invatator", ''invatatOra data astfel") 17 - un caracter mistico-ezoteric. qin totalul de 108 'doar 14
17. Confonn teoriei acreditate de L. Renou, astazi tennenul Upani~d ar putea fi interpretat ca deservind un intreg sistem de corespondenfe precise fritre componentele personalitafii umane, elementele sacrificiale~i structurile universului fizic. Vezi L. Renou, L 'lndefondamentale (texte selectate de Ch. Maiamoud), Paris, Hemlann, 1978, pp. 149-I51; serrmificafia in sine a cuvantului Uprjrii~d este abordata. pe larg de P. Deussen, Filosofia upani$adelor, trad. rom., Bucure~ti, Ed. Telmica, 1994, pp. 23-26:

".4

t
t
t

22

India. Religie i mosofie

~ ::;.

''fr'ismul i postvedlsmul

23

sunt considerate a fi revelate. Cele mai vechi ~i mai importante dintre acestea sunt urniAtoarele: Aitareya, Kaushitaki-, ChZmdogya-, Kena-,
Blhadiirawaka- ~i Taittnya-Upanishad. Primeledou!aparf:in~da, a treia ~ii patraSiimaveda, iar ultimeledoUa Yqjurveda 8. Literatura S iitra (s iitra: "fir", "fir conducAtor") se constituie din manuale foarte apropiate de textele Briihmana, care cuprind reguli

,;,

aparpn

."
t
<

"

scurte legate de rituahni ~i viata morala. Practic, existA doll! grope de izvoare s iitra, ~i anume Srauta-Siitra care conlin instrucpuni practice privind derulareamarilorsacrificii, ~ Grihya-SiUa, careprezintaprescrippi referitoare la ceremonialurile private, de~acasa. Cele patru Veda, Brlihmana, Aranyaka ~i Upani~adele, adica Veda in sensullarg al cuvantului, au ap8rut -inconceppaindienilor -Ia inceputul tirnpului. Ele nu sunt opera oamenilor, sunt revelafie divrna. ~i sunt desemnate ca sruti ("ceea ce s-a auzit"). De~i literatura Siitra este de origine umana, totu~i ea este considerata. ca 0 traditie cu depliilaautoritate. Indienii iliunesc ace3sti1parte a literaturii vedice Smf!i ("traditie"). Textele Smf!i"au aparut, in principal, pe Ia inceputul erei cre~tine ~i se deosebesc de Vede prin faptul cA fonnulele sacre cuprinse in ele nu mai provin de Ia un Absolut impersonal. in plus, in vreme ce Vedele sunt accesibile doar membrilor castelor superioare, dar in special brahmanilor, Sm{fi se adreseaza intregii comunitati, inclusiv celei de-a patra caste, aceea a servitorilor sau siidra. Scripturile vedice se transmiteau in vechime doarpe cale oraIa Acest fapt parea un lucru aproape incredibil pelerinilor venip. din afara Indiei, cum este cazuI pelerinului chlnez FaXian, care a exclamat: "Brahmanii recita 0 suta de mii de versete din mintea Ior!,,19. De
18. DupA cum s-a putut observa, fiecw-eia dintre cele patru Vede ii este asociat un grup de Briihmana,Aranyaka $i Upani$ade. 19. "Ei transmit vinaya de la maestro la discipol prin tradipe oral! $i nu Ie seriu niciodat!". "In India de nord nu se aft! nici un rnanuscris pe care s!-l pot copia". Vezi Biografia lui FaXian, Taisho Tripitaka, vol. 51, p. 864 h.; apud H. Nakamura, Orient *i Occident: 0 istorie comparatli a Ideilor, trad. rom., Bucure~ti, Humanitas, 1997, p.33.

I ,

asernenea, cand savanp.i occidentali au inceput sa. publice pentru prirrk oarn editH critice din Vede, ei au consuItat "manuscrisele vii", adicA pe brahmani, a caror rnemorie era mult mm exact! dedit manuscrisele propriu-zise. to convingerea brahmanilor, scrierea ~i copierea textelor ar fi putut da n~ere mai ~or la erori dec!t pastrarea ~i reproducerea acestora din memOlie. Chiar cea mai mica gre~ea1A de asimilare a scripturilor era considerata un pacat de rieiertat. De altfel, in vechime ~ 0 situape similara ~i in Occident, in Galia unde, potrivit lui Iuliu Ceza?-, druizii "socotesc ca religia nu permite consemnarea in scris a Invataturii lor...", pentru ca, inire altele, "cei mai multi, bizuindu-se pe scris, suntfu. general mai pu]nsrguincio~ ininvatarea pe derost~ nu mai acoma atenpe mernoriei' I. ~i tot la feI, in vecheaJaponie, miturile ~i ritualmile erautransmise generapiIor1.l11D8toareprinintennediulmernoriei de ciitre gruparile sacerdotale ereditare de pe langa curtea imperiala22 Astazi, Vedele nu mai prezinta decdt 0 importantA "arheologica". Scrise intr-o sanscrita.mai mult sau mai puPn arhaica, ceea ce Ie face accesibiIe doarunui numar limitat de brahmani erudip, elen-aufost niciodatatraduse In vreuna dintre limbile curente ale Indiei. Transmiterea lor traditionala oraIa, de la maestru la discipol sau din tata In fiu, se mai pastreaza doar la cateva generatii de brahmani traditionali~ti, cu precAdere in sudul Indiei. Pe de alta parte, solemnul sacrificiu vedic ~i-a pierdut mult din semnificapa sa de odinioara, ba chiar a capatat 0 nota desueta, iarmarile divinit!p vedice au intrat intr un con de umbra. La drept vorbind, doar literatura up~ca:ramane vie ~i actua1a, mai ales datorita comentariilor celebrului fiIosofSa:r;tkara (sec. al VIII-lea)23, intemeietorul sistemului Vedlmta. I
20. De Bello Gal/ico, VI, 14; cf. versiunea rom. C. Iulius Caesar, Riizboiul I galic. Riizboiul civil, Bucure~ti, Ed. ~tiintific!, 1964, p.219. 21. Cf. A. C. Bouquet (ed.), Radhakrishnan: Comparative Studies in Philosophy Presented in Honour ofHis Sixtieth Birthday, London, George Allen and Unwin, 1951, p. 155. 22. H. Nakamura, op.cit., p. 33-34. I 23. Vezi M. Hulin!j:i L. Kapani, Hinduismul. in: J. DeJurneau, Religiile lumii. Bueure~ti, Hurnanitas, 1996, p. 336.

~
I

India. Rellgie

2. Divinitati ~i semnificatii

fiJ,?sofie ..,'
,,;'
of

Vedismul ,I postvedismul

25

J.

Dupa cum aratA textele vedice, experientareligioasa a omului din acea vreme era centrata pe lumea de aici. ExistA 0 stransa corelare Intre lumea naturii, cosmos ~i viatacomunita.raa omului. Fenomenele natutale emu ele insele fie divinizate, fie st:rans legate, aproape Infiecare aspect, de,sentimentul divinului sau al sacrului. Pentru poetii vedici, vantul, :Qloai~ soarele, stelele erau realitati vii, ele alcatWau 0 parte ~~-"'~"-~i~ilt~~bila a vietii spirituale. Multe dintre imnurile vedice nu erau adresate unui anume zeu al soarelui, unui zeu allunii sau unui zeu al focului etc., ci ins~i soarele, insa~i luna, focul sau chiar fulgerul cobonInd dinnori reprezentaumanifestari ale sacrului, ale numinosului. Pe de alta parte, in l].gveda. de piida, descoperim 0 reprezentarc.'? antropomorfica a zeilor. similara altor divinitati indo europene, cum ar fi cele grece~i: Ii se atribuie cap, fata, ochi, brate, maini, picioare ~i alte parp ale corpului omenesc. Formele zeilor sunt insadeseorineclare, iar anurnite membre sau p&j:i ale lor sunt concepute strict figurativ, pentru a Ie descrie actiunile. De exemplu, limba ~i membrele zeului focului nu reprezintanimic altceva decltfliicmile sale; bnqelezeuluisoareluisuntrazele sale, iarochiul saureprezintadiscul sola?4. Intre zeii care reprezintii.diferite fenomene ale naturii amintim, In primul rand, pe Dyauspitar, panntele cerului25 , nurnit de multe ori ~i parintele multora dintre celelalte divinitati vedice. EI se afla intr-o relatie foarte stransa cu zeitaPrthivimatar ("Mama-Parnant"). Dupa cum aramMircea E/iadi6, este cert ca atat zeul vedic Dyaus, apoi italicul Jupiter, elenul Zeus, cat ~i zeul germanic Tyr-zio no sunt altceva dedit fOlme istorice evoluate ale unei divinitati uranie.p,e
I I

priIiiordiale, DiBis, comunetuturortriburilor arlene, ~ caele dezviUuie, prin chiar numele lor, binomul originar "lumina (zi)"- "sacru,.27. Dyaus s-abucmat, desigur, c8ndva, deautonomia unei divinitap. reale, anumite urme in acest sens fiind consemnate in textele vedice: perechea "Cerul ~i Pamantul" (Dyavaprthivl)28, invocatia adresata "Cerului Tata'.29, catre "Ceru1 care ~e totul,,3o. De altfel, bierogamia, atotinta, creativitatea sunt atributele specifice unei autentice divinitap uraniene. Ulterior, insa,Dyaus se "natural.izea.za", elInceteazasamai exprime sacrul ceresc, de acum el nu va mai Indeplini functia unui zeu suprem ceresco o alta divinitatl:1 a naturii este Ushas, zeitazorilorzilei, Aurora, care a inspirat ~i careia Ii sunt consacrate multe ~i frumoase imne din .8gveda. Imbracata in lumina, ea apare la rasarit, i~i descopera gratiile ~i alunga noaptea. Ea este 0 dansatoare cu sfuili descoperiti. LUmina ei treze~e tot ceea ce este viu la viat8., pasarlle zboara din cuiburile lor, iar oamenii 0 pomesc dupa mancare. De asemenea, zeul S irya, zeul soarelui, emprivit cao divinitate care treze$e oamenii, stimulfu1du~i spre activitate. EI spioneaza intreaga umanitate ~i observa toate faptele bune ~i rele ale oamenilor, tot lafel, alunga bolile ~i visele rele. Soarele moo enl; invocat ~i sub numele Savitar ("Cel care imbarbateaza"). EI caIatore~te In carele sale de aur ~i observa toate creaturile. Asemenea lui Suya, el treze~e dimineata toate vietii.tile, iar seara1rimite la oc:lihna toate animalele ~i pe toti oamenii. De asemenea, in imnele vedice, el este implorat sa izgoneasca toate duhurile rele. Luna despre care se vorbe~te in anuniite imnuri ca despre unfenomen al naturii, nu Bpare in .8gveda ca 0 divinitate de sine stii.tatoare. Desigur, anumiti cercetatori au Incercat sa identifice diferite divinitati vedice cu zeullunii, ~nici unadintre teoriile lansatepanaacum n-a fostsuficient de conving8.toare.
27. Cf. in sanscritll div. - "a striiluci", "ri"; dyaus - "cer", "zi"; apoi dios, dies, deivos, divus; apud ibidem. 2&,. flgveda, T, 160.
2fhAJharvaveda, VI, 4, 3.

24. A. A. Macdonell, A History ofSanskrit Literature, New York, D. Apleton and Co., pp. 71n2. 25. Poetii rigvedici se adresau acestui ''tatli ceresc" cu forma de vocativ "Dyaus . pita.{i' ("0, Tata Cer!"); vezi Sweda, VI, 51, 5 etc. 26. M. Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Bucure~i, Humanitas, 1992~p. 79.

30. Ibidem, T,32,4.

<t
26
India. Rellgie

p fUosofle

t
~

VedismuJ i postvedismul

27

Pmjanya,zeulploii,avearoluldeaajutap1antelesamsam~dealenutri.

Prinaceasta,elsim1x>lizanudoarfertilitateaingeneral,insensulcAsim1x>liza Dupacum spuneam, diferiteIe fenomene ale naturii apar uneori ca fenomene flzice iar alteori ca divinitap. Nu arareori, este dificil de facut distincpe cand acestea sunt concepute ca inse~i fenomene ale naturii ~i G8nd caintruchipari divine alerespectivelorfenomenenaturale. -.-.-. Acest lucru este valabil, de pHd!, pentru vant, care apare desemnat in imnurile vedice sub dona denumiri: Viila i Viiyu31. Cele dona nume sunt folosite atilt pen1ruvant ca divinitate cat ~ pentrufenomenul natural in sine; totuJ?i, denurnirea de Viita este utilizata eel mai frecvent pentru a desemna vfuJ.tul ca fenomenal naturii. Chipul sau nu poate:fi descris, 2 it auzim doar cum sufHi. Viita este numit respirap,a (iitman) zeilof3 , iar despre Viiyu se sptme intr-un imn33 caarproveni din suflul (priina) omului primordial. Viiyu pare safi avut 0 anumita semnificape cultica; el este invitat deseori sa bea soma ~i este primul din randul zeilor care prim~e 0 inghititura din aeeastA bautum sacra. Doua divinitati foarte semnificative prinrolul pe care il joaca in des~urarea sacri:ficiilorvediee ~i care reprezinta totodatapersonificari ale unorfenomene fiziee emuAgni ("focul") ~Soma(nume al unei plante ~i al bauturii sacre ex:tmse din aceasta). Zeul vedic a1 focului, Agni34, este cu precadere un zeu a1 sacrificiilor. Focul poartAjertfeIe de pe pamant la zeii cereti35. De asemenea, arienii vedici credeau caAgniii conduce pe ceilalti zei spre
e."-,,," ~ .-

.
.i.

"

s8n.'lan1a p1antelor, ci constituiachiar"embrionul"vacilor, iepelor~ femeilor.

:
t

....
!

locu1 unde se aduceausacrificii1e, mtrucat eI cuno~ atat drumurile spre zei cat ~i pe eele sprep1Un8nt. Prin unnBre, el erasocotit un fel de caIauza a zeilor ~i oamenilor. Brabmanii il considerau drept arhetipul ceresc al sacerdotiului. Pentrue~ el eSteSacerdotU1Sacrificiat di~6 .ba1Orit!rolului san principalinconducereasacrificii1or,Agni leptezenta verigade 1eg8ttu:a dintre zei ~i oameni. Deasemenea, erazeul careprotejacasele oameni1or, altulg3ndbeznele, indepart8nddiavolii, aparand de1x>li ~i de~i. Tocmai de~aceea, relapile luiAgni cuoamenii eraumai stranse dec4teelecualp zei, fiindtotdeauna invocat cu foarte mare incredere37 Ca principiu cosmic, Agni este 0 veriga de legatura intre cele trei lumi; el apare in cer, in atmosfera. i pe pamant Zeul se n~te zilnic pe pamBnt, ~i anume atunci cand omul aprindefocul prin fi'eq3rea a douR bucali de lemn uscat: bucata de Iemn de deasupra este tatal sau, iar cea de jos mama sa De asemenea, Agni este numit apiiln napiit ("zeul apei"), intrucdt el se aprinde in apele atmosferice, adica in norii furtunii, coborand pe pamant sub fonna fulgerulues.In cer, .. zeul se Il.a$e in fiecare dimineatA sub cbipul soarelui. , Dupa cum aminteam, ca i Agni, zeul Soma juca ~i el un rol deosebit de important in cadrul actelor sacrificiale.lnsa, este dificil de stabilit candSoma reprezintA divinitatea propriu-zisa in sine ~i cand aceasta no\iune desemneaza doar planta sau bautura soma, extrasa din aceasta: 9. Fire~te, despre aceasta a doua semnificape a tennenului
36. "il cant pe Agni, capelanul, zeul sacrificiului, preotul, inchinAtorul, care ne umple de daruri";.(?gveda, I, Sa 2. 37. "Du-ne, Agni, spre bel~g pe drumul eel bun... crutA-ne de gre~eaIa care ne rru:a~te ... cruta-ne de bolL AplW-ne mereu, Agni, cu neobosita-ti pm.. Nu ne plWsi inmniacelui viclean..."; ibidem,I, 187,115. 38, "Cind te na.pust~ti asupra arborilor ca un taur fla.mflnd, I~i in unna ta 0 elM neagra.....; ibidem, J, 58,4. . 39. Este cert cli mai tarziu, planta aceasta folositli in primele secole de c!tre indo-arieni in scopuri ritualice a fost inlocuitA de alte specii botanice. Soma haoma este fonnula indo-iranianA a bAuturii "nemuririi" (amrita); este probabil ca ea sii se fi substituit bAuturii indo-europene madhu, "hidromelul". Vezi M. EIiade, Istoria credintelor ~L, I, p. 221.

31. Cf. latini1: ventus; gennani1: wehen - "a sufla" Wind - "vant". 32 . .8gveda, X, 168. 33. Ibidem, X, 90. 34. Cf. latinA: ignis; engleza.: ignition. 35. Arienii vedici "privesc focul care i~i aruncA flAcArile in sus drept 0 fiin~ vie care inghite oblatiile, actionand In acel3.$i timp ca mesager cAtre zeii cere~ti. Ei nu se roagi unui spirit al focuJui, ci chiar focului ins~i, conceput in manierA religioasA, dar inc! fenomenal, ca 0 creaturA divinli, pUnA de via~ ~i putere".. W. Hopkins, Origin and Evolution ofReligion, New York, Yale University Press, 1923,p.50.

,~",~ '""''''

f ,

"

28

india;"Religie~tilosone
':,,"~',,;

--..-",-,V-edismul ~ipostvedismul
pedepse~te cu str~nicie pe cei pacato~i.

29

vom vorbi mw pe larg cand vom aborda problema sacrifidilor ~i ritualurilor vedice legate de acestea. Ca divinitate, Soma se impunb prin atribute similare celor conferite mai tu1:t:rrorzeilorin general: este atotvazator, inte1ept, victorios, generos etc. EI este considerat prietenul ~i ocrotitorul altor zei, dar mai ales al zeului Indra. De asemenea, el este numit Regele Soma, cu precadere datorita. importantei sale rituale. In literatura brahmanica, Soma este identificat frecvent cu luna, iar in sanscrita clasica nopunea de soma apare ca un tennen uzual pentru "luna". Celelalte divinitap vedice nu sunt forte personificate ale naturii sau fenomene fizice. Desigur, cateva dintre acestea apar strans corelate cu diferite fenomene ale naturii, dar nu se poate confinna clar daca in I asemenea cazuri este v~rba reahnente de tr~aturi primordiale ale acestor , divinitap. Varu1)Cl apare in multe imnuri impreunacu zeul Mitra. Ambii sunt desemnati ca asura ("domn puternic,,)40. In Jjgveda, ~i alti zei apar purtfuld acel~i nume41, iarin anumite cazuri chiar unii demoni adversari recunoscuti ai zeilor-suntdesemnati ca aslO'ClS. Mai muIt decat atat, mai tarziu aceasta denumire este consacrataexcIusiv demonilor42. VarUlJl1 este conceput ca eel care menline ordinea firii ~i ordinea morala, este randuitorul legilor naturii. EI a statornicit cerul ~i pamantuI, este omniprezent ~i aparatorul intregului univers, suportuI cerului ~i pamantului43 . Fiind garantul ordinii morale, VarUJ)a ii
j

De asemenea, el este un zeu

atotutoqi1.DlmartorconstantaladeWrului~minciuniiNiciofiipturanu

....

poate gandi sall sav~i vreo faptA tara a:fi observat de ciitre acest zeu. Ordinea impusa de VaruQa se identifica ell legea cosmica (pa). $.ta este legea care cuprinde intreagalume, pe care nu doar oamenii, dar chiar ~i zeii trebuie sa 0 respecte necondiponat44 : ea este garantul intregii ordini cosmice, morale ~i liturgice. Cmle urmate in vial! de catre cei buni, care respecta. {la, se numesc vrata45. Pentru vedici, universul in ansamblul sau era un intreg ordonat perfect46. Pe de alta parte, tot de Varuqa se leaga foarte strans conceptuI de maya47 Desigur. aceasta. corelape pare oarecum antinomica in cazuI acestui zeu care este p~tratoru1 ~i garantul ordinii cosmice. In $.gveda, maya semnifica 0 schimbare cu caracter nociv a ordinii existente, schimbarea demonica ~i iluzorie, dar in acela~i timp ~i "stricarea stricaciunii,,48, adica distrugerea a ceea ce este rau, pe lima restabilirii unei ordini alterate ~i schimbBrii in bine. De wei se poate trage 0 concluzie foarte simpl!: ex.istli maya rele ~i miiya bune. Primele vizeazain specia1"vicl~e", '~ile", mai ales cele detransfonnare demonica, ca in cazul ~arpelui V{Ira, mayin-ul sau magicianul, prin excelenta, ~a cum rezulta din Iupta acestuia cu zeuI Indra. Fire~te, 0
44. lJ.ta a fost uneori comparat cu conceptul gree despre moira i cu cel chinez de dao, dar, la fel ca acestea, n-a fost niciodata personificat. Termenul a incetat s11 mai fie utilizat in India chiar inainte de aparipa budismului, dar conceptul de lege cosmicli a dominat gandirea indiana. ulterioara., fiind exprimat prin alte notiuni (karma sau dharnip). Vezi T. W. Rbys Davids, Lectures on the Origin and Growth ofReligion as Illustrated by Some Points ofIndian Bruddhism, editia a II-a, London, Williams and Norgate, 1891, pp. 279-289. 45.lJ.gveda. IX, 121. J; X 37, 5. 46. Acee~i coneepfie era impli~itli, de altfel, ~i de vechii greci; vezi Platon, Opere I, Editura !Stiintificli, Bucure~tj, 1974, p. 371. 47. Etimologic, termenul maya este derivat de clitre aproape toti lingvi~ii, din rMacina may - "a schimba". Vezi M. Eliade, Istoria credinJe/or ~i..., I, p. 211. 4S:;Vezi G. Dumezil, Ordre,fantaisie, changement dans les pensees archarques de I 'In de et Rome, in: Rev. Etudes Latines, 32, 1954, p. 142 sq.

40. Vezi, de piIdA, Atharvaveda, I, 10, 1 etc. 41. Ibidem, VI, 83, 3. 42. Te>..1ele vedice filc chiar aluzie laconflictul decl~tintre zei (cleva) ~i amri. Acest conflict apare pe larg prezentat ~i comentat in epoca post-vedidi, in textele Briihmana. Succesul zeilor in lupta contra asurilor s-a datorat filptului cl Agni i-a abandonat pe ~tia din wma. fiindcllnu posedau sacrificiul (J.?gveda, X. 124; V, 5). De fupt, acest conflict mitic reflectA lupta "zeilortineri" (cleva) inlpotriva unor divinitap primordiale sau, in tenneni cosmogonicL trecerea de la 0 epocA primordiala la epoca ac:tuam, ~ la 0 "stare" haotic! la 0 lume organizata, la un "Cosmos". Cf. M. Eliade,lstoria crwn/elor I I #,.. ,I,p.209. . 43. Cf. J.?gveda, V, 85.

... ..&.

t
1.

30

.India; 'ReJ1g1tfJrmos6fie

-"':'-<-- ...y-edism.ulipostvedismul

.. .

31

asemenea maya distruge ordinea cosmica, lmpiedicade pildAmersul soarelui sau tine apele legate, provocand seceta etc. Maya bune. insa, dimpotriva, restabilesc ordinea cosmica, sunt tocmai un fel de "anti-maya", sunt maya de lupta impotriva fort:elor demonice, sunt maya creatoare de forme !iii fiinte, pe care zeul Varu.pa Ie folose~te din plin. Maya cosmologica poate fi considerata ca un echivaIent pentru /fa. Astfel, descoperim multe pasaje prezentand altemanta zilei cu noaptea, mersul soarelui, ca.derea ploii ~i aIte fenomene care tin de /fa, ca rezultate ale acestei maya cosmologice. creatoare49. Zeul Mitra nu apare in Vede portretizat cu prea multe trasaturi care sa-i apartffia in exc1usivitate ~i care sa-I individualizeze pregnant fatA de ceilalti zei. De cele mai multe on, el apare in compania zeului VaruJ)a. De altfel, lui i-a fost dedicat un singur imn, in care apare independent de ceilalti zei vedici. EI este zeul prietenos, care intrucbipeaza eel mai bine annonia ~i intelegerea intre oameni. Acest lucru 11 ilustreaza ins~i etimologia numelui sau - "pact", "acord", "prietenie". Soarele este ocbiul sa.u50; de aceea, el vede totuI, nu-i . scapa Irimic. I In epoca vedica tfu-zie, Mitra este identificat cu ziuaiar Varu.{D cu noaptea. Totu~i, aceasta. opozitie dintre cei doi zei - dupa cum 51 subliniaza multi cercetatori - nu este una de ostilitate sau de rivalitate, ci exc1usiv de solidaritate ~i complementaritate, omologate in varianta "soare divin - soare noctum". Cele douA divinitati, cu ideile ~i conduitele lor, sunt la fel de utile vietii oamenilor ~i cosmosului. <:and sunt opuse, ele nu se plaseaza automat una de partea "buna", cea1alta de partea 'rea". Mai mult decat amt, in imnuri, nu numai ca opera lor comuna este in general atribuita, cu toate aspectele ei, cuplului ca intreg, dar se intfunpla. uneori ca lmul dintre cei doi zei, nurnit singur, sa apara ca
49. M. Eliade, lstoriacredinlelor $1..., I, p. 211 sq. 50. Taittfriya-Brahmana, III, t ,5,1. St. Vezi mai pe larg, G. Dumezil, Zeii suverani ai indo-europenilor, ed. Ii III-a, trad. rom., Bucure~ti, Univers Enciclopedic, 1997, p. 55 sq.

"

"-~

ir
j

fiind delegatul cuplului ~i sa-~i asume caracteristicil~ ~i modalitaple de exprimare ale amandorora, chiar acelea care sunt atribuite in mod diferenpat celuilalt atunci cand se face distincpa intre ei. Binomul Mitra-Varu.{D; care, inca din cele mai vechi timpuri, juca un rol considerabil ca expresie prin excelent4a Suveranitapi divine, a fost, tocmai de aceea, folosit mai tBrziu ca formula exemplarli pentru toate cuplurile antagonice, opozitiile complementare. Mama zeil~r VaruQa ~i Mitra esie zeita Aditi, care este ~i mama altor divinitati. Fiii ei constituie laolalta 0 grupa speciala de divinitati: adityas. In afara de VaruQa ~i Mitra, mai trebuie amintit Aryaman, ocrotitoruI arienilor; el patroneaza toate problemele legate de ospitalitate ~i incheierea casatoriilor. Fat:aindoiala, celmai semnificativzeudin vecbiul panteon vedica fost Indra. Acesta este invocat in aproape un sfert dintre cele peste 0 mie de inmuri din -8gveda. Imira estereprezentantul divin al marelui ideal a1 acestei epoci; mai precis, el este~boinicu1 viteaz, care a condus poporul san victoriosspreh1dia, sprenoualui tara, ~ caredo~ ~i incontinuare, in:fiecarezi, 0 deosebitlvitejiein timpulluptelorin care sunt cucerlte no~~ roditoare regiuni. De aceea, Indra este considerat ~i divinitatea cea mai activa~zeii vedici. EI esteunrazboinic agresiv, in~dinluptAin caru1 sau din aur, tras de patrucai de culoarernaro-gaIbui. Inrnfula dreapta tine anna sa temuta, vajra ("tunetul"i2 In timpulluptei, el ii biruie pe adversarii zeilor ~ioamenilor ~i captureazao mare prada de razboi. Indra este descris ca un uri~ de 0 marime ~ 0 fort4inimaginabila. Foamea~i setea care il caracterizeaza. sunt pe masura dimensiunilor sale; el poate consuma cantitap enorme de came !iii poate bea lacuri intregi de soma. Bautura aceasta sacra era foarte importanta pentruIndra, fiindca, dupa ce 0 consuma, capata fo:qa necesara pentru a savr~i faptele de vitejie amintite. Inimnurilevedice, el estedeseori invitat sa participe lasacrificiul soma; c.nd se consuma aceastii baut:ura, pentru a primi noi forte, pentru a-i birui pe d~mani in lupta~ a captum prada de r3zb0i pentru adeptii sai.
(,2.llgveda, I, 32.

1,

_~.,&.

...,,_.-....:c... ~'"'

;r;

3 2 I u d i a.... R-elipeHiloS6fie

~. . .

d ' ' - ..,

..

Cea mai mare fapta de vitejie a luiJndi-a este lupta sa impotrivalulflfra, lilarpe1c:sau dragonul ~ezat pe munte, unde "leaga" apele, prov6&nd ~ In timpul acestei lupte inv~, cerullili p3mantul se cutremlJI'lt In cele din unn~ Indra, redescoperindu-~i fortele, dupa ce a consumat"'--"W soma, reteazA capul monstrului cu vajra sa ~i elibereaza apele53 lndra nu ucide msa 0 singura data dragonul, ci in mod repetat, ~i esteru~atsail llcidame~ll~e Vrtra~iin viitor, caSaderdnnnul .~ apelor. Dmaceasta perspectiv!,Jertfireadmgonului constitui premisa~~~=;,_. pe,ntru 0 continuitate a viepi, pentru biruinta viep.i asupramortii tocmai : prin moarte, prin sacrificiu, dar nu printr-un oarecare sacri:ficiu, ci printrun sacrificiu violent

-edismul 'Ii postv.edismul 33 --------~---------------------------------------

Zeul care se preocupade bunastareapoporului este P iirhan. El este invocatcaeelcarecunOO$edrummile ~i toate carari1e,.ffind protectoru1 ~ Stapanul drumurilor. Top calatorii din perioada vedican cereauproteqie pentru a putea evita toate pi:imejdiile care ii pandeau cand se deplasau

Inluptasa,Indraprim~deseorisprijindinparteaMaru{ilor (Maruts), 0 oaste de luptatori tineri, de ~i vrsta Marl ~i puternici,


inannati cu Ianci scanteietoare, ei zboaraprin aerin care din aur. CAnd aparei, totulsecutremura;tunetuJ.,ploaialili vntul unneazadnunul lor. In timpulluptei, ei cnta, pentru a transmite puteri suplimentarezeuluiIndra. S4 Cei doi zei Aivim sunt invocap deseori in .IJgveda. Ei sunt frati gemeni, nedespaqip ca cei doi oclli, ca cele dow maini sau ca eei doi sam. Cu toate acestea, se spune desRre ei ca s-au nascut separat. Aivinii poarta grija de fertilitate ~i sanatate, ei sunt aceia care daruiesc copii sotiei unui bw-bat steril, ei fae ca laptele vaeii sa curga din nou ~i tot ei se preocupa ca fecioarele sa se casatoreasca. In acel~i timp, ei sunt medici cere~ti, care Ii ajuta pe cei boinavi ~i .pe cei suferinzi. Ei pot vindeca chiar orbi 1?i ologi. 53. S-a propus chiar 0 teorie In acest sens, confonn cru-eia tennenul vrita ar
insemna "dig" ~i ca mitul acesta reprezinta faptul istoric al distrugerii digurilor consttuite de. autohtonii din Valea Indusului de cltre invadatorii arieni. Cf. D.D.Kosambl, An Introduction to the Study ofIndian History, Bombay, Popular Book Depot, 1956, f.p.; apud H. Nakamura, op. cit., nota 21, p. 39. Totu~j, aceast! teorie pare pupn plauzibill. p4. Cei doi A.svini (literal "ciUru-etii") sunt comparabili cu dioskouroi greci sau castorii din religia vechilor romani; Cf. N. Achimescu, Istorta oft filosofia religiilor la popoarele anlice, Ia$i, Editura Junimea, 1998, p. 306. Mai sunt cunoscuti sub numele de Niisatyas.

intr-o anumita directie. De asemenea, cu ajutorul sau, oricine putea descoperi 0 p~i~ b1ll1A, zeulprotejandu-l pe respectivul ~i tunnele sale devite. Tot~seingrijea~readuca~~avitele~te,motivpentru ~,~.~!lm!t'pN.~JOI!ltY!~t()r' (paSupii). Deseon, PiBhan estecoreIat cusoarele, iarcomentatorii indieni il identificachiarcusoarele. Vishnu, care este invoeat doar in cateva imnuri vedice, pare sa fi indeplinit 0 funcpe de reglementare a ordinii cosmice. Trasatura sa esentiala 0 reprezinta cei trei p~i ~cuti prin care masoara 55 pamAntul Doi dintre ace~tia sunt vizibili pentru om, msa cel de-al treilea, eel mai inalt, 1:rmlscendeinmod absolutspatiul uman. El instituie "anul" (constAnd din patru anotimpuri - fiecare a cate 90 de zile ~i .. ,.;..-,.',,~.,.. nopti), similar unei roti care se pune in rnil?care. in lupta impotriva 56 dragonului V,Jtra, Vishnu creeaza spatiu pentru Indra Prin p~ii marl tacup de el, Vishnu creeaza spatiu pentru Indra in timpulluptei acestuia. Astfel, se afiona despre Vishnu ~i Indra ca ei ar fi cei care ar fi extins in comun spatiul atmosferic ~i cosmic. In literatura brahmanica, cei trei ~i ai lui Vishnu sunt corelap. evident Cll pWnfultul, 57 atmosfera ~ cerul, zeul fiind identificatcusacri:ficiul Preotul care aduce sacrificiul i1 imitapezeul Vzshnu, flkand eei trei ~ ai lui Vzshnu pe locul unde se sav~sacri:ficiul. Prinaceastaidentificare cu Vzshnu, sacerdotul . cuprindeaintreguniversu1:pamantul,spapulatmosfericliliceruL 0 divinitate mai aparte inpanteonul vedic 0 reprezinta Rudra, care apare la fel de neprietenos amt in relatiiIe cu ceilalp zei cat ~i Cll oamenii. El ii terorizeazape oameni prin furia sa demonica ~i ii ucide
w",

t felul de boh ~l catastrofe naturale. Avea un par nnpletit , brun P.t1Il W


55.~edaI,155,6.

. .

...

. 58

56. Ibidem, V, 5. 57. Satapatha Briihmana, 1,9,3,9 sq. 58 . .8.gveda I, 114, 1,5.

.
34
S9

",-"

India. Rd.lg1e-iHilosofie

,,edlsmulfi ,postv.edismul

35

inchis , pantecul sau era negru~i spatele ro~u. Totdeauna mnbla ~i apele, iipas, apar ocazional personificate in J.?gveda. Arienii vedici vorbesc despre ele ca despre fecioare sau zeite ~i Ie invitA uneori sA ia inarmat cu arc ~i sageti, , imbrlicat in piei de animale, ~i bfultuia prin mun-p.i, cei mai izolati ~i fioro~i. ' parte la sacrificii. Ele au puteri taumaturgice ~i purificatoare. Se crede , Caracterul malefic al acestui zeu apare ilustrat mai evident iri""" " ;~,-==~w'ca to-p.cei ce intiau in apa se' purificau. literatum postvedica. Ellocui~ In pMuri ~jungle srobatice, stApan~ Apsaras ' ~ Gandharvasreprezintadouagrupe de fiinte divine, 60 peste toate fiarele sIDbatice ~i pesteto-p. cei izolati de societateaaria.na. corelate deseori cu procreerea. Apsaras', care sunt pomenite doar Dacli ceila111 zei locuiesc undeva inrlisarit, ellocuie~ in nord, in mtmPi arareori in .8gveda, erau la inceput, in conceptiaanumitor cercetatori, Himalaya. Fiind 0 divinitate de tip contrar, Rudra nu poate participa ,-~'''~..:.w_, nimfe cere acvatice. In literatura vedica de mai tarziu, Ie intalnim la sacrificiul soma, la care participa ceilalti zei, ci are parte doar de atAt In cer cat ~i pe pamant (in lacuri,rdtni ~i in arbori). Ele erau so1iile anumiteofrandealimentareanmcatepepamant,deresturilecareram8neau acelorGandharvas~iob~uiausalocuiascaimpreunainanumiliarbori. 61 C.nd nunta~ii treceau pe l.nga asemenea arbori, Apsaras ~ ~i delatmelesacrificiisaudediferiteo:frandedinsacri.ficiilevrumnate In general, Rudra simbol:izeazaatdtin Vede edt ~i in Brahmane Gandharvas erau invocali de catre acea pentru a asigura 0 cftsnicie fericita pentru mireasa. De cele mai multe ori, ele sunt considerate tot ceea ce este haotic, nociv, imprevizibil. Cu toate acestea, el are ~i o lattri. mai "prietenoasif', fiind denumit Siva ("binevoitorul", drept fiinte prietenoase, dar alteori erau percepute ~i ca forte adverse, "prietenosul"). Este evident ca un zeu care aduce at:!tea prejudicii, se care-i pot transforma pe oameni In posedati. Tinerele necasatorite poate, to~i, de asemenea, abpne de la sav~irea ralllui. De aceea, :-0,,,,,:' erau privite ca apartinnd acelor Gandharvas. In primele zile ale , de multe ori, el este invocat s~ crute familia ~i animalele acesteia. In casatoriei, in timp ce sotii trebuiau sa traiascA in totala pudoare ~i anumite cazuri sunt elogiate calitlitile sale taumaturgice: el este eel mai . ap~tinentii sexuala, Gandharva era socotit rivalul sotului abia casatorit cunoscut dintre medici, cuno~te mii de mij loace de vindecare a ~i ilhplorat sa se indeparteze de sopa proaspat casatoritA ~i sa meargf\ la sOfia sa, Apsaras '. oamenilor~i animalelor. Diviniliifilefeminine par, In general, sa nu fi jucat un rol prea Tabloul pe care ni-l ofera.textele vedice despre divinitaple din importantin viatareligioasa din perioada vedica. Am amintitdeja despre aceasta perioada este unul foarte variat N u poate fi afirmat despre nici tmul dintre zei ca ar domina cu absoluta autoritate ~i consecventa Prthivi, Aditi ~i despre Ushas, cea mai importanta din1re divinitatile feminine. De asemenea, poepi vedici personificau diferite muri, intre panteonul vedic. Este, insa, foarte adevarat ca anumite divinitati din care locul principal il ocupa SarasvatJ. Aceasta zeita era invocata literatura vedicadomina in anmnite privinte ~i circumstante acest panteon. Daca, totu~i, am incerca sa tragem concluzia ca un anurne lmPreuna cu surorile ei, respectiv celelalte ruri din partea nord-vestica a Indiei, fiind socotita mama tuturor durilor. Ea era cea care daruia zeu este absolut suveran, pe baza modului in care apare invocat In putere de viata ~i unn~i. In literatura brahmanica, ea este identificata anumite imnuri vedice, tot la fel de bine putem constata ca in alte cu vac (HCuv.ntul"), care apare reprezentata uneori ca 0 zeitii. Chiar t I asemenea imnuri vedice este invocat un alt zeu, avand semnificatii ~i atribute diferite. Am putea chlar cita imnuri, in care 0 anume divinitate, 59. Ibidem, II, 33,5. aparent primordiala ~i predominantain alte imnuri, se dovede~e a fi 60. Satapatha Briihmana, XII, 7, 3,20. dependenta de divinitap absolut nesemnificative.
I

61. Ibidem, I, 7, 4,9.

.J.

I 1
3"6':lrtdia~'''R:eligie''1i~~rte,

Vedismul"il>OStvedismul

37

In perioadaBra.hmanelor, religia vedica s-aindreptat o~lun


spre un zeu prinCipal, un creator, Prajapati, :tara ca aceasta tendinfA sA se concretizezev:reodatainmonoteism.'Pomind de la identificarea.initialA a divinitAPlorunaeu cealalta, religia vedicaacondus mai degrabA la ideea -~''''-I" de principiu unic al lumii, ~ cum apare in literatum up~ca . S-a ajuns, astfel, la convingerea ca exista 0 realitate ultima, comparativCll care multitudinea de diviniti.\1i nureprezi.nta decat simple tonne saunume. Aceastarealitate absolutanu este una de,tip pl~_~::... 62 ci un principiu unic, impersonal, sti.\panind totul Cercetatorh ~b. ajuns la concluzia ca toti zen nusunt altceva deedt 0 emanatie a Unului ~i ca orice pluralitate este imaginara. Intr-una din Upani~ade, cand filosofului YajPiava/kya i s-a cerut sA aprecieze nurnarul zeilor, el aredus 63 ce1e 3306 divinitati la un singurprincipiutmiversal, Unu/-Totul, Brahman ''Numai drept unul trebuie privit cacel netrecator ~i trainic,64. Vechlle divinitati n-au fost niciodata eliminate complet, ele au fost mai degraba incorporate in acest principiu unic, ca fonne de ' manifestare a Absolutului indivizibil. amcI ideeade aparip.e a lucnni10r dintr-un principiu unic primordial a fost confirmata ~i ins~ita de catre ganditori, incepfuld sa se infiltreze ~i in mentalitatea poporului, zeii au ajuns sa fie considerap. ca manifestari ale acelui principiu unic. Oricum, nu s-a ajuns niciodata pana acolo ineat sa fie contestataexistc,mta ~i a zeilor. ~i semnificalia ~i prestigiullor s-au diminuat, ei ~i4au pastrat at;lumite funcp.i ~i in perioadele unnatoare.
62 . .lJgveda, Ill, 54; 8.
63. Etimologic, tennenul brahman provine din rad!cina brh - "a fi puternic", avand semnificatia de "putere", "fortAn prezenta in cantarea magici1, fonnula sacrificial! ~i rugaciune (cf. vechea nopune islandeza bragr- "poezie, melodie''), dar ~i in preotul sacrificator, care posed! acest brahman. Brahman este similar unui fluid magic, unei potente magice, cum ar fi, de pilda, mana de la melanezieni sau orenda de Ia populatiile tribale indiene din America. Vezi Fr. Heiler, Die Religionen der Menschheit, hrsg. von K. Goldammer, 5. Auflage, Philipp Reclam jun., Stuttgart, 1991,p. 144. 64. B,nadarawaka - Upaniiad, trad. de Radu Bercea, Editura $tiintifica, Bucure~ti, 1993, p. 86.

, Tocmai de aceea, monoteismul in sensul de credintA intr-un Dumnezeu personal ~i transcendent, care creeaza lumea ~i 0 proniaza pam la s~tu1 veacurilor, este prezenta doarin acele tradip.i religioase influentate de vechea credinfArevelata de Dlllnnezeul Israelului, adici1 inmozaism, cre~m i islam.
3. Cosmogonia

3.1. Cosmogonia rgvedica


Imaginea arienilor vedici despre lume este simpla. In viziunea lor, lumea ar consta fie din dona parp: cerulliii pamantul, fie din trei componente: cerul, spapulatmosferic ~i pamantul. Uneori, ei i~i imaginau ca fiecare dintre aceste trei pi.\rf.i s-ar imparti la randullor in alte trei parp componente. Pamantul era inchlpuit ca 0 suprafala tetragonala, iar mai tfuziu ca 0 ~ie inconjurata de mare. In acest univers acponau, in credinta1or, ~ cere divinizati ~i ceilalli zei. In plirtile mai vechl ale ]Jgvedei nu gasim nici un fel de mituri cosmogonice propriu-zise. Diferitele divinitali nu prezinta nici un fel de atribute privind ordinea cosmica ~i cosmogonica. Antropogonia este prezentata in diferite feluri. Uneori, se spune ca oamenii ar fi opera zeilor, alteori ca ~i-ar avea originea intr-un parinte primordial, in Manu, ~a cum este numit primul barbat, sau in Yama, intaiul muritor, care mai tfuziu va deveni stapanul impar8.tiei moqilor. Abia in anumite Parti mai noi dinl.,8gveda, in cartea aX-a, descoperim diferite imnuri cu un caracter profund speculativ, care prin ideile ~i continutullor fac aluzie la preocuparile cosmogonice ale ganditorilor din veacurile urmatoare, respectiv cei din perioadele brahmanica ~i upaniadica. Astfel, in Imnul creatiei65, universul in intregul sau apare dintr-un singur individ, din omulprimordial, din Purusha. Uria~ul primordial, Purusha, este reprezentat atat ca
65. $gveda, X, 90.

,.t.

'~'."

38

Iama.> .Religielftlos9fie

"Vedismul i' p~dismul

39

totalitate cosmicA66, cat ~i ca Fiin;A androginA. Aceasta inseamna cA , Purusha zamisle~te Energia creatoare sauPrincipiul creator feminin, Viraj, ~i apoi este wcut de ea67 Creapa propriu-zisa este produsul unui sacri.ficiu cosmic. Zeii il sacri:ficA pePurilshii, "Omul": din triIpUl'"""""'-~ :~ ...c sau tWat in bucap. se nasc animale, elemente liturgice, clasele sociale, pamantul, cerul, zeii. Cele patru caste superioare care vor supravietui
in India pana astazi nu sunt altceva decat c1asele sociale nascute din
trupullui Punlsha: din gum sa se nasc brahmanii, preotii, din bratele ~_,~.x.~,,>,. sale se ~ casta luptiitoruor, kshatriya, din coapsele saleme~~
6 vaiSya, iar din picioarele lui castasclavilor, slujitorilor, sii:ira .'
Cosmogonia rigvedica culmineaza, ins!, in profundul poem despre crealia datorata unui principiuprimordial nici existent, nici 69 non-existent Ca atare, potrivit acestei teorii, la lnceput nu erau nici I , existentul ~i nici non-existentul. De un anume existent, sub aspectul sau manifest, nu poate fi vorba. Dar aceasta nu inseam.na ca-l putem numi non-existent, fiindcA din fiinta pozitiva deriva tot ceea ce exista. . Realitatea ultima ~i absoluta, ca fundament alintregU lumi ~i existente, nu poate fi defmitii nici ca existenti, nici ca non-existenti, pentru ca Ie transcende pe ambele ~i pentru ca nu se poate spune cA nu a existat
>

66. Ibidem, X, 90, 1-4. 67. Ibidem, X, 90,5; Viriij, ca principiu creator feminin, este un fel de Sakt;, partenerul zeului Siva din hinduism. In B,hiidaraQYaka-Upani~d, IV, 2, 3, ea se c!satore~te eu Purusha. 68. Vezi lJgveda, X, 90, 12: "Gura sa a devenit Brahman, din bratele lui s-a n~scut Lupt~torul, coapsele sale au"clat n~tere Me~te~ugarului, din picioarele lui s-anascut Slujitorul". 69. Cf. ibidem, X, 129:
"Atunci nu era nici nefiintll, nici flinta; nu era v!zduhul, nici cerul cel
dep!rtat. Ce acoperea? Unde? Sub a cui ocrotire erau apele? Era oare un adAnc ~r! fund? Atunci nu era moarte, nici nernurire; Semnul noptii ~i al zilei (inc!) nu era. Liber sufIa ~ra. sufIare acest UnuI; mai presus de el nu rnai era nimic altceva".

Dici un fel de entitate fenomenala sau nici 0 acp.une70. Aici este vorba ~espre acel Unu ~i Totul, mai presus deorice, acel nici-existent nfai-non-existent, care ne aduce aminte de "motorul nemi~cat" (movens immobilis) allui Aristotel sau de acel principiu din filosofia chinezAa lui Lao zi, care este "st:ramo~ tuturor lucrurilor din lume,,71 , care este "fara de forma dar deplin, care a existat inainte de Cer ~i Pamant, ... :tara substanti, ... nesupus schililbarii, peste tot patrun.znd",
acel .LNenumit", din care "s-au nascut Cerul ~i Pm.nantul"n. In continuare, poemul vedic despre creape aminte~ ca, la inceput,exista1Ul'mtunericinWluitdeintuneric", caacel''Toterao intindere nedesl~ita de ape", .i ca Germenul asctmS in haos, ''Unul'', "s-a nascut prin putereacildurii (tapas)"73. NopuneatX1S' mai inseaJ.nna ~i "ascez!" ~i reflectamareaconsideratie pe care indienii din vecbime ~ paniastazi 0 acoroaautoritap.i ~i disciplinei religioase. Potrivitacel~ iron, stamitide cildura primordiala, a apirut "Dorintfl" (kama), care a fost "cea dintai emanape a spiritului (manasa retas),,74. Tennenul kama are deseori in sanscritiisemnificatia 't" de "dorinm sexuala", "dragoste", insi aici ea este privitaintr-oacceppunemetafizica,caunprincipiufimdamentalinevolutie, ca 0 emanape a spiritului, ca cea dintai smnanta a Conintei (manas). "Samanta cea dintai", ca emanap.e a spiritului, a Conintei, s-a divizat 75 apoi In "sus" ~i ')OS", intr-un principiu masculin ~i unul feminin . Dar creap.a secuncIara, adica creatia fenomenala, ramfule 0 enigma. Zeli s-au nascut dupii aceea76 , deci ei nu pot fi socotip. autorii creatiei lumii. Dupa ce s-a avantat in astfel de speculap.i asupra originii lumii, autorul acestui frumos Poem al creapei da inapoi, speriat parca de
.

70. cr. Satapatha-Briihmana, X, 5,3,1. 71. Dao DeJ;ng, 4; A. Waley, The WayandItsPower. A Study ofthe Tao TeChing andIts Place in Chinese Thought, New York, Grove Press Inc., 1958, p.146. 72. Dao De Jing, 25; ibidem, p. 174, 141. 73. $gveda, X, 129,3. 74. Ibidem, X, 129,4. 75. Cf. ibidem, X, 72,4. 76. Ibidem, X, 72, 6.

,.01. ,,;.",... ,,,,',


I'

4 { } I n d i a ; 'Religie"j- filosofle

"

......'-

. .
:I
~

..edfsmul'fi'postvedismul

41

propria saindraznea1lL Nici zeii, spuneeL nucunosc originealumii, i:nt:n.lcat ei ~~i suntposteriori creatiei i probabil clin-o ~nici zeul celmai mare,carevegb.eazAdininaltulceruluiasupmintreguluiunivers. . ,._-,.,-..._ .'. ,,,,., Intr-un alt iron al creapein, poetul 11 caut! ~i 11 invoca pe zeul primordial, pe creatorullumii: "La inceput, el a apmut ca Embrionul de aur (hiranyagarbha). Ciind s-a nascut, el singur era stapiinullumii. El tinea pamantul i acest cer acolo sus. Cine este zeul pe care 1l'ebuie xl' . pnn . sacn 'filClU . ?" 9.. urmatoare ~ 1 __~, ___,,_,_ Sa:,;,cmsttm. ',._ ill e versun. sunt enumerate meritele acestui zeu, fiecare vers incheindu-se cu intrebarea: Cine este zeul? ~.a.m.d. in ultimul vers, care este probabil un adaos, facut la 0 data mai t8rzie, p~ in fine, raspunsul: zeul cautat este: Prajizpati.
3.2. Cosmogonia brahmanicli
j I

Zeul Prajiipati este, dupa cum am amintit, 0 divinitate specificA epocii brahmanice. Mai mult, el este figura cen1l'ala a literaturii brahmanice, unde apare deseori cazeucreator sau ca divinitate supre.m3. Specu1atiile cosmogoniceaparutepela~tul perioadei vedicevorevolua mai departe in perioada brahmanica. Figurile ~i principiile cosmogonice revendicate in perioadele anterioare vor fi acum core1ate ~i identificate cu Prqjizpati. Acestadevine Embrionul primordial, "divinitateaprimordiala" sau Purusha, "Omul" primordial. 1n1l'-un imn citat mai inainte din 78 weda , am observat ce semnificatie are asceza (tapas), ca principiu dosmogonic. Din Brizhmane a.flamcAPrqjiipati, care lainceputera~, a creat cele trei lwni prin asceza (tapas). Un alt exemplu care ilustre82-A puterea ascezei il gasim intr-un mit cosmogonic din Satapatha:.1_ 79, fundamentatpeImn . ul amintit . . din ~\5ye Dr.." da80 Aiclsespune . BrUrtmana ca, laincepUt, acestpamantnu emnici ''fiinta'' (sat), nici ''nefiinta'' (asat); exista doar Con~iinta (manas), care-~i dorea Sa se manifeste ca ceva
77. Ibidem, X, 121. 78. J.?gveda, X, 129. 79. Satapatha-Briihmana, X, 5, 3. 80. J.?gveda, X, 129.

concret, care cliuta un sine (atman) propriu, l!ji dorea sase individualizeze. Astfel, a apelat la exercipul ascezei ~i a cfipMat 0 fonnii manifes~ din potenpalitate a devenitrealitate. Tot inSatapatha-Briihmana81 descoperim o reluarea conceppei rigvedice despre Embrionul de aur (hiranyagarbha). Potrivit textului brahmanic, 1a inceput,nu existadecit 0 masiihaoticlideape. Ele ~i doreau un singurlucru: sa se inmulteasca. AureU$it sa-~i indeplineasca aceasta doifufa prfu asceia (tapas), in Unna cArehi a apanit un ou de aur. Anul nu exista incain acele vremuri.1n decursul de un an, ouI de aur a plutit peste ape, dupa care din el s-a nascut'un om, Prajizpati. EI a destacut oul de aur, msa atunci nu existaincAnici 0 portiune de uscat pe care sa se ~ze. Dupfi un an, Prajapati a cautat sa vorbeasca ~i a spus: "bhiih", ~i prin acest cuvant a aparut pamantul; apoi a spus: "bhuvah ", aparand vazduhul, spapul atmosferic; in cele din unna, a spus: "suvar", dupa care a aparut cerul 82 Aceste trei cuvinte rostite de ca1l'e Prajiipati, afinna.mai departe textul brahmanic, constituie laolalta cinci silabe. Din ele a Iacut Prajizpati cele cinci anotimpuri ale anului: primavara, vara, anotimpul ploios, toamna ~i iama. Legat de semnificatia oului cosmogonic, trebuie retinut cA ~i astazi, in foarte multe locuri, oul este adaugat la simbolurile ~i emblemele 83 reinnoirii naturii ~i vegetatiei , pentru ca toate aceste embleme ale vegetapei ~i mai ales ale Anului Nou rezuma, intr-un feI, mitul creapei periodice. Prin urmare, in asemenea ansambluri mitico-rituaIe, ideea
8] . Satapatha-Brahmana, XI, ].6. 82. Motivul oului eosmogonie nu reprezintli 0 caraeteristiea exclusivl1 a spiritualitlipi indiene, el fiind prezent ~i in Polinezia, lndonezia, Iran, Grecia, Fenicia, Letonia, Estonia, Finlanda, laanumite populatii din Africa Occidental a., in America Central! ~i pe coasta de vest a Americii de Sud. Centrul de difuziune a aeestui mit trebuie cAutat, probabil, in India sau Indonezia. Vezi M. Eliade, Tratat de istorie a religiilor, p. 378. 83."J:)e pildli, brazii de Anul Nou sunt impodobiti, intre altele, eu oua sau eoji de.oul1. Vezi mai pe largibidem, p. 378-379.

42

India.'ReHgie,iftlosofie

.t ,r ....
~

Vedlsmul fipostvedismul
86

43

de bazanu este '':n.ru?terea'' ca in cosmogonia brahmanica., cirepetarea ntl$terii exemplare a Cosmosului, imitarea cosmogoniei 84 Exista multe asemenea exemple de folosiri rituale ale oului care ihlstreaza faptUlca oul ganmteazaposibilitatea de a se repeta actul cosmogonic primordial, crealia Amintim, mai intai, rolullui in ritualuri1e agricole, care a supravietuit pana in zilele noastre. De pildli, pentru a facilita incollirea seminlelor ~i cre~terea plantelor, laranul .,-~~ finlandez trebuie sa poarte un ou in buzunar pe durata semanatului, sau sa ~eze un ou sub brazda. Estonienii consuma~i ei ouain perioada aratului, iar suedezii arunca oua pe cfunpurile arate. D1nd seamana inul, germanii ii adauga uneori oua sau a!}eaza un ou pe camp, sau consuma oua cat line semanatul. Tot la germani exista obiceiul de a pune in aratura oua sfinpte de P~e la biserica8S Interesul pentru inlelegerea procesului crealiei in literatura brahmanica este, indiscutabil, mare. Dupa cum s-a putut observa, autorii din aceasta perioada preiau ~i dezvolta. mm departe, in general, speculatille cosmogonice rigvedice. Ei cautA unitatea existentei, unitatea Cosmosului ~ manifesm tendinta de a-I considera pe Prajiipati drept principiul primordial ~i unic. Cu toate acestea, linia aceasta nu devine predominanta Pentru foarte mulp autori, preponderentaramanejerifa:
jertfa caforlo. creatoare, j erifa cafactor ce dinamizeazii fntreaga existen!ii, intregul univers. Pentru teologii preocupati de sacrificiu, desigur, Prajiipati este acel "Unul", prezent inca de la inceput ~i chiar

,...:.

Din aceasta perspectiva, Mircea Eliade .remarca excelent faptul camitul ~i imaginilesaletraduc cosmogonia bmhmanicam termeni biologici; in genere, dat fiind modullor propriu de a exista, lumea ~i viala se epuizeaza, au un s~it, prin chiar durata lor. in caZul de fa~ 87 Satapatha-Briihmana vizeaza tocmai epuizarea lui Prajiipati: "Dupa ce Prajiipati dase la iveala vietuitoarele, is-au destacut incheieturile. Or, Prajiipati este, desigur, Anul, ~i incheieturile sale sunt cele doua ilnbinari ale zilei cu noaptea (adica aurora ~i amurgul), luna plina ~i luna noua,precum ~i inceputurile anotimpurilor. EI nu putea sta in picioare cu incheieturile destacute". in aceasta situalie, reconstituirea lui Prajiipati, mai precis a trupul'ui sau cosmic, se va rea1iza prin sacrificiu, adicainalf.9,nd un altar sacrificial, pentru ca el se identificacu acest altar ~i cu sacrificiul in sine88 Preopj 11 realcatuiesc pe Prajiipati, il "aduna" (saIJlSki) tocmai prin faptul ca zidesc stratLp:ile de caramizi care constituie aharul. Concluziaeste foarte evidenta: fiecare sacrificiu repeto. actul cosmogonic primordial garanteaza continuitatea lumii pentru anul viitor. Prin altarul reconstruit, prin Prajiipati re-articulat, lumea i~i pastreaza viata, armonia ~i fertilitatea, ~a cum le-a dobandit prin actul creapei. ,

3.3. Cosmogonia upaniadica

inainte de creape; dupa creape, el se identifica cu intregul univers ~i cu viata de pe pamant in formele ei cele mai variate; el este in ace1a!i'i timp creatorul ~i creapa, intr-o manier! absolut panteista sau panenteista. Totodata, dupa cum am vazut, el se identifica cu "anul", respectiv cu timpul (kala). cutrecutul, eu prezentul, dar ~i cu viitorul. insa, in opinia acelo~i autori brahmanici. el este identic in acela!i'i timp cusacrificiul. Sacrificiul reflectaritmul cosmic. Prin sacrificiul adus regulat, Prqjiipati ~ redobandete unitatea ~i-~i poate continua, astfel, acpuneacreatoare.
84. Ibidem, p.379. 85. Ibidem, p. 380.

Speculaliile cosmogonice, incepute in J.?gveda ~i continuate in Briihmane, i~i gasesc forma finala in Upani~ade. in aceste texte se folose~e ca expresie pentru principiul suprem al existentei nopunea 89 de Brahman Am intalnit acest termen in cosmogonia rigvedica cu semnificatia de forta misticpa care da putere cuvantului sacru, care eficientizeaza formula sacrificial!. in Briihmane, nopunea prime~te 0 86. M. Eliade, Istoria credinlelor # ideilor... , I, p. 240-241.
87. Satapatha-Briihmana, I, 6, 3. 88. Ibidem, X, 4, 2. / 89. Cf. Bradiiraqyaka-Upanifad, II, I, 20: "A~a cum ~i-ar dep!na p~ianjenul firul, ~a cum din foc se tllspfuldesc scfultei m!.runte, la fel din Sine (Brahman, n.n.) se tllspl:lndesc toate sufletele; toate Iwnile, top zeii ~i toate fiintele"; vezi ~i ibidem, N, 1-2; Chiindogya-Upani'ad, ill, 18, 1-6; VIT, 1; 1bitti'iya-Upani{lad, II, 6.

1 I

...&.

44

Indfa'; 'Reiigie "1i-i'UR$()fte .


~".....

.: * . -T"_..

.... ,'. ~,6 ;;.;;- ?


~

semnificalie ~i mai importanta: princijpiul desemnat de ea devine perechea impersonaHl a unui Prajiipati personal. In Upani~ade, Brahman este fO$ creatoare ~i purt:atoare de existenta.: "El este eel ',.".;.~,,~-,---~ din care apar toate aceste fiinte; cel prin care ele traiesc dupa ce au aparut; celln care ele intrA cand mor; pe acesta trebuie sa incerci sa-l cuno~ti, acesta este Brahman,,9o. Prin urmare, Brahman este Totul, el este tot ceea ce cuno~tem sau am putea cuno~te, dupa cum tot el _ _,_este: acela care transcende orice forma de cuno~tere, cel care se 91 plaseazA dincolo de limitele cuno*rii noastre Totin Upani~ade,ideeadeBrahmanein1ocuitasaucuplatacu notiunea de litman, avand semnificapa de "Sine" ~i reprezentand atat Sinele universal cat ~i sinele individual. Cu a1te cuvinte, existaun principiu unpicator universal, care da viatA Cosmosului in ansamblul sau, dar ~i un sine al omului, al tuturor fiintelor~ lucnuilordin aceast:alume, emanatdin litman-ul universal asemeneascfulteilor din foe. ."'''<. -" '~.__ ._ . Atman-Brahman l~i manifesta prezenta in intregul univers: "El este eel care indepline~ to~ dore~e to~ miroase totul, gusta totul, cuprinde universul, tacut, nepasator,,92. "Alman este sus ~ijos, in vest ~i in est, in sud ~i in nord; litman este aceasta intreaga lume,,93. 94 Din el rasare soarele ~i tot in el apune , toate regiunile eerului sunt organele sale95 , eele patru regiuni ale lumii (est, vest, sud, nord), eele patru parp ale lumii (pamant, attnosfera, cer, ocean), celepatru lumini ale lumii (focul, soarele, luna, fulgerul) ~i eele patru sufluri vitale (resp~e, ochi, urechi, manas -co~ta) sunt eele ~sprezece parp ale sale9 .
90. Taittiriya-l)pani~d, III, 1.
9 I . Cf. BthadiiralJYaka-Upani$Od, II, 3.
92. Chtindogya-Upaniiad, III, 14,2. 93. Ibidem, VII,25, 2. 94. BradiiralJYaka-Upani~ad, 1, 5,23. 95. Ibidem, IV, 2, 4. 96. Chiindogya-Upaniiad, IV, 4-9; cf. Mundaka-Upani$Od, II, 1,4: "Capul siiu este focul, ochii - luna ~i soarele, Regiunile cerului - urechile, Vocea sa este revelatia Vedei, Vantul este sufluI sAu, inima sa -Iumea, picioarele sale - pihnAntul, EI este Sinele IAuntric din toate fiintele".

..

"Vedismulfipostvedfsmul

45

.:

I
f
;
f

Pomind de la etimologia termenului sanscrit, s~!i, creapa trebuie perceput~ ca 0 eliberare, 0 revarsare, deci, ca 0 aparitie a lumii din litmcm-Bruhman. Aparent, acest lucru intra in contradicpe cu invatatura ftmdamentala despre realitatea unica ~i absolu1A a lui Brahman. De aceea, doctrina despre creatia lumii, pentru ca lumea sa nu apara ca fiind opusa lui Brahman ca altceva, sustine ca insu~i Brahman, dupa ce a creat lumea, a intrat in ea ca suflet, ca Sine al 97 acesteia ; el a intrat In ea ca un "Sine viu" (jiva litman,sufletul individual) ~i "a des~urat nume ~i forme,,98. B,hadlirawaka Upani{lad afirma ca Brahman a plasmuit organismele ca pe ni~te "cetali" (puras) ~i a intrat apoi in ele ca cetatean (purusha, adica ca suflet)99. Asemenea re~edinte, in care el a intrat ca suflet individual, sunt de acum toate fiinte vii, ~adar toate plantele, toate animalele, top ... 100 oameml ~l top. zen . prezentare miticA a genezei neamului omenesc ~i a specillor animale 0 regasim limpede descrlsa in Bthadiirawaka-Upani{ladlOl. La origine, litman este Fiinta androgina, Dici barbat Dici femeie, ci unitatea inseparabi1a a ambilor, care se scindeaza ulterior, iar prin procreere ajunge din nou la unificare. Dupa aceasta, femeia fuge ~i se ascunde rand pe rand in diverse specii de animale. insa iitman 0

j I

97. Cf. Bthadii.ralJYaka-Upani~d, I, 4,7: "Acel (iitman) a intratm ea (m Iwne) pAnl1 in vArful unghiilor"; vezi ~i Tailtiriya-Upani~ad, II, 6: "Dupii ce a creat-o, el a intrat in ea". 98. Chiindogya-Upani$Od, VI, 3,3. 99. Vezi B[hadarawaka-Upani~d, II, 5,18: "Ca pe ni~te cetl1ti el a ~cut bipezii
~i patrupedele la fel ca pe ni~te cetati;
Iar m cetati el a intrat ca pasiirea m zbor,
in ceta.ti el a intrat ca cetAtean".
100. Mundaka-Upanifad, II, 1, 7:
"Din el nascutu-s-au de multe ori ~i zeii
~i raposatii, oameni, vite ~i pasl1ri tot din el..."
Cf, mai pe largAitareya-Upani$Od, III, 3. 101. Btf;,adiiralJYaka-Upani$Od, I, 4, 3-4.

. .

.~....

46

India;- Religie1i-rIlosolie

. -"';'--_ ..-- ...-Vedismul


J

.'

1.ll1lWre~ prin toate acestea ~i zamisle~ astfel indivizii fiecarei specii

de animale.Dincolo de orice speculatii care s-au t3.cut pe aceasta tem~ mitul i~i propune sane sugereze ca toate fonnele de animale au 0 .., -;;'na1:tlra identica cu cea a omului ~i, ca ~i el, sunt in1rupmi ale lui litman. Conc1uzia finala care se poate desprinde este ac~i ca ~i in
cazul cosmogoniilor anterioare: fie eli se raporteaza la 0 entitate personala.(Purusha sau Prajlipati), fie la una impersonala (Oul de .~""""..". Aur, Vnu-l, Brahman sau litman), toate cosmogoniile vedice sau post-vedice sus/in existen/a unei stari primordiale unitare ca sursa a p/uralitli/ii. Creatia nu este altceva decat 0 transformare, 0 manifestare a unitatii primordiale.

I .
J

i.
.4

4. Probleme de doctrina
4.1. OmuL Elemente dejiziologie # psihologie

In literatura upani~adica, actul procrearii apare, in general, ca


o Indatorire religioasa, fiind prescris alaturi de Ins~irea ~i predarea xl03 T/' -1 .102 D . e1este d escns . a l ' ca 0 acp.une . 'fiCl 'ali:1 yeUez . eseon, egonc, sacn Discipolul care ~i-a incheiat stagiul de ucenicie pe langa un maestro !]i pleac, este Indnnnat sa poarte de grija ca genealogia neamului sau sa nu se intrerupa 104. Dupa moartea tataIui, fiul nu numai ca va sav~i lucr8rile sacre in locul aceshlialOS, ci vafi acela prin care parintele sau va continua sa existe in aceasta lume I06. In plus, un intreg capitol din B,hadliralJYaka-Upani{ladl 07 ne ofera instrucpuni clare privind modul incare cineva poate procrea unfiusau 0 fiicaavandanumite~; acest
102. Taittiriya-Upani{)ad, I, 9. 103. Cf, Chiindogya-Upani{)ad, III, 17,5; V, 8-9; Bihadarawaka-Upani$ad,

VI, 2, 13;VI,4,3. 104. Taittiriya -Upani$C1d, I, 11. 105. A itareya-Upani$C1d, II, 4. 106. Bihadiirawaka-Upani{)ad, 1, 5, 17.
107 ,Ibidem, VI, 4.

~.postvedismuJ 47 .. capitol seconstituie in epilogul instruirii religioase ~ d.iscipolului inainte de a se desparp de ucenicie ~ amtmin viata de familie. Desigur, ulterior, in contrast cu aceste conceptii care preScriu procreerea in randul indatOririlorreligioase;-apare-o'tendiiifii ascetica pronuntata, potrivnica acesteia. De pilda, In B,nadaraQYaka Upani{lad. se spune ca brahmanii care I-au cunoscutpe AtmCln renunf! la dorinta de copii, avere ~i lume, ei nu aunevoie de unn~i, pentru ca sme1e lor se identifica cu aceasta lume: "Ce vom fB.ce cu odmslele, cand '" ale noastre sunt Sinele (litman) acesta.., Desprinzandu-se de dorul feciorilor, de dorul averi10r ~i kle dorullumii, ei duceau viatAde ~tori. caci dorul de fuciori este dorde averi ~ dorul de averi este dorde lume,,108. Textele upani~adice insist! inclusiv asupra perioadei de gestatie. Aceasta este evaluata la "zece luni (lunare)", dar poate fi la fel de bine mai scurta sau mai lun~ 109. Ni se oferli chiar deta1ii privind " dupa 0 noapte, , emb' evo1 U!la nonullIOA......c.I" Ul J"'\1)Ue ,m unna S!. J.ecundatlel, apare un "nodule!" (0 celula). dupa~pte nopp 0 "vezica", in intervalul de dona sap.tam8.n.i un "bulgare" (adica un corp de dimensiunile unei portoca1e), dupa trei luni se contureaza membrele inferioare, in luna a patra gIeznele, abdomenul ~i coapseIe, in luna a cincea coloana vertebrala, in luna a !]asea gura, nasul, urechile, in luna a ~aptea fa1Jul prime~te "sufletul" (jiva), in a opta organogeneza dej a sMa incheiat. De asemtnea, textul ne ofem date privind conditiile care detennina sexul, integritateacoxporaIa ~i nUID3rul fetilor: daca predomina "samanta paterna", viitorul tat va fi de sex masculin, daca predomina "samanta materna" unul de sex feminin, iar daca exista un echilibru intre ambele gene, atunci fatui va avea caracter hennafrodit, bisexuat; daca "sufletul este toropit, iau fiinta orbi, oIogi, coco~ati ~i pitici". Daca celula embrionala se divide in doua, apar gemenii. Textul mai adauga ca, deja in luna a doua, fatui devine co~ent ~i l!]i amin~e de existentele

108. Ibidem, IV, 4, 22; cf. ibidem. III, 5,1. 109. Chiindogya-Upani$ad. V, 9. 1. 110. Garbha-UpanitJd, II-IV.

.....

48
'indhr~-Religie'p'filosofie '4..;..~.-~

..
~

sale anterioare, de faptele sale bune ~i rele III, eu toate acest~' in cazul unei ~eii nonnale, "~ungand la poarta parpIor sexuale, chlnuit prin stransoare ~i, abia nascut cu marl dureri", fatuI inW intr-o. stare de anamnezA totala, el nu-:]i mai aduce aminte de ~le ~i de morple sale anterioare~i nu mai are cuno~tinta de faptele sale bunp ~i rele. Din momentul in care este conceput ~i se n~e, trupul noului tiAscut este muritor, devine 0 virtuala prada amorPi. In ace~i timp, insa, el este saI~ul Sinelui (iitman) celui nemuritor ~i neintrupat. Intrupat (gandind ca acest trup sunt eu ~i ca eu sunt acest trup), Sinele este cu adevarat pradA pIacerii ~ nepIacerii. Fiind intrupat, nupoate evitapl8cerea ~i neplacerea; dacA este insa neintrupat (cand e ca este distinct de tru~), acesta ramane imun la Olice sentiment de satisfacpe san insatisfacpe II , Corpul omului consta ~i el din trei elemente, asemenea corpurilor materiale din lumea exterioara (h:rana, apa, foe) 113. Hrana, potrivit textului upani-adic, odata consumata, se descompune in trei parti. Partea cea mai groasa devine excremente, partea mijIocie se transfonna in carnea omului, iar partea ~amai:fina se materializeaza in ganduri (manas). Tot la fel apa, odatii. bau~ se divide ~i ea in trei parp. Partea mai grosiera devine urina, cea mijlocie devine sange, iar cea mai finase transfonna insuflu (priina). Infine, focul se desface ~i elin trei parp: partea sa mai groasa devine oase, cea mijIocie mMuva ~i cea mai subpre glas (viic). Confonn textelor upani~adice, inima este centrul vietH con~tiente, sediul con~tiintei (manas) 114, in inima raman organele sufletului in timpul somnului ll S ~i tot acolo se regrupeaza in momentul moqii 116; de asemenea, prin inima se cunosc fonnele 117, se cuno~te
III. Cf. Aitareya-Vpani~d. II, 4. 112. Vezi Chlmdogya-UpaniiQd, VIII, 12, 1,4-6.
1113. Vezi ibidem, VI, 6-6.
114.Aitareya-Upan~ad, 1,2,4.
115. B;hadaraQYaka-Upanifad, II, 1, 17.
I 16. Ibidem, IV, 4, 1.
117.lbidem, III,9.20.

i
l

......V edismulfipostvedismul

49

1;

'f .
.....
1,

i
i

j 1

credtnta. se procreeaza fiul, se cuno~te adevarul, ea saJ.~1uie~e logos-ul (vac) 118. In fine, inima reprezinta sediul empiric al Sinelui (iiJ;(nan) ~ implicitalluiBrahman: "Inspatiuld.inlauntrul inimii ~ eI, carmuitorul Totului, stApfulul Totului idomnul Totului,,119.. De~i sediullui Brahman-atman se afla in trup, respectiv in inim8., to~i ulterior descoperim descrieri foarte pesimiste ale trupului ~i componentelor sale; in diferite texte, trupul este prezentat ~a fiind lata valoare, efemer, supus momi, purl~i simplu_ridiculizat i desconsid~mt:-"k ~;~;t tnip lip~it ci~ ~i~;, mirositor, din oase, piele, tendoane, maduva, came, srunantA, sange, mucozitap., lacrimi, urdori, excremente, urina, fiere ~i flegma aruncate la un Ioc - cum s-ar putea savura doar bucurie!" 120. De obicei, se considera ca omul in viata se constituie din cinci organe ~ functiuni senzoriale, respectiv din ochi, urechi, ganduri, voce (cuvant) ~i respiratie. Acestea sunt desemnate ca "sufluri vitale" (prima) 121. Aceste cinci organe sau funqii centrale sunt amintite, to~i, frecvent impreuna cu altele, cum ar fi limba, pielea, gustul sau . sentimentul. Descoperim in textele upani~ce chiar 0 disputa privind ierarhizarea acestor organe in fimctie de importanta pe care ele 0 au in viata omului. De pilda, in BlhadiiraQjlaka-Upani!jaaI 22 , "suflurile
I

trit

j
..

118. Ibidem, III, 9. 21-25. 119. Ibidem, IV, 4, 22. 120. Maitriiyani-UpanifCId, I. 3. Cf. Atma-Upani~d, I: "Acel Sine, in care SWlt piele, oase, carne, mliduva, par, degete, policar, ~ira spinarii, Wlghii, glezne, burta, ombilic, orgEme genitale, ~olduri, coapse, obraji, sprancene, fronte, bra{e, coaste, cap, vene, ochi ~i urechi, care se na~te ~i moare, acesta se nume~te Sinele exterior". Maitriiyani-UpanifCId, 111,4: "Acest trup, generat, prin impreunare, crescut in pe~tera (trupul mamei) ~i ie~it pe poarta urinei, este 0 ingrl:lmadire de oase, unse pe deasupra cu carne, inconjurata de piele, cu fecale, urina, flegml:l, mliduva, griisime ~i slMinli ~i wnplut cu multe boli ca 0 trezorerie cu comori". 121. Cf.B{hadiira.r;yaka-UpaniiQd, 1,3,2-6; 1,4, 7; II,2, 3; Chandogya-Upani~d, 1,2, ;:-'P; II, 7,1; II, 11, I; III, 18, 1-6; VTII, 12, 4-5;Kena-Upani~d, I, 4-8. fi2. B,nadaroQYaka-UpaniiQd, VI, 1.

'f" I
50
,lndia.,"R-eHgiefi-filosofie
"-i-~.--.-.-V-edismuli-postvedismul ;a

..
:,

51

vitale" (pr[ma) int:ra in conflict,fiecare dintre ele revendicandu-i in fata lui BrcihmcJn primulloc in aceast! ierarhie. Brahman decide ca eel mai important dintre ele este eel care, prin absenta, poate provoca moartea trupului. in final, se ajunge laconcluziaca sUflu1, respiratia I (pra1JCl) este organul vital central, el fiind identic cu viafa. De~i prana a fost identificat ca cea mai importanta funcpe senzoriaHi a trupului, se pune to~i mai departe intrebarea, daca nu cumva in spatele acesteia se mai afta 0 alta funcpe, un principiu fundamental, care domina toate funcpile senzoriale organice: "Cine sunt ell, oare, atunci cfu1d vocea glasuie~te, cand se respira prin suflll, cand cu ajutorul urechilor se percep sunete, cand cu ajutorul pielii aparsenzap.ile..,?,,123.IncapitoIulalID-leadinKaushilaki-Upani:;ad, ni se relateazA ce se intfunpUi cu fiecare dintre funcp.ile senzoriale in momentul in care omul are un somnfara vise saudupamoarte. Gandmile I-au parasit, el nu mai aude, nu mai vede, nu mai vorbe~te, nu mai rap.oneazA. EI a devenit una, s-a contopit cu "suflul vietii" (prana). Cuvantul, vazui, auzul ~i rapuneaimprelUl8.cu fimctille lor se contopesc cu prana. Acest lucru demonstrea.za. faptul ca un anume "ceva" supravietuie~e momentului in care fimctille senzoriale intra in aotivitate sau i~i inceteazaaceast! activitate. Pe de alta parte, vechii ganditori releva semnificapa somnului predominat de vise. In sorno, mintea se simte ca ~i cum s-ar bucura de mai multa libertate ~i-i demonstreaza evident fortele de perceptie ~i actiune. in starea de veghe, vointa co~ent! protejeaza legatma strfulsa dintre nervi ~i creier, dar in timpul somnului vointa con~ienta trece in stare latent! iar organele sale se izoleaza unul de celaIalt ~i acp.oneaza liber124
123. Aitareya-Upani~ad, I, 3, 11. 124. Vezi Prasna-Upani$O.d. IV, 5: "Colo, in vis, acea divinitate (mintea), plitrunde (anubhavatl) Mru-etia. Ea vede din nou tot ce-a fost v~t, aude din nou tot ce-a fost auzit. $i ce-a fost v~t ~i ce n-a fost vazut, $i ce-a fost auzit $i ce n-a fost auzit, ~i ce-a fost cunoscut intuitiv $i ce n-a fost, ~i ce e bine ~i ce e rau, ~i orice-a fost trait pe orice taram ~i-n orice vl1zduh, ea riie:te din nou :i din nou; ea vede tot, vede tot".

,I

1
,....ot.".

i , !

t j j

In acel~i capitol al ill-lea din Kaushilald-Upani~d, se subliniaza ca fiecare dintre functiile senzoriale ale omului este absolut . dependent! de con~tiint8. sau de cuno~tere (prajFia). Ele nu pot ~niciodat! finicpona iri BfaraaceStiri prniCipi1l. inacest c6ntext,prana ~i prajFia sunt identice. Prin unnare, eele douanopuni reprezint! cele doua dimensiuni ale acelui~i fenomen, respectiv un principiu fundamcrntal, aflat la temeliafiecru-eia dintre fimctille senzoriale, pe care I::.arn: pUtea numi~:'sut1et!! ..Acest capitol profund din Kaushilaki Upani{!ad vizeazA tocmai aspectul amintit: "Acest suflu al viep.i este Sinele care consta din cuno~ere, este fericirea, el nu este vechi, ci nemuritor..., este propriul meu Sine (atman)". Tennenul atman are aici semnificapa de "sine" sau '~suflet" al individului. "Sinele" sau "sufletul" omului este:fuctorul care sta 1a temelia funqiunilor senzoriale ~i cel care intennedia.za.legatura intre aceste functiuni, de~i el ramaneinvizibil 125 Ca ~i in cazullui prana, atman este corelat cu cuno~erea; el const! din cuno~tere (vijiiana), el este Fiinta reprezentand luminainterioara a inimii. Ca purtator i suport al cuno~terii, atman poate recuno~e toate lucrurile, dar ra.mane in acel~i timp incognoscibill 26 , Totodata, atman este cu mult mai mult decat Sinele sau "JMIetul" individual; el este ~ fundamentul existentei, Sineletmiversal12;.
125. Bthadiira.pyaka-UpaniifJd, I, 4, 7: ''Nimeni nu-I vede, clici el este neintreg: rAsuflfuld, numele,sau este suflu (prlina); vorbind, glas (viic); vl!.zAnd, vw>; auzind, aUD>; gfuldind, gand (man as). Acestea nu sunt decat nurnele actiunilor (karman) sale. Cel care mediteaza la unul cate unul din ele, acela nu ~tie. Ci1d el este neintreg prin unul cate unul din ele. Sli mediteze la el ca "Sine" (iitman), cad to ate devin aid unul. Ceea ce trebuie unnarit in Totul este Sinele, caci prin el se ~tie Totul", 126. Ibidem, III, 4, 2: "El este Sinele tau atotlauntric ... Nu-I poti vedea pe va.zatorul vederii; nu-I poti auzi pe auzitorul auzirii; nu-l poti gfuldi pe sanditorul gatldirii; nu-I poti cuno~te pe cunoscatorul cuno~terii". 127.Aitareya-Upani~d, I, I.

I !

I ,

"

52

India.--R-eligie",i' rBosofie

Acest lucru presupune ca iitmanfji Brahman sunt identici. At1i1Un..ul similara, C1UllVa, conservarii energiei fizice. Nu se poate pierde absolut
pe care il poarta omul este identic cu principiul suprem al eXisten"tei,,' nirnic din ceea ce ne asu.rnam printr-un act savSrfjit; nu ni se atribuie
Cll Brahman: "Sinele (iitman) meu dinlauntrul inimii este Brahman. , nimic fma sa fi facut ~i flm':i sameritmn131.
Cu el rna voi contopi dupa moarte,,128. ",."., ~'~"'''-'~'''"''''''~----'-'''-''- f"-""'-~~""'~-~-' Cei care insista~i mai multpe legeakannei sunt, indiscutabil,
1 autorii upani~adici. Cand a fost intrebat despre destinul mortilor, 4.2. Mlintuirea ca eliberare. intre karman $i sa1flSIlra" Yajiiavalkya a raspuns interlocutorului sau: ia-rna de mana, draga , II A:.~~~~~~a! Ac~~~o;olIl ~~ n~::u noi ,doi; nu aici In faJa lumii. , Datorita iluziei (maya), ornul confera valoare lumii materiale,_i...----D"ep~4.u:se, celdQl au stat de Yorba. De-au grmt despre ceva, in permanenta schimbare (anicca), in Ioc sa-fji concentreze atentia ! nurnai despre fapta (karman) au grait; l;i de-au prea.marit ceva, n1Ullai asupra Sinelui vefjnic ~i nepieritor. EI trai~e intr-o stare de ignoranta fapta auEreamarit-o. Intr-adev~, devii bun prin fapta bun! ~i rau prin cearea" 32. Ornul este, in viziunea upani~adica, produsul propriilor derivata din necunoafjtere (avidya) ~i face ca atman sa ramana prizonierin iluzia experientei materiale 1 9. Ca 0 consecintda ignorantei sale fapte. Existenta sa se reflecta intocmai in calitatea acestora: "Se apare in plan spiritual un proces similar legii acpunii l]i reactiunii in mai spune: <<Omul (purusha) este rodul dorin!eD>: prec1Ull Ii este dorinta, lumea fizica, proces numit karman. 1 astfel Ii este ~i stradania; precum ii este stradania, astfel fji faEta ce In Briihmana, tennenul karma ("fapta") semnificli activitatea J raptuie~e; fapta ce raptuiefjte este ~i cea din care se infrupta,,1 3. rituala ~i consecintele eibenefice, avand in vedere ca, dupa rnoartei'~"'l""""'''''"'"''''':--''"'''~''''''' Faptele omului sunt un fel de foI1e autonome, care dupa sacrificatorul are acces in lumea zeilor. Trebuie retinut, insa, ca orice . moartea trupului acponeazamai deparre, detenn.in8nd destinul acestuia. . Nu este yorba atat de lumea de dincolo, de "lumea parinplor" (pitpoka) actiune, prin simplul fapt ca dobnd~e un rezultat, se integreaza intrIn care respectivul intra, cat de influenta faptelor asupra unei noi o serie nelimitata de cauze fji efecte l30 Afja cum jertfele aduc sacrificatorului rezultate bune (bunastare, acces in lumeazeUor etc.), existent e pamantefjti. Upaniadele invata ca fiecare individ tot la fel celelalte fapte ale sale cer 0 :fructificare, un rezultat, produc ~l transmigreaza de la 0 existenta 1a alta (salpSiira) fji ca fonna existentei consecinte, care-l impiedica sa intre in lumea zeilor sau lirniteaza sale imediat unnatoare este deterrninata de sumafaptelor sale saV'Srfjite .1 In existenta anterioara 134. In Chiindogya- Up'ani.ffiCld135 apar descrleri existenta sa acolo, 0 bligandu-l sa se intoarc~ intr-o nollA experienta

,:.. ,

,....:.~-.-.~"o-,.. Ved.ismuJ. i,postvedismul

i i

53

I.J

'

de :iata. spre a culege roadele acelor fapt~. In vn:u~eaAka:m~i, orlce actlUne are automat un efect asupra sublectulw savarfjltor. Legea karmei nu face altceva decat sa aplice legea cauzei l]i efectului, sau principiul conservarli in plan moral. Conservarea valorilor morale este
128. Chandogya-UpanifC/.d, III, 14,4. 129. Ibidem, VIII, 3, 2: "A~a cum nu pot gasi 0 comoara de aUf ingropata cei care nu-i cunosc a!?ezarea. de~i umbla mereu pe deasupra, la fel nu g!sesc toate fllpturile lumea lui Brahman, d~j ajung zi de zi la ea, caci ii impiedica in~elaciunea". I ' 130. Cf. Satapatha-Brahmana, VI, 2, 2, 27; ibidem, XII, 9, 11; II, 6.

!
i

!
!
!

131. T.M.P. Mahadevan, Outlines ofHinduism, Chetana, Bombay, 1960, p. 59. 132. Brhadiirawaka-UpanifC/.d, 1ll,2, 14; 133. Ibidem, IV, 4,5; cf. Ibidem rv, 4, 6:
Acol0 merge inllintuitul 0 datA cu fapta (karman),
Unde Semnul ("corpul subti1"), gandul(manas) ii este tintuit.
Dandu-i de cap::it faptei,
Oripecare 0 iaptuie!?te el aici,
Din acea Iwne se inapoiazii
in asta lume, intru faptb.
134. Katha-Upanifad, II, 5,7; cf. Mundaka-Upan1fad, 1,2, 9-10. 135. Vezj Chandogya-UpanifC/.d, V, 10.

.t.
1

..
Vedismlil ,I postvedismul 55

54

India.Rellgie fmosofie

......,. , ,

detaliate ale saIPSiira-ei. Prezentand periplul celui decedat, in func1ie Mij10cul prin care omul poate realiza acest lucru este cuno~terea de faptele sale, autorul aratli caeei ee in aceastA viafS. au avut 0 ~lJurtare v:aj~a): .El trebuie sa inteleaga ca lumea in care t.raie~e este 0 lume vrednica vor nimeri ne~it intr-o mad vrednicA: de brahman (deci, ! a ~~ctillor, a diferentierilor ~ amultituctinii. Atata timp c.tvaIBmane r c in casta preotilor), de kshatriya (castarazbOinici1or)saiide V'ciliYa Ceasta- t"",_"Ja ~omerul acestei ~~el 'se va reincama cicllc. De aceea, el treblJie negustorilor), Iar cei care au aici 0 purtare sc8rbavnica vornimeri ne~t . sa ~tel~ necondillonat caBrahman, etem ~i infailibll, este unitatea intr-o matca scarbavnica: de caine, de porc sau de candlila (subcasta 1.UllVerSUhll, a~ ~tei inintregul ei. Cel care~ sainte1eaga margina1iza.ta, careiali aparpneau cei socotiti spurcati)"136. . caB~ahm~~ este pnnclplUl suprem ~i casinele individual ~i Brahman Din perspectiva upani~ca, destinul omului numai are nimic=_:~._~.19~!WS~, {0lll1~~ ()unitate, acela intra in Brahman ~i nu se mai de-a face cu zeii, ca in perioada de inceput a Vedelor, ci doar cu I reincarneaza Darnici cuno~tereasinguranuestesuficientainacest legea impersonal a a karmei. Zeii nu pot in nici un fel anula efectul sens. ~el ce ~o~ sa se contopeascacuBrahmantrebuie sa se d~ karmei asupra calitatii viitoarei existente a omului. fn acest, context, de once_ d?nnt~ Daca 0 .singura .dorinta i~i face simpta prezenta in . omul se aila singur in fata propriului sau destin, marcat doar de preocuparue cwva, atuncuespectivul vareveni, sevareincarna intr-o necesitatea de a se sustrage cndva ciclului determinat format de l~e~~t~or,:fiindcadorinteledevinacte; eel cesed~eazadeorice do~ta, msa, ~su: Brahman, el se contope~te cuBrahman. Acela care succesiunea avidyii-karman-salpsiira, Fir~, efemeritatea existentei, marcata de 0 atare succesiune t' devme ascet ~ se lZOleazapoate indeplini, desigur, mai ~or acest lUC114 genereaza de cele mai multe ori un anume pesimism, care conduce 1~;_";,:,{~",~,,,_,_~~l!u.~oco~ditieindispensabila Hotmatorestedacael ~e o deta~are asumata de tot ceea ce ne inconjoara, inclusiv de noi ~ine, sa-~I ~~on~ d~nntalegatadeaceasta viafB., dacase dedicaexclusiv De pilda, in lvfaitr1- Upani:;ad, ni se relateaza despre un rege care a cuno~em,SmelU1, lU1~ahman ~ ~ cuacesta. renuntat la regatul sau tocmai din motivul amintit, el dllclndu-~i viata Ehberarea lUI atman dm clclul nestar~it al reincarnarilor se mai departe in izolare totala, ca ascet. El a ajuns 1a concluzia ca totul n~~te mok!ja (sau mukn) ~i corespunde intoarcerii individului spre o~~, spre Brahman. A:ce~~re?re~:a 0 contopire impersonala a In aceasta lume este efemer, Iara valoare ~i socote~te ca intr-o atare 1U1 ~tman Cll Brahman, plcaturii de apa care cade in ocean ~i situatie este imposibil sa te simp fericit "Ce importanta saaiba p1aceri1e senzoriale in acest trup puturos ~i tara valoare care este constituit din devme ~stf~l ~na ~u el , asemenea sarli care, 0 data dizolvata In apa, deVIne lDldentificabill:i dar simultan 'd fi'fi bOl-' o. _ ' tu1 oase, plele, dormte maduva, came , sperm'S sange yo ~ a m d _ Ce . , ..., care ihmpre eaza' ..., . 139 1 en ca 1 a pnn gus pe importanta saaiba placerile senzoriale intr-un asemenea 1rupimp6varat gn. apel respective . 138'lv!undaka.u.pani$ad, III 2, 8-9: "DupA cwn rdurile curg ~i se s~ese in de patimi, marne, pofie, amagire, teama, disperare, invidie, care este :nar~, ple~du.~l numele ~i in~li~~a, tot ~a inte1eptul eliberat de nwne ~i separat de ceea ce cineva i~i dore~e ~i unit Cll ceea ce nu-~i dore~te, cu foame, sete, batranete , moarte, boala ~i griji,,137 m~tl~e se mdreapUi spre sufletul dlVUl, (~e-i) mai mare deeM (tot) ee-i mare. r' " . eel care cuno~te pe Brahman suprem deVine Brahman". Idealul _rehglOs consta m nazumta 139. Chiindogya-u'panisad VI 13 1-2'" Ad . ': d 1 al Upam~adelor I' h' . dupa . . ... u sarea pe care al aruncat-o ill l.encrrea suprema, upB. umea U1 Bra man, 1arscopul final este umrea aJ?li asearA! Dand s-o apuce, nu a mai gAsit-o, intrucat se topise. Ei bine, so~be cu acesta, respectiv contopirea individului dupa moarte cu acesta. dmtr-o Pru:te ! Cum e? - Sllla>.- Soarbe de la mijloe! Cum e? - Sllla> _ 136 Ib'd V 10 7 ~oarbe?ill pa:tea (cealaltA)! Cum e? - Sllla>. - DupA ce mai gu~ti din ea,l

ripillara

'.

"

d I 3 137' ~ ~-U Ql 1- 'Pam$a , , .

'.'

~molamme!~lafllcutintocmai(Spunand):EmereUlafel.(TatlU)i_aspus;De
unA seaml!i, dragul meu tu nu me~ti Fiinta (sat) de aiei, ~i to~i este ehiar aici".
I

rF'
56
'lDdia.~Religie"~i>f'QQ~ptie

'i~----~edismul.,postvedismul

).

57

Din perspectiva UpaniadeZor, identitatea dintre'slnele individual (iltmlm) ~i Sinele universal (Brahman) presupune consecinte extraordinare in planul mom!, inrelatiadintre fiecare om lii semeniisai. Mareata fonnula upani~catat tvam asi ("tu e~ acesta"), ell referire speciala la identitatea existentaintre sinele fieclUui om lii eel al semenilor sm ~i al universului in genem!, postuleaza 0 reJ.at:ie desav~itA de iubire !ntre ~l ~i aproapele s~~; tu ~ebuie sa-ti iub~ti a~ro.ape~e ca pe tine

de fapt, ''tu'' intr-un punct diferit din spapu ~ timp lii intr-un grad diferit de existenta Cnd realizezi faptul ca toate fiintele, inclusiv animalele, nu sunt decAt sinele (iltmaiva-bhrit) tau, atunci toate actele tale sunt l40 de~ate de oriee egoism, ele tintesc exclusiv binele lor I Pe de alta parte, spun autorii upani~adici, de~i utile, faptele bunenu conduc decatlanoi reinC8l1lIDi. Singuracuno~reaadevaruIui ~i unicului Sine (Brahman)este~elib.erato~e.Jnconsecinta,in Upani~ade se afirma deseori ca pentrU eliberirrea finala este absolut necesara renuntarea la orlce fapt!, fie ea buna sau rea 141. Desigur, In1:1'-o atare ipost:aza, se pune 0 intrebare legitirna: 0 asemeneadoctr.inanu conduce cumvalao decaderemoraIa.? UpaniadeZe sugereaza ca, prin det~ea de oriee acte, sinele individual se elibereaza de egoism ~i tYunge laadevaratalibertate spirituaIa; in mod spontan, el se \lIlifica ~i se lasa coordonat de vointa universal a, de ordinea cosmica, morala, ale ciirei legi se impun de lasine, dincolo de eforturile noaStJr. Aceste legi acp.oneazaautomat ~i impersonal. Ele SlDltuninstnnnent pasiv l42 al Absolutului, el insu~ lipsit devreo inip.ativaegoista
140. S. Radhakrishnan, Eastern Religions and Western Thought. London,
1939, p. 102; cf. F. Edgerton, Dominant ideas in the Formation of Indian
Culture, in: Journal oftheAmerican Orient Society, vol. 62,1942, p. 155 sq.
141. Cf. Chft.ndogya-Upanif(ld, IV, 14, 3; "Preeum apa nu se lip~te de frunza lotusului albastru, tot astfel nu se lipe~te fapta rea de eel ee ~tie astfel"; vezi ~i . Kaushilaki-UpanifCId, I, 4; III, 8. 142. Cf. B/hadiirawaka-UpanifCld, IV, 4,22: "Pe eI nu-l biruie (g.ndul) ca de
aeeea a taptuit r~ul sau c~ de aceea a taptuit binele; dirnpotrivA, eI Ie biruie pe
aeestea amandoult Hiptuirea ~i nefliptuirea nu-l chinuie".

~~:~:::a~~:~~~:t:it~!~~:'~;~~~d:f:i~~~:~--"- j
I

1__ . .

Practic , cel ce re~te sa se de~eze de orice intenp.onalitate ~i implicit de act in sine, se plaseaza dinco 10 de distincp.a din1re bine ~i rau. Aceasta inseamnaca inteleptul se elibereaza de orice a~amente pamante~ti ~i, prin utmare, este liber de orlce ispita de a pacatui 143. Cand el transcende binele lii raul, ajunge sa perceapa Sinele - iitmanBrahman - care ii ofera posibilitatea sa se identifice eu Absolutul. Tot ceea ee este relativ nu mm are valoare, devine:tara sens. I Multe pasaje din Upaniade serefera lamodul in care are loc unirea dupa moarte cu Brahman. Doua sunt variantele cele mm semnificativeprez.entateaici.Potrivitprimeia,sine1eindividualsecontope$.e cu Brahman, fiind anihilataoriee lll1IIA de individualitate a omului. ~a cum afinna YiijiiavaZkya, dupamoarte coninta omului dispare, este anihilata144. Confonn unci adoua variante,nu poore fi vorbade 0 contopire totala cu Brahman, pen1ru ca eei eliberafi in Brahman, in lumeaacestuia, se pot manifesta pe mm departe ca fiinte individuale. in diferite texte, lumealui Brahman este descrisa cao lumeminunatain care eel decedat este intfunpinat de cinci sute de nimfe (apsara). Bleil impodobesc pe noul venitcu ghirlande, v~te ~ p1antearomate. Dupacetraverseazamulte locuri, el se descotorose~e de faptele sale bune lii de eele rele. Rudele foarte dragi lui ii mo~nesc faptele bune, pe cfuldadversarU pe eele rele. In final, el ajunge in imparatialui Brahman145

4.3. Misttca upanqadicli. Unirea cu Absolutul


Primul traducator european al Upaniadelor, Anquetil Duperron, a tradus notiunea upani:jlad prin "secretum tegendum",
I

143. S.Radhakrishnan, op. cit., p.102-103. 144. Cf. B/hadiirawaka-UpaniiQd, IV, 5. 15: " ... Cand totul a devenit una cu Sine lesl1u, atunci cu ce ~i pe cine sa vadii, cu ce ~i pe cine sa miroasii, cu ee ~i pe cine sl1 guste, cu ce ~i cui sl1 vorbeascl1, cu ce ~i pe cine sl1 audl1, cu ce ~i la cines~ se gandeascl1, eu ce ~i pe cine sl1 pipAie, cu ce ~i pe cine sl1 cWlOasCI1? Cu ce sA-I CWlOasca pe cel care cuno~te totul?". 145. Kaushilaki-Upanifad. 1,3 sq.

.............
'

58

India;':ReUgie-'Jtfi1osofie

~-i,-l--- . vedismuli postvedismul

.
1
.a
t

" .....

59

''taina ascunsa". Traducerea este perfectjustificatA dacA avem in vedere cA intelepeiunea tainica a Upani~adelor este 0 creatie a vizionarilor mistici din acea perioacia, in fruntea carora s~ gaseau legendarul YajfuwalkYa:'piomotoiiiJ.'propriu~Zis aI'IniStlcii mdiene, ~l' Uddalaka Aru.pi. Totu~i, intelepeiunea mistica upani~adica n-a constituit niciodata apanajul exclusival sacerdoplor; mai mult decat atat, mirenii aujucat ~i ei un rol considerabil in creatia acesteia. In dialogurile upani~dice pot fi Intalnip :frecventprinp, femei ~ membri ai unor caste inferioare in posturade diseipoli ~i interlocutori; se intfunpla chiar ca un anume rege sa iasa invingAtor intr-un dialog pe aceastli tema cu un brahman, ~i tot la fel un brahman sa fie instruit in ~coala unui laic. in acel~i timp, este evidenta legaturadintre Upani~ade ~i speculapile sacerdotale din Brahmana. Abia in literatura upani~adica mai tarzie se observA 0 de~are a misticii acesteia de fundamentul teologiei sacrifieiului brahmanic ~i i~i gase~e un fundament nou in psihotehnica Yoga ~i in filosofiaSa.ipklu.la146.",,~ '."=,... ''''''''.... ''-..~.~,,,."',~ ... , Intr-un cunoscut textupani~c, un impatimitdupaeliberare se adreseazAmaestrului sau spiritual cu 1l1'IIllttoarelecuvinte: "Salveaza-ma, caci rna simt in aceastli lume asemenea unei bro~e intr-un put rara apa,,147, iarmtr...o Brahmana se auderugaciunea inaltatA catre Divinitate, pe tin ton aproape disperat: "Condu-rna din nefiintA (asat) lafiintA (sat), din intuneric la 1l.lI11ina, dinmoarte lanemurire,,148. Intrebarea care se pune, in acest context, este urmatoarea: unde se afla adevarata ~xistentA, adevarata lumina ~i viatA? Undeva aiei sau dincolo? Potrivit textelor upani~adice, calea spre mantuire trece obligatoriu prin noi in~ine, prin interiorul nostru. eel ce "deconecteaza" propriile simturi de la lumea exterioara, cel ce-~i anihileaza propriile dorinte, flind preocupat in exclusivitate de cunoa~erea Sinelui spiritual, acela se autoilumineaza, el ajunge sa
146. Fr. Heiler, op. cit., p. 149. 147. Maitriiyani-Upani$ad, I, 4. 148.Satapatha-Briihmana, XIV, 4,1,30.

realizeze in timpul extazuIui experienta unei deplineunitati interioare. &te vorba de unitatea dintre sinele individual ~i Sinele cosmic, estevorba de experien!a mistica a Sinelui nediferenpat, atman-Brahman.
4.3.1. Atman-Brahman. Absolutul nediferenliat

Relatia dintre sinele individual ~i Sinele universal, dintre multitudine ~i Unu ne este prezentata de catre misticul Uddiilaka in cadrul unui dialog prin intermediul unor metafore foarte sugestive. Referindu-se la sarea dizolvata in apA, el ii explica fiului sau ca. atunci cend gusta apa in care a fost dizolvata sarea, noi nu 0 putem vedea, dar 0 simpm cu ~utoru1 Simlldui gustativ: "De bunA seama '" tu nu :ziire~ti Fiinta de aiei, ~i to~i este chiaraici,,149. :;;i un alt exemplu, din acel~i dialog: "Lamura aceasta e cea in care Totul i~i are firea, este Realul, este Sinele (atman). Tue acesta"150. Dar cine este Totul, Realul, Sinele? Pentru ca atunei cAnd despici 0 smochina, de pilcm: iar apoi despiei ~i semintele dinauntru, nu mai descoperi nimic: " ...lamurb. aceasta pe care nu 0 za.re este lamura din care se inaltAatat de mare smochinul. Sa crezi, dragul meu! Lamura aceasta e cea in care Totul i~i are firea, este Realul, este Sinele (atman). Tu e acesta,,151. D~i nu putem identifica nimic inauntrul semintelor, este totu~i celt ca smochinii cresc din aceste seminte minuscule. Tot la fel, chiardacanu putem percepe direct Sinele fundamental, desigur ca el se afla ascuns in strafundul existentei noastre. "Tu e~i acesta" (tat roam asi): aici, "tu" semnificasmele empiric, individual, caretinde adeseori sa fie egoist, iar "acesta" vizeaza Sinele cosmic. Mesajul lui Uddii{aka catre flu! sau ne sugereaza prin metaforele de mai sus ca Sinele cosmic, ca principiu al intregii existente, transcende lumea obiectivA, sfera ''numelor ~i formelor" (niima-rilpa),
149. Chimdogya-Upani~d, VI, 13,2. 150. Ibidem, VI, 13,3. 151. Ibidem, VI, 12,2-3.

"'-',' ,""

60

India. ReUgie'pfilosofie
~ ~,

'~ fiind totu~i atotcuprinzator, ca sarea. Brahman etot la fel de sfibtil ca :i samburele samburelui de fmct; el e inerent in toate fiintele~ ca potentialitatea vietii lor in des~urare 152. Cel care realizeazA ca este ,,"...,.~~~, identic cuBrahman ("Eu sunt Brahaman" - aham brahma amsi), aeela devine Totul yi nici mAcar zeii nu pot sa-I impiediee, caci el este (atman) lor 53. Sinele I Lucrul acesta i1 subliniaza foarte bine inteleptul Yajnavalkya 154 ,_ _ _ gar,e"arat4~~j~diyidualitat,eadispare prin eliberare Pentru orlce inte1ept eliberat ~i desava.r~it, con~inta i~i pierde intelesul dupa ce t'totul a devenit una cu Sinele,,155. Intr-un frumos dialog cu sotia sa Maitreyi, acela~i I Yajnavalkya prezinta rationamentul sau in favoarea acestei unitAti, in care orice co~ta a distinetiilor, a diferenperilor afost anihilata: "C3nd pare ca exista dualitate, atunci unul 11 vede pe ceIalalt, unul 11 miroase pe celalalt, unul il gusta pe eelaIalt, unul Ii vorbe~te eeluilalt, unul il aude pe ceUUalt, unul se gnde~te la eelaIalt, unul il pipaie pe celalalt, unul il cuno~e pe eelaIalt. Dar cand totul a devenit unacu Sinele sau, atunci cu ce ~i pe cine sa vad!, cu ce ~i pe cine sa miroase, cu ee ~i pe cine sa guste, eu ce ~i cui sa vorbeasca, cu ee ~i pe cine sa aud!, cu ce ~i la cine sa se gndeasca, cu ce ~i pe cine sa pipaie, cu ce ~i pe cine sa cunoasca? Cu ce sa-l cunoasca pe eel care cuno~te totul? Despre Sinele (atman) acesta (se spune) numai Nu, nu (neti, neti): de neapucat, caci nu este apucat; de nenimicit, caci nu este nimicit; :tara legaturi, caci nu se leaga (de nimic); de neinlantuit, caci nu tremu:ra ~i nu este vatamat. Cu ce oare sa-l cunoasca pe cunoscator?"IS6. Prin unnare, atunci cand dualitatea pe care se bazeaza con~iinta dispare, con~inta ins~i inceteaza sa mai functioneze, se I patrunde intr-o lume a nediferenperilor, a unitarului. Principiul I

...

-1-'.
J

.~'.

---Vedismul,ipostvedismul

61

funOamen~ nu dispare insa157 . In viatanoastraobi~uitase manifest!,


evident, permanent opozitia de tip dualist dintre subiect obiect. Subiectul cuno~terii percepe totdeauna vam obiecte. Atunci cand acesta, in speta omul, devine conent insa de Sine, se autopercepe ~i toate eeIeialte devin Sinele sall, atunci nu mai pereepe nici un obiect, totul se une~te cu Sinele. Este yorba de un fel de congtiinfa a incontientului.o stare a subiectului pur lipsit de orice obiect 158 Pe a.ceasta treapta, eel aflat in extazmistic experiazaRealitatea ultima, despre care nupoate exc1ama decat atdt: "exist!" (asti). Disparand mice distinctii de gei1Ul eu-ttl, subiect-object, dispar ~i oriee distinctii valorice, pentru ca acestea apar totdeauna in relatia eu-tu. Co~tiinta sa a devenit nelimitata ~i infinitii, extinsa la dimensiuni cosmice, cosmicizata: "Sinele (iitman) meu dinlauntrul inimii este mai mic de cat (hobul) de orez, de orz, de mu~tar, de mei sau decat samburele de meL Sinele meu dinUiuntrul inimii este mai mare decat pamantul. mai mare decat vazduhul~ mai mare decat ceruI, mai mare decat lumile" I59 V acuurn-ul infinitdevinepen1rumistic 0 plinatate infinita. EI recuno~ iniitman intreagalume, intregul univers, el percepe totul ca pe Sinele sau ~i exc1ama: "Eu sunt acest Tot". Unitatea sa cu aceastii Realitate ultima 0 exprima totdeaunaprintr-o serle de fonnule de identitate: "acesta este Aeela" (tad etad'), "atman este Brahman", "inima este supremul Brahman", "eu suntBrahman"{brahmiisml), "ceeaeetu e, aceea sunt eu". Dar cea mai importantii dintre aceste formule, ''marele cuvant" (mahiivakyam), ramane tat tvam asi ("acesta e tu insuti'') 160.

~i

4.3.2. Coincidenfa contrariilor


Pentru autorii Upani~adelor, dupa cum s-a putut observa, unitatea Sinelui nu tine mtr-o masura prea mare de rationamente, de al'gunlente explicite, pentru ca este mai degraba un obiect al
157. Cf. Kiitha-Upani~ad, I, 2,18-19; Taittiriya-Upanifjad, III, 1. 158. Cf. H. Nakamura, op. cit,p. 121; H.Zimmer, op. cit.,pp. 243-244. 159. Chiindogya-Upani~ad, III, 14,3; cf. Mundaka-Upanifjad, III, 1,7. 160. Fr. Heiler, op. cit., p. 150.

152. H. Zinuner, Filozojiile Indiei, trad. rom., Hwnanitas, Bucure~ti, 1997, p. 229. 153. Brhadliro(1J'aka-Upani.fad, 1,4, 10. 154. Ibidem, IV, 4.
I55.lbidem, II,4, 14.
156. Ibidem, IV,S. 15; cf. Chandogya-Upanifjad, VI, 15,2.

~.

a t
~

62

India. Religie

~imosofie

V-edismul ,1 postvedismul

.' 63

experientei, a1 gnozei, al intuipei. Admiri cosmosul ~i multitudinea de fonne vii prin care acestase exprima, se manif~ iar apoi nu-p ramBne ~,~,.,>.<.,c}ecat sa e:xcl~ despre .ac~~}p.~g unitar: "este Unul"; la aceasta te obligainprimulrBndexperientadirecta,~inumaidupaaceearapunea161. Dupa cum rezultii din textele upani~dice, Brahman ca Sine ~i Absolut suprem este simultan maximum ~i minimum, in sensul ca este extrem de mare ~i extrem de mic: "El e mare, divin, cu neputinta -=~ d e imaginat;mai subtil decat ceea ce este subtil; el se afia infinit de departe ~i aici aproape (in trup); el sala~luie~te, pentru cei care-I contempleazA, aici, in cavitatea (inimii),,162. Misticul Uddalaka aprecia ca toate lucrurile fenomenale nu sunt decat simple forme de exprimare a Sinelui universal, a Realitapi ultime, in vreme ce aceasta Realitate ram.ne una, indestructibila, ve~nica ~i inexprimabila: "N}a cum printr-un singur bulgare de lut, dragul meu, se poate cuno~te tot ce e de lut, iar feluritele prefaceri ''''''''''''sunf'cevace''atmna de'vorbfre: ii denumire, ~i numai <dutul rea1itatea (satya); ~a cum printr-un singur bot de arama, dragul meu, se poate cuno~te tot ce e de arama, iar feluritele prefaceri sunt ceva ce atarna de vorbire, 0 denumire, ~i numai arama realitatea; ~a cum printr un simplu c1e~te de unghii, dragul meu, se poate cuno~te tot ce e de fier, iar feluritele prefaaeri sunt ceva ce atarnA de vorbire, 0 denumire, ~i numai <dierul rea1itatea, lafel este, dragul meu, ~ cuaceainvatatura,,163. "Lulul", "arama", "fierul" reprezinta in acest text Sinele aflat totdeauna dincolo de lumeafenomena1a, Rea1itateaultimanon-identificabila~ simultan identificabila prin fenomenele in care se regase~, non-obiectuala ~i in acel~i timp obiectivizata prin lucrurile prin care se exprima. Ylijfiavalkya ne suge~ in acelWi1i sens, identitatea existenta intre microcosmos ~i macrocosmos, intre sinele individual (iitman) ~i
161. Cf. J. Royce, The World and the Individual, I, New York-London, Macmillan Co., 1927, pp. 156-157. 162. Mundaka-Upaniiad, III, 1, 7. 163. Chiindogya-Upani~d, VI, 1,4-6.

Absolutul impersonal (Brahman), intre Unul esenpal ~i multitudinba lumii fenomenale. Folosindu-se de metafore, ca ~i Uddalaka, el arata ca experienta mistica a Sinelui ~i _cunoa~terea intuitiva a acestuia presupune cuno~ Totului: "~cumnimeni nu e in stare sa prinda sunetele ie~ite dintr-o toba in care se bate, darprinzand toba stau pe tobo~ar, este prins sunetul; ~a cum nimeni nu e in stare sa prinda sunetele ie~ite dintr-o scoica in care se sufla, dar prinzand scoica sau pe suflatorul in scoica, este prins SWletul; ~a cum nimeni nu e in stare sa prinda sunetele ie~itedintr-o lauta la care se c.nta, dar prinzand lauta sau pe cantarepIl din lauta, este prins sunetul"l64. Amt Uddiilaka cat ~i Yiijfiavalkya plaseaza, in contextul de mai sus, adevarata "Fiinta"i(sat) ~i Realitatea ultima dincolo de orice nume, dincolo de fonne ~i definitii. De altfel, etimologic vorbind, nopunea de "definitie" este incompatibila cu ceea ce este AbsolutuI, Rea1itatea ultima, indiferent daca aceasta are un caracter personal sau impersonal. Fiindcli.ckrfinire ("adefini'j lnseamna "amBrgini", "alimita", "arestrange". Or, Absolutul, indiferent de natura lui, nu poate fi limitat, , definit, pentru ca in acest fel ar fi relativizat, n-ar mai fi Absolut, ar fi coborat la nivelul creaturalului. Dintr-o atare perspectiva, toate conceptele ~i ideile definite ~i circumscrise de cli.tre intelect trebuie privite ca simple semne auxiliare, facand aluzie la ceea ce mmane indefinibil ~i inexprimabil prin nume. Tot ceea ce este tangibil ~i conceptual, tot ceea ce tine de domeniul fonnelo~materiale (rflpa) ~i al numelor (niiman) nu reprezintiinimic altcevadecitsimplereflexe. Fonnesausimplenume,ele1rebuiepercepute doar ca expresii a "ceva" care Ie transcende, a ceva inexprimabil in sine, a "ceva" infinit care ramane dincolo de orlce definipe. Upani"adele ne arata ca AbsolutuI se constituie intr-o fort a primordial a, intr-un principiu suprem, din care provine totul, ca 0 manifestare fenomenaia purtemporala. Acest principiu universal, unic, dar in acel~i timp subzistent la nivelul intregii creatH in toate
164. BrhadaralJyaka-Upani~d, JI,4, 7-9.

64

'Inllia~--Religie,liI:t~sotle

~'~':~""";

,,~_--

::('1'. -~,

componentele ei, transcende deopotriva sferele sensibile~i p~'~~le conceptuaIe, el este, a:;;adar, ned, neti, "ruci a:;;a, ruci a:;;a". Este ceva "de unde cuvintele se intorc inapoi, impreuna cu mintea, a-~i fi atins linta" 165 In pofida acestui fapt, aiei nu poate fi vorba de ruci 0 di1:lotomie, ~ nici un antagonism in1re ''real'' ~i "ireal", intre "existent" ~i ''non-existent'', de nici un dualism, pentru ca Absolutul transcendent ~i expresiile sale sensibile, concrete ~iverbal-conceptua1e sunt in esenta . ~l, . adiC'" x' I "defini1ll. ..,,166 una ~l SIIIlP e Toate acestea ne amintesc intr-un fel de teoria lui Nicolaus Cusanus, preluata apoi de catre Wittgenstein, cu privire la coincidentia oppositorum, "coincidenta contrariiIor". Potrivit acestei teorii, individualul este identic cu universalul, lumea este identica cu Dumnezeu; in Dumnezeu, acee~i Fiinla absolutA, care in lume se prezinta in foone finite, este continuta infinit. Infinitul este unitatea vie ~i ve~nicli a acel uia care in finit apare ca p~uralitate extinsa. Dumnezeu este, prin urmare, unitatea tuturor contrariilor, coincidentia oppositorum. Ca Realitate absoluta, inEI toate posibiliUitile se realizeaza ~i conciliaza de la sine. Contrariile nu mai sunt doua esente, ci una singura J 67. Absolutul upani~adic ramane ~i trebuie sa ram.ana, deci, inefabil, indescriptibil, inexprimabil. El nu este altceva dedit ceea ce suntem noi in~ine, cOl1~tiinta il cuprinde tocmai in masura in care con~tiinta este cunoa~tere. ~i totu~i, atunci cand incercam s8.-1 exprimam, cuvintele noastre trebuie sa se reduca la: "net~ netl", ''nici ~a, nici ~a". "Brahmanii spun ca nu este ruci gros, nici subtire, nici s/cmi, nici lung... nici umbra, nici beZIlA, nici aer, nici spatiu, fiira atingere, :tara'gust, rara miros, :tara V8.z, tara auz, tara glas (vac), tara gand

..... !'i: -=.~.::::::iina),


,.

tam chip, tam nmum, tam JAuna:

fl\ra

fadi afara" 168. Pentru prima oarain istoria g8ndirii universale, descoperim aiei un Absolut perceput apofatic, negativ. Elnu poate fi cunoscutin fiintasa, nu poate fi vizualizat, elsemani:festadoarininteriorul nostru, in"iniml"l69; "la el ... nu se poate ajunge cu vorba sau cumintea sau cu OeM. Cum ar putea sa fie cunoscut de altul decat de acela care spune ca exist!?,,170 " : eu toate acestea, negapa in genul ~'neti,. nett.: e'cici ~a, ruci_ ~a") cu privire la Realitatea ultima nu este 0 simpla negape, :tacutii de drL\;,oul negapei, ci 0 afirmafie prin negafie 171. Pentru ca negand orice atribut care i-ar putea fi conferit Absolutului, in fapt afinnam despre acesta ca e mai presus decat ele, ca Ie transcende, ca ramane dincolo de ele. Cu ajutorul afinnatiei prin negape, realitatea ultima i~i poate conserva statutul de Absolut, i~ind din capcana relativizarii.

"

'I

't

4.3.3. Contemplarea lui Atman-Brahmall'"~:"?""""'~'~" ' ca lumina interioara


J\1.isticii din perioada upaniadicli au ajuns la concluzia ca Sinele cosmic, Brahman, poate fi cunoscut direct sub fonna Lumicii pure. Este vorba de 0 experienta nemijlocita a Luminii supranaturale. In acel~i timp, aceasta Lumina transcosmica este identicli cu lumina
168. BrhadarQJ,1yaka-UpaniiOd, III, 8,8; cf. ib~dem, rv, 4, 12:
"Pe-acesta percepandu-I, intelept,
Cuno~terea (prajna) sl1vareasc-o brahrriamiJ.
Sl1 nu cugete la vorbe multe,
Cl1ci sunt istovire Cuva.ntu1ui (vac)".
169. Katha-Upani~d, II, 6, 9. 170. Ibidem, II, 6, 12. 171. Yajiiavalkya spune: " ... acesta e Sinele tau, ... vazatorul nevazut, auzitorul neauzit, ganditorul negandit, cunoscatorul necunoscut. Nu exist! alt vazAtor, nu crxist! alt auzitor, nu exist! alt ganditor, nu exist! alt cunoscl1tor in afar! de el. Ac6Sta e Sinele (atman) tau, randuitorulll1untric (antar-yiimin), nemuritorul. Orice altceva este durere"; vezi B,nadiiranyaka-Upani~d, III, 7, 23.

165. Taittiriya-UpaniiOd, II 4.
166.Cf.H.Zimmer,op. cit.,p.133.
167. Vezi Devis. Dei. 9. II; cf. W. Windelband, A History ofPhilosophy with Special Reference to the Formation and Development of Its Proble~ and Conceptions, New Yorlc, 1921, pp. 145-146; apud. H. Nakamura, op. cit., pp. 103-104.

64

India.' ReUgie'i,ftlosofie '-,-,.... --vedismw""i postvedismul


;J

r
"'

65

componentele ei, transcende deopotriva sferele sensibile ~i pe cele conceptuale, eI 'este, ~adar, neti, netl, "nici ~ nici qa". Este ceva "de unde cuvintele se intorc inapoi, impreuna cu rnintea, :tara a-~i fi atins tinta" 165. In pofida acestui fapt, aici nu poate :fi vorba de nici 0 dihotomie, ~i nici un antagonism intre "real" ~i "ireaI", intre "existent" ~ 'non-existent", de nici vn dualism, pentru caAbsolutul transcendent ~i expresiile. sale sensibile, concrete ~i verbal-conceptuale sunt in esenta una$i aceea11i, adicasimple "definipi"166. Toate acestea ne amintesc intr-un fel de teoria lui Nicolaus Cusanus, preluata apoi de catre Wittgenstein, cu privire la coincidentia oppositorum, "coincidentacontrariilor". Potrivit acestei teorii, individualu1 este identic cu universaIu1, Iumea este identica cu Dwnnezeu; in Dumnezeu, acee~i Fiin!! absoIutA, care in Iume se prezinta in fonne finite, este continuta infinit Infinitul este unitatea vie ~i ve~nica a aceluia care in finit apare ca pluralitate extinsa. Dumnezeu este, prin urmare, unitatea tuturor contrariilor, coincidentia oppositorum. Ca Realitate absolutli, in EI toate posibilitatile se reaIizeaza ~i conciliaza de la sine. Contrariile nu mai sunt douB. esente, ~161 Cl una smgura . AbsolutuI upani~adic ramane ~i trebuie sa ramana, deci, inefabil, indescriptibil, inexprimabil. El nu este aItceva decat ceea ce suntem noi in~ine, con~tiinta 11 cuprinde tocmaiin masura in care con~tiinta este cuno~tere. ~i totu~i, atunci candincercam sa-l expri.ma:m, cuvintele noastre trebuie sa se reduca Ia: "nell, netl"', "nici a~a, nici ~". "Brahmanii spun ca nu este nici gros, nici subtire, nici scutt, nici lung... nici umbra, nici bezna, nici aer, nici spapu, :Biraatingere, tara gust, tara mir~s, tara vaz, tara auz, tara glas (vac),:tara gand
165. Taittiriya-Upani~d, II 4.
166. Cf. H. Zimmer, op. cit., p. 133. 167. Vezi Devis. Dei, 9. 11; cf. W. Windelband, A History ofPhilosophy with Special Reference to the Formation and Development of Its Problems and Conceptions, New York, 1921, pp. 145-146; apud H. Nakamura, op. cit., pp. 103-104.

tara afara" 168.

(manas) ... , tara sut1u (priina), tara chip, rara masura,:tara launtru,

Pentruprimaoarainistoriag&tdiriiuniversale,descoperimaici un Absolutperceputapofutic, negativ. El nu poSie fi cl.inoSciit in fiintasa, nupoatefivizuaHzat,elsemanifestadoarininterioruloostru,in"inim!'"I69; .. "I..a. el ... nu se poate ajunge cu vorba sau cu rnintea sau cu ochii. Cum. ar ,. putea sa fie cunoscut de aItul decat de acela: care spune ca exista?,,170, j. i . ..-. . . .. .... Cu toate acestea, negapa in genul ~'neti, netl"} (~'nici qa, nici 1 ~a'') cu Ifivire la Realitatea ultima nu este 0 simpIanegap.e, tacuta de d.rae,oul negapei, ei 0 afirmafie prln negafie 111 Pentru ca negand orlce atribut care i-ar putea fi conferit Absolutului, in fapt afirrnAm despre acesta ca e mai presus dedit ele, ca Ie transcende, ca ramane dincolo de ele. Cu ajutorul afinnapei prin negape, rea1itatea ultima l~i poate conserva statutul de Absolut, ie~ind din capcana relativizarii.
4.3.3. Contemplarea lui Atman-Brahman ,H'.,...,,' ... .,,,. ca lumina interioara

't 168. B,nadaraJ))!ak.a-Upani~d, III, 8, 8; cf. ibidem, IV,4, 12: "Pe-acesta perceplindu-l, inlelept, . Cuno~terea (prajna) slivarfeasc-o brahmanul. Sli nu cugete la vorbe multe, Clici sunt istovire CuvIDltului (vac)". 169. Katha-UpaniiOd, II, 6, 9. 170. Ibidem, II, 6, 12. 171. Yajnavalkya spune: " ... acesta e Sinele tll.u, ... viizAtorul nevlizut, auzitorul neauzit, ganditorul negandit, cunosclitorul necunoscut. Nu existli alt viizAtor, nu existll. alt auzitor, nu existli alt ganditor, nu exist! alt cunosclitor in afarli de el. Acesta e SineJe (aim an) ta.u, rfulduitorul lliuntric (antar-yamin), nemuritorul. I Orice altcevaeste durere"; vezi B,nadiiranyaka-Upani!fOd, III, 7, 23.

Misticii din perioada ~caau ajuns laconcluziaca Sinele cosmic, Brahman, poate fi cunoscut direct sub fonna Luminii pure. Este vorba de 0 experienta nemijlocita a Luminii supranaturale.1n aQel~i timp, aeeasta Lumina transcosmica este identica eu lumina
I

~F-

_ IDd_i_a.._-'R_eli--=.gre~.....::.j:.,..i,_fil_6S0_ft_e 66 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

....

! i .~... ~.e_._edis__m_ul_.Ji_'p_o_stv_ . _edis__m_nl__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ 67


AveIl;.!. aiei inca 0 confumare aidentitapi dintre Lumina supranaturala ~ lumina interioara experiata de ascetul mistic, intre Brahman ~i iitman, intre.Sinele suprem ~i sinele individual. <-"~"'~"'r~ Inmomentul deceSului; sufletul individual accede spre inaltimi prio intennediul razelor solare. EI se apropie de Soare, considemt de autorul u~c "poartalumii". Cei intelepti auaccesulliber, in vreme ce cei'neutori nu au aceastA ~ansa: "iar cind i~i parase~te trupul, pe

interioara, pereeputA de catre ascet inauntrul sau in timpul exeroiliului mistic: "iar lumina din cer care strlilu~ acolo sus, deasupra fiecliruia, deasupra tuturor, in Jumi mai inalte decat eele mai inalte, aceast:l este Feea ce este ~i lumina dinlauntrul omului (puruia),,172. . .:.. Misticul nu face altceva decat sa con~tientizeze ace~ta identitate, mai ales ca aceasta experienta noua este secondata de b cre~ere progresiva a temperaturii corpului ~i de perceperea unor sunete cu caracter mistic: "Ea se vede atunei dind simp caldum la atingerea trupului. Ea se aude atunci cand, astupandu-ti urechile, auzi parc4 un zgomot, fo~netul unui foc care arde. Sa se mediteze la ea ca fiind cea vAzuta ~i auzita" 173. Acest lucru ne demonstreaza ca, in cazul de fata, perceptia Sinelui (Atman-Brahman) caLuminanu reprezinta 0 simpla cuno~, ci 0 experienti3, multmai profunda, 0 experientadetip extatic,
care~eaza~ischimbareaexistente~amodu1uidea:fia1respectivu1ui

j-::~=:~==i!=~=:u,~!:

intmrepentruutori~opre1i$epentru~,,178.

ascet, dupA cum se arata in B,nadilranyaka-Upani{lad: "De lanefiinta (asat) condu-mala fiinta (sat), de laintuneric condu-malalumina (tamaso majyotir gamaya), de lamoarte condu-ma lanemurire,,174. Chandogya-Upani{lCld citeazadoua versuri rigvedi~, in care este v~rba de contemplarea Luminii "ee se aprinde dincolo tie eer", ~i adauga: "Desprinsa din intuneric, privind lumina ce se-nalta, privind lucirea ee se~nal~ lazeul intre zei, la Soare ajunseram, lumina inaltata -lumina inaltatli" J75. B,hadaranyaka-Upani{lCld I76 identifica insa, dupa cum am vazut, pe atman cu fiinta aflata in inima omului, sub chipul unei "lumini in inima". "Aceasta fiinta senina, ridicandu-se din trupul sau ~i atingand cea mai inaltA lumina, apare in forma saproprie. Ea este atman. Este nemuritorul, eel ce nu se teme, este Brahman,,}77.
172. Chiindogya-Upani~d, III, 13,7 173. Ibidem, III, 13,8. 174. B{hadfiranyaka-Upani~d, I, 3, 28; M. Eliade, Me/lStofel i androginul,

trad. rom., Humanitas, Bucure~, 1995, p. 19. 175. Chfindogya-Upani~d, III, 17,6. I
176. B{hadiirarryaka-Upani~d, IV, 3, 7. 177. Chiindogya-Upani~d, 3, 4; M. Eliade, Istoria credinleior # idei/or...,

Gnoza upani~adica, dupa cum subliniaza Mircea E/iade 179, este 0 ~ta de natura transcendentala ~i initiatica, pentru faptul ca eel initiat nu a dobandit doar un mod de cuno~tere, ci ~i un nou mod de existenta, mult superior eelui anterior. Conentizarea identitapi atmanBrahman se realizeazaspontan, intr-un mod similar fulgeruIui 180. DupA cum absolut nimic nUanticipeazA strlUucirea orbitoare a fulgerului, care s~ie intunericul dens, tot la fel aparent nimic nu anticipeaza ex:perienta iluminarii ascetului afla1 in extazmistic: momentul apartine unui alt plan de referinta, nu exista Dici 0 continuitate intre timpul care 0 precede ~i momentul atemporal in care se realizeaza. Dupa cum am putut observa, assetul descopera Lumina interioara in momentul in care devine co~ient de propriul sau Sine (iitman), cand penetreaza insa~i esenta propriei sale vieti ~i a elementelor cosmice ~i, in cele din Ul1llii, cand moare. In oricare dintre aceste cirCumstante, iluzia (maya), ignoranta este anihilata. JnstarItarIeu, ascetul este cople~it de Lumina, adica contempla adevarata Fiinta El transcende lumea profana, conditionatli ~i se regase~te pe un plan absolut, se reintoarce la origini (ad originem), in lumea lui atrrl,an-Brahman, in lumea Absolutului din care provine. El accede
178. Chiindogya-Upani~d. VIII, 6,5.

vrn,

I, p. 256; idem, Mefistofel # androginul, p. 19.

17;9: M. Eliade, Me/lStofel # adroginul, p. 20; cf. idem, Ocultism, vriijitorie # mode 'eulturale, trad. rom., Humanitas, Bucure~ti, 1997, pp. 120-123. 180. Kena-Upani,~ad, IV, 4; cf. Kau~ilakl-UpaniiCJd, IV, 2.

-~' .. 68

India. ReJlgieI-'filosofie

"}*.. <.

j~ ,
.. '

....
69

'-.---Vedismul i.postvedisrnul

intr-Wl altplan deexistenta: aceIaal Fiintei pme, a1 divinului nediferenpm ~ non-distinct,al cuno8.$terii supreme ~i libertlp.i absolute. in acest

moment, el cunoa$e Realitatea ultima, rea1itateacaretranscende orlee atribut. De aceea este perceputa ca 0 strAlucitoare Lumina alba, in care ascetul intra orbit ~i sfilr~e~e prin a disparea, topindu-se in ea :tara a lasa unne 181 . Aceasta mistica cu un caracter impersonal a Upani$adelor se va constitui de aiei inainte, in intreaga istorle religioasa a Indiei, in fundamentul oricarei mistici a elibernrii. Inclusivmistica budista legata de Nirvana i~i are originile In ea, iar mistica bhakti, cu un caracter teist, din perioada hinduista a fost ~i ea influentata. de aceasta. De asemenea, celebrele sisteme de metafizica, despre care Yom vorbi mtr-un capitol viitor, sefundamenteam ~ ele pe mistica upani~adica. intreaga speculape filosofica, ca ~i spiritualitatea ulterioara a Indiei, pa.streaza filoane serioase din gandirea ~i spiritualitatea upani~adica reprezentata de legendarul yajiiava/kya. Chiar nu mai puPn celebrul Rabindranath Tagore preia multe idei ~i impulsuri din Upani$ade pentru mistica sa sincretista, care avea sa-I consacre in istoria spiritualitapi universale.
I

-.. .

j,,~,,-~.

-t.~
"

~
?

,
I

5.Cuitul
5.1. Locuri de cult

In perioada vedica, indienii nu dispuneau de temple. Cultul particular se oficiainjurul vetrei, considerata altarul easeL in schimb, pentru aducerea sacrificiilor publice legate de sm-batori, era ales un loc special plasat undeva m apropierea casei sacrificantului, care nu trebuia sa fie obligatoriu de fiecare data aee1a!1i. Acolo se delimita un spap.u sau 0 ridiciitw'a de pamant, in fonna patrata, pe care se presara iarba verde. Era locul unde, se credea, vor sta zeii pentru a-~i prelua
181. Cf. M. Eliade, Mefistofel gi androginul, pp. 36-37.

I
J
"

sacrificiile aduse. Pe stratul de iarba. se const.rlua un altar de cmamizi; dupa. aducerea sacrificiului, iarba era arsa Sa. vedem acum c!teva deta1ii legate de acest loc sacru pentru . arienii vedici, substitut a1 teinplului, ~ semni:ficatiileSaIe. inprimul rand, acest loe trebuiaconsacratmprea1abil prinintennediul unorrituri speciale, , eel mai semnificativ fiind eel a1 amplasarii focurilor sacre. Respectivcrle ritualuri vizaucreareaunuifoc mcareardeauexclusivelementeconsidemte pure, consacratezeului focului,Agni. Focul eraaprlns prinfiecare, simbol a1 inceputului ~i noului, m credinfa,caastfel vorfi indeplb:tate absoluttoate spiritele rele, top demonii. Foctil aveaatributul de a-i alunga pe demoni, pentru ca. el se identifica.cu ~i zeul amintit182 Pe de alta parte, focul sacrificiului comtmicaacel~ a1ribut~ locului sacrifici~ consaa-ndu-l. ~ezli.m8ntul consacrat, mfonnB. pa.tra:tA, dupa cum am amintit, de dimensiuni destul de mari, se nwnea vihara. in interiorul acestui spapu se afIa un altul mai bine marcat, cu un caracter la fel de sacru, numit vedi; el corespundea altarului propriu-zis ~i ocupa 0 pozipe mai centrala decat focurile sacrificiale, pentru ca focurile respective, spre deosebire de alte religii, nu erau plasate pe altar, ci injurul acestuia Spapul pe care era ridicat altarul (vedi) era conturat pe pamant cu ajutorul unei lopep sau al unei sabii confectionate dintr-un lemn cu proprietap magiee. in acest fel, locul respectiv era purificat ~i consacrat. In continuare, aici erau depuse ustensilele necesare pentru realizarea sacrificiului. intre care cel mai important erayIipa, stalpul de care unna sa fie legam victima 183. Textele brahmaniee sugereaza ca acest stillp rep~nta unul dintrepunctelede convergenr.a~ concentrarea tutmor foqelorreligioaseaflateinjoeintimpulsacrificiului.Prinpozipasavertica1a, ) el aminte~e modulm care zeii au urea! la cerl84

182. Cf. TaittiNya-Briihmana, 1, 2, 1, 3,4. J83. Cf. Taittiriya-Samhitii, VI, 3,3,4; Ibidem, VI, 3,4,2,3; Ibidem, VI, 3,4,1,3; Aitareya-Briihmana, VJ,2,17,23. . 184. VeziAitareya-Briihmana, VI, 1,1; cf. Satapatha-Briihmana, 1,6,2,,).

70

"mdiarReligie1i'fiIost>IIe

i
;

-..- t

~~ Ii postv.IlisDiUl

71

orizontului in spapu ~i timp191. In opinia acelui~i Mircea E/iade l92, toate aceste lucrwi au 0 .semni:ficatie deosebita, in sensuI clipentru orice om religios din culturile ~a.m.d186Pedealtaparte,construiIeaaltaruluiecbivaleazacuointegrare arhaice lumea se refnnoie~te tnfiecare an, lafiecare tnceput de an simoolicliatimpului,cumaterializarealuiin~cOIpulaltarului, este reconsacrata, f# regase~te "sjin/enia" originara, dobtindita In acest sens, se menp.oneaza ca "Anul este altarul focului", . prln creafie. "Anul", ~a cum apare eI ~i in lumea vedici1, era asemenea explicandu-se in acel~i timp ~i simoolismul sau temporal: cele 360c1e~1~__ unuf cerc lnchis: avea un fnceput ~i un star~it, dar ~i posibilitatea de a cm-amizideimprejmuiresimbollzeazAcele360denoppaleanului,iar "rena~te" in chip de An Nou. La randul sau, fiecare An Nou : .'",' . pr~~uneain:mreaintr-~timp''nou'', "cumt", "consacrat", "liturgic", cele 360 de car8.miziyajusmati cele 360 de zi~eI87. Prin unnare, de adlca mtr-un timp nefoloSlt, neuzat, nedemonizat ' fiecare data cfu1d se inalta un nou altar al foculUl nu se recreeaza doar I ~ lumea, ci se "c1adete Anul", in sensul ca timpul este recreat, este regenerat. Pe de alta parte, din moment ceAnul este asimilat zeului 5.2. Sacrificiile # sacerdo(i.ul cosmic Prajiipati, ridicarea oricarui nou altar presupune in mod simbolic invierea lui Prajiipati ~i reconsacrarea intregii creapi. Textul Actu1 ritualic central in religia vedica este sacrificiul (yajfia). brahmanic amintit mai sus nu face, desigur, referire la timpul profan,la 4-"""v'' "- Se aduceau sacrificii in scopul dobandirii de la zei a unor bunuri simpla durata temporala, ci Ia timpulliturgic, con~acrat, ~a cum 11 materiale, a unor unn~i, pentru sanat.ate ~i pentru a avea 0 viata cat inta1nim in mai toate credinte1e religioase ale lumii. InaItarea altarului mai lunga Aducand darurizeilor, oamenii ~taudin parteaacestora focului in vedism unna.re~te sacrificarea lumii, in sensul integrBrii o recompensa. Ca ~ in Mesopotamia antica, relapa dintre arienil vedici ." ;.:~tul apestela III adeV(1la tunp, tim'pul sacru 188. i zei era una de tipul do ut des, 0 relatie pur contractuala ~i chiat Dupa cum subliniaza A1ircea Eliade 189, aici, in fapt, altafpl egoism: cu intluenta ~i puterea lor mare, ii pot face anwnite servicii vedic se substituie templului, Primul care explicaapropiereaetimologiC! omului - sanu uitAm ca demonii il ameninta totdeauna cu tot felul de dintre notiunile de "templum" - templu ~i "tempus" - timp a fost boli ~i suferinte - iar omul ii poate ~i el constrange prin sacrificii pe 0. 'd 01 . termeru . Hermann Usener 1,9 care a mterpretat cel cu. aJut oro1 zei19 . Insa, la fel de bine, in aceasUi perioada se aduceau ~ijertfe de notiunii de "intersectare" (,'Schneidung, Kreuzung"). ~ cum au ispdjire. In schimb, in intreaga literatura vedica, nu gasirn nici un fel confinnat-o i cercetarile ulterioare, nop.unea de "templum "vizeaza de jertfe de multumire. Pe de alta parte, orice jertfii nu viza neaparat doar satisfacerea unor dorinte personale ale celui care 0 aducea. 185. cr. Salapatha-Brfihmana, VI, 5, 1 sq. Sacrificiul era mai degraba necesar pentru a conserva ordinea cosmica.. 186. Ibidem I, 9,2,29. simbolism. Pe de-o parte, construirea altarului e conceputa ca 0 creat:ie a lumii 185, Apa in care s-a diluat argila este asimilatl1 cu apa primordiala; argila pusala temeliaaltarului, cu Pamantul; perepi laterali, cu atmosfera -

zen

187. Ibidem, X, 5; IV, 10 etc. 188. Mircea Eliade,Saaul# profanul, traci. rom., Humanitas, Bu~, 1995, p. 66. 189. Ibidem, pp. 66-67. 190. H. Usener, GlJlternamen, Bonn, 1920, p. 191 sq.

191. W. MUller, Kreis und Kreuz, Berlin, 1938, pp. 33,39; apud M. Eliade, Sacrul ~i profanul, p. 67. 192. M. Eliade, Sacrul ~i profanul, p. 67. 193. Vezi N. Achimescu, op. cit., p. 129.

..&...>
'

....
"'"
r

72

India. ReUgie

~i

filosotle

''''1 .;

'" -Vedismul Ii postvedismul '

73

Se aduceau sacrificE totdeauna in concordant! eu mersullucrurilor, ~ I . cu evolupa Cosmic~ desigur cic1ic i nu linear. Totul emritmat, etapizat ! Acest atribut semnificativ al sacrificiului face obiectul unei analize profunde in Iiteratura brahmani~ dar acel~i lucru il putiiiiobserva ~i 1 in .8gveda, unde sacrificiul reprezinta mult roai mult decat 0 simRla ofranda adusa zeilor in scopul dob.ndirii unor favoruri personale 94. In literatura brahmanic~ sacrificiul se contureaza ca un mecanism ritualic deosebit de complex. Atunci c.nd este realizat intr-~--- ..... un mod corespunzator, el actionem absolut automat. Zeii carora Ie sunt consacrate respectivele sacrificii sunt pui efectiv in umbra de aceste sacrificii; ei sunt obligati sa preia sacrificiile aduse. Puterea ~i nemurirea lor se datoreaza exc1usiv sacrificiului pe care 11 primesc. Este vorba de 0 fOI1a magica care conditioneaza cursul regulat al naturii 195. Din moment ce sacrificiul juca un rol amt de important, este limpede ca sacerdotii se straduiau ca ritualul fundamentallegat de acesta sa fie perceput sub toate aspectele sale, sa-i fie intelese to ate , . semnificatiile lui. lata un exemplu foarte concludent in acest sens din literatura brahmanica: ploaia este cauzata de v.nt; la r.ndul ei, aceasta detennina cre~terea plantelor; tot la fel,vacile produc lapte, pentru ca manancl1 plante i beau apa; acesta este motivul pentru care zeul Viiyu ("v.ntul") este cel care produce laptele i, din acel~i motiv, acestuia i se aduce ca sacrificiu laptele 196. Pentru ca existl1 0 corelatie directa intre sacrificiu i cursullumii, :fire~te ca preotii incercau sa descopere diferite corespondente intre elementele particulare ale actului sacrificial ~i anumite fenomene cosmice. De pHda, iarba plantat~ pe altarul sacrificiului simbolizeaza lumea, iar cele cinci parri ale melodiei interpretatein timpul sacrificiului suntidentificatecucelecinci anotimpuri ale anului (primavara, vara, anotimpul ploios, toamna, iama) etc.

'c.

Indiscutabil, acest intreg mecanism sacrificial era valabil doar in cazul marllor sacrificii publice, clind oficiau sacerdoti, special desemnati, cu atributii foarte restrictive. Cursu! naturii, evolutia ei in anul respectiv era conditionata direct de modul in care se achitau de fimcpile lorritualice. Ceamai mica ~a in cadrul actului sacrificial putea avearepercusiuni catastrofale, merg.ndu-se pana la eclipse de soare sau pana la succesiunea neregulataa lunilor anului. . Curn se., d eru1a, ,,'fi . I" . ?197 D Upa JI!. --_.-~~.,.-~ .. ~ InSa, sacn lClU In sme. ce era Imbaia~ victima era introdusA in spapul consacrat, tac.ndu-se diferite libapi. Totodata era imploratasa se liniteasca198, fiind invocat zeul protector al animalelor, pentru a i se cere consimtam.ntul in vederea sacrificarii victimei 199. Epitetele laudative adresate victimei inainte de sacrificiu scot in evidentA caracterul sacrual acesteia; ea era considerata un lucru exceptional, 0 proprietate a zeilor. In cele din urma, victima era legata de un stalp, moment in care brahmanul nu mai avea dreptul sa 0 atinga cu mainile. insu~i sacrificantul ezit.nd sa se mai apropie de ea, dat:fiind caracterul absolut sacru al acesteia. Cel ce urma sa execute sacrificiul avea nevoi~ de I rostirea unei formule speciale de catre un preot2OO Sufocarii victimei Ii unneaza unrit special consacrat purificarii 201 acesteia Dupa aceasta, urmeaza tr~area acesteia. Sangele scurs dupa prima lovitura de cutit este destinat demonilolo2 . Urmatoarea etapa 0 reprezinta distribuirea pfu1ii celei mai importante din sacrificiu zeului canna i-a fost consacrata victima: este vorba de vapii, partea superioara a peritoneulueo3 Gri1simea, fiertura, spuma ridicata la
197. Cf. pe larg M. Mauss, H. Hubert, Eseu despre natura $i junelia saerifieiuJui, trad. rom., Polirom, I~i, ] 997, pp. 83-105. 198. Vezi Taittiriya-Samhitii, 1,3,7,]; VI, 3,6,1 ,2; Maitrayani-Samhitii, V,3,9,6; Satapatha-Briihmana, III, 7,3,9. 199.ZeuI respectiv este Prajiipati-~ucb-a; veri Taittirjj;a-Samhitii, ill, 1,4, 1; m, 1,4, 5. 200. Ibidem, 1.3,8, 1; cf. Satapatha-Briihmana, III, 7,4, 1. 20]. TaittirIya-Samhitii, I, 3, 9, ]; Satapatha-Briihmana, III, 8,2,4-7. 202. Cf.Aitareya-Briihmana, VI, 7,1, to. 203 . .8gveda, III, 21,5.

194. cr. .8gveda, X, 90. 19.5. Vezi Satapatha-Briihmana, III, 3,1,5: "Soarele n-ar putea rasari,
dac! preotul n-ar aduce sacrificiul".
196. Ibidem, II, 6, 3, 7.

,
'\
.~

I
10'"

'~. j?"~~-'

.',-""
....

,/

... ~:'

'-"

-""

",.,

14

Ind. --ReHgte""1i-filosofte '''~--i--~~edismul. ,i-postvedismul

.3.

75
'. '

:l4';!'. ~.'. '. ODo.rar.lU(~k~Qa.).pe 'J.,?~ostenea1alor,.c.?~tandtnbain.e, ViiGJ; ......~ . sauapr. Existau,p.t@scnptllfcarteexactepnvind valoareaonoranulw, . se15acrificAinfoc. Ceea,ce se distruge astfel prin coni~ustie repn2mta. '-,. ...',.,."t in umctie de felul sacrificiului ~i de rangul fiec!rui preot impli.cat in fonnal incA 0 datA viqtiina in mtregul 04; .Tn contihupre, alte p!I1i ale . ~ victiptei emu cllstribUitepreotilorparticipanp lasacrifibAul respecti.V'os. ..~ '. ,. .' adueereaacestuia: in literatura sacrA vedicA ~i post-veclicA int4lnim , ; Oricare arfi fo:;t rostul sacrificiului in protoistoria i.:rob':aIiana, :rl" . patrucategorii prineipale de preop. specia1izati in aducereasacrificillor. . e limped~ _~ine~p3:nd cuperioacla brabmanic! el devine prlncipalul !:?.e pi~~~ hotara~e~ ca sarcina sa u:,,?ce zeii !,rin.reci~ea;~or . ,:;:~~::::::,:'ijloe d~res~Aili.r~..,l.\.mj:tlp.i p..tiIIl_Q!.di~~1~~.s~cr.if.icilJ are lo~ , iH ' ~m: din$gveda; udgiitar~veaca~l?De ~cante nnnunspeciale .iJ . din Samaveda pentrU pregAtireasacrificlulUl; adhvaryu era eel care , re\lficaream.em\;>relcir dislocate ale lui Prajapati, adica se 'reConStituieFiinta divina primordiala; adusajertftila inceputul creapei, I se ocupa de partea practicAa aducerii sacri:ficiului ~i eel care murinura. pen1ru ca din trupul ei saaparalumea Funcpa principalaa sacrificiului !~ diferite forrtil.1l~.din Yajurveda. In fine, responsabilulgeneral in legatur! . rtu era decAt aceea de a pune dinnou laolalt! (samdhii) ceea ce cuactulsacrifiCialrespectiverabrahmnul.Acestaaveaobligap.adea . separat la ineeputuri. in acel~i timp, reconstituirea simbolicA a lui supraveghea toate detaliile legate de sacrificiu ~i sa amendeze oriee Prajapati presupune ~i un proces de reintegrare in persoana abatere care ar :fi putut interveni. tn eVcmtualitatea in Care ar fi apW:ut sacri:fiantului. Reunind ritualie membrele lui Prajapati; sacri:fiantul se anumite gre:;eli legate de executia propriu-zisa a victimei, sau chiar de ," "aduna" (saqJharan) p~ s!p'-,~~~i,!~!@ilind unitatea adevaratului . intonare a imnurilorrecitate, el trebuia sa intervina corectand abateri1e sau Sine. Pe de alta parte, privit ca mijloc de reunificare, sacrifieiul respective prinrostirea unorfonnulemagice specialedinAtharvaveda. bralnnanie demonstrea:zAaspiratia permanent! a spiritului indian spre Altfel, actu1 sacri:ficialrespectivriscasanu-~iatingascopul propus. Tocmai transcenderea contrarlilor, spre concilierea acestora:;i spre ridicarea de aceea, brahmanul primea jumiitate din onorarlul pUt.tit de eel care la nivelul unci rea1it!p totale. Acest lucrune explicA:;i de.ce indienii au ofereasacti:fici~ intrudittesponsabilitatsaemmultmaimarecomparativ refuzat intotdeauna sa acorde vreo valoare istoriei, de ce India cu ceaacelorlaItipreoti implica:tiin aducereasacrificiului. 1radiponala n-a avut 0 conintAistOrica.ln viziunea lor, ceea ce fnmod ,5.3. Riturile curent se fnte1ege pm istoriauniversa1a in raport cu rea1itatea total! nu este decat un moment particular a1 unei drame cosmice grandioase206 Acestea potfi.impaqiteindouamari categorii: domestice Wif!ya) , In generaI,'fiecare parinte de familie avea posibilitatea sa aducA I ~isolemne(Srauta).P1in).ele~auautoritateain1mdi1ie(smrti, ''memoria',), el ~ sacri:fieillezilnice, sau puteainvitaun PJ;OOt safacalucrulacesta I pe cand cele solemne in revelatiadirecta (uauditiva",Sruh).. in locul sau. Oricum, sacrificiile publice nu puteau:fi aduse decat de, sacerdoti speeializati in acest sens. Ace~ preop. preluau vietima de 1a . 5.3.1. Ri~!:ile domestice (grihya)

su:prafa~in oalaincareseg!~tesunt destinate, d\lpa cum spus, zeului sau cUphilui de zei omorai se adreseazA sacriDbiiJ.l: toare acestea

am

. fl

dr.

'. cei ~ 0 of~u:t'resac~4igiU;iarrespectiVUI Ie ~~sc~bm:

.'

"L,,:.

ee

.It_.__ tt

fusese

204. TaiUirij1a-Samhitii, VI, 3. 11, L 205. Vezi Talttirijla-Briihmana, III, 7, 5, 6. 206. M. Eliade, Mefuto/el,1 androginul, pp. 8~90; cf. mw pe larg idem, lmagini # simboluri. Eseu despre simbolismul magico-reiigios, trad. rom., Humanitas, Bucure~ti, 1994, p. 83 sq. "..
;\.'

'..

."

.'~{;.

Numite:;i dturi particulate, sav~ite acasa, .ele sunt ~onii. cultuale care au loe zilnie sau la anumite date precise din an. ~ cum sunt prescrise in Grihya-Siitras, ele nu par preacomplicate comparabil cu riturile sOlem~flnritl.1a1ulgrihya se folo~te e~clusiv ;~~ul din
i<;

.
.

~.~.~. "~'

.
.

'

:~ }~~

\ /
..... 76
,

"'''''''''~marspeCia1epOate~oficfiiSOp.asa in locw. sAu. riim.rrtea~~i seam, stllp~ul casei ad~ce c~ ?fr~~a 0:c:z, orz, lapte ac:u -saIt seeare,. _'_ ."
I ,

cati'e tatlll saucl'a: un profesor (guru), ~e vat urma anUmite


cere~cmiahm~ 'thtre altele;dOO.p61W se,~~ducAO viat!sffinm,
,detiieata ~ ~i castitati~ (~r~~~~~!ll~andu4 pe profesor
macmat! pentruzellAgrrzz ~l PrqJtipciti, larconfonn altor lZVoarepen1ru 1 ~!'r 8L~ mrandul eelorlalp disClpoli. ~ceptrtn~ ~ SUrya ~i Prajiipati dimineata ~i pen1ruAgni ~i Prajiipati seam. La ~ din-partea profeserulyj,.;lV8 purta numele de brahmaciirin. Ritualul
"_' aceste. ofrande~sea adaug!;..cel.e.. cinci~~a-numite":"marL jertfe',',. ','" -, initi~ic esteasimilat unei "t-no_~~;motiv pentru.,catt;~etii (m(lhiiyajna), aduse de aSemeneaziInic, dimineata l1i seam: cuacest ! apartmatori castelor superioare, dar in special celei a brah:rilanilof, . prilej, se aruncahranAca ofranda p~tru zei in foe (devayajfJ.a), se sunt numiti deseori dvija ("eel de douAori nAscut"lo8. f . dep~e inan~te locuri purificate din~oru1 i.dinafaracasei.pentru Des.i,gur,.aceastA a doua '~" era una pur spiritual~ l~ XCI ~l demom, se arunca spre sud ca 0 ofrandAad~ st::rruno~dor, se confinnat ~l de hteratura sacrA ultenoara. Astfel, confonnManava studiazA Vedele de catre capul de familie-Iucru socotitde asemeneao' Dharma-$Qstra ("CarteaLegii luiManu,,)209, eelcare ninipazapenoul , novi~ in cun~~t~ Vedtf.lor (ac;tica br~anUl) este considerat ca , ''marejertta''(bra~)~in:fine,se.ad~o.''o:frandapen1ruoameni'' 0 (manushyayqj,iJdj, oonstAnd W. gAzeluirea oaSpetilor~ ~: r tatA ~l IlU1ltl8.; mtre pruinte ~l brahman, al dollea era adevm.tuI ta~l ; ",.,"; '~<Fo_~e ~~p.~~Jegate deanumite perioade din I, adevarata~ere, aru.ca~reaintrunemmireavealoc abiaa.cun?ll. , viata fieclmli om. Este vorba de 0 serle de consacrliri san "sacramente" Initierea religioasa. poate incepe pentru un copil din casta 'I..., (saI/lS'kii.ra), care-I insotesc pe individ de Ia~tere pAna Iamoarte, mai r brahmanilor lavArsta de 8. ani, pen1ru nnul din casta razboinicilor . (kshatriya) IavArsta de 11 ani, iar pentru unul din casta negustorilor ~ dinmomentul conceppei embrionaiepanalamoarte. Astfel,au loc, (vaiSya) la varsta de 12 anLinainte de orice, discipolul trebuie sa de pildA, diferite ceremonii in timpul perioadei de gestape, avand dTept seop protec~a viitoarei marne ~ amtului pe care nva~e. Na$erea in studieze Vedele ~i sa cunoasca semnificatia ~i tehnica ritualurilor. Pe , sine ~i perioada postnatal! ofer! ~i ele prilejul unor ritualuri speciale. tot parcursul perioadei de stndiu, el ttebuie sAtrAiasca in castitate, nu 'Ceremoniile propriu-zise consacrate ~ (jatakarman) se s!v~trebuie sa vada nici 0 femele goalA, sAnu se i'ID.baieze ~i sanuconsmne, in.'interesul copiluluimscut deexemplu, tataI mcerespinqieartificialanou . 207. Atharvaveda, XI. 5, 3. ~ui pentru a-i asigura viap111ll1g! $lll ii nnnrnl.lt8.laurechediferite 208. Satapatha-Briihmana, X, 5, 4, 12-13; Atharvaveda, XIX, 17. ,forTnulesacrepen1rua-i stimulaJ.'8liunea. tJltimul ritualdinseriacelorlegate 209. V~zi Miinava-Dharma-$ii.stra, II, 144. , 210. I6idem, 11, 146. de~ estecel prilejuitde "pmereanumelui" (nlimakarana). Copilul 211. Ibidem, II .148; de altfel, aeeast! conceptie este pan-indian! ~i e reluat! prime~te doui nume: unul oficial ~ altul secret, pe care il CtlllOSC doar mai tarziu de budism. Potrivit acesteia, eel ce se iniliaz! t$i abandoneaz! numele pmintii.Numele secret 11 vaprotejape copil in eventualita:teaunor actiuni de familie ~i devine un "tiu al lui Buddha" (sakya-putto), pentru ca el "5-a magieecare it vizeaza. nascut intre sfinti" (ariya), ~a cum spune, de pild!, Kassapa despre el tnsu~i: . a) Upanayana "Fjul natural al Celui BineeuvAntat, nAscut din gum sa, ni1seut din' dhamma, modelat de dhamma ... (Samyutta Nikaya, II, 221); apud M. Eliade, Nateri Pentru copiii din castele superioare, cel mai important rittial ' mistice, trad. rom., Humnaitas, 1995, pp. 71-72. este cellegat de momentulm cafe acea sunt preluati de ca~ un ,

.. ,~ite dedt:re it1sUli pmin:tele fam.ili~ectiVe~ Cu toate ~

IntUa~Rellgi~ ,ifDosofte "."; ~~':Vedfsmuli POstV~~u1,,,,, ,,:' , f',,-~:'. '. 'J~ 4' Vatra;~~f~~~ficial;~~ ase:nenearitual~ sunt, J, ,brahman~afiinstruiPdinPU11ctdevederere1i8ioS(up~),
'.' .. ?

, 1

'~

'F
l4 '
!

.~'/,


'''~' '~.~

, "~l

: \\

"_:C'.

",

.;

..

-,

,""

',.

elpoateinvitapentruoficierechianDlpreot,iaf~~Or~Ifiotili~

'1'

,Dupi ceau aV1:loc diferite'peI:reCeritn1iunilie, tinArul>este cond1;ls de

>,

78

'lndia:;'R~gie'

i" ~...:1:T-::I:~ul i 'ftlosofle -T'


""-"'T-.::uman

",~ .......
"

"lposL,,~m

.....-.::I:~ ul

79

nici un fel de mancare condimentata sau sarat!. Nu exist! Un fel de; date precise priv:ind durata studiului, dar oricum este vorba despre I'" ,,''''', -,,' , " 0 peri0ada indelung~~. Di~cipolul !~i i~cheie perioada d~ studiu i n ; . . . urma unor ceremODU nruahce speclale, mtre care se mentlOneaza 0 baie ritualica, motiv pentru care initiatul poarta numele de sna.taka I'~. ("cel care s-a imbaiat"). Dupa aceasta perioadA de initiere, eel devenit, matur ~i intelept se intoarce acasa, urrnfuld sa-~i intemeieze 0 familie.;! _""""'~'~"~'''-_'-~~n'. b) Ritualul nunfii. __ .,. " Axe Ioc in casa miresii . In prealabil, mireasa se imbaiaza in apli parfumata ~i i~i pune 0 naframa ro~ie , ca simbol al fertilimtii.:l Dupa. ee s-a imbmat ~ aindeplinitanumite ceremonii, mirele este de un grup de tinere la casa miresei. El ofera miresei 0 rochie ~i 0 '~.' . impodobe~te. Rudele incing mireasa cu Un cordon de lana, de culoare "I ro~ie, avand trei amulete purtatoare de noroc. in continuare se aduee un sacrificiu ~i se sav~esc diferite acte ritualice pentru ca tinerii sa ~'''''''-'.''''''~ aiba noroc in viata intre altele, mirele sau preotul trebuie saincoqjoare cu mireasa focul sacrificial, iar apoi s~o lase sa se ~eze pe 0 piatra. Dupa aceea, insotita de mire, mireasa va face ~apte p~i spre nord est. La fiecare pas se rostea 0 fonnula magica. in timpul acestui ritual , se alunca apa pe capetele mirilor. Luandu-se de mana, mirii erau I condu~i in noua lor casa, unde era adus ~i focul nuptial. Pe parcursul primelor trei nop?, sotii trebuiau sa traiasca in castitate. Noaptea '\l'ebuiau sa doarma intin~i pe pamant ~i nu aveau voie sa aiba asupra 10rl}ici un fel de alimente sarate sau condimentate. Una dintre celemail im~ortante obligatii ale sOjului in calitatea sa de cap de familie era aceea de a intretine focul nuptial. Acesta este acum focul din vatra II casei, locul unde se aduceaujertfele zilnice. !

.Jiei

1
i

COndus:l

I
i
I ~
l

I I

5.3.2. Riturile solemne (srauta)


Caracteristiee pentru aceste ritualuri sunt, inprimul rn~ eele trei focuri sacrificiale sacre, ~zate pe locul sacrificial conform unor prescrippi foarte exacte. Riturile soIemne erau savar~ite de unul sau

I
I I i

Aceste ntun erau destinate, fire~te, doar oamenilor bogap., pentru ea ~n ase~e~ea ocazi~ era nevoie de ono~arii foarte m~ pen~ pre.oli, macceslbile oamenilor de rilnd. Multe dintre astfel de ntualun neceSItau pregatiri indelungate. Stlipanul victimelor ce unnauafi sacrificate 1rebuia deseori sa posteasca ~i sa parcurga 0 perioada de abstinent! sexuala; de asemenea, in multe cazuri, el ~i sopa sa emu sup~i unor ritualuri de pUrificare ~i consacrare. a) Agnihotra Este vorba de un ritual iilnic, consacrat sacrificiului focului. Cu acest prilej, dimineata ~i seam, se aducea lapte ca sacrificiu zeului Agni, zeul focului212. Jertfa era adusa de clitre un singur preot, adhvaryu. Comparativ cu riturile solemne periodice, acest ritual era deosebit de simplu. b) Sacrificiile din zilele cu luna noua ~i luna piina Acestea se extind pe parcursul a doua zile, fiind conduse de catre doi preoti. in prima zi se fac pregatirile necesare: cel ce ofera .sacrificiul trebuie sa se abfina de la consumul oricarui fel de carne ~i sa :vite orice act sexual, sa-~i rada paruI capului ~i barba ~i sa nu minm. In ziua urmlitoare, preglitirile se continua imediat dupa incheierea ritualului agnihotra.lntre altele, se sfintesc vasele ce vorfi folosite in cadrul actului sacrificial, se sav8.r~esc diferite ritual uri pentru indepllrtarea demonilor, se coc prajiturile ce vor fi aduse caofrand~ se inalta altaru1 (vedl), se sfmte~te lemnul ~i iarba care vor fi mistuite de focul sacrificial, se ~eaza prajiturile pe altar etc. In cele din urm~ unneaza sacrificiul in sine: dupa ce se aprinde focul, sunt invitap zeii sa ia loc pe altar, Ii se aduc ca sacrificiu unt ~i prajituri, iar participanpi primesc ~i ei partea lor din cele sacrificate. c) Soma Cel mai semnificativ dintre ritualurile vedice este cel al bauturii sacre - soma. Aceasta bautura reprezinm elementul esential al
21L.Cf. Satapatha-Briimana, II, 6. 3. 7.

mai mul~ p~p, av~ competente bine delimitate in.aceastA privinta

'

~,,
"#

"',

.~,

89
~-numitului "sacrificiu-soma", de altfel 0

India. Religie 'Ii, filosofie

"--#--""

~I

~'

<'~V-edismul,i postvedismul
14

81

denumire valabila pentru 0 serie intreaga de ritualuri, dupi1 cum vom vedeamai departe. Sacrificiul in sine necesita prega.tiri ~i ceremonii preliminare deosebite ~ era foarte 'complicat. A~a cum"se inenlioneaza in literatura vedica, la acest sacrificiu participau 16 Preoli Bautura sacrificiala se obpnea din planta cu acel~i nume, soma, 0 plant! de culoare galbenB.. Pregruirea bauturii, care se constituia .,,~~,~~ intr-un element important al sacrificiului propriu-zis, se realiza prin tescuirea plantei cu ajutorul unor pietre. Sucul obtinut era strecurat intr-un vas de lemn, unde dupa aceea se adauga apa ~i lapte. Uneori se adauga ~i lapte aem ~i orez. Se afinna despre aceasta bautura ca ar fi fost foarte alcoolica. eu toate acestea, intruclit ea era produsa ~i conswnata in acee~izi, este de presupus ca procentul de alcool nu era ~a de ridicat, fermentatia fiind foarte scurta. Tocmai de aeeea este foarte probabil ca sucul obtinut sa fi continut vreo substanta otravitoare, care sa fi provocat 0 stare de surescitare, de halucinape. ~a cum subliniaza textele vedice, bautura conferea putere zeil~r in lupta lor impotriva demoniIor, dar ~i oamenilor participanti la ritual, inducandu-le 0 stare de extaz. De asemenea, prin consumul acestei bauturi, se restabilea legatura intre zei ~i oameni, ace~tia din urma imp~indu-se din binefaeerile nemuririi (amritai I3 Dupa cum spuneam, exista 0 serie de aite ritual uri complementare, legate direct de soma. Primul dintre acestea era agnistoma, avand loc in fiecare primava:ra Eracunoscut ~i sub numele de ekiiha ("durata unei zile''). Aceasta presupune ca ritualul respectiv, inclusivtescuirea plantei, sed~pep31'CU1'Slll unei singure zile. Existau insa ~i diferite eeremoniahni premergatoare, care se derulau timp de mai multe zile. Cu acest prilej se sacrificau nu mai pupnde trei animale. Un alt ritual asociat sacrificiului soma, e adevarat facultativ, este agnicayana, "stivuirea (caramizilor pentru altarul) focu1ui". Dupa
I

cum menponeazaMirceaEliadi , pe baza textelorvediee, eu acest prilej erau sacrificate cinei victime, intre care l1i un barbat. Capetele acestora erau apoi incastrate in primul rand de caramizi. Pregatirile in acest sens se extindeau peperioada unui an de zile. Altarul, ridicat din 10800 de caramizi zidite pe cinci randuri, capata fonna unei p~ari, simboliznd ascensiunea mistica a sacrificantului la cer. In acceptiunea cercetatoriloravizati, sacrificiul unui barbatreactualizaautosacrificiullui -Prajapati, iar const:ructia altarului sacrificial simboliza recrearea lumii, , innoireaactului cosmogonic215 In acel~i context, teXteIe vediee consemneaza un alt ritual iniliati~, dlk{iii, caruia trebuia sa fie supus orieine se pregatea pentru sacrificiul soma. rutualul avea rostul de a-I intoarce pe respectivul ad originem, la stadiul fetal. Potrivit unei rnenpuni dinAtharvavedcl l6 , in cadrul acestui ritual, novicele este asimilat celui in curs de aren~e pentru a deveni apt sa execute sacrificiul soma. Acest sacrifieiu presupune 0 sanctifieare prealabila a sacrificatorului, in sensul unui regressus ad uterum. Prin acest ritual preliminar, sacerdotii il transfonna din nou in embrion pe eel pe care il initiaza21' . Maitriiyani 218 Samhitii afirma ca inipatul paras~e dupa aceea lwnea aceasta ~i "se n~e in lumea zeilor". intruclit adevarata sa n~tere se realizeaza 219 prin sacrificiu ; este vorba de n~erea sa spirituala220 , cand el i~i anuleaza propria existenta biologica, cfuld el revine intr-o siruatie care este, in ace~ timp, embrionica~ primordiala, adica virtuaIitatepura221
"

213.lk;veda, VIII, 48: "Am Mutacum soma, am devenitnemuritori; am fost iluminap, i-am gru.it pe zei".
I

214. Cf. M. Eliade, Istaria credinlelor.# Meilor... I, pp. 228-229. 215. Cf. IJgveda, X, 90; Satapatha-Briihmana, 1,6.3,35-36; X, 4,2,2. 216. AthClMlaveda, XI, 5, 6. 217. Aitareya-Brlimana, I, cf. Taittii"iya-Samhitli, 1,3,2; VI, 2,5,5.
2 I 8. MaltriiyanJ..Samhitii, III, 6, 1.
219 . Ibidem, III, 6, 7. 220. Ibidem, III, 6, I. 22 I. Mai pe Jarg, M. Eliade, Naileri mistice, pp. 72-75; idem, Sacrul # profanul, pp. 171-175; M. Mauss, H. Hubert, op. cil. pp. 64-67.

82

India:~ ReHgie-lfilosuDe
~ ~::'I'

c.~""" -Vedi8mul i postvedismul

83

d) Rajas iiya Acest ceremonial al "incoronarii regelui" nu emunritual sa~it ihexc1usivitate cu prilejul preluarii tronului. EI se repeta periodicl1?e parcursul domniei. Inipal, ceremonialul erarepetat anual, avihld scophi de a consolida regalitatea, de a asigura fertilitatea ~i de a restabili ordinea cosmica.. Este foarte probabil ca rajasiiya sa fi constituit 0 varianta prescurtata a unei serH de ceremonii anuale menite sa restaureze Universul. Regele ocupa un loc central, intrucat, asemenea sacrificantului, elintruchipa oarecum cosmosu1222 Cele trei etape principale ale ritualului semnificau, intr-adevar, succesiv revenirea viitorului suveran la starea embrionars., gestapa sa timp de un an ~i ren~terea sa mistica in calitate de cosmocrator, el fiind identificat in acel~i timp cu Prajapati ~i cu cosmosuL Prima faza a acestei caIatorii mistice - reintoarcerea la stadiul prenatal avea nstituia semnificatiaaneantizmiiindividului. Inceade-adoua etapa se noul trup al suveranului; in a treia regele dobandea su:h:tatea asqpra eelortrei lumi, adicaine&na cosmosul ~i devenea stapan allumii. Inmomentul ungerii sale, el statea petron, cu brateleridicate, ca un simbol al axei cosmice (axis mundl) care lega eerul ~i pamantul. Devenea un fel de centru allumii, in sensu! ca: dobandeasuvemnitateaasuprauniversului spapo-temporalin ansamblul sau223. e) Asvamedha "Sacrificiul calului" este, in fapt, eel mai complex dintre riturile vediee, numit de altfel ~i "regele riturilor". Nuputeafi organizat decat de catre un rege incununat de victorii. Festivitatea em organizatliprimavam, clndrespectivul rege invitala tID prfutzritualicpe sacerdotii care se ocupau

desaclificiu, prnz ce constadintr-o mancare pregBtitain patru feluri din orez fiert in ape.. Seam, dupa ritualul agnihotra, regele se ~eza lang! sopasapreferatAin fata focului sacrificial, underam.aneauimpreunB. toot! noaptea, tara sa intrelinArelatii sexuale. in ziua utrna.toare em adus un aJ.lll3sar care urma sa fie pregatitpen1rusacrificiu. In urma unorceremonli ritualiee, acesta em eliberatin directianord-est, fiindinsopt de alti 100 de cai batr8ni sau castrap. Un numar de 400 de tineri primeau insarcinarea deasupraveghea arrn8sarul pedurata unui anintreg, pentru ca acesta sa nu se expun! vreunui pericol, sanu intre in contact cu vreo iapa sau cu vreo apaconsiderataim.pura caD.d perioadadeun an s-ascurs, arm8saru.l este adus inapoi. Sacrificiulin sine dureaza trei zile. in ziua a doUB.; dup8. anumite ceremonii speciale, se jertfesc diferite animale domestice. Dupa aceea, annBsarul, care 11 reprezi.nta pePrajapati, pregatit pentrusacrificiu, este sugrumat Cele pa1ru regine ocolesc cadavrul, iar sotia principaIa se intinde aJAturi de acesta; peste ei se ~e 0 mantie, iar regina simuleaza un act sexual. in acest timp, preotii ~i femeile prezente fae schimb de cuvinte obscene. Cand regina se scoals., armasaruI este tWat in bucap, sangele este fiert ~i carnea fripta.. Ziua a treia se incheie eu 0' baie purificatoare ~i cu alte ceremoniiritualice complementare. x Lr: El'A I, dha are 0 ongme . . DUpa cum arata J,Y..t.lrcea laue224, asvame indo-europeans., intrucat anumite reminiscente ale acestui sacrificiu se g8.sesc la gennani, iranieni, greci, romani, anneni, dalmap etc. Este posibil ca, initial, acestritual safi fosto sarbaroare deprimavara, un rit eelebrat Cll ocazia Anului NOll. Sacrificiul calului, identificat cu cosmosul Prajiipati, reactualiz.eaz.aaetul cosmogonic. In acel~i timp, aSvamedha constituie un ''mister'' de tip ezoteric225. El este menit saregenereze intreg cosmosul, sarestabileasca toate clasele sociale ~i vocapne126
I

222. J .C. Heestennan, The Ancient Indian Ro/al Consecration, Haga, 1957, p. 7; cf. A. M. Hocart, Kingship, Oxford, 1972, p. 189 sq.; apud M. Eliade, Meflstofel $I androginul. pp. 145-146. 223. J. C. Heesterman, op. cit., p. 101 sq.; M. Eliade, Meflstofel ~i androginul, pp. 146-147; cf. idem, lmagini $I simboluri, pp. 33-69; J. Auboyer, Le tfone et son symbolisme dans I 'lnde ancienne, Paris, 1949, p. 79 sq.

224. Vezi M. Eliade, lstoria credinlelor ~i... , I, pp.229-230. 225. Vezi Satapatha-Briihmana, XIII,4,2, 17:"lntr-adevar,aSvamedhaestetotu~~i eel care, brahman fund, nu ~tie de aSvamedha, nu~e absolutnirnic, nu este un bralunan ~i merita sli fie pmdaf'. 226~ Vajasaneyi-Samhita, XXII, 22; M. Eliade, lstoria credinlelor ~i... , I, p. 230ndem, Meflstofel i androginul, p. 145.

84

Indta.,Religie,,"i mQsofie

'!It-.-V-edismulipostvedismUl

8S

t) PurU$amedha
bm-batului" (puru{lamedha). tn muite puncte, acesta era similar "sacrificiului calului" (atvamedha), fiind conceput ca un fel de completare a acestuia, in sensul ca el putea conferi sacri:fiantului in plus tot ceea ce as-vamedha nu reuise. eu toate acestea, multi cercetatori penduleaza intre cele doua ipoteze potrivit cm-ora puru{lamedha ar reprezenta fie un prototip dispwt in timp al "sru..'Iificiului ca1ului", fie 0 simpl!imitatieteoreticaaacestuia. 227 Mircea Eliade ii expune propria convingere pornind de la faptul ca in timpul ritua1ului~{lamedha era recitat cunoscutul imn cosmogonic Puru{lasukta 8. In opinia sa, identificarea victimei cu Purusha-Prajiipati presupune identificarea dintre sacrifiant i Prajiipati. Pe aceeai linie, el demonstreaza ca sacrificiul purutmledha ii gasete 0 paralela concludentainmitologia germanica. Ranit de lance i atAmat de '''Arborele lumii" (Yggdrasill)229 timp de nollA nopp-, zeul Odin se autosacrifica pentru a dobandi inte1epciunea i a stapam alta magiei230 Sacrificiul zeului se reactua1iza dupa fiecare nona ani prin spanzurarea a nona oameni 1a UppsaJa i prin alte victime animale. Lucrul acesta il face pe Mircea Eliade sa creada ea puru{lamedha se sav8rea efeetiv.
6. Eshatologia. Cultul mortilor

In Sraitta-Siitras se vorbete chiar de un "sacrificiu al

6.1. Eshat%gia
.8gveda nu aminte!?te nimic despre 0 transmigrape a sufletului dupa moarte, ei doar despre 0 post-existent! a celor buni printre zei sub indrumarea lui Yama ~i despre 0 c8.latorie a celor rai intr-o regiune
227. M. Eliade, Istoria credinleior ~i... I. p. 231. 228 . .&veda, X, 90. 229. C N. Achimescu, op. cit., pp.431,436. 230. Havamal, 138.

subterestra, Ia care se face lnsa numai obscur aluzie. Aeele~i referiri Ie gasim i inAtharvaveda i in Brahmane. Fapteleii primesc rasplata sau pedeapsa doar in lumea de dincolo, pentru ca in Upani$ade ele sa aqioneze automat ehlar in lumea:de~aicrasupia'celui earele savate!?te. In .8.gveda nu exista nici 0 noliune care ar putea fi tradus! prin Cllvantul "suflet". Exista, totui, anllinite expresii care ar putea fi iedate printr-un'substitut a eeea ce se'iritelege in mod curent prin . tsl11et: manas ("gand", "COTItiint!"), am ("viafA"), iitman ("suflu", "Viata") i tanu("personalitate", "sine"). Abia la s:tlritul perioadei vedice se ajunge la conceppa despre un ~a-numit "sufiet". in 1Jgveda, descoperim eredinta potrivit eareia eel decedat va trlti mai departe avand acel~i chip ca i in viata pamanteasca. Tocmai de aeeea, in nenUIIlW:ate imnuri rigvedice, folosite in cadrul rituaIurilor de incinerare a cadavrului celui decedat, era invocat zeul focu1ui, Agni, pentru a nu vatama cumva trupul decedatului231. '. ' '" '''''\'.i".,~~"q~,,,~,,;,,,,~.,,,., .. In plus, in literatura brahmanicli, se insista serios asupra modului in care, dupa ineinerare, diferitele componente ale decedatului se contopesc cu antunite elemente din natura lji asupra felului in care I aceste elemente transfera eelui deeedat in eeruri eeea ee au preluat; ehiar intr-un imn de inmormantare din .8gveda232 se eonsemneaza acest fapt: "Ochiul va merge spre soare,' iar sufletul spre vant". Post-existenta printre zei este mentionata in muite dintre imnurile mai vechi din 1Jgveda ca 0 grape,special! din partea zeilor, in d' mvocatl . Agm.233 J.Y1aru!1l I J 234 1,1;TJ' 235 acest sens flnn ,mltray aruJ)a , 236 Soma ~i alti zei. Ulterior, Yama apare in ipostaza celui care a
231. Cf. Atharvaveda, IV, 34, in care zeulAgni este invocat sli nu ardli organele sexuale ale decedatului, tntrucat multe femei Ie a~teaptli in ceruri. 232 . .lj.gveda, X, 16. 233. Ibidem, I, 31, 7. 234. Ibidem, V, 55, 4. 235. Ibidem, V, 63,2. 236. ibidem, I, 91, 1.

86

India~ ". ReUgie 'i 'filosofie

~--!!It--, ,~~~Vedismuli postv.edismul

F"

II
:t

87

descoperit ca1ea spre inaltimile luminoase ale eerului, el trone.a:z1f:tWolo . " ~i ti aduna pe top. eei deeedati237 Pentru a accede in imparapa lui Yama, "sufletu1" celui decedat trebuia sa. treaea. eu bine pe IAnga cei doi eaini pestrip, eu cate patru oehi ~i eu nasullat aparp.nAnd lui yama238. Ei aveau indatorirea de a pazi intrarea in lumea eerului ~i nu permiteau aecesul orieui, de unde rezuWi ea,dupamoarte avea loe 0 judeeataa eelui deeedat. Yamaeraprivitcamfeldeprinl:intam~citilor, e1tronaundeva.. departe,inmijlocu1cerului239,incelmaidesus~,in1r-ov~call.lIl1ina24I, petrec8nd cuzeii ~ inco~urat de cJefbnctf42. De:fi.m.q:ii continuausatraiasca mrademoarteinjmullui Yama,avndpartedeo bucuriepetma.neD1:l1''1amasa 43 desad::moare" a:zeilol .lmpampalui Yamaestedesllsain:fi.mcPedepercep1ia autorilorvedici.Pedeoparte,eaesteprezentatacamfeldelocalimbuibarii 244 de tip epieurian , iarpe de alta parte cao stare spirituala.desav~ta, cao stm:ein carefiecaredefunctestepatnmsdeo stare de bea1itudineinterioara, de
luminaspiritua1a~5.
I

J .iJ

"Aeeia ~ed aeolo in baJple de sAnge, Plirul propriu eahranamorfolind. Varsatele lacrimi "Ale jeluitorului, ehinuitului, pe care " Le au zeii ea apa. de baut, Chinuitorule de brahmani, tti sunt tie hotarate". Brahmanele seocu.pamaimult de sitLJatiacelorbuni dupamoarte. __ .. ~-,?:>nf?~~estor!:.~~~~!~~~i!ll~~sledin~lo eu acel~i trup eu care au decedat ; acest trup va fl, msa, unul transfigurat. In confonnitate cu saetificiile ~tein viataactuala,mulp oameni ev1avio~i se vor lU'8ni in lumea de dincolo doar 0 data la paisprezece zile, lapatru luni, la~luni, ladouasprezeceluni, lao sutadeani, sau ehiarnumai au 249 nevoie de hrana Ei vor avea posibilitatea de a t:rai intr-o comuniune v~ea eu zeii, sau ehiareuAbsolutul impersonal, cuBrahman2SO
. . ''"c,-.

Dupiiewn aminteam, Q.gveda facedoarreferiri aluzivelasoarta celor rai dupa moarte. Ei sunt imbnmeip de catre zeii lndra ~i Somailp, ~ra (vavra), intr-un intunerie nelimitat, intr-o bezna totala 46. Eshatologia rigvediea este preluata ~i dezvoltatain imnurile din Atharvaveda ~i in Brahmane. Multmai detaliat, anumite versete 247 dinAtharvaveda descriu situapa celor rW. cape una inimaginabila, datorita pedepselor grele eare-i ~teapta pe ace~tia dupa moarte:
237. Ibidem, X, 14, L 238. Ibidem, X, 14, 10. 239. Ibidem, X, 14, 14. 240. Atharvaveda, XVIII, 2,48. 241. .8gveda, IX, 1 13, 7. 242. Ibidem, X, 135,1; X. 14,7. 243. Ibidem, X, 14, 10; Atharvaveda, XV111, 4, 10 sq. 244. Atharvaveda, IV, 34. 245. Cf .8gveda, IX, 113,7. 246. Ibidem, VII, 104,3; X, 152, 4; IV, 5,5. 247. Atharvaveda, V, 19,3.

6.2.~ Riturifunerare '''>'''=~'''"W-,," . "'~~'

Aeestea vizeaza atatsituafia eelui decedat in drumul sau spre lwnea ~e dincolo cat ~i proteepa celor apropiap. aeestuia, ea unnare a contaetului lor eu el. De eele mai multe ori, cadavrulera ineinerat; se practica, to~i, ~i inhumarea, cum ar fi in cazul eopiilor decedati sub vfu:sta de doi ani, daca nu cumva emu abandonaji, pur ~i simplu, undeva intr-o padure. Ritualurile legate de ineinerare sau inhurnare erau savariiite de 0 ruda a deeedatului sau de un preot adhvaryu. Inainte de preluarea eadavruiui din familie se des~urau anumitepregatiri preliminare. intre altele, trebuiau aduse sacrifieii stapAnului morplor, Yama, boeitoarele se loveau In piept ~i peste coapse, iar deeedatul era sproat, 1mbrlicatin haine noi ~i lmpodobit eu flori. Cortegiul fimerar
248. Cf. Satapatha-Briihmana, lV, 6, 1, 1; XI, 1, 8, 6; XII, 8, 3, 31. 249. Ibidem, X, 1,5,4. 250.. Cf. Aitareya-Briihmana, III, 44; Taittii'iya-Briihmana, III, 10, 9, II; Satapl:Jtha-Briihmana, II, 6,4, 8; Ibidem, XI, 4, 4, 2. I

-*-
~

~f

88

India. Religie

~i

filosofie

I"
,i
!

se deplasa spre sud, in direcpa locului incinerarii. Nici un participant nu avea voie s~ priveasca. inapoi. tn mma unor ceremonialuri speciale, cadavrul era a~ezat pe rugul amplasat acolo, dup! care sotia decedatului se ~eza in partea dreaptA a acestuia lnaintede a:fi aprins 251 focul, sofia era invitata, prin recitarea unui text din J.?gveda , sa se mai ridice 0 data, un text care mai tarziu va fi utilizat ca argument impotriva incinernrii sop-ilor aUituri de sopi decedap. Participantii la incinerare erau obligati sa. se supuna unor ritualuri speciale de purificare, in cadrul caroraerau utilizate diferite formule magice, fum ~i flori. Rudele celui decedat erau privite timp de cateva zile ca fiind impure. tn aceasta perioad~ ele nu aveau voie sa manance, s~ atinga. apa ~i sa. studieze Vedele. tn plus, fiii celui decedat erau obligafi la abstinenf~ sexual~ tirnp de un an de zile, sau cel putin doua.sprezece zile, iar v~duva trebuia s~ trIDasC~ tot restul vietii in castitate. Dupacatevazile, restul oaselorr~asepe locul de incinerare dupa stingerea focului erau adunate ~i inhumate. Multa vreme dup~ aceea, rudele aveau indatorirea de a aduce jertfe regulat pentru cel decedat. Aceste jertfe speciale erau deosebit de importante, intrucat mai trebuia sa mai treaca. un timp pam ce decedatul intra realmente in "lumea parintilor" (pip-Ioka), adica a stramo~ilor. tnainte de aceasta, el va rataci injurul celor ram~i in viata ca un fel de "fantoma" (preta). Ulterior, decedatul nu se va mai bucura de sacrificii speciale, el mulpnnindu-se cu acelea aduse in mod obi~nuit tuturor stramo~ilor in randul carora dej a a intrat.

, '1"

_. "'-_ - : 'J"

C .... ~.:'.. ~ .." , .... -

_'.

Ill. HINDIDSMUL
SAU "COMPLEXUL OPOZITIILOR"

._ i

,,_.,~~)._,C"e

este hinduismul?"",.'_.___ ~,,;.,,__

.r',.

Seria lunga de curente religioase, care se profileaza. dupa perioada Vedelor, este cunoscuta sub numele de hinduism. Trecerea de la religia vedica la hinduism nu reprezinta nici pe departe rezultatul unei evolujii ulterioare a vedismului. De altfel, religia vedic~ in sine nu ne ofera 0 imagine corecta a realitap.lor religioase in ansamblullor din perioada vedica.. Literatura vediclilust:reaza in primul rand religia clasei superioare ariene, oferindu-ne in schimb putine date despre religia claselor ariene inferioare ~i absolut nimic despre cea a populatiilor autohtone, cucerite de catre arieni. Multe vestigii tipice pentru religia preariana, descoperite in urma s~paturilor arheologice, Ie gasim in hinduism: statui de zei, cinstireazeitei lunii, a diferitelor animale ~ore, a unor demoni cu chip de ~ etc. Pe de alta. parte, miturile ~i concep~e vedice supravietllesc, intr-o fonnasau alta, prinhinduism. Ambele cu1~ cea arian~ ~i cea autohtona, au convietuitlaolalta. pe mai departe, influentfuldu-se recipmc. Este evident cahinduismul nu este altceva decat rezultatul convietuirii ~i simbioza acestor dona cultmi, este produsut vietti 252 spirituale ~i materiale caracteristice ambelor cu1tmi Hinduismul nu se prezinta. ca 0 religie unitara, cu 0 fizionomie distincta, ci ca 0 structura religioasa foarte complexa, constituita din diverse religii sau elemente religioase suprapuse. In acest complex, elementele mai vechi n-au fost aboli te, ci supravietuiesc in continuare
252. Cf. J. Gonda, Les religiqns de l'lnde, I, Vedisme et hindouisme ancien, Paris, 1962, p. 263.

251. Vezi J.?gveda X, 18: "ridieli-te, femeie, spre lumea eel or vii; tu stai ala.turi de un neinsufletit, vino!".

impreuna cu elemente mw noi, intr-o simbioza perfecta. Astfet~ in acest lucru conducfuld la 0 ampUl diversificare a sa. De altfe1, inainte hin~uism au patrons ~i se regasese i astazi laolaltrlreligia preariana, , de secolul al XIX-lea, termenul de "hinduism" nici nu exista, atunci vorbindu-se doar de "religii ~i obiceiuri din India", incluziind desigur ~i religia indo-europeanA, ritualismul btabmanic, mistica upani~adica, tehnica Yoga, elernente de doctrina jainistA ~i budista;' Practic;"'~~" . ,ceea' ce noi numim astazi "hinduism". La inceputul secoltilui al XIX~ hinduismul insumeaza experiente religioase acumulate pe parcursul a lea (1830), un hindus, de altrninteri apropiat de islam ~i cre~tinism, aproximativ cinci milenii de viatAreligioasa. Din aceasta perspectiva, Ram Mohan Roy (1772-1833), a recurs la inventarea acestui termen, hiI).duismul este 0 excelentAsinteza de elemente dintre cele mai variate: pornind de la hindu, cuvant care exista dej a de multi vreme, fiind .. ~~ legatde fluviul Indus. El a alcatuit aceastanopune prln mimetism de 1a grobiene ~i purificatoare, spirituale ~i. fiziologice,~filosofice~ ~L=.J,..~i~ experimentale, care lin de intelepciunea sacerdotala ~i de evlavia I termenii pe care-i auzea in Calcutta in engleza: cre$tinism, mirenilor, de mistica ~i profetism, de abstractia impinsa pana la ex:trern protestantism, mahomedanism etc. Termenul in sine, insa, spun sau de un feti~ism grobian, de cuno~erea ezoterica sau de credinte anumip cercetatori, este unul ~eHitor, pentru ca nu se poate vorbi de 255 un hinduism in sine, ci mw degraba de hinduisme religioase populare dintre cele mai vulgare. S-a spus chiar cahinduismul ar fi un fel de complexio oppositorum, prezentiind similitudini Ceea ce se nume~te "hinduism" nu corespunde unui aspect structurale cu ceea ce intelegem prin "catolicismul roman~,253. Spre separat al vietii sociale, ~a cum se intfunpla in cazul altor religii. deosebire de aeesta, insa, el nu reprezinta 0 organizape religioasa Hinduismul este prin esenta un sistem socio-religios indisolubil. unitara, ci 0 diversitate complexa de caste, secte, comunitap monahale"r~c . '~. ."",. Termenul sanscrit cel mw adecvat este dharma, care, lara sa intre in ~i personalitati particulare. Comunitatile religioase distincte, numite conflict eu notiunea de "religie", are semnificatia de temei cosmic ~i sarpprcuJaya (''tradipe ora1a~') saupath ("calea mantuirii"), nu prezinta social, de nonna regulatoare a vietii. A vern de-a face in acest caz cu 0 nicidecum caracterul Bisericilor ~i confesiunilor cre~e. lege imanenta naturii lucrurilor, care reglementeaza ordinea sociala ~i Reintalnim in hinduism multe dintre divinitatile vedice, dar individuala. De aceea, a pune unui hinduist intrebarea "Care este religia irnportanta lor in acest nou context este cu totul alta. De pilda, unii zei dumneavoasW?" insea:mna a-I intreba: "Care va este rnodul de vialA?". Expresia varJ)a-ii:;;rama-dharma contureaza, din acest motiv, muIt de odinioara cu 0 semnificatie deosebita sunt acum pur si simplu eclipsati de catre Vishnu ~i Siva (in vedism: Rudra), chiar daca cei I I mai bine continutul religiei hinduiste, intrucat implicalaolaltanorme de 254 doi ocupau in panteonul vedic un loc foarte modest. De asemenea, moraia general a (siidharaJ)a-dharma), dar ~i obligatiile individuale statuile zeilor ~ templele vorjuca m hinduism un rol foarte important, iar care revin fiecaruia in fimcpe de apartenenla sa la 0 c1asa sociala sau relapacredinci~ilorcuzeii vadeveniacumunamultmaipersona1a~imai alta, in fimctie de etapa pe care 0 traverseaza in viata, in fimctie de interioriza1A In plus, aparmari schimbarlmspatiul ritualic, iartenninologia varsta ~i sex etc. 256. religioasacuno~ i eamutapi dintre celemai considerabile. Ca atare, am putea spune ca hinduismul este mai mult dedit 0 Pe parcursul timpului, hinduismul s-a raspa,ndit ~i s-a adaptat religie: este unfenomen concret, colectiv ~i personal totodata, care regiunilor in care a patrons ~ perioadelor istorice pe care le-a traversat,
253. Vezi, Fr. Heiler. op. cit, p. 233. 254. Cf. J. Gonda, op. cit., pp. 271, 373, 275. 255. Vezi M. Delahoutre, Prezentarea hinduismului, in: Ph. Gaudin (coord.). MOj1f-e religii, trad. rom . ed. Orizonturi, ed. Lider, Bucure~ti, 1995, pp. 324-325. 256. M. Hulin ~i L. Kapani, Hinduismul, in: J. Delumeau, op. cit., pp. 357-358.

90 India. Religie ~i f"ll,Qsofie --------------------=:....-..:..----". . .- --

'f"
-t
I
I

Hinduismul sau "eomplexul opozitiilor"

91

II

92

India~ .Religte--p

tilosefie

_.-1---- -~"Binduismul

sao "complexnl opozitfllor"

93

marcheazaviataindividuala~i sociala in ansamblul ei. Este, pur~ simplu,; ultima categorie de scrieri se bucura de acee~i autoritate ca ~i prima, un modus vivendi, un mod de a exista ~i de a fi in lume, pentru ca nu atat timp cat ele converg pe linie doctrinara cu literatura revelata.ln fond" smfli nU face altceva decat sa completeze ~i sa aprofundeze se reduce la un simplu mod de a concepe, de a gandi ceva, ci la experienta concretii, la practica in sine aceeace'estt:rconceput, la ' I " ' Sruti, in a~i manierA in care in ~sm, de pilda, Sfiinta Tradipe 257 t:raire, la viata Acest fapt I-a detenninat pe R C. Zaehner sa afinne completeaza ~i aprofundeaza SfiintaScript:uJ.a. De altfel, luerarne~, respectivvastaliteratu:rayedicaaSlirelor,jucauunrolfoarteimportaht despre 258 hinduism: "Hinduismul este - ismul hind~ilor" iar pe J. Gonda : "Hinduismul este ceea ce jac hindui~tii". De aici rezultii, . inca din perioada vedica. Inhinduism, caooaparin prim plannoi divinitap in primul nmcL ca pentruhind~ comportamentul este superior oricaror~'~i ~M':-'-~ ~i rittialuri, lucrlirilesmpi capiitii 0pondere deosebitii, chiar daca teoretic concepte, oricaror idei, ba chiar oricaror credinte, fie ele chiar;:; lucrarileSrutisuntconsid.etatecafiindcelemaisernnificative. religioase. In opiniahindui~or, filosofiile ~i religiile apusene se rezuma Lucdirile Dharmaiisfra, de 0 importanta foarte mare p~ntru e exclusiv la un amalgam de reprezentiiri ~i de credint profesate in viata religioasa, nu sunt altceva deca.t 0 continuare directa a acelor 259 detrimentul comportamentului concret, experientei directe Dharma-s iitra, care trateaza probleme de drept religios ~i civil. Cele Spre deosebire de aIte religii, hinduismul nu are un intemeietor mai importante lucran Dharmaiiistra sunt Manavadharma-slistra uman. Hindu~ii spun ca el a existat, totu~i, ~i va exista intotdeauna. sau Manusmpi ("Codul Legii lui Manu"i60, redactat probabil in Acesta este ceea ce ei numesc sanatana dharma, adica ordinea secolul al}I-lea d.Hr., ~i Ylijnavallcyasmf/i, apArute injurul anului guvernatA ~ etema a l u c r u r i 1 o r . " ...."""""'''''..,''''''';'-...c~"''",--j"': ,300 d.Hr. In aceste lucrAri sunt abordate 0 multitudine de probleme, intre care: creatie, reinriea, indatoririle religioase ~i sociale ale 2. Literatura sacra diferitelor clase sociale, indatoririle regelui, probleme juridice ~i de politica. Este evident ca lucriirile DharmaSiistra ne amintesc, prin Dupacum am mai spus, traditiaindiana imparte literaturavedica structura lor, de literatura vedica. Celelalte lucran smm, in schimb, au in doua categorii: sruti ("revelatia") ~i smpi (''traditia'j. Sruti cuprinde un cu totul alt caracter, cum ar fi cazul celor doua marl epopei A .r~7_ -bh Bh agavatgila -262 ' " Purlina, care' cele patru SamhitCi (sau cele patru Vede), BrCihmana, Aranyaka ~i J.Y1Una arata261. ~l , sau al I lteratunl Upani~adele. Aceste scrieri sunt considerate ~i in hinduism drept reprezinta in mod indiscutabil cele mai importante izvoare privind revelatie divina, avnd un caracter fimdamentaI ~i autoritar. Litera:i:ura mitologia hinduista. Popularitatea acestor scrieri este imensa, daca upani~adica s-a dezvoltat mai departe ~i dupe. perioada vedica. avem in vedere faptul ca ele erau accesibile tuturor claselor sociale, Paisprezece dintre Upaftiade sunt socotite ~ acum caavand oorigine inc1usiv fernei10r ~ castei nearienilor, cunoscuta sub numele deslib-a. Din vediya, insa. cele mai recente dintre cele peste dow sute de Upaniade post-vedice sunt datate multmai tfuziu. Lucriirile clasificate dreptSruti 260. Vezi Mfmava-Dharma-Sastra sau Cartea LegU lui Manu, trade de 1. sunt secondate de celela1te scrieri religioase, denumite smpi. Aceastii Mihalces4u, ed. a II-a, Cugetarea, Bucure~ti, 1944. 261. Cf. I. L. Postolache ~i Ch. Filitti, Mahabhiirata. Legenda lui Nala # a 257. R. C. Zaehner, Hinduism, Oxford University Press, 1962, p. 1.
258. J. Gonda, Ope cit., reeditare, vol. I, Payot, Paris, 1979, p. 416. 259. M. Hulin ~i L. Kapani, loco cit., p. 358.

frumoasei Damayanti, ed. Albatros, Bucure~ti, 1975. 262. Bhagavat-Gitii, trade din limba sanscritll, comentariu ~i note explicative de Sergiu A]-George, Societatea Infonnapa, Bucure~ti, ] 994.

~"""
~"

,I

94

India. ,ReJigie i' ftIosofie

'~

acest punct de vedere, aceste scrieri se disting net de scrierilc:flhJti, rezervate exc1usivbarbatilor din celetrei clase superioarearlene. In pofida marii deosebiri existente 1ntre concepp.ilereligioaseprezentateinaceastA , litem1:iJIai literaturavedica,teoreticienii diferitelorCOJihinduistew inceJ:cat cu insistenta sa coreleze i sa scoatA in evidenta concordantele dintre lucr8rile Sndi i smpi. Punctul central inMahiibhiirata, 0 epopee imensade 200.000 _~_m de-versuri, 11 reprezinta expunerea conflictului dintre doua ramuri ale unuia i aceluiai neam: Kaurava i Piindava. in aceasta prezentare au fost incluse, de asemenea, relatari diferte despre zei i eroi. Multe dintre aceste episoade interpolate confIn capito Ie cu un caracter instructiv. Aceastii lucrare gigantic! a aparut pe parcursul unei foarte lungi perioade de timp, probabil intre secolele IV i.d.Hr. ~i IV d.Hr?63 BhagavadgiJii ("Cantecul Celui Prea Fericit"), conturatii ulterior ca lucrare de sine, este in fapt capitolul interpolat in cartea a
=1r~" ,':'O',~",;",: ~.,>

1
I
I

Binduismulsau "complexul opozitillor"

"I

."."..,......iiJ"f'i;,;.~.l"..,!'/

,;~

263. Pomind de la faptul clt aceastllucrare a fost elaboratli mtr-o perioadA atat de indelungata de timp ~i invocand multele neconcordante de ordin geografic din epopee, unii cercetlttori, lntre care G. Dumezil ~i M. Biardeau, i~i pun chiar problema - in fond, ireaUi, de domeniul imaginarului - a reconstituirii acelei Ur Mahabhiirata: " ... descrierile conventionale trateazlt superficial geografia incercati sli trasati cursul raului Sarasvati ~i va yeti convinge! - iar palmierul de vin, Bprasus 'jlabeJlijer, nu prea cre~te pe campiile din nordul Jndiei, cu toate ca adest copac cu tfUllchiul inalt ~i drept este amintit de multe ori in epopee. Va trebui oare retacuUi ~i 0 Ur-Mahiibharata in care omul de tiinta de azi se va substitui bardului de odinioarA pentru a regasi originalul?" Oricum, datl fiind imposibilitateaacestui demers, cercetltorului nu-i ramane alta. solutie dedit sA se resemneze: "Oricare ar fi deci istoria proprie a acestor texte, putem aflrma cli va fl imposibil ca ea sa fie vreodat! reconstituitli ~i ca., de altfeJ, aceasta nici nu este sarcina cea mai importantl a cerceWorului: intr-un fel sau altul, printr-o referire mai mult saJ-l mai putin indeplirtat! ~i cu pretu1 unor reinterpretlri neintrerupte (priii wmare, inclusiv acelea ale arheoJogilor, istoricilor sau antropologilor indieni) aceste texte continua sa. dltinuiasca. in cOn~tiinta colectiva hindusa.". Vezi M. Biardeau, Hinduismul. Anlrop%gia unei civi/iza;ii, trad. rom., ed. Symposion, Bucureti, J996, pp. 17-18. '

VI-arlin Mahiibhiirata, reprezentAnd un pqem fllosofic. In concret, lucrarea se inIafi~eazA sub aspectul unei predici pe care vizitiul 0 adresea.zarazboiniculuiArjuna in momentul premerg8tormari bat!lli diritre clanul Kaurava!?i clanul Piindava. Textul este fundamental pentru bindUi, intrucat ''vizitiul'' i1 reprezintA pe zeul Krishna insUi. Regrupand i organizand toate c8.ile de mantWre cunoscute pfula atunci, Bhagavatgitii propune una noua.: sacri:ficiul de sine prin indeplinirea dezinteresata aceeace Ilaterea, v8rsta, sexu1 etc. impun in privinfa "legii "", " proprii" (sva-dharma). Trecfuld peste diferentele dintre caste - asemenea
budismului -ea propune oric3rui hindus, delarege laJ.DBturatorul de strada,
posibilitatea de a accede la statutul de "ascet in lume", de a fi p8rta la
opera divina ~i la "harul" divinitiiJii (prasada). Tocmai de aceea,
Bhagavatgitii a ramas pana astazi cartea de cApatai a oric8rui hindus,
:fiind socotita"Bibliahinduismului" SWl ''Evanghelialui Krishna".
o alta mare epopee hindusa este Riimiiyani64, cuprinziind vreo 48.000 de versuri. Figura sa central a este eroul divin Riima, care trebuie sa biruiasca in multe lupte i sa se supuna unor exerciJii dificile, pentru a reu~i s-o elibereze pe SOfia sa SiJii, rapita de catre regele demonilor, Riivana. Regele demonilor 0 tine in captivitate pe sotia sa in palatul sau de pe insulaLanka - identificata cu insula Ceylon (Sri Lanka de asrnzi). Intr-adevru-, sprijinit de Sugrlva, regele maimutelor, ~i de rumata acestuia, Riima reu~e~te s-o elibereze pe Sitii. In acestfel, el se va consacra drept prototipul regelui ideal, simbol a1 curajului eroilor, a1 evlaviei ~i a1 nobletei. De asemenea, Silii. va reprezenta de acum inamte, pentru hindui, prototipul sopei ideale, care, in ciuda tuturor pericolelor ~i amenintBrilor, doved~ noblete ~i fidelitate. Desigur, in a.ceastii lucrare au fost interpolate multe legende ~i episoade suplimentare. In forma sa actuala, epopeea dateaza aproximativ din secolul al II-lea d.Hr., dar nucleullucrarii s-a
264~ Vezi Valmiki, Riimiiyana, trad. rom. dupA repovestirea engleza. a lui G. Rajaeopalachari, Bombay, 1965, de S. Demetrian.l-II, Bucure~ti, 1968.

95

...... 11
96
India. ReUgie i rllosofie
! "4'
I
!

'I.

Binduismul san "complexul opozitillor"


66

97

conturat intr-o perioada mult maiindelungatli, extinz8ndu-se probabil 265 . pam prin secolUl al IV-lea i.d.Hr. Lucranle Puriina au fost compuse, conform tradipei indiene, . de ciitre legendarul Vyiisa, socotit de altfel ~i autorul epopeii Mahiibhiirata. eu toate acestea, ele provin din cercuri literare diferite, aparand probabil in perioada cuprinsii intre secolele IV - XIV d.Hr. Listele tradiponale ~ira optsprezece diferite Puriina, dar in realitate ~___ ~, nmnarullor este cu mult mm mare. In1re cele mai vechi dintre acestea amintim Vishnu-Puriina, Siva-Purana, dar cea mm importantA ramane Bhiigavata-Pur,iina din secolul a1 X-lea d.Hr., pe care teologll vishn,uip 0 ~eazAa1aturi de Upan~ade ~i de Bhagavadgilii. in general, PW'ana cupiind un material informativ foarte bogat; ele tratea..za. 0 ~a mare varietate de probleme incat pot fi desemnate ca adevarate enciclopedii. Ele abordeazA probleme legate de creatie, genea10gia zeilor ~i sfintilor, istoria diferitelor dinastii regale. in ele gasim capitole dedicate unor doctrine filosofice ~i capitole care vizeaza probleme juridice, de cult, astrologie ;;i magie. Lucrlirile Purana se diferenpaza foarte mult intre ele in ceea ce prive~e conceppile religioase, in sensul ca multe dintre ele au un caracter sectar, fiind manuale sacre ale diferitelor directii religioase.
265. Dupa. cum subliniazA M Biardeau, ca ~i in cazul Mahiibhiirata, "marele savant indian specialist tn preistorie, H. D. Sankalia (s.n.), a cercetat indelung Riimiiyana ~i denunta in aceastA epopee nu mnnai toate scenele neveridice ~i evident imaginare (acel "fabulos" al nosttu), dar ~i ceea ce el considem a fi totala necuno~tere de ciitre autori a geografiei Indiei. EI afrrmll... cll 0 asemenea Riimiiyanatardivii ~i eronatl rezulti dintr-<> Rilmiiyana original!care s-ar caracteriza indeosebi printr-o geografie coererim, ce poate fi deci recunoscuti de cititorul modem: Ceylonul nu mai este Ceylon, marea nu este decat un lac, iar podul aruncat de maimutoiul Hanumiin (s.n.) intre plhnant ~i insula este 0 simplii podi~cii pe care 0 construise i'ntre malul acestui lac ii 0 insutitL 0 populatie aborigen! reprezentam, bineinteles, de maimute. Unul dintre principalele puncte de sprijin ale demonstratiei ~i ale JocalizArii definitive ale acestei Ur-Riimiiyana este eli arborii sal nu cresc decat intr-o regiMe anurne a Indiei, in partea de nord a podi~ului Deccan, foarte departe de Ceylon". Vezi M. Biardeau, op. cit., p. 17.

Agama ~i Tantra1 sunt 0 grupa de lucrari in care elementul sectar este mult mm pregnant prezent dec!t in Puriina. Sunt lucrlri privite exclusiv ca scrieri sacre consacrate diferitelordirectii religioase (vishnuip, sivaiti ~i Sak:tip). Ele cuprind rituri ~i ceremonii, corelate cu cultul templelor ~i eel al statuilor, cu ceremoniile de consacrare ~i magia Tot in rfuldul izvoarelor hinduiste sunt integrate ~i multe lucmri literare din perioada c1asica, care trateaza teme mitologice. De un mate renume se bucura in anumite cercuri vasta poezie religioasB;' imnuri etc., dat.nd in special din perioada Evului Mediu. in acest context, remarcam in mod deosebit Gitagovinda lui Jayadeva din secolul al XII-lea. In acest caz, este yorba de 0 colecpe de cantari religioase, care ilustreaza relapa de iubire dintre zeul Krishna ~i sopa sa Radta. Aceasta relape este perceputa simbolic ca 0 imagine a relapei ~e iubire dintre oameni ~ zei. Toate lucrlirile amintitemai sus au fost scrise in limbasanscritA. Dar mm exista ~i 0 literaturli religioasa foarte semnificativa, redactatA in alte limbi indiene, intre care tamil, hindi, bengali ~i marathi.

3. Divinita1i ~i semnificapi

Divinitatile superioare ~i inferioare din panteonul hinduist Sl.U1t secondate de nenumarate fiinte spirituale, benefice sau malefice, avandu-~i originile in tradipa vedico-brabmanica. Numarul total al fiintelor divine este extraordinar de mare. De pilda, Mahiibhiirata aminte~te de 33.333 - in fapt, 0 extensiune a numarului de 33 de PjvinitAp vedice, la care se adauga cei 88.000 de Gandharvas, spirite n~ale sotilor abia casatorip ~i implorate de catre ace~tia sa ~e indeparteze de sOliile proaspat casatorite. Sivaipi din suduI Indiei numara chiar 1.100.000 de divinitap ~i demoni. Toate aceste divinitap
266.Vezi Ch. Chakravrti, Tantras. Studies on their Religion and Literature, Calcutta, 1963; A. Bharati. The Tantric Tradition, New York, 1970.

198

India. Re1igie i flIOSUfie

sau "complexul opozitJUor"

99

suntreprez.entateca ilinte divinejuvenile. Ele sebl.lCl.lnldoarde 0 n&h~


(amrita) relativa,. exti.nsapeparcursulunei singme perioade cosmice. Un lucru foarte important este faptul ca in hinduism regasim multe dintre divinitAtile semnificative din perioada vedica: VaruQa, lndra, Agni, Soma etc., dar acestea nu mai sunt nici pe departe figuri centrale alepanteonului hinduist Exceptiefuc doardoi zei, caIein perioada Vede/or jucau un rol inferior, respectiv Vishnu ~i Siva, dar de aceasta dataapar drept cele mai proeminente figuri alepanteonuluiindian.

De remarcat este, insa, faptul ca in perioada hinduism apar schimbari marl nu doar in interiorul panteonului, ci ~i in ce priv~te relalia dintre zei ~i oameni. In hinduism, zeii se aseamana in multe privinle oamenilor. Intr-adevar, zen ce-~i au sa.lau1 pe legendarul munte Meru ~i duc 0 via!a minunatain palatele lor cereti sunt mai putemiei deem pamantenii, dar ei nu au posibilitatea, de exemplu, sa-! protejeze pe oameni de ciclul reincam.arllor. Inclusiv zeii trebuie sa se supuna legii implacabile a karmei. Atunci cand faptele lor bune s-au "consumat", ei trebuie sa se reincameze necondilionat in funclie de meritele lor. Uneori, zeii amt de putemiei trebuie sa revina pe pamant, unde ca oameni Ii vor sprijini pe adeplii lor in lupta impotriva adversarilor ~i f011elor malefice. De asemenea, dupa cum am mai amintit, in hinduism, cinstirea templelor ~i a statuilor zeilor ocupa un loc central. Credinciosul hindus are posibilitatea de a intra zilnic in contact cu zeul sau, mai ales atunci cand i~i inal!t\ rugaciunea catre el, in tempIu, in fala statuii aflate acolo.

"

apate'ca~utor allui lndra, in hinduism el preia pana la un anwnit grad fimct ia lui lndra, protejand pe oaineni ~ipe zei de demoni ~i de fOI1ele malefice. Prin activitatea sa protectoare, Vishnu devine in hinduism 1111 fel de'prototip pentiiiregele ceresc;~i ipoSiaza in care odinioara, in perioada vedica, se gaseazeul Indra. Funqia primordiala a lui Vzshnu face din el unfel de Atoqiitor, pentru cael este garantul ordinii universale. In literatura brahmanica, el este identi:ficat, Ca ~ Prajapati, ell sacri:fieiul. Maltfuziu,elchiarpreiamaimultefunctiialeluiPrajapati.~~".---,---- ... Din aceasta perspeetiva, Vishnu simbolizeazAannoniaideaIa a cuplului preot-sacrificant sau brahman-rege. Ca atare, el releva atilt suprematiaspiritua1aabrahmanilor,cat~iordineacosmica(dharma), garant al stabilitAlii sociale ~i al bunastarii. Aceasta simbioza a puterii spirituale ~ a celei lum~ ~i efemere in persoanazeului estereprezentata de statuetele impodobite ale lui VIShnu (in sudullndiei), careil ~ purtfuld, in afara atributelor sale traditionale (scoica, discu1 etc.), tiara ~i

3.1. Divinitii(i masculine


Panteonul hinduist este foarte variat, alaturi de divinimli masculine impunatoare aparand nenumarate divinitati feminine, fiinte ~i forte supranaturale, fonne de zooiatrie, fitolatrie, un cult preponderent al vacii sacre etc. Cea mai importanm diviriitate este Vishnu, 0 divinitate care in paQ.teonul vedic juca un rol absolut minor. Daca in lJgveda, Vishnu

msemnele regatului. De aiei se poate trage conc1uzia ca Vishnu este, in mod preponderent, 0 divinitate a castelor shperioare ariene. Este 0 divinitate "pl..1r3.", cllreiaadeptii ii aduc in temple doarofrande vegetale. Alteori, Vishnu este identificat in hinduism cu Absolutul impersonal, cu prineipiul suprem, numit Brahman. Pentru adeplii sai, el repreziom zeul universal. Este sinele launtric a1 tuturor fiintelor, este ins~i cuno~terea in sine a celor ce cunosc; este inceputul creapei, actul ~i s~itul ei, esenta oriclirei viep; nimic nu poate apare sau fiinta in afara sa. El este stapanul tuturor fiinlelor ~i, in pofida faptului ca famane pentru totdeauna nenascut ~i nemuritor, el re~e pennanent prin propria sa foqa de creatie. El este zeul care se creeaza pe sine insU!?i, atunci cand ordinea cosmica ~i individual a sunt ignorate. El ren~te cic1ic pentru a proteja pe cei buni ~i a distruge pe cei rru, pentru a restaura ordinea juridica ~i cosmica incaIcata. Acest atribut al sau de acum se afia in concordanla cu caracteristicile sale din periqada vedica: el este pregatit oricand sa intervina ca, prin acpunea sa re-gmatoare, sa protejeze fortele benefice ale universului ~i sa salveze

lOO'"India.R~ligie.. ~i

fllosofie

.!It

'--Jlindgismul san ,;complexul opozitiilor"

101

lumea de la autonimicire. Probabilditocmai aici seaflAtemeiul aparipei figurii zeului Vishnu in conteXtul hindus.,F~te, nu este yorba despre acel Vishnu primordial, pe care i1 intaInim intr-o ipostazA atAt de modest! in contextul vedic ~i care a ajuns apoi atilt de impunAtor in panteonul hinduist. DacA astAzi zeul Vishnu se bucurA de cea mai mare cinstire din partea a milioane de credincio~i din toate parple Indiei, acest lucru se datoreazAin principal faptului cA multe divinitAti ~i fiinte divine locale, avnd un colorit foarte variat, s-au contopit sau au fost asimilate de aceastA divinitate mascu1inA. Deosebit de important.A peIltru hinduism este doctrina despre reincamArile lui Vishnu (avatiira)267, fundamentata pe faptul cli zeul Vishnu este, prin excelen~ un zeu care vegheaza.continuitatea lumii ~i bunAstarea acesteia, reactualizarea ordinii cosmice demonizate ~i uzate periodic268 Pentru a proteja lumea ~i pe oameni, pentru a anihila procesul de degradare ciclicA a tot ceea ce exist!, Vishnu recurge voluntar la asemenea avatiiruri, adicareincarnAri periodice sub chipul unor oarneni sau animale. Doctrina despre avataruri este un factor semnificativ in viata religioasli a vishnuiplor. De fapt, avatarurile lui Vishnu devin pentru adeppi sai adevArate idea1uri existenpale. Incercnd sA atingli idealul divin, credinciosul vishnuit se apropie mai mult de zeul sau ~i devine cumva el ins~i un fel de incarnare a zeului. Exista numeroase asemenea avatiiruri ale lui Vishnu, darcele mai impoItante sunt in numar de zece, a~a cum sunt ele prezentate in clasific3rile puranice. Ca "pe~te" (masya), Vishnu 11 salveazli pe pmntele primordial, Manu, in unna unei marl inundatii; ca "broasca testoasa" (kiirma), el vine in ajutorul zeilor pentru ca ace~tia sa-~i recupereze comorile divine disparute in ocean in mmainufldatinor; ca ''pore mistret" (varaha), el reu~e~te sli-l biruiascli pe demonul Hiranyiiksha, care scufundase pamantul pe fundul oceanului, ~i sa-l aducli din nou la
267. Despre semnificatia avatiirului in general, cf. H. Zimmer, FilozojiiJe lndiei. p.263 sq. 268. Cf. idem, Mituri ~i simboluri... , p. 76 sq.

.i
:~'

Ji:
"Co'

:~~

'.Yi'

suprafatB; reinca:mandu-se ca "om-leu" (narasimha), Vishnu 11 ucide pe .fratele demonului Hiranyiiksha, care ii teroriza zi ~i noapte pe zei ~i pe oameni; ca "pitic" (viimona), el recucere~te intreaga lume, constand din cer, pmnant'~i1iUi:ieasuhteran~-care fuseserA luate in stap8nire de catre demonul Bali in urma unor exercitii ascetice; ca fiu al brahmanului Jamadagni (parasuriima), Vishnu ii elibereazli pe bralunani de subjugul tiranic al regelui Kiirtaviiya269 Ultimele patru avatiiruri,aJe-lui Vishnu sunt cele mai importante. Sernnificativli este, in primul rand, reincarnarea sa caRiima 'T eroul marii epopei Ramiiyana, cu scopul de a eli~ lumea de sub trltela monstruosului rege al demonilor, Riivana. In Riimiiyana se relateazli cA rege]e Dasaratha nu avea copii, motiv pentru care a recurs la un fastuos sacrificiu al calului. Vishnu s-a arlitat in focul sacrificial ~i i-a inmanat regelui 0 cupli al c~ei continut regele avea sa-l ofere spre a fi consumat celor trei sopi ale sale. Celei dintai dintre acestea regele i-a oferit jumatate din continutul vasului, iar celorlalte doua restul. in consecin~ prima reginA l-amscut pe Ramo, a doua a Mscut ~i ea doi copii, iar ultima inca unul. Flints. divinli a lui Vishnu era prezentli in tori cei patru fii, dar mai ales in Ramo, intaiul-nascut. La cererea zeilor, Vishnu s-a reincarnat ca om, pentru a lupta impotriva , I puternicului rege al demonilor, Riivana, fiindcli acesta putea fi biruit doar de un om inzestrat cu puteri supranaturale. In parple mai vechi din Riimiiyana, eroul Riima dispune, de asemenea, de atribute divine, abia in p3rtile mai tarzii ate lucrarii fiind prezentat ca 0 intrupare a lui Vishnu. Deducem de aici faptul ca, initial, Rama nu era altceva decat un erou, un luptatorideal, ale c3rui fapte de vitejie s-au contopit ulterior cu diferite elemente mistice. Dacli in acele pAqi din Ramayana, in care Riima era corelat cu Vishnu, se vorbe~te doar partial de 0 reincarnare a eroului, totu~i inizvoarele ulterioare Rama apare ca un avatar desav~it a1 zeului Vishnu.
269. Cf. A. Cotterell, Die Welt del' Mythen und Legenden, Droemersche Verlagsanstalt Th. Knaur, MUnchen, 1990, p. 175.

102

Iama. Religieil'llosofte "H'.. .


,~""c;t,

. ..:.

, ~

.......HinduisIil11l sau "complexul opozip.ilor" !

103

Cea mai importanta dintre relncarnanle lui Vishnu este'cea sub chipullui Krishna ("cel negru,,)270. Figura sa se profilea..za de f foarte timpuriu in literatura indiana. De pil~ intr-una dintre cele mai vechi Upani~ade ni se relateaza despre Krishna, fiullui Devakls; " ..,. literatura budista face ~i ea referiri laKrishna, care se aseaIllBnaintrun anume fel celui prezent tn hinduism. In Mahabharata, Krishna I I apare ca principe al neamului Yatiava, inrudit cu populatiapandava. . In~tea!azboiului.dintre c~le doua ramuri, x,aurava ~i !andc:va, "_~~I:" Krzshna mcearca sa mtermedieze:tma succes eVltarea COnflictulUl. Pe parcursul razboiului, el se dovede~te un adevarat erou, vizitiu ~i indrumAtor allui Arjuna. Dupa incheierea mzboiului se reintoarce in or~ul sau de re~edinla, Dvarakii, unde va fi intampinat cu multa opozilie ~i va avea parte de multe nenorociri, inclusiv de uciderea propriului sau fiu, Pradyumna, in fala ochilor saL Disperat peste masura, zeul se retrage intr-o paaure din apropierea capitalei, unde vanatonll Jaras ("battan'') trage asupra lui, confundandu-l cu un vanat oarecare. Murind, ajunge in cer, unde este preluat de zei. CatJva pasaje din Mahiibharata tl prezinta ca propovaduitor religios ~i invalator (de exemplu, in Bhagavadgita), iar in alte locuri este identificat cu zeul Vishnu. Abia in literatura puranica apare configurata figtrrasa clasica. Existamulte indicii careprofileaza un Krishna istoric. Este foarte probabil caKrishna san. fostinipal un emu ~i razhoinicpopular, apart:in8nd unei ramuri dinneamul Yiidava dinp8rt:i1enord-vesticealeIndiei. ReIatarile despre copilaria lui Krishna in compania pAstorilor ~i situatiile erotice' legate de aceste imprejur3ri par a avea 0 cu totul altaorigine dec8t miturile despre eroul Krishna. Am putea presupune caavem aici de-a face cu 0 simbiozaaunui zeu primordial al tmtorilor saual fertilitatii ~ zenlKrishna. A venturile sale erotice i-~ inspinrt pepoeti l?i i-au stimulat in elaborarea unei literaturi deosebit de romantice. In literaturareligioasa, ihbirea lui Krishna fara de pAstorita simbo1izeaza dragostea divinafatade oameni.
I

Reincarnarea lui Vishnu ca Buddha demonstreaza, evident, stradaniile teologilor vishnuili de a asimila elemente eterodoxe in sistemullor. Conform celor mai multi cercetatori, scopul acestei reinca.rn8ri a fost, de fapt, dorinta lui Vishnu de a-i atrage pe oamenii , rai spre contestarea Vedelor, a existenlei ordinii sociale brahmanice ~i azeilor,lucru care ar fi condus, indiscutabil, la ~larea acestora. Alli cercetatori sunt de parere, dimpotriva, di Vishnu s-a mtrupat ca ~Uf!d!!E~tru a~~~p~ti~~~ciilor animale, atat de frecvente ill brahmarusm ~l m hlndUlsm, ~l amt de contestate de budism. . Avatiirurile amintitepanaaici au avutdejaloc: celemai multe dintre ele in erele anterioare, pe cand cea sub chipullui Buddha la inceputul erei actuale (kali). Potrivit concepp.ei vishnuite, cea de-a zecea reincarnare a lui Vishnu, ~i anume sub chipullui Kalldn, se va realiza la sf8r~itul epocH Kali; ~a cum se consemneaza in tradip.a literara, zeul va apare cruare pe un cal alb, purtnd in mana 0 sabie inflacaratB.. Venindpe pamant, el ii vapedepsi pe cei rai ~i ii va rasplati pecei buni. Venireasa anuntainceputul uneierenoi ~imai bunedeciit celeaJ;lterioare. MulteelementedinacestmitneamintescdeApocalipsa 71 SfiintuluiEvanghelistloandinNoulTestameni ,nefiindexclusacmaro influentA ~ in aceasta privintll Alaturi de Vishnu, Siva este cel mai semnificativ zeu din panteonul hinduist De fapt, Siva nu este decat 0 evolup.e ulterioara a amt de temutului zeu Rudra din perioada vedica. Siva hinduist este polivalent in compa.rape cuRudra. Dupa ce cultul acestuia s-arasp8ndit in intreagaIndie, intalnirea cu divinitap,le locale ~i cu diferite alte fonne de cult a condus inevitabilla aceasta polivalenlA a fiinlei sale divine, multe divinitati locale fiind asimilate de acestzeu impunator. Este cert faptul caau existat mi~ religioase inca de pe la inceputul erei noastre cre~tine, priveau pe Siva cape principiul supremo In Upan~adele mal vechi, el apare in postura creatorului suprem, aEu-lui universal. In parpJ~ cele mai vechi din literatura epica, zeul ocupa in multe m.\turi ~

:are-I

270. Cf. Bhagavadgila, XI, 12 sq.

27L'Cf.ApocalipsQ, 19, 11~15.

1-04

"'India::-~1i' fttosofte

-T~~<HiDduiSmUlsau

"eomplexuJ opozitUl()r"

lOS

pozitie excelenta, dar profilul sAu nu era mca pe deplin conturat. Acest Zeul Brahmii este 0 personificare a principiului impersonal lucruserealizeazAabiaincapitolelemaitArziirunMahiibhiirata. Brahman, principiul suprem al existentei, Absolutul. Nopunea in literatura vedicamai veche, Siva ("cel prietenos", "cel . . . Brahm.aneraaccesibll!doartmuicercrest:rftnsdeintelectuall,invreme binevoitor") era doar un predica~ cuvfu1tul nu era utilizatcaiiurn;~'- '-----'ce~poI)oiUl de rand tanjea'dupA ceva mai concret, pe intelesullor. De ~. aceea, s-a recurs la transformarea acelui Brahman abstract din propriu. in perloada post-vedica, Siva a devenit denumirea predilecta Upani~ade intr-un zeu personal, transferadu-se asupra lui pentruacestzeu,numeleRudraflindfolosittotmairar.Atributulsau caracteristicile din miturile cosmogoniee dejamentionate, in centrul de ''prletenos'' refl~ doar partial esenta acestui zeu atat de polivalent. De altfel, inffinta sa, Siva se contureazaca tmzeu al contrariilor: el este--'-~~~ ,~carora se aflau Prajiipati ~iHiranyagarbha. in hinduismul de mai simu1tan demonic ~ divin, aducatorde groaza~ bland, distruge ~ inacel~ tarziu, insa, Brahma se mai bucum doar teoreticde vreo anume cinstire; timp construi~, provoacamoarte ~i este totodataizvorul Vietii272. el nu mai este deja tm zeu activ, venerat de preamulti credincio~i, cum Subaspectulsaunegativ,zeulesteprezen1atcalocuindin:regiunile este cazul zeilor Vishnu i Siva. Firel?te, in perioada de inceput a muntoasedinnord,regiuniinaccesibiledincauzajunglei;loetni1edebatalie hinduismului,popularitateasaeramultmaimarePrezenfasainliteratura ~i de incinerare acadavrelorsuritlocuri.le salepreferate. Fili &i suntmnia, budista demonstreaza ca multe secole i.d.Hr. zeul era foarte cunoscut in snul unorcercurl largi de credincio~i. fuMahiihhiirata, Brahmii apare teama ~i boala; el este Mahiikiila, respectivtimpul ca principiu distructiv, moartea personificata. Datorlta caracterului sau fundamental de zeu al in calitatea sa de creator, el se ~e dintr-un ou cosmic sau run apele distrugerii, Siva este reprezentat sub fonne insprumntMoare, cu trei oem, primordiale; fiind identificat cu Prajapati. In parpIe mai vechi' din cu trupul inI~de ~i, Cll cranii injurul gfttului etc. Mahiibhiirata apare uneori cazeu ~ in timp ce in parpIemai tarzii Din acest motiv, el se opune, punct cu punct, lui Vishnu, nu ale ace~iase situeazaierarhicdupazeul Vishnu. doarprecum raul binelui sau diabolicul divinului, ci ~ cum principiul In lucr~rile epice, Brahmii poseda multe atribute ~i funcpi. lipsei de mrusura se opune masurii. Daca Vishnu genereaza ordine, F~cnd abstractie de calitatea sa de creator, e1 mai are misiunea de a reglementa ordinea cosmic~; el este autorul notiunilor atat de puritate i armonie, Siva apare ca un zeu saIbatic prin excelentA, ca fundamentale precum lege, pedeapsA, moarte ~i distrugere alumii, El unul caredispretuie~e orlce diferenta ~i orice ierarhie sociala. Zeu al nu locui~ impreunacu ceilalp zei, ci ~ arepropriul situ cer. In ipoStaza tuturor exceselor, el este totodatii ascetul aproape gol, mfuljit cu centI:]8., este yoginul retras in pustietatea muntelui Kailiisa pentru a medita ". ~ de creator allunili, el este perceput ca pminte atotutor, consultant vrerrle de mii de ani. EI este venerat atat de oameni din castele inferioare, ~l indrumatoral zeilor ~ demonilor aflap in pericol. Literaturamai tarzie cat ~i de cei ai unei caste superioare (de exemplu, brahmanii din 11 prlve~: drept indrumatorul suprem ~i un zeu creator, care recreeaza C~mir). Este cinstit ins~ ~i de catre ascelii carora Ie serve~e drept intreg umversul, 1a inceputul fiecarei noi perioade cosmice, in urma model, atat prin severitatea ascezei sale (tapas), cat ~i prin dispretul rugaminPi zeilor Vishnu ~i Siva. total fala de orlce conventii sociale273 . Cei trei zei amintip anteriorSlIDt figurile centrale alepanteonului hinduist Desigur, in afaralormai existaincamulte divinit31i in panteonul 272. Cf. mai pe Jarg semnificapa dansului cosmic allui Siva. tn care zeul creeazA hinduist, de 0 importanta mult inferioara acestora. ~i distruge simultan. apud H.' Zimmer, Mituri $i simboluri... p. 145 sq. Indra reprezinta in literatura post-vedica 0 figura frecvent 273. M. Hu1in~i L. Kapani, loc. cit. p. 344. invoca~ insa ulterior ii pierde mult din importanta in literatura epica,

I'

~-'
~'

106

India. Religiei filosofie

I
I

"I

Hinduismul sau "complexul opoziiiilor"

107

r sarcina acestui zeu este de a asigura ploaia, pentru fertililp;tea pam.antului, cureubeul fiind arcul sau. De asemenea, Indra este ~llza zcrilor ~i stapinul cerurilor inferioare (paiala). Aici locuie~eacest ~u pennanent tAnar, inconjurat de 0 ceata de tineri, intr-un palat amenajat fastl'los. El cAlatore~e pe elefantul Airi!ivata, avand in mana tunetu1; e un luptator viteaz ~i marele adversar al demonilor, dar nu este eroul invincibil pe care-l cuno~em din .8gveda. tn razboiul de duram lunga dintre zei ~i demoni, ilustrat in Mahabhiirata, Indra se va luptape iCvabkui cu ajutoruC--'--"' viata ~i pe moarte cu ~on~trufV/tra, pe zeilor Vishnu ~i Siva. Lupta aceasta lmpotriva lui V{Ira este prezent.at1i ~i in Ramayana. Indra devine foarte nelini~tit in momentul in care V{fra recurge la asceza (tapas). Fortele acumulate de V{Ira in urma exercitiilor ascetice reprezinta, realmente, 0 mare amenintare pentru reu~ita lui Indra. Tocmai de aceea, el cere ~utorullui Vishnu, dar este refuzat inipaI, pentru ca eracon..ent caacest lucruar conduce inevitabilla uciderea prietenului sau V{Ira. tn cele din urma, insa, elrevarsa 0 parte din eu-l sau in Indra, 0 alta parte in tunetuI sau ~i 0 altam pamant ~ se face ca, in final, Indra re~~e sa-l decapiteze pemonstrul V{fra. VaruQCl, marele zeu din perioada vedica, i~i pierde in hinduism pozitia sa superioara. Este zeul apelor ~i este conceput uneori ca zeu al medicinii, fiindca se considera ca apa are proprietap curative. j I Yama este stapanul imparatiei mortilor, unde i~i exercita atribuliile cajudecator al celor decedati; de asemenea, el apare ca stapan peste diferitele iaduri, unde cei rai sunt supu~i la tot felul de chlnuri inainte de a se remcarna:' Agni este conceput m cerurile sacerdotale pe mai departe ca un zeu tAnar, care transfera sacrificiile oamenilor catre zei. Fiind zeu al focului, diferitele forme ale focului - focul din vatdi, focul sacrificial, focul mfuriei, focul din procesul de digestie - sunt socotite drept forme de manifestare a lui Agrii. Mai mult decat amt, una dintre scrierile pmanice aminte~te 49 de forme ale focului -Agni. De aseIl).enea, focul vulcaruc, conservat pe fundul marii,joaca un rol imporilii1i llil cadrul procesului cicllc de nimicire a lumii.

care

,. S iirya ("soarele") alunga, ca ~i in perioada yedicA, intunericul ~i spiritele rele. DeJ se evidentiaza aparitia sa fizica in postura de astru ceresc, chiar din cele mai vechi timpuri apare reprezentat ~i antropomorfic. Inca inainte de era noastra, soarele se bucura de 0 anumita veneralie. Mai tarziu, cultul solar a cunoscut 0 mare popularitate mai ales in vestul Indiei, sub influentacultului iranianmitmic. Vayu ("vantul") apare reprezentand cand vfu1tul ca fenomen natural, cnd pe putemicul zeu al vantului. El este cel mai rapid dintre toti zeii ~i, in aceasm calitate, acponeaza deseori ca mesager allui Indra. Exism nenumarate mariifestari ale vantului, iar la s~itullumii acesta va bate in toate directiile. Zeul razboiului, Skanda, este cunoscut i sub numele de Kumiira, Kiirtikeya sauSubrahmanya. in diferitele relatari privind originea sa, el apare, intre altele, ca fiu allui Agni, ca fiu al. fluviului Gange sau al zeului SiVfl ~i Piirvati Legenda privind n~terea sa din Siva ~i Parvatieste ceamai cunoscu1A. De altfeI, ea constituie materialul din care s-a inspirat Kiilidiisa cnd ~i-a seris celebra sa lucrare Kumarasambhava ("N~rea lui Kumiira). in secolul I d.Hr., Skanda adevenit obiectu1 unui cult deosebit De ceamai mare cinstire s-a bucurat ill sudul Indiei, unde s-a contopit cu unzeu primordial al fertilitapi. Ganda sau Ganapati este stapanul unei ori de fiinte divine, aflate injurullui Siva. El este reprezentat ca un omulel gras, cu un cap de elefant ~i un coIl retezat Acest zeu se bucura de un mare renume in rfuldul tqturor sectelor hinduiste. Este tn1 zeu binevoitor, care inlatura toate obstacolele ie~ite in cale. Din acest motiv, este invocat de fiecare data ciindcinevaiavreo inipativa. Multe lu.crari literare incep chiarcu invocarea lui Ganesa, in genul poetilor care invocau muzele inainte de a serle. Kama, al carui nume in.seamna, propriu-zis, "munte", este zeul hinduist al iubirii. in literatura poeticl1 este intalnit deseori, aparand reprezentat ca tanar fiumos, inarmat cu un arc Cll sageti: areul sau este di:g:trestie de zahar, un roi de albine sunt corzile de arc, iar sageple saTe'SUnt flori. Zeii ~i oamenii devin pasionali atunci cand sunt loviti de

,.a;...

108

India. Religie i filosofie

una dintre sagetile sale. To~i, Klima a devenit nefericit clnd a incercat sa intervina pe langa Siva pentru a 0 sprijini pe Plirvati. Siva I-a transfonnat ~n cenu~a, dar i,.a redat viata dupa ce sOfia sa Rati ("pJacerea iubirii',)a inteiVemtp61tiileCvr,'.~.... ~"",~=.,~.~,.," .. , "

-1 t
t

Ulnduismul san "complexul opozitillor"

109

in principal, zeita este venerata ca Durga sau KlilL. Ea este cinstit! de

catre adepti prin sacrificii sangeroase ingrozitoare ~i ritualuri orgiastice.


Klilieste reprezentatA ca 0 luptAtoare insetat! de sAnge, imbracata in
negru, pU1"tnd injurul gAtului un colier de cranii ~i anne in diferitele i
. multele sale m8ini; eaeste subordonatApartenerului sall, Siva, ba chiar
este reprezentat:aavand un picior ~ pe trupul neinsuflept al acestuia.
Autonomia acestei divinitati feminine se'releva ~i in denumirile salejde
Saleti ("putere") ~i Jagaddhiitri("creatoarea lumii ''). in afaradeaceste divinitati feminine, hinduismul mai cun~~ 0
seriededivinita;ifemininecuatnbutnterapeutice,Clmlarfi:zei1acarevindeca variola, cea care vindeca ciuma, ~i Manasli, tamaduitoare impotriva
m~orde~etpi venino~i.

3.2. Divinitliti feminine


Panteonul hinduist cuprinde ~i nenumarate divinita.ti feminine. . Ele reprezintli variante ale "Zeitei-mame'~, din religia preariana a Indiei,=-~- . j.., .~ avandu-i originile in cultul marii "Zeite-mama" din p8I1ile sud-vestice ) ale Indiei. In general, divinit!tile feminine aparin mitologia hinduista ca sotii ale diferitelor divinit!ti masculine. Doar cateva dintre ele pot fi privite ca divinitati semnificative in adevaratul sens al cuvantului. Intre acestea, Lakshmisau Srieste zeita fericirii ~i frumusetii, sotia lui Vishnu. Rlidha, sopa ~i iubita preferatli a lui Krishna, Ru/aninI, prima regina a lui Krishna, ~i Siili, sotia lui Rlima, sunt socotite uneori reincarnari ale lui Lakshmi. Este absolutf'irescfaptulcaLakshinfii ' insote~te parteneru1 pe parcursul tuturor reincarnAriIor sale. SarasvatI, sotia lui Brahma, este patroana elocintei, artelor i ~tiintei. Potrivit tradipei indiene, ea a inventat limba sanscritli ~i alfabetul devanagarL Chiarinliteratura vedica tarzie,zeita eraidentificatacudivinitatea Vac ("cuvant", "limba"). In calitatea sa de protectoare a invatatilor, artilor ~i scriitorilor, ea era foarte venerata in cadrul acestor cercuri. Deseori, sotia lui Siva este numitA, pur ~i simplll, Devi("zeita'') sau Mahadevi ("marea zeita"). Ea este venera~ sub mai multe nume ~i este 0 zeita polivalentA, ca ~i Siva. Multe zeite din diferite regiuni ale Indiei, cu functii foarte variate, s-au contopit cu MahadevL Cele trei principale caracteristici ale lui Siva sunt valabile ~i pentru sotia sa: ea este simultan generoasa!?i binevoitoare, distructiva ~i creatoare, izvor de viata. In , ipostaza sa de zeita blanda ~i generoasa, Devi este numit! Parvati ("fiicamuntelui',), Umli, AnnapiirJ;ii ("cea bogatainalimente"), Gauri sauAmbikli (''mama''). In ipostaza sa de zeit! infioratoare ~ distructiva, zeita este numitaDurga ("cea greu accesibiUi'') sau Klili("cea neagra'').

3.3. Fiinte ~i forte supranaturale


Pe langa divinitaple propriu-zise, un rol important in religia ~i
mitologiahinduista il joaca ~i 0 multime.de fiinte ~i foqe supranaturale.
Deseori, acestea se impart in mai multe grupe. De regula, multe dintre
ele au 0 atitudine binevoitoare fata de oameni, in vreme ce altele au
una ostila. Astfel, Niiga sunt dragoni reprezentati ca avnd jumatate
chip uman ~i jumatate chip de ~arpe, locuind in ora~ul subterestru
BhogavatI, unde pazesc comori pretioase. Vidyadhara sunt fiinte
similare oamenilor, care poseda insu~iri magice. Astfel, ele se pot
deplasa in spapu ~i i~i pot schimba chipul dupa cum voiesc. Rlikshasa
sunt 0 grupa de demoni infioratori, de cele mai multe ori avand 0
atitudine ostila fata de oameni; ac~tia mpesc femei, ucid ~i devoreaza
oameni. Cel mai cunoscut intre ace~ti demoni este Ravana, regele
demonilor, care a fost invins ~i ucis de catre Rama. Asura, car;e in
vedism constituiau 0 grupa specialA de zei, reprezinta in hinduism 0
ceata dt demoni care, dupa ce au fost izgoniti de zei din cer, Ii haquiesc
pe acea in pennanenlA- BhUta ("fiintele'') sunt spirite rele, care aduc
nenorocirl ~i boli. Preta Ii reprezinta pe cei decedati, mai precis

..

_ _______________ ' 110

_In_di_a_._R_e_H. .:gI:. . e. .;: . i_fi_l _oS_o_fi. :. ~ ~"


,-

,'

, Bindulsmul sau .complexul opozllillor"

111

fantomele acestora, aflate futr-unpennanent du-te vino fujurul easelor rudelor ramasem viatA, In1rucat ritualurile consacrate lor dupa moarte au fost neglijate. Yaksha sunt, de regula, fiinte blajine, cinstiteIn mod ,~.~~~' --,",- special de populapa din mediul rural. Ele protejeaza comunitatile rurale de bolL To~i, ele pot manifesta ~i 0 atitudine ostiia fata de oarrieni, imbolnavind lumeasau transformand diferitelevictime in posedap. Mai ales partenerii feminini ai acestora, Yakshinl, sunt deosebit de ,~~~~~",.. periculo~i.Acele_ diyinitap masculine,Gandharva, cunoscute fuca din perioada vedica, sunt acum spirite reprezrntandu-i pe anumip muzicanp. cen$. Partenerii lorfeminini,Apsaras-', emu considerati aavea trasaturi foarte ftumoase. Aveau ~i rolul de a-i seduce pe ascepi aflap. in meditape. De pilda, Sakuntala, eroina celebraa piesei cu acel~i nume, scrisa de Kalidiisa, este fiica lui Menakii, 0 Apsara care tocmai I-a sedus pe Inteleptul VlSvamitra.
rocf'",>~",'3.4~'

zo~latria. Animalele sunt cinstite pentru ca, prin remcamare, ele nu

sunt altcevadecat ~ul sutletelor semenilor no~ decedaJi. eel mai


venerat animal este "vaca sacra", despre care yom vorbi mai pe
. larg putin mai jos. Alte animale sacre erau socotite afi calul, care are
puteri purificatoare, maimuta. tigrul, elefantul, gaits, paunul, vulturul,
~arpele, a carui ucidere atrage dupa sine irtfertilitate ~i oftalmie, broasca
lestoasa ~i ~oparla. . Revenind la cultul "vacii sacre", trebuie spus ca acesta presupune interdicpa consumUlui de came de vita, Iucru care creeaza o ruptura totala intre hlndui~ ~i musulmanii din India, ut fiind faptul camusulmanii conswna cu predilecpe carne de bovine ~i ovine. Pentru hind~tii de azi, aceasta interdiclie a1imentara vizeaz.a, dupacum subliniazAM Hulin ~i L. KapanP.75, toate speciile de bovine (go), ci nu doar pe cele pe care Ie vedem deseori Ia pa~une sau pe strazi, respectiv speciile de zebu cu pielea stralucitoare, avnd 0 coco~ proeminenta ~i folosite ca animale de povara; restricpa ii prive~ ~i pe acei bivoli de culoare inchlsa, pe care ii observam de nenumru-ate ori relaxfuldu-se prin apele diferitelor lacuri acoperite de lintita Se vorbe~e de un cult al "vacii sacre" in hinduism, dar aceasta expresie ramane pe mai departe convenlionaUi ~i confuza. Este absolut . conventionala, intrucat nopunea de "vaca" presupune atAt taurul cat ~i femela, ~i este confuza deoarece cultul "vacii", care se extinde ~i asupra zebului cu pielea luminoasa, exclude bivolli care, datoritaculorii lornegre, ~i atrag, probabil, un simbolismmalefic. Este cert ~ in prezent, restricpa privind CODSunlul ciimii de bovine ~i cultul ''vacii'', infudia, reprezintAin continuare 0 tema discutabila, interpretabila, de igiena publica, supusa
. na1em . eliene276. napo
unorpresiunipolitice~ievaluatiHnfimctiedeevolupaulterioaraaeconomiei

sun:t copacii banyan ~i betelul. 0 larga popularitate cuno~te

-.

Filolatria;

zoolalria..~;

cultul ''vacii''

Cultul unor elemente primordiale cu caracter magic este prezent In mod evident in religia hinduistii. Hind~i cinstesc pamantul Ipe care sunt ~ezati nou-nascutii ~i cei decedap, munpi, dar in primul rand misterio~ii munp Himalaya, pentru ca ei sunt considerap 0 parte a miticului munte Menl., care era centrullumii; stancile, despre care se crede ca ascund in ele insele puteri miraculoase; pietrele pretioase: rubin, perle, smarald, topaz, safir ~i hiacint, toate corelate cu diferitele planete; ~a diferitelor fluvii sacre, dar mai ales a fluviului Gange (Gangiil 4, lacurile, In speciallacul Manasasarovara din Himalaya; focul, care sluj e~te Ia purificarea pacatelor ~i la incinerarea mortilor; luna, care-i protejea.za pe nou-nascuti. De asemenea, hindui~tii venereaza 0 serie de plante, considerate ca aviind viata ~i puteri de perceppe; in opinia lor, sufletele celor decedap i~i pot gasi sal~ pentru o anume perioada de timp in acestea. intre arbori, deosebit de cinstip
274. Cf. H. Zimmer, Mituri ~i simboluri... , p. 106 sq.

275. M Hulin, L. Kapani,loc. cit.,p. 362. 276. Vezi W. Nonnan Brown, "La vache sacree dans Ja religion hindoue": Annales ESC, 19, 1964, p. 662; apud ibidem, pp. 362-363.

...,j..

1
I
I

112

India. Religiei mosone

Hinduismul sau "comp]exuI opozitllor"

113

Dar, care sunt argumentele invocate de hindui~ in sprijinul cultului ''vacii sacre"? In primul rend, trebuie amintit ca populapa ariana era 0 populatie de pllstori ~i razboinica. In intreaga literatura vedica, ~~-cirezile de bovme SUilfmenponate :treCvent in calitatea lor de animale sacrificiale ~i prada de razboi. Apoi, vaca era apreciata de catre arieni nu doar din punct de vedere economic - ea producea lapte, carne etc. -, ci ~i din punct de vedere ritualic, fiind punctul central in cadrul sacrificiului vedic277.___.~~___ . De altfel, sacralizarea vaeii in perioada vediea este omologata cu sacralizarea braJ:unanului. In calitatea sa de egala a lui Aditi, egala a Pamfultului278 , vaca i~i aduce propria contributie, asemenea brahmanului !?i regelui, la reglementarea ordinii cosmice, religioase ~i social~ (dharma). A proteja "vaca" brahmanului presupunea protejarea ordinii cosmice: "Pentru ei, care 0 revendica, vaca este 0 fiin~ divina. A-i refuza vaca ce-i revine inseamnaa-l desconsidera pe brahman,.:7~. lax in_altlocse spune: "Zeu, 0 rege, nu p-au dat sa mananci aceasta vaca. Fere~e.te sammumci vaca bmhmanului, pen1ru ca eanu-i de mfulcare,,280. Pe de alta parte, trebuie sa avem in vedere ca, in perioada vedica, sacrificiul animal reprezenta principalul element al cultului. Prescriptiile cultuale vedice ignorau inva~tura despre ahimsfi (''non violenta',),respectivviolentareapanalasacrificarea oricarorfiintevii, incl usiv animale, in credinta ca acestea ax reprezenta reincarnarea, dupa moarte, a unor oameni. In perioada vedica, sacrificiul nu . presupunea vreun act de ucidere, fiind chiar pennis consumul camii animalului sacrificatritualic. Tocmai de aceea, nu este deIoc su:rprinzator faptul ca, inaceastaperioada, vacafigureazamrendul celorcinci victime ,
:,',0-.:.-.1,.
",";~""6,,, ..... ,.L,:,-:~t,.

',J"".

""f,.

'.,,~.'.

<

",'

",

'.'

....

'.~,

recomandate pentru a 1] sacrificatein timpul ritualuriIorsacrificiale ~nici ca brahmanii oficiant:i san eJFecutantul sacri:ficiuluipropriu-zis aveau voie sa consumecarneaanimalufui sacrificat ..... ... ~i inhinduismulcontemporan, mai alesmmedilletradiponaliste, ca ~i in perioada vedica, cultul ''vacii sacre" se coreleaza cu consumul celor "cinci produse ale vacii" (paii:agavya), respectiv laptele, Iaptele aero, untuI, urina ~i balega; acest obicei este strans legat de purificarea ~i de ~irea pacatelor. Servind ~i Iaspoirea perepIor ~i a d~elelor caselor, balega vacii (gomaya) are efecte purificatoare, aCfionfuld benefic asupra locului unde a fost folosita. Divinitatile amintite in acest capitol constituie nucleul panteonului hinduist. Ele se bucura de un renume mai mare sau mai mic pretutindeni in India 0 mare parte dintre acestea au, dimpotriva, o importanta exclusiv Ioca1a. Fiecare Iocalitate dinmediul rural i~i are propriut ei zeu (griimadevatii). Multi dintre ace~ti zei locali s-au contopit pe parcursul vremii cumarile divinitap ale panteonului hindus. Acest proces de asimilare a contribuit intr-o foarte mare masura la 0 pluridimensionare a marilor zei hind~i, inc.t atat de diferitele populatii . locale din India sa-:-i poata accepta tara prea marl probleme.

3.5. Poiiteism, "panteism" Ii I'monoteism aiternativ"


Din punct de vedere religios, India apare cnd politeista, cand "panteista", cand chiar "monoteista,,281. Politeismul sau se justifica prin varietatea deosebit de complexa a cultelor (piijii) consacrate nenumarmelor divinitAti, asociate:frecvent unui spat:iu ~ unui grup social anume, pl..lItnd nume locale, reprezentate antropomorfic ~i teriomorfic, idl~tificate in anumite cazuri chiar cufottele naturale, cum ar 1] fluviile" focuI, soarele sau luna. Acela~i politeism se mai justiflca ~i prin predilectia spiritului religios traditional de a anima arborii, izvoarele,
281. Cf. M. B iardeau, Hinduismul, p. 162 sq.; vezi Hinduismus, J. P. Bachem Verlag, 1965, KOIn, p. 86 sq.

277. Populatia arian! din India transform! "vaca" l'n simbolul Logos-ului vedic (viic), adica in brahman. Tocmai de aceea, a ucide 0 vacA presupune un plicat capital, fiindca aceastA faptli era analogli uciderii unui brahman; vezi ibidem, p. 363,n.12. . 278. Vezi .8gveda, VIII, 101. 15-16. 279. Atharvaveda, XII, 4, 11. 280. Ibidem, V. 18, 1; cf. ibidem, V, 19; XII, 5.

~i K. Klostermaier,

H4'

India.-R1!Hgie"i,~ftEl.-

--BiDduismul-sau"complexul opozipilor"
I

115

:.....

apele unor lacuri, munpi, stancile, casele etc. cu 0 serie de fiirife sau foqe supranaturale invizibile, a cmor atitudine fatA de oameni apare uneori ca binevoitoare iar alteori ca maleficA282 . ..' . Referitor la "panteismul" hindus, perceput m primul rand ca un sentimental prezeI1tei sau di:fuziunii universale (vibhava) a divinitapi prin intermediul fiint:elor, astfel meAt aceasta sa Ie "emane" (smr) ~ sa, Ie "resoarba" etapizat, el este prezent pregnant nu doar in literatura , ad'IC.., l!!II CI ' ~1 '.... '~xdevo....o h nalxhind:....+x283 _--._"~~ uparu~ m I' lteratura epl....a. a wLA. . Absolutul upani~adic este perceput ca Fiinta, pura (astzi 84 , dar aceasta, Fiinta, subzista intr-o natura duaIa (dvaitibhava)285 , respectiv ca flintA ~i ca devenire aacesteia. ~ se face ca, acest Absolut plenar (kritsnam p iirnam, bhiiman) se prezinta, simultan ca ~Absolut explicit ~i neexplicit, caracterizabil ~i necaracterizabil, divizibil ~i indivizibil, aparent ~i neaparent, manifest ~i nemanifest, muritor ~i nemuritor etc, eel ce-l percepe sub aspectul sa,u imanent (a~ara), 11 cunoa~te ~i sub aspectul sau ultim (para), transcendenr 6, EI se plaseaza, simultan in interior ~i exterior, dar :tara vreo anume discontinuitate (anantaram); prin unnare, Absolutul este 0 prezentA 281 totala, indivizibila,in lucruri1e divizibile .In devenireasa, eI se preteaz1i 'b'I ' tl.:\288 . ' ~ 'I e POSl 1 a toate modal1tati 1 e de eXIstent'" in general se obi~nuie~te ca el sa, fie denumit in diverse moduri (Agni, [ndra, Siva, Brahmii etc.), in sensu! ca "ei il numesc multiplu,roe e~ care, in rea1itate, este unul,,289; "el apare cutare, eI devine cutare,,2 0,
282. Vezi M. Hulin, L. Kapani, loco cit., p. 338~ 283. Cf. Bhagavadgita, XI. 284. Katha-UpanifOd, VI, 13; Mundaka-UpanifOd, IV, 4. 28S. Satapatha-Brahmana, X, I, 4, I; B{hadaranyaka-UpanifOd, II, 3; Mundaka~UpanifOd, VI, IS; VII, II. 286. Mundaka-UpanifOd, VI, 22; Prasna-UpanifOd, V, 2. 287. Cf. Bhagavadgila, XIII, 15, 16; XVIII, 20.

Pe de alta, parte, nopunea de "panteism" pare destul de confuzA inhinduismul popular, In:r8ndul credinci~ilor de rand, eaesteperceputa, mai degrabasub fonna unui sentiment, a unei simple senzatji, ci nu ca un concept Aceasta,senzatie arputeafi fonnulata. din exterior, mai llliOrm . tenneni negativi, insensulnestabilirii uncidelimitari drastice ~ rigide tntre viztbil ~invizibi1, 1ntreinsu:t1eP.t~neinsufletit,1ntreom~ animal (sau p1antt\),
. . . ~~=.~~ununiCe1anvital,CBre ~ ~ .. . ...... -.-.-.~--,.--.~ ---,."-,, . In schimb, binduismul filosoficanutrittotdeauna co~tacIam
'

a naturii exclusiv aparente a aeestei diviz8ri a Absolutului (Brahman) in diferite fiinte, inclusivin:iinfele divine; pentru filosofii hindU~ daca 0 stare divizare ar fi real!, eaar anihila unitatea Iii transcendenta divinitatii De aceea, in Upani$ade, se subliniaza faptul ca, Absolutul ramane unul, de~i se manifesm cu concursul anenuma,rate divinitap292.' Amintim totodatAfaptul casistemul :9losofic Vediinta~despre care vom vorbi mai pe largintr-un capitol ulterior-, adeptal unui monism prin excelenta, pome~e de la premisa caBrahman nu este nici 0 cauza prima" causa causarum, nici substrat ontologic al unui univers a carui realitate sereduce lailuziacaarexistaceva din prezentasainjurul nostnL Brahman, Absolutul ens a se, este acel Doul nonparticipativ, cel care exclude totalmente lumea ~i coninlele finite. Din aceasta perspectiva, "paoteisrnul"hinduistJX>81efiomologat, mfo~ unui desa,~ta-cosmism, diametral opus pancosmismului vehicu1at de alte sisteme filosofice.
291. M. Hulin, L. Kapani,loc. cit, p. 340. 292. Cf. B{hadaraJ)Jlaka-UpanifOd,lII, 9, 1-9: "Atunci Vidagdha Saka/ya 1 a intrebat: C4ti zei exista, Yajnavalkya? EI i-a raspuns cu aceasta invocatie: Atalia cati sunt numili in invocapa catre Toti-Zeii: Trei sute ~i trei roii trei. Da - a spus e) -; cali zei exista de fapt, Yajnavalkya? - Treizeci ~i trei. Da - a spus el -; cati zei exista de fapt, Yiijiiavalkya? - $ase. - Da - a spus el-; cali zeiexista de fapt, Yajnava/kya? ..;.Doi. - Da- a spus el-; cali zei existA de fapt, Yajfiavalkya? - Unul ~i juml1tate. ..; Da - a spus el-; cati ze(existA de fapt, Yajiiavalkya? - Unul. ( ...) - Cine este zeul cel unic? Sufletul (prana). EI este Brahman ... ".

288. B{hadaranyaka~UpanifOd, IV, 4, 5. .


289! J.?gveda, X, 14S;cf.lII,S,4;V,3, 1.
290. Ibidem, V,44, 6.

~'
li6
11

India. Religie'iRlosofie

'M

.~.~.~
"

~.'BindJnsmui san ,.eomplexul opozitiilor"

117

De altfel, ~i "monoteismul hindus prezintA caracteristiei eu totul distinCte. Hindusul i~i canalizea2'li.intreagasa venerape, in mod succesiv, spre diferip zei, uitftnd, temporar, de top ceilalti, ~ panteonul ,<.-..- hinduist este amt de bogat Practie, estevorba mai degraba de 0 fOnDa de henoteism, intrueat, inca din perioada vediea, diferite divinitAli preeum Indra, VaruQa, Agni etc. emu glorificati ~ einstip, rand pe rand, ca divinitate supremll Tot la feI, astAzi, credincio~ii hind~i, mai ~,~~ales eu prilejul marilor sarbAtori anuale sau a diferitelor pelerinaje consacrate vreunei divinitAp, i~i exprimA intreaga lor venerape pentru o anume zeitate, ignor8ndu-Iepe celelalte. Dupicum subliniazAanumip cercetatori293 , ar fi vorba de un fel de "monoteism aiternativ"t, absolut caracteristic mentalitiipi ~i experientei hinduse de viaf!. In acest context, avem de-a face cu 0 validare evidenta din partea credinciosului a caracterului mereu paqial sau unilateral al ins~i marilor zei bindui. Fiecare divinitate nu este capabila, in fond, sa reprezinte decat unul ~" dintre chipurile unei divinitati infinit de bogate in eonpnut, fiind individualizata de ins~iri1e sale, de maniera proprie de intervenpe in lume, de caracteristic.ile proprii mitologiei sale. In plus, preponderenfa, mai mult sau mai pup.n efemern, altemativa, a unei divinitap in dauna celorlalte nu presupune nici pe departe subminarea celorlalte pana la . ..x de 1 'd0 I' .294. ranguI de pseud0-dIV1J1h.aP, 1 sau demorn De asemenea, este demn de remarcat faptul ca, incA din perioada hinduism timpurie, se contureazA ideea potrivit careia mam zei ai panteonului n-ar fi altceva decat aspecte diferite ale uneia ~i acelei~i divinimp supreme295. Apare un curent sincretist, in baza c8.ruia divinitatile se identifica unele cu altele, ~ ineat, de pilda, credincio~ii se inchlnA lui Siva in eredinta ca se inchina, de fapt, lui Vishnu; tot la
293. Vezi G. Deleury. Les Grands Mythes de l'Inde, Fayard, Paris, 1990, p. 30. 294. Cf. M. Hulin, L. Kapani, loc. cit., p. 339. 295. SvetaSvatara-Upani~d este ~i mai semnificativ~ in acest sens, deoarece ea asociazA speculatiile privind Fiinta absolutA (Brahman) cu devotiunea fata de un zeu personal, Rudra-Siva. "Triplul Brahman" (I, 12), zeu imanent in intreaga natura $i in toate fonnele vietii (II, 16-17), este identificat cu Rudra, creator ~i distrugAtor allucrurilor (III, 2).

I~

feI, Krishna este asimilat lui Siva ~i invers. Rezultatul I-a constituit aparipa invataturilor despre Trimiirti (''triplaformA,,)296 ~i despre cultul Harihara. Conform invatitUrii despre Trimfrti, divinitatea supremA imbraca trei fOlme: Brahma -creatorul, Vishnu :'::conservatorul ~i Siva - distrug8.torul. fnainteaactu1ui creapei, divinitatea suprema era unicii ~i unitara, ins! ulterior ea se manifest! in cele 1rei forme amintite297 . De obicei, adeptii diferitelorsectehinduiste identificAdivinitatealorpredilecta (Vzshhu, Siva sau Brahmii) cu divinitatea suprema, Aceasta invAfAturA . nu s-a bucurat, ins!, niciodata de 0 prea mare popularitate in randul credincio~ilor. In plus, nu treb'uie insistat nicidecwn asupra speculatiilor fBcuteprivindpl'etinsesimilitudiniintreaceasti"tripJlfonna"amanifestmii t 1 divine hinduse ~i Sfiinta Treime din ~ in pofida unornefericite I 'incercan de apropiere care au fost to~i :facute298. Sub aspectul dinamicii sale, invatatura despre Trimiirti creape, conservare, distrugere - are drept consecintA 0 reprezentare bisexuata a divinitapLln fond, este vorba de crearea unui simbol al coexistenlei in Brahman a unui aspect al transcendentei absolute, al concentrarii "yogine" in sine ins~i a unui al treilea aspect, indreptat spre manifestare. De aici a apmut imaginea despre viata divina sub forma unui joe al iubirii intre principiul masculin - de fapt, Absolutul adunat in sine ins~i, ~i un principiu feminin, al mi~carii ~i extensiunii in multiplicitate. Doctrinaaceasta prezinta, larandul ei, aspecte variate: androgin primitiv dedublandu-se permanent pentru a se cuno~te ~i iubi pe sine, divinitate supremareprezentam cu 0 jumatate masculina ~i una feminina (Harihara), nogune a unei forte sau energii feminine (Sakti) asociata zeului suprem 99, capatand astfel forma unui cuplu (Siva ~i ParvatJ, Vishnu ~i LakshmJ, Riima ~i Sitii)300.
296. Cf. M. Biardeau, Hinduismul, pp. 136-137. 297. Cf. H. Zimmer, Mituri ~i simboluri..., p. 131 sq. 298 . M. Biardeau, Hinduismul, p. 136. 299. Cf., de pilda, asocierea Siva-Sakti apud H. Zirruner, Mituri ~i simboluri... , p. 132 sq. 300. M. Hulin, L. Kapani, lac. cit., p. 342.

.~ ...

.....
Hinduismulsau "compleml opozitillor" 119

~~

118

India. Religie i filosotie

':J
-4 _,

4. Hinduismul clasic
Dupa cum s-a observat, hinduismul nu are un intemeietor, ca multe alte religii, nici 0 literatura sacm comuna. in mod teoretic, el se fundamenteaza pe Vede, dar timp de cateva milenii s-a inteles foarte putin din aceste texte. Ceea ce are 0 importanta in hinduism este, practic, colectia mai tarzie de Upaniade ~i 0 serie remarcabila de lucran smpi cu caracter sectar. De asemenea, s-a vazut cahinduismul nu cuno~ 0 divinitate suprema, ca inmarile religii monoteiste. Pentru unii hindu~i, divinitatea suprema este Vishnu, pentru altii Siva; exista hind~i care cinstesc alte divinitap, dupa cum, tot la feI, exista hind~i atei. Pe de alta parte, nu exista ritualuri comune pentru toti hindu~ii. Unii practica rituri cu un caracter ingrozitor ~i orgiastic, pe cand alpi duc 0 vial! profund ascenca ~i i~ venereaza zeul propriu sau zeii proprii cu 0 evlavie deosebita. Hinduismul cuprinde in sine varii forme ~q religiozitate. Conpnutul sau nu este decat 0 formidabiUi tesatura de diferite tipuri religioase, secte, ~li teologice ~i sisteme filosofice. Cu toate acestea, pentru toate sectele ~i ~olile filosofice atilt de distincte, . u n lucru este absolut comun: fiecare om trebuie sa se supuna ciclului reincarnarilor, aceste reincam8.ri fiind rezultatul propriilor sale fapte (karman). Probabil ca cea mai buna definitie care s-ar putea da . hinduismului ar fi aceea de sistem social, pentru ca ceea ce Ieaga mai mult decat orice toate aceste conceppi religioase atat de diferite este tocmai structura sociala pe care 0 propaga. De fapt, un hindus devine l?i este hindus prin ~i faptul caaparpne uneia sau alteia din1re grupele sociale consacrate ale societatii hinduse. Din moment ce cineva respecm intocmai normele sociale caracteristice grupei din care face parte, indiferent de convingerile sale religioase, el este membru al cofmnitapi hinduse. Prin unnare, hinduismuleste foarte tolerant din punct de vedere religios, insB. daca cineva incalca normele sociale proprii castei din care face parte, acesta este exclus din comunitate.

4.1. Castele Ii rela{iile sociale


In India, fiecare ins se legitimeaza, intr-un anumit feI, prin insemnele spatiului social ~i profesional din care face parte. EI poate fi . imediat recunoscut dupa v~te ~i podoabe, dupa semnele castei ~i profesiei pe care 0 exercita. Din punct de vedere religios, fiecare om pori simbolul divinitap.i tute1are pictat pe fiunte. Fiecare tanara, femeie casatorita sauvaduva, 20arta un costum distinct; de asemenea, fiecare . dintre acestea~tr~b~e sa resp~cte~e~~~dili~nat 0 serle de norme ~i restricpi foarte precis definite: exista un cod meticulos care prevede inclusiv ce are voie sa manance ~i ce nu are voie, cu ce sa intre in contact ~i ce sa evite, cu cine are voie sa intre in dialog etc. in eventualitatea nerespectarii - accidentale sau intenfionate - a unor asemenea prescriptii, suntmenponate diferite sancpuni deosebit de aspre. Scopul indeplinirii curigurozitate a unor astfel de nonnenu este altul decat protej area propriei identitap ~i a fortei spirituale proprii, conferlte de apartenenta lao casta, la 0 categorie sociala sau alta. Fiecare individ trebuie sa respecte intocmai statutul social ~i de casta mo~ellit prin na~tere (jiiti), pentru ca fiecare este ceea ce este in aceasta viatA ca 0 consecinta directa a faptelor (karman) proprii savar~ite in existentele anterioare. Acest statut nu poate fi schimbat oricfuld ~i oricum, in afara faptelor pe care Ie savar~im. Casta din care cineva face parte in momentul respectiv reflecta intocmai caracteruI sau, mo~tenit ca 0 consecinta a faptelor sav8r~ite anterior. :;;i daca prezentul trebuie perceput ca 0 consecinta naturala a trecutului, tot la fel ~i casta din viitor, dintr-o existenta ulterioara, va fi detenninata de modul in care cineva actioneaza in prezent. Mai mult decat atilt, nu doar casta ~i profesia, ci absolut toate lucrurile, absolut toate evenimentele de care ai parte sunt determinate, chlar daca aparent sunt rezultatul celui mai pur hazard, de propria natura ~i de cea mai profunda exigenta a ta301
.,::!:

301. H. Zimmer, Filozojiile indiei, p. 109.

~'
120

,,,---'
f

. . India. Rellgle ~i fdosotie

-+.'--,." . ,
.~: f

::.

:..;1

., Binduimiul sau .,complexul opozitiilor" ,

121

Ca at are, maniera corecta de a proceda in legatura cu orice problema ajJare in viata e indicata de legile (dharma) castei (var.T)ll) din care faci parte ~i de stadiul vital specific (iiSrama) adecvat propriei tale varste. Tot ceea ce faci nu este nici pe departe produsUl propriului tau liber arbitru. Dimpotriva, tu aparipi, impotriva vointei tale actuale, unei specii - familie, breasla ~i profesie, grup, confesiune. ~i din moment ce aceasta imprejurare nu numai ca determina paoa in cel mai mic amrulUnt regulile tale de conduita publica ~i privata, ci ~i reprezinta idealul real al caracterului tau natural prezent, principala ta preocupare ca individ trebuie sa fie doar aceea de a aborda fiecare problema de viata intr-o maniera corespunzatoare, adica adecvata rolului pe care-l joci, indiferent daca iti place sau nu302 Pe de alta parte, fiecare om se n~e - potrivit acestei doctrine - in mediul pe care-l merita ~i caruia corespunde din punct de vedere al capacitatilor individuale ~i vocatillor autoasumate ca efect al existentei sale anterioare. A~a se face ca fiul unui anumit om este calificat ~i "predestinat" de la n~tere pentru a-~i asuma "marca distinctiva" a tatalui sau ~i pentru a-~i ocupa locul sau in lume. De aceea, el este in profesiunea parintelui sau ~i confinnat definitiv in ea prin ritualurile de transmitere, savar~ite pe patul de moarte, in urma carora, chiar in situatia in care tatal ar supravietui, fiul devine automat ~e:ful familiei, paterfamilias. In acest moment, fiul 11 elibereaza pe parlnte de funcp.a pe care o'indeplinise in aceastA vialA ~i, in acel~i timp, va avea grija de oficierea serviciului sacrificial303 Din ~i cauza, 0 linie familiala nu va sucombaatunci cnd lipsesc unna~ii, pentru ca pot avea loc adoplii, ci cand vocatia ~i traditia familiei sunt abandonate. Tot lafel, din acel~i motiv, amestecul castelor presupune - in aceasta viziune sucombarea societalii, care in acest caz devine 0 gloatainfonna, in care oamenii se reprofileazA din Plll1ct de vedere profesional dupa bunul plac,
302. Ibidem, p. 110., 303. Cf. Aitareya-Upaniiad, IV, 4; Jaiminia-Upaniiad, III, 9,6; MUQ(faka Upani~ad, VI, 30; IJgveda, IX, 97,30; Satapatha':'Briihmana, I, 8,1,31; B,nadarQJJyaka-Upani~d, I, 5,17.

ca~icumaceastaarficevaindependentdeproprialornatura.Prinunnare,

, I

regimul castelor din India i~ propune conservarea absoluta a societAtll ~i culturii tradiponale proprii, cu toate riscmile care decurg de aici in plan economic, social etc;''~"~"'~'~--"~~""",,",,r-,--...,~-~---=-"~'''-''~- -"" .".',.,. -'-'_0._"'_ o altaconcluziefoarte interesanta, care setmge dinace~ context, este cainm8surain carereligiahindusa se identificacu "legea" ~ se distinge de spirit, ea presupune, tara nici un fel de tagada, 0 supunere oarba. 0 cu implicapi amt de cere necondiponat ordinea cosmica ~i individuala, -,'-'" .... ---- .,..,.,.,.,.- _ . . . . ----.-...:e:.. l-,....--z . -... -.-'- --_....... -..
profunde in plimul religios, oar ~isocial. ACest ucru reiese in Special din faptul ca un om este privit cahindusin funqie de comportamentul sau bun, ci nu in confonnitate cu ceeace el crede sauface; mai precis, in funcpe de "indemanarea" sa de a acpona confonn legii. Umbile indienefolosescdoua.notiuni pen1IUadefini "casta": varJ;rJ ("culoare", "culoarea" pieJii) ~jati ('~", "farnilie''). Jati sunt familii, in sensullarg al cuvantului, sau grupmi de familii care au cevain comtm, !ara a putea spune, de altminteri, intotdeauna ca este vorba de ace~i origine, ci mai degrab~fde faptul ca.grupiirile trebuie sa se 'supuna unui cod comun de prescriptii. Acest ceva in comun, care tine de apartenenta la un grup recunoscut, vafi aparat de ele cu multa vigoare, membrii grupului respectiv "izolandu-se" ~i "exchmmd" celelalte grupuri, practicand endogamia, adica casatoria in interiorul grupului ~i re:fuzand orice fel de aliante in exterior. In India exista mii ~i mii de asemenea grope de familii; practic, societateahindusa secompune dinnenumarate asemeneagrupuri inchise, fiecare dintre ele ocupand 0 pozip.e specialain cadrul unui sistem mai vast, intrucat, dincolo de aceasta varietate, 0 ideologie milenara a suprapus 0 alta clasificare sociala, 0 ierarhie de marl caste, denumita var.{Xl. f Prima mare casta dintre cele trei superioare este cea a brahmanilor. In vechime, ace~tia eraudetinatorii prin excelenta ai cuvaotului sacru, ai Vedelor. Ei invatau ~i cuno~teau formulele sacre ce trebuiau rostite in cadrul ritualurilor religioase. 'Erau clerici, dar ~i oameni de cuitura, alcatuiau tratate sau comentarii ale scrierilor sacre, organizau viata religioasa ~i sarbatorile,
0,'
~--". ~"':n......."...--Q.IO-~

..

122

IDdla.ReIigie fI- lJI

ro

lie

.~.

Bindulsmul san .cOIIlplexul opozllillor"

123

ppezie i muzica, de dans ~i te~tru. <?u an,,:mite ocazii.' ~i elevitaoriceco~ta;~uo~ersoanaimpura,cutot:eea~eestelegatde indeplineau ~i functia de astrologl i pSlhologl pentru famlIn, moarte. Vegetanan ,mancand frugal, respectand vlata su~ toate hot~rdnd de asemenea pentru regi p.eri~adele ravo~abile sau--T ~----fonneleei, brahmanulnuma.ndnca.niciodatadecdtin~mpama~l?r defavorabile marilor actiuni ce trebulau mtreprmse, lar pentru egali cu el, pentru a nu se spurca. Acest lucru nu VIne, totu~l, m familii perioadele adecvate pentru casatorii, initieri et~.. ':. . contradictiecuobligatiadeanuconsumadecdtresturileprovenitedin Casta brahmanilor se mentine ~i asmzi., :fW'a sa fi sufent mutapi I hrana devenita o:fianda sacrificiaIa. Viata lui este austeradatorita atator preaim~~,~~,~s-~~nverti:t~F~~~uni~ersimri; _ : ~ restrictii severe de care t:rebuie s~ tina seama ~i. a lip~ei teoretic~ de inv~ton, ziari$i, agenp de V01~, editon ~ oamem.~litiCl. .. . i avere. Sotia brahmanulw- teoretlc, una - trebwe sa tina seama ~l ea de obligatille sotului ei ~i trebuie safie mai putin orientata spre dorinte Prin invalatura ~i sfaturile lor, bralnnann sunt responsabili ~1 senzuale (kiima) decat celelalte femei 307 pentru ordinea sociala sau dharma pe care au elaborat-o in T~tie; deaceea,unregeareintotdeaunanunumaiunpreotbrahman,cl~lun Cea de a doua mare var.pa este cea a "razboinicilor" ministru brahman. Numai un bralunan este apt sa cunoasca nonnele (k~triya). in trecut, ei se ocupaude asigurarea ordinii in tara. Acea religioase - ~i nu numai - ale conduitei oamenilor, .ince~dnd c~ cea a erau regii, radjahi ("regi") ~i maharadjahii, capeteniile de annata. Ast~i, ei sunt mai greu identificabili, intrucat printre cei ce au detinut regelui: textele Traditiei sunt toate opera brahmaniIor, lar socletatea putere politica sau militara se gas esc oameni de obdr~ie inferioara brahmanica idea1a este conceptia pe care 0 impun brahmanii:. Dupa conceptia ceamai ortodoxa, e~ brahman pentru ca te care au devenit radjahi sau maharadjahi, pentru eli regiunea in care traiau Ie rezervase 0 putere politicaanaloaglicu ceaa unuirege saui:mparat. nati din pannti brahmani~i nu in virtutea unor trasaturi deosebite intrinseci. Brahmanul nu este superior celorlalti p~ natura, ci doar I inca din perioada brahmanica, k{iatriya este "sacrificantul" prinpozitie. Fire~te, el poate decadea, daca actlOneaza eontrar i prin excelenta, eel care, exercitdnd 0 fimcpe laiea orica:t de mica, nu ie are posibilitatea de a asigura prosperitatea teritoriului sau ~i succesul nonnelor ~i indatoririlor specifice castei sale, dar intr-o atare situat annatei pe care 0 conduce, farii a apela la serviciile brahmanului el va deveni un "om Iarli casta", ci nu un membru al castelor imediat inferioare. Pe de alta parte, nu poti sa te na~ti, de exemplu, simplu ("sacrificatorur'), care, dupa cum spuneam, indepline~te pentru el agricultor (siidra) ~i sa aspiri sadevii brahman, de~i nu este ceva 306. Totu~i, nu top brahmanii considerli. vegetarianismul 0 obligatie absoluta. extraordinar ca 0 casta in totalitatea ei sa re~easca sa urce in ierarhie; pentru casta lor. intr-adevftr, brahmanii din Uttar Prades, de pilda, pot fi insa, oricum, un anume individ nu poate decat sa apartinli castei sau considerap vegetarieni in sensul strict al cuvantului: ei socotesc camea, pe~tele. grupului sau social, intrucat altfel condipa sa este una dintre cele mai ouAle, ceapa, usturoiul drept alimente impure ~i nu Ie consumli.. Cei din Bengal nenorocite, avdnd in vedere ca el trebuie sa se bizuie doar pe sine ~i sudul Jndiei, in schimb, consumli. la orice masa eel putin 0 bucata. de pe~te, " .. . x: 305 socotind ca, altfel, masa ar fi incomplet\ pentru eli nu Ie confera "forta" de care InsU~l ~l pe at Sru
I

304. Ch. Malamoud afinna, pe drept cuvant, cli. nu toti brahmanii sun~ preJ~ j ~i nu tOti preotii sunt brahmani; vezi Ch. Malamoud, Le Grand Atlas des religions, Encyclopaedia Universalis, Paris,1988, p. 252. " 305. Vezi M. Biardeau, Hinciuismul, p. 34.

au nevoie. In sud, de asemenea, multi brahmani conswna came de owe lli capra Brahmanii vegetarieni t~ijusti:fica. vegetarianismul petextele din cArlile lor sacre. in vren1e c;e consumatorii de carne aduc ca exemplu pe arienii vedici, care aveau camea drept aliment principaL Vezi, K. Klostennaier, op. cit., p. 121. 307. M. Biardeau, Hinduismul, p. 89.

este de a face sa dea roade bunurlle acestei lumi. Ea este i'mPArPta in diverseclanuri (visj.MareamasaataraniiordinIndiasuntvaiSya. tota1mentedeprinlsauregeinceprive~esubzistentasa~iconditille Aceste prime trei caste sunt socotite ''nobile'' sau ''pure'' .sale de viatA. Brahmanw. nu-~ipoate indeplini toate obligapi1esa1e--'"=-'-'-~ (iirjlaill, avandacces Hberin temple, inttucatprezentaIornuintineazA decat daca traie~ sub domnia unuirege b~ care sa-i plateasca bine De~in~erea(jiitl) asigura,in principiu, statutulde brahman, serviciile, dupa cum tot la fel de bine nu poate exista un rege bun k~triya sau vaisya, ea este totu~i insuficienta pentru a asigura un brahman bun. Prin urmare, intre cei doi exista 0 relape perfecta de ment:inerea acestui statu!. In acest context, este interesant ca notiunea ?8..., ",. _ . ~.::=: iiryd nu desemneaza doar un anume grup uman dat, cAt mai atbs un interdependentA ~i reciprocitate3 Prinl ~i razboinic, un k~triya nu are doar simpla memre de a . mod special de viata, caracteristic unei grupari speciale, care are nevdie utilizaforta~ de a sededicaactivimplorimpure, carepresupun violenta de un anumit mediu natural, propice pentru exercitarea atribuliilor proprii.lnainte de orice, subliniazAM Biardeau312 , acel mediu trebuie Fiind posesorul intregii bogapi a regatului, el 0 folose~e ~i in diferite sa faciliteze aducerea sacrificiilor, iar regiunea in care se pot aduce acte de binefacere, dar in primul rand in sprijinul brahmanilor. Din pi:icate, de multe ori, 0 investe~e ~i in diferite placeri, luandu-~i tot mai sacrificii este cea ''in care antilopa neagra zburda in voie" - carhpiile multe neveste. Spre deosebire de brahman, el este nevegetarian, uscate din nord, dupa toate aparenlele. A patra casta (varqa), inferioara celor trei caste "ariene" probabil ~i datoritafunctiei saIe de "aducatorde sacrificii". K{!atriya din epopee este mancator de carne ~i bea vin pana se imbata, poate "'-,..,"'",""'''''"'''' amintite, este siidra, din care:fi:tc parte top cei afla:p in sfera serviciilor, mai ales me~~arii, fierarii, croitorii, pescarii etc. In afara sistemului tocmai pentru faptul ca, prin atributiile sale, consuma bautura sacra, 309 soma, in cadrul ritualului cu acel~i nume .1n aceI~i timp, el apare castelor sunt cei denumiti ''tara. casta", "cei exc1~i", "in~abi1ii", pe in ipostazade mare amator de femei, vanator., ucide oameni in lupta care portughezii i-au des~mnat cu termenul de paria. Din aceasta sau in aIte imprejurfui ~ este dispus sa-~i dea oricnd propria viata pe categorie :fi:tc parte, in gendraI, maturatorii de strazi,sc1avii, oamenii care indeplinesc, practic, cele mai umile servicii in cadrul societatii. campul de lupta. Portretul acesta al prlnfului razboinic se gase~e ~i in Intre paria, ceamai cunoscuti:i grupa sociaIa 0 reprezinta~zilele noastre, daca avem in vedere carestaurantele nevegetariene de azi de pe coasta orientala a Deccanului se numesc "restaurante numilii candiila, care apar chiar in literatura vedica tarzie. Din teama militare". SOliile sau concubinele prinplor, intrucat doarprima trebuie 311. A fi arya inseamn! in primul rand a avea 00 anume tip de atitudine, ce aIeasa dupi:iregulile castei, sunt obiectu1 placeri10r sale. EI orgazrlzeaza cuprinde 0 serie de reguli precise prevazute atat. de Revelatie ca.t ~i de Tradilie; tot felul de banchete, petreceri la iarba verde,jocuri in apa etc., iar ibidem, p. 19. Non-arya soot castele inferioare, in primul rand me~e~ugarii, iar 31O apoi a~a-numitii dasa, "sclavii de casli". Este foarte probabil ca textele vedice, negustorii mai bogali Ie imita deseori acest stil de viatA ~i risipa cand fae referiri la dasa, s!-i vizeze pe top cei non-arya, respectiv pe "brahmani", Cea de a treia mare casta este vaiSya, cuprinzandu-i pe pe oamenii care nu au nid 0 contributie ]a religia brahmanicA, pe d~mani. Pe de agricultori i crescatorii de vite, adici:i pe top cei a carorresponsabilitate altli parte, afllim eli, in afara loeuitorilor dimpiei de nord, soeotiti superiori, eei

124 ." India.Religie---lflwsofte :it. . ----------------------------------------~~-----ritualurile corespunzatoare ~i il indruma in luarea deciziilor mai";importante. In acel~i timp, insa, brahmanul depinde aproape

..--4JInduismul.sau-".complexul'opozitiUor"

125

rara .

308! Cf. ibidem, p. 33. 309. Vezi ibidem, p. 88, nota 4. 310. Ibidem, pp. 88-89.

~o~ele Il'\l~tinoase,

care ]ocuiesc la munte - vfullitori - sau cei care tr!iesc aproape de mare ~i in adicli toti cei care vin din sud, sunt desconsiderap. Vezi Ibidem, pp.20-21. 312.lbidem, p.20.

~ ...... "" ... .


...,,; .

126

India. ReJ.igie ~ mosane

-".
.:t ,

de a nu se spurca din punct de vedere ritualic, membrii c~l~lor I superioare evitA, cu orice pret, sa vina in contact cu ace~tia; de tapt, inca din vecbime, candiJ/asuntobligati salocuiascainafaraooml.Ulit!t:ii. o mruturie de prin anul400 d.Hr: confirma ca ace~tia erau obligati ",.~ sa-~i anunle prezenla pe ulitele satului prin pocnituri intr-o bucata de lemn, pentru a putea fi evitati de catre membrii comunitatii locale. Activitatea acestor candiila vizaactiuni ~ cele mai desconsiderate de catre societatea hindusa:Jran.sP9ny1~ ,,!!)!!~!9.I,~~~~~g::JQL-~-c condamnatila moarte etc. Exista, totu~i, parerea ca ace~ti paria, respinl1i in interiorul hinduismului, raman in mod parad.oxal pe mai departe hind~i. Pomind de la aceasta situa!ie deosebit de confuza, Gandhi (1869-1948) a incercat sa-i reintegreze pe deplin sistemului hinduist, sub numele de Harqan (''poporullui Hari'), adica al zeului Vishnu. Dr. Ambedkar, cel care a elaborat Constitupa laica indi~ a propus 0 alta solupe: pentru ca ei sa inceteze a mai fi exclu~i, este suficient sa renunle la, hinduism. in acest sens, el a sugefat cR alternativabUmsmu1, pentru ca reprezinta traditia indiana. Cei care devin creni. sau musulmani, de exefllplu, inceteaza, de asemenea, sa mai fie excl~i, pentru ca ei se 313 autoexclud din sistemul de caste
4.2. Legea karmicii # salflSllra

Hinduismul sao .. campJexuI opozitillor"

127

Karma este una dintrenopunile fundamentalepentrubinduism

~i, de~i are 0 etimologiefoarte precisa, prime~te deseori interpretari


dintre cele mai variate in cadrul ~1ilor hlnduiste. Literal, karma sau
karman inseamna "fapt!" sau "fapte". To~i, in acceptiunea hindusa,

o amune faptanu se epuizeazainmomentul in care acpunea respectiva


ia s~it; inmomentul in care afost sav~itA, eadevine 0 noua entitate
de sine, avand repercusiuni prin ea ins~i, fi1rli a mai line se<:sm.a in
vreun fel de vointa sau de 0 anume influenta din partea subieclului

313. M. Hulin, L. Kapani, loe. cit.,pp.399-400.

.rap1;W.tor. Prin unnare, legea karmica se fundamenteaza pe acpunea obiectiva a oricami lucru implinit, independent de vointa sau dorintele uIterioareale subiectului aflat in cauzA De pilda, sacrificiul ofieiat corect acponeaza ex opere operata, dincolo de atitudinea interioara sau de 14 ceea ce-~i propune sacerdotul. Apiirvd , revendicata de adeptii ~colii fi10sofice P iirvamiiniiJllSii, acea cauzalitate suspendata, latenta a unui sacri.fieiu, reprezinta in acest sens 0 inovatie de exceppe: efectul oricarui act sav.r~it aiei pe pamant se indreapta repede spre cer ~i 11 ru}teapta aoo10 pe tapWitor pana 1a momentul potrivit. Drept urmare, aceasta cauzalitate substantiviZata ar putea fi imaginata in sensul unui "cont" din care ulterior vei ridica necondilionat ceea ce ai depus. Karma nu este nici "materiala" niei "spirituala", in accepp.unea noastra obi~nuitA, ci este un strat intennediar al realitalii. Ea poate apare sau dispare, poate sa se amplifice sau sa se diminueze, poate conduce 1a bine sau la rau, poate avea drept consecinta 0 existentA celesta sau in adancurile iadului. Practic, legea kannica acponeaza asemenea unei necesitap naturale. Tocmai in aceasta consta, de fapt, distincpa dintre gandirea indiana antica ~i cea greceasca: daca "destinul" (moira) din mitologia ramane intangibil, ~i~i zeii fiind neputincio~i in fata 31 acestuia ,karma este totu~i vulnerabila, ea putand fi influentata. Avem exemplul Vedelor, care afinna ca orice karma poate fi schimbatA, poate fi modificata prin "sacrificiu", prinyqjna. Tocmai in acest pUnct rezida superioritatea Vedelor. in viziunea hindusa, orice om se poate chiar de~a de efectu11egii kannice prin "cuno~tere" (jiiina). Infilosofia~i religiaindiananuexistanimicabsolut~i metafizic necesar ca in fiIosofia greaca. Totul este cic1ic. Exista 0 diversitate de reincamari, un numarinfinitde cosmogonii ~i decaderiale creapei: nici o crealie, nici 0 degenerare a acesteia nu este definitiva. A~ se face ca legea karmica nu anihileaza libertatea de vointa, dupa cum nici libertatea de vointa nu anihileaza karma. Toate religiile Indiei se

r.ca

3t4.;;Apzirva este efectul incA nemanifest al sacrificiului vedic, conform sistemului PiirvamimiJ.lpsii. 315. Cf. N. Achimescu, op. cit., p. 249 sq.

128

_'_"U",,.m"

-lD1Iiadtdlgle''1I'mosolle .

constituie intr-un fel de "antidot" impotriva karmei,care conduce in


permanenfii la 0 ciclicitate a mOItii ~i renru;terii. Karma mIllime pe
mai departe fundamentul oric4rui indian dinzilele noastre, mai pupu

'credincio~cre~:mu:.~ etC~","",-'--'r-'~"'-'-"""-~"~~'_"W~d~-

r:___-,

.compJmd 0JI02IIIll0r"

129

..,", ''',

Smna totala a faptelor fiecaruia, indiferent daca acestea i~i au cauza in ganduri, cuvinte sail inplan fizic,' are consecinte bune sau rele. Ori~e om se va reincama in functie de meritele sale (puQYa). Fapta buna se va materi~ de altfel, fie in aceasta vialS, fie mtr-una~' . viitoare, sub forma unor satisfactii diferite: placeri, onoruri, avutii etc. Tot la feI, ac!iunea rea provoaca 0 lipsa de merit (piipman), sursa a multor suferin!e in actuala viata sau cea viitoare. Omul se va reincarna m functie de efectele faptelor sale, de calitatea acestora, fie in rAndul zeilor, fie din nou ca om sau ca animal. De pilda, cineva care a ucis un brahman, va trebui sa petreaca multi ani m diferite infemtui, pentru ca apoi sa se reincameze, ~ntr-o prima faz! ca animal, iar dupa aceea ca candiila. Toate actiunile omului produc: deci; fu1 fel de energie care se acumuleazA de-a lungul intregii vieti. iar aceasta masa de energie insumat! este determinanta pentru existenta viitoare. Multi indieni, ~i nu numai, ~i-au gasit in doctrinakannica 0 consolare, pentru ca aceasta !e ofem 0 explicatie privind modul atilt de arbitrar in care se distribuie bunurile in aceasta lume. Daca cineva se plaseaza undevajos pe scara structurii sociale existente, daca este afectat de tot felul de nenorociri ~ boli, el are to~i posibilitatea sa treaca mai u~or peste aceste lucruri, convins fiind de faptul,ca singurul vinovat de toate acestea este el insu~i. In fond, Iegea karmica ofera fiecarui om same sau chinuit 0 aJ?a-numita speran!8 pentru viitorul mai mult sau mai putin indepartat Orice viata corecta ~i evlavioasa poate conduce, ulterior, la 0 existenta imbunatapta ~i mai fericita. In acel~i timp, insa, acee~i lege poate avea !?i efecte contrarii. Specificul sal[Eiira la indieni tine,m fapt, de extinderea ei la dimensiunile intregului cosmos, pe 0 imensa "scara" a "fiintelor", omenirea reprezentfuld doar compartimentul de mijloc. Deasupra
!

acesteiase afia nenl.lID.8rate fiinte superioare, m1re care demoni, genii, zei ~i zeite care constituie laolalta panteonul mitologiei hinduse; dedesubt se situeaza animalele, imparpte ~i ele de ca1re om in diferite subcategorii, apoi plantele ~i mineralele. De~i exist! divergente in aceasta privintA, parerea dorqinanta este eli "sufletele" nu suntnicidecum fie divine, fie umane, fie animale, 0 data pentru totdeauna, ci li se confemaceste conditii infimctie deproprille karman. Tocmai de aceea esie'posibilca, de-a lungul tlrD.pului iIl:finit, unii sa se reincarneze in mediul zeilor, pe cnd alpi sarecadainmizeria~ anonimatul creaturi10r . 316 . ce1 or rrun. nesemnificatlve. Moarteacuivanu inseamna decat d~de vechiul trup317, de ''v~tele invechite" purtate pana atunci ~i imbmcarea in "altele noi',.)] . Atman-Brahman ramne intangibilm momentul in care i se schimba "masca" de Ia cea a copilanei la cea a tinerepi ~i apoi la cea a batranepi. Fire~te, eu-l individual, personalitatea cuiva din acel moment, se poate simti bulversata de schlmbarile intervenite, (Ie pierderpa oportunitatilor anterioare in urma acestor schlmbari. Adevara.tul'''Sine'' ramfule, insa, intangibil. El ramane absolut la fel de indolent, inclusivm momentul in care eu-! individual este obligat - prln moarte-sarenunfe definitiv Ia"rnasea" purtata pnaatunci ~i saadopte unacu totul noua, prin reincamare319 "SineIe" real ~i ve~nical celui care se reincameaza ramne totdeauna dincolo de eveniment, de ceea ce se observa, ~i intrucat El este adevarata esenta a oricarui individ, este inutlla lamentarea legamde un presupus "destin" sau altul al cuiva.
316 M. Vezi

Hulin, L. Kapani, IDe. cit., p. 356. Bhagavadgilii, II, 13: "Preeum ee] intrupat 1n aeest (trup) treee prin eopilArie, tinerete ~i bAtrfulete, tot a~a treee (dupA moarte) ~i in a]t trup. eel tare nu este tulburat de aceasta". 318 Ibidem, II, 22: "Preeum un om, lepAdAnd ve~mintele inveehite, ia altele Inoi, ~a ~i eel intrupat, lepAdAnd trupurile lnveehite, se une~te eu altele noi". 1~19 cr. ibidem, II,23-24: "Peacestanu-l taie annele, nu-l arde focul, nu-l uda. apa ~i nu-l usucli vAntul. El nu poate fi tliiat, ars, udat ~i useat; el este eterri, omniprezent, stabil, imuabil, eontinuu".
317

130 ______________ _ _ '~_,,_.ID_dia_ _",_ ..R_e_li..,;;;gi_e-:ti~~fiIosoft _ __e,,-...

ii.

--~dulsinulsau"oomplexuJ GpozitiHor"

131

''liplangi'',nspuneKnshnamzboiniculuiArjunaclinBhagavadllii320, "pe cei pe care nil trebuie sa-i plngi cuvantezi despre inte1epcitine; cei invatati nu-i pIang nici pe cei vii, nici pe cei morp. N-a fostnici (0 vreme) - - - cand eusanu fi existatsau tu, sauparintii ~ lafel, noi nu vominceta _x~ __ ..l~ ...x tott." "to-,,321 sa eXl:ltLl:Ul1 v U::UUi::IU1 cu ...... m W:l . Aparent, legea kannicA esteabsolut antinomica: ea i:nseatnnR simultan participare ~i non-participare, act ~i non-act Acest lucru iese ______ !P=evig._t:.I!~~Jes cii~u!!!?ajHtJui Krishna catre viteazul Arjuna: "Cum se poarUi cel din frunte, EUja se poartA ~i ceilalti I?ameni; canoanele pe care ~i Ie face el SWlt unnate de lmne. Pentrumine, 0 fiu allui P/fha, nu (mai) exista nimic de infaptuit in cele trei lumi, nimic nedobAndit care sa trebuiasca a fi dobAndit, i totui ma aflu in actiune,,322. Semnificatia profunda a acestei activitAti paradoxale este explicata tot de zeul Krishna: "Dacaeunu m-~ afla tottimpul neobosit in actiune, toti oamenii... mi-arunnacalea. Aceste lumi arpieri daca "".,_ eu nu (mi)-~ indeplini fapta; ~ fi cel care face haos, ~ duce la pierire .. --'.' .--~, fiintele,,323. Practic, Krishna creeaza pe mai departe, tara incetare,
lumea cu ajutorul pra/qti-ei sale, dar aceasta activitate continua nu il
inlantuie, pentru ca el nu este decat spectatorul propriei sale creapi324.
Ca atare, Arjuna trebuie sa se confonneze neconditionat
modelului sall, Krishna, in sensul ca trebuie sa continue sa actioneze,

sa producA karman, pentru anu contribui, prin pasivitateasa, la crearea


unci stAri de confuzie universala innmdul.semenilor sai, la "haos" ~i la pierirea lumli325. Jmitandu-l pe Krishna, care creea.zA ~i sustine lumea, forl1 sl1participe fa ea, omul vainva.ta sa facA acel~i lucru: "Nu prin abtinerea de la fapte ajunge omulla ne:mptuire (nai~ya) ~i nici prin renuntare lalmne nu se capatadesav~irea spirituala (siddhi),,326. Intr-un anume fe4 fiecare om este "concianmat" la fapte. Chiar daca cineva se abline de la fapte, se de~eaza de acestea, in sensul cel mai strict alcuvantului, totu 0 in1:re.aga activitate inco.enta, produsa de celetreig74Jl,respectivacele''Tendinte n8scutedinNaturB.(pra/q1l),,327, continua sa-I lege delwne i sa-I integreze in ciIcuitulkarmic. Krishna Ii sugereazA luiA1juna ca lmnea ~i modul de re8lizare a acesteia nu trebuie abandonate, dar voin~ fiecarui individ trebuie unitliinfaptAcu temeiul universal, cu Sineleuniversal, nu cu vicisitudinile trupului suferind. Acest lucru ar conduce, in opinia sa, la promovarea unui echilibru in aceasta lume. Omul nu trebuie sa renunte la actele sale in sine, sa devina inactiv ~i pasiv, ci mai degraba sa se de~eze de roadele, de efectele propriilor sale karman. "Sacrificiul, dania ~i asceza sunt fapta care nu trebuie lepadata; ele trebuie indeplinite; sacrificiul, dania ~i asceza sunt mijloace de purificare a celor intelePti. Aceste fapte trebuie indeplinite, lepadand legatura fata de fructele (lor); acesta este, 0 fiu allui P {fhli, parerea mea cea suprema,,328. "Numai fapta sa-ti fie conducatoare i niciodata fructele. Sa nu ai drept temei fructul faptelor; nu te lega de netaptuire..., indeplin~ faptele, parasind legatura (fata de ele)..., fiind ace~i la re~itli ~i nere~itA,,329. "F8.cfuld
325. Ibidem. III, 23-24. 326. Ibidem. 1lI. 5. 327. Ibidem, XVlIl, 5-6; ef. XIII, II; "Insa eel ce poarta trup nu poate sl se lepede de toate faptele; eel care se leapadil de fruetul faptelor. numai aeeluia i se spune cl se leap!da". 32~.lbidem. II, 47-48. 329. Ibidem, II. 38.

320. Ibidem, II, 11-12. c. 321. ibidem, II. 16* 18: "Nu exista existentA pentru Nefiinta ~i niei nonexistentA pentru FiintA; hotarullor este vl!.zut de eel care euno~te adevarul. Sa ~tii c21 eel ee Je-a desfl1~urat pe toate este nepieritor, nimeni nu poate aduee pierirea celui Neelintit. Despre trupurile eelui intrupat care este ve~nie, nepieritor, de necunoseut, se spune di au un star~it; de aeeea lupta, 0 BhiiraJa!". 322. Ibidem. III, 21-22. 323. Ibidem, 1II, 23-24. 1 324 , Cf. ibidem, IX, 8-1 0: "Spriji~indu-mi1 pe propria mea Natura (prakjti, n.n.), ereez mereu din nou aeeasta mUlpme a fiintelor. de nevoie. prin forta Naturii. ~i aeeste fapte nu rna leagil.,.; eu raman ea un strain, nelegat de I'!.ceste fapte. Prin mine ~i prin grija mea, Natura fl1ure~te tot ce sf: mi~cl ~i nu ~etni~cA; Win aceasta cauzA ... lumea este pusa tn mi~care". Vezi ~i ibidem. IX. 4-5.

cr.

I'

..;:::;:

'.'

.-, ~-'

1 3 2 " ' - ,,-"-India.Religie~.m0S8rte-

.....,_~d~Ul..saU."COmplexul opozijiiIor"

. 133

egale fericirea cu suferinta, cagul cu pierderea, victoriacuin.fr8ngerea, fii gata de lupta; a~a nu-ti vei atrage pru:atul'.330. . Mai concret~ principiul de la care pome~ orice hindus in - ' iiiteij)retareaseiimificapei fapiei este Ul'lll!toru1: nu trebuie sA cauti niciodatA msplata in indeplinirea propriilor obligatii ca fiu sau tam, ca -, brahman sau ca mboinic, militar in indeplinirea actelor de cu14 in opere de caritate sau in orice alteeva ar putea face obiectullucrani _ virtupL Orice act in sine trebuie sa poarte marca de~ totale de lID . '" anume "profit" de ordin material sau spiritual. Fapta, indiferent de natma ei, nu trebuie sa fie rodul unei intenponaiitap anume in aceasta privinf!, ci mai degrabA expresia autoasum!rii co~ente, aproape indiferente,apropriuluistatut,aproprieisituatiisociale,religioaseetc.: . "Nu trebuie sa te lepezi... de fapta cu care te-ai nascut (adica. obligapa ce-ti incumba prin na1:ere, casta, profesie etc., n.n.), fie ea si cu pacat,,33 1 Orice incercare de evadare din propria situatie, de ":'~.." abandonare imediata a proprlului statut, prin fapt!, este sortita e~ului: "E legat de fapta nascutA din firea ta, 0 fiu allui Kunti, ceea ce, din cauza tulburarii minpi, nu doIe sa filptuie, vei f!ptui silit. Stapanul Divin sta in Hic~ul din inima tuturor fiintelor, 0 Arjuna, se mi~ca prin . magia lui toate fiintel e (ca) trasede sfori,,332. Existellta actual~ fie eacAt de dezonoran1A, nu poate fi'anihilata imediat, decat eventual incepand cu cea care urmeaza. De aceea, aici ~i ac~ fiecaruia nu-i revine dec.tobligapade a se achita intocmai de obligapile pe care i Ie incumba aceasta viata333. Inclusiv persoanele nascute intr-o casta impura (de pild!, maturatorii de strad~ cei ce transporta cadavrele etc.) trebuie sa-~i respecte intocrnai menirea pe care 0 au in aceasta existenf! ~i sa nu ignore limitele propriei lor caste.
330 Ibidem. XVIII, 48.

Indeplinindu-~i cat mai bine cu putinf! atnbutiile ~ decurg din statutul propriei caste, ei devin membri virtuo~ ~i desA~ip ai societatii; pe de alta parte, dacA i~i arogA calitAti ~i atribupi ce nu Ie revin, se fac . vinovap de periclitarea oidinii sacre~ 0 SplIDe raspicilt ~i KrishnQ.: ., "eel care lepMandu-se de ee-i nmduit lnslistra (scripturile normative brahmanice, n. n.) merge dupa bunul sau pIac, nu doblmde~te nici desav~irea spirituala, nici fericirea ~i nici condipa supren.W.. De aceea, . siistra, sa.-ti fie canonul candho~ ce trebuie ~i ce nu trebuie filcut; clIDoscand fapta cuprinsa in randuielile din sastra, tu trebuie sa 0 indepIin~ aici'.334. '. Singurullucru care-i rmnane defi1cut oric8rui hindus, indiferent . de casta din care face parte, este sA se d~eze, prin urmare, de , f.aptele sale ~i de rezultatele acestora, sa acponeze impersonal, tara pasiune,:tara dorinf!, ca ~i cum ar acpona prin procl11.ii, in locul altuia Daca va glmdi ~i va actiona in acest sens, atunci faptele sale nu vor mai crea noi potentialitap kannice, nu il vormai conduee ~i supune in continuare ciclului n~itdereincam.ari335. Fapta-spune un proverb indian - i~i regase1:e autorulla capatullumii, tot a~ cum 0 vaca i~i recuno~e vilelulintre altii 0 mie. E subinte1es ca unasemenea principiu absolut al dreptatii imanente, chiar daca se manifestA deseori cu intlirziere, anihileaza din prima faza orice forma de protest sau de revendicare sociala, contribuind din plin 1a consolidarea ordinii castelor. Mai mult dec.t amt, eliminand disputa ell prlvire la "cel care sufera pe "drept", el ii lmpiedicA pe indieni sa-~ puna amt de delicata problemA a raului, care apasa atat de greu co~tiinta adeptilor multor altor religii.
334. Cf. Ibidem, IV, 20-22: "Parasind fruetul faptelor, mereu multumit,liber ehiar daeli a treeut la rapt!, acela nu slivar~e~te nimie. Fl1rli dorinte, eu mintea ~i trupul stlipAnite ... slivar~ind faptele doar eu trupul, nu-~i atrage niei un plical. Multumit eu ce-i aduee int!mplarea, dineolo de dualitate, lipsit de simtmninte egoiste, aeel~i in reu~itii ~i nereu~itii, chiar fl1ptuind. nu este legat;" Mireea Eliade, Istoria credinlelor.... II, p. 235. 335. M. Hulin, L. Kapani, Loc. cit., pp. 355-356.

XVIII, 60-61. I ibidem, XVII, 47: "Mai bunlieste Legea proprie (svadharma), (de~i) imperfectD., dec!t 0 lege striiinii coreet indeplinitii; infl1ptuind ceea ee tine de firea lui (eeea ce tine de pozitia lui in societate, n.n.), (omul) nu-~i atrage pfieatul". 333 Ibidem, XVI, 23-24. . . .
331 332 Cf.

Ibidem,

134

.-. ,."-India. "'Religie-,i,,f~Be-'

iit'

--Bimluismuhau,;complexulopozitfiJ.or"

135

In India tradiponala, eredinta in eielul reineamarilor se wpune


aproape de la sine. Oamenii sunt ereseup in aeeasta eredintli, ~i se adapteaza ei inca din eea mai fragedA copilarie, incat n-o mai pun la indoiala tot restul vietii. De fapt, pentru ei, este vorbamai degraba de un sentiment, de 0 intuipe, decat de un artieo1de eredinta. Ca~i budi~tii, hindu~ii nu "cred" in reincatnare in maniera in care, de pilda, ere~tinii cred in invierea in trup. Ei par sa aiba in aeeasta privinta 0 _~__. adevArata pereeplie, foarte intensa~i vie, in pofida obseuritapi sale. De exemplu, existanenUIll8rate cazuri in care unii a:firma, pur ~ snnplu, ca simt "greutatea" acumulata a existentelor anterioare apasandu-le pe umeri. De asemenea, ei nu cautanieiodata indien, semne sau dovezi in aceasta privinta.
;;~

care fiecare,la randul ei, se reimparte in patru "varste" (yuga): Krita-,

Treta -, Dvapara - ~i Kali-Yuga.


Acestea sunt comparabile eu cele patru ''varste'' din traditia "" greeo-romana, prezentate de Hesiod (''varsta de-aiir", "de argint". . "de bronz" ~ "de fier"l37, ~i, similar acestora, ele presupun un deelin
in desav~ireamorala peIllAsurace timpul se scurge. Erele ''besiodice''
i~i luau'numele de lametale-aur, argint, bronz~i fier-, pecandeele
lilildUiste de la eele patru "arunc8ri" ale jocului de zaruri indian, Krita, ,,".- . Treta, Dvapara ~i Kali . .In ambele situatii, denumirile sugereaza relativitatea virtutilorfiecarei intr~un procesde invob,j.e moral~ ~i fiziea, care se deruleaza lent ~i ireversibil. . a) Krita_Yuga 338 semnifica "perioada implinita", fiind omologatii in cadruljocului de zanni "aruncil:rii" ~tigatoare, rezultata din ie~ireazarului cu patru puncte. De fapt, in tradipaindiana, numtuuI 4 simbolizeaza totalitatea, plenitudinea ~i perfeeliunea. "Patrat" insearnna ''totalitate''. Orieeluerueomplet ~i suficient sie~ieconceput ca posedand toate ee1epatru "sferturi" (piida). A:?adar,Krita-Yuga, prima dintre ''varstele eosmice", este perfecta, este unyuga "cu patru sferturr'. Aceasta este ''varst:a'' desav~ita, fiind nurniUi ~i Satya-Yuga, adica "perioada adevArata", ''rea1a'', "autentiea". Este corespondentul "varstei de aur" din opera lui Hesiod, epoea binecuvantata in care atotputernice sunt dreptatea, ferieirea, bunatatea. In aceasta perioada, toata lumea respeeta intoemai principiile ordinii morale universale, dharma. Mai mult ddt am!, ordinea morala este reSpeetata spontan, Iara constrangere, de eatre toata lumea, pentru ea, in epoca Krita Yuga, dharma se identifica totalmente cu ins~ existenta wnana. Daca ar fi sa-i gasim un corespondent in traditia biblica, am spune ca ea corespunde perioadei paradisiace, cea de dinainte de eaderea pr:jmilor oamenim pacat.

penoade,

4.2.1. SaIPSara cosmica


::""r'.~ ",~'.'

I,

".

Asemenea omului, universul se supune ~i el unei eielicitap ve~niee: el este creat, se distruge, iar dupa 0 perioada de repaos este reereat. Cosmo suI consta, in viziunea hindusa, din ~apte straturi suprapuse. Cele ~ase straturi superioare sunt denumite eer, iar eel inferior prunant Pamantul cuprinde ~i el mm multe regiuni subterane; este yorba de ~apte loeuri subterane (patala), unde loeuiese diferip demoni in palate luxoase, ~i demulte infemuri (naraka), unde oamenii r8i trebuie sa suporte chinuri grele, inainte de a se reineama. Pe pamant exista ~apte eontinente in forma de cere, incorYurate de mare. Sase lanturi muntoase impart continentul de mijloc in ~pte regiuni paralele. eel mm sudie dintre aeestea se eheama Bhiirata (India), iar in centrul intregului spatiu al eelor ~apte eontinente (cunoscut sub depumirea generala de Jamb iidvipa) se afia punctul de mijloe allumii, respectiv mitieul munteMeru. Perioada detimp scursa de la crearea universului pana la distrugerea lui este nwruta 0 kalpa336 0 asemenea perioada cosmic! consm din 0 mie de "marl v8rste cosmice" {mahiiyuga),dintre
336. Cuviintul "ka/pa" i~i are etimonul fn verbul "klip" - "a aranja", "a modela".

337. Vezi mai pe largN.Achimescll, op. cit., pp.251-252. 338. Etimologic, denurnirea uK!ita" vine de la verbul "k{i", "a face", "a indeplini".

136

-lDdiBo'Rdigie~'f"IIosotie"--;ft

"","

',Binduismutsau, "comple.xul opoziJii1or"

,I

,.,

137

Tn aceastA perioada, toti oarnenii sunt virtuo~i ~i prin vocape ei se nasc virtuo$i. Astfel, brahmanii intruchipea7A~ sfintenia. Regii ~i capeteniile acponeaza strict in confotmitate cu idealurile statutului , lor. Tmanii ~io~ seconsacrainto1alitateagricu1tmii~~r. Sclavii respecta ~ ei :tara nici unfel de complex, inmod absolut legitim,
regu1ile~restrictilleimpusedestatu1ulpropriu.IncIusivparia~autoasuma

~i se confonneazAintocrnai nonnei impuse de dharma. . _', b) PerioadacosmicaUI.nl8.toare este Tretii-Yuga, ''triada,,339, denumita astfel dupa zaru1 cu trei puncte ~ rnarcnd 0 pri:mAregresiune la nivel cosmic. Acum, oarnenii nu mai respeeta decat trei "sferturi" din totalitatea "patratului", din ordinea cosmica (dharma). Activitatea omului se deruleaza intre cei trei piloni principali ai existentei sale: munca, suferinta ~i moarte. El nu-~ mai indeplin~e datoriile spontan, ci trebuie sa ~i Ie ins~easca in timp. Natura proprie a celorpatru marl caste incepe sa se altereze. c) A treia perioada este Dviip(1ra-Yuga 340 , "varsta" echilibrului periculos, dintre imperfecp.une ~ perfectiune, dintre inttm.eric ~i lumina. in aceasta era, doar doua dintre cele patru "sferturi" din dharma sunt inca eficiente in lumeamanifestata, celelalte s-au pierdut irecuperabil. Statutul ideal, sernidivin, al societiip.i ~i ordinii cosrnice s a distrus. Valorile nu mai sunt valori, totul este devalorizat. Ordinea spiritualanu se rnai impune inspatiul wnan ~i universal, oarnenii nu mai au resurse, nu se mm regasesc. Cu topi, brahrnani sau regi, negustori sau sclavi, orbip. de pasiune ~i avizi dupa putere ~i averi, devinjosnici ~i brapa:rep, potrivnici obligatiilor ce Ie revin, refractari fata de propria lor condipe mnana ~i fata de propriullor staM social.

d) In Kali- Yuga, '1>erioada rea", din dharma mmane doar Un


sfert. Tennenul koli desemneazAzarul cu tmsingurpunct, deci aruncarea cu care. se ~ierde341 : Omul ~~ societatea ating ~ ~3~r~ treapta , ceamat de JOS a dezmtegrarii Conform V'zshnu-Pura.(1l2 , smdromul , acestei perioade se recuno~te prin aceea acum doar proprietatea con:ferapozipe social~ ca bogApadevineunica st.JrSa.devirtup., patima ~i desfulul-singurele le~ dintre sop, ipocrizia~minciuna -singmele .-....-. -, conditii de~itain viatA, sexualitatea-=:unicu1izvordeplaceri, in vreme ce religia, exclusiv exterioara~ formalisti, se confunda cu spiritualitatea. Aceastlt v:rsta din cic1ul prezent se calculeazA ca a inceput vineri 18 I I februarie 3.102 i.d.fIr. Pe masura ce cosmosul se apropie de s~it, respectiv de sIar~itullui Kali-yuga, "intunericul" devine tot mai dens. De altfel, ultima yuga, cea in care ne aflam acum, este consideratA "perioada intunericului" prin excelen~ intru.cAt, printr-unjoc de cuvinte, a fost corelata cu numele zeitei Killi, "Cea Neagra", sopa zeului Siva, unul dintre multele nume conferite Marii Zeite. Tn acel~i timp, s-a avut in vedere ~i apropierea dintre acestnume al Marii Zeite ~i tennenul sanscrit kiila, "timp": din aceasta p~ectiva, Kiilinu este doar "Cea Neagra", ci ~i personificarea tirnpului 43. Tnsa, dincolo de aceasta etimologie zeita KiilJ~i Kali-Yuga discutabila, 0 apropiere intre kiila se justifica, in viziunea lui Mircea Eliade , in plan structural: tirnpul

ca

";.J"'1"

~..

"tim.:5'lf',

339. Etimologic, cuvantul este inrudit cu latinescul tres, grecescul treis, englezescul three etc. 340. Numele ei deriv! de la elvi, elva, elvau - "doi"; cf. latinescul duo, frantuzescul deux, englezescul deuce. grecescul duo, rusescul elva.

341. "Kalt' mai inseamna "luptA, ceart!, discordie, Iizboi, bAtlUie, fiind legat de Iwl aha, "lupta", "cearta". . 342, "Cbd societatea atinge un stadiu in care proprietatea confern rang, cllnd bogAlia devine singurul izvor de virtute, pasiunea singura chezlie de '-lnire tntre sot i solie, cand minciuna e izvorul succesului in vial!, sexualitatea sirlgurul mijloc de des~tare, ~i cbd g!telile exterioare sunt eonfundate eu religla Utuntricll .." - atunci suntem in Kali-Yuga, lumea de azi. Vezi Vlshnu-PuraJ)a, N,24. 343. cr. J. Prezyluski, From the Great Godess to Kala, in : Indian Historical Quartely, 1938, p. 267 sq.; apud M. Eliade, [magini # simboluri, p. 79. , 344. M. Eliade, Imagini.$1 simboluri, p. 79.

~.

1.38,

.,

.'~-India.ReIigie-'~~e-

:i.,:-

-Hinduismul-sau,,-cemplexulopozijiilor"

139

estb realmente "negro", fiindca este iraponal, dur, implacabil, ititKiili, mahiiyuga sunt socotiti "ani divini", fiecare din~ ei durand 360 de
ca orice Mare Zeita, este stapana timpului, a tuturor destinelor ani, ceea ce inseamna. in total 4.320.000 de ani intr-un singur ciclu
individuale i cosmice pe care Ie urze~ i Ie duce la indeplinire. cosmic. 0 mie de asemenea mahiiyuga constituie 0 "forma" (kalpa),
Pe de alta parte, dialectica cosmic! pe care 0 presuplUle Kali iar paisprezece kalpa alcatuiesc un manvantiira, numit astfel pentru ca
. se presupune ca fiecare manvantara este condus de un Manu, regele
Yuga releva, lanlndul ei, lUl postulat deosebit de interesant, caracteristic mitic primordial. Un kalpa dureazac8t ozi din viatalui Brahma; un alt
hinduismului, respectiv ca involupa i dezordinea religioasa, moral!, kalpa, cat 0 noapte. 0 sum de asemenea "ani" ai lui Brahma, adica.
social a etc. nu poate fi niciodata totala i definitiva, ca incepand de la -~'311.000miliardedeaniom . . alcatuiesc' "zeului".Durataaceasta o anumita limita ea se rastoarna, se ''reconvertete'' in exact contrariul. ~~_-_" .,,"n ~", ._, __ ... ~~,"_~~,~, _~~~ ~Y!.~~~." considerabiJAavietillui Brahma nu epuizeaza msa timpul, deoarece zeii ei. Prin urmare, Kali-Yuga se caracterizeaza printr-o cronicizare nu sunt etemi, iarcreapi1e i distrugerile cosmice se prelungesc lainfinit etapizata a mizeriei materiale ~i spirituale i printr-o ascensiune progresiva i constanta a celor"rai" in detrimentulcelor "buni". De in perspeetiva Marelui Timp, miee existenta este precara ~i altfel, insai avatarul zeului Vishnu sub fonna lui Buddha ii are partea iluzorie. Privite din lUlghlul marilor cicluri cosmice mahayuga, kalpa, manvantiira, nu numai existenta umana ~i istoria in sine, cu toate sa de contributie in acest sens: raspandind intentionat doctrine imperiile ~i dinastiile ei, cu revolutiile ~i cu contrarevolutii1e ei "nihiliste", el i-a determinat pe ipocriti sa se dem~te ~i sa se nenumara:te, se dovedesc efemere, intr-un anume fel iluzorii ~i irea1e, autoexcluda. In urma acestei selectii are loc 0 ultima i deeisiva confruntare intre cd "riii" Iii cei "buni", adica intre cei macinati de ci chiar universul ~i este golit de,realitate. Existen/a in timp devine, I I rivalitlip interioare Iii cei fideli principillorordinii cosmice (dharma). astfel, ontologie, 0 inexistentA, 0 irealitate. Pe aceasta linie trebuie La "plinirea vremii", Vishnu se va supune unui nou avatar, pentru a perceputli conceppa idea1ismului indian, dar mai ales eel promovat de zecea ~i ultima oarn. Sub chipullui Kalkin, caIare pe lUl cal ~i rotind 0 sistemul filosofic Vediinta, potrivit caruia lumea este iluzorie, lipsitll. sabie de foc, el vaalungafortele rauIui, varecrea ~i resacraliza cosmosul, de rea1itate; e lipsita de realitate, intrucat durata ei de conservare este 34S vareinstauraKrita-Yuga.Dupaaceea,cic1ulsevareluai vacontinua . limitata, fmita, fiindca in perspectiva ciclicimtii ei eteme ea este 0 Un eielu eosmic complet, numit mahaYU/ia, dureaza.12.000 nondurata. Lumea in care traim este ireala. nu pentru ca nu exista in de ani; sIar~indu-se cu 0 "disolutie" (praiayai ,care se repeta in sensulpropriu al cuvantului, in sensu! cA ar fi 0 iluzie a simturilor noastre; chip mai radicalia finele fieca.rei mil de cic1uri, devenind mahapraiaya, sub acest aspect, ea nu este 0 iluzie, fiindcii in acest moment precis ea adica "MareaDisolupe". Schemaarhetipala. "creatie-distrugere exista, fiinteaz1i; ramane insa irea1a. Iii iluzorie tocmai pentru faptul ea 347 c~eatie" se repeta. la infinit Cei 12.000 de ani care alca.tuiesc un nu va mai fi peste zece mii sau 0 suta de mii de ani. Lumea istorica., societatile i civilizalille conturate pe parcursul a zeci i sute de mii de II I 345. M. Hulin, L. Kapani,loc. cit., p. 354. ani, prin efortul a nenumaxate generapi, devin ~i raman cu toate iluzorii 346. "Pralaya" semnifie! totdeauna etapele distrugerii eosmice. la un anume moment dat. Raportata la planul implacabil al ritmurilor 347. Vezi Bhagavadgilii, VIII, 16-19: "fncepAnd ell ceaa lui Brahman, 0 Aljunii, cosmice" care se impun nemilos ~i necondiponat, lumea istorica, ~i toate lumite revin la noi existente; ... din Cel Nemanifestat se nase toate cele manifestate,la venirea zilei; la venirea nopp~ se topese in Cel numit NeIJlallifestat. istoria existentei umane dureaza. cat cuprinsul unei Clipe348.

_=___

__

...

Tot ~ ~i multimea fiintelor, dup!!. ce a tot existat, se tope~te la venirea noppi; la venirea iilei, fii.rn. vrere, 0 fiu allui Pphiz, ea renaJite".

348. Vezi mai pe larg M. EJiade,Imagini# simboluri, p. 83 sq.

140

-1-India."R-eligie~f"dosofle

.~t:

-lIinduismulsau. ,;compJexuI opozitfHor"


~i pennanent acestei sG.IllJiira cosmice.

141

ldeeanoa.stt'adespre "limp", strict liniara~ evolutiva, intemeiata pe argumente oferite de geologie, paleontologie ~i de istoria civilizapei, este 0 camcteristica incontestabila a omului modem. insa., privitA dintr o perspectiva filosofica ~i religioasa, ea poate deveni discutabila, bit ~ chiar controversata. De pilda, intr-un articol al sau, Erich Fran,c49 sustine ca a13.t Aristotel cat i Platon credeau ca orice arta ~i jnta evoluasera ciclic pe parcursul vremii pana la apogeu, dupa care disparusera. Potrivit autorului, cei doi filosofi credeau ca inclusiv . propriile lor conceppi nu erau decat reactualizarea unor idei ~i concepte cunoscute filosofilor din perioadele precedente. De fapt, aceasta. credinta. corespunde intocmai traditiei hinduse despre ciclicitateaistoriei, a ritmurilor cosmice, despre 0 filosofie perena, 0 inlelepciune v~c tfulam, revelata i re-revela~ reconstitui~ pierduta~i ~i restauratA:ro parcursul ciclului cosmic care se deruleaza~ se ')-e~am" lainfinir 0. Confonn mitologiei hinduse, istoria universului, in trecerea sa periodica de la evolupe la involupe, e conceputAca un proces biologic, moral, religios, social etc. de degenerare etapizatA ~i implacabila, de dezintegrare ~i decadere. Numai dupa ce totul a degenerat completamente ~i s-aautoanihilat, universul poate reapare in toata S1 Omul i tot ceea ce splendoarea ~i perfecpunea s~ i . l a

exista, cosmosul in ansamblul san, 1rebuie sa se supunanecondiponat

~ -'=~- ~-=4~3.-<c1Jliiirma7i mok~a

..

~~~",~ ... :t"'e:'''"",,~,:

"" .....,,"I

. - ..~. ~'1f",..,~.~:,~'C.A,

infinie

349. E. Frank, Saint Augustin and Greek Thought. The Augustinian Society, Cambridge, Mass., 1942, pp. 9 I0; apud H. Zimmer, Mituri ~i simboluri... , p. 23. 350. H. Zimmer, Mitur; ~j simbolurL., p. 23. . 351. Ibidem; de altfel, conceptia despre teoria ciclic1!l este arhaic1!l ~i sa bucurat de 0 popularitate considerabil1!l ~i in alte spatii religioase decat cel indian. Mituri analoage sunt atestate ~j in Iran ~i Scandinavia. Confonn traditiei zoroastriene, la sta~itul istoriei, Ahura-Mazda, simbol al Binelui; II va prinde pe Angra. Mainyu, simbol al R!ului, cei ~ase Amesa Spenta vor prinde fiecare cate un arhidemon. ~i aceste fntruchipiiri ale Riiului vor fi pentru ve~nicie alungate in adancimile mtunecoase. 0 eshatologie similarli intalnim ~i in religia vechilor germani: Tn timpul b1!lt!liei finale (ragnarok), p1!lmAntul va lua foe ~i se va scufunda tn ce Ie din urm! in mare, dup1!l ce in prealabil a avut loc 0 luptl!. pe vial! ~i moarte intre zei ~i adveljSarii lor. Dup1!l aceea, p!mAntul va apare din nou din masa ,de ape, fUnd stl!.panit de noua umanitate recreatA. vezi M. Eliade, Istoria credinlelor~i.... II. p. 229; N. Achimescu, op. cit., p. 221; ibidem, pp.4.37-438.

In concepfia hindusa exista 0 ordine v~nica, care se impune categoric a18t la nivel cosmic, cat ~i la nivel social i individual. Ea se 3 nw:ilete dharma E.. Nopunea vizeaza nu numai legile naturale, ci i pe cele sociale, in eel mai larg sens at cuvantului. Traditii ~i obiceiuri, justitie, evlavie, merite religioase ~i morale etc. nu sunt altceva decat aspecte ale aeestei dharma. Stabilitatea naturii ~i a viefii sociale e,te dependenta de aceasta ordine universala. Un cosmos annonios se sustine totdeauna pe :fimcponarea Iegica a fenomenelor naturii. Tot 1a fel, viata unei societafi functioneazA nonnal doar atunci cand fiecare individ acponeaza in conformitate cu nonnele tradiponale specifice diferitelor grope sociale;categorii 'devarstaetc,'Caiidcineva respectA dharma, ii merge bine, iar cand incalca obligatiile religioase ~i sociale care-i revin, ii merge rau, el devenind un peri col pentru ordinea religioasa ~i socialaexistenm. Astfel, existA 0 corelatie cIirecta ~i precisa intre invafatura despre ordinea cosmica i invalatura despre legea karmica. Dharma este singura care-l insolete pe om dupa moarte, Dharma este ord..ir1.ea socio-cosmica, socotita. buna doar in masuraincarereUetesaimpunaexistentafericitaain1regului univers, constituit din "cele-1rei-lumi" (trailokya), respectivpamantul, cerul ~i spapul iriiermediar sau, mai tarziu, pamantul, cernl i regiunile subterestre, analoage infemurilor. Ea este insu~i binele, lara nici 0 trimitere la un Bine transcendent, pentru simplul motiv ca asigura continuitatea lumii empirice, Cine nu 0 respecta, suporta tot feluI de consecinte, inclusiv diferite nenorociri, iar daca societatea in ansamblul ei incalca normele stabilite de dharma, lumea va degenera ~i va sucomba; acel~i lucru se va intfunpla ~i daca 0 casta nu-i va indeplini
352. Tennenul provine din rad!cina dhr- "a sprijini", "a sustine".
~-

1~

.' "4,,--..,,-... ---lB4ia.o...aeligi&-i.,ftleSUfie,,~

-Hindujsmulsau,~complexuJ

opoziJillor"

143

propriile functii sau vaincerca saacapareze funcpile celor1altedaSte.p~I,ltru brahman, brahman, functia sacerdotal!; pentru k:;atriya, Indiferent de niodul in care se instaureaza dezordinea in "eele-treik~tra, functia militara ~i princiara; pentru vai?)Ja, comertul ~i lumi" (trailokya), consecinta ramane una ~i aeee~i: ea va afecta agricultura; pentruiiidra, slujireacelortreicaste superioare, eeeace ex:istenfaintregului univers. Caatare, inaceastasituatie,imperativu1absolut-~-- implica supunerea fut:a de valorile lofJss nu este rezultatul vreunei vointe divine sau chnintei individuale, ci el s e Uneori, dharma este clasifieata impreuna eu notiunil e S3 impunedinexterior~i in mod global, i3raposibilitateadeafi igno:raf . artha, interesul, avupa, putere~ glori~ ~i klima, placerea iubirii ~i Dharma nu recuno~te omu! ~a cum este el, ca persoana . ..' a simturilor. Aceste trei notiuni desemneaza cele trei scopuri unica, ci numai ca barbat sau femeie, @ld~,.sall "!>~~":(1!'lecchg), ...__ prjJ:icipale ale,vietii (trivarga). brahman, ~triya, vaiiya sau siidra, copil, matur sau varstnic etc. Nopunea de klima este omniprezentain speculap.ile indiene, Prinurmare, umanitatea i~i face simtita prezenta doar in jucand un rol central intr-o seama de doctrine ~i practici filosofico interdependenta acestor pozitii sociale. Individul hindus este co~ent religioase. Condipa umana ~i statutul femeilor se coreleaza direct cu de faptul ca el nu este altceva decAtun simplu termen intr-un sistem de aceasta doctrina. Opinia generaIa asupra femeii merge de la sintagma relapi, 0 veriga a intregului mecanism social. Chiaratunci cand se afia "Adeseori femeia-i schimbatoare ... " pana Ia elogierea sotiei inposturade a aduce sacri:ficii, omul esteprivit mai mult din perspectiva credincioase (sati), care, intr-o familie, este asemenea zeitei Sr1, zeita e castei, comunitatii careia Ii aparPn , ci nu neaparat ca persoana. Aa care intruchipeaza :frumusete~ bogatia i prosperitatea. T otui, este sJ face ca, a practica riturile nu reprezinta, in conceptiahind~a, ~~t~ ~"''' smprinziitor faptul cafemeia este descrisa in primul rand, Ia bine ~i la o mbdaIitate specifica in lupta pentru existenta, atat ca omenire in roll, in raport cu barbatul de care depinde, in principal sotul ei, ~i abia mijlocul celorlalte specii vii, cat ~i ca individ, familie, clan etc. Aici este in al doilea rand in calitatea sa de mama. Desigur, ea trebuie sa fie yorba mai degraba de un etos decat de 0 etica individuala, personaIa. mama, sa-i daruiasca sotului ei copii; insa, ea nu 0 poate face decAt Deci, existenta individualanu are 0 semnificape deosebita, pentru ca daca exista atractie reciproca intre soteS6. Astfel, functia de individul'in sine nu e decdt 0 simpla rotita in transmiterea ~tiintelor reproducere este subordonata klima; nenumarate mituri atribuie in acest sens femeii clriar initiativa placerie s7 Svadharma femeii este "sacre" ~i "profane", a obiceiurilor, a modurilor de viata specifice unei caste. EI nu are alt scop deedt de a preI~ pur ~i simplu, destinul ins~idragost~ chiar daca acest lucru nu este exprimat totdeauna inainta~ilor sai. Astfel, nu se poate spune despre el caar aveaun direct. Nunumaiprostituateletrebuie sastudiezeintr-unmodcutotul viitor, in sensul ca ~i-arputea valorifica posibilitatiJ.epers6nale existente deosebit Trafatul despre klima (Kamiis iitra), ci toate femeile, inclusiv 354 fetele inainte de mariti~. De fapt, acesta este singurul tratat traditional ~i ~i -ar croi in acest fel un destin personal Viziunea ierarhica asuprasocietatii umane presupune automat la care femeile au acces, intrucAt altfeI ele nu sunt decAt prelunfrl ale tatalui lor, inainte de casatorie, ~i ale sotiIor lor, dupa aceea35 ca dharma nu are acel~i continut pentru fiecare grup uman. Fiecare are propria sa dharma, svadharma. Aceasta din urma corespunde 355. Cf. H. Zinuner, Filozojiile lndiei, p. 36. funcpei sociale pe care 0 indeplinete fiecare casta in societateahindusA:
353. M. Biardeau, Hinduismul, p. 59. 354. M. Hulin. L. Kapani.loc. cit., p. 346. 356. Cf. Miinuvadharmasiistra, Ill, 60-61. 35'1; Ibidem, III, 62.
358~ M. Biardeau, Hinduismul, pp. 65-67.

~'2q2{)
144'-""~.-."'-'-" --~India.-R-eHgie~i.OI0s0fJe"-:5:,:::..
... ...HiDduisInutsau."complexulopozijiilor"

-.

145

Deasupra celor trei scopuri ale vietH, amintite deja, respectiv "m?arte'.'. ~ceastli. transcendere nu poate exista l:p sfera ~'realitli.tii", dharma, artha ~i klima, se afUi scopul suprem al oricm-ei strndanii mat precIs ill sfera presupusti de ob~uita ciclicitate ~re-moarte religioase, mok{ia359, "mfultuirea" saueliberarea finalti a hinduistului. ci ea trebuie sa se plasezeneconditionat dincolo de aceasta. Potrivi~ Hinduismul cuno~te trei"caicare pofconduce la-iltiiigereaacesfui"'"'' -", ""+~"4~' gfuldirii ~cemaifunpurii saumai thzii, Realitatea transcendenta, . Realitatea ultima ~i neschimbabil! s-ar afla in flints. cea mai profimd! a scop suprem: karmamiirga ("calea faptei"), j mnamiirga ("calea tuturor lucrurilor, ea ar fi ceva mai puternic decat tot ceea ce este cuno~erii") ~i bhaktimiirga ("calea iubirii devoponale"). Prima:cale, care pune. accentul pe actele rituaIice (karman), nu poate conduce vizibil, mai subtil decat 1pt ceea ce este perceptibil; ea nu poate fi direct Ia eliberare. Oricine, pe baza sacrificiilor sau stiv~irii de alte_~'j,':~~0~qI9ga~.(;u.reali~at.ea obie~a, ci cu Sinele absolut, pentru c! nu acte religioase, poate doar spera ca intr-o existenla uiterioara sa":':' poatefiperceput!pnnmtennediulsi.m.turilor,ciprinintuipe~identificare realizeze 0 stare superioara celei din existents. actuala. Oricum, se cu ea. Realitatea ultima, Absolutul, este nemuritoare, neschimbabila, crede ca actele ritualice reprezintli. 0 premisa sigma pentru eliberarea nenascuta, ea transcende vazuI, auzul ~i gandirea discursiva, ea nu trebuie Inleleas! caobiect al cunoa$erii sau continutallucruriIor, fiindca intr-una din existenlele viitoare. "CaIea cunoa$erii" (jRinamiirga) ~i "calea iubirii" (bhaktimiirga) sunt cele doua cai care pot conduce cu ea este incognoscibila, de~ reprezinta izvorul orici1rei cunoa$eri. Ea certitudine la eliberare. "Cunoa,terea" (jiiina), ca mijloc de eliberare, este tara inceput ~i s~it, este satyasya satya, "ReaIitatea reaIitapi". este cunoscuta Inca din perioada up~ca, fiind preluatA~de bind~i Aceasta problema ne conduce, in fapt, spre fundamentul filosofiei ~i practicata intocmai. N outatea hinduista in aceasta privintao"'--""'''''' ~""":'~C_ indiene, spre punctul ei central: distinctia din1re real ~ ireal. dintre rea1itate repre?inta, insa, "iubir~ devoponala" (bhalai), care semnifica iubirea ~i iluzie (miiyii), dintre existenta ~i aparenla. dintre Absolut ~i conditionat, dintre infinit ~i finit. Eventuala intrebare privind "lo~ul" . fata de un Dumnezeu personaI ~i se constituie In cel mai sigur drum spre .eliberare. D.ar, acestui ultim curent ii vom co~ac~ un capitol acest i ~eaIitaJi~:.con~uce, in :fu:1e, la ~escoperireaRealitapi ca sine SpeClaI. Sa reverum acum lajmnamiirga, cu 0 semnificape deosebita propn~ mtru.c&Jmnamarga nu este un Slstem de cuno~ obiectiva, ci ins~i revelatia sinelui. Cauza primordiaI! a intregului univers este In hinduismul cIasic. identica cu cauza primordiaIa a propriei existenle. Pentru suflet exista dona posibilitati reaIe, dar diametral opuse: pe de 0 parte, sufletul "mantuit" merge pe un traseu care exclude . Calea spre Absolut, spre ReaIitatea ultima este "cuno~terea" orlce posibilitate de reintoarcere la punctul initial; pede aIta parte, (jiiiin~)~ descoperitli. doar sub indrumarea unui cunoscator, unui !$i. Ea facIllteaza aecesul spre un plan superior. Cuno~terea reprezinta sufletul "nemantuit" se indreapta spre cosmos, dupa care mai t.rziu va reveni ~i se va reincarna, pentru ca el este inca supus Iegii karmice ~i valoarea suprema. Astfel, exista nenumarap regi care ofera mii de vitei celorcare Ie pot mijloci "cuno~terea" (jRina), celorcare Ie pot implicitnes~itului cicIumoarte-viata,disparipe-reincamare. De fapt, tocmaiinaceastaconstatemaprincipalapropusadejRinamarga: raspunde la intrebarile la care Vedele il-au dat inca un raspuns. dep~irea ~i transcenderea a ceea ce intelegem in mod curent prin V aloarea cuno~erii este atat de mult apreciata, incat chiar dharma ordineacosmicaexistent!, esteanihilat!' . d i1 .. ~ - "a deztega, a pune in libertate, a da . ... . pnn ~ ep ~ b.rahmanii, d~1 . su~no~,ffilhtarilor (k!jatriya), merg laace~a pentru a-i consulta ~i a drumul, a slobozi, a elibera; a U!sa, a p!r!si. a abandon a" ~i inseamn! "eliberare, evadare. libertate, punere in libertate; salvare, izba.vire, emancipare final! a pobandi cuno~erea" (jJiiina).

sutletului". Vezi H. Zimmer, Filozo/tile Indiei, p. 36.

'I

.146.

.-... "_ .. ".... . -,,Jndia.-Religie'1i ..fileSbt1e..

!::J. .--

~-BiDduismul-sau

"eomplexnlopozitillor"

147

.. ~~"

.,

Amt "cuno~terea" cat ~i "calea" spre aceasta sunt apJlolipe inexprimabile in tenninologianoastra curenta, de provenient!~ occidentala.. Cuno~terea ~i calea spre aceasta nu cunosctrepte .... -~"'.... paralele, ci se plaseazA undeva inprofunzime, in con.inta Este Yorba de realizarea unei stari de co~f8, de atingerea unui substrat profund aI sufletului; mai exact, este yorba de un antrenament sistematic in vederea experierii acestei structuri abisaIe a sinelui, ci nu de 0 cuno~tere simtuaIaobi~uita, izvorma dintr-o 2Q~l!~u~mciala.. ,.., 'CuCAtciDev;Se apropk;~nlUlt d~~~;~ereaadev8ratei Rea1itap, cuamt nop,unile utilizate in descrierea acesteia sunt mai pup.n adecvate. Expresiile folosite privind "cuno~" (jiiina), Rea1itatea ultima sau 360 pur ~i simplu starea suprema de co~tiinta descrisa, furiya , nu pot fi privite decat ca 0 simpla apropiere dialectica: ea este imanenta ~i transcendenta, simultan non-imanenta ~i non-transcendenta, ~i tot la fel nici 0 combinape a ambelor. Orice notiune folosita trebuie indata negata. Este yorba, practic,.de 0 afumare ~ negare simultana, care are drept scop accederea Wi'nivel superior al conintei, la care atat afinnatia cat ~i negatianu-~ mai aunici unrost In concepti a hindusa upani~adica, omul trebuie sa invete sa distinga intre sineitate ~i non-sineitate, iptre realitate ~i irealitate, sa perceapa de la sine divergenta intre fiinti3. ~i non-fiinta, existenta ~i non-existenta, intre eroare ~i adevar. Aceasta exclude orice adaos de cuno~tere obiectuaIa ~i implicit anihilarea oriciiror noi orizonturi, in sensul ca cel ce experiazii aceasta stare de COIl.!1tiinta se de~eazA de absoluttoate categoriile rationale, fiindca pentru el cuvintele sunt inutile. Din aceasta perspectivamaestrul nu este altceva pentru discipol decat o cii1auza, un indrumator, un exemplu; el nupoate decat sa supravegheze metodele aplicate, sa creeze dispozitii. Discutiile prezentate de Upani~ade intre maestru ~i discipoli sunt deseori doar un fel de intrebari socratice, paua ce discipolul respectiv i~i gase~te propIiul d1um. Cuvintele sunt inutile atunci cand este yorba de ceea ceeste

--1. .

spre

in9Qgnoscibill?i inexprimabil. Ele devin inteligibile abia in momentul in car~ s-a realizat experienta direct! ~i personala.. Dupa aceea devin din nou inutile. Ele pot fi utilizate doar pentru contracararea unor concepp,i eronate, pentru anibilarea unor false identificAri. Argumentele . ~i concluziile logice sunt considerate insuficiente, pentru ca ele pot facilita doar adevaruri particulare, obiectuaIe, ci nu Adevarul ultim, absolut. Tocmai de aceea, nu se recomanda specuJatiile, rod al gandirii " . Cl" 'Ineditapa .,,(manana). . - "".-.~ discursIVe, Mok~ sau mum nu are acee~i semnificape ca "mmtuirea" crel?tina, de~i deseori este tradusa prin acel~i termen. Mok~ este, dupa cum am observat, separapadintrerea1 ~i irea1, dintre sine ~i trup; prin mok~ nu se schimba starea ontica a Sinelui. Ceea ce se schimba este co~iinta omului: identificarea "sinelui" cu trupull?i cu lucrurile objective este receptat! ca fiind eronata, pe cand marea eliberare, mok~este tocmai "autoidentificarea" sau "autoperceppa" propriei coninte36! . Este yorba de nimicirea efectelor kannice, de distrugerea nu doar amateriei corporale, care unneazadezintegrarii trupului vizibil, ci ~i a trupului subtil (siik~a-sarlra), suportul propriu-zis al reinca:ma.rii. Mok~ nu insea:mnao nouB. creape, ci doar recuno~erea adevaratei Realitati de aItfel, dintotdeaWla prezenta - ca Sinele atotcuprinzator; este regasirea brusca, prin intuipe, a propriului sine ~i, prin acesta, a Sinelui universal. Din punct de vedere psihologic, este . yorba de 0 "izbucnire" din interior, pe cand din punct de vedere ontologic nu are locnici 0 schimbare. Mok~ nuinsea:mna "eliberarea" de suferinta, ci deta!;larea de aceasta; nu este "inaltarea" trupului, ci respingerea lui. Ea nu are semnificatia de paradis, nici din punct de vedere subiectiv, nici obiectiv, ci de transcenderea acestuia Fericirea reaIizata prin mo/q;a este 0 "supra-fericire", autocon$iinta deplinatalii existentei supreme. De aceea, mok~ se diferenpaza net de mantuirea cre~tiua. Mantuirea cre~tina il priv~te pe om ca pe 0 fiinta istorica, ca pe\~ul care pe parcursul vietii sale a cazut in pacat ~i s-a schimbat
361. Cf. Atharvaveda, X, 8, 44; Aitareya-Ararryaka, III, 2,4.

360. Etimologic, "al patrulea" adic!, starea suprem~ de con~tiint~.

148

"--~--",-,,..~. ~.-. India.ReUgielf"Ilosofte

"'~
s:~c, .
...........'.... "

. ~ . '~

--HiDduismulsau. "compleml.opozitiilor"

149

ontic in adancurile fiintei sale. tn acceptiunea ~a, p!catul a atins sine~e omului, un sine neconceput ca 0 sUbstanfA absolut statica, ca 0 entitateimpasibiJA, ci ca 0 entitate aflmaesenpalmente inrelape: pacatul a nirilidtfOCIrurlaceasta rel8tie~itOtodat! smele. ''Mariti.Iirea'' hiridusa upani~adica se plaseaza totdeauna dincolo de orice, dincolo de bine ~i rnu, de sacru ~i profan, de virtute ~i pacat, de fericire ~i nefericire, de existenlA ~i non-existent!. in cele din urma, mok.:;a inseamna abandonarea oricarei posibilitati de!'mantuire~" insensul unei d~ . de orlce intenponalitate dirijata in acest scop, int:n.dt oricine i~i do~e "ceva" trebuie sa ia in calcu1 ~ contrariul a ceea ce ~i-a propus, orlcine cauta ''mBntuirea'' ca realitate pozitiva va trebui sa-~ asmne ~ contrarlul . acesteia. Faptul ca aceasta resemnare nu devine 0 tragedie pentru respectivul, rezida in inte1egerea ca moartea ~i suferinta nu afecteaza "Realitatea" ultima, ca adevarata "Realitate" presupune deja totdeauna nemurirea ~i fericirea. Calea spre mok{1t1 nu este~ tocmaide aceea, 0 cale propriu zisaspre "mAntuire", ci mai degraba 0 metoda de distincpe,de d~are ~i separare;jivanmukta, eel ce a realizat eliberarea in aceasta viata, nu este un "stant", in acceppunea obi~nuita a cuvantului, ei unul care a re~it sa perceapa ~i sa patrunda adevarataRea1itate, unul care a re~it sa distinga "Sinele" de toate celelalte. Mok{1t1 este 0 realitate care transcende istoria, este 0realitate metafizica, supralogica ~i atemporala, in vrerile ce ma.ntuirea crena este 0 reaIitate istorica, temporala, ca ~i 0realitate materiaIa. Acest lucru11 subliniaza ~i Sfantul Agostol Pavel, aratfuld ca invierea trupului este desav~ea mantuirii3
4.4. Cele patru stadii ale vie(i.i (ll~rama)

I ,

Potrivit 90nceptiei hinduse, viata nu trebuie sa se deruleze la intfunplare. Totul este bine reglementat, raportat la nonnele ordinii cosmice ~i individuale (dharma), cu implicapi proftmde in plan social.
362. Vezi I Corinteni. 15,42-44.

Cu toate acestea, in dorinta de a ''rope'' ciclieitatea aproape sufocanta ~ autoimpusa de legea karmica, exist! posibilitatea "evadarii" aiei ~i acum, p data pentru totcieauna, din acest prizonierat, prin asumarea ~i respedtarea consecvent! a unor etape pe care ins~i viata actual a Ie impune. Din pacate, este vorba de un monopol a1 barbaplor, dar el ofera 0 ~ans~ speciei umane pentru a atinge mm devreme mok.:;a. Cercurile care incearca sa perpetueze traditlile vedice considem cele patru stadii ale vietii (ii~ama) drept fonna ideala de viata pentru barbatii apaqinatorl celortrei clase sociale superioare. a) Prima etap~ esfe aceea de brahmaciirin, adica de "practicant allui brahman". Aceasta debuteaza injurul virstei de 8-12 ani ~i vizeaza exclusiv copiii de sex masculin aparpnfuld celor trei caste superioare sau pe cei "de-dotm-ori-nascuti", adica pe cei initiati pentru a urma aceasta preg~tire. Dup! ceremonia initiatica 363 upanayana , copilul trebuie sa-~i paraseasca familia de origine pentru a intra in comunitatea condusa de un guru. Aici, elinvata sa , tnemoreze Vedele ~i, pfula pe la vm-sta de 24 de ani, prime~t1 0 educape generala, deopotriva religioasa ~i profana364 Simbolic vorbind, prin cordonul ombilical spiritual al "sforii sfintite" cu care e investit in mod solemn, diseipolul (anteviisin) e legat de guru-ul sau ca de un izvor absolut de hrana spirituala. EI are obligatia de a rarnfule cast (brahmaciirya) pe intreaga perioadli de ucenicie, iar in eventualitatea in care incalca aceastA restrictie prin indiferent ce experientAcu ceUUalt sex, rupfutd prin aceasta continuitatea intimitatii ~i identificarii generatoare ~i da:tAtoare de viafA cu guru-ul, asupra lui se abat cele mai drastice pedepse. Perioada de ucenicie este numit! ca fiind una de sraddhii, de fidelitate maxima fata de maestrul-calauza, ~i de Mr ri;;ii, aruca de ascu1tare ~i supunere absoluta fata de acesta. Este etapa in care simplul om natural, "animal uman",
363. Etimologic, tennenul inseamnA "conducerea" (nayana) "in pre~ma" (upa)
unui maestro care il initiazli in Vede ~i ~tiintele auxiliare acestora. 364 Cf. M. Hulin, L. Kapani, loc. cit. p. 351.

150

------~---..;--

T_~:~ '0_1:' " D.I1 __ ~4.'e ". ,w'.I.tI_.v-.gIe'-l'1._, lie,,~

j .,., .

,~"...

ji".<' '

..'',put'

,u:"'dui8m

ul'

1 'Hil" &lu'"comp1--llAlUOpozIta or

151

trebuie "sacrificat", metamorfozat, pentru ca viata acestuia sa clyipi1 una preponderent spirituala, pentru ca respectivul sa poata primi puterea-intelepciune supranonnaHi a celw. "de-doua-ori-nascut,,365. ~ in societatea contemporana hindusa, insl1, perioada aceasta de initiere (brahmacarin) este substituita de perioada de ~colari.zare, bazat:a de multe ori pe nonnele modeme ~i arhicunoscute de i.nstnrire ~i educatie. Dar, pentru moment, tradipa este inca mai putemica ~i itnpllDe, ~cglii,.I:egu.ljle..~e_ tacite, mai degraba deem invers. Oricine asisti1la cmsurile c1aselor primare poate constata caracterul colectiv ~ pasiv al metodelor folosite in predareanotiunilor elementare de Ci:r~ scriere ~i aritmetica. Se face apel mai mult la memorie, ca in perlo i Vedelor, decat la calitatea atentiei ~i receptArii celor comunicate.lntr o atare situatie, ~oala nu poate aduce nonne noi, 0 viziWle diferiti1 asupra ')lersonaliti1tii" copilului, eanu poate deveni nici pe departe un factor de individualiZare. Fire~te, asti1zi se discuti1 mult pe aceasta ~.~ existi1specia1i informati careincearcaimplementareametodelor americane in acest domeniu in India. Se pWle, totu.l1i, intrebarea daci1 ei vor re~i acest lucIU, pentru cl1, deocamdata, coala nu este decat Wl element in plus in societatea bindusl1, dub land de altfel 0 institutie traditionaIa pe care am amintit~o366. b) Grihastha Dupi1 incheierea stadiului de discipol (brahmacarin), tanarul are obligatia de a-~i ineepe viata de familie, devenind cOndt~orul familiei pe care tocmai 0 intemeiaza (grthastha). in acest ' iu al viefH, el preia profesiunea ~i preoeupanle pi1rintelui sau, prime$te 0 sotie - aleasi1 pentru el de catre panntii sm -, va procrea copii, va sustine familia, i~i va asumarolul ~ rosturile de parinte al familiei (pater familias), vadeveni membru a1 breslei din care au:tacut parte stramo~ii si1i. Desigur, tfuJ.aruI tatava trebui din acest moment sa-~i autoasume ~i eelelalte viep, identifieandu-se pe deplin, pe de 0 parte, eu placerile
_ _ ''' _ _ _ _T

~i necazurile vietii conjugale (kama) iar, pe de alta parte, cu interesele

~i problemele arhicUnoseute ale proprietatii ~i averii (arrha),

__ o __ . _

indispensabile pentru aceasta. viata. Proprietatea pe care 0 poseda trebuie sa corespWldl1, in primul rand, nonnelor pe care Ie impWle casta din care respectivul face parte, dar ~i prescriptillor prevazute de ritualurile sacrificiale ci1rora trebuie sa se supuna. Aceasta, pentru ca, in foartemulte imprejumri, de acum inainte familia tocmai intemeiata vatrebui sa apeleze la servieiile brahmanului.. PJ:C?otul.de casa., gurul_.. brahman, binecuv3nteazi1. ~i asist:.i1familiain orlce imp~urare cu putinti:i, el va deveni pentru aceasta iri aeel~i timp s:tatuitor ~i "duhovnie" spiritual, doctor de familie, psiholog consultant, exorcist, descanti1tor ~i vrajitor. Pentru toate aceste servieii, insa, el i~i va incasa de la proaspi1tul paterfamilias onorariile corespun.zAtoare367 . e) Vanaprastha. Dupi1 ce s-a identificat intrutotul eu atributiile ce-i reveneau din calitatea de paterfamiltas, respectivul va trebui sa se de~eze la fel de radical de acestea, si1 renunte la avere (artha), sa dep~easca dorintele i grijile legate de viata conjugala (kama), sa ignore inc1usiv obligatiile sociale (dharma). Toate aceste preocupan vor fi preluate de ci1tre fIii sm. Fiind trecut de jumatatea vietii, lui paterfamilias i se deschide 0 noui1 perspectiva: aceea de aseretrage, de "aplecain pMure" (vanaprastha) ~i a intra in penultima asrama. Aceasti1 perioarla este, practie,'perioada de cautare a Sinelui, ~i toemai acesta este scopul final al eelui de-al treilea dintre cele patru stadii ale hindusului368. Perioada vanaprastha, de "retragere in pruiure", este perioada in careeelce intrainaceststadiual vietti abandonemAtoate grijile, ciatoriile, bucmiile~interesele ce-Ilegaudeltnne, ~-~i:ncePedi:fieilaci1u1are Iauntrica. Totu.l1i, niei acest stadiu a1 vietii nu este deem un stadiu pregi1titowntru marea "aventura" a acestei vief,i marcam.de atatea neclUloscute3 .
37.H.Zimmer, Fi/ozojiiJeIndiei,p. 112. 368. Ibidem, p. 112- I 13. 369. Ibidem,p. 113.

365. H. Zimmer, Fi/ozojiile Indiei. pp. 111-112. 366. M. Biardeau, Hinduismu/. pp. 49-50.

..... ~ , . ,', ...

152.

.Indla.Rellgiei4ilosofte :~- -,Bbldufsmulsau "compleml opoziliHor"

.. .

.,.

. . .,,'

:~

153

d) Sannyiisin Orlee act, dar in special actul ritual, 11 cond8l1lIlipe om sa se supuna la infinit ciclului reincamArilor (saI!Bizra). Singuramodalitate - - de ate elibera dinaceasta ciclicitate este sa te de~ezi de karman, deci de societatea uma.nA prin renuntarea totala la ceea ce ai fost pana in acel moment. Adie! sa devii sannyasin. Tocmai aceast!renuntare (sannyiisa), aceasta ruptlJrA definitiva a omului cu ceea ce reprezenta _~lp-~a_atunci,.iLva.conduce pe acesta spre adevmata eliberare (mokfp). Inmomentulin care omul serupe de grupul social din care face parte-actprin exeelent!individual-, el nurecurge la acest act pentru a ~recuno~ ~ con:finnaindividualitatea, ci, dimpotriva, pentru ao anihi1a, pentru a-~ d~ propriul "eu" (iitman) deorice ~ire individua]jzat~ sau individualizanta ~ pentru a ~i-l contopi cuBrahman37o De~andu-se de povara karman-ului, sannyasin-ulincearca mredobandeasc! puritatea propriului "sine" (atman), implicita Sinelui ,....,.,& universal, a lui Brahman. Nu-l mai intereseazanimic din aceasta lume, . . ,." din tot ceea ce tine de aceasta. Important pentru el ramane doar litman, unica fiint!cu adevmat v~e! care trebuie eliberata de na$ere ~i moarte371 . Preocupat sammana liberde orice legaturlicuorice fiintii
370. De aceea, afinni1 M. Biardeau, "ar fi prea simplist si1 punem presupusa incapacitate a indienilor de a r!spunde imperativelor economice de tip modern pe seama renunti1rii fa lume - sannyiisa - care este 0 form! hinduistA de cl1utare a Absolutului", Ea este impotriva celor care incearcl1 s! opunl1 "spirituali:smul hindus material ismului occidental, pentru cl1- spune autoarea - ar putea fi la fel de corect si1 inversi1m datele problemei: forma specific hinduistl1 de a te desprinde de lume ~i de conceptiile pe care se bazeazl1 ea este dictata de modul specific hinduist de a exista in lwne", Vezi M. Biardeau, Hinduismul, p. 37. 371. Nefiind conditionat de nici 0 funcpe, de nici un loc, ci "neindreptfind nici un gand spre viitor ~i privind cu indiferenfli la prezent", sannytisin-ul ~rn casa, flirl1 avere "traie?te identificat cu Sinele ve~nic ~i nu mai observl1 nimic altceva". Vezi SaQkara, Vivekacii(iamaQi, 432; 457; apud H. Zimmer, Filozojiile indiei,

aversiune sau iubire, invidie sau dispret-, sannyasin-ul este interesat 372 ! I!xclusivdeeliberareaatman-uluisau,deeliberareafinala-mok:a Regasirea adevaratului "Sine" (atman-Brahman) reprezinta pentru orlce sannyasin antidotultransmigrapei. De altfel,scopul ' marturisit al fiecanna dintre ace~tia este aeela de a nu mai rena~te, astfel incat, candva, sa se poata elibera pentru totdeauna din acest Ian! sufocant al reincarnarilor (sarpslira), perceput de el ca 0 fonna de'sc1avie, de autoprizonierat. Din aceasta perspectiv~ este foarte irtteresant ca ~i acei indieni care- este vorba, practic, de 0 majoritate cov8r.7itoare-nutind m reaJ.izeze acest lucruimediat, percep eliberarea ca pe 0 vocape fundamentala aomului ~i adm.ira pe eel care ~i-aasumat statutul ~i condipade sannyiisin. La aeest de-al patruleastadiu al viepi se poate ajunge in orice moment, dae! ai trecut prin stadiile amintite ~i dac! decizia in aeest sens este definitiva. Cei care i~i abandoneaza astfel statutul de pater familias ~i adopta 0 existent!:tara un c!m:in familial sunt cunoscuti sub diferite nume, intre care de~, rlitAcitori sau intelepp (sannyasi parivrlijaka, siidhu) ~i de yogbini. Se intfunpla uneori zilnic in India ca oameni care pana atunci au ocupat posturi de inalti demnitari in stat, s-au bucurat de cele mai marl onoruri sau au fost marl bogatalii, brusc sa-~i redirecponeze viafain acest fel, sa devinas~. Momentul acesta semnifica literalmente 0 "moarte' in raport cu lumea, cu societatea din care provin, intrucat ei trebuie sa se supuna inclusiv ritualurilor funerare proprii,lnainte de a 0 porni pe drumul pe care ei ~i~i ~i I-au aleS. Unii ar puteafi inclinati sa asimileze aceast:a alegere unui act de penitent!, in genul penitentei cre~tine, dar este vorba mai degraba de "0 schimbare de spirit", de 0 schimbare de busol~ daca putem spune ~a373.
.1

p.113.

372, "Nu-i mai pasa. daca trupul. tesut din firele kannei, se destraml1 sau dl1in4ie, ~a cum unei vaei nu-i pasA ce se intampl! cu ghirlanda pe care i-a atllrnat-o cineva de gat, intrucat facultatile spiritului s!u se odihnesc acum in Puterea Sffint! (brahman), esenta fericirii".lbidem, 416, apud ibidem. 373. Cf. A. K. Coomaraswamy, Hinduism # Budism, p. 79,
......
~;

....

I'

154

'..JDdla~,. RelilJle.i4ilosofie""}:"'.r,..-,

~,

. . . -Bhldu.ismnl san "complexul opozitillor"

155

ParadoxaI, sannyasin-ul care renunta la soeietatea in~e a trait panB. odinioara, este obligat, to~i, satraiasca in simbioza eu aceasta pe mai departe, intrucat el nu-~i poate acoperi singur nevoile materiale de supravietuire, oricilt de restrictive ar fi acestea: Tocmai de aceea, se spune ca un sannyasin nu critica neaparat societatea, valorile sau zeii acesteia, ci apeleaza mai degraba la 0 relativizare "in bloc" a Ceea ce "Iumea" considera adevarurl :]i valori. AstfeI, el considera viata din interiorul oricarei caste, implicit ritualurile devoponale specifiee acesteia, drept un"vis colectiv", 0 iluzieuniversala (maya). Pentru cel ce a renuntat la lurnea ~i structurile ei actuale, membrul fiecarei caste hinduse duce 0 existenta repetitiva, el vegetarizeazA pur ~i simpIu, tara sa incerce sa faca ceva cu viata sa, sa o directioneze intr-o directie imediata dorita de el ins~i. Relatia ignoranta-dorinta nu este pentru orice sannyiisin nimic alteeva decat expresia autoprizonieratului de care vorbeam, reprezentarea concreta in fiecare dintre noi a supunerii oarbe fatade maya. PentrueI, prizonierii societatii imp8rtite in caste se prezinta ca un fel de"somnambuli" ~i, din . ~._x ~X d ~_x acestmotiv,relUL.i:1;)i'1tnal Ow.J..l..lQ.cuel374 . Privit din aceasta perspectiva, sannyiisin-ul hindus se plaseaza, totu~i, in afara societa.pi pe care 0 contesta ~i 0 ignora, chiar 0 dispretuie~te. El este inclinat tot mai mult sa prefere extremele, in cautareaunei libertAp metafizice absolute; el devine cumva "anarhic" ~i chiar "antisocial,,375. Dupa ce ~i-a pm-asit propria casa, conform Dharmas iitras I de odinioara, orice sannyiisin nu mai are dreptulia 0 noua locuinta proprie. El trebuie sa caIatoreasca permanent, :tara 0 anumita destinap~, I
374. M. Hulin, L. Kapani, IDe. cit., p. 348. 375. Trliind exclusiv din cer~etorie, sannyasin-ul este 0 fiintli lipsitli completamente de 0 autonomie economic!, este incapabil s! des~oare prin forte proprii acpuni de caritate specifice monahismului ~. Este foarte adev~t eli regl!.sim astAzi in hinduism nopunea de "serviciu social" (sevii), dar:ea nu reprezintl!. altceva dec8t 0 inovape de data relativ recentli (sec. al XIX-lea),ca 0 consecinl! a deschlderii Indiei spre lumea cre~! european!. Vezi ibidem, p. 349.

sa pu poposeasca niciodatA doua nopp.la rand in a~el~i sat, nici mai mult de cinei llOPti la rand in acel~i or~. A vern aiei "prototipul" eetetorului ambulant dintotdeauna. Acesta i~i schimba locul etapizat, pentru a supravietui. Foarte interesant este ca intotdeauna, de-a lungul istoriei, ee~torul supravietuie~ doar singur, pentru ca se re:fi.l2'A in general ~itul ingrup. Doarpeperioadaeelorpattu~uni ale anotimpului ploios, dacaesteposibil, sannyiisin-ul i~i poate permite sa-~i gaseasca aaapostul in1r-un loc ~ ~l~.(ttt.1!g);.~ el trebui~ ~~~in aceasta situatiesingur, saqu-~ caute ~ sanu acceptenici un reI decamarazi. De~i Sastrele "ortodoxe" pun un accent preponderent pe viata celibatara a unui sannyiisin, to~i practica hindusa modema este mai flexibila. Cei consacrati acestui stadiu al vietii trebuie sa fie buni ~i prieteno~i cu orice creatura, trebuie sa-i caracterizeze totdeauna adevarul ~i sinceritatea. Unui sannyiisin nu-i este permis samai aprinda niciodata focul, fie pentru a aduce sacrificii, fie pentru a gatL El este obligat sa se hmneasca doar din ce~it, retinBnd din acesta alimentele trebuitoare exc1usiv pentru 0 singura masa. De asemenea, nu trebuie sa se sirpta niciodata satul, ci sa consume doar amt ca.t Ii este necesar pentru supravietuire; s~ se dispenseze de restul, mai putin de hainele pe care Ie poart~. Chiar ~i hainele ~e care Ie poarta nu pot fi orice haine, ci haine vechi, purtate de altii 76. Inhinduismul contemporan se constata 0 decadentaastatutului originar- sannyasa, intre altele pentru faptul ca la acesta au acces to ate casteIe, inc1usiv femeile. apoi pentru faptul ca monahii sannyiisin-i se pot casatori ~ sa-~i piarda acest statut. Vechlle texte sacre avert:izeaza, de altfel. ca eel ce li\i-a aswnat statutul de a "renunta" Ia aceasta viata ~i, totu~i, nu renunt~ la viata sexuala, va fi obligat sa suporte consecinte ingrozitoare: el va trebui sa traiasca 60.000 de ani ca vierme inexcremente, sevareincarna.ca~obolan, vultur, caine, magar, porc, porn tara flori ~i fructe, ca spirit rau:]i abia dupa aceea ea om, dar intr-o subcasta numit~ ciindala.
376. K. Klostermaier, Hinduismus, p. 362.

I I
'~

156

-- India.. ReUgie .i. fllosotie ,-

-:::1

::t

--Hinduismul saUj,complexul-opozltfHor "

157

Initierea in treapta de sannylzsin este distinct! de la 0 secta hinduistl (sarppradiiya) laalta. In mod nonnal. ea se realizeaza dupa o perioada mai indelungata de indrumare ~i teste, efectuate de un maestru spiritual (guru). Inainte de initiere se prevede.in general, 0 perioarla de post ~i abstinen1A, apoi raderea oriem-or fire de par existente pe corp, dupli care incinerarea simbolicaa cadavrului celui ce se inipaza; in cadrul acestui ritual, despre care am amintit, sav~itorul este ins~i candidatulla initiere. care se ~eazA pe rugul pregatit de el ins~i. ~i din acest moment el este ca ~i "mort" pentru lumea aceasta. Tocmai de aceea, cel ce acum se ini?a.za, cand va sosi momentul mo:qii sale reale, fizice. nu vamai fi incinemt, ci inhumat. In continuare, candidatul i~i dB. jos hainele purtate parra atunci 377; el renunta la identitatea sa sociala, simbolizata de numele sliu ~i, 0 data cu aceasta, la toate drepturile ~i indatoririle fata de societate. Totodata, respectivul renunt a la semnele care-l caracterizeazli din punct de vedere social (pieptanatura, ve~marrtul, cordonul sacru al brahmanilor etc.), aceasta ruptura solemnli ~i simbolica fiind mult mai semnificativa decat simplul abandon al avutiei materiale la care 378 sannyasin-ul refuza sa mai aiba acces _Nimeni nu poate evalua cu exactitate cap sannyiisin-i, calugm ~i calugante hinduse, exista in prezent in India. 8tatisticile oficiale nu sunt totdeauna convingatoare, pentru ca cei mai multi sannylzsin-i se deplaseazA pennanent intr-o parte sau alta a Indiei, unii dintre acea revin dupa un anumit timp la familiile lor, iar altii locuiesc in zone inaccesibile autoritatilor guvemamentale. Oricum, exista cateva zeci de milioane de sannyiisin-i in India, ceea ce demonstreaza cert vitalitateahinduismului.
I

4.5. Sistemefilosofico-religioase (darsanas)


filosofice 9, dar nu eXlsta mCI 0 mdOialapnvmd faPtul ca Idede ~l conceptiile din Upani~ade au stimulat in mare masura gandirea sistenlatica ulterioara, costituindu-se chiar in: fundamentul acesteia. Jdeea identitatii dintre "sinele" individual ~i "Sinele" universal, doctrina karmica ~i niiZwntele spre eliberare, ca ~i toate celelalte probleme corelate cu aceste no?u:ni, postulau simultan 0 cercetare sistematica ~i minutioasa, dar ~i cautarea unor metode adecvate pentru rea1izarea adevaratei eliberari de sub imperiul acestei existente. Dintre multele ~coli filosofice apartinfuld spectrului hindus, ~ sunt considerate "ortodoxe", adiclimergand pe liniahinduismului clasic ~i inflexibil: Vedanta, Mim{llpSa, SCirpkhya, Yoga, NyCiyaf~i VaiSeshika. Din punct de vedere hindus, aceste ''filosofii'' c1asice sau, literal, "puncte de vedere" (darsanas),suntsocotitea fi cele ~ase aspecte ale unei traditii hinduse ortodoxe unice. De~i se contrazic aparent, ele sunt percepute ca expresii complementare ale adevarului unic asupra diverselor planuri ale co~tiintei hinduse in general, ca intuitii completive din diferite unghiuri ale rea1itatii unice. Fondatorii acestor curente, reali sau presupu~i - Kapila, PataIfjali, Jaimini, Vyasa, Gautama ~i KaQiuia - artrebui priviti mai degraba ca~coli in sine dedit ca indivizi, pentru ca, in afara numelor lor, nu se cuno~te nimic despre ei. Siitrele lor se constitu,ie intr-un adevarat prolog al unei hermeneutici ulteribare, fiecare dintre punctele de vedere 38o prezentate inc1uznd argumente impotriva celorla1te
379.Limba sanscrit! nu posedl!i. 0 vocabull!i. corespunzll.toare termenului european de "tilosotie". Un sistem fiJosofic aparte se cheamA darsana, ''un punct de vedere, inteiegere, doctrina, mod de a privi lucrurile". RAdacina tennenului este drS - "a vedea", "acontempla", "a inte1ege". Vezi M. Eliade, lstoria credinfe/or ~i idei/or religioase. De la Gautama Buddha pana la triumfol crqtinismului, vol. II, Ed. $tiinpfica. ~i Enciclopedica.., Bucure~ti, 1986, nota 9, p. 50. 380. Cf. H. Zimmer, Filozojiile lndiei, p. 411.

N~~utem privi.spec~pi!~ ~~~~~.ca J.?~ ni~te ~is~em~

377. Ibidem, p. 364.

378. M. Hulin, L. Kapani, loc. cit., p. 347.

158
381

"'~lnd.ia.,Religie~i.rdasofte--~~f

""'Bindulsmul'ft8U' "complexulopozitiilor"

159

De altfel, Mircea Eliade afinna, in acest sens, c~arice tratat filosofic indian reitereaza concepte anterioare datei redictfuii sale, de cele mai multe ori stravechi. Dadlmtalnim, to~i, intr-un text filosofic, 0 noua interpretare a unui concept deja impus, aceasta nu inseamna ca interpretarea respectiva n-a fost dej a anticipata in alta parte. Mai mult, daea uneori se re~e~e chiar fixarea aproximativa a datei anumitor scrieri - ~i aceasta incepand doar din primele secole cLHr. -, este aproape imposibil de stabilit cronologia ideilor filosofice inse~i. Satapatha-Briihmana382 afinna odinioara, eu titlu de glorie ~i reseIDnare, ca.: "omul se ~ mtr-o lume confecponata de ellns~i". Sa vedem, ~adar, cum "confecponeaza" sau cum '~gizeaza" aceasta lume sistemele filosofice religioase hinduse.
I
I
I

4.5.1. Vedanta 4.5.1.1. Vediinta presankarianii

Termenul vediinta (literal: "sfar~itul Vedei") desemna 383 Upani$adele, care in mod cronologic succed textelor vedice De$i initial Vedanta viza ansamblul doctrinelor upani~adice, ulterior, mai precis inprimele secole d.Hr., aceastanotiune desemna "sistemul" filosofic (darsana) eu acel~i nume din randul celor $ase existente in acea perioada. Este yorba, in fapt, de acea Vediinta presistematica sau presankarianii, existentain perioada de dinainte de marele filosof SaQk;ara (sec. al vm-lea d.Hr.), care are meritul incontestabil de a fi sistematizat aceasta doctrina filosofiea. Ceamaivechelucrarepastratadinindelungamistorieafiloso:fiei vedantine 0 reprezinta textele Brahma-siiJra, atribuite lui Biidarayana $i redactate pe la inceputul erei cre$tine. eu toat<? ca este singura
381. M. Eliade. Istoria credinlelor.... II, p. 50. 382. Satapatha-Briihmana. VI. 2. 2, 27. , 383. Notiunea apare consemnatl deja in MUI)aka-Upani~d, III, 2 . 6 Svetiisvatara-Upanifad, VI, 22

pastrata, lucrarea nu poate fi $i prima din aceasta categorie de texte, intrueat Biidarayana citeaza in textele redactate de el numele ~i concePtiile filosofice ale altornumero~i predecesori ai sm. De pild!, . ~''"'comentand relapadintre "sufletele" (atman-ii) individuale $i "Sinele" . (Brahman) universal, autorul aminte$te trei teorii diferite, purt:And numele celor care Ie-au lansat. Potrivit celei dintai, iitman ~i Brahman sunt identici dintotdeauna ~i pentru totdeauna; conform celei de a doua, ~~_. iitman ~l Brahman sunt, p8na la eliberare, total distincti ~i separati; in fine, in opinia celui de-al treilea predecesor alluiBiidariiyana, "sufletele" 384 individuale sunt de esendiviria, dar nu identice cu Brahman Abordand analitic toate semnificatiile vedantine anterioare, Badariiyana urmarea probabil configurarea unei doctrine conform dtreia Brahman reprezenta cauza materiala ~i eficienta a tot ce exista ~i, in acel8$i timp, fundament al iitman-ilor individuali. Aceasta interrelatie paradoxala dintre creatie ii Absolutul anonim, ascuns 3 inlauntrul unor Inveli~uri perisabile - 5, este exprimatii deseori in "ghicitori" ~i "strofe enigmatice" ce amintesc, pur ~i simplu, de poeziile uzuale dedicate copiilO?86. '. o alta problema fundamentala abordata deja in perioada presankariana 0 reprezintii relatia dintre Brahman, ereatie ~i miiyii. Mai vechiul concept legat de ereapa cosmica, ca manifestare a fortei magice (miiyii) a lui Brahman, cade in desuetudine, 0 preponderenta deosebita.capatand de aeeasta data miiya, ca iluzie individuala. in aeeasta perioada, miiya prime~te mai degraba semnifieatia de "ignoranta", "ne~tiin1A" (avidyii) ~i e comparata cu visu1. Astfel, "realitaple" multifonne din lumea exterioarareprezintaexpresiaacelei~
384. Brahma-Siltra, 1,3.21; M. Eliade, Istoria credinle/or... , II, pp. 51-52. 385. Cf. H. Zimmer, Filozojiile lndiei, p. 278. 386. Cf. Taittir,QIaAranyaka, I, 11,5; apud ibidem, p. 275: "Orbul a gAsit giuvaerul; eel tMA. degete I-a ridieat; eel flir! grumaz ~i I-a pus la gat; ~i eel fllrA. glas i-a adus laude".

I
~i

:.;.

1.60

-India.-Religie--ifllosofie

------j. ---.JIiDdulSmul sau.complexul-opozftiilor

1.

, 161

"iluzii" (maya), ca!?i conpnutul visurilor. Se contureazAtot mai pregnant tendinta dea deplasa tot ceea ce este considerat aparent "real" spre Absolutulnediferentiat ~i indivizibil, spre Unul-Toe 87 De aici l1i concIuzia irnpiacabiH1-ca., daca Brahman insul1i este etema Unitate Totalitate, inseamna ca nu doar cosmosul, respectiv multiplicitatea obiectelor, este iluzorie (maya), ci ~i multiplicitatea sau pluralitatea "sufletelor" individuale (atman-ii). Cumulta vreme inainte deSaQkara, maestrul vedantin Gaud apada afinna ca pluralitatea "sufietelor" individuale este un simplu produs al "iluziei" (mayai 88 .De fapt, nu exista decat 0 singura Realitate, 0 singura Fiinta., Brahman, iar clnd sannyasin-ul aflat in meditatie experiaza propriul sau atman, el traie~te in fond lumina x' extatiCa a unw etem prezent389. Brahman este, practic, autorul real al tuturor faptelor, dar simultan irnpasibil fata de tot ce i se intfunpUi oricarui individ in sensul suferintei sau bucuriei. "Rea1itatile" traumatizante sau, dimpotriva, exuberante pe care Ie traie~e cineva in aceasta existenta.nu sunt pentru Brahman decat simple "nume", "cuvinte", dar fiUa ca prin aceasta el . sa se simta afectat cu <fCva390 , Se e foarte bine cit in religia brahmanicii ~ hlndusa obligatia fundamentala a oricarui credincios a fost ~i este aducerea de sacrificii pentru zei l1i stramo~i. fuga, potrivit doctrlnei vedantine preSankariene,
387. Cf. chiar ]Jgveda, X, 129. 388. Cf. Mii/)(iiikyakiirikii, II 12, 19. 389. M. Eliade,lstoria credintelor... II, pp. 52-53. 390. Vezi TaittirijJa.Aranyaka, I, 11,3-4; apud H. Zimmer, Filozojiile Indiei, p. 275: "Cuvinte (adica Nume), doar cuvinte. nimic altceva decat cume, SlUlt in mine. Nu sunt om, ~i totu~i sunt bi1rbat ~i femeie; sunt inrM!cinat in p!mant, i totu~i m! mj~c nestAnjenit; savar~esc acum sacrificii. am sliva.r~it sacrificii ~i voi slivAr~i sacrificii. Fiinte1e vii. pentru mine. sliv!r$esc sacrificii; fiintele vii suntanimalele mele de sacrificiu; i t~i ell sunt animalul de sacrificiu, legat cu :fiioghia, umpland i'ntreaga lume".

adevaratul autorprincipal al rituaIwilor sacri:ficiale !?i al tuturor celorlalte


acte realizate de orice creature individuaUi nu este aItul decat ~i Brahman, Absolutul anonim l1i atotprezent Mai mult decat atilt, acesta nu este doar taptuitorul s8.crificiului in sine; el eSte prezent deopotriva in toate instrumentele utiHzate in indeplinireasacri:ficiului respectiv, ca ~i in cele folosite in indep1inireaatator altoraactivitap ale omului. De asemenea, else identifical1i seregasete in "animalu1 de sacrificiu", .. ~ >~'"- reSpectiv;,victima legata de stalpul sacrificial ~i pregatita pentru a fi ucisa. Ca atare, Absolutul-Brahman este simultanjertfitorul ~ uneltele de jertta- principiul atot}tezent, atotpatrunzator, universal, insufleptor al intregii existente fenomenale391 Sacerdotul oficiant, sacrificiul in sine ~i zeii carora Ie este destinat acest sacrificiu, ca ~i instrumentele folosite in savar~irea actului sacrificial, nu erau decat tot atatea forme fenomenale asumate de Brahman. o asemenea viziune asupra existentei presupune 0 depreciere sau chiar 0 anihilare a individului, 0 ignorare aproape totala a evolutiei individtiale, a ~irilor unice !?i personalizante ale dive~ilor barbap i femei care alcatuiesc nucleul societatiicontemporane. Idealul ravnit de civilizatiabrahrnana. viza tocmai anihilarea propriei realitap, anularea I de sine: fiecare era totuI ~i nimic392

I 4.5.1.2. Vedanta sankariana


Personalitatea cea mai reprezentativa a sistemului filozofic Vedanta ramane, insa, marele filosof Sa1)kara (c. 780-820 d.Hr.), caruia ii revine meritul de a fi sistematizat intreaga doctrlna a predecesorilor saL EI a alcatuit comentarii complete la Upaniade, Bhagavadgita ~i la Vedanta-s iitra lui Badaraya1)a, dar ~i diferite
391. Cf. Bhagavad Gila. IV, 24: "Brahman este aducerea ofrandei. Brahman este ofranda jertfit! de Brahman; eel care mediteaz! la saerificiul lui Brahman trebuie sl intre in Brahman;" apud ibidem, p. 276. 392. H. Zimmer. Filozojiile lndiei, p. 276.

It!

162,"
,,'

.,- . '"

.M' ' ,

-lndia..ReJigie-i,fDesofie-~-~,..
'i~!,~~;.

---mnd~ulsau

"1:omplexul opozijiilor"

163

lucrari care-i apartin in totalitate-prinnoutateadoctrinelorinserii!e in care,tocmai din cauza acestei izolari de substratul oricarei existente, ele, cum ar fi: Upadesa-sahasr1("InvatAtura in 0 mie de vers~irF'), mta:re in materie de existenta decat aparenja ~i se reduce la 0 simpla atma-bodha ("lluminarea in atman") , Vivekacii(liima.pi ("Diadema ihizie (maya) 394. discemamantului'') etc." ... ~_.~_-,,,. ~ ._.~~ ,~~,, -,"~" Ponrind de la celebra formula tat tvam aSi, uAcela e~ti tu", . din gandirea upani~ca39S, SaJ;ikara considera Sinele (iitman) drept In scrierile sale, SaQkara a re~t satraga ultimele co~inte metafizice pe marginea misticii atman-Brahman ~i sa creeze astf'el un unica realitate ~i apreciaza ca toate celelalte lucruri nu sunt pec!t sistem teologic cu 0 putemica amprentamonista, panenteista. Conceptul produsul fantasmagoric al neintei, al ignorantei (avidyii). Cosmosul sau fundamental este advaita ("non-dual~~~~:'),.~~9if.~!eE:ti~~~~L " :: .~~ insui1i,ln ansamblul situ, este un efect al ignorantei, ca ~i "eu-l" interior non-distinctia lui Brahman absolut. Acest principiu universal este (ahaJ)kara), identificat totdeauna in mod eronat cu Sinele. Iluzia (maya) deruteaza permanent facultatile noastre de perceptie, impersonal ~i non-calificabil; toate atributele pe care incercam sa i Ie conferim nu sunt altceva decat simple negatii ale finitudinii. Pluralitatea c~;;i intuipe. Adevaratul Sine tmnscende mai mereu posibilitatile lumii aparente este rezu1tatul "iluziei" (maya), 0 nopune intabllta chiar obi;;nuite de cuno~tere. Dar atunci cand este rea1mente cunoscut, nu in cele mai vechi Upani~ade ~i in Vedanta presankariana. Cauza mai exista nici un fel de ignorantA (avidya) sau iluzie (maya), nu mai primordialaa acestei iluzii este avidya ("ignoranla", ''necunoaqterea''), exista vreo distincpe intremacrocosm ~microcos.m, futreindividualitate ~i totalitate396, in concluzie nu mai exista lume. care tine "sufletele" individuale in stare de "prizonierat" a cic1ului remcamarilor.Sa..{lkaraestedeparereca,inultimainstanta,ignoranta"",""",, Ignoranta (avidya) nu are, insa, doar 0 simpla conotatie i~i are radacinile in insu~i Brahman, inlParameivara ("Stapanul negativa, eanu este un principiuexc1usiv negativ, ci ~i 0 forta pozitiva 97 (sakti/ care produce iluzia lumii ~i cele "cinci inveli~uri" ale suprem"), des enmat in acceptiunea upani~adica drept mayavin 398 acesteia . Sub aspectul dimensiunii sale negative, avidya mascheazA ("VrajitoruI"). Toli cei care ajung sa perceapa "iluzia" (maya) Iumii fenomenale atat de diversificata ~i "non-dualitatea" (advaita) adevaratului "Sine" (Brahman1se pot considera eliberali ~i se vor 394. J. FilIiozat, Filozojlile Indiei, ed. Humanitas, Bucure~ti, 1993, pp. 65-66 . 393 .d contopl Upa moarte cu acesta . 395. Cf. Chiindogya-Upani~d, VI, 1; VI, 12-13. In gandirea Sankariana, singura realitate pura, existenta in sine 396. "Eu nu m-am n~cut; cum sA existe atunci n~tere sau rnoarte pentru mine?" "Eu sunt aeruI vital; cum sit existe atunci, foame sau sete pentru mine?" l?i prin sine, este Brahman; el exista:tara calificare (nirguJ)a), :tara Vezi SaJ)kara, iit17iapancaka, 2; apud H. Zinuner, Filozojlile Indiei, p. 309. specificare (nirvise:;a), intr-o stare izolata(kivala) de orice forma 397. Notiunea provine din ri1di1cinasak - "a fi capabil" sau "a avea puterea de particulara. Fiind substratul unic, comun oricarei reaiitati, Brahman a face ceva"; cf. H. Zimmer, Mituri $I simbolurL, p. 29. este "sinele" (atman) imanent oricarei fiinte psibice. De asemenea, el 398. Cele "cinci inveIi~uri" sau straturi psihosomatice suprapuse sunt este substratul intregului Univers, pe care-l creeaza prin transformare prezentate foarte cIar in Vedlintasiira, alcittuiti1 de citlugW'u1 Sadiinanda, care a tra.it in secolul al XV-lea d.Hr.: materia grosiera (anna-maya-kosa) sau (viv(jl1'ta), nu prin evolupe (pari.ma), transmitfuld lumii fenomenale ~'inveli~uI (kosa) flicut (maya) din hranli (anna)"; "inve1i~ul format din fortele propria-i realitate. $i pentru ca e izolat, in unicitatea sa, de pluralitatea vitale"!' (priiJ)a-maya-kosa); "inveli:jul flicut din minte :ji simturi" (mano-maya lucrurilor, el ramane in permanenta transcendent fata de aceasta hlme, koia); "inveli~ul flicut din intelegere" (vijiiii.na-maya-kosa); ''''mveIisuI flicut
"=",w . ___ __ _ _ _ ,_ _ .. " " . , , - -. ;0::

393. Fr. Heiler, op. cit., p. 252.

din fericire" (iinanada-maya-kosa); apud H. Zimmer, Filozojiile Indiei, p. 278.

1-64

.>._. d--India.-ReUgie

p.tilQsofte...

:i.1:.. .. -BinduisDmls8u "complexul opozitiJlor"


I.....,,ft,",

165

Sinele, "intocmai cum un petic de normascheaza soarele,,399, iar ca principiupoZitivproieqteazi pluralitatea existent! in cosmos, agitandune simturile ~i capacitAple mentale, pnlejumd suferinta ~i fascinndune~tasimplista~iderutati1detOtfelulde11imicUriiriuti1e,pasagere

..

nici 0 proba; daca. ar putea, ar fi un lucru real,,401. Dimpotriva, ea este


0

impresie falsa (bhriintl). "AceastA fals~ impresie nu are suport real ~i este contradictorle fatA de orlce raponament", sublinjazli 8(1elqi

filosOfvedantin. "Eanupoaterezistaactiuniiraponamentului,dup! ~i :tam substanta cum tfici intunericul actinnii soarelui,,402. . In mod paradoxal, subliniaza. H Zimmer400, adevi'kul acesta Tmsaturile omului "eliberat in timpul viefii" (jiVanmukta) Sllllt despre ignorant! (avidya), atat de vehiculat de !ilcoala vedantina, nu descrise in multe din textele elaborate de ~coala vedantina. De fapt, poate fi cunoscut, intrucat atata vreme cat cineva ramane subjugat in~..~-=r,,-~ ele contureazA profilul idea1u1ui suprem al 'omului divin pe prunnt". J Daca ar fi sa comparam acest ideal cu altele din istorla umanitAtii, i limitele ignorantei, aceasta ~i se constituie in orizontullimitativ al gandirii respectivului. lar .-nurnipi inte1epti "utorl"nu pot cunoa$e am gMt similitudini cu acela aI patriarhului evreu, filosofuIui-atlet gteC, niei ei acest adevAr din cauza faptului ca, de indata ee con~tiinta lor stoicului-soldat roman, cavalerului din Evul Mediu, gentlemanului din devine identica cu Brahman, ignoranta (pentru el, cel pup.n) nu mai secolul al XVIII-lea, omului de intA obiectiv, monahului, rclzboinicului, 403 existA. Din acest motiv, se poate spune c~ necuno~terea - i'mpreuna regelui sau infeleptului erudit confucianist cu lumea ei - existA ~i, in acel~i timp, nu existA. Orieum, din aceastA Un asemeneaom "eliberaf' ~ "iluminat",menponeaza dUugaruI perspectiva, ea rAmane 0 enigma, un mister, chiar intr-o masura mai Sadananda in Vedantasara 404, se comportA asemenea unuia ee mare decatinsu~iBrahman. .'''''~':'::''~'J' ,,,. ., asista la un spectacol de magie, cunoseand faptul cll totul este un Ignoranta (avidya) este absolut inexplicabila prin ~i natura scenariu, 0 iluzie a simturilor, fliuritA de arta magic!. Daell totu~i el , ,yede ceva, nu considera ca e cevareal. "Duminatul" vedantin nu percepe ei, dat fiind ca. ea nu poate fi demonstratll prin raponament; de altfel, ~i nu se striiduie~te sa perceapa ce se intamplainjurul sau, intrucat rationamentul ins~i nu poate fi separat niciodatA de ignorant!. Orlce e ca nimic nu ede vazut, ca orlee efort in acest sens i1 conduce pe 0 incercare de analiza a ignorantei prin intermediul raponamentului este cumva similaracautarii intunericului cu ~utorul intunericului. In ace~i linie gre!ilita. De~i, paradoxa!, el i~i percepe propria individualitate, in timp, ea nu poate fi demons1rata nici prin intermediul euno~terli, deplina libertate, in lumea aparent reala, totu~i el nu-~i observa nici indiferent daca aeeasta este inteleasa ca una rational a sau pe baza. de macar propriul trup, nici lumea din care face parte, pentru ea e perfect intui tie, fiindca, odam cu trezirea cunoa~terii, nu mai exista co~tient ca. ambele sunt iluzorii, sunt simple trucuri fenomenale ale necuno~. "Caracteristica proprlu-zisaa ignor8ntei", ~ filosofuI raponamentului. De fapt, in aceastaiposta:l1i, el re~~e sa se de~eze vedantin SureSvara, "este pura ei inteligibilitate. Ea nu poate suporta deopotriva de propria-i personalitate !iii de toate eele eu care vine in contact, neidentific.ndu-se niciocIata pe sine cu sine ~i sau eu orice

399. Vediintasiira, 52; apud ibidem, p. 279; cf. SaQicara, Vivekacii(iamal,1i, "Aeoperit de cinci inveli~uri, produse de propria-i putere, Sinele nu strlUuee~te - ca apa dintr-un rezervor acoperit de mase cornpaete de rogoz (produse de propria-i putere). Cand rogozul este indepilrtat in intregirne, apa limpede devine vizibjl~ ornului, potole~e ehinurile setei ~i irnparte ferieire in eel mai inalt grad"; apud ibidem, pp. 278-279. 400. H. Zimmer, Filozojiile Indiei, p. 282.
149~ 150:

t' ,

401. Vezi B,nadiiraQyaka-viirtikii, 181. SureSvara a fost discipolul direct al lui Sal,1kara; apud ibidem, p. 283. 402. Naiikarmyasiddhi, 3, 66; apud ibidem. 403. H. Zimmer, Filozojiile Indiei, p. 295. 404. Vediintasiira, 219; apud ibidem, p. 297.

__ . . ---ImlildteIlJie,HiI...;6e

.X'

--BIoduismuisau "eomplexul_ziliilor"

167

cuiva fhri ochi; de~ are urechi, el este asemenea cuiva:tara urecbr~05. distinctiilor a fost anulatA, ea a fost de~it.a. De acum, "sinele" (iitman) Veda.ntinul ehOeratTncadintimpul'acestei viepnu-~maipfuiIDneii1~Yidua1 sere~ pede-a-ntregu! in "SineIe" (Brahman) absolut. El .'."~ altcevadecatsaducl\1abun~experimentul efectelorkannei acumuIate ~i-a descoperit "izolarea i integrarea suprema" (parama-kaivalya) in . lumeanon-duali~ intruc3telestetotaJitatea. De aiciinainteeltamanepentnl dinexistenteleanterioare. Elleexperimentea:zApe acestea "ca peuncapitol terminal al biografiei sale fenomenale". I.e trai~ rea1mente, dar farasa totdeaunainaceastastarefinalfOO. se identifice ~ sine i:nsui C~1rupul, Inin:tea~ sentimentelece Ie constituie ., __J. 4.5.2. MimaJpSa suportuL.,Maiqol1~~t,,~lJ~l per~.J:'lata.sa ~ctual~ propria "istorie" , compon:andu-se asemenea unui martor indiferent, impasibil fatA de totl In esenta sa, sistemul MimaIpSa 408 incearca sa lamureasca ceea ce i se intfunpl~ fala de tot ceea ce se petrece in personalitatea sa senmlficatia aspectului liturgic al Vedelor; este un fel de ~tiinfa fenomenaIa Sinele saujoaca rolul de luminator al personalitapi sale de sacerdotala scolastica, ce define~ tiparele "ortodoxe" ale viepi liturgice care tocmai s-a ~ doarinscopul intretinerii trupului, cinu pentru a brahmanice. Prima prezentare generala a acestei doctrine filosofice 0 dobandi vreun bine, vreo placere a simturilor sau vreun alt scoptemporal. gasim in MimaIpSa-Siilra lui Jaimini i dateaza din perioada anilor Respectivul accepta aceasta ipostaza ingra1A pana inmomentul in care 200 td.Hr. - 200 d.Hr.409 La inceputurile sale, sistemul filosofic nu efectelekannice anterioare se epuizeaza. In fine, dupa ce aceste efecte sviza nici un fel de invatatura privind eliberarea omului; abia de prin au epuizat,~'respirajiavitala (priiQ;l) se dizolva in Supremul Brahman, 407. Ibidem, ibidem; cf. NirviiQaSakta, 3,5: "Nu am um~i aversiune. Dici ~ent care este Ferlcire Uuntrica,,406. in acest moment, nu mai existli nici 0 piitim~, nici 111comie sau am!gire. Nu sunt stl!.panit nici de egotism, nici de iubire fonna de ignorantA(aviqya), numai existaefectele acesteia, dispare orlce de sine. Nici pretenpiJe codului ritualic al datoriilor vietii (dharma), nici scopuri fundamental vreunui "ell" iluzoriu. Suntanihilatetoatefimctiilesimturilor murdare (artha), nid dorint! a vreunui reI de pllicere (klima), nid libertate atins! care vehiculeaz1i diferitele impresii ale obiectelor exterioare, ale Iumii sau abandona1ll a cArei cliutare se cere (mo~a) nu-mi apartID. Sunt Siva, a cArei fiint! e spiritualitate ~i fericire. Sunt Siva, fiinta in veei ~niC! ~i des!var~i1ll. inconjurntoare, dispare iluzia coninfei de sine, pentnlcii este absorbita Pentru mine nu exist! moarte, frica., deosebire de casta. Nu am tat!, completamente reIcqiaeu-to, survenita in unna raportarii permimente a
405. Vediintasiira, 220; apud ibidem, p. 298; "Cel care nu vede nimic in stare de veghe, e ca ~i cum ar fi in somn flir! vise; care, de~i percepfuld dualitatea, 0 experimenteazll. ca nondual!; care, de~i angajat in activitate, este inactiv; acela, ljIi nimeni altul, cunoa~te Sinele. Acesta este adev!rul"; "in cazul unui adevArat ins, singurele inclinatii ascunse ce mai ra.man, in conformitate cu obi~nuinta inveteratli, panli cand se uzeaz!, sunt cele care conduc la fapte virtuoase intocmai cum deprinderile de a mllnca, dormi ~i umbla reman ~a cum erau inainte de zorii cuno~terii. Sau, dimpotriva., cinevapoate deveni total indiferent la orice actiune, fie ea bun! sau rca". Vezi Upade.sa-siihasri, 5; chattn Vediintasiira, 221; apoi, Vediintasiira, 222; apud H. Zimmer, Filozojiile indiei, p.298. 406. Vediintasiira. 226; apud ibidem, p. 299.
mamli, n~tere, rude sau prieteni. Pentru mine nu exist! nici inv!tAtor, nici elev. Eu sunt Siva ("Pa~nicul"), a c!rui form! (riipa) este spiritualitatea ~i fer!cirea"; apud H. Zimmer, Filozojiile lndiei, pp. 309-310. 408. Termenul miiniiqJSii inseamnl1 literal "cugetare adllncli, consideratie, reflectie, expunere" ~i, apIicat la filosofie, "reflectie despre sau expunere a Vedelor". Pornind de la aceast! semnificape, se contureazii dou! mari directii in cadruI acelui~i sistem filosofic: 1. piirva-mimiiqJSii ("prima reflectie; expunerea primei pArti [a Vedelor]") sau karma-miiniiqJSii ("studiul actiunii [ritoo.le]") ~i 2. uttara-miiniiqJSii C'a doua reflectie; expunerea celei de-a doua plilliTa Vedelor],,) sau brahma-miiniiqJSii ("contemplarea lui Brahman"). Vezi H. Zimmer, Filozofiile indiei, p. 411. 409. cr. A. B. Keith, The Karma-MiiniiqJSii, The Heritage of India Series, London-Calcutta, 192 I, pp. 2-3.

,.

.:]t: ...... ; ~ -. ..
....

1.68.

_. India.. ReUgie.i-"filosofie

_~.+

..

~_JIinduismul sau ncomplexul

opozitiilor"

169

secolele VII-VllI d.Hr. descoperim in cadrul sistemului diferite idei legate de aceasta problema. Pentru Miiniirpsii, Veda nu este 0 simpla tiinta, 'suma a prescrippilor ritualice; ci eaeste 0 entitate veUica; deci necreata ~i existA de la sine lii prin sine. Toate speculatiile ~i criticile aparute pe parcurs incep doar dupa ce a fost admis postulatul vedic ~i ele nu se exercita decat asupra implinirii ritualurilor ~i interpretm:ii detaliilor lor. in aceasta situape, insa, concluzioneaza promotorii MlmliJpSli, orlee comentariu, orlee interpretare capata un caracter dirijat. Discutia in sine compoJ.'tii enunjul obiectului sau (vi~a), eel al indoielii ce poate surveni (sa.rpaya), cel al unei prime pozitii considerate a fi cea a obiectorului (p firvapak!ja), cel al unui raspuns (uttarapak!ja) ~i, in final, concluzia (siddhiinta) 410. Cumva, spune H Zimmer411 , metoda folosita de catre Miinlirpsii este similara metodei scolastice utilizate de cAtre Toma d 'Aquino. Astfel, unitatea sau subdiviziunea ei elementara este adhikaraQa ("rubrica"), avand cinci componente: in primul rand se enunta 0 propozipe; apoi este respinsa indoiala legam de corectitudinea ei; in al treilea rand, sunt scoase ineviden!a metodele de tratare; in al patrulea rand, acestea sunt respinse; ~i, in tine, este scoasa in frlm 41 plansituatia reala, ca 0 concluzie inevitabila a intregii disClltii De pilda, in 8ii/ra I-a ne sunt enuntate douA propozipi: a) studiul Vedelor este absolut obligatoriu pentru cele trei caste sllperioare; b) dharma ("randuiala tuturor lucrurilor") este un subiect de studiu adecvat. Primul enunt se regase~te cu prisosinta in preceptele vedice: "Trebuie sa studiezi Veda" ~ "Trebuie sasav~ ritualul ball finale dupa studierea Vedei". Apare insa 0 indoiala legata de al do ilea enunl, pentru ca apare intrebarea dacA ritualul imbaierii trebuie sav~it iinediat dupa
410. J. FiIliozat, op. cit., pp. 59-60. 411. H. Zimmer, Filozojiile indiei, p. 412. 412. Cf. R. Garbe, "MimllllJSli''' in: J. Hastings (ed.), Encyclopaedia o/Religion and Etics, vol. VIII, New York, 1928, p. 648.

invAtarea Vedelor, incheindu-se astfel stadiul de ucenicie (brahmaclirin). intr-o prima instantA, s-arputea crede cA baia ritualA ar trebui sa succeada imediat invAfArii textelor vedice. To~i, apare , 'replica: studierea reala a Vedelor nu poate fi realizata printr-o simplA citire a textului. De aici ~i solutia finals., concluziarealA ~i veridica: baia ritualica trebuie amanat! panii cand studiul Vedelor il maturizeam suficient pe eel ce se inipazA, pana cfuld ucenicul ajunge la un stadiu de perfectiune413. . . Spuneam putin mai inainte ca Veda este 0 entitate ve~nica, necreata lii existent! de la sme. De aceea, filosofii MiinliJpSli susfin infailibilitatea textelor vedice ~i 0 teorie a semnificatiei acestora ca inerenta in sunet: in acceppunea lor, sanscrita, limba sacra a Vedelor, cumva asemenea limbii arabe a Coranului, nu este nici pe departe 0 limba istorica bazatA pe 0 conventie, ci 0 emanatie a Absolutului, a Fiintei (sat) in sunet (sabda); ~ se explica foqa mantrelor sacre lii a imnurilor vediee de a accede la adevm ~i de a aveaefecte magiee. Tot din aceasta potentd deriva, practic, ~i efectele sacrificiului, ci nu din intervenpa vreunor divinitap, pentru ca, de~i ofrandele sunt aduse unor zei, to~i zeii In~i~i sunt la randullor susp.nup de fo$. sacrificiului in sine. Se poate spuna caMiinliJpSii ignore existentaunui Durimezeu, dar aeest fapt se interfereaza intrucatva aici, ca ~i in celelalte sisteme filosofiee hlnduse, cu credinla in diferite fiinte supranaturale atat de prezertte in credinta populara indiana414 De~i MiiniiJpSii acorda tot mai pupm atenlie zeilor vedici, totulii exista pe mai departe 0 recipr~citate de servicii intre ace~ia ~i oameni; se poate chiar spune ca aceasta reciprocitate define~e dharma, ordinea socio-cosmica de care sunt responsabili mai ales brahmanii: divinitapJ.e depind de finnul ofrandelor sacrificia1e aruncate
413. Volumul lui Jaimini - MiiniiJ11fii-Siitra - contine vreo cincisprezece asemenea "rubrici" (adhikaraQa), redactate in dou!sprezece cliI1i. Vezi'A. B. I Keith,op. cit., pp. 4-5. 414. R. Garbe, ibidem, ibidem; H. Zimmer, Filozojiile indiei, pp. 412-413.

'~~.

:.::t,.
110~

.-~"--,,,.~,.".-,,,,..-lndia...B.elig1e.tmosofle".'~J :

~mnduismuJ

sau "complexul'Opozitillor"

171

in foc, in vreme ce ele trimit, larandullor, ploaia atat de necesara supravietuirii lwnii etc. Tocmai de aceea, este deci cumva paradoxal
faptulcafilosofii~iifljWlgsareduca.rolulzeilorpAnalaa,yedea , ,,-.-~ -~.." in ei doar ni~ simple "nume" i sa punaaccentul pe sacri:ficiu. In fapt, sacrificiul in sine dobandete semnificapa unei tehnici care asigura fericirea in cer ~i pe pamant, dupa cumyogaasigura eliberarea Este evident caJ:1im[llPSii sc~~a semnj:fi~R~ sacrificiului elasic tocmai ____ pentru a aslgtlfa supraVletuttea acestuia . .- ~'-~'FiioSOffi Mina~ii resping institutia ''renuntarii'' (sannyiisa), ca i orlce fonna de religie devotionala (bhaktr), tocmai pentru faptul ca-i golesc pe zeii vedici de orice rea1itate, punand in mod paradoxa! pe primul plan riturile sacrificiale. Idea1ul de umanitate propus de ei 416 este, in fond, dupa cum afinna M Biardeau , destul de sarac, aproape caricatural, prin faptul ca ei se incapataneaza sa respinga orlce transcendenta. Pe ei nu-i intereseaza dedit omul, dar este yorba _ .."""~ de omul societatii lor, al bunei societap brahmanice, al castei "" ' brahmanice superritualizante, aa cum apare el intruchipat in casta brahmanilor, omul ~ cum existain ei ~i~i $i nu ~ cum artrebui sa fie sau cum l-ar visa ei. Filosofia Mimiirpsii respinge insa nu doar existenta zeilor, reducandu-i pe ace~tia la simple "nume" conventionale, ci ~i ideea ~i distrugerii periodice a lImii. Existil un proces constant de creatiei I devenire ~i nimicire, dar nici un fundamentpentru sistematizareaa.cestyi, proces in genu) cielurilor de evolutie ~i involutie presupuse de dharma 417 ~i sarpsara cosmica Mai multo aceastil filosofie aduce argumente specifice ~i impotriva $colii nihiliste SunJ;avada din budismul Mahayana, afinnand cu tarie rea1itatea lumii 18.

4.5.3. Saqikhya
Prima sistematizare a filosofiei Siirpkhya419 apare prin secolul a1 V-lea d.Hr. ~i ii ap~ne lui iivara Krishna, autorul cunoscutului , tratat Siirpkhya-kiirikii 20. De~i redactarea sistematica a doctrinei in sine se realizeaza relativ tarziu, totui terminolo~a pe care aceasta 0 folose~e este atestata deja in Katha-Upani~2 ,adicli in secolul al IV-lea i.d.Hr.422 Mult mai t8rziu, apai diferite oomentarii 1a Siirpkhya kiirikii, intre care cel mai interesant este Siirpkhya-tattva-kaumudi allui Vacaspati MiSra (secollll al IX-lea d.Hr.); un alt text important este SiiJpkhya-pravacana-s iitra (probabil, in secolul al XIV-lea d.Hr.), cu comentariile lui Anirudha (secolul al XV-lea d.Hr.) ~i Vijniinabhik~'U (secolul a1 XVI-Iead.Hr.). Sarpkhya presistematica, ~a cum poate fi ea reconstituita, de pil~ pe baza anumitor pasflje din Mok;;a-dharma, este socotita drept un fel de gnom eliberatoare, alaturi de Yoga, care este 0 tehnica eminamente practica. Siirpkhya nu este altceva decat 0 perpetuare a filosofiei upani~ce, punand Wl accent preponderent pe rolul decisiv
419. Literal, s[lll1khya inseamnA "doctI'ina nwnerelor". :fi1cand aluzie la caracterul dualist, respectivpluralist al acestui sistem filosofic. Vezi Fr. Heiler, Die ReJigionen derAfenschheu,p.155. 420. SarpJchya-kiirikii ("Versurile memoriale - Sarpkhya") a fost tradus ~i in limba romanli; vezi Saqzkhya-kiirikii, trad. din limba sanserita., comentariu ~i note explicative de SergiuAI-George, cu 0 prezentare de S. Oasgupta, Societatea lnformapa. Bucure~i. 1993. 421. Cf. Katha-Upani;;:ad, II, 18-19,22-23; III, 3-4.10-11; VI, 7-9 etc. 422. Se afinnli eli filosofia Sarpkhya ar fi fost fondata. chiar de un stant semi mitic, Kapila. care ar fi ramas ,in afara adunmii tradiJionale a sfinplor ~i intelepplor vedici. ca un "i1uminat" de sine statator. De~i nu ajucat un rol deosebit in mitul indian ea multi alti mari filozofi. totu~i puterea sa miraculoasli este recunoscutli intr-un episod din Afahabharata (IlI,l 07). Nwnele sliu. KapiJa. insemnAnd "C;:c;:I ro~u", este un epitet evident al soarelui ca ~i al zeului Vishnu. Dacii avem in vedere influenrasa in perioada lui Afa'havira (intemeietorul religieijainiste) ~i a lui Buddha. se poate presupune eli a 't:riit inainte de secolul al VI-lea td.Hr. Vezi H. Zimmer, FilozojiiJe Indiei, p. 194.
"'~

-.1
I
I

415. Cf. M. Biardeau. HinduismuJ. pp. 43-44. 416. Ibidem, pp. 99-100. 417. A.B. Keith, 0p. cit., p. 61. 418. Ibidem, cap. II-m~

~.
,.~;-

_.

173

.;;;;.t

172
mae~tri

-"India. ReJigie "ii tllosofle'

---T-'" _._Hinduismul.sau ."complexul opozitiilor"

al cuno~erii in realizarea eliberarii individuale. Originalitatea primilor SiiTJJkhya consta, de fapt, in convingerea lor ca adevarata "cuno~re", "~tiintA", rezulta din analiza riguroasa a structurilor ~i dinamicilor "Naturii~~ (pralqtt), a viepi ~i aCtivitatii psihomentale, pe

de 0 parte, secondata de experienta prezentei Sinelui universal, a Spiritului absolut (purusha/23 , pe de alta parte. Foarte probabil, originea sistemului SiiJpkhya trebuie cautata ."""""'=. in analiza componentelor mnane cu scopul de a face distincpe mtre acele elemente de care omul se de1:al1eazA in momentul moqii ~i cele ''nemuritoare'', adicli acelea care insOlesc "sufletul" in destinul sau de dincolo de mormant424 . Mai exact, "originile" Siimkhyei lin de 0 problema de natura strict mistica.., respectiv: ceea ce subzistii din om dupa moarte, ceea ce constituie adevaratul ~i nepieritorul Sine, 'd425 ~x_.: eIementu1 etern al on\AJ. w mdiVI ConforrnSii1Jichya, exista dona principii universale contrapuse: ~:.".,"",. pe de 0 parte, "spiritul" (purusha), nwnit i monada vitala (iitman-ul), "sinele"saupu.rps-ul, "omul"msine),iar~dealtiparte,materiaprimordia1a (pralqtz), ambelefUnd eterne. Purusha esteentitateaviemascataindaratul ~i inUtuntrul tuturor metamorfozelor vietii noastre afIate intr-o totala dependenfii, In interiorul fiecarui individ, monada vitala autoradianta ilmrineazatoateproceselemateriei grosiere, sausubtile, respectivprocesele
viepi~i~deorx>1riva,~masuraceacesteasederuleazaininteriorul

de dependentA, farii a se puteaspune insa cliomullluntric ar fi a:tins de 0 atare dependenra Se poate spune ca once om dispune de 0 libertate real! pennanenta, v~c prezenta, daraceastanueste efectiv reaiizatli, dincauza.condipei sale tmbulente, iluzori1426.. . .'.. Ca ~i iitman din Upaniade, purusha este absolut 427 inexprimabi1 . Toate "atribupile" pe care mcercam sa i Ie conferim capata un caracter negativ. "Spiritul" ins~i este cel care vede, . "martorul" (siik$in), dar Wi. "1.na:rtor"totdeauna "izolat" (kaivalyam), "neutral", un simplu "spectator" inactiv428. Autonomia ~i impasibilitatea spiritului sunt epitete tradiponale, constant repetate in texte429. Fiind ireductibil, lipsit de calitap (nirguQatvat), purusha nu poseda "inteligenta", (ciddharma) 430, pentru cli e lipsit de dorinte. Dorintele nu sunt eterne, ele nu aparpn deci spiritului. Spiritul este v~nic liber431; "starile de co~tA", fIuxul viepi psihomentale Ii sunt compI~ente strWne. Daca to~ipurusha ne apare ca un fel de "agent,,432, a9est lucru sedatoreazaat:at "iluziei" (mayii) omen~ cat ~i unei "apropieri" sui generis purtand nwnele de yogyat~33 ~i care semnifica un fel de
426. Cf. H. Zimmer, FilozojiileIndiei, p. 196. 427. Expresia neti, nett: ''Nu a!1a! Nu a!1a!" din B,nadliraqyaka-Upani'$ad, lIt, 9,260 regru.im, de pildli, inSliI/1khya-Siitra, III, 75. 428. SlilJ1khya-klirikii, 19. 429. Cf. B,nadliraQYaka-Upani~d, IV, 3, 15; Svetasvatara-UpaniiOd, VI, 2; Slirpkhya-Siitra, I, 147. 430. SliIpkhya-Siitra, I, 146. 431. Ibidem, I, 162. 432. Vezi SlilJ1khya-kiirikli, 19. 433. Invocandu-I pe Vyasa <,d Yoga-Siitra I, 4) ~i pe Vlicaspati Misra (ibidem ~i Tattva-KaumudI, 31), care afinna ci1 aceasM "apropiere sui generis nu are meeput'" Mircea Eliade sustine eli 0 atare "apropiere" nu se datoreazli unei buddht); in fapt, anume corelatii spatiale sau ternporale intre Sine ~i inteligent! < este Yorba de 0 yogyatli, respectiv de 0 eoresponden~ de ordjn metafizie mtre purusha ~i produsuI eel rnai subtil, eel rnai rafinat al Substantei, buddhi. 0 asemenea "apropiere", fundamentaUi pentru mtreaga filosofie indiana fn general, este asimilatli de clitre sistemele Slirpkhya ~i Yoga instinctului teleologic al materiei primordiale (prakrtl) care, involuntar ~i incon~ent, "lucreazi1" pentru eIiberarea lui purusha. Vezi M. Eliade, Yoga. Nemurire # libertate, pp. 49-50, n.2.

organismului. In sine, aceastamonadAnu are niei fonna, niei con1ffiut. Ea nu are ~iri ~i particularitap, pentru ca acestea tin de materie. Nu are inceput sau sf'~it, este etema ~i taracomponente sau diviziuni; de altfel, se tie ca tot ceea ce este compus este supus devenirii ~i distrugerii. "Spiritul" este nea~at ~i lara contact, absolut impasibil, neinteresat ~ neimplicat. ~ caatare nieiodata efectivindependenta, nieiodatarea1mente eliberat, dar etern liber, intrucat ehberarea ar presupune 0 stare prealabila
423. Cf. M. Eliade, /storia credinlelor... , II, p. 54. 424.0 analizl pertinenMgru;im chiar inSatapatha-Brlihmana, X, 1,3,4, unde omul este divizat m trei eomponente "nemuritoare" ~i trei perisabiIe, ''muritoare''. 425. M. Eliade, Yoga. Nemurire $ilibertate, ed. Humanitas, Buctl1'e$ti, 1993, p. 19.

174

India. Religie i filosofie

annonie prestabilita intre cele doua re~itati diametral opuse:sinele


(purusha) ~i inteligenta (buddhi), aceasta din urma nefiind a,lfueva
decat un produs foarte subtil al materiei prlmordiale (pra/qtz)4'J4.
Potrivit conceppei Siiq.khya,purusha este 0 entitate imateri.ala,
care in contrast cuiitman-ul vedantinnu cUl1Oa{1:epici fericirea, nici puterea
de a acpona in calitate de cauza material a sau-eficienta intr-o anwne
imprejurare. EinuinseamnaC1.m~aceva,eriecreativ inuseextinde,
nu ~ transforma ~i nu produce nimic; nu e absolut deloc eop~ la
. suferinteIe, posesiunile sau sentimentele umane, ci prin ~i natura sa este "absolut izolat" (kevala), chiar daca pare implicat in vial! din cauza aparentei sale asocieri cu "atributele condiponate i.limitative" (upiidhis), oonstituentealetrupurilor grosiere i subtile, prin care sereflectain spapu ~i tjrnp. Fir~, din pricina acestor uplidhiri,purusha este asimilat Wlei fiinte ''vii'' (jiva), pAnIDd a fi inzestrat eu receptivitate i spontaneitate, respiratie~ toate celelalteproceseorganice, dar in eele din Ul1Ili1el ramane absolutimpasibil i intangibil435 Ignorand mecanismul vedantin, SflIpkhya sustine, paradoxa!, ca exista tot ampapw"US'ha cap. oameni. Dar fiecarepw"US'ha este 0 monada completizoIata, i.ntruc.tadevaratul Sinenu poate aveanici Wlfel decontact cu lumea lnconjuri1toare, derivata din materia primordiala (pralqtz), nici cu celelalte spirite. Universu1, in ansamblulsau, este plin de acepurusha etemi, liberi, imobili; intreaceste monade este exclusa Olicecomunicare. Pomvit sistemului Vediinla, aceastaconceptie nusejusti:fica, iarpluralitatea "sinelui"este 0 iluzie (miiya). Esteo concept:ie tragica~ paradoxaIaasupra spiritului,distinctnudoarde lumeafenomenala, ci ~ deoriee "sine" ehberat. In pofida aeestui lucru, filosofia SiiqJlchya postuleaza pluralitatea lui purusha. Aceasta, pentru cli daca, conform:fi1osofiei vedantine, ar exista doarun "Spirif' universal, Wlul i indubitabil, eliberarea ar fi avut cu totul alte consecinte: primul om eliberat arfi antrenat cu sine eliberarea mn-egii I specii umane. Existenta Wlui unic Spirit universal ar fi exclus existenta
434. Ibidem, pp. 25-26. 435. Cf. H. Zimmer, Filozofiile Indiei, p. 197.

r
I
I

'.. Binduismul san "complexul opozitlilor"

175

concomitenta a altor"spirite elibemte" l?i a"spiritelor:aservite". Mai mult decat atat, in aceastil situatie, nici moartea, nici viata, nici diversitatea de sexe~i de acp.uni etc. nu ar mai fi putut coexista436. Dupa cum spune~ materia primordiala (pralqti) este la fel de rea1a lii eterna ca i spiritul (purusha); cu toate acestea, in contrast cupurusha,pralqti este permanent dinamica i creatoare. De~ petfect omogena, materia primordiala poseda, totl..1l?i, trei modalitaP de existent! (gul;a): a) sattva-ca lumina l?i intelepciune;.b)l'ajas.;::::caenergie motrice ~i activitate mentala; c) lamas - ca inertie ~i obscuritate psihoment.aIa. Toate aceste trd modalitap de expresie aprak{ti au, prin urmare, un dublu caracter: pe de 0 parte, obiectiv, in1:ruc.t ele se constituie in fenomene ale luminii exterloare ~i, pe de alta parte, subiectiv, fiindca sustin. alimenteazi1i conditioneazafluxul psihomental437 Dupa ce dep~ete starea sa primordiala de echilibru perfect (ali.pga, avyakta) ~i capata calificative detenninate de "instinctul sau teleologic", materia originara (prak/fl) apare sub forma unei mase energetice (mahat, "eel mare,,)438. Prinsain procesu1 evolutiei (parlma), ea se transfera din simpla ipostazA demasa energetica (mahat) in cea de masa unitarli apereeptiva (ahaIJJkQra), lipsita to~i de 0 experienta "personala", dar avand coIl$iinta propriului "eu" (aham - "eu"). Avand ca fundament aceasmrna.sa aperceptiv~ "evolup.a" (paril)lima) cWloa1:e dow direcpi opuse: Wla conduce spre lumea fenomena1a obiectiva, pe cand eealalta spre cea fenomenala subiectiva, adica lumea sensibila ~i psillOmentala. Masa uhitara aperceptiva (aharpkiira) se transforma,
436. Vezi M. Eliade, Yoga. Nemurire $i tibertate, p. 38. 437. Idem, Istoria credinle/or... , II, p. 56. 438. Vezi SaQJkhya-Si1tra, I, 61: "prakrti este starea de echilibru dintre sattva, rajas ~i tamas. Din prakrti provine mahat; din mahat, ahaqJkiira; din ahaqIkara, celednci tanmatra ~i cele douA serH de organe senzoriale; din tanmiitra provin stulabhfitlmi (elemente materiale, molecule)". De fapt, Sa1J7k!tya-kiirika sintetizeaza toate fonnele, toate procesele de manifestare "cosmicl". Cf. SiiJpkhya Siitra, I, 129; II, 10, 15; Sa1l1khya-kiirikii, 3, 40,56 etc.; apud M. Eliade, Yoga. Nemurire $I libertate, p. 50, nA.

~ ~'~:

176

India.. Religie fifilosofie

! --I"

t
I

,e ...:,.,

. Hinduismul sao "complexul opozitmor"

practic, calitativ in functie de dominatia uneia sauaIteia dintre cele trei modalitati de exprimare a materiei primordiale (pra/qt;) 439. Este limpede cA, asemenea tuturor celorlaIte sisteme indiene, SfiIPkhya acorda 0 importanta deosebitaprincipiului individuafiei prin "co~tiinfa de sine". Din aceasta perspectiv~ creatia lumii nu este altceva decat un act cvasi "psihic". Fenomenele obiective'~i psihofiziologice au 0 origine com~ ceea ce Ie distinge fiind doar fonnula g7.melor, a modalitAtilor lor de existenta ~i exprlmare. Astfel, satva -lumina ~i inlelepciunea predominain fenomenele psihomentale, rajas - energia motrice ~i activitatea mentalii in fenomenele psihofizioiogice (pasiuni, activitatea senzoriala etc.), in vreme ce fenomenele lumii materiaIe sunt rezultatele din ce in ce mai dense ~i inerte ale lui tamas (atomii, organismele vegetaIe ~i animaIe etc.) 44 fmpart~ind 0 asemenea conceptie fiziologic~ SfiJPkhya apreciaza cii orice experienta psihicii este, de fapt, un simplu proces "mental". Viziunea aceasta are consecinte ~i in plan moral: de pil~ bunatatea nu este 0 calitate a spiritului, ci 0 "purificare" a "materiei subtile" reprezentata de con!?tiinta. Cele trei modalitati de existenta ~i manifestare amateriei primordiale (pra/qh) penetreazaintregul cosmos ~i presupune 0 simpatie organicaintre om ~i univers. De aici rezulta ca, ~ cum subliniazAA(ircea Eliade441 ~ diferenta dintre om ~ Cosmos nu es~e deca1 0 diferenta de grad, nu de esenta. ' Atunci cand incerciim sa anali2'Am semnificajia notiunii de evolujie (parigiima), suntem ~or tentati sa 0 interpretam pe linia evolutionismului modern. Aceasta este 0 mare eroare, fiindca pari:(1lima presupune dezvoltarea a ceea ce exista virtual in masa energeticii (mahat) amintitA. Prin unnare, potrivitSfi.Q1l'chva, nu avem de a face nici pe departe cu 0 creatie in accepjiunea cosmogoniilor c1asice, nici eu realizareaunor noi tipuri de existenta, ci este yorba pur
439. M. Eliade, Yoga. Nemurire.# libertate, pp. 28-29. 440. Cf. Yoga-Siitra, II, 15, 19; apud M. Eliade, Istoria credinlelor... , II, p. 57. . 441. M. Eliade, Istoria credinlelor.... II, p. 57.

177

~i simplu de actualizareamanifestata a unorpotenpaIitap. existente deja in materia primordiala (pra/qti), in ipostaza acesteia de masa energetica vie - mahat. A.mcerca sa.asimil~.'~evolupa" din SiiIpkhya evolutionismuluimodern. ar~~nma~a comitem 0 mare confuzie. , Filosofia SfilJ1khya subliniaza ca nici 0 fonna noua nu dep~e~te posibilitatile de existenjA aflate dejainUnivers.1n viziuneaSfiJ,7.7khya, nimic nu se creeaza, in sensul obi~uit al cuvantului; creatia exisra din ve~mcie ~i nu vafi distrusanicioda1A;-ci i!?iVi:frecapataechiIibrwer'~~ absolut initial, in unna marii resorbtii finale - mahiipralaya. . restabilindu-se totodata dharma cosmica442 Acest tip de "evolutie" suigeneris se justifica printr-o teorie a cauzaIitapi la fel de sui geheris, specificaSamk'hya. Potrivit acesteia, intre cauza ~i efect exista totdeauna 0 relatie real a ~i detenninata. Mircea Eliade443 subliniaza ca orlce efect exisUi potentiaImente in ca~ intrucat altfel n-arfi probabilaorelape intre eXi~enta!?i non existentA, intre fiinta ~i nefiintA, intre"abs~ractUaiiia;e. Este yorba exact de ceea ce remarca ISvara Krishna ~i anume ca tot ceea ce realizeaza 0 cauza nu este altceva decat. manifestarea efectului preexistent. Acest fapt este foarte frumos ilustrat intr-un alt text Sfi1J1/chya: "La fel cum statuia, deja existenUi in blocul de piatra, este doar dezvaluita de catre SCUlptor, tot ~a ~i actualitatea cauzala nu face decat sa dea na!?tere acpunii prin care un efect se manifesta, dahd iluzia di eI nu exista decat in clipa de fata" 44S
442. Jdet, Yoga. Nemurire # libertate, pp. 29-30.
443.Jbidem, p. 30.

444. SiiIpkhya-kiirikii, J4-16: "eel Nemanifestat este dovedit, deoarece cauza contine in natura ei calitlitile efectului. Exist! 0 cauzA nemanifestatA, deoarece existA criteriu de masura. a diferentelor. deoarece exist! conexiune, deoarece punerea in mi~care [provine] din energie, deoarece cauza se sepanl de efect, deoarece el (sc. Cel Nemanifestat) (buddhl) nu se separa de Cel care are toate formeJe; acesta acponem prin [fiecare dintreJcele trei tendinte (sattva, rajas ~i tamas, n.n.) ~i prjn totalitatea [lor), precum apa prin transformarea rezultata. din diferentele bazate pe cumpa.tirea dintre Tendinte". 445. SCiJ)1khya-Pravavanbiisya, I, 120.

178

extraordinar de mare de structuri ~i forme distincte. Prin ~~ ea ~,degradarea VIetti cosnnce ~l mdiVlduale se datoreaziilU2'Jel (maya) este compusa, ci nu simpUi. Sii:tpkhya face din aceasta comJPlexitate omului. Inca din perioada up~~ gandirea indianArefu.zli, pur ~i morfologicaacosmosului un argument metafizic,pentrucaintOtdeauna . .. "'.,~.".-,~""" simplu; lumea a~a cum este, considerand-o efemera, dureroasa ~i 446 ceea ce este compus exist! pentru un altul , adica are un caracter iluzorie. Se sustine, to~i, ca 0 asemenea conceppe nu conquce nici teleologic. Astfel, creatia, in ansamblul ei, are un caracter teleologic, ' ,. la nihllism, nici la pesimism, intrucat int.e1cyptul indian refuzA aceasta avnd in ultima i.n~tanta misi~e.a de aservi Spiritului. uni~ersal ~ __ lume ~i devalorizea.za ~ceasta via~ ~dca el intui~ ca, dincolo4~: (purusha), "admlIllstratorulw" el supremo Este cea mal eYldenta. __ ,._~_ ~emrs,~~ t~l!lP.Q!~.hHl.!~,Q~~gUenntA (dukkha), eXlstaaltceva , dovada a existentei lui Purusha. D~i acesta este mascat de iluziile ~i exista Absolutul dupa care tinde. confuziile creatiei cosmice, materia primordiaIa (pra/qti) este activata Textele sacre indiene, inclusiv SiiJpkhya, identifica sursa de "instinctul teleologic" impregnat ei, tinzand ~i contribuind, in "prizonieratului" spiritului ~i implicit cauza tuturor suferinlelor in totalitatea ei, spre eliberarea lui purusha447. solidaritatea omului cu lumea lnconjuratoare, cu cosmosul, in Este evident ca, dincolo de toate aceste speculapi, opozitia participareasadirectasauindirecta, co~entasauincol1$ienta, activa dintre Purusha-pralqti dinSOJpkhya ne amin~ de dualismul iranian sau pasiva, la Natura (prakrti), ceea ce atrage dupa sine participarea al celor doua principii contrare, reprezentate de Bine ~i RAu (Ahura sa la 0 Natura ~i 0 viata pro/ana, la un proces continuu de -~z~ desacralizare a existent.ei in general. Acestlucru presupune caeliberarea Mazda - AngraMainyu)448. Opozitia aceJstaBine - Rau din mitologia iraniana nu este altceva decat unul din feluritele exemple de diade ~i o~ului inseaIDna, inprimul rand, desolidarizarea de cosmos ~i de vi$. polaritati(cosmice, sociale, religioase) care asiguraualtemantaritmica profana, pe care singur ~i-a asumat-o. Numai astfel viata sa va fi resacralizata ~i va re~i sa nu mai fie propriul sau "prizoruer". a vietii ~i lumii. Mai precis, tipul acesta de dualism Bine-Rau nu era la lnceput decat una dintre diferitele formule prin care erau exprimate Cu toate acestea, cosmosul, viataaceasta profana au 0 functie aspectele antitetice, dar complementare, ale realitatll care ne inconjoara dubla, prezentand ~i un aspect pozitiv: pe de 0 parte, il transfera pe lli in care 1rliim: ziua-noaptea; barbat-fem~ie; vi~-moarte; fecundi~om spre suferinta ~i, datorita legii karrnice, il supune cic1ului nes~it e ferti1i~; sanatat~-bo~~tc. Ca atare, Bmele ~l ~ul ~u pw: din al reincarnarilor (saqJSiira), iar pe de alta parte (~i acesta este aspectu1 acel~l.ntm. cosmIC, ca~l m ~Purusha-?~alqtl. Gandireachineza pozitiv),11 ajuta implicit sa incerce sa-~i caute eliberarea (mok:;a, mukti). Este foarte adevarat ca orice experienta umana, indiferent de a ~lll1?~~ ~l ea acest ~tag~~m co~~z.~v 10 altemanta celor doua natura acesteia, produce suferinta45! . De~i con~tient de caracterul I?fmClpllyang(mascuhn) ~l ym (femmm) . universal al acesteia, int.eleptul indian, dupa cum spuneam, numanifesta 4,\6. Cf. SaIpkhya-kiirikfl, 17: "Precum un pat alclituit din mai multe par;:i (Iemn, pemil, acoperAminte etc.) serve~te pentru ca cineva sA doannii in el, a~a nici pe departe 0 atitudine pesimista, el nu se resemneaza.

L~.cwnoVedem~o~=:='T -~-:~~:;;~enepl&-vedi~'~;
L

~j

trupul, compus din cele doulizeci ~i patru de Principii, este in slujba Spiritului". 447. Cf. SClll1khya-Siitra, III, 47: "De la Brahman pana la ultimul firicel de iarbA, Creapa este in folosul spiritului pentru ca el sii atingli cuno~erea suprerna."; M. Eliade, Istoria credinlelor... , II. ' 448. Cf. mai pe larg N. Achimescu, op. cit., pp. 219 sq. 449. M. Eliade, Istaria credinlelor... , II, p. 238; cf. mai pe larg, ibidem, pp. 20-25.

450. Idem, Yoga. Nemurlre # liberiate, pp. 20-21. 451. "Corpul este durere, fiindca este l!cal}ul durerii; simturile, obiectele, ptitceppile sunt suferintli, deoarece conduc la suferint!; pllicerea ins~i este suferintA, fiindca este urmat! de suferint!"; Anirudha, SiiIf/khya-Siitra, II, 1; apud M. Eliade, Yoga. Nemurire # libertate, p. 22.

180

-, lndia~ReH~"i"filosofie _"""-::1.

~Binduismul sau"e.omplexulopozitfllor"
Cunoa~terea

181

Conentizarea suferintei cao legeaexistentei nu conduce ladisperare, ci dimpotriva. Se constituie in premisa elibemrii de aceasta. Ea il conduce pe ascet ~ intelept la concluzia c! singum modalitate de a ie~ din aceasta situatie 0 repIezintAretnigereadinhnne,rentl11'jmealaorice btmUri ~foIgOlii inul1le, izolarea totala. in plus, inte1eptul este conent de faptul cli nu sufera doarel, cadurereaare 0 dim.ensiune cosmica, caeaesteo modalitate ontologica la care este supusl!iintreaga existent!: acesteia trebuie sa. se supunA atat zeii cat ~i cele mai infime insecte, pentru simplul mo'tiv cli. existl!i in timp. S-arputea chiar spune ca, in comparape cuzeii ~ celelalte fiinte vii, omulare un statut privilegiat, in sensu! cliareposibilitateade a-~ . d~ condipa, de a a1x>li suferinta~ de a accede Iaeh'berare. Prinurmare, 452 d~ esteuniversall!i, suferintanuesteniciodatadefi.nitivl!i . Pentru adeptul Saqikhya, calea spre eliberare are un singur sens: cuno~terea reall!i a spiritului453 . $i prima etapl!i in realizarea acestei cuno~teri eliberatoare rezidl!i in negarea ideii cl!i spiritul ar poseda atribute. Acest lucru presupune, in fapt, negarea suferintei in ceea ce il prive~te, a 0 considera ca pe un fapt obiectiv, exterior spiritului, lipsit de valoare ~i de sens, intrucAt orice valO1;izare ~i semnificatie nu este decat produsul intelectului (budtihz), in incercarea sa de a-I reflecta pe purusha. Cfuld inteleptul il cuno~te realmente pe purusha, toate valorile sunt anihilate; in acest caz, durerea nu mai este asimilatl!i durerii, nici non-durerii ci este evaluatl!i ca un simplu japt, care de~i este receptat ca suferinta, i~i pierde totu~i valoarea, sensul. In momentul in care cineva a inteles cl!i purusha este liber, etem ~i inactiv, tot ceea ce i se intfunpll!i (dureri, sentimente, ganduri etc.) nu-i rnai apar{ine. In fond, durerea este un fenomen cosmic, iar omul 0 suportl!i sau contribuie la continuitatea ei doar in masura in care acceptli in mod benevol sl!i rmnanl!i pe mai departe prizonierul 454 propriilor sale iluzii .
452. M. Eliade, ibidem, ibidem. 453. Cf. Chiindogya-Upani$Qd, VII, 1,3; Saq1lchya-Slitra, m, 22-23. 454. M. Eliade, Yoga. Nemurire ~i libertate, pp. 34-35; idem, Istoria credinte/or, .. , II, p. 59.

postulatl!i de SaJpkhya .este 0 cunoa~tere 455 metaiizica , este 0 "trezire" care descoper! instantaneu esenta Sinelui, rea1itatea ultiml!i; ea nu se dobfulde~e prin experientl!i, ci este a .-"'''''~~aii1:orevelatie bruS6a.Ni:riricdiVUinli'intervine aici, pentru caSarpkJrya neagl!i existenta lui Dumnezeu. Tot la fel, nici unfel de rituri sau practici . " religioase nu prezintl!i nici 0 valoare in dobfuldirea unei asemenea ~. cun~teri ~i ~Plicit.~eli~i4~~~~trn..~~esteai.:rflicA dorinte --~:-~ ~efort, conducfuld la n~erea unei noi forte kannice . Desigur, se pune problema felu1ui in care se va derula in continuare viata unui asemenea "eliberaf' prin cuno~ere, a unuijiVan rnukta, cum mai este denurnit. EI va continua sl!i actioneze, pentru cl!i mai este inca prizonieru1 potentialului kaImic din existente1e anterioare ~i cele deja acumulate inainte de autorevelatie. Acest potenEal cere sa fie actualizat ~i consumat in conformitate cu legea karmica 58. Dar, in fapt, el nu mai este subiectul actiunilor sale, activitatea pe care 0 ,....,. des~oarl!i nu:.i mai apar{ine;' ea se deru1eazA automat, mecanic i dezinteresat, intrucat "autorul" ei nu-i mai unnl!ire~te rezultatele, "fructu1". Prin unnare, in momentul in care eel "eJiberat" acponeazl!i, el numai are coninta lui "eu acp.onez", ci a lui ''se acp.one.aza:", la modul , 'Icel mai natural posibil. Jivan-rnukta poate actiona cfuld dore~te ~i cum dore~e; el nu se vamai teme de nimic, intrucat faptele pe c~ Ie sl!ivar~e~te nu-i mai apaqin, ele nu mai au consecin{e pentru el ~i, ca atare, nici limite. EI nu mai este prizonierullor ~i, drept unnare, i~i poate perrnite orice, indiferent in ce domeniu de activitate. Aceasta, pentru cl!i autorul actiuriilor "sale" nu mai este el, ca "sine", ci un simplu instnnnent impersonal, un fel de ''regizor'' intennediar an~at in epuizarea ultimelor efecte karmice acumulate de-a lungul timpului. In clipa moqii, cfuld toate "potenpalele" amintite au fost

II'

455. SiiIPkhya-SOtra, III, 23.


456. Ibidem, III, 26.
457. Ibidem, 1,84-85; M. Eliade, Yoga. Nemurire # libertate. pp. 35-36. 458. Cf. Siirpkhya-kiirikii, 67; Siirpkhya-Sfitra. III, 82.

182

hu:lia;Religie',ifuosotie "

-:.J::'

"-Hinduismul sau"comple:m.l opozijlilor"

183

459. Sarpkhya-karika, 68; M. Eliade, Yoga. Nemurire $i fibertate, p. 39; idem.


Istoria credinlelor... II. p. 60.
460. Etimologic, tennenuJ atAt de vehiculat,yoga, provine din rMlcinayuj, "8 lega laolalt!", "a tine strAns", "a tnhlma", "a pune lajug", care,seJ?.ons~ituie ~i,~." in etimonul originar al latinescului jungere, jugum, al englezescului yoke etc. Notiuneayoga desemneazl in genere orice tehnica de asceza, orice tehnlca de meditalie, care preSupune un efort indelungat ~i Se constituie intr-un anume 'Jug" pe care practicantul ~i-I autoasum!. Fire~te, asemenea asceze ~i meditatii au fost valorificate in mod diferit de-a lungul istoriei de cMre multelelcurente de gandire ~i mi~c!ri mistice indiene. Dup! cum vom vedea mai departe, exist! un sistem Yoga clasic, redactat de cltre Pataiijali in cunoscutul s!u tratat Yoga . I Swa, ~i acestase constituie pentru totdeauna in fundamentul tuturor celorlalte
tipuri de Yoga. Totu~i, pe lang! aceast! Yoga "ciasicl", exist! multe alte tipuri
"populare" de Yoga, nesistematice; de asemenea, exist! nenumlrate forme
nebrahmanice de Yoga (apartinind budi~tilor,jaini~tilor), ca!ii tipuri de Yoga
avand 0 structurl"magicA" ~i altele de structurl "misticl" etc. Vezi M. EUade.
Yoga. nemurlre # libertate, p. 16.
461. Cf. M. Eliade, Istoria credinJelor.... II. p. 61. Jean Filliozat este de plrere cl
Yoga nu constituie, ~a cum sMa vrut, 0 tehnic! datand din timpurile protoistorice
~i apaJ1infind unui fond ~amanic imemoriaL De aceast! parere este. de pildi1, Fr.
Heiler, 0p. cit., p. 153. Dimpotrivi1, pentru Filliozat. practiceie !iamanice nu au
decat similitudini foarte indeplirtate cu antrenamentul specific pentrucontrolul
trupului ~i spiritului, antrenament care, el singur, este denumit Yoga. Pozipa !iezand
a unei divinitati reprezentate pe sigilii din civili21f-tia protoistoricl indian!!ii databila,

1.84-'

"""'-~-'--'~-''''--' India., Religiei~filosof'le--'

.~J,. '---Binduismul '8au,,<mnplexul

opozilillor"

185

unei metode contemplative, adicii prin Yoga. Scopul Yoglli, ca ~i cel Aceasta doctrinA Yoga a devenit funda:Inentul tehnicii de meditape in sineamt injainism, c4t~ in budism ~ hinduism. in fimc1:ie al Siirpkhya, este suprimarea co~tiinlei nonnale in favoarea unei ~te calitativ diferite, care sa poat! peneua in mod depJin adevaruI de accentele pe care Ie capata acest sistem psihotehnic, s-au conturat '. metafizic. Sl're deosebire de SiiipkhjiQ; iriSl;" yogapropooeSiipri.IiiaTe8.' ,. _. -" c~~~""~fuiU multe fonne Yoga, toate avmd acel~i fundament comun. Astfel, coninfei cotidiene, nonnale, printr-o tehnica fiziologica, in Iflport cu se poate vorbi de un Hatha-Yoga ("Yoga agresiv, dur"), care cultiva care tehnica strict psihologica estesubsidiara. momentul in care , 'exercitiile fizice ~i a creat un intreg sistem fiziologic, de un BhaktiPatafija~ define~e Yoga ~ 0 "sup~~ a starilor de ~ninf!:'465, ._ J. . ' I Yo~a ("Yoga. devotio~al"), a.rr:p~e ~. ac;entprepondere~t pe aceasta mseamna ca tehnica yoghinica presupune,- m consecmtA'~-=-=-'~'I~-=' iUDlrea devotlonala fata de un Dumnezeu (Isvara) personal, de un cun~reaexperimenta1aatuturor"sUb:ilor"care"agit!"o"coninta" I Mantra-Yoga, care accentueaza invocarea numelui divin, de un nonnaia, profana, neiluminata. Karma- Yoga, care se fundamenteaza pe faptamorala, de unJiianaFundamentaHi pentru Yoga nu este numai latura sa practica, Yoga, care se concentreaza pe experienta mistica, de un Riija-Yoga ci ~i structura sa iniliatica. De aceea, Yoga nu poate fi insu~ita in (" Yoga regal"), care coreleazaBhakti, Karma ~i Jiiana-Yoga ~i acorda particular, de unul singur, ci totdeauna sub indrumarea unui maestru 0 atentie deosebita meditapei. in fine, exista ~i 0 forma de Layakriyil (guru). De altfel, trebuie remarcat faptul ca, in India, ~i celelalte "sisteme Yoga ("rea1izarea unirii''), care i~i propune unirea mistica dintre eu-l [' individual Q iVa) ~i Sinele divin universal (iltman) prin actul sexual. filosofice" (darSanas), ca orlce cuno~te sau meserii tradiponale, sunt predate de catre mae~, fiind in aceasta privinta ~e "iniperi": ""'~" .. ~. ' "'.-,' de multe milenii, ele se transmit pe cale oral!, avand un caracter absolut ,I , 4.5.4.2. Treptele Yoga "confidential". in cazu1 Yoga, insa, caracterul initiatic este ~i mai evident, dupa cum aratii Mircea Eliade466, intrucat, la fel ca ~i in cazul celorlalte in viziunea lui Patafijali, tehnica Yoga presupune insu~irea tipuri de inipere religioas!, discipolul yoghin debuteazAprin abandonul mai multor categorii de practici fiziologice ~ exercitii spirituale (QJ)ga, ''membre''), absolut necesare in vederearealizarii concentrarii supreme, lumii profane (familie, societate etc.) ~, mdrumat de guru, incearca sa samlidhi. Aceste "membre" ale Yogai reprezinta in acela~i timp 0 dep~easca etapizat comportamentele ~i valorlie proprii conditiei serie de tehnici ~i etape sau trepte ale itinerariului ascetic spiritual al umane. Practic, yoghinul i~i dor~e sa ''moad fata de aceasta viaf!", ciirui scop este eliberarea fina1A. Acestea sunt U11llatoarele: a. inft8narile pentru a rena$te la un alt mod de existenta, la un alt mod de a fi, pe (yama); b. disciplinele (niyama); c. atitudinile ~i pozitiile trupului care-l dobmde~e prin eliberare. Re-rtCl$terea inipatica este desemnatii (asana); d. disciplinarearespiratiei (prliQii,yama); e. deconectarea in toate formele Yoga ca fiind accesulla un nou mod de existenta, simturilor de la lumea exterioara (pratyahara); f. concentrarea neprofan, metafizic ~i indescriptibil, pe care ~colile indiene 11 exprima. (dharal)a); g. meditatia (dhyana); h. contemplapa (samadhf) 467. sub di'ferite nume: mok{Ja, Nirviil)Cl, asarpskrta etc. a. Yama ("infrananIe") vizeaza cele cinci comandamente 465. Yoga-Siitra, 1, 2: "La inceput, ceea ce este de suprimat este fluxul morale absolut indispensabilepentru ascetul care ~i-a propus sa atinga continuu de glindire, sentimente, reprezent!ri ce disperseazA con~tiinta. eliberarea inca din timpul acestei existente. Primul dintre acestea este Dup! suprimarea acestora, se blocheaz! oscilatia lntre obiectul de

rn

concentrare ~i reprezent!rile parazitare". 466. M. Eliade, Yoga. N emurire # libertate, p. 17.

467. Cf. mai pe larg Yoga-Siitra, 11,29 sq.

186

India. ReJJgie i DlosoDe

ahimsa ("sa nu ucizi"). El senmifica non-violenta asupra rug'f'unei creaturi prln nici tm mij loc ~i ruciodata~ Al doilea este satyae~ nu minti") ~i consUl in a-ti pune in acord cuvantul ~i gandirea cuf&ptele. "--'~-~~."" Cuvantul ~igAndul trebuie sa corespunda totdeauna Cll ceea ce a fost vllzut, auzit sau dedus. Un alt comandament este asteya ("sa nu furl") ~i are in vedere pe cei care i~i ~sC in mod ilegal bunuri care aparpn altcui va. Ablinerea de la furt (asteya) consta in anihilarea oricarei "'-~ ~-.~ dorinte de a fina AI patrulea comandament moral este brahmacarya ("abstinenta sexuala") ~i are drept scop conservarea foqei generatoare, a energiei nervoase. Yoga acorda 0 importanta deosebita "foI1elor secrete ale faculmtii generatoare" care, atunci cand sunt consumate, epuizeaza cea mai pretioasa energie, sH1besc capacitatea cerebrala ~i fac concentrarea dificila; daca, dimpotriva, sunt dominate ~i "infranate", ele facilireaza contemplatia (Samiidhl} In acel~i timp, trebuie subliniat ca abstinenta sexuala nu inseaInna doar privarea de acte sexuale, ci ~i anihilarea oricarei forme de tentape carnala. Instinctul nu rrebuie sa ramana subteran, difuz in subconent, nici sa fie "sublimat", ci pur ~i simplu anihilat, "dezradacinat" din co~tiinta ~i simturi.ln fine, ultimul act de ''in:frfu1are~~ este aparigraha ("sa nu fii avar"). Aceastainseamna st1 nU-li insu~e~ti niciodam nimic din ceea ce nU-li apartine ~i estf 0 c9nsecinta a inte1egerii "pacatului" ce consm in a~amentul fata de bunuri ~i a prejudiciului produs de acumulare~ conservarea sau distrugerea bunurilor468. Este foarte important de retinut, insa, ca toate aceste infranarl (yam a) nu procura 0 stare yogic~ ci doar 0 stare "purificam", superloaracelei profane. b.Niyama. Paralele cu aceste "infranari" (yama), yoghlnul trebuie sa practice niyama469, adica 0 serle de "discipline" corporale ~i psihice.
468. Yoga-Siitra, II, 30; cf. M. Eliade, Yoga. Nemurire$i libertate,pp~ 5,2-53. 469. "Niyama (de la rlidAcina ni-yam - a fixa, a stabili, a reglementa) cuprinde regulile ce ordoneazli viata interiolri a pmcticantului, prescrippi ce trebuiesc mmate pentru a inUitura impurita.tile Eului. Dupl fire ~i karma. pmcticanpi preferll. una sau alta dintre cele cinci niyama. eea care Ii se potrive~te eel mai bine ~i spre care au

-T'
"~I' , --I'
I
;
!

Bindulsmul sau "compleml opo:z.ltillor"

187

I I

Aceste "discipline" constau in "puritatea" (sauca), "multumirea" sau "impacarea" (samto{la), "asceza" (tapas), "cuno~terea de sine" (iViidhyliya) ~i dllruirea totala Stapanului Divin (/svara, iSvara-praJ.lidhiiniini)470. Purificare (sauca) inseamna, de fapt, curatirea interioara a organelor; in acest fel, reziduurile alhnentare ~i toxinele sunt prompt eliminate printr-o serle de "purgatii" artificiale, asupra carora insism mai ales Hatha-Yoga, adica Yoga care se ocupa exclusiv de fLZiologie ~i de "fiziologiasubtila". Vyiisa precizeaza, de asemenea, casauca implicatotodat.apurificareaspiritului<l71. c.Asana Yoga propriu-zisa debuteaza incepand cu cel de-alrreilea "membru" (yogii.Qga), cu a treia treaptii dintre cele opt descrise de catre Pataiijali. Aceasta a treia rreapm este lisana, desenmand binecunoscuta"pozip.e_Iotus,,472, definitain Yoga-Sara cafiind "stabila ~i agreabiUi" (sthirasukhamt73.lnvalata de la un guru, ci nu din carp., ea confera trupului 0 stabilitate rlgida ~i reduce in acel~i timp la minimum efortul fizic. Fire~e, la inceput, aceastii pozitie este foarte incomooa, chiarinsuportabil~ insain urma unui antrenament prelungit dispare senzatia iritanta de oboseaIa, de surescitare nervoasa a anumitor parti ale corpului, se regleaza procesele fiziologice, permitandu-se atenp.ei sa se concentreze exclusiv asuprasubstratului fluid al con~tei.
inclinatii naturale. Fiecare om are dreptul sl-~i aleagl drumul spiritual, dupA cwn crede, totu~i este preferabil - eel pulin panl la maturizarea spirituall - sA fie pmcticate toate cele cinci niyama, atat pentru acpunea lor cumulativA cat ~i pentru a dezvolta sim/U1 practiciirii, al necesitApi faptei pe drumul ce duce spre Sine"; Yoga-Siitra, n, 32. 470. Ibidem, ibidem. 471. Yoga-Siitra, II, 32. 472. Tratatul Ghera.r,Ida-Samhita descrie, insa, treizeci ~i doul de asemenea pozitii. Cea mai facill ~i mai accesibilji dintre acestea este padmlisana: "Puneti -pi,ciorui drept pe coapsa stangl ~i in acela~i fel piciorul stang pe coapsa dreapta.; tnCruci~ati mainile la spate ~i apucati cAlciile (mana dreapta. pe cAlcaiul drept ~i 'rr;na stangA pe cllcaiul stAng). Aplisap biirbia pe piept ~i flXati-vA privirea asupra varfului nasului"; Ghera.pda-Samhita, II, 8. 473. Yoga-Siitra, U46.

,t,
"

188

India. ReJigiei filosofie

Hinduismul san "complexul opozltiiJor"

189

In acestmod se obtine 0 anwnita "neutralitate" a simturilor;co~tiinta


nu mai este afectata de prezenta propriului trup ~i de lumea exterioara. in acest moment survine izolarea co~tei, in sensul eli legaturile de ""~-comunicare eu propria activitate senzoriala au inceput sa fie anihilate474. In fond, iisana este primul pas in scopul abolirii modalitaplor specifice existentei mnane. Dupa cmn am amta1:, lanivelul1rupului, iisana este 0 concentrate intr-unsingurpunct; ea pune capat astfel mobilitapi ~ A;.,.....,..rub.l.:.t~h~ ",_.......1 . red1..ldlndmultitudinea ~k;lor 'bilelao .,1ft..... .......
.,,"",~_~~l";;'"~ '"~~~~~'~ __ '='_'~'~'M'"_""'"'--=-~~-"'-' Ee.~ JXlSl_ ......"6.......... posturli, llnobiHl, sacra. Practic, mate tehnieile yogbinice se conciliazliin acest punet, intrucAttoatelaolaltamanifestaaceasta tendintade ''unificare'' ~i "totalizare", proptmIDldu-~i cascop abolireacondipei mnane obi~uite, rezultantaarefuzului de acedaincJ.inatillornaturale. Foarte mulp practicanp Yoga suspn camultiplele pozitii Yoga ar fortifica trupul ~i ar avea funct:ii terapeutice. De pilcm, Utthitapadmiisana ar cooferi viziuni supranaturale ~i arvindecaanumite afect:iuni ale c8ilor respiratorii; suptapadrnilsana arvindecadiferite afecpuni ale organelor
digeStive;bhacfa~anaarcoDferif()t1:eproaspetespiritu1ui;yoga-iisana

d. Pral)ilyama Daca iisana presupune re:fiJzul de a cedaincIinatillornaturale ~i implicitrefuzul mobilitap.i,priiyiimailustreazadisciplinarearespirat:i~ respectiv"refuzul" de a respira camajoritatea oamenilor, adieli in mod aritmic. in general, respi:rat:ia omului ob~uitse rea]izeaza fie infunct:ie de imprejurari, fie in funcpe de tensiunea psihomentala Aceasmaritmie are caefect 0 imprevizibilafluiditate psihica~, in consecinta, instabilitatea ~
distributianecontrola.tAaatenpei.Desigm,pop~~sateconcentrezi,

ar elimina insomniile; siirya-bhleda-iisana ar vindeca afectiunile oftalmologice; dhastrica-iisana ar regulariza temperatura corpului, ar in1atmafeb~ ar stimula digestia ~ arpmificasangele; gupta aJ)ga-iisana arvindecaimpotenta; manauka-iisana arface trupu1 inviztbil etc. in ciuda tuturor acestor pretentll, medicina modemtamane foarte rezervatlifata de pretinsele efecte terapeutice amintite mai sus. Pe de alta parte, trebuie rePnutcaexistafoartemulpoarneniinIndia,maimultsaumaipupnavizati, care afinna sus ~i tare ca ~i-au redobandit sanatatea prin practici Yoga. EXista chiar diferite centre Yoga care pretind cii utilizeaza mijloace strict terapeutice, moconotatiereligioasaDinpacate, unii yoghiniimpingpnala irnagini grote;m "binefucerile" exercipului Yoga: inmu1te locurifrecventatede 1llri$i,yoghiniiregizeaz8, pur~ simplu,"scenerempeutic:e"doarpemruaculege rei c3tivabanuti din p:nteatmorvizitatorimaiimpresionap47S.
474. Cf. ibidem, II, 48: "YoghlnuJ in Qsana este ~ezat in centrul Brn dimensiuni al Naturii sale, acolo unde nu existli nici frig nici cD.ldurli, nici zi nici noapte, in apropierea imediata a Celui Nes~it". 475. Vezi K. Klostermaier, Hinduismus, pp. 260-261.

poti deveni atent, dar trebuie sa faci Un efort in acesisens. insa, din perspectiva doctrinei Yoga, orice efort presupune 0 exteriorizare, ceea ce contravine tehnicii in sine. De aceea, prin pral)iiyiima, se incearca anihilarea efortului respirator: yoghinul trebuie sa rea1izeze 0 respiratie discip1inatA, ritmata, toonai pen1ru a uitadeea toca din cele mai vechi timpuri, yoghinii sustin ca exista intotdeauna 0 relalie stransa intre ritmul respiratiei ~i starile de 476 coninta Ritmndu-~i respiratia~i incetinindo treptat, yoghinul penetreaza ~ verificii experimental anmnite stari de conin~ care in stare de veghe, sunt inaccesibile, ~i in special starile de con~tiinta caracteristice somnului. Ritmul respiratiei in timpul somnului este mai lent decat in stare de veghe. Prinprayama, yoghinul nu face altceva decat sa rea1izeze ritmul respirator din timpul somnului ~i, ?},tfel, sa penetreze, lucid ~i co~ent, statile mentale proprii somnului4 7. Ritmul respiratiei se realizeaza printr-o armonizare a trei "momente": inspiralia (piiraka), retinerea aerului (kumbhaka) ~i expiratia (remka). Acest control al suflului provoaeli in mod voluntar suspendarea respiraliei ce se observa frecvent, realizata spontan, in
476. Yoga-Siitra, I, 34: "Principiul de bal! al acestei practici meditative este acela care afmna ca contro\!nd respiratia se controleazA mentalul, ~i despre aplicarea acestui principiu se vorbe~te aieL Fiind 0 asemenea leg!1tur!i intima intre mental ~i respiratie. mintea 0 unneal! pe aceasta din unn!i in cicJurile ei. La fiecare inspiratie exista 0 ie~ire in afarl! a minpi ~i la fiecare expirape 0 retragere in~untrU a ei". 477. Cf. M. Eliade,lstoria credinle/or... II, pp. 64-65; idem. Yoga. Nemurire~i libertate, p. 58.

190'"

I_H

"lndia.'l{eligie'fi'iDosofie,,~~;:t::;.

->BinduismulsauHcomplexulopozittilor"

191

atenpe ~i efort. Confonnveclrii teorii fiziologice despre ri1mul.respItapei in tot trupul, controlul asupracirculaJiei suflurilorin in1reg organismul ca agenti fundamentali ai oriwor activitAti organice - presl.lpllne -.~.,. ~" ...~ controlarea intregii individualitati psihice intrupate478. PriiQ2 juca unrol deosebit de important chiarin perioada vedica ~i uPFUri~ca. Eraconsiderata "sursa viet:ii", care pAtrunde intreg trupul, fiind identijica.ta uneori chiar cusinele (atman); toate miCir:ile interioare ___~~~~PQmuly!.PIltatribuite~priip2. Dinacestmotiv, controlulasupra acestei fOJ1e centrale a trupului reprezinta unuldin1retelmileprincipale ale' oric8ruiyoghin. Este yorba de ceamai import:antafortAde via;a, utilizata
de<fAtreyoghinii~~pimpotrivadegenerariifizice.ControlulabsoIut

e. Pratyiihiira

,.>""",.,,''''c.,,''''~

,,.,

asuprarespiratiei presupune, spun~ Yoga, 0 diminuare aritmului i respirator, ajungandu-se panaacolo incat p~ticantul realizeazA cbiar imperceppa acestuia, d~i spiritul este pe deplin coI1tient Dupa ce au atins aceastatreapta, a:firmae~ yoghiniirespectivi potfi ingropati pentru 0 perioadade catevazile sau chiar saptamfuri, supmvietuind mra preamulte probleme. Secretul ar consta, in opinia acestora, in faptul ca yogbinul respectiv~ dimin1.lf'82'llfoartemultnecesitateade oxigen, in sensu} caprin concentrarea intensiva a spiritului se d~ de toate angoasele care favor:izeaza consumul excesiv de oxigen. Peparcursul "aventurii" sale subterestre, pUFul aer care penetreaza pamantu1li este suficient. K Klostermaier47 consemneazAcbiarcazul unui yoghin care arfi acceptat sa faca acest experiment in fat.a unei comisii demedici, sastea 0 perioada de douazeci ~i una de zile sub pa.mant ~i apoi 0 saptamana sub apa, tara a primi nici un fel de ~utor. Dupa 0 perioadaatat de indeIu.ngatade incerclUi, subliniaza acel~i autor, respectivul are nevoie de mult timp, pentru a redeveni pe deplin co~ent, dar oricumn-au aparutnici unfel de afectiuni fizice sau psihice secundare. S-au creat adevarate legende de-a Iungul I I
timpuluilegatedeperfonnanteleypghinilorinmateriedeprii{.iiyiima,dar

DupacumafinnaPatanjaliin Yoga_Siitra481 , ceeacetrebuie s1:fSuprime yoghinul in primul rand "este fluxul continuu de gandurl, sentimente, reprezentari ce disperseazA con~tiinta Dupa suprimarea acestora, se blocheaza oscilatia Intre obiectul de concentrare ~i reprezentarile parazitare". in conceppa hindusG, mintea (citta) se afla, prin insa~i natura ei, intr-o continua agitatie. in permanenta, ea se -' trmlsforrnain fonnele obiectelorde~caredevine co~tientA. Substanta ._. ei subtila asimileazafonnele ~i culorile a tot ceeace ii confera simturiIe, imaginapa, memoria lji emotille. In consecinfA, ea poseda 0 capacitate remarcabila de metamorfozAcare nu cuno~te nici limite, nici repaus. Astfel, pentrua 0 controla pe deplin, yogbinul trebuie sa stopeze absolut toate impulsurile senzoriale venite din exteriQr, ca ~ pe cele din interior: amintiri, pasiuni emoponale imaginative. Acela~i Pataiijali48 sustine ca, prin intennediul disciplinarii respirapei (prii.()iiyiima), "valul" (avara.f.Xl) tenebrelor, acela care "sta in calea luminii" (prakiiia) dispare, in sensul ca mintea (citta) devine capabila (yogyata) de concentrare (dhiiraQa). In acest feI, yoghinul l~i poate verifica consecvent calitatea concen1:r8.rii prin introvertirea simpnilor (pratyiihii.ra)483. Cbiar daca simturile nu mai sunt canalizate spre lumea exterioara, activitatea lor fiind anihilatA, to~i mintea nU-lji

481.

Yoga~Siitra,

I, 2.

medicinamodemanule acordanici un fel decredibilitate480.

''

478. J. Filliozat, op. cit., pp. 84-8S; M. Eliade, Yoga. Nemurire ~i libertate. p. S9. 479. K. KJostennaier, Hindutsmus, pp. 262-263. 480. Vezi mai pe Jarg Fr. Staal, Exploring Mysticism, Penguin Books, London, 1975,p.148.

482. Ibidem, II, 52, 53. 483. Aceastli notiune este tradusa., in genere, prin "retragerea simturJlor" sau "abstragere", dar ~i prin "facultatea de a elibera activitateasenzoriall de sub influenta actelor exterloare". Yen M. Eliade, Yoga. Nemurire ~i libertate, p. 68; cf. in aceasti1 prl v intA ~i Katha~Upani~d, It 3, 20-21, 11,3, 7-8 ~i rnai ales II. 3, II: "Yoga este aceast! stare de neclintire a simturilor. Nimic nu te distrage atunci, caci Yoga este aparitie ~i disparitie". Prin unnare, pratyahara presupune ca yogmnul traverseazA a serle de faze in timpul carora obiectele interne si exteme 4ispar, determinand aparitia lui Purusha. ~i de faze inverse, cfind respectivul r-evine' 1a un nivel obi,nuit de experientA. Este vorba, deci. de 0 oscilare a nivelurilor de con~tiintl. care merg de la experienta obi~nuitl la experienta suprema. a contopirii cu Absolutul; cf. M. Biardeau, Hinduismui, p. 126.

1 9 l " h .'..Ind.ia;-Rt!Ugfe-fl-fIlosofle-~

:~

.-fIiBdwsmw -sau .,,.oomplexul opozipnor"

193

pierde proprietatea de a avea reprezentari senzoriale. C.nd dore~te sa. intre in contact cu un obiect exterior, mintea (dtta) nu se folos~e de perceptia senzoriala, ci i1 poate cuno~e prin puterile proprii de ,~" Este vorba de 0 cuno~ere directS. prin contempla1:ie, care, din punctul de vedere Yoga, este mm reala decAt cuno~terea normal!, fie ea rationala sau senzorial!. Yoghinul intril in contact cu realitatea printr-un tip de ''inteIepcilUle'' (prajM), de gnoza, cunoseand .,~~=, "toate Iucruri1e,. cum SWlt ele',484. Din acestmoment, ascetul yoghin nu mai este distras de simturi, pentru ca intreagasa activitate senzoriaIa ~i orice activitate in general a fost suspendata. In viziunea sistemului Yoga, omul ob~nuit nu poate dobandi aceastahOertate, int:rucat spiritul sau este tot timpul ''tulbmat'', tot timpul agresat de activitatea senzorial!, de sUbconent ~ de "ata~amentul" sau fata de ceea ce se afla injurul sau. In schimb, in urma anihlHirii starilor psihomentale, intelectul sau mintea yoghinului dobande~ 0 =""'"'''''-aiiUiiie "autonomie" fata de acestea To~i, aceasta autonomie nu presupune ~i anihilarea "fenomenelor". Pentru ca, de~i realizeaza experienta de~arii de fenomene, yoghinul continua sa Ie contemple. Mai precis, el nu Ie mm CWlo~ ca panaaci prin intennediul fonnelor (riipa) ~i al starilor mentale (cittavrttz), ci contempla pur ~i simplu, 485 direct, esenta (tattva) tuturor obiectelor . Nu Ie mm contacteaza senzorial, ci Ie percepe mistic.
o
W

c"ai-e'dispune.

f. Dhiira1)ii Deli este cons~mnatS. in Yoga-Sii/ra ca a ~ea treapta Yoga, 48 dhiir'a1)ii este, de fapt, 0 ekiigratii, adica "fixarea intr-un singur punct,,487 ~i constituie punctul de pornire al meditatiei Yoga.
484. Yoga Bhiisya, II, 45; apud M. Eliade, Yoga. Nemurire # libertate, p. 68. 485. Cf. M. Eliade. Yoga. Nemurire fi libertate. p. 68. 486. Tennenul dhiira.. provine din etimonul dhr. "a tine strans". 487. Yoga-Siitra, III, I: "Prezenta fizicA a obiectului pe care se fuce concentrarea este - in acest stadiu - doar un pretext pentru legarea mintii: mintea nu se sprijinli pe obiect, ci pe ea insAii; obiectul e in intregime mentaI,forma pe care mintea 0 imbracll pentru a se putea aduna".

Concentrarea are Ioe de obicei asupra centrului (Cflkra) ombilicului, inlotusul inimii, asupra portiunii dintre sprancene, Wrfului nasului, ~ I .,~ui,obiect l~os, as,!1~ U?~ gand ~aclev~~etafizic) sau'asupra lUI Isvara ("Domnul") . Oricum, top yoghinh sunt deacord cd nu poate fi realizam nici un fel de concentrare :tara ajutorul unui obiect asupra canna sa se fixeze gandul. Concentrarea intr-un singurpunct (eldigratii) areI drept .. . corisecinta eliminarea rapid! ~i con~entll a tuturor automatismelor~~~~~,.. , mentale care stapanesc ~i, practic, fonneaza coll$ilinta omului obi~nuit cazand prada "aventurilor" sale senzoriale, individul ~i petrece timpul lasandu-se cople~it de 0 multitudine de evenimente disparate ~i exterioare si~i.1n pennanentA, simturile sau subco~entul penetreaza co~iinta ~i aduc in fata acesteia obiecte care 0 domina ~i 0 modifica., potrivit formei ~i intensitaf lor. Ekiigratii impWle controlul asupra celordow surse ale fluxului
mental, ~ anmne activitatea senzoriala (indriya) ~i cea a subconentului
(sarpskiira). Un asemenea control presupune capacitatea de a
interveni, voluntar ~i prompt, in derularea celor doua "provocarl"
mentale (cittavpri). Un yoghin poate rea1iza, cfind dore~e acest lucre,
discontinuitatea con~iintei, mm precis el poate in orice moment ~i
oriunde sa-~i concentreze atenpa asupra unui "singur punct", fiind
insensibilla orice alt stimul senzorial saunmemonic. Prin concentrarea
"intr-lUl singurpunct", yogbinul dobnde~ ovointiiautenticl, respectiv
forta de a dirija un compartiment foarte important al activitatii
'., I . psihosomatice489

I Legat de meditatia (dhyana) de tip Yoga, Patanjali490

afirma ca in cadrul ei "continutul mental (pratyaya) este unic ~i


mintea curge continuu spre el". S-ar putea spune ca in acest

488. Ibidem, 1,24,36 etc. , 489. M. Eliade, Yoga. Nemurire~i libertate, pp. 51-52. 490. Yoga-Siitra, III, 2.

g.Dhyiina

';'M

194----~~-.--- .... --.- "-Indi&i'~-,iftIesofje" ._,

. . '~'''-Hinduism1lhau"-compleml'Opozlpnor''

195

moment accesu1 yoghinului spre conpnutul mentalnumai estJ~ut de. catre acesta ca 0 apropiere "dinspre periferie spre centru", c! ca 0 "patrundere in profimzimea aceluiaJii obiect". Chiar daca conpliutul mental:ramane acel~i, minteanu este obstaculat!, ci ramane dinamicii, "fiecare moment" (k:;a.pa) repetand acelru;i continut mental din "momenteleanterioare ~i ulterioare". Tocmai dinacestmotiv, ''meditapa este realmente 0 calatorie inlauntrul obiectului, inspre miezul sau ce ramane ~ereu neatins, dar mereu prezent". _.._.. , "'. . In acel~i timp, trebuie repnut caaceastlifoIDla de ''meditatie'' se diferentiaza in mod fundamental de meditatia profana, 0 bi~uita. Actul de "patrundere" in miezu1 obiectelor este aproape inexplicabil, int:rucat el nu trebuie conceput Diei ''in fonnele imaginatiei poetice, Diei inaceleaale unei intuitii de tip bergsonian"l Ceea ce confera ''meditatiei'' de tip yoghin 0 nota foarte distincta este coerenta ~i luciditatea pe care 0 imp~e. ~~~nul controleazA perfe:t "continu~ menta!" pe ca:e-l expenaza . Inc~n~~,cua~easta,mcadr;;l unel expen:nt~ psihomentale nonnale, ruCI un contmuum mental nu poate dob8ndi densitatea i puritatea pe care ne permite sa Ie atingem dhyana. Meditatia profana se blocheazafie asupra fonnei exterioare a obiectelor spre care ne indreptam atentia, fie asupra valorii lor, in vreme ce dhyana permite insa~i penetrarea lor, asimilarea lor magica. "Continuumul mental" caracteristic meditatiei yoghinice nu pune nieiodata accentul pe asocieri necontrolate, analogii, simboluri etc., ci Jpeleaza totdeauna la ex.perienta directa, la perceppa misticA. Dhyiina
mmanepermanentuninstrwnenJdepenetrareinesentalucnnilor,~ un instrumentde luare Inposesiune, de "asimilare" a realitafh492.

C911templativa in care gandirea percepe spontanfonnaobiectului ~ .<:anna se concen~ tara sa se apeleze 1a~utoru1 categorii1ortap.~nale sau a1 imaginatiei (kalpcu;ii); in aceastli iposta.za, obiectul respectiv se desc~rain~ifii:ntasa, ''insine''(svarzpa),ca~cumarfig~litde sine4 Y ogbinul care s-a detaat de propria sa imaginape nu mat face distinctie intre actul propriu-zis ~i obiectul meditatiei in sine. Pentru el,

inaccep~uneasapurgnoseologicA,samildJ# semnificAaceastare

rea1a; obiectulasupra caru.ias-a concentrat nu se mai prezinta CO~l

coincidentaintrecunq~22ie,ctului~! q~~~-~~U:

saleinreJatillecare-1 definesc~ldelirnitfaziicafunomen,cicacevamm~ golltde sine. Prinsamiidhi, ascetul anihileazA, practic, iluzia~i imagina.1ia (kalpa), cliroraomul o~leramanepennanentprizonier 9S. insasamiidhi nu trebuie asimilata unei simple transe hipnotice, in ciuda unor semnalmente similare. "Psihologia" indiana cunoru;te hipnoza ~i 0 atripuie unei starl de concentrare ocazionale ~ provizorii (vishipta)496. In tratatul sau.Spanda.Klirika,Bhatt? Ka~lat~ subliniaza foarte clar deosebirile existente intre transa hipnotlca ~l somnambulica ~i samadht97 . Transa hipnotica nu este decat 0

h.Samiidhi Dinmomentul in careyogbinularealizat"concentrarea" (dharcu;n) ~i ''medi~ra'' (dhyiina), el accede taraniei un fel de probleme la 1reapta A9 samiidhz , "enstaza",careestetotodatarezu1tatulfimil~apogeultuturor eforturilori exercitiilor spirituale parcurse de catre ascet
491. Cf. M. Eliade. Istoria credinlelor... II, p. 66. 492. Cf. M. Eliade, Yoga. Nemurire# libertate, pp.71-72.

493. Senmificapa noliunii de samadhi este aceea de "unire", "totalitate", "absorbire tn", "concentrare totalil a spiritului", "conjunctie". in genere, cerceUitorii traduc termenul prin "concentrare", dar in aceasta situatie ar putea fi confundatll cu dhiirana. Din acest motiv, unii specialj~ti prefem sil-} traduca prin "enstaz!", "staza" sau "conjunclie". Cf. M. Eliade, Istoria credinlelor... , n, p. 68; idem, Yoga. nemurire # libertate, p. 94. 494. Yoga-Siitra, III, 3.. 495. Cf. M. Eliade, Istoria credinlelor... , II, p. 68; H. Zimmer, Filozojiile Indiei, pp.2l6-217. 496. Cf. Mahabhiiriita, XIII, 40,46, 47, 50-51;41,13,18. 497. Cf. S. N. Dasgupta, Yoga Philosophy in Relation to Other Systems of Indian Thought, Calcutt~ 1930, pp. 352 sq.;S. Lindquist a consacrat chiar 0 carte intreagli., Die Methoden des Yoga, Lund, 1932, incerc!rii sale de a ;d~ri1onstr~ dimpotrivli., caracterul hipnotic a1 experientelor yoghine, atlt de contestat de catre M. Eliade, Yoga. nemurire # libertate, pp. 75-76; idem, Istoria credinleJor... , II, pp. 70-71).

196

>'---

India.- ReIigIe1i-ftlOlJDfle'--~_':mnduismUlsau' ;,complexul opozltillor"

197

paralizie, deorigine emoponalA~ volitiva, afluxuluimental; eanu trebuie confund.atA cu samiidhi, care se realizeazA exclusiv prin concentrarea asupra "unui punct fix" (ekiigratii), adica. dup! anihilarea multitudinii ......x-! tal 498 . .'. -....-, ... -, ' de ;:'1.<111 men e . Atunci cand samadhi este realizata cu ajutorul unui obiect sau al unei idei, respec-qv prin fixarcit minpi intr-un anume punct din spatiu sau asupra unei idei, "enstaza" obtinuta poart! numele sampraji'Jiitasamiidhi, fiind vorba de 0 "conjuncpen "cu suport" sau "diferentiata" intre subiect ~i obiect. Pe de alta parte, atunci cand, dimpotriva, samiidhi este obp.nutaprin ignorarea oric3ruitip de "relape" de moin exterior sau mental, prin mmare atunci cfutdyoghinul realizeazii. o "conjuncpe" sau "impreunare" in care nu exist! nici 0 "alteritate", ci este yorba pur ~i simplu de 0 intelegere mistica ~i deplin! a fiintei, atunci el realizea2A "enstaza nediferenpat!", asamprajfliita samiidhi. Daca Uenstaza difereripata" poate fi un "instnnnent" de eliberare doar in m1isurain care faciliteazAinte1egereaadeW.rului ~ pune capat oriclb:ui fel de suferint~, "enstaza nediferentiat~" anihlleazA "impresiile" (sCJI1lSkiira) tuturorfimctillormentale anterioore ~ cbiarblocheaza efectele kannice acumulate ~i deja declaru;;ate prinactivitatea trecutaa yoglrlnului. Intimpulprimuluitipde"enstazA",toate:fi.mcPi1emerrtaIestationeaza,adica sunt "inlnoate", exceptfuld-o pe cea care meditea:zAasupra obiectului, in vreme ce in cadrul "enstazei nediferenpare", orice "co~f3." dispare, ceea ce presupune cl absolut toate funcfille mentale au fost blocate499. In conc1uzie, prin aceast! "enstaz!" se realizeaza a;;a-numita "rupture de nivel", care consta in accederea mistica de la afi la a cunoa~te, de la fiinta la cuno~terea fiintei. Aceasta "experienta" supralogica ~i suprarationala, in care adevarata rea1itate este dominata ~ asimilata. de cuno~ere, conduce in cele din UIm~ la fuziunea tuturor modalit.atilorfiintei.
.,~,,-~-.--,-~,

4.5.4.3. Eliberareafinala i ''puterile miraculoase" (siddhi)


Toate metafizicile indiene, inclusiv Yoga, pun un accent ~'''"'deosebH'''pe~proolema "cuno~erii"-' (jirQjifii) :~Acest luettI' este explicabil daca avem in vedere ca. orlce filosofie indiana pome~ de la premisa caintreaga existent!este impregnata.structura1 de "suferint!" (dukkha) i cn, prin "cunoa~ere", se ajunge, ulterior, laeliminarea 1 1zeIoracestei suferinte, urmat!de eliberare8.:;,'spiritului:'. Suferlnta- um~ nu se datoreaza vre~ei pedepse divine, ca in alte religii, nici unui pa.cat originar, ci "necuno~", "ignorantei" (avidya). tnsa nll este yorba de orice ignoranta, ci de ignoranta provocat! de necunoa~erea reala. a "spiritului", 0 ignorant! care ne face sa-l confimdAm Cll experienta psihomental!, care ne detenninasaconferim ''ins~iri'' acestui principiu etem ~i autonom, care este spiritul. Avem de-aface, in mod evident, cu 0 ignora.nta de ordin metafizic. De aceea, anibilarea ei nu se poate realiza dec!t printr-o cuno~tere de ordin metafizic: Aceasta cuno~ metafizica il conduce pe ascet pana in pragu1 ilurninarii, adicapana la "intuipa" mistica a adeWratului sau "sine". In general, cuno~ de sine este finalitatea UI1l1B.rit! de foarte multe dintre metafizicile indiene, cbiar dacli fiecare dintre acestearecomanda o cale proprie pentru atingerea ei. I I Aa cum s-a putut observa, sistemul Sarpkhya recomanda ~ealizarea eliberarii exclusiv prin gnoza, pe cand Yoga consi~era indispensabile asceza ~i meditatia. !n viziunea ambelor sisteme, suferinta uman~ i~i ~e originea in iluzie (maya); datoritn ei, omul confunda viata sa psihomentala (senzatii, perceptii, ganduri etc.) Cll spiritul, cu Sinele. EI nu conentizeaza. faptul cn cele dona realitAti sunt absolut autonome i opuse, intre acestea neexistand declit relatii iluzorii, mt:rucat experienja psihomentalanu aparpne spiritului, ciNannii (pralqtz). In viziunea acestor sisteme, stanle de co~tiint! sunt simple produse "ratinate" ale substantei primordiale (pralqtz), aflata la baza lumii fizice ~i fiintelor vii. Intre experientele psibice, obiecte ~i fiintele .

'ca

498. Vezi Yoga-Siitra, III. 1I. 499. Cf. M. Eliade, lstoria credinlelor.. II, pp. 68-69; idem, Yoga. Nemurire# libertate, pp. 76-77; J. Filliozat, op. cit., p.85.
It ,

198-

-.~'-.''"~"''''

-lntiia.Belit!ie--s..tilosofle-..

d --Jlimluitmiuhau""complexul opozilillor"
SOI

199

vii exist! doar diferent:e de grad.fu schimb, intre starile psihice ~Sihele in viata", pentru ca nu mai intretine nici 0 rela;ie cu lumea El nu mai absolut exista diferenteontologice: cele douA apaqin unor moQuri t.raiete sub constrangerea timpului, ci in afaraacestuia, intr-un fel de S02 .>;~;:- -~Zent etern, intr-o etemitate continuA distincte ale fiintei. I Po1rivit ambelor sisteme, "eliberarea" se produce inmomen~-"~~~-~::: -.....- '" ,,"!" .._ - Toate filosofiile,tehnicile ascetice ~i contemplative, misticile in careacest adevi\r a fost inteles, cAnd adeptul respectl\ri _ indienei~ipropunvindecareaomuluidesuferintaexistenteiintimp. con~tientizeaza, spontan ~i brusc, adevaratarealitate, imperceptibila Solutia propusa. de acestea este "arderea" sau "conswnarea" efectelor pana atunci. In acel moment, spiritul ~i-a reci\patat libertatea sa kannice ~i anularea, in acest feI, panA ~i a ultimului gennen al unei vieti primordiala. Astfel, conform Sa..rpkhya, eliberarea intervine~can_d .. viitoar:e~JJIl,W dintre.mijtQ~J.~._4ea, ','consuma" reziduurile karmice ~i respectivul incepe sa stapaneasc! temeinic cuno~terea esentei ~i a produce eliberarea din ''prizonieratul'' timpului este tehnica formelor substantei primordiale (praJq#) ~i alegilor care-i directioneaza "reintoarcerii in Ul1Il!", inscopul de a-~ cuno~ existente1e anterioare S03 evolutia Sistemul Yoga sustine ~i el, la nIDdul sau, aceastA cuno~re ~i a reveni la starea primordial!, atemporal! ~i pura a substantei primordiale, dar confera valoare doar tehnicii Este vorba, practic, de un ''parcurs inapoi" (pratiloman, "in contemplative, care ar fi singura capabila sa reveleze experimental raspar") pentru a ajunge la origini, la prima existent! care, "izbucnind" soo autonomia ~i atotputemicia spiritului . . in lwne, a decl~attimpul, ~i a atinge acel momentparadoxal dincolo S04 de care timpul nu exista, pentru ca nimic nu se manifestase inca Ca atare, Yoga lui Pataiijali i~i propune abolirea oricarui tip de experient! provenite din eroarea logica ~ cbiarmetafizica, inlocuind- "_"~7~' '~Este limpede ca semnificapa ~i finalitatea acestei tehnici vizeazi\ reintoarcerea in timp ~i redescoperirea punctului de plecare care, in o cu 0 "experienta" enstatica, suprasenzoriala ~i supraraponala Prin "intuitia" contemplativa, prin samlidhi, ascetul yoghin trakcende fapt, coincide cu cosmogonia. A retrai vietile anterioare ~i a Ie intelege inseamna, in primul rand, a consuma efectele karmice acum\,\late in definitiv conditia umana,. izvorat! ~i consumat!in suferintR, obtinand in final libertatea totaIa. El realizeaza enstaza vacuitatii totale; de~du timp, adica "a arde pi\catele", intreaga swna a actelor comise sub se de orice continut senzorial sau structura intelectuala, yoghinul imperiul ignorantei (avidyii). Mai important este faptul ci\ ascetul contemplativ accede la inceputul timpului ~i patrunde in starea de dobnde~ 0 stare neconditionata, care nu mai este pura "experienta", ci pur ~i simplu un fel de "revelatie", intrucat nu mai exista nici 0 501. Cf. mai pe larg R. Godel, &sai sur l'experience liberatrice, Paris, 1952. conexiune Intre co~iinti\ ~i lume. Intelectul (buddhz) ~i~a incheiat 502. Cf. M. Eliade,lamgini i simboluri, pp. 70-113. misiunea; de acum, el se retrage, se indeparteaza de Purusha, de' 503. Cf. Yoga-SOtra, Ill, 18. spirit, ~i se reintegreaza in substanta primordiala (prakrti). Sinele 504. Vamadeva, autorul unui foarte cunoscut imn rgvedic, afinna despre el insu!}i: "aflandu-ma In materie. am cunoscut toate n~terile zeilor" ($gveda, IV, ri1:mane liber, autonom, contemplandu-se exc1usiv pe el ins~i. ~a 27, 1). Krishna spune ca el "cuno~tea toate existente1e" (Bhagavad-G ita, IV, numita "con~tiinta umana" este suprimata, ea nu mai functioneaza, 5.). Or, a!}a cum arata Mircea Eliade. "cel car~ tie este eel care-~i amintete componentele ei resorbindu-se in materia primordiala (pralqti). inceputul: mai exact, eel care a devenit cont~mporanul nll.iterii lumii, cand Y oghinul realizeaza eliberarea; el se con:-:U>orta asemenea unui ''mort e~i~tenta ~i Tirnpul s-au manifestat pentru prima oara. Vindecarea radicalil a
500. M. Eliade, Yoga. Nemllrire # libertate, pp. 24-25. sJ.lferintei existentiale se obtine tacand drumul inapoi pdnil la iludtempus initial, ceea ce implica abolirea Timpului profan". Vezi M. Eliade, Mituri, vise i mistere, ed. "Univers enciclopedic", Bucure~ti, 1998, p. 44.

,~"

..

100

.~ .... -.- ~ImlI8';Relfgie-Iftlosofie" ..

.':;' .."

mulsau'complexul'opozitiUor"

201

non-temporalitate, acel prezent etem care a precedat experienfa temporall intemeiatl de prima existent! 1l1ll8I1Adecazuta Mai exact,

:=~au:n.:~~~~~~~-. ~~~~S~=.:n~~~~leacestomSI4,

... ..j..... ...... .. . . " . .. . ........... .. . ....... . . .

poate face invizibilS12, devine binevoitor falA de toate celelalte creaturi, dobande~ forta unui elefant, percepe tot ceea ce este subtilS13, asC1.l1lS

tIllllAnon-temporalitatea, eJiberareadecon.strangerea timpului. ~ acest Dupa cum putem observa, Yoga pretinde "rezolvarea" mai lucru presup~etranscend:reacondi~~! ~ ?~~ui:e ~i.revenireala .- 1----~r~ecUnoscutelo:pe care ~fa~.medi:mamod~~cA nu le starea necondilIonatA, antertoam clklerii m timp ~ Clclulw exIstente1orS05 I au Identificat. Tocmm de aceea, tot mai multi cercetaton se mtreaba, Spre deosebire de SiiJpkhya, Yoga afirma existenta unui~~- I , cuironie,lace-arputeafolosieforturileomuluideinlldeastlzi,din Dumnezeu,ISvara ("Domnul',). To~i, ac.estISvara nu este creatorul 'moment ce Yoga a glsit raspunsullatoate problemele existenfe~. K Klostermaiel) I 0 este foarte mtransigentin ac.eastl privinfl, subliniind lumii, intruca.t cosmosul, viata ~ oamenii in general sunt opemmateriei primordiale (pralqtz). EI este mai degraba un "Dumnezeu" suigeneris ca in biografiile ~i autobiografiile yogbinilor sunt relatate nenu:marate al yoghinilor, pentru cl, fl1rl sa mijloceascaln vreun fel mmtuirea episoade ''fantastice'' care, dupa ce au fost verificate, s-au dovedit a fi ac.estora, iI poate to~i "ajuta" pe ascetul care:-l iaca obiect al meditatiei "simple nascociri ~i escrocherii". ~i astazi, caintotdeauna, oamenii de 6 sale sa ajunga la samiidhi. fn opinia lui PatanjalzS , "ajutorul" divin buna credinta sunt asigurati ca ar exista diferip. yoghini posesori ai nu este efectul unei "dorinte" sau al unui "sentiment", fiindclDwnnezeu unor asemenea "forte miraculoase" (siddhz).ln toate ac.estea, afirma nu poate aVea nici dorinte, nici sentimente sau emopi, ci eel al unei~~-;"'""' - ......-..-aceI~ratitor;'ar ptitea fie ~i putin adevar; de pilda, parapsihologia "simpatii meta:fizice"intre Sinele universal ~ sinele individual, simpatie contabilizeazli 0 serle de asemenea fenomene inexplicabile din punct care explicA corespondenta intre structurile lor. E yorba de 0 simpatie de vedere inpfic, dar care in fapt raman incontestabile. Cine a trait care nu face altceva decat sa lege una de alta dona entitap. inrudite. , I mai multi ani printre hind~, aauzitnenl.lIIl&atepov~ despre tot felul de "Concentrandu-se", "meditand" ~i realizand samadhi fall de forte oculte, darn-a asistatniciodata lapunerea lor inpractica. De fiecare un anume obiect sau fata de 0 intreaga clasS. de obiecte, yoghinul data, hind~iacuza "timpurileproaste"in caretraim: oamenii de astliziau dobande~e anumite "puteri miraculoase" (siddhz), anumite "forte" devenit incapabili sa exerseze asemenea "puteri miraculoase" (siddhz), ei oculte507: el cuno~e limbile ~i sunetele tuturor fiintelor vii, el poate StUlt preaneprega.tifi pentm aceasta Oricum, hind~ii au gasit unrefugiu: so 509 siddhi Ieplezintii lIDauxiliarpen1rudesa.v~, darconstituielID "obstacol" infelege limbajul animalelor ,i~i cuno. existentele anterloare , 5IO 5 in rea1izarea "enstazei" (samadhi). e exact cfuld va muri , poate citi ganduri1e celorlalti oameni II , se
505. M. Eliade, Mituri. vise. __ p. 43. 506. Yoga-Swa, II, 45; cf. mai pe larg M. Eliade, Yoga. Nemurire $; libertate, pp. 72-74; idem, Istoria credinleior... , II, pp. 66-67. 507. Pataiijaii Ie descrie pe larg in cartea a III-a din Yoga-Slitra; vezi VibhiiliPiida (UDespre puterile supranonnale"), 1-54, pp. 217-289. 508. Yoga-St1tra, III, 17. 509. Ibidem, III, 18.
51 O.lbidem, Ill, 21.
511. Ibidem, Ill, 19.

512. Ibidem, III, 20. 513. ibidem, III, 24. 5I4.lbidem.1Il,25-27. 515. Ibidem, III, 28-33 etc. 516. K. Klostennaier, Hinduismus. pp. 264-265.

202'

'iDdia';''Religie'~I-mosofie''''.:.l.---BiDduismul'sau"'CompJeml opoz1tillor"

203

4.5.5. Vaiseshika
, . "!'

519. NotlUnea a/man de alCI desemneaz! monada vItal!, sInulara lUljiVa In jainism ~i purusha din Siimhkya, ~i nu trebuie confundata cu iitman din Upani~ade, Bhagavadgilii sau Vedanta. Vezi H. Zimmer, Filozojiile Indiei, p. 413,nota11. 5~0. Rene Guenon, Inr;oductio~ gene:~le ['etude des doctrines tindoues, Pans, 1930, p. 237; H. ZImmer, ibIdem, IbIdem.

a sistemului. Probabil ca sistemul ii are originile in perioada prebudista. De~i existamulte similitudini de detaliu intre budism ~i Vaiseshika, .~t.~!l (~~nas.);.~?cal~~~~~~,!~n:~:?-~~ ~uloarea,~~, -q-t I l~~~' tofw1i intre acestea exista 0 deosebire fundamenta1A, in sensu!,ca mirosul, pipAitul, m.mwu!, intinderea, inwVlduahtatea, coneXlunea, . invatatura budista contesta "lucrurile in sine" ~i incearca sa expbce toate fenomenele in baza unui conditionism universal separarea, prioritatea, posteritatea, cuno~terea, bucuria, suferint:a, dorinta, aversiunea ~i voinfa,; c) mi~carea ~i actiunea (karma); d) (pratilyasamutpiidal 22 , care face ca acestea sa se dezintegreze paua asocierea (siimiinya); e) diferents. sau separarea (viSe:;a); ~i f) inerents. ce nu inai ramane nirnic din ele, in vreme ce VaiSeshika sustine existents. real a a Iucrurilor.In fme, exista 0 deosebire foarte mare intre cele (samaviiya), adica "relapa intima care unegte substanta cu atributele ei ~i este ea ins~i un atribut al substantei"S2 . Sistemul filosofic in sine dow doctrine privind conceppa despre cauzalitate. Filosofia VaiSeshika ~i-a luat numele de Ia categoria a 5-8, vise~, "diferenta" sau mmanepeliniatradiponaIaarea1ismului:filosofic,.incatinamnnitepuncte 4'separare". Alp comentatori de mait:fu,:zi~QAuga 1~;J;lce~..Q~ ;;aptea.;.!.-.._ ,~, s-ar putea face 0 paraleIaintre ideile lui KaJ;iida ~Aristote[. categorie, non-existents. (abhiiva), pentiiica in veacw al VI-lea d.Hr. Filosofia VaiSeshika promoveaza, dupa cum spuneam, un fel sa apara consemnate chiar zece asemenea categorii. Ultimele trei de atomism, in genu! celui profesat de Democrit. Exista chiar pareri categorii sunt: potentiali tatea, non-potentialitatea ~i generalitat~a'l care incearcA sa acrediteze ideea caKaIjida s-ar fi inspirat din filosofia F oarte interesant in anex.area acestor ultime categorii este inserarea atomista a lui Democrit, de~i cercetarea critica n-a putut oferi nici un unor categorii "negative", cum ar fi non-existenta (abhiiva): fel de probe evidente in acest sens. Oricum, este evident ca cele dow "Non-existenta apriorica nu este ve~nica, pentru ca ea se contrapune sisteme au puncte comune in continutullor. Conform VaiSeshika, toate produselor substantelor, insu~irilor ~i activitatilor. Non-existenta lucrurile cu care intram in contact prin senzatii ~i perceptii nu sunt 517, tn afm de Kada, autorul mai este cunoscut ~i sub numele de Kaaabhak4a continue, ci discrete, nu sunt "unitati", ci compuse din particule infime, ~i Kaaabhuj, taate aceste trei nume lDsemn.nd "m.ncll.tor de atomi", probabil 0 inseparabile, dar clar distincte unele de altele. De aceea, lucrurile sunt porecl~ Jegatli. de faptul c~ sistemul atribuit lui este 0 doctrinll. atomistll.. produse ale procesului de devenire, ci nu eteme. Elementele 518. R. Garbe, VaiSefika, in : J. Hastings (ed.), Encyclopaedia 0/Religion primordiale, precum pamantul, apa, focul ~i aerul sunt partial v~nice and EthIcs: vol. ~Il, New Y~r~ 1928, p. 569. ... .. _ ~ i artial tem orale. Doar eterul este absolut etem. Atomii eterni ~i

Autorul Iegendar al filosofieiVaiSeshika este considerat Kada~!.~ ~i, se presupune, ca el a trait cfuldva intre anii c. 200-400 --.-:~~" 518 Tratatul sau, VaiSeshika-Siitra, distinge in natura ~ase d.Hr. categorii (padiirthas), ~i anume: a) substanfa, (dravya), constituita ' din pam8?t, apA, foc, aer, eter, timp, spapu, spirit (iitman)S19 - ~i

posterioarA, non-existenfa, asociativa i non-exi$enfa, absoluta sunt e~e, fiindca elenu sunt anu1ate de substante ~.a.m.d Non-existenta riabmuanu estenici v~canici temporala"S21. Dupa cum se poate vedea, aceasta doctri:na este fundamental

pluralista,diversitatea~idistinclialucrurilorfiindcaracteristicadebaza

c:.

~ p. p 521. Vaiseshika-Stitra, II 10.

o'

,.522. Cf. intre altele: B. C. Law, The Formalion ojthePratilyasamutpiida, in: Iildian Historical Quarterly, Calcutta, 32, 1956, pp. 261-264; Thera Narada, Kamma or the Buddhist LaW o/Causation, in: B. C. Law Volume, II. Poona, 1946,pp.158-175.

.204"

, ,'"- . - .... ,~., .... IDdia-.-ReHgie'1i filosofte ,- .-.

-. --Binduismwsau. "complexuJopozitJ.ilor"

20S

indivizibili, suntultimele fundamenteale lucrurilor. Dad\~i ei arfi divizibili ii dispare orice fel de a~ament sau non-a~8l1J.ent fata de ceva. !n la infinit, atUnci fiecare lucru ar fi constituit dintr-un nU1118r infinit de , momentul in care suivine adevm:ata cuno~ere in privinta lui iitman, , particule ~i nu s.-ar mai putea explica de ce dilatarea diferitelor Iucruri respectiv atunci cAnd cineva intelege c! acesta este diferit de toate '.- ""'..... " 523 .11 . este dlfentii . ' ._ fonnele care 1 se confer! ~l ca, potriVlt naturii lor, topatman-ii sunt la fel, omul acela se elibereaza practic de orice egocentrism ~i de orice in acceppunea acestei doctrine, exist! nentlIl'Wati litmani care nu pot fi deosebiti decAt pe baza "difererilei" (viSe{il)Specifice fiecaruia fel de activitate egoista. Totu~i, omul 0 bi~nuit nu poate percepe aceasta distinctie dedit cu I in conceptia Vaiseshika, ordinea traditionaU1 (dharma) nu ajutorul actelor, ~or etc. specifice fi~a Doaryoghinul poate ~.:-~il~__:'_ poate decAt prelungi ciclul kannei ~i reincamArilor (SQlflSlira). Doar percepe aceasta distinctie in mod nemijIocit. A'tman-ul este etem ~i inmomentul in care inceteazadharma, poate incepe mo~. Rezultatul atotprezent. Cu toate acestea, gandurile, sentimentele ~i actele unei fapte merituoase nu este niciodata v~nic ~i, cu atAt mai pup.n, 0 sUI'S! de bucurie. Inclusiv Brahmii, creatorul, nu are parte de 0 bucurie volitionale ale unui iitman se reZUl11! la organismul fizic cu care el este unit in momentul respectiv. "Cuno~terea" (jfiiina) este doar un etema, dupa ce a desav~it actul creatiei, pentru ca aceasta va accident allni litman, nu ~i natura lui, fiindca in tirnpul somnului degenera, va trebui distrusa de catre Siva, pentru ca apoi sa renasca, :Bira vise nu este prezenta nici un fel de cuno~ere. Tot la feI, sa fie reconsacrata, inmomentul in care s-aprodus absorbpauniversului in cauza primordiala. Dharma nu-l poate conduce, deci, pe om spre sentimentele ~i vointa sunt ~i ele simple accidente. tn acest sens, "fericirea ve~nic~i". Singum cuno~terea (jRiina) adevmtei naturi a "spiritul" nu este ceva substantial;'ci pur'fi&idcl1tal. Ratiunea (monas) ,,.,_,"'''C' ' atribuita fiecarui iitman este doarun instrument al acestuia, el nu scoate lucrurilor 11 poate conduce pe individ spre eliberarea finaUi (mok!a). la lurninanimic nou din sine ~i. Pe de alta parte, conlucrarearatiunii Dharma ~i adharma Ii configureaz! omului pe parcursul exist;entelor sale un fel de "destin" (adma, "invizibilul"), iar acesta intretine ciflul este indispensabiH1. In mod consecvent, in filosofia Vaiseshika, karmic ~i constrangein pennanentaiitman-ul sararnana prizonierul "eliberarea" (mok$Q) este perceputa ca 0 stare de de~are a atman ului de orice atribute. Nu este vorba de 0 stare de ~a-zisa "fericire" unei existente corporale. Trupul este sediul placerii, iar unificarea litman-ului cu "destinul" autoasurnat prin karma ~i roadele acestora, supraadaugata, ci de 0 stare de izolare a acestuia de toti ceilalti factori adie! trupul, insea.rnna reincamarea (sa.rpyiira) ~i implicit indepru;area de aderent!, de a~arnent fata de ceva, care I-ar transforrna in propriul sau prizonier. Eo stare in care afQst1nmscendatiiinclusiv cuno~ de eliberare (mok!a). Din moment ce "autodestinul" (adr~ta) sMa Spiritul nu poate fi liber ~i fericit dedit atunci cAnd se regase~te in consurnat, dispare ~i ciclul reincarnarilor. Din aceastaperspectiva, propria sa natura, cand sMa de~at de orice condiponari exterioare, mok!a din sistemul Vaiseshika se apropie foarte mult de sernnificatia cand s-a debarasat de orice fel de atribute. Nirvii1)ei budiste. Vaiseshika-Siitra il exclude pe Dumnezeu din acest sistem. Activitatea dirijata de sentimentul propriului "eu", al propriei Substantele sunt eterne, mi~carea lor este anihilata de un principiu existente se fundarnenteaza ~i este cauzata de ignoranta (avidya.). Atunci cand omul inte1ege e! lucrurile sunt irnpennanente, ca nu sunt impersonal etern (adr$f4). eu toate acestea, filosofii Vaiseshika de dedit combinapi diverse de atorni ai unor elemente separate, acestuia rnai tarziuintroduc in aceastafilosofie unDumnezeu v~c, omniprezent ~ omniscient, cBruia Ii este atribuita ordinea mul1iplilor atorni in univers
,.,.~"," .. .I/A.:l,r~"'~'-;... ~:J.",'i~;!'~'''' .:r.r~~"""':-C~'.~"w.~.",-t"':';,",,:"""'~""':'"'''""'~'_''''''''-'-_''''_'~'''''''':'''.......,N,;;.~

" . " . ..

523. Cf. K. Klostermaier, Hinduismus, p. 271.

206"

""India. +Rcltgie'p'ftlosofte'--'-

:~:t,:'-Hinduismuhau","Complexul

opozitillor"

207

~i mi~c&ile lor. In pofitla acestui fapt, Dumnezeul revendicat deatari filosofi este mai degraba un Dumnezeu"pensionar", similar~lUDva Dwnnezeului de~or, carecreeazAh.unea, ii impregneazAanumi~legi, --, -."-,._ ...... - dupaicareoabaridoneaztt~Atmanii '~i at6mii nu~i datoreazA existenta Dici unui ISvara, ei sunt etemi ~i absolut independenp.. ISvara se distinge -, - de iitman-i prin faptul eli nu este inclus in eic1ul devenirii eosmiee. El prescrie lurnii legile dupa care sase conduca, darnu se implica inmersul __ .__ ~steia Pur.~i simplu,:'el intoarce eeasu1 ~i-l1asAsAmearga" 524.
I
I

4.5.6. Nyiiya
AI ~aselea darsana c1asie este Nyiiya, in fapt un sistem de logiea atribuit lui Gautama, autorul tratatului Nyiiya-Siilra, redactat probabil in anul150 td.Hr. s2s , dar eel mai sigur efuldva intre anii S26 200-450 d.Hr. . In general, Nyiiya prezinta multe asemanari eu "-"'~""''''''''filosofia Vaiseshika in ce prive~te doctrina atomista, cosmologia ~i psihologia, dar abordeaza in special probleme de inta logicii. De altfel, Nyiiya inseamna literal "corect", 1n sensul de "gandire corecta": reguli de gfuldire ~i maxime.logica, epistemologie. Jrnportanta deosebita a sistemului consta in criticaaproape desav~ta a prmcipiilor epistemologiei. Nyiiya este studiati pe mai deparre ~i in zilele noastre ~i abordata ca 0 disciplina filosofica indispensabila chiar acolo unde sistemul Vaiseshika ~i-a pierdut de multa vreme din importanta Noua ~coala de logica, cunoscuti sub numele de NiivaNyiiya, se rezuma astazi, in cele mai multe cazuri, la probleme de critica epistemologica. Clasicile Nyiiya-Siitra ale lui Gautama se bucura in continuare de consideratie in abordarea unor probleme ea suferinfa, spiritul ~i eliberarea. Oneat de abstraete ar plirea discupile pe diferite teme ale filosofilor acestui sistem, este foarte evidenta
524. Cf. H. Zimmer. Filozojiile lndiei, p. 415; K. Klostermaier. Hinduismus. pp.273-274. " .. 525. R. Garbe, Nyaya. in: J. Hastings (ed.),op. cit. vol. IX, p. 423. 526. A.a. Keith, Idian Logic andAtomism, Oxford. 1921, p. 24.

seriozitatea cu care ei pun aeeste probleme epistemologice. Desigur, ei nu sunt primii care se apleaca asupra principiilor epistemologiei, .ctsba aveminvedere abordarileu~ce inaceastlimaterie. Nucleul logicii (tarka-siistra) ~i al "artei dezbinarii" nregasim deja in dialogurile upaniadice, unde in foarte multe situatii se opereazA eu argumente evident logice. Oricum, Siilrele lui Gautama utilizeazAo tenninologie epistemologica dejaexistenta ~ precitata. Aceasta tenninologie este folosita inca ~i astazi in lumea logicienilor adepp ai Nyiiya din India Aceasta filosofie revendica patru surse ale cuno~: a) perceptia (pratyak,:;o.); b) inferenta (anumiina); c) analogia (upamiina); d) marturia credibila (sabda). Inferenfa, eel mai credibil mijloc utilizat decuno~filosofica, estedetreifeluri: a) inferenta de la cauza la efect (p iiruvavat); b) inferenta de la efect la cauza (se,:;o.vat); c) rationamentul de la perceptie la principiul abstract (siimiinyato-d~ta). De asemenea, sistemul Nyiiya admite trei cauze in procesullogic: a) cauza materiala sau inerenta (upiidiina-kiirapa, samaviiyi-kiiraI;Kl); de exemplu, in cazul unui covor, cauzamateriala o reprezinta firele lui; b) cauza fonnala sau noninerenta (asamaviiyi kiiraQa), in cazul covorului amintit, aranjarea i innodarea firelor lui; c) cauza efectiva sau instrumentala (nimitta-kiira1;la): uneltele tesatorului. Practic, avem de a face cu un silogism care are cinci componente: a) propozipa (pratijna)- de exemplu, pe munte este un foe; b) cauza (hetu), pentru care muntele fiunega; c) exemplificarea (dr$tanta): unde e fum, exista ~i foc, ca de pilda in vatra casei; d) recapitularea cauzei (upanaya): muntele fumega; e) concluzia (nigamana), adica existi.un foe pe muntele amintitS27 F oarte interesant este, insa, faptul ca sistemul Nyiiya nu abordeaza principiile logicii exc1usiv de dragullogicii, ci de dragul ."elibe'rarii" (mokV.). Acest fapt confer! tratatului Nyiiya-Siitra 0 ya.J.oare deosebita. Logica este, din acest punct de vedere, in prlmul
I

527. H. Zimmer, Filozojiile Indiei. pp. 414-415; cf. Rene Guenon, Introduction .... pp. 226-227; R. Garbe, ibidem, ibidem.

II

"~T'
..
:'~...~2.,;~

208

'lndia;'-Religie-~I"filosoFte-

j..-..--"Bmduismul-sa8;;'Complexul opozitiilor"

209

rand 0 cale de eliberare; ea i~i propune relevarea distincfiei dintre adevAr ~i eroare, a metodei care poate conduce direct spre adevAr. In rnornentulin care cinevaa reu~it si1 se de~eze de tOfi factorii '--""-"~'-ca--;izatorrde'eroare' (siiferlnti:1l8itere;activitate etc.), aflafi intr-o perfecti1 succesi une inversi1, acela va atinge mok$tZ. Perceptia (pratyk{i:l), prinladintrecelepatru smseale cuno~ in viziuneaNyaya, este cuno~rezultati1clincontactul simtmilorcu - -obiectulrespectiv; eaeste determinat.a~ inex:primabili1in cuvinte. (anumiina) este cuno~care presupune percepfiain sine ~i este de 1rei feluri: apriorici1, aposteriorici1~ ceareaHzaffi pe bazalucnnilorcomune. Analogia (upamiina) este cuno~erea unui lucru ca 0 consecinfi1 a C1.Jl108$erii altui lucru,similarlui ~ dejacunoscut. Marturiacredihili1(sabda) reprezintA confirm area clin partea unei persoane demne de incredere. Obiectele cuno~erii logice, corecte, sunt unni1toarele: iitman, trup, senzatii, obiectele senzatiiIor, intelect, spirit, activitate, eroare, ren~, ."A..,....:s kiii1'1U:z7SUfermtA ~i'elib'effire: EIi1:,emreaabsoIuta.este mok{i:l. CunQ8$erea diferitelor obiecte nu are alt scop decat acela al de~i de acestea, ~i anume printr-o distinctie Iogici1~ reala. Analizafacuta. deNyaya, pomindu-se de la premisa "dubiului" asupm realiti1tii, relevi1 foarte evident rea1ismul critico-epistemologic al sistemului in sine. Sunt analizate cauzele indoielii, ~ incat filosofii acestui sistem se contmpun scepticismului general budist, care invoca faptul cli ornul nu poate cuno~e nimic Cll certitudine. Certitudinea logica a cuno~ exclude orice dubiu. Dubiul existadoarin cazul in care fundamentul cuno~erii este nesatistacator. De altfeI, filosofia Nyii~a polemizeaza in'principal cu budismul, dar in special cu ~coala 528 Sunyaviida, cu adeptii nihllismului indian . FilosofiiNyiiya contrapun scepticismului budist realismullor critic ~i incearci1 sa.-i dezarmeze pe budi~, folosindu-se chiar de argumentele acestom privind doctrina despre ''vacuitatea'' (siinyatii) universali1 ~i imposibilitatea cuno~rii

Inferenra

adevaratei realitAtiS29 Scopul Nyiiya este tocmai tlCeIa de a demonstra cli printr-o cuno~tere adevmti1 a realiti1pi se poate realiza ins~i eliberarea (mok#iCl). ExceptAndu-i pe filosofii avizap, probabil ci1 cititorul european de rand D.liva acorda (, atenpe prea mare dFtalii10r foarte sofisticate ~i cercetarilor deseori pedante ale ~1ii i\YiiYa. Multe lucruri in aceastli privinti1 pot fi cunoscute doar de ci1tre del ce stap.ne~ tmdipa filosofiei indiene, dialectica cu budismul ~i practica herineneutici1 indiana. inace~ timp, lnsa., 1rebuie tinut seamade faptul ca ~i in India existi1 0 ~coa1i1 critici1 de 10gici1, ci nu doarun ~algam de curente mistice. Studiullogicii (tarka-siistra) reprezintA ~i in India un studiu la fel de popular sau impopular ca in orlce altA parte. Vnul dintre tratatele cele mai scurte ~i cele mai populare de logica studiate inciiastazi. in anumite facultap de filosofie din cadrul unoruniversitAp este "Tarka-Bhli.:;a" alluiKesavaMiSra (1344-1419 d.Hr.). El se adreseaza, in general, studenplor mediocri, care doresc sa se inipeze intr-o oarecare masum ip sistemul Nyliya. o notA aparte a $colii Nyliya, dar ~i a VaiSeshika, 0 reprezintli existenta lui "Dumnezeu" (ISvara), pe care n-o descoperim in alte sisteme indiene. Acest "Dumnezeu" are un caracter teist, dar nu este consicierat totu~i creatorul materiei. Aceasta conceppe este prezentatli in Kusumiiiijali a lui Udayana (c. 950 d.Hr.)53o ~i in alte lucrari aparutemai tarziu. Spre deosebire deISvara al yoghinilor, "Dumnezeu I" Nyliya posedaatributele ato~tei ~i omnipotentei, care-L ca1ifica pentru guvernarea universului. El se distinge de spiritele individuale prin faptul cli EI este lipsit de atributele care conduc Ia subjugarea celorlalte spirite in ciclul reincamarilol3 I ScolasticaNyiiya dezvoltli
529. Cf. Fr. J. Streng. Emptiness. A Study in Religious Meaning, Nashville- New Yak, f967, p. 80. 530. R. Garbe sustine ca tratatul ar fi aparut prin 1300 d.Hr., dar aceasta data este cu certitudine prea tarzie, intruc!t una dintre lucrArile lui Udayana este datafa pe la 984 d. Hr.; cf. M. Wintemitz, Geschichte der indischen Literatur, vol. Ill, Leipzig, 1905-1922, p. 466; H. Zimmer, Filozojiile Indiei,p. 415. 531. Cf. E. Garbe, Nyaya, in: J. Hastings (ed.), op. cit., vol. IX, p. 424.

528. cr. Ch. Moore, Philosophy and Culture East and West. East-West Phylosophy in Practical Perspective, Honolulu, 1968, p. 432.

~.

210
I

.India~Re1igie~iruosofie .

"-' -1-
-.
\

. Bindu.lsmul sau "complexulopozitiDor"


I

211

inc1usiv 0 doct:rina a "harului".livara sprijinaactele omului, insenSUl cl1 ~ atunci cand omul acponeazA, meritul este in primul rand allui ISvarq, Jar cand ISvara nu intervine, fuptele omului nu aunici un e f e c t . ' ....'''''''-~-.--._"' .._ ........ _-.,..-", Se vorbe~te astazi foarte multdespre divergentele existente intre g3ndirea extrem-oriental~ ciclica, ~i g8ndirealineara ~i silogistica occidentala. Cu toate acestea, trebuie subliniat ca filosofii Nyliya gandesc abstract ~i absolut logic. Dupa cum s-a putut observa, acest ._ ,....sistem ne demonstreaza ca, in ciuda oricarui tip de mistica sau ateism mistic, ~i in India logica este logica ~i contradicpa este contradicpe. Desigur, e yorba pur ~i simplu de logica, ci nu de religie, dar corelapa invocat!de logicieniintre gandirealogida~ "eliberare" (mok{;a) este absolut evidenta Perceppa obiectiva a adevarului, efortul depus pen1ru identificarea exact! a criteriilor epistemologice, pentru distincpa intre adevw- ~i eroare, intre cuno~ ~ non-cuno~, IqJrezint! premisa oricarei religii adevllrate, care nu se rezu.m.a la simple sentimente, ci ,.."""....-_'" vizeaza adevaruI in plenitudineasa. De aceea, nueste 0 p~ i.ntfunplare ca, ineade lainceputurile sale, crenismul ~-a cliutat 0 amnne justificare filosofica ~i 0 constructie epistemologica, pen1ru a putea raspunde la problemele fundamentale oricarei religii. Contradictia este indispensabila oricarei religii, iar religiile Indiei utilizea.za criteriile Cfpistemologice tocmai in acest scop. Inclusiv cei ce au sistematizat tllosofia Vedanta, au recunoscut importanta deosebita a sistemului Ny'aya, straduindu-se sa clarifice pozitia lui critico-epistemologica, inainte de arecurge la toate speculatille lor superioare. Regulile logice confera gandirii adevarata libertate, libertatea det~arii de eroarea initiala. Este foarte evident, ca orice eventuala teologie cre~tina de o~ie indiana nu poate face abstracpe de filosofiaNyaya- Vaiseshika. Logica este 0 componenta a filosofiei, care nu poate fi subordonat! S32 decat in foarte miea ~udi. timpului ~i mentalitatilor aparute Ramanand consecventi principiilor logicii in general, se considera ea ar trebui sa fim recunoseatori filosofilor Nyiiya, intrucat
532. Cf. K. Klostennaier, Hinduismus, pp. 278-279.

I I

ace~ia - intr-un alt context - garanteaza 0 biectivitatea adevaruIui ~i

rea1itatea cuno~ existentiale. in momentul in care ~i rea1itatea obiectuaIa este protejata, se poate discuta ~i reflecta mai departe: oricine ~tie realmente ce afirma ~i pentru ceea ce este responsabil. Epistemologia Nyliya are ~i ea 0 funcpe eliberatoare, daca avem in vedere fantezia supralicitata, spiritul sectar ~i emotivitatea iraponala a S33 unei mari paqi din hinduismul mai vechi sau mai nou

4.6. Mist;ca bhakti


Oferta religioasa propusa de literaturaDharmaSiistra satisface amt necesitatile spirituale ale omului de rand cat ~i pe cele ale ascelilor pomip in eautarea adevarului. Ea i~i are, to~i, limitele ei, pentru ea se adreseaza doar barbatilor dinrandul celor trei clase sociale superioare. Este evident ca sistemele filosofico-religioase amintite erau cli de eliberare accesibile exclusiv unui segment redus a1 populatiei indiene. Spre deosebire de acestea, doctrina bhakti se adreseaza tuturor categoriilor populapei, inclusiv femellor ~i celor din iiJra. Scopul ultim al acestei doctrine este tot eliberarea (mok{ia), dar aceasta nu este dependentii de acte sacrificiale complicate sau de speculatii abstracte. Conform acestei invatMuri, ceamai bunii ca1e spre eliberarea din ciclul infinit al reincarnariIor consta in iubirea devoponala (bhaktz) s34 fata de Dunmezeu Este adevarat ca credinta intr-un Dwnnezeu personal apare uneori chiar in cateva dintre Upani$adele mai vechi, dar primul text patruns in totalitate de bhakti este, totu~i, Bhagavad-Gitli. Ulterior, aceasta doctri.na va fi dezvoltata pe mai departe in literatura puraniea

castas

533. Ibidem, p.279. 534. Bhagavad-Gitii, Xl, 53-55: "Nici prin Vede, nici prin ascezA, nici prin danii ~i prin sacrificii, eu nu pot fi vUut precurn m-ai vUut tu. Insa, printr-o dru-uire unica., 0 Arjuna, eu pot fi eunoscut astfel, vUut cwn sunt cu adevw-at, ~i cuprins ... Cel care sa.vAqe~e faptele intru mine, rna. are pe mine ca ultim seop, dffillit mie,liber de inlantuire, fiUii urn. pentru toate fiintele, acela merge .Ia mine".

,....,

212'
~i in rnulte lucrrui

"lndia~

ReUgie--p'-fUosofle-'

., *
"l,",' "-,,,.;of.
I
... .l,.

'

."

...

1""',1'

.
-BinduismuJ S8.tt"complljXUlopozitfilor"

" 213

sectare, bhakti fHnd considerata treptat de catre . numeroaseie secte hinduse drept mijlocul cel mai eficace pentru dob8ndirea eliberarii. _~-=_w, In acceptiunea bhakti, orice om trebuie sa-~i indeplineasca toate indatoririle (dharma) dit poate de bine, adica sa se achite de absolut toate obligatille ee-i revin potrivit statutului grupei sociale sau castei cm-eia ii apartine prin~. Prin wmare, preocuparea eentrala ___.a fiecaruia trebuie sa fie aceea de a acpona totdeauna de~t de orice interes pentru rezultatul propriilor fapte: "Savar~e~te deci fapta ce trebuie tacuta, rnereu dewrins (de ea), caci ornul care taptuie~te desPrins ajunge la eulme" 5. Fire~e, nu este vorbade acele fapte in sine, care ereea:za efecte kanniee ~i sarpsiira, ci de dorinta de rasplata ra! ' act al omnlU1 536 Aceasta nu presuptme care ,. msote~e " me gen once inactivitate ~i pasivitate absolutA, ci d~ de rezultatul faptelorin sine. In principiu, aceasta inseatnna ca, indeplinindu-~i indatoririle ce .""",,,,,,,, i revin, ornul de rand poate spera in realizarea eliberlirii. Chiarun om riu se poate elibera daca se daruie~e lui Dumnezeu, intrucat iubirea (bhaktz) fata de Durnnezeu 11 va conduce repede pe calea cea dreapta. Bhagavad-Gitii recornandli pe rnai departe sacrificiiletradip.onale ~i alte acte sacre, dar cu conditia ca acestea sli fie savar~ite tarli vree dorinja de rlisplata. De asemenea, ctmo~erea (jniina) este acceptatli ~i ea ca mijloc de realizare a eliberarii. Daca eineva rnediteaza asupra lui Brahman ~i experiaza identitatea sa cu acesta, se socote~te ea el ajunge de asemenea la Dumnezeu. To~i, pentru ornul obi~uit este dillcil slirneqiteze asupra lui Brahman, acesta fiind prea abstract pentru el. De aeeea, Bhagavad-Gitii recomanda bhakti ca Q metoda mult mai accesibila pentru dobandirea elibernrii. Cu toate acestea, orieine poate folosi ~i cunoa~terea ea mijloc de conternplap.e a adevaratei
535. Ibidem, III, 19. . 536. Ibidem, III, 30-31: "ineredintindu-mi mie toate faptele, cu mintea la sinele Suprem (adhyiitman), fiind fiirA dorinte ~i lipsit de gilndu) "at meu", luptA, seApat de zbuciumul tndoielii. Oamenii care urmeaza aceastli invAiAtura etema a mea, eu crediniA ~i tar! sa cArteasca, aceia se elibereaza de fapte".

...

fiinle a lui Dumnezeu ~ accede astfella eliberare.(mok{tl). Orieum, in viziunea Bhagavad-Gitii, ceamai bun! metoda de eliberare mmine bhakti. Aeeasta invatarura, care se adreseaza oamenilor din toate straturile sociale ~i ofera posibilitatea de a'seelibeia;capa1A insa in acel~i timp un pronuntat caraeter mistie, 0 mistica accesibila doar celor avansafi din ptmct de vedere religios, ascetilor daruiti realmente lui Dumnezeu: "Astfe~ ti-amim~tCun~care-imaitainididec3t (Oliee) taina... Asculta, inca 0 data, supremul meu cuvant, eel mai tainic dintretoate.... Acest (cuvam) nutrebuieim~tvreodataeelui care nu e ascet, nu-i daruit, care nu-i in ascultare, care cmt~ impotriva-pli',s37. Eliberarea nu poate fi obp.nu1A decat prin devotamentul ~ciosului hindus:fat! de "Stapanul Divin" ~i prin "indurarea", printr tmanume ''hat' pe care acestai-l conferliinscbimbul actu1ui devop.onal538 ''Dumnezeul'' acesta, care confera "indurare" ~ eHberareacelui "daruit" nu este tmul impersonal, Brahman-ul tara atribute, ci "Stapanul" sau "Sublimul" (Bhagavat) personal, eel ce se adreseaza oamenilor ~i Ie
imp~dinpropriasaiubireS39.FaptulcaBhagavad-Gitiiaxninte$e chiar de intrarea ascetului intr-o brahma-nirviiqa ~i de transfonnarea

acestuia in "Brahman',540 presuptme similitudinea ulterioara cu mistica Vedanta. Dar, doctrina propriu-zisa a eliberarii din Bhagavad-Gita nu estenicidecum 0 misticaaidentimtii, ci 0 mistidiimanenta. Sufletul nu se contope~e cuDumnezeu, ci devine ~ al sa.u54I
537. Ibidem, XVIII, 63-67. 'I 538. Ibidem, XVIII, 61-62: "SUipanul Divin sta in laca$ul dininima tuturor , fiintelor... , la el s~ eauti adapost, eu toata fiints ta. 0 Bhiirata. Prin indurarea vei dobAndi liniitea suprema, locttl eel ve~nic". I 539. Ibidem, XV1ITI, 65-66. 540. Ibidem, V, 24: "Numai eel care are ferieirea Uluntrica, bucuria Hluntrica, preeum ~i lumina lAuntriea, aeel yoghin devenit (una eu) Brahman, ajunge La stingerea in Brahman (brahmanirviiQa). 541. Ibidem, IX, 29: "Eu sunt la fel pentru toate fiintele; pentru mine nu-i (nirneni) pe care sa-I plac sau sl1-1 urasc; cei care mi se dl1ruiese eu dragoste se afla in mine, ii eu rna aflu in ei".

214
I

... ....... .'"-. ,---,--".,,_.,., .'''''mtHa;;"iteti.gie'' IrlilOSOfiI!'.. """"'::t:


A~a cum reiese din Bhagavad-Gita, este foarte probabil ca

..--BinduismuliI8u"oomplexulopozitWor"

215

autorul poemului sa.fi eunoscutteamade un anume "Deus absconsusl". i Arjuna il invoeli pe Krishna sli-i penniti1 sli-l contemple ulrtoata st:ra1ucirea sa diviIm, iar acesta Ii dArui~ un "ochi divin" ~ Ii permite sli-l eontemple in intreaga sa infinitudine ~i maiestate. !nsaArjuna este eople~it de teama fatli de aeest Dumnezeu care i se reveleaza in diferite ipostaze, pe care nu Ie mai poate percepe, ~i 11 implora sli i se -542 '.-'" chip antropomorfic 0 b' redescopere sub ace1 ~l l~nUlt -,~- ~-.' , Credinta mtr-un Dunmezeu eliberator de nat:urA personaIa se eorelea.zl1 totodata eu conceptia despre 0 nemurire personala a sufletului. Viata ve~niea nu semnifica pentru practieantul bhakti contopirea eu infinitul Brahman, ei venirea ill ~mapa Stapanului divin543 , realizareapkii depJine care este in acesta 44, etema saI~luire 545 ill prezenta lui Cel eliberat de ciclul reincarnarilor va avea p~ie pentru totdeauna de prezenta lui Dumnezeu, p~ie pe care respeetivul 0 experiaza inca din timpul existentei sale aetuale de pe pamant546 Este yorba de un fel de pregustare a ve~nieiei inca din timpul acestei viep. AceastA ca1e de eliberare este accesibila, dupa cum spuneam, membrilortuturor castelo?", dar i adepti!ortuturor cultelori religiilor: "Oricare ar fi forma (divinitatilor) pe care fiecare adorator dore~te sa 0 venerezecucredinf1i, euSWltcel care ptme infiecineaceacredintaneclintita. Unitprin acea credintA, el ~ imbunareaacestei (divinitati) i-~i atinge dorinteIe; eel care i Ie implin~ (insa), eu sun1',548. Cel ee nutrete eredinta deplina in bunAtatea lui Dumnezeu, eel ee ~i-a gasit eliberareaIn Krishna, nu-i va abandona nieidecum
542. Cf.lbidem,XI,3, 8,10,23. 543. Ibidem, IV, 9. 544. Ibidem, VI, 15; IX, 31. 545. Ibidem , XII, 8. 546. Ibidem, V, 19. 547. Ibidem, XVIIll, 45-46. 548. Ibidem, VII, 21-22.

acti vitatea profesionala, fie el brahman, militar, agricultor sau sclav, ei dimpotriva va aetiva pe mai departe In mijloeullwnii, dispunand in .pl~4e 0 foqa interioam mult mai mare declitinainte. Inclusiv mili1a:rul, . care este obligat prin ins~i natura profesiei sale sa ucida, nu-~i va simp perielitata eliberareadobBndit!, fiindca doar trupul poate fi ueis, . . ~A__ ufl tul . 549 . dar ruel~s e nemuntor;'' Desigur, Bhagavad-Gita - eel mai popular poem a1 Indiei
.. _",~"iluStreaza p.!tclepUl!.9~t~.rnlab.2h:lL1!!!~!iC}.a.lj9-Rgy.J~~:y'9tiona1e (bhakti) de doua milenii ineoaee. To~i, mistiea bhakti eapati1 un accent ~i mai preponderent mlucrareaBhiigavata-Purii.r;Ja, denwnita pe seurt Bhagavatam. Ea se apropie foarte mult de Vishl)U-Pura.pa i a fost redactata probabil prin secolul al xm-lea d.Hr. A fost tradusa mca de timpuriu din limba sanscritam diferitele dialecte indiene. Este eonsideratiica un fel de "Biblie" a eredineio~ilor lui Vishnu-Krishna, ca 0 carte foarte apropiata de sufletul a mai bine de 200.000.000 de indieni. Aceasta luerare eu caracter mistie se caracterizeaza in special prinmonoteismul ei elar, corelat cuzeul Vzshnu. Reg8.sim aiei sintagma upani~adiea a unitatii dintre Unul-Totul,ldarintr-o fonnaabsolut personala. Vishnu este zeul unie, creator, eliberator ~i desav8ritor, dar el se reveleaza In diferite ehipuri, in unna avatarurilor cArora se supune, nu doar 10 aceastAlume, ei 10 toate eelelalte lumi. Toate aceste ehipuri sub care apare zeul izvorase din a~a-numitul "joe" (lila) in care Vishnu ii manifesta bueuria ~i iubirea sa ve~nica. Fiinta sa eea mai profunda consta din iubire, care se revarsa In sufletul credincio~ilor S50 8m ~i de aeolose reintoaree spre existenta ~i spre fiinta sa eternl1 .
:.-.... ~":'f,~"'''"I':"Z-' ' .. ""--,;.,,, "","
~".,.",

,-

549. Cf. Ibidem, II. 37~38: "Ucis, vei dobandi cerul; traind. vei avea parte de pitmant. Deci. ridica-te. 0 fiu al lui Kunti, hotlrit pentru luptA. Fa.cind egale fericirea eu suferinta, c~tigul cu pierderea, victoria cu infrangerea, fii gata de lup~!; a~a nu-ti vei atrage pacatul". 550. Cf. Bhagavata-Purii{1a, IX. 4: "Bhakta SUIlt inima mea, iar eu sunt inima acestor bhakta, ei nu cunosc altceva in a:fil.rt\ de mine, iar eu nu cunosc altceva in afara de ei"; cf. Bhagavad-Gita, IX, 4-5.

~ ...'~~,
~'1f~:~

.'

216

India. Religie $i .mosofie

Limbajul predilect al acestei mistici a iubirii este rugaciunea, care are drept obiect exclusiv pe Dumnezeu, comunicarea in iubire cu e15S1 Din perspectiva fenomenologiei religioase, 0 caracteristica foarte importantil a misticii bhakti este invocarea numeltrl divinita~i, fie prin simpla rostire aacestuia, fie prlnintonarealui pe fond muzical 52. btrucat adeppi acestei mistici nu acoma nici 0 valoare speculatiilor ~i modalitiitilor traditionale de meditarse, s-a ajuns la aceasta mistica a numelui, lajapass3 ~i laniimakrtan 54. In viziuneamisticilor bhakti, numele in sine expri:ma ~ fiintacelui numit; in bazadoctrinei despre mantre, numele actionea:zAprin el~, prln intermediul numelui se poate realiza orice. Astfel, se cunosc litanii cu 0 mie de nume ale lui Vishnu (sau Krishna), dar in practica zilnica adeptii bhakti se rezuma doar la cateva dintre aceste nume, pe care Ie invoca sau Ie cantii in permanenta. In anumite ~ezaminte bhakti exista sute de oameni ang~ati sauplatip. In acest scop, care canta in cornumele lui Dumnezeu, pe fondul unui acompaniament de timpan i t:ambal: Hare Krishna, Hare Rama, Hare Krishna, Radhe-Syam, Radhti Govinda, Gopa/a Krishna etc. Exista chiar oameni care cantil acestenume pe drumsau pe camp, in vreme ce alpi se aduna cu anumite ocazii festive in case private, practicand impreuna niimakirtan laanumite ore din zi sau din noapte. Fire~te, invocarea numelui divinitatii (niimakii'tan) in mod repetat ne aduee aminte, in primul rand, de "rugaciunea lui Iisus" din mistica cre~tina rasanteana., in care practica invocani pennanente a numelui lui Iisus conduce, in final, la unirea ascetu1ui cu Hristos insu~i. In mistica bhakti, numele invocat trebuie sa exprime divinitatea
551. Bhiigavata-Puriil)a, VI, II. 552. Bhagaviin ("SublimuI") este numele cel mai frecvent utilizat pentru a-I defini pe "Sti1p.nul" (/Svara), "Domnul", rnspiindit in intreaga Indie de Nord ~i folosit chiar de populatia care nu acceptli in totalitate regimul castelor hinduse. in schimb, Vishnu-PuriiJ)a incearcli sA rezerve acest nume exclusiv pentru zeul Vishnu. Vezi Vishnu-PuriiJ)a. VI. 5. 553. Japa semnifica. repetarea continua., respectiv a numelui lui Dumnezeu sau a unor anumite mantre 554. Niimakii'tan inseamnl1 ciintarea repetata., in comun, anumelui lui Dumnezeu.

t
I

-Hinduismulsau "complexul opozltlilor"

217

suprema; ascetul trebuie inipat in aceastil tehnica de catre un guru ~i saduca 0 viatA sfDnta AceastAmisticAaccentueaza insa in mod special dif6rife'oorespUiid"diferitelor"sfere" ~i trebUiealeaSa de fiecare datil melodia corespunzatoare sferei respective. Fiecare melodie este socotita 0 esenta vie, care capata vial! in sfera proprie ei ins~i. Hind~ii desemneaza cu placere cre~smul ca 0 forma de bhQkJi, dar 0 considera peaceastainferioaracomparativ cu complicata lor bhaktimarga. Desigur, exist! similitudini aparente de doctrina., cumarfi invBfAturadespre "bai-", "iubire", "daruiredesine", '~ezeu , '1personal", dar cu toate acestea bhakti i iubirea lui Dumnezeu din cre~tinism se deosebesc categoric. Bhakti este doar in aparerlta 0 fonna de altruism, pentru ca in fond ea nu inseamna alteeva decat ate simp cople~it de 0 emope estetico-erotica. Se e foarte bine ee oroare au cei mai multi dintre adeptii bhakti fata de imaginea lui Hristos eel rastignit Iubirea lui Dumnezeu din crenism1rebuie sase materializeze neconditionat in iubirea fata de aproapele, altfel ea este falsa. Bhakti nu cunoa~te 0 asemenea complementaritate.Intr-adevar, exista un anume tip de slujire a aproapelui ca 0 premisa a bhakti, dar ea nu-l vizeaza pe semen in accepp.unea crena propriu-zisa, ci rezida pur ~i simplu in implinirea unei prescripPi pozitive dupa reguli pozitive. Dat fUnd faptul ca bhakti se bazeazA exc1usiv pe emop.i de ordin subiectiv, ci nu pe reguli objective, se constata 0 divizare pennanenta aspiritualitapi indiene in nemnnamre secte; in India coexista pennanent mai multe zeci de incarnari ale acelei~i divinitati, intr-o concurenta acerba. Pe de alta parte, prin faptul ca Dumnezeu este reprezentat prea concret, respectiv avand 0 forma foarte ex acta a trupului, 0 anume culoare a pielii, 0 anume imbracaminte ~i diferite podoabe, se ajunge chiar la devalorizarea notiunii de Dumnezeu in sine, se substituie lui Dumnezeu rea1mente 0 simpla statuie.
cntareamelodicaamnnelui,cuinimacurat4~pJinadeiubire.Melodiile

I ~

'-~ ...
";",

'''::/'
,

'

..,: ... ' p,':"'","


.",,,,

218~'''~''"--''"'lndia;'Religie'ifUosotie'~''-1Jindui:smulsau'~comflexul

opozitillor"

219

5. Hinduismul post-cIasic. Secte i miciiri hinduiste deja rolul parteneru1ui femininal Fiintei Supreme, ca un fel de contrapol ';" ~Jui Vishnu sau Siva, ca foq,A activ~ propriu-zis~ i creatoare a umversului. Partial, tantrismul este reacpa extrema la sistemul dualist Bazele hinduismului, ideile i idealurile sale principale~ s-au -', ." conturat deja in perioadele mai vechi ale acestuia Evolupa ulterioara ----;., - - - vedantin: carnaiizarea; materializarea desAv~i~ a cWi de eliberare, ca 0 contrareacp,e laspirituaiizarea des~vBr.}i~ propus~ de Vediinta. a religiei hinduse, ineepnd cuperioada post-epi~~i panamai incoace, I a fost ~ pe de 0 parte, de aparipa unornoi forme de religiozitate--+- .. ......... -- .. '. Fundamentul filosofic al tantrismului ~i saktismului se afl~ in ~i de largul spectru .sectar din ~ di~eritelor curente reli~oase~ iar I. . " filosofia SiiJpk}tya: purusha ~i pra/qti, eele dow principii primordiale, "j_sunt determinate in mod evident in funcpe de sex, iar Upani$adele pe de al~ pm:e de !-till~enlel~ vemte dm partea unor culturt st:rain~, cum ar fi cea lslannca ~l cre1:ina. atribuie aparilia lucrurilor unirii sexuale a lui Brahman eel divizat in ,.c; k' do~fiinlepolaresss,Pralqit,principiulfeminin,reprezin~materia 51 ,:,a tzsm-tantrzsm ;;fc~=l~ ';J:~lX fiinte1 'ul recepti'Va, CJ.wa,cauzasumb..x J.i:lpnn10rWi1laatuturor or,temel existenlei lor, fundamentul non-libermtii, al tendintei spre decAdere. Hinduismul contemporan poarm ~i asmzi amprenta unor idei saktiste i tantriste. Literatura SaktisUi ~i tantrisUl este foarte vasta; a C~d se realizeaza personificarea lui purusha in Siva i a lui prakrti fost tipmt relativ pUlin din aceasta, ~i cu atat mai pulin tradus. Ea inSc;kd, se atinge de fapt fondu! doctrinei tantriee. Zeita (deVJJ este forta reprezin~ acea parte a hinduismului, care r~ane pe mai departe lui Siva; doarunitcuea~ prinea,Stva devine activo Ca principiu cosmic, inconjurati de mister ~i pe care hind~ii sunt foarte putill-diS~i 'sl{i ".~c...!~:: ............,..., ca"femeie','; ca "mama" cosmi~ Sakti este fortadecisivii a universului. puM la dispozitia strainilor. in acelWii timp, ea este acea parte a Centrul cultului zeitei, nwnim de asemeneaKiili sauDurga, hinduismului care ramane aproape inaccesibil~ ralionamentului ~i se afl~ deja de multe sute de ani in statui Bengal. In fonnasa superioara, cultul Saktist al zeilei nu se deosebe~te prea multde bhakti consacra1A analogiilor, pentru ~ Saktismul ~i tantrismul nu se fundamenteam pe rationalitate ~i intelect, ci pe dobandirea unei cunoWiteri absolut lui Vis-hnu,cumentiuneacainloculuneifiintemasculineestepromovata concrete, de natur~ senzoriala 0 flint! feminina.. Intr-o fonna curenm ~i inferioara, Saktismul identificA Originea literaturii tantrice ramane inca necunoscutii. ExisUl divinul cu sexualul. in Upani~ade, eel ce dore~e sa ating~ Absolutul 0 face prin cuno~tere (jniina), prin efort spiritual ~i abstractizare, in cercetatori care 0 considere rezultatul unor influente din Chaldeea, dup~ cwn tot la fel de bine al1ii socotesc c~ ar fi un import din Tibet. literatura puranic~ prin bhakti, prin daruire personal~ ~i devotionala Cea mai plauzibil~ p&ere ar fi aceea ca Tantra nu sunt altceva decat unei Fiinte divine personale, iar in saktism prin atingerea principiului evolutia in timp a unor idei ''tantriee'' existente deja de foarte mulm feminin, de cele mai multe ori nu ca foqa spirituam sau abstracm, ci printr-o unire sexual~ concretii. DacA Yoga ~i sistemele sale colaterale vreme ~i permanent in India. Este vorba de cultul zeitelor-mame ~i al unor forte feminine, foarte putemice inc~ din perioada dravidiaOO a i~i propuneau ca scop izolarea spiritului de trup, In vederea unei anwne ''fericiri''spirituale,intantrismsepetreceexactcontrariul:identificarea Indiei, de practici magice prezente deja in Atharvateda, de p~~li.na cu senzualul, absolutizarea sexualului. in sistemul vedantin, preocuparea mistico-realii fa~ de trupul omenesc din Y6gQ, de perfectionarea unormijloace mecaniee auxiliare pentru atingerea unor :materia reprezint~ marea "iluzie", pe cand in tantrism es~e marea stari superioareetc.In literaturapuranicaseaccentu~foartemult 55 f ' . . I 5 . C . M. Ehade, Sacrul 1 profanul, pp.147-148.
~''it,:,

220

. ---India; ReHgle-af.ffIosofle

'~1Dndulsmulsau-'"complexul opozltwor"

221

implinire, sensul existentei ~i mijlocul de unire cu Absolutul. In Va trebui sa lasam sa decida cercetatorii daca montarile mitologice Upani$ade,'finalitateaestepatrundereainluminainfinitAacuno~erii sau cele de psihologie ne pot descoperi adevaruri ~i 0 anume imateriale, in timp ce pen1ru literatura tantric! este p!truriderea in '. ... '. .. . inte1epciune inc! necunoscute. Oricum, tantri~tii acrediteaz! intrinecimea profunda a concretuiui, in sfera cauzelor-pnm~ordr8Ie~"-~" ,,,,,,,,.,c"""'oonvergentele"concretetntre microcosmos ~i macrocosmos, ei sunt con~i cli prin "accederea" concret! pe adevArata "lungime de unda" instinctuale. Pentru intreaga tmditie a "~" (jffiina). eliberareaeste , T' in trup pot intra in contact cu 0 sferli superioam, ~i anume intr-un mod conditionat! excIusiv de spirit, in vremece in tantrism "materia" (pralqtz) . devineunrel de divinitate, ei i sesubotdaneaminc1usiv''Sinele'' Absolutului. foarte concrete '~i acest lucru nu se realiz~ in opinia lor, doar prin . . '., fn fapt, nu putem face 0 distinctie c1amintre Saktism ~ tantrism,--''':':'':=I::~~ seXua1itate, ci ~i prin intennediul mantrelor. Fiecare divinitate (deva) intrucat intre cele dona curente sectare exist! muite similitudini ~i i~i are propria sa mantra, iar experimentatorul se atI! in slujba trupului convergente. Deosebirea principal! lntre ele consta in faptul ca, in eteric al divinitatii respective. Silabele ~i tonurile nu sunt nicidecum saktism, devlsau sakti este venerat! ca Fiinra Suprema, pe cand arbit:rare;elesunt''tonul''realitatiiperceputedeciitrecelprogresatinactul tantri~tii nu sunt doar adepp. ai acesteia, ci ~1 ai filosofiilor Vediinta ~i deinitiere, tonul princareinipatulintmincommrlunecuRealitateasuprerna. SaIPkhya, ba chiar simpli agnostici. Pe de alta parte, saktismul se Dincolo de orice, finalitatea doctrinei tanmce este unirea celor regase~te excIusiv in spapul hinduist, in vreme ce tantrisrnul poate fi dona principii diametral opuse, Siva ~i Sakn, in propriul trup. in general, se spune ea Sakti doarme sub fonna unui ~arpe (kundalinJ), dar ea hinduist, budist saujainist. To~i, intrueat saktismul ~i tantrismul converg in foarte multe privinte, terminologia folosita in cazullor nu"'--:~~~:":"'" ''''~~,,:c''poate fi trezitaprin diferite tehnici yoghinice, dupa care se deplaseaz! cuno~e marl diferente. printr-un canal median (su~m.Qll), penetreaza mai multe calera ~i Literatura tantriea se preocupa in mod preponderent de COtpul atinge nivelul cre~tetu1ui capului (sahasriira), unde saI~luie~e Siva, 56 omului. De altfel, divinitaple ~i eliberarea omului se eoreleaza foarte cu care se une~te. Dupa cwn subliniazii Mircea Eliadi , unirea strans eu trupul. 0 buna parte din anatomia tantrica i~i g!se~te cuplului divin in interiorul propriului trup conduce, intrun feI, la fundamentele in literatura up~icl1. "androginizarea" yoghinului ~i implicit la unirea tuturor contrariilor. Foarte semnifieativa este invatatura despre eele cinci "straturi" T extele tantrice amintesc, astfel, de unirea unui mare numar de ']erechi ale trupului ~i despre "caile de conducere" (nli ifis) a energiei sakti in de contrarii": unirea dintre i (ii ~i pi1)galii , cele don! filoane mistice, trop. Se afinn! c! ar exista 35.000.000 de nli (liS-uri, dintre care care simbolizeaza Soarele ~i Luna, dintre cele dona sufluri prli.ck ~i paisprezece ar juca un rol special. Confonn psihologiei tantrice, ar apana, dintre prajiUi - mtelepciunea, ~i upiiya - ~locul de a 0 atinge, 5S dintre siinya - vidul, ~i karu1)li - compasiunea exista, de asemenea, in trupul omului ~ase "cakras" in fonna de lotus, 558 respectiv anumite puncte nodale ale principalelor nli(iiS-uri. Speculand mai departe, Mircea Eliade afinna ca 9atorita acestei coneilieri a contrariilor Ia toate nivelurile vietii ~i COI1tiintei, Probabil cli tocmai in acest punct se plaseaza suportul acestei yoghinul respectiv experiaza anihilarea dualit!tii, transcende lumea
doctrine, de altfel foarte confuze: ~a cum in Upani$ade pfu1ile trupului erau eorelate cu componentele spiritului, tot lafel aeum anumite stari, 556. M. Eliade, Mefistofel .# androginul, pp. 11 O~) 11.
~iri, virtuti, instincte ~ emopi suflet:e, atribuite in detaliu diferitelor 557. Cf. Hevajra Tantra, II, IV, 40-47; II, IV, 32; apud ibidem, p. 11 ) .
Parti ale cotpului, sunt localizate in anumite Iocuri aletrupului omului.
558. M. Eliade, Mejistofel.# androginul, p. 111; cf. idem, Yoga. Nemurjre Ii
libertate, pp. 222 sq.

222'"
i

. '-' . . ~. "'~
. .

",;ndhr~-Religte-Ji'fllOSOfteM---:t-.'~-mndWsmul au
. . .

"eomplexul opozipilor"

223

fenomenala. EI atinge starea neconditionatA de libertate i transceIidenta, o anume identitate de pikere (samarasa), 0 experienta parad~aa unirii perfecte. In viziunea anumitor ~li tantrice, starea de sam(i;.asa JX>ate fi atinsaInai aleS prin'riii:dthiihti;utrireaSexuaIarituaJa, l?i presupune-'"" "opprea." sau ''blocarea'' celortrei fimctii principalealeomului: respirajia, ejacu1area i g.ndirea...""' ...-._-_...... Trecand peste aceste speculatii, insa, este Iimpede ca multe lucrwi din tantrism sunt absolut perverse i respingatoare.De pilda,_.=.. ~_:.~. ~a-numitu1 ritual sricakra, care are Ioc doar noaptea i la care nu au acces cei neinitiati, ca i multe alte ritualuri similare, in cadrul cm-ora principalele "mijloace de eliberare" sunt consumul unor bauturi halucinogene ~ imperecherile la intAmplare, nu pot:fi admise de ca1Ie nici un om cat de cat decent. Prostul renume al Tantrelor nu este tara temei. 0 mare parte a lucrarilor tantrlce relateaza cu 0 deschidere inexplicabila despre tot felul de obscenitap, incercand sa Ie confere un fundament mistic. Ceea ce ~ocheazain primul rami este faptul ca astfel<;c- de obscenitap se vor chiar nucleul tantrismului, respectiv caleade acces spre Fiinta Suprema. Expresiile bombastice i misterioase utilizate in aceasta privinta nu pot evita perversitatea in sine. Exista secte tantrlce care se dedau la tot felul de practici deosebit de respingatoare: adeptu lor Iocuiesc in locurile de incinerare i I a cadavrelor, mananca i beau folosind cranii umane, poarta asupra lor excremente umane i practica toate felurile posibile de perversitap sexuale. Ei pretind ca in acest mod vor atinge adevm-ata stare de eliberare. Cel eliberat, spUn ei, nu trebuie sa fie dependent de absolut
nimic,sanuurascaisanusetearnadenimic,sanuse~ezedeabsolut

nimic, sa seplaseze dincolo de oriceprincipiimorale i conventionale. "Placerea" (bhoga) i "eliberarea" (mukti) reprezinta principiul cAiauzitor al acestor ~ecte tantric.e. Dar impresia generala pe care 0 lasa tantrismul i saktismul este una dezarinanta i penibila. ~ fond, aceste curente promoveazAun existenpalism absolut negativ, o cadere in haullugubru al existentei, in moarte, in degenerare,'iIl

lumea instinctelor i in sferanon-spiritualului. Avt;?m de a face in acest Caz cu 0 ''mistica a moqii", mai neobi~uita decat tot ceea ce a putut crea fantezia Evuiui Mediu. Este yorba de 0 stare de lipsA de orice spenmta, de devierea in1I-o clirectie tot mai indepartata de adevarata eliberare. in fapt, amt de postulata "libertate" tantrica are cevadeosebit de infiorator in sine, pen1Iu ca nu este altceva decat 0 libertate a inumanului. Deseori, tantrismul este aproape demonic i dezgustator. Exresele ~peiversitat:i1e sexuale~ ideritificareaAbsolutuluicusexualul, jertfeleUlIlatle aduse inca~ astm ocazionalin centrul Indiei, suntdovezi concludente in acest sens. "leila", nimicitoarea~i ingrozitoarea setoasa. de sange, pretinde viatA i sange pen1Iu toate aa-zisele binefaceri ale ei, socotindu-se ca fertilitatea pamantului trebuie stimulatA prin omucidere. Relap.a dintre sexualitate i omucidere este foarte ciudatA, ca ~i aceea dintre "pUicere" l?i "fericire", care se constituie in tema fimdamentala ~i in izvorul Saktismului i tantrismului. Cea mai bizara societate de omucidere cunoscuta de umanitate, respectiv acei thag, apela la acest ritual tocmai pentru a fi pe placul zeitei; inainte de a sav~i acest act, ei 0 invocau pe zeita (devi). Oriceomucidere (anmnite cercuri savar~eau sute de omucideri) reprezenta 0 jertta adusa zeitei, un fel de "serviciu divin", in acceppunea respectivelor secte tantrice. Din nefericire, toate acestea ne demonstreaza in mod clar Daunde poate ajunge, in1I-un anume context, irationalitatea ~i perversiunea unei pseudo-religii. 0 atare pseudo-religie conduce pennanent spre infemuri tot mai profimde, spre indepartarea constanta nu doar de ceea ee este divin, ci i de uman. K Klostermaier 559 este de pArere ca tocmai aici sWiiluiesc fortele intunecate ale distrugerii complete a divinului ~i aumanului.

5.2. Vislmuismul ~i sivaismul


. Miciirile hinduiste cele mai cunoscute, care aduc in primplan dnstirea unei singure divinitap, in detrimentul altorn, sunt vishnuismul
559. Vezi K Klostennaier, Hinduismus, pp. 250~251.

.:&~

224

. "lndia"';- R-eligie"1i-filosofte" ...

---:-t-..
- -r

~ Bindulsmul

sao .,complexul opozijlUor"

225

~i sivaismul. 0 mare parte dintre sectele hinduiste aparute in decursul timpului poartAin mod indiscutabil 0 ampIentA visbnuistA sau Sivaista. eu toate acestea, in ciuda faptului camulti refonnatori s-au st:raduit foarte mult' sir atrRgacat maJ mUlti 'adepti de" paitea ideilor lor;>sa':~i faca catmai accesibil acestoramesajul propri~ to~i un n1.l1llBrrelativ mic dintre ace~tia s-a aliniat unei secte sau alteia. Toate sectele asemenea celorlalte grope hinduse, recunosc Vedele ~i literaturasmm: In pofida acestui fapt, existAanumite lucmn sectare speciale (Samhitii,~ A'gama ~i Tantra), care au 0 semnificape deosebit!, foarte concret!, pentru viata reIigioasa a sectelor. In general, fundamentarea unci secte presupune 0 initiativa personal!. De regula, sectele vishnuiste fac referirelaoperioadiistorica,intimpcepromotoriicelorsivaisteraman pe mai departe anonimi sau legendari. Fundamentul teoretic al celor mai multe dintre aceste secte este 0 doctrina care i~i are orlginile in sistemele filosofice "ortodoxe". De pild!, sectele vishnuiste se simt foarte apropiate de Vediinta c1asica, pe. cang cele sivaiste pastreaza o legatura speciala cu sistemele Nyiiya, Vaiseshika ~i Yoga. Factorul cel mai semnificativ pentru evolutia sectelor vishnuiste este, lara indoiala, bhakti. Dimpotriva, sivaii pun un accent mult mai mic pe bhakti. De asemenea, cultul vishnuist eSte mult mal moderat deedt eel sivaist AstfeL vishnuismul nu practica sacrificille sangeroase, iarriturile tantricejoaca pentru acesta doar un rol absolut secundar. .h . 5.2 . 1. S ecte VIS nUlste
5,2.1.1. BhiigaVata "(adoratorii lui Bhagavaf', ai lui Vis.hnu) sunt adeptii unei secte care i1 adora pe Vishnu in ipostaza sa de reincarnare sub chipullui Krishna. Scrierea lor sacra este, in primul ranq, Bhiigavata-PuraQa, datata prin secolul al X-lea in general, ei
urmeazadoctrinaluiSQJ)kara~invocaincultullorcelecinciprincipa1e

5.2.1.2. P iincariitra
A

divinitati hinduiste. Bhiigavafii sunt pomenip deja in izvoare provenind din secolul al II-lea i.d.Hr. Oric~ nu este limpede dac! bhiigavafii din acea pe!ioada reprezentau chiar 0 denumire pentru adeptll unei secte vishnuiste, sau daca aceasta ii viza pe vishnuiti in general.

Inca din vechime~ al!turl de bhiigavap, apare 0 alta grupare de adepti ai lui Vishnu, adeptii Piiflcariitra, despre care ni se relateazA in Mahiibhiirata. Acest sistem este prezentat intr-o lunga serle de ., lucmn de sine (Piincariitra-Samhitii), careoferadetallidesprediferili i tenneni religio~i (dharma, bhakti ~i mok{lQ), despre cultul stBtuilor, ... '!"-ceremOnialuri etc. Pe de alta parte, in acest sistem se regasesc nfulte trasaturi tantrice ~i saktiste, un sistem care ~i-a avut perioada sa de glorie intre secolele VlI-IX. Un element fundamental al acestui sistem ilreprezintA doctrina ""lilJa, pe care anumite personaje divine ~ despre care se crede ca ar fi emanat din divinitatea suprema, Vasudeva (Vishnu), 0 coreleaza cu notiunile centrale din filosofia 8iiqJ/chya (prak#i, manas, ahaqJkiira). Potrivit acestei doctrine, organizarea lumii n-ar fi altceva decat 0 emanatie (snit) a Fiintei care trece in domeniul empiric prin acpunea uneiEnergii (salctz), 0 energie de esentA fe~ iar din punct de vederemitologic conceputa ca solie a Fiintei sub manifestarea sa l~asca. La rfuldul sau, Fiinta sau Absolutul, denumita Vishnu, Vasudeva etc., i~i multiplic! manifestarile (ryiiha) sub mai multe fonne. Initial, emanapa se realizeaza in trei etape.1n cursul celei de-a doua etape, apar arbetipurile de "rea1itiili" (tattva), corespunzatoare "Spiritului" (purusha) ~i "materiei primordiale" (pra!qtz) din filosofiaSiirpkhya. Pra!qtinueste altcevadecat "energia ilUZlel .." (mayasa - -. kti:'\ S ultan cU~l.Q.energteapare~l ........~ .....x ..
,/.:un orgaruzarea" (niyatz) care nu are alt rol decat de a se ~eza toate lucrurile la locul lor in timp ~i spaliu. In a treia etapa, unneaza particularizarea, materia.lizarea ~i incorporareain materie ~ in fine, 0 emanat:ie secundara sau "grosiem" (sthiilii). Sufletele (jiva) reprezinta poqiuni atomice din purusha, dar numai in masura in care acesta actioneaza in manifestarea sa universal!. Plasarea acestora e conditionata de unnele fizicel( viisanii) ale actelor lorpsihice individuale. DatoritA involuliei ~i distrugerii cosmice finale, revendicata de sarpsiira cosmic! hindus!, ele sunt obligate sarevina in matca FOOtei manifestate, cufundata atunci

226

.... '1:ndia;"'ReJigie'li"ftJosofie""- '-+--~-'fiinduJsmul' sau "complexulopozitm.or" l-

227

in somn, dar se plaseaza in ea intr-o ordine strict ierarhizatA m:tiiport cu repercusiunile fizice (viisana) ale actelor lorpsihice indivi4uale. De asemenea, dacanu sunt eliberate prin cuno~ere, ele vortrei>w sa -..,,,,,,,,,-.-' se reincameze cu ocazia reorganizArii lumii. Eliberarea ~i identificarea cu Absolutul divin poate surveni prin iubirea devolionala (bhakti), prin indurarea Fiintei supreme, secondate de ritmuri ~i mai ales de formule (mantra), care se imp~esc run esentaformelor divines 60. _ _ _ _ _ _.Nu este.deloc liIn~cumseraportau in perioade1emai vechi adeptii Bhagavata ~i cei Piiiicariitra ~ fata de alpi. Este probabil ca bhiigavalii sa fi fost mai fideli tradipei ~i doctrinei exprimate in Bhagavad-Gitii, comparativ cu adeplii Piificaratra, mult mai consecventi seelor Samhitii vislmuiste. In rea1itate, aceste dow curente i-au pus amprenta in mod indiscutabil, firete intr-o forma diferita, asupra sectelor vishnuiste ulterioare. AstAzi, toli marii teologi vishnuiti considera bhakti drept "-~ ,~irl~mijl()c eficace pentru rea1izareaeliber3rii. AvAnd drept fundal concepliile upani~adice ~i doctrina bhakti, ei incearca sa determine fiinta lui Dumnezeu ~i re1apa dintre Dumnezeu ~i sutletele individuale. Vedanta a exercitat 0 mare influenta asupra unui foarte mare numar de refonnatori vishnuiti, dar nu este vorba de filosofia promotorului acestui mare sistem filosofic, SaQkara, de acel "monism absolut" (kevaliidvaita), caruia adeplii bhakti sa se poata ralia.
5.2.1.3. Ramiinuja

Acesta a trait in veacul al XI-lea ~i dispunea, ca ~i SaJjkara, sistematizatorul sistemului vedantin, de 0 formalie filosofica ~i 0 tenacitate dialectica similare acestuia, dar era superior lui in ce priv~e fotta i profunzimeareligioasa.. D~i initial fusese discipolul unui rnaes1ru al doctrinei non-dualiste (advaita). to'tw1i el a pledat impotriva "expedierii" credintei tntr-un Dumnezeu personal intr-un anume "imperiu" al "iluziei" (mayii). Nesatistacut de monismul vedantin,
560. Cf. J. Filliozat, Filozoflile Indiei, pp. 115-116.

. Riim.iin14aS61 avea sa se consacre, sub influenta credincioilor-cantmep (afoar)tamili din secolele vn..x, mai degrabainvataturii vishnuiste bhakti. EI pledeaza pentru un Dwnnezeu personal ~i nemurirea personaIa, 1ttili zand mmeielogicii ~ exegezascrierilorsacre. Principalele . sale lucran sunt comentariile la Vedanta-siitra a lui Badaraya,pa (intitulat Sr ibha~a) i laBhagavad-Gita, ca i 0 lucrare polemic~ cunoscuta sub numele Vedartha-samgraha. Exista cercetatori care subliniaza ca Sribhii S'a ar fi una dintre hicrarile spirituale cele mai remarcabile pe care le-a cunoscut India vreodata, 0 lucrare in care intalnim reprezentate doua conceptii opuse, dar i complementare: pe de 0 parte, mistica teofanista a acelui Unul-Totul care transcende lumea, este incognoscibil, indefinibil i, in cele din l.llil18., iraponal sau mai degraba supraraponal, iar pe de altA parte conceptia despre acel Absolut personal, rational, iubitor, un Dumnezeu al inimii ~i contiinteis62. eu toate acestea, nici Ramiinuja nu s-a putut de~a completamente de conceptul monist despre Absolut EI a preluat acest tennen pen1Iu a-~i desemna propria doctrina, dar anuantat-o pe aceasta mai degraba ca pe invatatura despre "non-dualitatea distincta" (viSisthadvaita). In conceppa sa, Brahman-Absolutul este "non-dual" (advaita), dar nu in sensul unei Existente absolute:tara atribute, ci ca una caracterizatii prin spirit ~i materie, ambele constituind "structura" Absolutului, "trupullui Dumnezeu". In ceprivetetrupul sall, Brahman serevarsaspre lume. darinsine~ transcende lumea, ramane deasupra acesteia Lumeanu este nici pe departe "iluzie" (miiya), ci rea1itate; eu-l supravietui~ starii de elibemre; omul nu devine identic cu Absolutul, ci realizea.za 0 stare de deplina comuniune personaIacuacesta. Riimiinuja define~e bhakti drept "atenpa pennanentiiasupra Stapanului", care are ca premisa iubireadevoponaIa. Bhakti implica "daruirea" (tyiiga) deplina )~Dumnezeu prinprapatti ("apropiere", "devotamenf').
561. cr. pe larg A. Hohenberger, Riimiinuja. Ein Philosoph indischer des Orientalistischen Seminars der UniversiUlt, Gottesmystik, Selbstverlag I Bonn, 1960. 562. Cf. Fr. Heiler, op. cit., p. 253.

228-

--India. ~Religie~i -filosofle-

, _.

I T'--~Hindulsmul 'San',;comptexul opozltillor"

229

Inv!tAtura lui Ramanzga,desemnat de c!tre discipolii sm drept "Domnul ascetilor" (yatihdra), s-a mspandit ulterior innordul ~i suduI Indiei. In felul acesta, s-a fonnat 0 "~coala nordica", numita "calea '"-'''''~''inaUriutelor'', 'potrivit careia 'eliberarea este posibila doar prin colaborarea omuIui cu "barul" divin, la fel cum puiuI maimutei se agatA de mama lui; ~i tot lafel, 0 "~coaIasudica" sau'''calea pisicilor", potrivit careia omnl se poate elibera exclusiv prin "harul" lui Dumneze~ dupa ----- cum puiul de pisica se lasa purtat in gum de catre mama sa563 Cel mai mare discipol allui Riimanuja, tamilul Pillai, care prime~te titlul de onoare Lociiciirya ("doctor universal"), a accentuat mm tare decat maestrul sau imanenta Absolutului in lUme ~i a a~ezat "devotamentul" sau "apropierea" (prapatti) in punctuI central al evlaviei miStice 564

5.2.1.4. Miidhva
~~'''''''''~',~J_:,~~~..:q-''<~:3-.'rl\

o alta seeta vishnuista este reprezentat! de catre Mtidhva (sec. 65 al xm-leai , probabil initial un adept ~i el al doctrinei lui SaI}kara, dar care ulterior se inscrie pe 0 alta linie. Acesta se indeparteaza de monismuI upani~c ~i devine un fel de protagonist al :filosofiei dualiste (dvaita), relietand contradiq:ia din1re Dumnezeu ~ sufletele individuale. In toate comentariile sale privind Upaniadele ~i alte carp. sacre, Miidhva i~i propune sa elimine conceptele moniste existente in acele lucran. In viziunea sa, Dumneze~ sufletele individuale ~i materia se disting categoric unele de altele, VIShnu fiind "Dumnezeul atotprezent",
563. Ibidem; cf. J. Filliozat, Filozojiile Indiel. pp. 68-70. 564. "!~)coala nordicl1" (vadagalaJ) se orienteazll indeosebi dup~ textele sanscrite ale ~colii, in vreme ce "~coala sudicft." (tenga!aJ) este a~atft. mai cu seam Atextelortamile; cf. J. Filliozat, Filozojiile lndiei, p. 7]. 565. Cf. pe larg S. Siauve, La doctrine de Madhva: Dvaita-vedanta, Publications de !'Institut Franyais d'Indologie, nr. 38, Pondichery, 1968; G. Dandoy, La dt!livrance selon Madhva, in: Revue Philosophique, LXXXII (1957), nr. 3, pp. 318-340.

care dirijeaza intreg procesul cosmic.El ~stabil~caresuflet1rebuie eliberat Doarcel caretrai~ 0 viatlevlavioasa, cinstindu-l peDumnezeu, poate spera in ajutorul barplui lui Dmnnezeu. . De fapt, filoso:fla lui Miidhva pome~te de la notiunea de Absolut din Vediinta, de la Brahman-ul inexplicabil pen1ru om, dar autorizat de textele sacre u~ce ~ intuit de spirituI uman. Propriu zis, Brahman nu este lipsit de calitati'~i semnificatii particulare, ~a cum a:finna promotorul:filosofiei vedantine. E1 nu epersonalizat iluzoriu intr-o realitate practica distincta de Realitatea suprema. Dimpotriva, Vishnu este inzestrat cu toate perfecfiunile, numele sale multiple expri:mB.ndpluralitatea perfeqiunilor sale. In conceptia lui Matihva, eliberarea omului depinde de Absolut, darpretinde necondiponat ~i un efort din partea omului. Este vorba, inprimuI rand, de eliminarea patimilor (vairiigya), apoi cit1stirea (uplifanii) constand in aplicarea a ceea ce prescriu tex:tele sacre, dupa care meditatia (dhyiina) ~ contemplarea (somiid/'ll) asupra unui singur punct, ~i anume Dumnezeu. Acesta este, in fond, subiectul suprem at cuno~terii, dar ~i martorul prin excelenfA. Credinciosul il contempla, de altfel, ca martor (siik?in), tmaa se imp~i din substanta lui infinita ~i inepuizabila, dar avand parteto~i de "harul" ~i indurarea sa566

5.2.1.5. Nimbiirkai Vallabha


Doi alli teologi vishnui~ti suntNimbiirka (sec. al XII-lea) ~i Vallabha (1481-1533). In comentariul sau la Brahma-Siitra, Nimbiirkapromoveaza un ~-numit "monism dualist" (dvaitiidvaita). In conceppa sa, Dumnezeu ~i sufletele individuale constituie 0 unitate, in sensu! ca ele sunt dependente de Dwnneze~ dar nu identice Cll el. r I Sufleteleindividuale Ii ~luiDumnezeu precum valuriletin de mare sau razele solare de soare. In plus, sufletele nu sunt, ca in viziunea lui Ramiinuja, simple moduri (prakara) ale Fiintei unice, pentru ca. starea
566. VeziJ. Filliozat,Filozojiilelndiei,pp. 76-77.

I
230

II I
ui!IDDul

231

_,~___

,,,,.,',,'"

lor de distincpe Ie confer! 0 mai mare individuaIitate decat 0 considera Ramanuja. Tot la fel, Nimbarka admite - spre deosebire de acesta ca exist! 0 distincpe mai radica1a intre materia spirituala (cit)~::ciite e Wl agent de percepp.e ~i pIacere, ceanonspiritualli (acit), care e obiectul perceppei ~i placerii, ~i St!pmul (/ivara) absolut, care nu e 0 entitate impersonala, ci poseda dimpotriva un eu ca ~i sutletele individuales67. Vallabha sau Vallabhaciirya nume~ propria sainvatArura suddhadvaita ("monism pur"), propovaduind unicitatea lui Brahman pur, necondiponat ~i necontaminat de "iluzie" (miiyti). Spre deosebire de SaI;ikara insa, el sustine ca lumea neinsufletita (prapaiica) ~i sutletele individuale sunt reale ~i Ieprezlnta p&t:i ale lui Brahrpan care, intr-o forma manifestata, este Krishna. Sufletul sau mai exact fiinta vie (j iva) este, raportat Ia Brahman, ceea ce e scanteia fata de foe. EI are 0 dimensiWle de atom {aQU)S68. Prin urmare, sutletul in esentA exista din ve~nicie ca Brahman, dar, din punct de vedere empiric, el reprezint! 0 manifestare a acestei esente, 0 manifestare limitata. EI devine pur atunci c&1d natura sa de existent!, spiritualitate ~i beatitudine nu este afect.at! nicidecum de ignorantii (avidya). De asemenea, poate fi supus:Ciclului reincam8rilor atunci cmd e copl~it de ignoranta, dupa cum tot Ia fel de bine poate fi eliberat prin cuno~ere569.
5.2.1.6. Ramailii # krishnaifii

Multi hindu~i i1 cinstesc pe Vishnu, tara ca prin aceasta sa aiba in vedere 0 anume reincarnare a acestuia, pe cmd alte grupari ' sectare vishnuiste il invoca pe zeu concentrandu-~i rugadunea ast,lpra unei anumite incarnari a acestuia tn acest SeIlS, amintim in primul rand pe Rama ~i Krishna, injurul carora s-au grupat cei mai mulp adepp ai
567. Cf. ibidem, p. 72. 56&. De altfel, opera principaU!. a lui Vallabha se intituleaza Brahmasmra Aqubha&a sau mai simplu Aqubha&a, m traducere "Comentariul despre sujletul atomic ". . 569. Cf. J. Filliozat, Filozojiile indiei, pp. 72-73.

lui Vzshnu eel reincamat. Exist!um~ altereinca:mm alereului, care au tacut ~i fac obiectul unui cult deosebit. De pilda, avatiirullui Vzshnu ca NarasimhD, "omul-leu", grupase injurul sau 0 comunitate serioaslinca din secolele VI-VII ~i mai are adepp. ~ astazi, ill special ill sudul Indiei. ' Din randul ramai{ilor se impun, in primul rand, teologul Ramananda (sec. al XV-lea) ~i poetul Tulsidas (1532-1623). Ramiinanda aremeritul de a fi integratinrandul sectei sale atatmembri , ai unor caste inferioare Cat ~i oanleDi :fiW. castA., CultUl lui Rama s-a raspandit treptat in multe regiuni din nordul ~i centrul Indiei. De asemenea, Tuls.idiis are~it prin poezille sale sa detennine milioane de indieni sa duca 0 viatAevlavioasa, consacrataiubirii luiRiima. Ceamai descrie viata lui Rama. importanta lucrare a sa este Riimiiyan, in Krishnaifii, cum ar fi, de exempIu, marii poep din regiunea Mariitha, respectiv Niimdev (sec. al X\[-lea) ~i Tukiiram (sec. al XVTI-Iea), i1 cinstesc doar pe zeul Krishna, dar cu toate acestea deseori un rol esential in cultul acestuia i1 joaca ~i Radhll, iubita lui Krishna. Caitanya {l485-1533 accentueaza in principal iubirea launtrica fatA de zeu, ca singurul mijloc de elibemre. Adevarata iubire fata de zeu trebuie sa imbrace chiar fonne patim~e. Doar intr-o stare de extazmistic, credinciosul se poate uni cu zeul ~i poate simp prezenta sa in el. Pentru Caitanya, Rtidha., care,se daruie~te intrutotul iubitului sau Krishna, reprezinta simbolul daruirii supreme lui Dumnezeu. Mai mult dec.t atat, pentru adeptii Wlei secte intemeiate de catre Harivans (l522-1587), ~-numitliRiidhiivallabhi,in centrul cultului se ailaRadha, ci nu Krishna. Elementul erotic in cultullui Kl-lshna-Riidhii, care se vrea doar unmijloc in reali~ unor experientemistico-religioase, devine punctul central inrfuldul anumitorcercuri sectare hinduse.

care

/70

5.2.2. Secte sivaiste

Importantafilosofiei vedantine pentrumarile sisteme vishnuiste este evident!. in schimb, teologii sivai~ sunt mult mai pupn legati de
570. Cf. pe larg Kri11a-Caitanya. Sein Leben und seine Lehre, Almqvist and Wiksell, Stockholm, 1968.

232

India. ReUgiei mosofle

Vedlznta. F~e, tmii invataP sivai au sens ~i ei comentarii interesante la Brahma-SOtra, dar acestea au fost realizate relativ miu.
5.2.2.1. Piisupata

-~r

BiDdJsmul sau "complexul opozltHIor"

233

Adeptii acestei secte tl cinstesc pe Siva sub denumirea de PiiSupati ("StapfulUl vitelor") ~i sunt amintiti'atAtinMahiibhiirata cat ~i in literatura puraruca. Fondatorul acestei ~coli este considerat un . anume Lakulin. Acest sistem, care se do~e un contrapolla sistemul vishnuist Plincaratra, nu are ca fundament 0 directie filosofica clara, mtrucat unii PliSupata merg pe linia sistemelor Nyliya ~i VaiSeshika, in timp ce alpi pe linia sistemului Yoga. Anumite informatii'despre doctrina acestei ~li gasim intr-o lucrare a lui Bhasarvajfta din secolul al X-lea, intitulata Ganakiirika. Oricum, invatatura profesata de Pasupata este una pluralist!. Potrivit ei, Siva crem ~i guvemeazA lumea, dar nu este cauza ei materiala. "Vitele" (paSu), adicii sufletele individuale, sunt absolut dependente de zeu. Sufletele sunt prin ins~i natura lor spirituale, individuale, ve~nice. Ele sunt afectate de 0 anume impuritate "congenital a" (sahajamala), aceasta ins~i larandul ei fiind eterna ~i numita, de asemenea, "irnpuritate atomica" (ii.(X1Vamala) sau ''individuala''. Sigur, ele pot fi eliberate de acest ~-numit ''pacat originar", dar numai prln activitate. Prin aceasta activitate trebuie sa intelegem, in primul rand, actele omului (learman), dar ~i cultul ~i devopunea fata de Siva, atinsa prln formulele (mantra) ~i combinatiile condensate de foneme (bfja) care Ierepr ezinta. Deasemenea, este necesara~ 0 inipere (diqii), carepoate fi tacuta oricw, indiferent de clasa socialasau casta, dar numai de catre lID maestru dintr-o cIasasuperioarasaueel pupnegaJ1l Gradul eel mai lnaltde inipere se ntune~e nirvli.{rld.iJqo., 1nsemnand ~cpa, adica distrugerea legruurilor(piSa) carelIDesc sufleteleculumeafenomenaIa Inacestmoment,
initiatulseelibereazadeimpuritarea"congenitala"(sahqjamala)~se~cu
Siva, darramane distinct de acesta57t

Potrivit lui Bhiisarvaj:ii:t., insa, credinciosul evlavios real:izeaza eliberarea cel mai simplu prin meditape, prin recitarea unor mantre, dar ~i prln cantec, dans ~i purificarea cu ajutorul cen~ei ~i nisipului. Bineinteles, practica aceasta. apurificariiprili tilI'iiarea pecap ~i pe trup de cenu~a sau nisip este una stranie, dar exista alte comunitap sivaiste, cum ar fi Kiipalika ~i Kaliimukha care cunosc practici religioase chlar mai exagerate. De pil~ adeptliacestora se impodobesc . cu'oase,consurnamanciiruri dezgustatoare, beau lichide din cranii mnane ~i locuiesc deseori pe locurile de incinerate a cadavrelor.
5.2.2.2. $coala din Kllmir
I.

,I ,

Potrivittraditiei, aceast!COalaSivaistaafostintemeiatain secolul 'tal IX-lea de catre Vasugupta. Sistemul in sine, care in principiu se' fundamenteaza pe conceptlile sivaiste din lucrarile kama, este puuhnic influentatdemonismulvedantin. , in viziunea protagoni~lor $colii din KQ$m.ir, unica realitate absolutaeste FiintaSupremaanaturii, din care face parte "Energia" (saktt). Lumea provine, printr-o vibrape, tocmai din aceastaEnergie, ~i anume sub fonna unei transformari reale, nu iluzorii, intrucat ea reprezinta 0 co~entizare existential~ din parteaFiintei Supreme~i intructtot ceeaee tine de aceasta este real, ci nu iluzoriu Transformareaaceasta presuptme, in primul nmd, manifestarea a treizeci ~i ~ de realitap fundamentale (tattva), analoage, dar nu identiee cu acelea din literatura Agama nonmonista. Prima din rndul acestor rea1itap e una exclusiv spirituala (cinmiitra) ~i este socotitA, intr-tmfel, cafiind Un "vid de dincolo de vid" (8 iinyiitisiinya), ceea ee presupune ca ea transcende orice calificativ ~i specificapi, oriee forme, ca d~~ chlar ~i natura lipsit! de obstacole a vidului, care apaqine domeniului cosmic. In ccnsecinta, prin aceasta se subliniaza., in fapt, transcendentaabsolutAa zeului Sivainraport cu lumea pe care 0 creeazA intrand in vibratie cu energia sa (8aktz). in acest feI, agentul deperceppe este ~i Siva, inmanierain care fiecaredintre noi ~e neputem privi, de exemplu, intr-o oglinda oarecareS72
,
t,t~.,

,.

571. cr. J. Filliozat, Filozojiile lndiei, pp. 118-119.

572. Vezi ibidem, p. 124.

234

...

...."lndia: ReJigi:e.tfUO'sOti~~ .. ,-:~~~.

'-BiDduismuhau "complexul opozilUlor"

23S

.,

Suflereleindividualecaret:indec.'"SeIltaAbsolutului,aIuiSiVa,dar seatla in ']Jri.wnieratul" ''iluzief'' (maya). vor~ to~ s!conen11~ :fBptul cAsepotehberadinacest'1mperiu"al iluziei, vorajunge lacoI1tiinta sine1ui lor distinct de aparenta "en-lui" generatde vaIul "iluziei" (maya). Tehnica deconentizare aaceSt:ei distinctii utiliz.eazA seriosHathayoga. Unii cercetatori auincercatsagBseascasimilitudini intre conceptul de ''vid'' (s iinya) caracteristie ~lii din KClmir ~i cel al budi~tilor din ~coala lui Nagarjuna (sec. II-ill d.Hr.), care Ie era foarte probabil eunoseut. To~i, ''vacuitatea'' (siinya) promovata de cAtre filosoful NagarjunareprezintAo vacuitatede flint! ~e(svabhiiva), 0 vacuitate ontologie! a tuturor lucrurilor fenomena1eS73, in timp ce ''vidul'' (s iinya) cecaracterizea.zaFiintaSuprem!aSiv.ordinKa.}miresteovacuitate de tot ceeace este fenomenal, este l.Ul vid fenomenologic, "nu l.Ul vid de filntA proprie a entitatii pe care 0 caracterizeazAS74 . I
I I

trei impuritati sunt: cea individuala (a.p:wa), eea generata de faptele personale (karman) lii cea datorata iluziei (maya). Eliberarea propriu zisa nu poate fi atinsa dedit prin cuno~tere, iar euno~terea la rBndul ei se dobande~te prin studiu; rationament ~i devotiunea fata de Dumnezeu575 Intrueat sufletele individuale nu sunt identiee eu Dumnezeu, ele il1i pastreaza lii dupa eliberare propria individualitate. Sufletul eliberat traie$e intr-o unire fericita eu Dumnezeu, dar:tara sa _.___ se pi aida sau sa fie absorbit de diyin'~____A~"""""'"
5.2.2.4.
ViraSaiva-~ii sau lingiiyat-ii

5.2.2.3. Saivasiddhiinta

AceastA doctrina este caracteristicA Sivai~or din sudul Indiei. Textele cele mai autorizate pe care se fundament:ea.zA aceasta doetrina sunt luenlrile sivaiste Agama, secondate de 0 literatura semnificativa, in limba tami1ilor. Primul teo log care a sistematizat invatatura Saivasiddhiinta este Meykanda (sec. al XIll-lea). Sistemul pretinde existentaa1rei substanfeeteme: Dumnezeu(sau "Stapanul",pan), sufletele individuale (propriu-zis, ''vitele'',pau) ~ "legaturile" (paSa) dintre sufletele individuale ~i actele personale (karman) ~i lumeamateriala. Dumnezeu e numit "Transcendentul" (kadavul) lii este inseparabil de Energia Suprema (pariiSakh), prin ale carei modificAri el realizeaza manifestarea cosmicA. Crearea lumii este soeot;.ta ca l.Ul fel de grape acordata sufletelor individuale ca mijloc de eliSerare in viitor de cele trei impurimp ce Ie separa de Transcendentul pur. Cele
573. Cf. mai pe larg, tn acest sens, NicoJae Achimescu, Bud/sm .# creytinism. Consideralii privind desavtir.#rea omu/ui, ed. Junimea, I~i, 1999, pp. 237..244. 574. Vezi J. FiIliozat, Fi/ozofii/e indiei, pp. 124-125. .

Adeplii milicarii il venereaza pe Siva intr-o fonna vulgare, obscena, lii anume sub forma ''falusului'' (linga) acestuia. Secta a fost intemeiatli de catre Bhasava in secolul al XlI-lea. Promotorul midhi.i, care cinstea autoritatea Vedelor ~i suprematia brahmanilor, a desfiintat in interiorul sectei regimul castelor. Delii prin aceasta mi~care a intrat in cohfliet cu "ortOOOxia" matiiii8illcli;' to~i teologia ei se bazeaza pe filosofia Vedanta. Injurul anului 1400, teologul Sripati a seris l.Ul comentariu la Brahma-s iitre.In acesta., Siva, care este fundamentul intregului proces cosmic, apare constituit din doua componente: pe de 0 parte, Linga - Dumnezeul personal atotputernic, care creeaza, guvemeaza ~i nimice$e lumea, iar pe de alta parte anga, reprezentand sufletele individuale, care tind spre unirea cu Dumnezeu. Chiar daca converge inmulte privinte euinvafAtura speeifica Agame/or, care admite mai multe realitap eteme posibile, doctrina ViYasaiva-liilor sustine unitatea dintre Siva lii energia sa (sahz'). Ea insista pe ideea e!Siva ~i Sakti constituie 0 unitate unica, indisolubila prin natura. Aici, doctrina Virasaiva-~ilor intra in contradietie cu filosofia vedantina sankariana, suspoand ca Sakti se imp~e~te din realitatea de esenta a lui Siva ~i nu este 0 simpla iluzie (maya) prin Fiinta suprema, singurareal~ ar visa ltpnea. F~, MaYa exista, dar e 0 realitate; ea este marea Maya (mahamayii) sau Maya pura

care

575. Cf. ibidem, pp. 121-122.

,. .. / I, '""'~'

",. ~..

,.";"

I
237

236

- . . _---,'- Jndla~'Religie""i-fllosofie'---T' '~'BJndufsmu:1-san ,;compJexulopozltJUor"


'" I

(suddhamilya) . ~i se identificAcu Sakti. Exist! ~i 0 altA Maya, 0 Maya inferioam, ~i anume cea care invAluie sufletele individuale ~i S76 care se identificA cu ignoranta Eliberareadin ciclul reincammilor, in viziuneaacestei doctrine, se poate obtine doar prin iubirea devotionala (bhakti), fata de Dumnezeu, mai concret, in cazul de fat8.., prin devopunea fat! de linga care-I reprezinta pe Siva. De aceea, credincio~ii sectei trebuie sAse supuna unui ritual special de consacrare ~i sa poarte la gAt atarnat de ..., o legAtura, un linga material, ovoid sau sub fonna unei mici coloane?e 5 soclu, care Ie ofera 0 conintanemijlocitA (anubhara) despre Siva. 7.

maimoderatafalAdeSUPlli.Inacestsens,mulp.conduca.torimusulmani incep sA manifeste un mare interes pentru literatura indianA ~i sA promoveze la curtile lor functionari hindu~i. Mai mult dedit amt, impa:rn:iUfAkbar'(l55~ i 605f~1:ii1Cercaichiar'sApunA bazele unei
religiicomunepentrutopsup~sai,de~iplanulsaun-afostagreatde 0 mare parte dintre ace~a. .

'I

6. Sincretism hinduisto-islamic. Sikhismul.

6.1. intlilnirea dintre hinduism # islam


I

IntAlnirea hind~ilor cu islamul aavut 0 importantafoarte mare pen1ru viata religioasa din India. Pe parcursul amai mult de un mileniu, regiuni mai mici sau maimari din India s-au aflat sub stapanire musulmana. Odata eu cucerirea regiunii Sindh, Mohamed Ibn Qiisim punea bazele prlmului imperiu musulman, in anul712. InjuruI anului 1000, numeroase regiuni au ajuns sub stapanire musuhnana. Insa, abia in timpul imparatului Biibur, care a intemeiat in Delhi, in anul1526, imperiul marilormoguli ~i a1 succesorilorsm, expansiuneamusulmana avea sA re~easca, in fine, sA-~i atingA apogeul in India Dupa moartea imparatuluiAurangzeb, in anul1707, indehingata stapBnire islamiea din India incepe sa decada cu rapiditate. Odata cu intrarea armatei musulmane 1n India aveau sa inceapa vremuri grele pentru hind~i: multi dintre ei au fost sup~i unor persecupi dure, 0 mare parte a acestora pierz.ndu-~i chiar viata in timpullor. De asemenea, au fost distruse multe temple ~i statui ale zeilor hind~i. Cel mai dificil a fost la inceput, pentru ca treptat cuceritorii musulmani au adoptat 0 atitudine
576. Ibidem, p. 126. 577. Ibidem, p. 127.

EsteevidentcAculturaislamicAaclaseistapanitoareaexercitat 0 iirfIuenfA serioas8;-inmulte puncte, asupra viqii spirituale ~i materiale a hind~ilor. Pe de alta parte, este la fel de adevArat cA s-au exercitat intluente ~ insens invers, respectiv dinspre bind~i spre musulmani. ~i nu este surprinzator acest lucru dacA avem in vedere cA 0 mare parte dintre musulmanii indieni proveneau din rAndul hind~ilor convertiti la islam. Doaro micAparte proveneau dintre musulmanii venip in India ca funcponari ~ soldap din tmile arabe. Astfel, multi musulmani indieni au continuat sa ia parte lasarbatorile hinduse ~i sarespecteregul:ile de casta. AtAt irihlrite de impru:atulAkbar-cAt ~i dupa aces~ au existat lideri care n8zuiau dupa unitateahind~ilor ~i musulmanilor~ Cel mai important dintre ace~a a fost Kabir (1440~ 1518), care a crescut ~i a fost educat probabil intr-un mediuislamic. Potrivit tradipei, acesta s~ ar fi nascut dintr-o mam.a brabmana ~i ar fi fost adoptat de un tesator musulman. Dupa alta traditie, s-ar fi nascut musulman ~i ar fi trecut la vislmuism la maturitate. Oricum, el este revendicat at!t de hind~i cAt ~i de musulmani, intruca.t doctrinasareprezintA un amalgam hinduisto islamic. P".stfel, el nega autoritatea Vedelor ca ~i pe cea a Coranului, admiland existenta unui Dwnnezeu unic, Alliih-Riima, insa ffu-a a-I considera pe Riima ca un aviitar allui Vishnu, a~a cum s-a obsetvat in hinduismul clasic. De asemenea, el ignora orice fonna de idolatrie, sacrificiile ~i asceza, recomandand in schimb meditatia, iubirea de Dumnezeu ~i mai ales bunul comportament moral. In viziuneat sa, toti oamenii sunt chemati la Dumnezeu, :tara deosebire de rasa sau casta. illterior, invatatura sa s-arlispilnditrapid, din ea aliment.ndu-~i mesajul mai multe grupari religioase.

238

--ind1a;'"Religie'Pfllosofie"'-t,

----'-Binduismul-sau',~comJllexul

opozitillort '

239

Dupa moartea sa, guru Nlmak avea ,sa capete 0 aureola " l~gendara. A1 patrulea succesor al sa~ guru Ram Diis (1534-1581) a I' 6.2.1. Niinak ~i succesorii sai ' ., hotarat ca demnitatea de guru sa devina ereditara ~i a oferit astfel -".'-'~'*---~~""=~~'"----"""-'''-''~-C~'~-'.''~~~ ,-~".".-,,,,~ comunitAJii sikbiste Wl conducator spiritual. De asemenea, el a construit Ceamai importanta dintre multele grupan religioase aparute sanctuarul central, primul templu sikhlst, Harimandir ("templullui ~i:fimdamentaterparcursu1 vremiipeinvafAturasincreticaalui.Kabr Hari", adicalui Vishnu), 4'templul de aur" de laAmritsar e'izvorul este sikhismur7 Aceasta comunitate religioasaa fost intemeiata de , nemuririi"). Fiul sa~ guruA1jun (1563-1606), a oferit comunitatll, la "".; catre un lider religios din PWljab, pe nume Niinak (1469.: 1538)._ _-=--10"'" 4' , r8ndulsa~,,~'Nobila Carte", Granth Siihib, 0 adevarata "Biblie" pentru Guru Niinak avea, inca din tinerete, 0 fire lini~tita ~i I mi~carea sikhista, redactatain dialectele hindi ~i pWljabi ~i cuprinzand contemplative., iubindmultrugacil.IDea~nefiindatrasdevreoprofesitn1e scrierile lui Niinak, propriile sale poezii, cantarl compuse de Kabir anume. Se ruga mai mereu in compania unor credincio~i hindui~ti ~i etc. Acesta a fost ucis de catre musuimani, devenind un martir al musu1rnani, laudand pe Dumnezeu. Cand era singur, lecturacu multa comunitatii sale. Fiul acestuia, guru Har Govind (1595-1645), in placere din scrierile unor mistici, fie ei hindu~i saumusulmani. De la pofida non-violenlei i amt de suslinute de catre guru Nanak, a decis varsta de douazeci ~i ~pte de ani, insotit de un discipol musulman, sa-~i razbune tatal ucis prin utilizarea luptei armate impotriva Niinak abandoneaza viata de paterfamilias ~i caIatore~te in multe musulmanilor. Aceastacale avea sa fie un:natamai deparre ~i de catre paqi ale Indiei, aviind posibilitatea sa se intruneasca cu tot felul ,de;""""'"." ,GovindSingh (1666-1708), cel de-al zecelea ~i ultimul mare guru sikhist. Poate tara sa-~i dea seama, lund hotm-area de a-~i razbuna ~ spirituali ~i ascep (sannyasin). Cu toate acestea, el n-a devenit niciodata un sannyasin adevarat, in genul aScetilor hindui,jaini~ti I parintele prin lupta~i prin nimicireaconducatorilormusulmani din India, sau budi~, de~i in toate ciUatoriile sale obi~nuia sa poarte ve~mintele j Har Govind n-a mcut altceva decdt sa lase mo~tenire ~ilor ~i 79 unui ascet cer~etor (udiisii adeptilor de pana astiizi acest spirit de agresivitate ~i intoleranta care caracter:izeaza" de foarte multe ori, comunitatea sikhista din India. Guru 578. CuvAntui punjabi "sikh" (sanscritl!i.: si&a; pali: sekha) inseamn! GovihdSingh i-a strans pe top sikhi~tii intr-o casta, numitll de catre "disci pol" , "elev" ~i se refer! la discipolii lui Niinak ~i ai celor noult succesori el "cea pura" (khiilasa). Pentru a-~i exprima egalitatea unii cu altH ~i spirituali ai acestuia. Ca atare, sikhismul - tennen utilizat de englezi de pe la spiritullorr8.zboinic, top membrii comunitapi au primitporecla de Singh i'nceputul secolului al XX-lea desemneaza totalitatea practicilor~i invl!i.~turilor ("leul"). Casta "pura" cream de el avea sa devina, ulterior~ un adevarat promovate de cei zece guru sikh. Cf. L. Kapani, Religia Sikh, in: J, Delumeau, ordin militar ~i razboinic, razbunator ~i crud. In plus, GovindSingh a op. cit. p. 416. Despre sikhism s-au scris multe lucrnri; cf. lntre altele: J .C. Archer, The Sikhs In realtion to Hindus. Moslems, Christians andAhmadiyyas. promovat 0 separare absoluta a sikhil?tilor, amt de musulmani cat ~i 1 Study in Comparative Religion, Princeton University Press, 1946; W. Cole de hind~i. Astfel, el a interzis citirea Vedelor, a "cW:1ilor de invatatura-" Owen ~i P. S. Sambhi, The Sikhs. Their Religious Beliefs and Practi 4 s ,,(sllstra) ~i a Coranului, vizitarea templelor hinduse ~i a moscheilor, ca 1r Routledge/Kegan Paul, London, 1978; W. H. McLeod, The Sikhs. History, ~i pciparea la ceremonialuri binduse sau purtarea vreunorinsemne Religion and Society, Columbia University, New York, 1989; M. Delahoutre, hinduse. De asemenea, "Caqii Nobile" (Granth Siihib), cartea de Les Sikhs, Brepols, Paris, 1989. 579. Cf. L. Kapani, ibidem, ibidem,p.417. capatru a comunitapi, i-a adaugat "imnurile razboinice" t ca un fel de
'"

6.2. Sikhismul

24()'

' ..... India.~R-eUgfe -p-ffiosofie'

I.'

~~HlnduismuJ.sau

,,eomplexul opozitiilor"

241

"Granth Siihib al celui de-al zecelea rege", imnul in care chema comWlitateaiarazboiultotalimpotrivaislamismului.Dar,int:rucAtaceasta inovatie ain1funpinatto~ rezistenta comunitlltii,vechea "Carte Nobila" a fost denumita "Cartea primordial!" (Adi-Granih); iri"'soopur~'" delimitarii ei de "imnurile ri1zboinice" amintite. Oricum, pna la unna, Govind Singh n-a reu~it sa anihileze obieeiurile hinduiste, chiar daca spiritulrazboinicimpregnatcomWlitatiisalevamaidainuimultavreme. 6.2.2.

alaturi de invatatura despre eliberarea din ciclul ~incamarilor se afl! invatatura despre iertarea pacatelor; in problema eshatologic! observam 0 intretaiere a ideii despre Briihma-nirviiJ)Q cu imaginea islamicadeSpreparadiss81 . . in mistica sik:hista, RealitateaabsolutAse identificAcuAdevaruI ' . .absolut (Satiniim). Dumnezeu este perceput ~ experiat in calitatea sa . de ''Nume'' (niim), de Logos primordial, de Sunet divin (sabad).
C"

DoctrinaSikhi~;; . . . . ... -----.. ~.,**

..... -

~~-~~-t-----~~~=~~:~=:~!=a~::e~~~:
sa manifeste 0 deosebitaiubfre devoponaIa.fatiide Dumnezeu (bhaktz),
concretizata in practica curenta a "chemarii Numelui" (nlim simaran) ~i a ''receptarii murmurate a Numelui" (niimjapam). Doar invocarea Numelui divin t1 poate ajuta pe credincios sa se elibereze cfu;t ciclul SaIpsaric, pentru ca riturile exterioare nu au aceasta forta.. De fapt, aici regasim spiritul gandirii upani~adice, care substituie mistica . "''''>'''~'''''' sacri:ficiilorbrahmaniee. Tocmai de aceea, sikhismul aeliminat 0 mare parte dinritualurl, repnand doarun minimum necesar: punereanumelui copilului, initierea in ordinul militar ~i razboinic al khiilasii - asupra 582 ci1reiayom mai reveni, casatoria ~i eeremoniile fimerare . In plan moral, ppnNiinak, sikhismul propune discipolilor acestuianoi valori morale. Aeestarespinge ritualismul rigid ~i fonnalist, ca ~i filosofia practicata doar de dragul simplei'speculatii, intemeind binecunoscutul sistem la.pgar (''hucatarie'' sau "sala a comunitatii") Sistemul presupune servirea mesei in comun, in scopul anihilarii mentalita.pi inoculate de regimul castelor, potrivit caruiaoamenii nar:fi egali, unii ar:fi purl iar altii impurl ~i, prin unnare, nu pot trai impreuna.

t .

in conceptia lui Niinak, Dumnezeu este unic ~i impersonal,


denmnindu-lAkiilPurakh {nOmul ~raI",''Frintasupremanesupusa timpului", "Principiu absolut etem,,)5 0. Pe de alta parte,Akiil Purakh este acel Principiu in care se conciliazii toate contrariile: el este simultan transcendent ~i imanent, impersonal ~ personal, este tID Dumnezeu ''fara calitap" (nirguJ)Q) dar, in acel~ timp, i "inzestratcu calitati" (saguJ)Q);''':.~1",.",\ Pentru guru Niinak, acest tip de exprimare antinomica, paradoxa1/i este justificabiL elnu implicl1nici un fel de contmdictie tnsine, fiindca, dinratiuni creatoare si pentru ~erea fiintelor, Dumnezeu cel nemanifest ~i
inexprimabildevinemanifest~iex:primabil,celtranscendentdevine~trebuie

sa devina imanent, eel impersonal devine personal.


Notiunea de Absol ut, de Dumnezeu prezinta in sikhism 0 corelatie de elemente impersonalist-teofanice !?i personaliste. in afari1 de numele hinduiste Hari, Riima !?i Govinda, Absolutul mai este invocat ~i cu numele de Vahguru ("mare guru'') sau, pur !?i simplu, ca ''parinte'', "mam/i", "frate" i "ve~or". Unireamistica. cu Dumnezeu este exprimata mAt prin fonnele de identitate ("eu sunt el") cat ~i prin fonnele de imanent/i ("eu sunt al t/iu, tu e~ti al meu"). Tot la fel, conceptul despre "iluzie" , (maya) e plasat alaturi de invatatura islamica. desp~ predestinatie: DW1U1ezeu este cel care predetermina. destinul omului, ci nu Jegea kannicahindusii. Alte exemple 1a fel de conc1udente:
580. Cf. W. H. McLeod, op. cit., p. 60; M. Delahoutre, op. cit., p. 94.

6.2.3. Cultul
Pentru sikhiti, 10cu1 unde se des~oarlimajoritatearitualurilor importante de cult poartli numele gurdviirii. Arhitecturaacestui loe de t
581.,VeZi Fr. Heiler, op. ciL, p. 256. 582. cr. L. Kapani, loe. cit., in: J. Delumeau, op. cit., p.418.

I
!

242

India. ReUgie

~i

filosofie

cult posedA un stil mon,gol tarziu, influentat insa de stilul hindui~ Inca de la intrare,acest spatiu sacru se impune prin frumusete ~i curatenie. In interior, spre deosebire de templele hinduse, nu se afla statui ale vreunor divinitati, idoli sauobiecte de cult: Singurul obiect de cult este, ''Nobila Carte" (GranthSiihib), veneratade catre credincio~i asemenea unei divinitAti. De altfel, venerarea acestei cm-ti sfinte, prin ascultare sau citire, reprezinta datoria zilhica a oricarui credincios, fie _el barbat sau femeie.,Cand, intra in gurdvii~ii, dupa ce s~a descaltat ~i _ _ ~i-a spalat picioarele, credinciosul se inclina in fata carp.i, ~ezate in mijlocul marii sali, pe 0 strana acoperitA cu 0 tesatura frumoasa. Tot ca 0 obligatie zilnica, credinciosul trebuie sa practice rugaciunea constand in invocarea permanenta a Numelui divin (niim simaran, niimjapam), despre care am mai amintit. Aceasta trebuie sa aiba loc eel putin de trei ori pe zi: diminea~ in zori, seara, la apusul soarelui ~i noaptea, inainte de culcare. Ea poate fi practicataindividual, in cadrul familiei 'ca c;:i intr:-un v . cadru,mai larg, ingurdviirii.~-"7-"';"" I Un moment binecuvantat in viata credinciolililoril reprezinta sist~mulla.[1gar (sala de mese alaturata unui gurdviirii), la care ne an{ referit, activ lili astazi in randul comunitAtll sikhiste. In centrul sau se afla pregatirea lili distribuirea "hranei sacre" (karah prasiid) dupa rugaciune lili cantarile devotionale. Este yorba de un amestec de grau, zahar lili unt topit, pregatit intr-un vas mare lili impart:it tuturor practicantilor. Scopul acestei practici este consolidarea legaturii de comunicare intre credincio~i, a sentimentului de egalitate intre ei lili ajutorarea celor siiraci~83. Tot ca un ritual de cult trebuie privita lili initierea neofitilor in ordinul militar lili razboinic al khiilasii (al "celor puri"), un ritual foarte deosebit de ritualurile initiatice brahrnaniee sau hinduiste. Este yorba de ritul amrit ("nectar", "ambrozie''), sav~it cu vfuiW sabiei. Tetmenul amrit desemneaza atatceremonialul in ansamblul sau, cat;~i apa indulcita cu zahar ~i agitata cu ajutorul unei sabii cu doua tai~uri, apa
583. Ibidem, p. 423.

Binduismul san "complexul opozitiilor"

243

din care vor bea neofitul, dar ~i ceilalti participant,i. La aceast! initiere au dreptul ambele sexe. Din acest moment, eei initiati au obligatia de a ,nU-$i rnai taiaparuJ.. Cei care ~i taie parullili i~i rad barbasunt considerati de catre credinciolilii mai conservatori drept "decazuti" (padt). Barbatii ilili leaga parol in COC Cll ajutorul unui turban alb sau colorat, iar femeile cu 0 elilarIa lunga. Membrii initiati nu trebuie sa se desparta niciodata S84 de pumnal, portullui fiind autorizat, de altfel, de Constitutia indiana

6.2.4. Sikhismul fntre trecut ~i viitor. Cateva preciziiri.


Dupa cum s-a putut observa, trecutul minoritatii sikhiste din India n-a fost presarat intotdeauna de momente de lini~te ~i, probabil, nici viitorul. Mai mereu, ei au fost p~i in situatia de a se apara, fie impotriva agresiunii mongolilor ~i celei musulmane, fie impotriva majorimtii hinduiste.1n ineercarea de a-lili proteja propria identitate, ei au apelat de multe ori inc1usiv la fonne lili mijloace filra un caracter strict religios.lntre altele, lili-au creat chiar propriile partide politice, mai ales atunci cand a fost necesara asigurarea intereselor politico-religioase ale populatiei sikhiste majoritare din Punjab. Conflictullili adversitateareciproca dintre comunitatile hinduista ~i sikhism s-au intetit, in special dupa divizarea regiunii Punjab intre India lili Pakistan, in anul1947. Aceasta impfutire _a constituit 0 lovitura foarte putemica, resimtita de punj abi, in general, lili de sikhi~ti, in special. De altfel, acest 1ucru a deschis calea confruntarilor violente mtre comunitati,confruntari devenite ulterior ceva absolut cotidian. De~i sunt rrugoritari in regiuneaPunjab, 0 parte insemna.1Aa comuni~ sikhiste, a fost obligata sa se refugieze in diferite alte state ale Indiei, in vreme ce altii au emigrat spre MareaBritanie, Germania, S.U.A., Canada sau Asia de Sud. Starea conflictuala a sporit lili mai mult in ultima perioada. Ea a fost alimentata indeosebi de asedierea templului de aur de laAmritsar, in anul 1984, de catre annata indiana, iar apoi de asasinatul comis
584. Ibidem, pp. 420-421.

~T'

. ".' ~,;,>:",

244

""" -'lBdIa; ..ReUgie'1f-fHosofte

. -..........- ...."~ . Hinduism.uJsau"complexulopozitiilorn

245

asupra primului-mini~ Indira Gandhi, de clitrepropriile garz.i de corp, de origine sikhistA Inprezent, sikhii revendica totmai insistent, pentrua trai m siguranta, teritoriul independent Khii/is1an ("Taracelorpurl',)sss.
~": ... ,~.,, .' ..: : . . . . '<"~Fj""", ,.>-'=""::<""'''"''''~'''''',~~:~\.'''','''

nenum8rate alte mi~, problemele soeiale ~i nationalismul crescfu1d au jucat un rol considerabil.
7.1. BrlJhma-SamlJj

<';'-"'''*':-'''

.t...::'::.

~~'I""''''~''','~n"+'VI':<-';.,,,,,,'':'-

-,

,,:'

,',

.~'_",_."",.",

7. Sincretismul hinduisto-c~ Noilll.ifciri refonnatoare.


Ponivit tradipei, e~smul a patruns in Indiamca din primul seeol d.Hr;, fUnd propovaduit'de'e!trec<Sfantul-Apostol~Toma. Doewnente sigure privind 0 anume activitatemisionara~inIndia exista, insa, din seeolul al II-lea d.Hr. In anul 1498, venind in India, Vasco da Gama a desehis drumul colonilor europeni. Anglia a fost primul stat eolonizator al Indiei, meat in anul1850 administrapa Indiei a fost supusa Coroanei regale britanice. Colon,izarea a fost succedata. de misionarii creni, care t}.u convertit la ere1inismmarl p3rti ale populapei IndieL De altfel, comunita.p crerie orgimiiiltalfeXiStit iIi India inca depririsecolul al VI-lea d.Hr., dar nu se poate afirma eu certitudine in Ce mAsurli acestea au exercitat 0 influenta notabiUi asupra hinduismului. In acel~i timp, europenii au inceput sa implanteze in acest spapu propria civilizatie apuseana, chiar dae! aeest lucru s-a re~it cu prec!dere in cercurile intelectuali1orhind~i, influentate mai ales de filosofia occidentala. In secolele XIX-XX, a apmut 0 serie de mi~ca.ri ai caror fondatori san lideri au incercat saimprime hinduismului unnou mod de vial!, corelnd, tntr-o form! sau alta, propria lor mo~enire spirituala cu cre~nismul ~i eultura occidental!. in anumite eazuri, influenta occidentala a fost atat de puternica, incat s-a incercat sincretizarea elementului autohton ~i a celui strain. In alte cazuri, elementele occidentale au stfunit 0 reacpe si 0 rezistentA energicadin partea tradipei autohtone. De asemenea, au existat mi~cari care au incereat sa modernizeze anumite nopuni ~i eoncepte hinduse centrale, printr-un fel de aggiornamento sau ehiar prin transformarea lor totala. Pentru
585. Cf. mai pe larg ibidem, pp.423-424.
--

Aceasta mi~car~ a fost fondat! in anul1828, in Calcutta, de c!tre brahmanul bengalez Riim Mohan Roy (1772-1833),
--

propun8ndu-~iraspandireaunuihinduismrefonnat Promotorul~

care studiase erenismul ~i alte religii, sustinea caadevArul ve~c ar


:fi prezent in toate religiile, dar eel mai evident m vechile scrieri religioase din India, in masura in care acestea sunt interpretate corect. EI a protestat impotriva idolatriei ~i a avut 0 contributie important! in promulgarea legii din anul1829, care interzicea incinerarea vMuvelor aliituri de sotii decedati. De asemenea, el a propus 0 anume imitare a serviciului divin cren, insensul adunmii tuturor membrilorcomunitatii, in fiecare sambma, pen1ru a partieipa la citirea unor texte vediee, predici ~i la audierea diferitelor cantari religioase. ' I Dupa moartea sa, conducereami~carii a fost preluatli de ca.tre Debendraniith Tagore (1817-1905). Doctrlna sa se fundamenteaz! pe Upani$ade, cu mentiunea ca el a incercat convertirea panteismului upani~adic intr-un fel de monoteism cre~tin. Chiar dacii era convins de faptul c! religia cre~tina n-ar putea oferi ceva nou pentru India, to~i evlavia ~i spiritualitatea promovatli de el este marcata. profund de idei crene, ~a cum reiese din rugaciunile sale. Spre deosebire de acesta, bengalezul Keshab Chandra Sen (1838-1884) vedea in Iisus Hristos desiiv~itorul religiei indiene. Astfel, in 5 mai 1866, el a tinut la Calcutta 0 cuvntare pe tema "Iisus Hristos, Europa ~i Asia", in care a vorbit atAt de fhnnos despre Iisus, incat multi au crezut ca s-a convertit la cre~tinism. 586. I se spunea Jesudas ("servitorullui Iisus"), iar in cercul sa.u de prieteni indieni s-a , sarbatorit Cmeiunul prin post To~i, el n-a devenit niciodata. creri.
I
586. Cf. W. Ruben, Ge.schichte der indischen Philosoph/e, Deutscher Ve~lag der Wissenschaften, Berlin, 1954, p. 323.

246'

.....".."...-~-~.-. India.R-eljgie*'iftlosoRe

~.........j.-- -~~Hindll;smlJl-sau '"1:omplexul

opozltillor"

247

in arlUl 1865,el s-a separat de Debendraniith Tagoff! i a


creat 0 noua. comunitate religioasa, pe care a numit-o in anul 1881 Nava- Vidhiina-Briihma-Samiij ("Comunitatea divina a NbWui ' '"....~-.~''-. Legmnanfj. Pentru ca. aceasta se dorea un fel de "sirnfonie areligiilor", in care fiecare sa-~i poata regAsi propria sa convingere religioasa, in cadrul servicillor divine erau citite texte hinduiste, budlste, zoroastriene, confucianiste, musulrnane ~ cre~e. Ca emblema a noil comunitap, ,_, erafolosit un steag cutriadahinduistA, semilunamusu.Jmana. i crucea ,___ cre~1ina Sub influenta cre~1ina, Keshab Chandra Sen a des~t 0 prodigioasAactivitate sociala. Insa, in pofidapersonalita:pisale ntu:n&1.1l adeptilor comunita:piintemeiate de el aramas relativ mic. .In cadrul acelei~i mi~ca.ri, Briihma-Samaj, s-a fonnat ~i cel mai mare poet a1 Indiei din secolul a1 XX-lea, respectiv Rabindraniith Tagore (1861-1941). De~i avea sa paraseasca mai tarziu aceasta. comunitate, to~i el a urmat calea lui Riim Mohan Roy i a tatalui sau, "~",.,~-,,. Debendranath Tagore. Mistica up~adicalegatade A.tman-Brahman reprezinta ~i pentru el izvorul principal al adevaratei intelepciuni. De~i aparPnea ~colii filosofico-religioase a lui Riimanuja, Rabindraniith Tagore recomanda, in loc de asceza, ca mijloc de apropiere de Dumnezeu, bucuria, savurarea a tot ceea ce este frurnos in natura, pentru ca prin aceasta ni se reveleaza insu~i Dumnezeu. Din celebrele imnuri consacrate de el viep~, iubirii, fericirii s87 se poate observa ca filosofia sa nu are 0 sorginte pur indiana ~i ca ele sunt rezultatul unei interpretari a tezamului de g8ndjre vecheindian1iin spiritul cugetarii europene ~i a1 crenismului. in ciuda acestui fapt, ca ~i alpi, R. Tagore a ramas fidel traditiei hinduse. De~i a facut apel deseori la Iisus, pentru el Iisus Hristos a ramas doar un mare ''profet'', asemenea lui Buddha ~i altor marl profep indieni, 0 reincamare a lui Durnnezeu, dar nu ultimaS88

fikinante,

o influentA cre~mai pregnanta.decat: in cazullui R. Tagore se resimte la Mahiitma Gandhi (1869-1948). in viziunea sa, Iisus Hristos este ~'principele politicieni1or", ''prototipul rezistentei pasive"; eel rllstignit pe Golgotha reprezinta garanpa 1riurnfului iubirii asupra foqelor raului. M Gandhi ~i-a consolidat credinta in idea1ul non-vio1entei, care reprezint! vechiul ideal ascetic indian ahiq.JSii, predicade pe Munte. Profilul saumoral era unul profe1i~S8 . De asemenea, el consiclemBibliacafiind inspirata, dar in acel~ fel in care ar fi inspirate V edele ~i Coranul. Dorind 0 apropiere intre credincio~ diferitelorreligii~maialesin1re~ ~musu1mani, Gandhi insista pe ideea ca toate religille au in sine ceva bun, dar nici un,anu este desav~ta, nu posedaadevarul deplinS90 '

frin

7.2.Arya-Samllj incepand cu secolul a1 XIX-lea, se resimte 0 rezistenta. tot mai puternica. impotriva oriciiror influente straine asupra elementului autohton. Se creeaza astfel conditii favorabile pentru dezvoltarea naponalismului indian. Un atare context este creat, in primul rand, de catreArya-Samiij ("comunitatea arienilor"), 0 comunitate religioasa monoteista, care ~i fundamenteazA doctrlna pe Vede. A fost intemeiatA in anul 1875, in Bombay, de ca.tre Dayiinanda Sarasvati (1824-1883). Fondatorul comunitatii i~i propune inainte de toate revigorarea religiei ~i culturii vedice. in opinia sa, adeviirul deplin se afta doar in Vede. De aceea, el respinge nu nurnai religille straine, cum ar fi crenismul, islamul ~i sistemele indiene eterodoxe, ci chiar cultul statuilor ~i ternplelor, care vine in contradictie cu doctrina vedica pura. In plan social, mi~carea a des~urat 0 bogata activitate in scopul . ~eliorarii situatiei celor saraci.
589. Vezi Fr. Heiler, 0p. dt.,pp.257-258. 590. C. Drevet, Pour connaitre fa pansee de Gandhi, Bordas, Paris, 1954, p. 180.

587. Vezi C. Galeriu, Rabindranath Tagore, poetlifilosofindian, in "Glasul Bisericii",XX (I 96] ), nr. 5-6, pp.465-477. I 588. Siidhana.. Calea desaviir#rii, trad. rom. BucUTeti, ] 922, p. ]21.
I
I

~"~.' .... ,.;,..-....


~1,'~"
""1

248,'

...., .

lndia.-Ri!ligie:jI::filMnfie .

.. -'-'Hintluismul sau'"-complexuJ: opozitUlor"

, 249

In practicA, adeptii utilizeazii chiar mijloace de coIlStnIDgere


moral! ~i fizicA pentru a-i determina pe creni ~ musulmani sarevinA la credintele autohtone. Inclusiv in stmiDMate SlUlt 1rimi~ misionari din m"""~pa.rteacomUnitapi:Aii fost create anumite centre in care sunt educap copii cu varsta de patru ani in tradijia vedicA; cel mai important dintre
... acestea, cel din Kangri-Haridviir a fost ridicat, intre timp, la rangul
de universitate. ~ eei mai multi dintre hind~ contestaArya-Samiij
_ datoritA agresivitAtii sale ~i interpretarii exagerate fiicute Vedelor. Dyananda pretinde c! oriee cultur! i$i are originile in India, ca umanitatea ~i i~i are t:Macinile in nordul Indiei, ca arienii au cucerit tntreaga lume, au descoperit America, ca toate marile culturi ale vechiului Orient sunt, tn fond, culturi hinduse.1n conceppa sa, chiar progresul tehnic al Europei s-ar datora cuceritorilor hind~i din vechime, care au dus cu ei spre Europa secretele Vedelor. tntelegerea simbolisticii Vedelor reprezint!, dupa pArerea sa, cheia Intelegerii ::~-.w modului in care poate fi stAp3nitA lumea. Cu toate acestea, raportat la numaruI locuitorilor Indiei, nummu adeppIor acestei comunitAti este re1ativ mic; multi dintre acea au parnsitcomunitatea, fiind nesatisfiicuti, intre altele, ~i de saracia mesajului intelectual al acesteia Dar, spiritul comunit!tii afost preluat de anumitepartide politico-religioase hinduse, deosebit de fanatiee, ~i de diferite organizap.i paramilitare constituite din tineri. Aeestea sunt foarte active ~i deosebit de agresive rmpotriva cre~tinilor ~i musulmanilor. Membrii acestor organizapi se socotesc mari refonnatori ai societAp.i hinduse, aparatori ~ regeneratori ai culturii hinduse. Ei au introdus ceremonialul suddhi, prin care cre~tinii ~i musulmanii pot fi reconvertiti lahinduism Vnul dintre comandamentele principale ale comunitatii Arya-Samiij este protectia vacii, cultul aeesteia; acest lucro Ie ofera prilejul de a se haqui cu "mancatorii de vaci", respectiv cre~i ~i musulmanii. Ceremonille lor, considerate de ei ~inpfiee, sunt de fapt foarte simple. De exemplu, sacrificiul lor constA in arderea de unt topit; acesta are scbpul de a purifica aerol ~i de a aduce ploaie in vreme de seceta.

7.3. Ramakrishna-Mis.don

,I'

AceastA mi~care a fost fondata de c!tre eel care a fost socotit eel mai mare stant din India secolului al XIX-lea, eunoscut sub numele de Ramakrishna 591 , num'ele de ascet al lui Gadadhar Chattopadhyiiya (1836-1886). El a fost preot la templul zeitei Kiili ~i a trait multA vreme ca eremit.lntre altele, ~i-a ins~it practica Yoga~ doctrinaSaiva ~i advaita; de asemenea, afost ucenicul unui musuIman ~i a vietuit dupa nonne1e ~i principiile de vistA cren!. Avand inc1inatii mistice, el pretinde ca ar fl'realizat stan vizionar-extatice, ea. ar fl dobandit viziuni atat ale lui Krishna cat ~i lui Iisus.1n aeest fel, el a ajuns la convingerea ca toate religiile sunt adevarate ~i conduc la comunicarea eu Dumnezeu. EI marturise~e ca in hinduism, islam ~i '! ~ este vorbadespreunul ~iacel~ Dumnezeusprecarenazuirn cu totH, dar pe cru. diferite. Pentru el, Dumnezeu este simwtan impersonal ~i personal. C8ndnu este activ, EI este absolutul Brahman, iar cand este aetiv este Sakti, Energia primordial!, "Mama sacra" , "iubita cereasca" a zeului Siva. Distincpa dintre credincios ~i Absolut, ca ~i identitatea dintre eei doi, eXRrimata prin fonnula "eu sunt El", sunt, defapt, unuI ~i acel~i lucru 92. Dupa moartea lui Ramakrishna, comunitatea intemeiata de acesta a fost preluata de carre filosoful Narendranath Datta, cunoscut sub pseudonimul Swami Vivekananda (1862-1902)593, 0 personalitatedeosebitii, formatliinmediul universitarmodem. Fascinat de gandirea ~i prineipiile lui Ramakrishna, el a incercat sa reprezinte filosofia ~eolii Vedanta prin adaptarea acesteia la neeesitAtile vietii contemporane lui. Astfel, el sustine casufletele individuale sunt identiee cu Absolutul, dar pentru a se ajunge la unirea eu Dumnezeu, cu Brahman, nu este neaparat nevoie de cuno~tere sau de meditatie.
591. Cf. pe larg R. Rolland, La vie de Riimakrishna, Stock, Paris, 1930. 592. Cf. Fr. Heiler, op. cit., p. 258. 593. Vezi pe iarg R. Rolland, Das Leben des Vivekiinanda, ZUrich, 1965.

256'

_., .. , .'" 'India. Religie-,i...rtlesot'ie

---, . 'Hinduismulsau -"compJexul-opozitiilor"


7.~S.Radhakruhnan

251

Unirea se poate realiza ~i prin activitatea cotidiana, prin fapta\?una, prin ajutorarea siiracilor, a celor suferinzi i disperati. in viziunea sa, ar fi inOOl sa se predice oamenilorvreo religie, daca acest lucru nu este secondat de incercarea de a lnl!tura sau ameli ora bolile ~i n~voile oamenilorS94 . Astfel, multe spitale, clinici, COli i universitati din India au fost sprijinite de Riimakrishna-Mission. Aceasta micare se deosebe~te esentiaImente de Brahma Samiij ~i de Arya-Samaj, pentru cA eanu contesta cinstirea templelor ~i cultul statuilor zeilor hind~i, care jucau un rol atat de semnificativ in viatamarii majoritati a credincio~ilor. Pe de alta parte, spre deosebire de Arya-Samiij, dupA cum am vaztlt, aceasta mi~are este deosebit de toleranta fatA de celelalte religii, pe care Ie socote~ c!i deosebite de acces spre unirea cu Dumnezeu. IJ I in acel~i timp, insa, Ramakrishna-Mission i~i propune ca scop propagarea principiilor filosofiei vedantine, socotita de ea drept conceptia de viata cea mai plauzibila, superioara tuturor celorlalte conceptii indiene sau s'l::mine. Mi~carea, de~i dispune de nenumarate centre in America ~i in Europa, to~i nu-~i propune neaparat convertirea adepplor altor religii la propria doctrina, dar subliniaza ca un crencare i~i fundamenteazi viata ~ gndirea pe filosofia vedantina ar putea deveni un mai bun ~tin. Activitatii mi~carii i s-a asociat ~ Aurobindo Ghose (Sri Aurobindo, 1872-1950), careia acesta i-a dat, insa, un accent preponderent nationalist ~i mistic. Lucrarile sale se bucura de multa pretuire in anumite cercurl de literati occidentall, simpatizanp ai filosofiei i spiritualitapiindieneS95 . j
:594. Datoritl accentului preponderent pus pe activitatea sociala, unii au catalogat aceasta mi~care mai degraba 0 "organizatie nereligioasa, cOllsacratli slujirii umanWltii". Vezi",de pUda,J. Nehru, Descoperirea Indiei, Ed:ae stat pentru literature politica, Bucure~ti, 1956, p. 354. 595. Em. Vasilescu, Istoria religiilor. Ed. Institutului biblic ~i de misiune al B.O.R., Bucure~ti, 1982, p. 257.

Ceamai impresionanm figurii aneobinduismului secolului al XX-lea rAmane, cu siguranlA;' Sarvepalli- Radhakrishnan (1888-1975), fost pre~edinte al Indiei (1962-1967). Format in ~1ile misionare protestante, bine familiarizat cu Iiteraturile filosofice ~i religioase orientale ~i occidentale, un excelent scriitor ~i orator, el pare .- saintruchipeze in sine ceea ce ii. doreau,Ae~'!ltfel,Jnullidintre contemporanii sai: un hlnduism spiritualizat ~i debarasat de balastul impovarator al trecutului, 0 "religie a spiritului" 0 "religie universala a viitorului,,s96, care arputea oferi rlispunsuri ultime ~ definitive la toate marile probleme care frmnant! contemporaneitatea. Ca ~fde stat, el simboliza, intr-unmod excepponal,"conintanatiunii", totdeauna c8nd vor~ea accentu3nd importanta spiritualitapi, tara a face insa referire la secte sau grupan religioase. El se straduia, in prlmul rand, sa identifl:9~,(;eea ce,au comun religiile, ignorand divergentele doctrinare. Era convins de faptul ca "experienta personal a" a comuniunii cu Absolutul, cu Dumnezeu reprezinta 0 caracteristica comuna tuturor religiilor din toate timpurileS97 in viziunea sa, orice "experienta spiritual!" ("spiritual experiencej598 a Absolutului, indiferent dad\ este realizata de catre un hindus, evrell, cre~tin sau musulman, este la fel de valida pentru ca este independenta de teologiile respective, care tin de imprejurarile istorice ~i geografice in care au fost formulate. Orice teologie, sustine s. Radhakrishnan, poate ajuta la cwio~terea adevaruIui, dar nu se poate identifica cu acesta. in fond, toate teologiile sunt ~i vor rAmfule relative, ele nu pot ~i nu trebuie sa pretinda ca poseda adevaruI absolut. To~i, incercarea reciproca de apropiere a religiilo:r1umii nu tr~buie interpretata, dincolo de intentiile pneori laudabile ale acestui
596. S. Radhakrishnan, Recovery ojFaith, G. Allen-Unwin, London, ] 956, p. 205. . 597. Jbidem,p. 199. 598. Cf. idem, Eastern Religions and Western Thought, London, 1939, p. 308.

2Si""

'",lndia.Rellgie i.filosofie~,

'---T- ~'dnismul'sau';,camptexul

opoziJillor"

,253

mare filosof ~j om de stat, in sensul renunfArii la propria inv!t!1:tlrA de credintA, pentl1l a se ajunge la un sincretism religios sau la 0 a~ numit! "religie universal!",. cum propun direriti~dinIndiasau lep:erellIBnpai1eosofiei599.A1:unclc8rxlS Rot:/hakrishnan sesizeazain marea diversitate areligiilor, a conceptiilor, fOIInelor ~ limbilor 0 ~-numitA . "experientA spirituala" ("spiritual experience'') interiotri a Absolutului carefaciliteazA 0 profimda comunicare spiritual! intre diferitele'religii600, desigur ca s-ar putea cade de acord cu el din perspectiva cre~tina, dar numai in sensul ca toate religiile neerene se afla doar intr-o stare de cautare a lui Dumnezeu, in sensul ca ele fae anumite experiente ale Transcendentului in timpul acestei cautari ~i doarin masura in care, in pofida tuturor deosebirilor. releva ~i un anume grad deconvergentAatat in ce prive~e cuno~erea lui Dumnezeu Creatorul (cf. Romani 1, 19 sq.) cat ~i cu privire la legea moral!naturala (Romani 2, 14-15). Cu toate acestea, dupa cum aceast! concordanta nu trebuie simplificata, tot la fel nici deosebirile nu trebuie nivelate. Experienta religioasa interioaranu trebuie absolutizatAin sensul ca toate afinnatiile religioase articulate, toate '1'evelapile" ~i mmturisirile de credint8, toate Bisericile, riturile ~i fenomenele reli~oase ar fi identice tn raport cu aceasta experienta spirituaIa interioara 1. Orice nivelare. minima1izare sau generalizare este paguboasa, fiindca nu corespunde identitAtii de sine a religiilor ~i autenticitApi doctrinei lor. 8. Situatia actuali. Perspective. Hinduismul este una dintre marile religii ale lumii, nu numai datorita nurnamlui adeptilor sm - peste 900.000.000, dar ~i datorita dinamismului sau ~i marii capacitAti de adaptare. Astazi, hinduismul are cei mai numero~i adepti in Jndia (83% dintr-o populatie in jur de
599. Cf. idem, Recovery of.. , p. 194. 600. Idem, Eastern Religions ... , p. 308 sq. 601. cr. ~i critica teologilor cre~tini din India, in: M.M.Thomas, The Acknowledged Christ o/the Indian Renaissance, Madras, 1970, cap. VII.

"I

1.000.000.000), dar are adepp ~i in tmile de cultur! indiana sau influentate de aceast! cultura.. De pHd!, in Sri Lanka (Ceylon), nord-estul tarii este hindus. in Indonezia, se mentine in insula Bali sub .0 forma speciaIa,'a.daptat!acesteitAri~ De'-aseIllenea, ilgasim in Malaezia, in Singapore, in insulele Fiji, in insula Mauritius, unde mai mult de jumatate din populatie este de origine indian! ~i ~i-a pastrat religia hindusa. Exista hind~i ~i in insUlaReunion, in Madagascar, in Africa de Sud, in iDsuIele Caraibe, precum Surinam ~i Trinidad. Dupa ce India ~i-a redobandit independenta. in 1947, se inaugureaz8. 0 noll! faza in istoria acestei t&i. Conform noli Constitutii intrate in vigoare in anul 1950, India a devenit stat laic. Politica ~i religia s-au separat, statului revenindu-i to~i obligatia de a garanta cetalenilor bbertatea religioasa. Desigur, multi au fost surprini de faptul ca, in pofidaIrnYoritapi hinduse, conducerea politicaaIndiei n-a declarat niciodat! hinduismul drept religie de stat. De altfel,acest lucru ar fi fost imposibil de realizat Ce directie sau ce directiihinduse ar fi trebilit sa favorizeze statuI? Hinduismul este ~i astlizl un complex de forme foarte variate de religiozitate. Acest complex asociazli laolalta mi~ari reformatoare modeme, diferite seete ~i comunitAp religioase aparute in perioadele de inceput ale hinduismului. Nu trebuie uitat faptul ca cele mai importante dintre vechile mi~cari religioase hinduse au . des~urat in ultimul seeolo importanta activitate pentru a c8ga noi adepti. Este cazul ~colilor lui Sa1,1kara, RiiT(liinuja ~i Miidhva, Saivasiddhcmta ~i Vii"asaiva. Vis-a-v~s de aceste grupa.rl, mai mult sau mm pupn organizate, se plaseaza rIiarea majoritate hindusa, care cuno~te foarte putine lucruri despre sistemele teologice ~i filQ~ofice. Cea mai mare parte a populatiei imparta!ie~te notiunile hinquse fundamentale - karma, saJpSiira ~ mok~ - ~i venereazA principalele divinitati ale panteonului hindus, dar se simte a~ata mai cu seama de divinitatile locale ~i de acele fiinte divine, care joaca un rol foarte important in viata practica, cotidiana a credincio~i1or. Se poate spune di nici mi~cruile reformatoare mai vechi, dupa cum nici cele mai noi,

~54'

India~

-R-ellgie 'i--rllosofle-~-"~--.;::J:~

-"""'Hinduismul sau "complexul opozitillor"

255

n-iiU inleles prea bine s~-~i puna amprenta asupra marilor mase din punct de vedere religios. _ , in domeniul social, ini~cmile modeme hinduse au coritrlbuit, to~i, la diminuarea rolului regimului castelor. Pentru multi refonnatori, problemele sociale aujucat un rol foarte important. Unii dintre acea i~i propuneau 0 ameliorare a restricpilor legate de caste, pe cfuld alpi i~i doreau chiar desfiintarea acestui sistem.In decursul acestui veac, multi dintre cei aflati in afara castelor au dobandit anumite facilitati: de pilda, anumite temple care odiniori Ie erau inaccesibile, acum se pot bucura de prezenta lor. Tot la fel, membrii unor caste inferioare sau cei lara casta sunt protejap prin Constitupe, fiindca Constitupa indiana garanteazA tuturor cetAleniIor drepturi sociale, economice ~i politice, ca ~i egalitate in privinla posibiliHitilor de afmnare. Este adevmat, anihilarea barierelor de casta va avea de unnat un curs dificil, dar industrializarea progresiva a Indiei postuleaza acest proces, mai ales in marile metropole. India contemporam se prezintA ca un subcontinentmulticultwal ~i multireligios. De aceea, J. Nehru, la 15 august 1947, in ziua in care India ~i -a proclamat independenta, se adresa cu urmatoarele cuvinte poporului sau: ''Noi top, oricare ar fi religia pe care 0 practicam, avem, ca fii ai Indiei, acel~i drepturi, acel~i privilegii ~i obligatii. Nu putem incuraja suprematia unei comunitali religioase asupra celorlalte, nici vederile inguste, pentru ca nici 0 napune nu poate fi mare dacii locuitorii ei gandesc sau aclioneaza cu mgustime de spirit602 ". In ciuda acestui mesaj foarte lucid, astazi, in India, se constata existenla unor tensiuni religioase, cu precadere intre hindui~ti ~i l11usulmani ~i, In11'-o alta folll'lli, intre hindui ~i sikhi. Practic, aceste tensiuni au un caracter politico-religios, intrucat politica interfer~ religia Laica, republica indiana trebuia sa pennita, dupa cum spuneam, ca toate religiile sa trruasca in armonie ~i toleranlA pe teritoriul Indiei. Dar politicul s-a amestecat de indata, fondc1nd partide pe criterii strict
602. M. Hulin, L. Kapani, Hinduismul, in: J. Deiumeau, op. cit., pp. 407408.

religioase, cum ar fi Partidul Congresului Legii musuImane, condus de catre Ali Jinnah in Pakistan. Aceasta secesiune i-a dezamagit pe hind~i, care n-au acceptat-0 niciodatii cu adevarat Ea nu le-a aparut ----"'.'-hiciodata legitima; fiindc~, in viziunea lor, reprezenta 0 tradare a speranlei de unitate. Prin urmare, la acest SIar~it de secol XX, exista un vechi ~i persistent litigiu mtre majoritatea hinduistA ~i minoritatea ~d . 'ulIndiel. 603 _,_ ----1. _
musu1m:rna epetenton _ j .__ . ,_ _ ._~ Intr-o noapte a anului 1949, yizitatori c1andestini au introdus in incinta moscheii de laAyodhya statui ale zeului Riima ~i ale sotiei sale Sitii, dorind sa recupereze in mod simbolic locul cuvenit templului hinduist. In aceste conditii de tensiune, guvemul a homt mchiderea moscheii. Dinnefericite, in special inanull992, conflictul a fostreactivat Invocand reintoarcerea la origini, insotita deseori de sentimentul exc1uderii celorlalte traditii religioase, hindu~ii au organizat 0 impresionanta campanie populara, in intreg nordul Indiei, pentru a obtine restituirea concreta, ci nu doar simbolica, a locului SIant. AceastA j campanie cu caracter nationalist ~i religios totodatii a fost condusa, in I principal, de Partidul poporului hinduist (Bharata Janata Party) ~i de lideml acestuia, L. K Advani. Cu acest prilej, la 6 decembrie 1992, 0 multime hindusa dezlantwta a daramat moscheea ~i a pus 604 fundatia pentru construirea unui nou templu consacrat zeului Riima Viitorul vaarata, cu siguranta, in ce masurahinduismul vare~ se adapteze unei sociemli modeme ~i democratice. A~a cum 0 demo~ istoria evolupei sale, el a supravietwtfoarte bine multelor schlmbari pe le-a trait de-a lungul veacurilor, ~a meat se crede ca, pfullila ~ se va puteaadaptamarilorprovocfui alecontemporaneitAtii

sa

care

603. Ibidem, p.406. 604. Vezi mai pe iarg ibidem, p. 408.

IV. J AINISMUL
1. Istoria jainismului: PirSva ~i Mahivira
A "

Jainismul

257

-~''''-"

. .,

.._ .

',,"

'~"

",. -

Intemeiereajainismuluiafostatribuitlideeatreistoricilui Vardhamiinalvrahiivira, un contemporan al lui Buddha. Aeestanu era, insA, decdt ultimul dintr-o serle de tfrthaJpkarQ$i, literal "fl1catori de vad", eu alte cuvinte ''inaintemergatori, vestitori ai m.ntuirii,,605. Primul dintre ace~a, lJ!Jlbha sauAdiSvara, "maestrul initial", ar fi trait, potrivit legendei, eu miliarde de ani in urma, initial ca print, apoi ascet, inainte de a intra in Nirvii.{1Cl, pe muntele Kailiisa. Alti 21 de tfrthaJpkarQ$i eunose 0 biografie similara, care nu e altceva deedt viata 1ui Mahiiv ira, transfigurata in paradigma: top sunt de neam regese, devin aseeli ~i intemeietori ai unor eomunitlip religioase. Cercetatorii in materie acrediteazA, to~, 0 anume istoricitate biografiei celui de al23-lea tirthaqiwra, PiirVa, ~i eelui de al24-lea ~i ultimul, de altfel, dintre aee~ia, Vardhamiina Mahiivira. Piirsva (naseut pe la c. 8721.d.Hr.) era fiul unui rege din frumusete~inlelepciunejParintiii-aupusnumele Vardhamiina;to~i, Benares . Se pare ea a devenit aseet pe la vdrsta de 30 de ani (c. 842 aeesta a ramas mai bine eunoscut in istorle sub apelativul S8U de l.d.Hr.), a realizat prin meditalie eunoa~terea absoluta ~i, dupa ee a~ahiivira ("marele erou"). Dupa ee a ajuns la maturitate, el s-a fondat opt eomunitati religioase, a murit, dupa varsta de 100 de ani, easatorit eu 0 t.nara nobile., YaSodii, care i-a naseut 0 fiiea. C.nd a pe v.rful unui munte, cu aproximativ dona secole ~i jumAtateinaintea implinit 28 de ani, i-au murit parintii, iar el a decis sadevina ascet. tnsa lui Mahiivira. El se bueura ~i astazi de 0 mare popularitate in eultul ~i abia dupa doi ani a primit permisiunea din partea fratelui sau mai mare de a deveni eremit. Astfel, a imbraeat ve~m.ntul monahal, ~i-a ras mitologiajainista In general, orlee tirtharpkara este reprezentat, de preferinla, parol eapului ~i a ineeput sa se dediee meditapei. Dupa 13 luni de in iconografiajainista, dacanu in pozipayoga, atunci in picioare, avand viat! in aeest mod, ~i-a aruncat ye~mantul monahal, pribegind vreme de 12 ani absolut gol, ea ascet. In eele din unna, in Jrimbhikagriima, o ati1?dine de "revocare a trupului" (kiiyotsarga): rigid, drept ~i imobil,

eu bratele lepene, lasate injos, ~i eu degetele de ,la pieioare orientate ! direct tnainte. Fizicu1 sau ideal este comparat cueel al unui leu: piept ~ I. umerl puternici, :lara ~olduri, fese zvelte de felina, abdomen inalt ~i ,~" ,,",~ j'''~''~'''' deget putemiee la m8.itri~i la picioare;'alungite ~i bine modelate. ' Toracele san., lat~i neted, bine dezvoltat~ :taranici unfel de concavitate, ., demonstreaza evident efeetul exercitiilor indelungate de respiratie, practicate conform regulilor Yoga.
~.~ ,7"_ Un, atare.aseet.tktha.rp/cara este",denumit "erou" (vka),
intruc8telarealizatsupremavictorieuman!:acestaestesensulnumelui Mahiivira, "marele" (mahat) "erou" (vira), care i-a fost ,arcordat contemporanului lui Buddha, Vardhamiina, cel de-al 24rlea tirthallikara. Sfantul aseet este numit ~i Jina, "invingatorul", iar discipolii gai, prin urmare,jainas, ''urm~ii sau fiji invingatorului", de 606 unde ~i denumirea religieijainiste ' Propovaduitorul inv~jainiste despre eliberare s-anascut ~h' in jurul anului540 td.Hr:inKundapura (sau Kundagriima), in apropiere de Vaisali Veehi legende menponeaza ca ftumoasa regina !risalii a regelui Siddhiirtha a avut 0 serle de vise foarte eiudate. Invat:atii, care interpretau visele reginei, prevesteau ca aceasta va ~te fiu care va euno~e ~i propovadui adevarul suprem oamenilor. Intr-adevar, ea a naseut un fiu care se distingea de departe prin
r

:m

60S. M. Eliade, lstoria credinte!or... , II, p. 85.

606. H. Zimmer, Fi/ozojii/e lndiei, p. 147.

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _In_dia_ _'._R_eH_gi_e__tfi_U_O_Soti_ltr"" 258'

'~Jain1smul

259

presupune ca femeile apartinand acestor clase descopereau in wvatatura lui Mahavira 0 inviitatura cu rAdacini adanci ~i arhaice in unul care a realizat propria eliberare. Dupa aceea, pana la moarte, a spiritualitatea indiana primonliaIa, 0 calereligioasa care Ie era contest:ata 'cutreierat tara~i a propovaduit invatAtUra.ja.inistaAinUrit in varsta. de'''''-'~-' -, ~~".,~, deortoooxia brahmanicA608 72 de ani, prin autoinfometare, injurul ~ului 470 td.Hr. Ia Pava, in In vechime,mooahiijaiI#i umblaucompletgo~ debarasandu-se apropiere de Patna de a z i . ' de toate simbolurile de casta ~i semnele distinctive care reprezentau Textele canonice budiste, datand din secolul I tdHr., amintesc esenta costumului indian ~i simbolizau implicarea celui ce-l purta in _tesru.urarobiei ~i suferintei umane. Mai tarziu, in vremealuiMahavra, frecvent de jaini sub vechiullornume de Nirgrantha (!:'faranod, lega:tura. sau sfoara"), adicA "cei neinca~", cei eliberap, ~i se refera multi auinceput sa poarte v~antul alb ca 0 concesie :tacutl decentei la ei ca la 0 seeta rivala, dar nicaieri ca la una recent intemeiata. ~i s-au autointitulat Svetiimbara, "cei al caror ve~mant (ambara) este Conducatorul lor este numit Jiiataputra Vardhamiina alb (sveta)". Straiulacestasimbolizaidealullordepuritatedenatura VtJlrdhamiina, fiul clanuluiJiiitd') !?i, in contrast cuBuddha, despre alabastrului, nefiind, ca atare, 0 abatere prea mare de la modelul jaini~ti1or monahi conservatori, care au continuat sa se numeasca el nu se afinna nieiodatacA ar fi fostin prealabil discipolul unormae~ spirituali ale caror doctrine nureUisera sa-l satisfaca. Mahavira a digambara, "cei al carorve~mant (ambara) esteelementul ceumple rWnas consecvent tradipei in care crescuse, se formase ~i pe care ~icele patru patrate ale spapunlui (dig),,609. ~ insu!?it-0 pe deplin cand a devenit monah jaimst:Astfel; se poate"'""':""'~" "'C,,".~:==,,"""';""''''L'''''' Invatatura jainista s-a riispandit rapid in patria lui Mahlrvira, spmne ca el nu a fost fondatorul unei noi doctrine, ci doarreformatorul Bihar, ~i in Orissa. In a doua jumAtate a mileniului I, cu sprijinul anumitor conducAtori, ea a patrons in Dekkan ~i in sudul Indiei, iar la uneia mai vechi. EI nu a fost predicatorul unei noi doctrine, ci se I consideraca,inmomentul iluminarii sale, a dobandit inte1epciunea inceputul celui de al IT-lea mileniu in Gujarat. Cu timpul, insa, revigorarea brahmanismului, 1nf1orireaspiritualitatii bhakti, de ob~ie absoluta a ceva ce atat el, cat ~i comunitatea sa, cunoscusera mai inainte, dar laun mvel imperfect ~ Partial. El n-a:tacut altceva decat sa sivaista ~i visbnuista, ca ~ patnmderea tot mai intempestiva a islamului se integreze intr-o comunitate religioasa existenta de secole607. au condus la decaderea acesteia, la care s-a adaugat hinduizarea sa Conform traditiei, la moartea lui Mahiivira existau, in afara crescandain timpul stapanirii britanice. Predicilelui Maluivra au fostredactateintextecanonicecare, unei numeroase comunitati laice, 14.000 caIugari ~i 36.000 de caIugarite. Se pare ca aceste cure sunt exagerate,dar este surprinzator potrivit vechii traditii indiene, erau transmise exc1usiv pe cale orala. ca majoritatea 0 reprezinta femeile, atat in randul adeptilor monahi, Incercanle Iacute de concHiul de la Pataliputra (300 i.d.Hr.) de a cat ~i laiei. ~i este ~i mai surprinzatoare aceasta.majoritate femininA 608. M. EHade.lstoria'credinle/or.... II, p. 89. daca avem in vedere faptul ca, dupa unii mae~trijainas, caIugarite1e 609. in tirnpuJ campaniei lui Alexandru eel Mare in India (327-326 i.d.Hr.), nu puteau spera sa realizeze eliberarea, intrucat nu Ie era permis sa digambara$ii erau incA destul de nwnero~i. ~a ineat au atras atentia grecilor, n practice riuditatea monahaU1. Se crede caMahavii"ai~i orienta mes~ul ~e i-au nurnit girimosofi~ti, "filosofi goi , nume foarte adecvat Ei au continuat sa supravietuiascii aliituri de ivetambarOi panii dupii anul 1000 d.Hr., cAnd. cu preponderenta spre aristocratia nobilA ~i militara. Sepoate

pe malul unui fluviu, sub un arbore numit sala, avea sa dobandeasca

iluminarea. Din acest moment a devemtun Jina (''invingator''), OOica

607. Ibidem. p. 156.


j I

~ub sti'ipfulirea islamicii, au fost siliti sii pome haine. Vezi H. Zinuner, Fi/ozojiile Indiei.pp.147-148.

,,-260,_,"

india:"RtHgie' "tl"filoiofie~"-

-Jalnismul'

261

restab.ili textele partial pierdute au e~uat. La un al doilea conciliu ~i imbumtaprea lui sub toRte aspectele, pentru ca dupa aceea sa unneze orgaruzat la Vallabhi, in anul 980 dupa. moartea lui Mahiivira' 0 perioada de descendent!, avind un traseu inverse Fiecare dintre cele doua perioade consta. din ~ase "varste cosmice~~, denumite in ivetambarQii au re~it sa fixeze in scris canonuljainist, folosindu-s~ de reminiscenfele existerite dm~tiidl~a~oiBla.. Aces!can~~' numit''''~"''~"><' """~-'~"coiifoiii:lltate cu treptele de evolutie ale perioadei cosmice respective. Siddhiinta, a fost redactat intr-un dialect, cunoscut sub den~irea lnfiecare perioada cosmic! apar cate 63 marl lideri cosmici: cei 24 jaina-priikrit, ~i cuprinde 46 de P8I1i, numite la fandiii lor" Agama "profeti" sau "tacatori de vaduri" (tirthaqJlcara), 12 stapanitori ai ('~tii"). Cele~ vechi dintJ:e acesteasum eele 11 AQga ('1nembre''),_ _ universului ~i 0 serle de doi.in opiniajainilor~ laincep~ perio~~ cuprinzand reguh monahale, invataturi ~i legende; cel de~a112~lea---- 1-- ~ ...- coSmice actuaie, umanitateaeraabsolut fericita in intregul el. Oamenn "membru" (a.pga) s-a pierdut de multa vreme. Mai exista, apoi cele ! trliiau in pace ~i aveau incredere desav~ita unii in altii. Ei nu aveau nevoie nici de regi~ nici de legi. Nu trebuiau sa munceasca., pentru ca 12 ~a ("~embre auxiliare''), in fBpt 1ucr8:ri dogmatiCO-mitol~gice, 10 "arbori ai dorintei" Ie daruiau tot ceea ee ei aveau nevoie. Oamenii ca ~l aIte lucr3n cu un continut variat Ja.ini.i afinna ca acestea dateaza aratau ca ni~te uri~i ~i duceau 0 viata foarte indelungata. Ulterior, din timpuri diferite, de prin secolele V i.d.Hr. - VIII d.Hr. Potrivit c~rcetarii istorico-critice, insa., eele mai vechi pm-p din canon dateaza situapa lor s-a inrautaPt. Ultimul ''prefet" al acestei perioade cosmice, din perioada de dinainte de anu1300 td.Hr. DigambarQii considera Mahiivra, a intrat deja de multa. vreme in NirviiQCl, iar principiile ;;i invataturasaauinceputtreptatsa fieignorate. Astazi,oameniiating acest canon aI svetambarailor drept apocrif. Pentru ei in locul . . . . ' . . . . .. veehiul U1 canon Plerdut, este important ~i valid un:canOii~'secunda?"'''''"-''~"'r.'''''' ~, '~""F'''"cii'greu varsta de 100 de ~ iar virtutile ~i moraIa reprezmta nopum care. ponsta din patru grope de scrieri autoritare, numite Vede ~i rare ~i, uneori, ridicole. Cu toate acestea, procesul de decadere IV-0rala ~~t:mand ~storia lumiijainiste, descrierea cosmosului, filosofie, morala ~i flzica a omenirii va mai continua cateva mii de ani. Oamenii vor ~l n~un.1n ~ara Iucrarilor canoniee, ambele secte accepta ~i multe reca~ta figuri de pitici, vor trlii eel mult 20 de ani, vor locui in grote ;;i l~ n~mce, opere sistematico-teologice, povest:iri, poemeepice ~i vor trebui sa relnvete sa aprinda focul, pentru a-I folosi. Cand se va Imce, co~ecpi de proverbe ~i drame. Cel mai important scriitorjainist, 0 ajunge la apogeul acestei stari de mizerie umana, va incepe procesul personahtate cu 0 cultura universalll, este Hemacandra (1 088-1172), invers amintit; se va inaugura 0 nona perioada cosmica.

L,,"

2. Doctrina ~i moraJi
2.1. Perioadele cosmice
JainiiconsiderncazeiinujoacAabsolutniciunrolinexistenta ~i evolupa lumii. Fundamentale pentru evolupa universului sunt cele doua perioade cosmice, care se succed pennanent in istoria lumii. Exis~ astfel, 0 perioada de ascensiune a universului, care pome~e de la rea1itateamizerabila aacestui cosmos, culminand cu spiritualizarea

2.2. Compozi(ia universului


Doctrinajainista., asemenea fi1osofiei Samkhya, este una atee, in sensul cll ea respinge credintain crearea lumli de clltre Dumnezeu. Totodata trebuie retinut ca ~i jainismul postuleazA misterul existentei cosmice infinite. Acest mister este idescriptibil (avaktavya) ~i, tocmai de aceea, nu poate fi descris dedit dialectic, prin formulari.antinomice, cum ar fi, de pi Ida: syad ast; sarvam, syiin niisti sarvam ("Totul I I, exista ;;i, simultan, nu exista'j.

\'6"

i~~

262-'

India. Rellgie ~-'mosOfie'-'"-

.t

--~"'Jainismul"

263

In conceppajainista, in1regul univers cun~ douacompcjIiente


eteme. AcesteasuntqjiVa ~ijiVa, conen.tul ~i incoIl$ientul, sPll:itul ~i nonspiritul. La fel cmn exista un subiectcare cun.~, afirma prOmotorii "..... ,.,.,...,.-~ acestei doctrine, tot~~i W1 obiectal cuno~:--~" . Confonn filosofiei jainiste, nonspiritul se subdivizeaza in urrnatoarele componente: ~1imp" (ldila), "spapu" (iikiiSa), ~'principiul mi~cfuii".(dharma), ~'principiul stabilitaPi" (adharma) ~i "materia" _ _ ~_.~ .. _ .. __ ... (pudgala).__l:oat~_~c.esteasunCsocotite" substante (dr~a), ele . deosebindu-se de spirit prin faptul ca sunt lipsite de viatA ~i conintATimpul (ldila), ca ~i spap.ul (iikiiJa), sunt infinite; principiul mi~cmii (dharma) este acel ceva prin care mi~carea poate avea loc, stabilitatea este principiul prin care ~carea se poate opri. La randul ei, materia (pudgala) are patru calitap: are culoare, gust, miros ~i este 61O palpabila . Ea este etema, consta din atomi ~i cuprinde toate lucrurile care reprezintA obiectUl experientei noastre, inc1usivtrupurile, simturile ~i mintea (manas). GoIlfonn ~lei~i doctrine jainiste, atomii sunt top la feI, dar pot da ~ere la Iucruri infinit de variate ~i distincte, astfel incat materia, ~a cum este ea conceputa in lumea empirica, este de 611 natura nedefinita . Pe de alta parte, notiuneajiVa ~semneaza injainism "eeea ee este viu ~i animat". Se pare ea semnificatia acestui tennen deriva din observarea earacteristicilor vietii, ci nu din cautarea unui principiu metafizic care s-ar afla la temelia existentei individuale; eu toate acestea, dupa intemeierea metafizicii jainiste, tennenul a dobandit semnificapa de "sutlef' sau "sine", Ia fel ca ~i in alte sisteme filosofice ~i religioase. Potrivit cosmogonieijainiste, universul ~i este un organism viu, ~etitprin intennediulmonadelor animate care circula prinsferele sale; acest organism nu va muri niciodata. Mai mult decat amt, noi ~ine, ca monade vii ale universului, suntem de asemenea etemi. De
8

. . 1.

fi~ data, noi transmigram diferite stari ~i planuri ale existentei: cand umane, cand divine, cand animale. Trupurile par amuri ~i a se ~te, .dclul insa e continuu, transformarile infInite, ~i tot eeea ce facem nu este altceva decat de a trece de la 0 stare la eealalt!612.'"'' ., Pen1ru noi, 0 trnsatura bizara a conceppeijainiste despre suflet o reprezinta credinta in marimea variabila a luijiVa, in starea sa empirica: de pil~ sufletul unui elefant e mare, in timp ce sufletul unei furnici este mic. "Sufletul este in stare sa se mareasca ~i sa se mi~reze pe potriva dimensiunilor corpului fizic eu care este pentru moment asociat. In aceasta privintA ei se aseamana eu 0 lampa, se spune, caci, de~i aceasta ramane ~i, lumineazA tot spatiul cuprins in camera mai mica sau mai mare, in care se intfunpla sa fie ~ezata,,613.

ea

2.3. Sufletele individuale i substanta karmicii


Sufletele individuale, existente intr-un numar infinit, nu sunt doar paqi eomponente ale zeilor, oamenilor ~i animalelor; inc1usiv plantele, pietrele, apele etc. poseda un suflet propriu. Atot~tiinta, ferieirea deplina ~ alte ~iri virtuale ale sufletului nu se materiaJiW)z3, nu devin actuale, intrucat ele sunt ~'prizonierele" lumii materiale. Toate actele savar~ite de noi au drept conseeinta faptul ea sufletele sunt penetrate de 0 anume substanta sau materie subtila, fluidica, numita de catre jaini~ti karman. Aceasta materie, invizibila, are aeee~i struetura ca ~itrupul vizibil, de pilda, intrueat ea face parte din randul eelor cinei substante materiale. Aeee~i materie karmica, care penetreazA sufletul, imbracli fonne variate. Unele fonne obstrucponeaza ins~irile naturale ale sufletului, altele conduc la aparitia a tot felul de patimi. Actul in sine, care a dec1~at penetrarea sufletului de ea.tre substantakarmica, deterrnina automat ~i felul acesteia De pil~ faptele
.... ~6.l2. H. Zimmer, Filozojiilelndiei, pp. 158-159. 613. SarvodarSanasarpgraha, IV, 20-21 ; TattvarthadhigalJ1a-siitra, v. 6; apud ibidem, p. 150.

1610. Umsavati, Tattvarthadhigama-siitra, v. 23; apud. H. Nakamura, Orient # Occrident, p. 149. 611. H. Nakamura, Orient # Occident, p. 149.

264

India. Rellgle"l4Uosofie

Qluz.P.aza materia kannicA negativa. Oriee act atrage du:p! sine crearea
unei noi materii kanniee. Sufletul nu se elibereazA neconditionat in
"""~'~~momentiif~a-eIi1:;emfdeorlcesuoStmitAk8imiCA:'Aeest lucru

btme produc substantakamnc! pozitiva, pe cand faptelerele ~i egoiste

~r--

Jainismul

-.'

265

devineposibil doar atunci cand eel ce-~ dore~e e1iberarea va re~i sa impiedice aeuiriulareaoo'noi substanle kanniee ~i Ie va anihila pe cele deja acumulate. ~""""",,~--, Substanta kannica,= in, funcpe de actele sav~ite, capata anumite forme sau "culori" (leSyiis) pe care Ie imprima sufletului individual sau monadei vitale, acestea fiind in numar de ~ase. Din aceasta cau.za, se afinna c! ar exisfa ~e tipuri de suflete individuale, de monade vitale, in1r-o succesiune, fiecare cu culoarea, mirosul, gustul ~i calitatea ei tactila, dupa cum unneaza: 1. negru (knJ)Q)614 5. galbena san roz (padma, ca un lotus) c, 4. ro~u aprins (tejas)=~,,:,~--'''-' -~"''-''",~.,,.......,,,~-,:.. 3. cenu~iu-albastrui (kapota) 2. albastruinchis (m1a) 6. alba (sukla)
Incercand sa explice semnificatia acestor culorl karmice,
H. Zimmer615 afirma ca "negrul" reprezinta culoarea caracterlstica oamenilor nemilo~i, cruzi ~i neevoluati care supliciaza alte fiinte, provocandu-le doarmu. Caracterele reprezentate de culoarea "albastru
614. Aceastl1 doctrin! care vizeaz!, practic, viciul ~i virtutea universa1~ a fost elaborat! de clitre 0 grupare asceticli ~i plina de abnega-pe, fonnat! din dezertori de la lupta pentru viat!, ~i asumat! de c~tre 0 burghezie pa~nic! ~i vegetariana (negustori, zarafi, me~te~ugari). Ea i~i are originile in trecuturile arhaice ale Indiei. Teoria culorilor karmice (leSyiis) nu e 0 caracteristic~ exclusiv jainist!, ci o mo~tenire pre-arian! conservata. in Magadha (India de nord-est) ~i refonnulatli acolo in secolul al V-lea td.Hr. de c!tre 0 serie de invat!tori non-brahmanLln fapt, avem in fata 0 mostrn evident! de psihologie naiv materialist!, diametral opus! tezeloT~i principiilortradipei vedice. Vezi H. Zimmer, Filozojii/e Indiei, pp.159-160;173-174. 615. Ibidem, pp. 160. 173.

I, '

inchis" au manifestari potlogare ~i vena1e, sunt lacome, avide, senzuale ~i instabile. Culoarea "~u-albastrui" II simbolizeaza pe cei indblenti, . impulsivi ~ irascibili,dupacum cei pruden1i, cinsti1i, ~ sunt repre2:entap de culoarea aprins". "Galbenul" simbolizeaza compasiune, considerape, dezinteres, nonviolenta ~i autocotrol perfect, in vreme ce "albul" este culoarea arhetipala pen1ru sufletele nepatim~e, absolut dezinteresate ~ imparjiale. Substanta karmic! a celor ~ase "culori" (leSylis) pene1reaza sufletul individual prin organele fizice, la fel cum apa p!trunde in1r-un bazin prin diferite canale de fiductie. Drept unnare, faptele rele cauzeaza un "influx de karma rea" (piipa-lisrava), impregnand un colorit intunecat spiritului penetrat, in vreme ce faptele morale bune, pe de alta parte, aduc un "influx de k:arma buna ~i SIanta" (PUQYa~rava), care confera 0 culoare alba monadei vitale. Evident, surplusand cantitatea de materie karmica galbena l1i alba, faptele bune cauzeaza , relatii mai blande, mai placute, dar acestea nu conduc la eliberare. , I Pentru arealiza eliberareafinala, in viziuneajainista, orice tip de "influx" (asrava) karmic, dupa cum am observat, trebuie bl~cat completamente, iar acest lucru presupune iporarea orlcarei acpuni, indiferent daca aceasta este buna sau rea61 Din perspectiva culturii crene europene, ca ~i a idea1ismului grecesc antic, insa, cOllsecintele unei atari conceppi sunt absolut inacceptabile. Pen1ru ascetii ~i inleleptii indieni, "umanitatea" nu avea alta semnificatie decat aceea a unei cochilii ce trebuie strapunsa, sfarfunata ~i aruncam. Aceasta, pen1ru ca non-acpunea perfecta, in gandire, vorbire ~i acte, nu poate fi actualizata decat in momentul in care cineva a devenit "mort" pen1ru orice preocupare de viata: mort pentru suferinta ~i placere, ca ~i pentru orlce nazuinla spre putere, mort pen1ru mice interes spre progresul intelectua1, mort pen1ru toate indeletnicirile sociale ~i politice etc.617

:=O~i

"ro~

616. Ibidem ,pp. 160-161. 617. Ibidem, p. 161.

26'6'

India. Religie"p..nI6S0ne'l~

l-"JlliniSmul

267

2.4. Eliberarea

> ..

Scopul final propus de doctrina jainista este readucerea -----sufletului iridividualla starea sa originara ideala. in sanscritA, aceasta poarta. nwnele kaivalya ("integr81'e"), constnd in restaurarea facultatilortemporare pierdute prin intunecarea lor. Daca Ie ana1izlim, toate entitatile din lwne sunt in diverse grade imperfecte, dar au __ . capacitatea_de~a,se. desav~i prin efort propriu ~i cuno~tere consecventa. Toate fiintele pot deveni, in perspectiva, omnisciente, 6mnipotente, nelimitate ~i desca.tu~ate. Potenpalmente, toat~ se imp~sc din plenitudinea vietii divine. ~i to~i, toote Iaolalta. s-ku aflat, se afia sau se vor afla intr-o stare de prizonierat al propriei existente. Singuru! tel pe care trebuie sa ~i-l propuna fiecare este acela de a face manifesta forta latenta dinla.untrul situ, prin anihilarea tuturor barierelor care i -81' putea sta in ca1e. "';;~,""I _ _ ''''~' in cele din UltIl8, cand toata substanta kannica a fost distrusa prin practici ascetice, sufletul individual dob3nde~ salvarea, care are carezu1tat eliberareadin cic1ul infinital existentei (sarpsara). lluminarea se realizeaza. in momentul in care monada vitala. (jiva), continufuld sa. existe ca atare, devine omniscienta ~i cuno~te toate obiectele intr-o forma experimentala, exact. cum ele sunt Aceasta cuno~ este nwnita ~'lntelegere absolutA, lipsita de mijlocire" (ke:vala-jiifma). fiind I asimilataintelepciunii sau cuno~terii "pure" (kevala). Lamoarte, cnd sufletul se elibereaza din sclavia1:n.lJ)ului, el se rl9ica panaatingevfuful universu1ui, iaracolo varamanepentruetemitate, intr-o fericire pIma de serunatate618 Stareaaceasta finala. este una de inactivitate ~i se caracterizeaza prin cuno~ere absoluta ~i pace v~nica, care semnifica.in fond redobandireaadevm-atei naturi a spiritului.
618. TattvarthlidhigalPa-sUtra, X, 6-7; SarvadarSanasarpgraha ojSqyaQa Mlidhava; editie. cu un comentariu original to sanscritA, de Mamhopadhyaya Vasudev Shastri Abhyankar. Government Oriental Series" nr. I, Poons, The Bhandarkar Oriental Research Institute, 1924, cap. III, pp. 80-82; apud H. Nakamura, Orient # OCcident, p. 152.

._

I..

I I

Potrivit filosofiei jainiste, in perioada dintre iluminare ~i eliberare, sufletul iluminat se d~ea.za de trup ~i de in:tl.uenta karmei. vii ascet iluminat poate duce 0 viata activa,dar activitatea sanu pune limite sufletului. Sufletul se va elibera, oricwn, din ciclul reincarnariJ.or atunci cand barierele sale au fost dep~ite. Astfe1, injainism, ~ absolut infinite canUlIl8r,monadele vitale pot fi calificate in dom categorii: a) cele "legate", prin materia kannica., de lwnea prezentA, pervertite in mma contactului cu materia insensibila_ ". ~i b) cele "desavr~ite" (siddha), care se afla deja plasate in "cutia craniana" a universului, savUrand fericirea absoluta, incorporabile i invizibile. Orice suflet individual care re~e~e sa. se purifice, sa due! 0 viata imaculata, devine un paramiitman, un spirit suprem, evit!nd, pentru 0 vreme, 0 nomreincamare; cnd "meritul" sau ~i-a primit deja rasplata, el va1rebui sareintre inciclul reincan:Wilor. Doarspiritele absolut desa~ite, eliberatecomplemmentede substa.ntakannica~i de efectele acestei~ vor realizaeliberareafinala; ele sunt arhapi, stipfuili supremi, caretraiesc cadivini:tati intr-un tan1m indepmtat~ neutde nimeni, fiind incapabili saintluente:z.e in vreunfel wblemele oamenilor, dar departe de orlce posibilitate de a se reincarna6 9. Atingand ac~ta stare de desav~ire, sufletului nu i se mai poate intampia nimic de acum lncolo. Din acest moment, el devine nemuritor, tamJla$ere, suspendat dincolo de legea ciclica a cauza1ita.pi karmice, ca 0 picatura de apa distilata, agatata de un tavan, mai precis de fata interioara a capacului pus pe 0 oala. ce fierbe. Sufletul individual arata ca 0 particuHi pura, ca 0 existenta senina, purificatade toate imperfecpunile ce asigura individualitatea. In aceastaipoteza, monadele vitale nici nu percep, nici nu gandesc, ci 'sunt con~tiente de toate in modnemijlocit Ele cunosc adevaruI. cum este el. Suntatotutoare ~~ cum ar fi insal?i forta vitala pura daca ar putea fi eliberata de iiitunericul modificator al organismelor specifice, fiecare cu gama sa
619. S. Radhakrishnan, Indian Philosophy, London, George Allen and Unwin, Ltd. - New York, The Macmillan Company, vol. I, pp. 293, 331; apud. H. Nakamura, Orient $i Occident, p. 153.

268

India. ReUgie i mosofie

.. Jainlsmul

269

limitata de simjire ~i facultaji cognitive. Aceasta; pentru c! in clipa in care stUlt anihilate limitatiile care faciliteazaex.perienteparticulare, se rea1izeaza intuitia perfecta a tot ceea ce este ~i poate fi cognoscibil. -NevoUideexpenentasetransforrni1imediatinCtm~infinita. Aceasta 620 este, de fapt, semni.ficajia pozitivii anojiunii ~i starii de kaivalya

2.5. Ascezli # moralii

tn viziunea jainist!, calea spre eliberarea sufletu1ui individual


este accesibila doar celor care devin monahi. Ace~tia trebuie sa-~i asume cele cinci '~ari legaminte" (mahavrata): a) sa nu violenteze nici 0 fiints. vie (ahi~ii);
b) sa spuna adevarul (satya);
c) sanu fure (asteya);
d) sa-~i pastreze castitatea (brahma-carya);
sa renunte la placerea oferita de toate lucrurile exterioare (aparigraha). Laicii au obligatia de a respecta aproape acele~i restrictii, ultimele dom fiind insa mai moderate, in sensul caei trebuie sa respecte legBmintele referitoare la viata sexuaJ.a ~i lamoralitate, adicasa-~i limiteze strict nevoile. In concepti a jainista, placerea oferita de simturi se identifica cu pacatul; de aceea, eliberarea de pacat presupune det~area de placere ~i suferinta, ca ~i independenta fala de toate obiectele exterioare. Jainii socotesc drept ceamai importanta virtute inofensivitatea fata de orice fiinta vie (ahilPSii), care inseamna, literal, orice rau pricinuit cu gandul, cuvantul sau fapta. Aceasta obligatie este supralicitata de morala jainistA, fiind impinsa pfula la extrem. De pilda, un aseet jainist strecoara apa printr-un filtru cand 0 bea, nu din motive de igiena, ci ca sa nu atenteze cumva laviata tapturilor minuscule care milU1a prin ea. De asemenea, acel~i ascet poarm 0 mascape figura,
620. H. Zimmer, Filozojiile Indiei, pp. 179-180.

, 'pentru ca nu cumva, inspirand aer in piept, sa uc~d! vreo insecta din aer; tot la fel, el acopera lampa ca sa proteJeze insectele de flac~. Parcurgand un drum public, un monahjainist trebuie sa fie foarte prudent, pentru a nu vatama vre() flint! vie621, iar pe poteci trebuie sa mearga maturand pamantul in fajasa, astfel incatpiciorul sau gol sanu striveasca eeva viu. Orice jainistnu are voie sa sacrifice sau sa ucida vreun animal viu. Atatmonahii c!t~i laicii nuauvoiesaconsume came; de asemenea, nu Ie este permis sa consume miere, pentru ca aceasta ... ,-r, este socotita a fi viata albinei. RespectAnd cu rigurozitate principiul ahi.QlSii,jaini~ii au fondat chiar spitale ~i aziluri, cum ar fi cele de la Ahmedabad sau de laDelhi, pentruanimale ~i pasmi bat:rfu1e sau mmte. Pentruase confonna intocmai principiului ocrotirii vietfi, ascetul jainist nu va accepta niciodata sa primeasc! din mancarea stransa de credincio~i pe timp de secem, nuva prirni mancare acolo unde se a:fla un caine, pentru ca acesta sa nu flamand; nu va prirni mncare acolo unde bazme m~e de jur imprejur, pentru anu fi afectata viata acestora EI nu va consumanici ~ nici came, nici bauturi alcooliee, nici fiertura de ovaz622. Prototipul ascetic ~i moral al tuturor jaini~tilor ramane Mahiiv ira: "EI ratacea dezbra.cat ~i nu avea camino lama, medita la umbra, iar in caIdura verii se ~eza sub soarele dogorator. Adesea, nu bea luni de zile apa; uneori nu manca, decat a ~asea, a opta sau a douasprezecea masa (din cele cuvenite) ~i-~i continua meditaliile tara sa pofteasca la ceva". ldealullor fiind ins~i Mahiivira, discipolii sm incearca samanance 0 singura data pe zi, sau chiar 0 datala dona zile, iar unii chiar 0 data lafiecare ~apte zile. Altii s-au obi~nuit chiar sa :manance in mod regula!, doar 0 data la cincisprezeee zile623 , concepjiajainism, postul reprezinta, de altfel, victoria totala a spiritului in fata dorintei "absurde" de a supravietui. 8ingura viatll la adresa careia poate atenta unjainist, este propria sa viala. Astfel,

ramana

tn

621. Sarvadarsana-sarpgraha, ill; apud H. Nakamura, Orient $1 Occident, p. 172. 622. Digha-Nikiiya, VIIII, vol. I, p. 166; apud ibidem, pp. 172-173. 623. Ibidem, VIII, vol. I, p. 166; apud ibidem, p. 173.

27Q'

India. Religie i tilosofie

Jainlsmnl

271

Mahiiv ira incurajeaz! suicidul. in special cel prin infometare lenm. Ascetii care' se sinucideau prin post sunt glorificati de cAtre j aini~ti. Multi ascetijaini au decedat in acest fel ~i, chiar astazi, multi,dfutre conducatorii spirituali jaini recurg la moartea prin infometare624. Principala virtute j ainist! ramane, ins!, fo$. de a rezista in fata umilintei, puterea de a dep~i totul prin Iibdare. AceastA virtute a fostintruchipatAmai ales de cl\1re ace~Mahiivita: "Oamenii llloveau ~i-~i bateaujoc de el- nepasator, el i~i continuameditatille. inlAdha, locuitorii I-au prigonit, ~i-au asmutit cainii pe el. L-au batut cu batul ~i cu pumnii ~i au aruncat in el cu fructe, bulgari de pamant ~i hfuburi. L au tuiburat din meditatie cu tot felul de chinuri. Dar, ({ca un erou in fruntea luptei, Mahav ira a indurat totul. Chiar daca era ramt, nu c&rta niciodatliajutorul doctorului. El n-a luatnici unfel de leacuri, nu s-a

3. Situatia actuali
A.stiizi, digambarQU jaini trRiese, in principal, in Maisur ~i ""c,Kannada,ca ~i in Rajpu~ ~te(!:nR ~iin.:~unjab. Numele pe care-I poarta ~i in prezent se maijustifica doar Partial, intrucat chiar din perioada de stapanire musul:rr1an~lLs.:a interzis sa mai apara goi in public. Svetambara~ii sunt grupati in special in Gujarat, Rajputana occidentalA, in nordul ~i centrul Indiei. De~i nu dep~e~te ca numar mai mult de 4.000.000 deadepti;jainismlil-aj1.fcat-~ijoaca to~i un rol foarte important in viatacultumlaa Indiei. Pe las~itul secolului al XIX-leaaap8ruto~ care~i propunea unificareatuturordiferitelor seetejainiste. Pretentiile de religie cu camcteruniversalist i-au detenninat pe 1ideriijaini~ti inca de lainceput sa des~oare 0 insistenta activitate rnisionarAinclU'5ivinnmdul popu1atii1orneariene,iardepe1a~ veacului a1 XIX-lea sa-~ ex:tinda aceastaactivitate chiarin tarile occidentale, mai ales prin avocatul indian Vitcand Gfmdhj~i prin englezul convertit la jainism, Herbert Warren. CentiUl"iiriSionarde propagandajainista in Occident este societateaMahiivita-Brotherhood, cu sediulla Londra. Intrarea in comunitatea monahala este posibiUi, in cazul SvetambarQilor eelpupn, pentru copii de ambele sexe incep.nd cu varsta de :;;apte ani ~ijumatate, dar,ingenera1, eaare loc laovm:stamai tarzie. CaIugarii cer~etorijaini~ti i:;;i duc viata ca asceti peripatetici, exceptfuld perioadasezonului ploios (musonului), cfuld se aciuea:zAin cunoscutele "locuri de refugiu" (upiisraya). Hrana 0 cer~esc de la mireni, intre obligatiile lor fiiJ:ld ~i aceea de a cer~i 0 data pe zi. in sehimbul hranei primite, monabii recita texte sacre pentru laici, Ie predica :;;i Ie asiguramarturisirea piicatelor. ComunitateamonahalAjainistA este structurata ierarhic. Exista:;;i comunitati de caIugarite. Membrele comunitapi sunt denumite de svetambarQi, siidhvi(fonna feminina de la sadhu, "barbat sflint") , iar de catre digambara$i, iiryii ("nohill"). CaIugaritelor li s-a interzis inca de timpuriu sa umble goale, inciusiv in rfuldul digambarQilor. Imbriicate in v~minte albe, caIugmitele umblA

spaIatniciodata,nus-aimbaiatniciodatli~inicinu~i-acurat.atdintli',62S. Dincolo de toate acestea, cea mai important! foJ.ll18. de asceza interioaIi 0 reprezinta ''meditatia'' (dhyiina), care il pregate~te pe I monah spre eliberare pe parcursul a patru trepte: pornind de la concentrarea asupra anumitor obiecte, ascetuI i~i indreapta atentia asupra unui singur obiect, apoi se concentreaza spre 0 anume fonna subtila a activitapi corpului, asupra mesajului ~i spiritului; in cele din uJ.ll18., practicantul, prin ineetarea oricarei activitati, ~i pams~ propriul trup ~i se dedica exclusiv activit!tii spiritului eliberat. Ca~i in Yoga, pregAtirea pentru meditatie (dhyana) este precedata de 0 anume pozitie ~i atitudine a trupului, "d~adepropriul trup" (kiiyotsarga) 626 ~i de disciplinarea respiratiei
II I

624. H. Nakamura, Orient ~i Occident. p. 173. 625. M. Wintemitz. A History ofIndian Literatur~. Calcutta, University of Calcutta Press, vol. II, 1972. p. 437; apud ibidem. 173. 626. Cf. Fr. Heiler, Die Religionender Menschheit,p. 159.

272-

-India.-ReUgiefi.rdosoIIe

--+-- ..,_.. ofainismul

273

in grope de cate 2-3 surori sau locuiesc in ~ezamintele monahale, conduse de 0 superioara. Intre atrlbutiile lor, 'alAturi de studiul propriei invtAturi despre eliberare ~i meditatie, dUugmitelor jainiste Ie revine ~i sarcina de a Ie instrui din punct de vedere religios peadeptele laice. '. lnainte de a intra in comunitateamonaha1~ atdtdUuglhii cat ~ calugantele trebuie sa parcurga 0 perioada de novieiat, care duream de la minimum aSe luni de zile pana la doi ani. LacapAtul acesteia, in cadrul unui ritual de consacrare, Ii se Tarle parul capului, cu exceppa celor cinci bucle, care sunt smulse, dupa care Ii se toarnl\ cen~a pe cap. Cu acee~i ocazie, calugaruI prime~e un toiag, un blid pentru a strange mancarea cer~ita, 0 maturice din pene de paun ca sa-~i deschida calea pentru a nu strivi in mers vreun vienni~or, 0 panza pentru a strecura apa pe care 0 consuma (tot pentru a evita uciderea invol untara a vreunei fiinte vii) ~i un fel de masca chirurgica1a - pentru anu inspiradinneatentie insecte, consideratereincamari ale semenilor sm. Comunitliple monahale sunt mtrepnute de catre comunitatea laicHor, constituitli din acei sriivaka ("ascultlitori") ~i sriivaki ("ascul1Atoare''). Mirenii au obligatiade a respectacele cinci "legammte mici" (aJ)UVrata), care reprezinta 0 fonna restransa a celor cinci "mari
legaminte"(mahiivrata)monabale.Astfel,pentruei,ahi~iisemnifica

evitarea uciderii co~ente a vreunei fiinte vii, brahmacarya presupune evitarea divort:u1ui ~i abstinenta sexuaUi in zilele a 8-a, a 14~a ~i a 15 a ale fiecarei luni, cand mirenii trebuie sa ducA 0 viata similara celei monahale. De asemenea,jaini~or Ie este interzis, dinmotive religioase, accesullaanumite profesii; m general, ei lucrea:zain domeniul comercial ~i bancar. Prinexercitii speciale deasceza~i meditape, laicii se apropie ~i ei tot mai mult de stareade eliberare. Unul dintre cele mai importante mijloace in acest sens este ~i marturisirea pacatelor, pe care 0 fac in fata celui care Ie asigura asistenta religioasa, respectiv guru; unii se marturisesc zilnic, altii la fiecare paisprezece zile sau la fiecare patru luni, dar orlcum toti au obligatia de a se marturisi cel putin 0 data pe durata unui an de zile. Pentru isp~irea pacatelor, guru are obligapa

de a da penitentului, m fimcpe de faptele rele sa~te, \n1 fel de epitimie, o pedeapsa Cll caracter pedagogic (prayaScitta), spre mdreptare. Jaini~i respingriturile sacrificialevedice, ca~i scrierile sacre . vedice. Ei ~-audeZVolta{uncUIfpropnii,C8re"'cOnstai:l1ipaI in venerarea relicvelor (stiipa). Incepand probabil chiardinsecolul a1 IV-leai.d.Hr., a fost cultivata venerarea sfintilor; rfacelorjina sau tirthaIPkara~i, reprezentati in binecunoscuta pozitie de meditatie a "lotusului". Chipurile sfintilor sunt cinstite prinspa.Iarea statuilor; ungerea cu __~'''' . aromate, mcoronarea lor, sau prin ta.maierea ~i aducerea de ofrande const:nd din ~:fiucte ~ totfulul de dulciuri. Acei~i sfinp sunt invocati prln imnuri ~i rugaciuni. Cea roai scurta. fonnula de invocare este parame ~i-mantra, care trebuie repetatA de mai multe ori pe zi de cru:re fiecarejainist: "Cinstire arhatilor, cinstire celordesav~iti, empire m~or, cinstire mvatatorilor, cinstire tuturor calugarllor din lume". Credincio~ii fac pelerinaje la diferitele locurl sacre: initial acestea erau temple-grote, iar apoi temple de sine;cuo arhitectura specificlL Unele dintre acestea, cum ar fi cele de la G:irn.ar, Mount Abu ~i Ellora, sunt cunoscute in toata lumea tocmai prin caracterlsticile lor artistice l1i arhitecturale. Comunitatea mai conservatoare a digambara~ilor respinge partial venerarea chipurilor sfinp.lor. De asemenea, secta mai radicala, desprinsa din aceasta grupare, respectiv secta LOJ)ka, ;>i 0 alta grupare ~i mai radica1a, Sthiinakaviisi, resping orlce serviciu divin m temple, reducind cultUIlaexegeze ~ predici puute in case comunitare. Ceea ce a permis caj~smu1- restrans ca numar de adepti, comparativ cu religiile majoritare ale Indiei - sa supravietuiasca pana in zilele noastre este caracteru1 sau extrem de unit, de solidar, a1 acestei comunitap. Pe de alta parte, m acel~i scop,jainismul a cultivat insistent simbioza dintre calugari ~i laiei. Faptul ca ace~tia din wma sunt incurajati , in mod expres, sa devina la randu110r adevarati "asceti in lume", a Iacut ca distants. dintre cele dow componente ale comunitatii sa fie totdeauna mai mica decat in cazul altor religii. in acel~i timp, austeritatea generala a doctrinei, puritanismul ~i conservatorismul Sall,

274-

'''In:dia~-R:eligie'lifilosofteh''-~f---

::no:~~t~:i~~otla;el,=~~:e::r;:;=e"~"""'~ l-~'

secondate de 0 anumitA endogamie de fapt, au condus la 0 veritabila coneentrare de bogapi in sfulul comunimpi, la 0 inlesnire a studiului i la 0 sporire a cunOB$erii. Din aceasti ~uza., in pofida nt1IIl!itilUi lor 'fi' I I 0 d ..... . l'5" Indi d +x ....

-~~~;;;'~S~~~"~-<''-

atAt in co~ta hind~ilor c8:t ~i in ceamusulmana, ajutandu-i sa evite tn multe privinte, budismul prezinta multe asemanm cu oeventualaimplicareinconflictelereligioaseiintercomunitareexistente "". I .. , 627 in India inca de multavreme .... , .' ,.. """"--'''-'~-'--------~IL ' .'. ul-" " s tona~l " 1egend" t 'et0 rul - x .--)8llllsm _mceeacepnve~tel amemel "WSaU, doctrina despre eliberare, structura ordinului monahal ~ cultul. Intrucat eei doi intemeietori ai acestor religii au trait aproximativ in aeee~i perioada, este dificil de apreeiat cu exactitate care dintre ei a preluat de Ia celaIalt diferitele elemente religioase i filosofice cu un conpout amt de asemi1nator. Daca avem in vedere faptul cajainismul, la origini, n-a fost nici pe departe 0 fonna de religiozitate absolut noui1, I. . .ci doar rezultatul reformei unei comuniti1ti monahale existente deja de . ~'-', I'r;~,,,,,,,,,,,,,,~ multi vreme; corelat cu faptul ca budismul releva 0 rafmete cu mult mai mare decAtjainismul, amt in ce prive~e legenda mentorului sau cat ~i in plan doctrinar i practic, atunci s-ar Eutea presupune ca transferul s-a Iacut dinspre jainism spre budism 28. Dupa cum se l1tie, Buddha a fost unul dintre ganditorii cu 0 mare influenta in istoria omenirii. tnvatatura sa a avut un mare impact asupra subcontinentului indian vreme de mai bine de 1500 de ani, ~i in toam aceasta perioada a evoluat ~i s-a diversificat eel putin in ace~i masura in ~ atacut-o cre~smul in primele cincisprezeee seeole ale sale de existenta ,n Europa. tn secolul al XllI-Iea, cand influenta budismului a disparut in spatiul sau de origine, el se mspandise de multi! vreme in Tibet, Asia Centrala, China, Coreea, Japonia ~i Sri Lanka ~i avansa spre Asia de Sud-Est, istoria ~i impactul sau asupra popoarelor din aceste zone frind la fel de complexe ca ~i in India.

wi

I
627. M. Hulin, Jainismu/, in: J. Delumeau, op. cit" p. 414.

628. Cf. Fr. Heiler, Die Religionen der Menschheit. p. 126

276

India. ReUgie i mOSi)fle"'""

--- -Budismul

277

dovedeasca. faptul ca acele pasaje din canon, despre care se crede ca . ar reprezenta Inse~i cuvintele lui Buddha, ar fi exprimate, defapt, e . Nici 0 si~gura lucrare d~ fom: vasta literatur~ budist~, ..,.,,,_" I,c~!~a:,i~p:~,p?~ ~~1!m~~:.T.~~~!'p~~~_este identic.a cu mag~~hi, transrmsa nu provme de la Buddha ms~l. DupA moartea lUI Buddha pentru ca m hmba pali nu descopenm acele trasaturt caractenstice (prin sec. a1 V-lea td.Hr.), cele mai vechi c.omunitati budiste au 1 limbii magadhi. pali are multe tdisaturi comune cu limbile colectionat, probabil, cuvantarile ~i predicile sale, transmitfutdu-Ie prin I" cential-apusene, in vreme ce magadhieste 0 limba cen1ral-rnsAriteana. intennediul dialectului mligadhi, limba vorbita in regiunile in care a) Tipitaka 1 activase Buddha. In schimb, nu posedam nici un asemenea canon "W'~"~'==' . , . , . . - . . - Canonul pali; numit Tzpitaka e'cele trei co~uri"), cuprinde primordial. Izvoarele filosofice aflate la dispozitia cercetatorilorin trei grope principale dtl texte: Vinaya -Pitaka, Sutta -Pitaka $i domeruul istoriei religiilor, suntscrierile sacre ale diferitelor ~li budiste., A bhidhamma - Pitaka. . pastrate in limbile pall ~i sanscrita, sau cele traduse inchineza ~i tibetana Vinaya - Pitaka contine diferite reguli valabile pentnl ordinul monahal. Cea mai veche parte din Vinaya 0 constituie, in mod cert, 0 J.J.Canonu/ hinayllnist colec~ie de 227 prescrlppi disciplinare (patimokkha). Aceste reguli abordeaza toate normele serioase sau mai putin serioase de Hihaylina este denumirea comuna pentru cele mai vechi ~coli comportament, dupa care enumera pedepsele disciplinare pentru budiste. Fiecare dintre aceste ~coli i~i avea propriul sau canon, care I, """';'P~ ilicaIcareaunora dintre'acestea: Fiecarei reguli Ii este asociata 0 continea propriile cuvinte sau capitole ale lui Buddha, exprimand povesfue ~i un comentariu. doctrina acestuia La acestea s-a adaugat 0 serie de lucrari necanonice, Suffa - Pitaka conpne cuvantan, predici ~i aforisine ale lui constand in comentarii la scrierile canonice ~i tratate doctrinare Buddha sau ale discipolilor sm. Din aceste texte tragem conc~uzii sistematice. Singurul canon complet pe care-l posedam este canonul privind invatAtura lui Buddha. Vinaya se adreseazadoarmonabilor, hinayanist al ~colii Theravlida, scris 'inpali. Scrlerile canonice ale in vr~e ceSutta, dimpotriva, are 0 semnificape deosebita pentru toti acestei ~oli reprezinta astazi autorltatea suprema a budi~lor din Sri budi~tii, fie ei caIugan sau mireni. Sutta - Pitaka consta din cinci Lanka, ca ~i in Binnania ~i Thailanda. Potrivit traditiei, acest canon a colecpi (nikiiya): 1. Digha - Nikiiya, care contine 34 de texte "lungi"; fost redactat in Sri Lanka, in primul secol td.Hr. Cu toate acestea, 2. Majjhima-Nikliya (152 texte de "lungime medie"); 3. Samyutta doar 0 parte din continutul acestor scrieri canonice provine cu - Nikiiya, constfuld din 2889 texte, cu mult mai scurte decat textele certitudine de laBuddha ~i. Tn decursul timpului, diferltele prelucr8ri din colectille precedente (dupa continut, ele sunt rfulduite in 56 grope); poetice ~ modificari:facute in momentuI redact.arii definitive au conferit 4. Anguttara-Nikiiya, grupata in 11 capitole (numaruI temelortratate o alta fonna celor propovaduite de ca1re Buddha. Comentatorii nu in cele 2308 texte din aceasta colecpe detennina aceasta grupare) ~i fac nici ei in lucrArile lor vreun secret din faptuI ca in scrierile canonice 5. Khuddaka - Nikliya, care cuprinde 15 lucrari de sine stat:atoare. gasim un cu totul alt material in 10cu1 propriilor cuvinte ale lui Buddha. Dintre aceste 15 lucrari, una face parte din categoria celor mai traduse Pe de alta parte, exista ~i traditia potrivit careia limbaplili ar fi identica lucrB.ri din literatura budistA: Dhammapada, care contine 423 aforisme cu maglidhl, limba materna a lui Buddha. Aceasta parere ar dori sa metrice. Alte lucran renumite din aceasta colectie sunt: Udiina

1.Literatura sacra

__

.'~

, '!

T'

278

India. Religie i filosofie

t
I

Budismul

279

l.~

,.:"

comentariu Ia Bhuddavamsa, iar Dhammapiila a cornentat, iutre ' a.ltele, Udiina, Thera- ~i Ther igiithii. doctrinare scurte, intre care unele pievazute cu diferite povestiriin c) Manuale ,,' prozA), Thera- ~i Therigiithli (douacolecpi de versuri, atribuite unor-'" -~--, !~~-.....,.,."" Literatura piili contine ~i multe manuale. Acesteaau drept calugan ~i calugarite cu totul excePtionali), Jiitaka (0 colectie de ' scop sintetizarea ~i sistematizarea invatAturii lui Buddha, raspanditll povestiri despre existentele anterioare ale lui Buddha ; to~i, doar prin multe lucrari canonice. Nettipakarana i Petakopadesa soot versurile din mai bine de 500 de povestiri sunt socotite canonice), i doua mult pretuite introduceri in doctrina lui Buddha. Budi~i din _Apadiina (0 colectie d~Jege119~~j:p ver~.!lli d~P.!3t sfj..nti sau sfjnte , Biimania Ie considera canonice i ele dateaza, cbipuriIe, din sec. I ,j . I d.Hr. In Milindapaflha suntilustratepunctedoctrinareimportantein budiste) ~i Buddhavamsa (relatari despre Buddha ~i cei 24 de predecesori ai sai). cadrul unui dialog intte caIugrum budistNiig~ena ~i regele Milinda. Abhidhamma - Pilaka cuprinde apte lucrari, care MilindaesteidenticcumareleregegrecMenarub-u,careinsec.alll-lea abordeazA ~i clasifica nopunile centrale ale invataturii lui Buddha. Cele i.dHr. stapaneamarl regiuni din nordul Indiei. Versiuneapiilitransmisaa mai cunoscute dintre acestea sunt Dhammasanganii Kathiivatthu. Milindapaiiha este, to~i, cel Putincuc8teva sute de ani mai veche. Cea b) Comentarii mai semnificativa prezentare sistematica a invalAturii lui Buddha este Dintre lucranle canonului piili face parte ~i 0 serie de I Visuddhimagga,rea1izatlidecatrerenumitulcomentatorBuddhaghosa. comentarii importante, serise fie in piili fie in~-.!~g!~~.!~!. intre_""'~""_'\-"_'TC"'" - Cele doua cronici in piili, D fpavamsa ~i Mahiivamsa, soot care canonul colii Theraviida ocupa locul principal, respectiv in I izvoare pretioase pentru studiul istoriei budismului in India:~i in Sri singaleza, birmaneza ~i siameza. Cele $ai vechi comentarii dateaza I Lanka. D fpavamsa a aparut, probabil,la s~itul sec. al N -lea, iar I Mahiivamsa la inceputul sec. al VI-lea Autorii celor doua cronici au din secolul al N -lea, dar tradipa intocmirii unor asemenea comentarii s-a continuat pana in zilele noastre. Cele mai vechi comentarii piili I folosit material din vechile comentarii, astazi pierdute. i Alte vechi ~coli budiste aveau la dispozitie un canon redactat sunt de 0 important! foarte mare pentru studiul istoriei budismului nu doarpentru faptul ca vecbii exegep dau expresie conceppei lorproprii in sanscritii. Totui, nu s-a transmis nici un canon complet in limba despre invatatura lui Buddha sau a contemporanilor lor, ci ~i pentru sanscrita. Exista doar un numar modest de lucran in sanscrita sau cA ei folosesc material din comentarii cu mult mai vechi, care s-au fragmente din asemenea lucrari. S-au pastrat, de pilda, in sanscrita, fragmente dirl Vinaya - Pitaka apartinand ~colilor sarviistiviidinilor pierdut. Paternitatea comentariilor piili clasice este atribuitll unor trei barbati invatati din secolele N - V, care comenteaza ceamai mare i millasarviistiviidinilor. In mara de acestea, avem la dispozitiemai multe colecpi de legende in sanscrita. Intr-o anumita privint!, acestea parte a lucrarilor canonice. Ace~tia au crescut in India, dar ;;i-au r.etrecut 0 parte a vietii in Mahiivihiira, 0 manastire renumita din ne amintesc de Jiitaka ~i de Apadiina din canonul piili. In aceste 'Anuriidhapura (Sri Lanka). Cel mai important dintre cei trei este legende se relateaza din vietile anterioare ale lui Buddha sau despre Buddhaghosa. Toata lwnea este de acord ca el este autorul unei duzini faptele bune ale unor sfinti budi~ti. Dow dintre cele mai renumite de comentarii clasice, intte care comentariile la primele patruNikayacolectii de legende suntAvadiina.sataka;;i Divyiivadiina. Probabil ca ele apaI1ineau canonului miilasarvastivadinilor. Marea parte a ale Vinaya - Pitaka ~i Sutta - PUaka. Buddhadatta a seris un

("morismecucaracterfestiv"aleluiBuddha,informametrica;1~':care sunt anexate povestiri in proza), Sutta-:- Nipiita (0 colectie de.iexte

'1
280

India. ReUgie

~i

mosoUe

t
i

Budismnl

281

v.

privind existente1e an~rioare ale lui Buddha ~i despre cursul intregii ; Vajracchedika (care face parte din prima colectie). Exist! ~i alte sale vieti. Materialul acestei lucrari, ~ cum reiese chiar din text, este ! co1ectii de Siitra ~i 0 serle largA de Siitra de sine stAt!toare~ Una preluat din Vinaya-Pitakii~fcoliiloJiijitariiViid{iziljjr:-v"'h~,~,~~"'~-~'-J\" , .. ~ i"-~~cHntre cele mai semnificative Siitra mahayaniste de sine este PBrti importante din literatura canonica sanscrit! s-au pastrat ' Sadd!zarmapundarika-Siitra, care ilustreaza un stadiu timpuriu al cu ajutorul traducerilor chineze ~i tibetane. CorespUIlZ!tor primelor ,. doctrinei mahayaniste. Lalitavistara contine atdt material mai vecru patru Nikaya din Sutta-Pitaka a canonului piili, exist! patru Agama cat ~i mai nou. Textul relateaza despre existenta precedent! a lui in traducere, chinezA: ' Dirghiigama,..~.Madhyamiigama,.u -t~---Buddha ~i despre prime Ie faze ale viepiluiBuddha istoricpan!la Samyuktiigama ~i Ekottariigama. Mai multe lucrAri din cea de-a ; prima sa predica din Benares. Lucrarea originarii prezenta, probabil, cincea colecpe a acestor Pitaka exist! ~i in limba chinez!, cum ar fi, I biografia autentica a lui Buddha, prezentat:a de ~coala sarvastivadinilor. de exemplu, Dharmapada, Udiina, Siitranipiita, Sthaviragiithii ~i i Ulterior, textul a fost prelucra4 dupa ce a gAsit ecou in cercurile BuddhavamSii, care corespund urmAtoarelor lucrari din canonul piili: I mahayaniste. in Lankiivatiira-Siitra se relateazA despre 0 vizit! facuta Dhammapada, Udiina, Siittanipiita, Theraglithii ~i i de Buddha regelui demonilor, Riivana, din Sri Lanka. Inv!tatura Buddhavamsa. Nu se e cu sigurantA direi ~coli au aparpnut aceste prezentatA de Buddhaaici are multetrasAturi comune cu doc1rina~lli texte. Mai multe dintre textele Vinaya-Pitaka ale ~colilor mai vechi I Yogliciira. Dintre celelalte Sii/ra de sine ar mai trebui remarcate in s-au transmis in traducere chineza; intre care'a:celearale'~colii';~'""1;:--"--~'"'"special SukhiivatIvyiiha ~i Suvarnaprabhiisa. De~i Siitrele mahayaniste pretind eli invlitlitura cuprinsli in ele Mahiisiinghika, a sarvastivadinilor ~i miilasarvaStivadinilor. 'in plus, Vinaya-Pitaka celei din 1l11l1A ~oli amintite exist! ~ intr-o traducere I '! ar fi fost propovaduitli de catre Buddha ins~i cu diferite ocazii, to~i tibetana. Abhidharma-PUaka sarvastivadinilor, care existA in traducere ele sunt mai recente decat textele doctrinare aparpn!toare celor 111ai chinez!, ca ~i Abhidhamma-Pitaka a ~colii theravadine, const! din vechi ~li budiste. Cele mai multe Siitre mahayaniste au fostredactate, ~te lucriiri, chiar daca cele dom colectii, in ceeacepriv~e continutul, probabil, injurul sec. II-III d. Hr., intrucat cea mai mare parte dintre au foarte putine in comun. Siitre a fost tradusa in chined in aceastli perioada. in afara Sutrelor, literatura sacra mahiiyanista consta dintr-o 1.2. Canonul mahllyllnist lung a serle de lucran scrise de personalitati de renume, avand un caracter sistematic sau de zidire spiritualA. Cei mai importanti dasc!li Pe la inceputul erei noastre cre~tine a aparut in cadrul mahayani sunt, tara indoiala, Nliglirjuna (cca. 200 d.Hr.), fondatorul budismului 0 noua directie, Mahayiina. mare parte a literaturii ~colii Miidhyamika, ~i Asanga, un exponent exceptional al ~colii mahayaniste s-a pastrat fie in textele originale sanscrite, fie in traduceri Yogiiclira din sec. al IV-lea d.Hr. altA personalitate cunoscutaa chineze ~i tibetane. Cele mai multe texte doctrinare mahayaniste I $colii Yogiiciira este Vasubandhu, un frate mai tanar allui Asanga. (Siitra) amintesc foarte mult, prin structura lor, de textele doctrinare Ca ~i fratele sall, initial el a fost adept al directiei Hihayiina. in schimb, ale celor mai vechi ~coli budiste (Sutta sau Siitra). Cele trei marl nu se poate ~ti cu certitudine daca el este identic cu autorullucmrli co1ectii Siitra, respectiv l'rajniipiiramitii, Buddhlivatamsaka ~i Abhidharmakosa, 0 prezentare sistematica a doctrinei ~colii Ratnakiita, s-au transmis integral doar in traducere chined ~i tibetana.

282

I I India.' ReHgie 1i~ftlosofte'""-+--'Budismul'.


629

283

sarvastivadine.Confcmn traditiei, cele dou! persoane ar fi iae]itice, darmai multi cercetAtori modemi ii considem. douA persoane di~cte; pe unul il consider! drept Vasubandhu din sec. al N -lea, dascaJ. al ,,---- ~colii Yogacara; iar pe ceUUalt drept Vasubandhu din sec. al V -lea, un dascil al ~co1ii sarvastivadine. Esteincertddrenumitul poet budist 'Aivaghosha.- care a trait candva injurul anului 150 d.Hr., ar putea fi privit ca un adept al direcpei mahayaniste. Intr-adevar, lui i se atribuie ,~~" ..~~~_ p~l~mit~J~!!..uDei.q,~rtLdog!ri!l@<;f,J!1~ay.~$te,.cunoscut! doar in traducere chineza, dar in celelalte lucr8:ri nu apar exprimate elar mqi un fel de puncte de vedere mahayaniste. De aceea, este posibil ca lucrarea respectivA sA fi fost atribuitA pe nedrept lui Aivaghosha. Dintre lucrarile sale, trebuie menponata mai ales Buddhacarita, reprezentand 0 biografie a lui Buddha in forma poetica. Doar treisprezece dintre cele douazeci ~i opt cantarl ale cestei lucr8I"i s-au pAstmt in limba sanscritit To~i, integral, este accesibila in traducere tibetanA ~i.ghl!!<;,.~~,,.. ,____ ,..".-.,-.._ " . _ . . .,.
1.3. Literatura vajrayll.nistii

L.

Curentele tantrice, analizate deja in cadrul hinduismului, apar $i in budism. Tantrismul budist constituie cea de-a treia dintre marile directii budiste: Vajraylma sau Mantrayiina. Literatura tantrica budista const! din scurte formule magice (dhflram) ~i ample Iucrari tantrice, care prezintA doctrina ~i ritualurile. La acestea se adauga dii'etite manuale ~i comentarii sistematice. 0 parte dintre aceste lucrari s-au pastratin limba sanscrita, dar cea mai mare parte dintre ele 0 ClU1~ doarprin intennediul traducerilorchineze ~i in special tibetane.

2. Buddha: istorie i legenda


Toli cercetatorii contemporani sunt de acord eu faptul ea Buddha a fost 0 persoana istorica In istoria cercetarii mai vechl s-au consemnat diferite teorii prin care s-a incercat 0 intetpretare simbolica

sau mitologica a legendei lui Buddha Potrivit uneia dintre aceste ieorii:, de exemplll, Buddha a fost asimilat unui simplu mit solar. Amt in unele pa.qi canonice ca.t ~i in altele necanonice ale literaturii budistecIescoperimrelatmi privind viatalui Buddha. Lucrarea Buddhacarita a lui Aivaghosha i Nidii.nakathli, 0 introducere la comentariul Jiitaka, sunt cele mai vechi biografii ale lui Buddha pe care Ie posedam. In acestea gisim toate fazele importante ale vietH lui Buddha. To~i, intamplarlle reale sunt .combinate in mAsurll cu materialullegendar, incat doar cateva caracteristici izolate ar putea fi evaluate carealitAti istorice.. Gotama Buddha s-a nAscut la Kapilavathu (sanscritA: Kapilavastu), oraul principal de pe teritoriul clanului Siikya ("putemic"), azi ofa$ul Lumbini din regiuneadepresionara Terai din Nepal. Aceasta zona este situatA la aproape 0 sum cincizeci de mile la nord de Benares, 1a poalele munplor Himalaya Budii din Sri Lanka, ca ~i cei dinBinnania ~i Thailanda, cred caBuddha s-a nascut in anul 623 i.d.Hr. ~i a murit inanul 543. Ceamaimareparteacercetitorilor modemi, insA, eonsiderA cA Buddha ar fi trait candva intre 560-480 l.d.Hr. Numele ta1Alui sall, Sucidhodana Oit., "orez pur"), este sugestiv pentru indeletnicirile membrilor clanului. Acetia se ocupau cu agricultura pe un mic teritorill, care nu dep~ea in suprafata. nollA sute de mile pAtrate, in parte pe pantele joase ale munplor Himalaya ~i in parte pe campiile de la poale. Sakya tacea parte din randul diferitelor neamuri raspandite de-a lungullimitei de nord a bazinului gangetic, la periferia civilizapei Indiei de nord aflata atunci in plina dezvoltare. In perioada n~terii lui Buddha, aceste popoare erau incamai multsaumai pupu independente i erau conduse oarecum dupa reguli asemanatoare. Ele ar putea fi numite mai degrabA repubUci tribale, pentru ca erau conduse de oligarhii, de sfaturi ale batranilor sau de 0 eombinatie a acestora.
j

.. 629. Detalii despre legenda lui Buddha, ven in: E. Senart, Eseu despre legenda lui Buddha, trad. rom., lnstitutul European, Ia~i, 1993.

284- .

Indla.ReUgfe1i"filosofie-""--

f:"

"-'~Budlsmul~"

285

Probabil, tmele dintre ele i~i alegeau tm conduca.tor pentru 0 perioadA limitatA de timp, dar nu aveau regi in sensul strict al cuvantului, ~a incat tradipa mai tame potrivit careia Buddha ar fi fost fiultmui rege ---trebUlerespmsi~'tu1Oateace~Saky'7 considemuCAdetin efectiv rang de regi, nobili ~i rnzboinici in raport cu civi.1.izatia in ansamblU; ~i, .irifr-adevar: probabilCifiiuiectmo~eati prioritatea ceremoniala a brahmanilor, a~a cum 0 recuno~teau aIte popoare. Se considerau 0 -~,.." elita ~i poate ca ~iBuddhatrata lumeainconjuratoare cu siguranta omului provenit dintr-tm neam de seama630 Potrivit legendei, eand s-a naseut Gotama, Asita, .un mare vizionar din Kapilavatthu, a venit sa-l vada ~i a prezis ea acesta va ajunge un mare sflint sau un mare rege. Potrivit unei vechi balade budiste, vazand multimile de zei bueurndu-se, Asita i-a intrebat de ee se bueura, iar aee~a i-au raspuns: "CopiIul Inte1epciune, giuvaieru1
,.. .- """~""" A,ade~pfeti6scapereche'nti:,i-are;--'>'<""'
S-a naseut la Lumbini, pe paJnnt Sakya Pentru ferieire ~i bueurie in lurnea oamenilor',631 Mai departe, ni se relateaza ea vizionarul s-a dus in aeelloc , ~i, v8.znd pruneul, a prezis: "Cea mai de sus inalproe a patrunderii (cu mintea) 0 va atinge acest copil; el are sa vada ceea ce este mai pur ~i va face sa se-nvdrtii roata dreptapi, el, eel pHn de compasiune pentru eei multi. Departe se va riispandi religia lui,,632. "In a eineeazi, dupa na$ere, intr-o ambianta solemna, pruneul a primit numele Siddhiirfa (pali: Siddhattha). Cu toate acestea, in literatura budista, el este pomenit cel mai frecvent cu numele sau de clan Gautama (paH: Gotama). Buddha a fost crescut in Kapilavatthu de catre a doua sope a lui Suddhodana, Mahaprajiipiifi, deoarece mama sa moose la ~pte
630. M. Carrithers, Buddha, trad. rom., Humanitas, Bucure~i, 1996, p. 26. 631. Suttanipata, 683; Rhys Davids, Early Buddhism, London, A. Constable, 1910, p. 29; apud H. Nakamura, Orient # Occident, p. 194. 632. Rhys Davids, op. cit., p. 30; apud ibidem.

zile dupa n~ere. In legendele de mai tarziu este descris ca un t.n6r de geniu: nimeni nu~I putea intrece lanici 0 proba a truptilui sau a , ',mintii. EI ms]:)Undea la toate in1rebarileintelepplor, dar cand elle punea .intrebarl, chiar ~i cei mai pricepup dintre ei emu nevoiti sa tacA6i 3 Mai tarziu, intr-una din zile, tatal sAu are'un vis deosebit: it vede pe fiul sau imbracatin v~te galbene de ascet, parasind palatul. Astfel, se hotara~e sa-i ofere toate bticuriile vietii ~i ii construie~te caie un palat pentru fiecare anotimp ai anului. Totodat! porunce~ sA . fie UImmt foarte indeaproape. De fiecare datA cand parnse~e palatul, tatal sau porune~e slujitorilor sm sa indepmteze de pe stmzi tot ceea ce l-ar putea indispune pe fiul sAll. La ~sprezece ani se c!sato~ cu doua printese dinregatele invecinate, Gopii ~i YaSodharii. Dupa treisprezece ani, aeeasta din unnA Ii na$e tm fiu, Riihula. Aceste amanunte suntprobabil autentiee. De aItfel, Siddhiirtha a fugit din paIat la putina vreme dupa ~erea lui Riihula, respectnd astfel obiceiul indian care nu pennitearentmtarea la lume decat dupa n~erea unui fiu sau a unui nepot. De~i tataJ sau ineearca pe mai departe sa-l izoleze pe tfularul printinpalat~ d.esfBtatoarelesaIegmdini, to~zeii zadamicesccelepUinuite de tata~, in cadrultmortrei i~ consecutive, Siddharta intaln~e la inceput un batrfu1 foarte slabit, rezemandu-se in toiagul sa11, apoi, a doua zi un bolnav eu fara livid! ~ avnd febra foartemare, in fine, a treiazi, la poarta cimitirului, un mort Apoi, la ultimai~ Gautamainta1n~ un c8lugar~inch calm~i senin, aceast:aimagineillini~ ariitBndu-i ca reJigiate poate sc!pade mizeriile ~ suferintele vietii omene634. Pentru a-I convinge ~i mai tare in hot.amrea sa de a renunta la lurne, zeii it trezesc pe print in toiul noptii pentru a privi trupurile goale ~i dizgrapoase ale concubinelor adonnite. Atunci decide sa-~ puna In aplicare definitiv hotararea. ~eheam!scutierul ~ ~~ caIare pe ealul sau preferat Dupaee se departeazAbine de o~, se op~, i~i
633. P. Carus, Gospel o/the Buddha, according to Olds Records, ChiQ:igo, Open Court Press, 1930, pp. 10-11. 634. M. EHade, Is/oria credln/elor ~L, II, p. 75.

286

India. Religie if"tlosofie

Budismul

287

taie pletele cu spada, ~i scbimba v~tele de print cu aceleaale unui vanator ~i i~i triinite scutierul impreuna cu calul inapoi la palat635 . Din acest moment, Gautama va rataci prin lume, practicand ~~.,~, 0 asceza foarte dura, injooglele Uruvela, timp de ~ase ani. in acest timp, se hranea cu seminte ~i iarb~ ~i 0 perioada doar cu balega. Se spune ~ treptat, ajunsese sa consume doar un bob de orez pe zi. Era imbracat in haine grosolane, i~i smulsese parol ~i barba pentru a se ____ ~to~Pli.gi,a,zAbovea ore intregi stand in picioare sauintins pe ghimpi. Refuza categoric sa-~i mai spele trupul ~i bainele, arIltfuld ingrozitor. Se odihnea intr-un loc unde cadavrele erau lllsate prada pllsllrilor ~i fiarelor sIllbatiee ~i dormea inconjurat de trupurile intrate in putrefacjie. Se spune ca, la un moment dat, ar fi afinnat: "Trupul mi-a devenit neinchipuit de subtire. Din pricina pujinei hrane, semnul pe care-I J.asam I cAnd ma a~ezam era ca unna copitei unei cllmile ... CAnd credeam ca-mi atingpielea de pe burt! puneam in fapt mana pe ~ spinruii'.636. ~f in pragul mortii, el a inteles canu se afla pe calea cea buna, pentru ca, in ciuda acestor fonne extreme de asceza, nu avusese vreo noua iluminare. Drept urmare, a renuntat la asceza, s-a imbaiat ~i a ineeput sa se alimenteze din nou637. Dupa ce a renuntat la asceza, textele sacre ne relateaza ca Mara ("Cel Rau", "Moartea") I-a atacat cu violenta ~i a incercat sa-l ispiteascll in toate felurile rentru a-i distrage atentia de la meditatie, insll tara sorti de izbanda63 . Este foarte probabil ca toate aceste ispite
I 635 Exista un motiv precis al renuntarii la lume: "Viata in mijloeul familiei iJi~a api\rutingustfi ~i nedemni\, in vreme ee viata petreeutfi fa.rli adlipost e neingrMitf1; e anevoie sli duci 0 vial! spiritualli desfivdIlitli ~i purli in toate privintele ~i sa mmai in aeela~i timp in inghesuiala ei\minului". Vezi Majjhima N ikiiya, I, 241. 636 E. J. Thomas, The Life ofBuddha as Legend and History, New York, Barnes and Nobles, 1952, p. 54. 637 Mqjjhima-Nikbya, 1,247. 638 Mara Yl ispitea astfel: "E!}ti vl!guit de-atata post ~j moartea p-e aproape. Ce folos au caznele tale? Binevoie~te s! rnmai in vial! i ai sii fii in stare s! faci fapte bune". Gautama a ramas, insf1, impasibil rlispunzand: "0, tu, prietene al

sa reprezinte in mod alegoric lupta interioara din mintea lui Gautama. pupa ce il indepllrteazi1 pe Miira, el reu;;e~e sa-~i concentreze toate fbqele spirituale asupra unei singure probleme: eliberarea de suferinta Pe parcursul celor patru stari de veghe, intr-o profunda meditape, el intelege misterul ciclului nes~it al ~or, morjilor ~ireincarnllrilor detenninat de karma, parcurge retroactiv nenumaratele sale vieti anterioare ~i contempla in cateva clipe existentele nesf'ar~ite ale _ senlemlor slli, rea1iz~.staI:~A~~.'~i1UIr!4!ar~" (~g4dhl),J!?-l~l~gand.~ tainele condijionismului universal, dupa care, odam cu venirea zilei, a devemt Buddha ("eel iluminat"). Timp de ~apte saptllmdni rllmdne in aceasta stare de "ilwninareh , tara a mai avea sentimentul vreunornecesitllti trupe~ti. In cea de-a 49-a zi, prin locul acela au trecut doi negustori care i-au oferit mancare, iar el a acceptat-o. in acel moment avea inca indoieli dacll inlelepciunea abia dobanditll trebuie s-o imp~easca sau nu ~i altora. Ezitarea sa a stArnit ingrijorareazeilor. Astfel, zeul Brahma a coborat din eer ~i I-a convins pe Buddha sa propovllduiascllinvAtIltura sa celor din jurul sau. Atunc~ Buddha a decis ca primii care ar trebui sa-i cunoasca invatatura ~i intelepciunea Ia care ajunsese sa fie cei cinci asceti impreuna cu care practicase asceza injunglele Uruvela. I-a descoperit in parcul de animale din apropierea or~ului Benares, unde ~i-a tinut prima predicll, a~a-numita predica de la Benares. in unna acestei predici, cei cinci asceji au aderat la invatatura sa, devenind prirnii cIllugrui ai comunitlltll budiste. Din acel moment, Buddha a ratacit din sat in sat, nuri:lllrul adep!ilor slli crescand foarte repede. Se poveste~te cll, dupa aceea, a revenit in comunitatea sa natal~ unde i-a convertit pe tatlll sau, pe sofie ~i pe fiul sau, Rahula Adepjii care renuntau la viata lor Iumeasca ~iii urmau lui Buddha deveneaumonahi ce~etori. Ceilalti, surori ~i
I

Geipi deUI.sl!.tor, tu, eel rlu, din ee pricinli ai v~nit? Camea sfi se iroseasdl., dar m1ntea sii se facA mai lini!}titf1 ~i atentia mai statomicii. Ce e viata in aceastA lume? Mai bine sii mor in biitf1lie decat sli trl!.iesc infrant". Vezi Suttanipata, 425,439. tn eele din urmli, Mara a eedat; vezi ibidem, 445.

288'

Indla.ReUJJle' ,i'mo'Sofie

---+---

~-BlldlsmuI"

289

:frati mireni, aveau in primul rand indatorirea de a Ie asigura brana ~i imbracmninte monahilor. in textele budiste sunt amintili deseori nenumarali membri de seama ai ordinului monahal intemeiat de ""'="'Buddh(i'"Sariputra (pali: Sariputta) ~i I Maudgalyayana (pali: Moggallana), doi prieteni din tinerete, care imediat dupii iluminarea lui Buddha s-au aliiturat comunitatii acestuia; ca ~ Ananda, discipolul preferat allui Buddha. Intre adeptii lui Buddha se gasesc ~i nenumamte - - persoane de vazA ~i cu 0 situatie materiala deosebita. De pilda, regele din Magadha, Bimbisara, i-adaruit Maestrului 0 padure de bamb~i, in care acesta poposea deseori impreuna cu monahii sm. Tot la fel, bogatul negustor Aniithapindika din Srlivasti(pali: Siivathi) a ridicat intr-o piidure din apropierea satului 0 manastire, in care Buddha poposea:frecventin timpul anotimpului ploios. Buddha a fondat ~i 0 comunitate de calugarile. Acestea trebuiau sa se supunli unor reguli mai stricte decat caIugarii. Se spune """'.",..\"ca ordinul calugaritelor a fost intemeiat Iainitiativa celei careI-a crescut, Mahiiprajapat i, pentru ca, ~a cum am amintit, mama sa adevlirata a murit la scurtli vreme dupa ce I-a nascut. Dupa ce devenise vaduva, ea i~i dorea sa renunle la lume ~i i-a cerut pennisiunea lui Buddha de a deveni clilugmta. Buddha aezitat multin privinta accesului femeilor spre comunitatea monahala, dar intrucat inclusiv Ananda ainsistat in acest sens, in cele din urma a cedat'Pasaje din literatura budistli ne Iasli impresia ca Buddha a avut parte de 0 viata plinli de succese ~i cli a trliit intr-o armonie dep lina cu cei din j urnl sliu. Este, insa, foarte limpede faptul ca in activitatea sa a trait ~i muite dezamagiri. Cand depli~e~tevarsta de 70 de ani, 0 ruda invidioasa a sa, Devadatta, i-a cernt sli-i cedeze conducerea comunitatii. Refuzat, Devadatta va incerca sa-l ucida pe Buddha, preglitind 0 adevamta strategie in acest sens: initial prin asasini platiti, dupli aceea cautnd sli-l zdrobeasca sub 0 stanca !iii, in fine, asmutind asupra lui un elefant foarte agresiv. In cele din unna, Devadatta, lnsotit de un grup de monahi, initiazA 0 schismli, care predica 0 asceza mai dura, dar aceasta va ~ua.

in anotimpul ploilor, Buddha, lnsOtit de Ananda, discipolul


sliu iubit, popose~e in Veugrama ("satul de bamb~i''), unde se va imbolnavi de dizenterie. De~i a fost la un pas de moarte, a reu~it sa dep~easca criza. La cererea s~Ananda ii adunfpe toti"discipolii .'" din Vaisa!i. dupli care amandoi se indreapta. spre pava. Acolo vor cina la fierarul Cunda, cina constand din came de pore sau din nite
ciuperci cu care se hranesc poreii. Consecintele aparrepede: 0 diaree
-. cu sange, probabil reintoarcerea bolli careia tocmai supravietuise. in ."~
pofida bolii, el se indreapta. catre Kusinagara. Dupa 0 caIiitorie
istovitoare, Buddha se simte epuizatfizic, ~du-se sub un tufi. in
acel moment, Ananda izbucne~ in hohote de plans, dar Buddha, cu
o privire linita, Ii spune: "Destul, Ananda; inceteaza sa te chinui i sli jeluieti. .. Cum poti crede cll ceea ce se n~e nu moare? Acest lucru este cu neputinta',639.lnainte de muri, Buddha adreseazA ttimele cuvinteI?~lo:~ri: "Mliadresezvoua,o calugmi~ri: ny va precupetlp. stradt.nntele voastre". ' - ','.",'. " Dupa ce s-a rnspandit peste tot vestea mOl"pi lui Buddha, au inceput sli aparli nenumlirap adepp ai sm, cu flori ~i ofrande frumos mirositoare, pentru a omagia trupul sliu. in cea de-a ~aptea zi~ trupul sau a fost incinerat, iar resturile oaselor sale au fost impaqite intre adeptii sm cu bunastare, care au ridicat deasupra lor morminte adapostind relieve inmijlocullor (stiipa, pali: thiipa).
3. Budismul indian. Sectarizarea comunitatii intemeiate de Buddha
Buddha n-a nominalizat nici un succesor al sau in fruntea comunitlltii pe care 0 intemeiase. El considera ca singura clilliuza credibilli pentru monahii slii ar putea fi doar invlillitura pe care le-o lasase mo~enire. Din acest motiv, indatorirea fundamentalli a oricarui calugar era aceea de respecta Cll sfintenie tot ceea ce propovliduise
639. Mahii-parinibbtina-siitta, V, i4.

290

India~'Religie

tiruosot1e'

Budismul

291

Buddha pe parcursul V;iepi sale. Confonn tradipei, 1a scurta vrem~4upa


moartea sa (aprox. 480 td.Hr.), afostorganizatunconeiliu laRiijagriha, convocat, probabil, de eatre MahiikiiSyapa (pati: Mahakassapa). Dupa ee s-a informat in legatura eu regulile monahale, consultfuldu-l pe Upli/i, ~i in ce prive~ doctrina, avand amnnite discutii eu Ananda, Mahakasyapa a redactat Vinaya-Pitaka ~i Siitra-Pitaka (pali : Siitta-Pitaka). La aproxirnativ 0 sut! de ani dupa moartea lui Buddha, la, Vaisalis-a tinut un nou concHiu. Potrivit izvoarelor, cauza organizArii celui de-al doilea concHiu a constituit-o fapruI camonallli au primit de lamirenii din VaiSaliaur ~i argint Dupa l'utini ani de la acest conciliu, in interiorul comunimtii monahale a aparut (, noua schisma. Cei socotiti "ortodoc~i" au fost numip sthaviravadini (pal'i: theraviidini); totu~i, denumirea generica care acopera toate ~colile adeptilor ~a-numiti "ortodoc~i" este aceea de Hinayana (Umicul vehicul"); adeptti noil grupari, reprezentand pBreri deviat:ioniste, se numeau mahiisanghi/rai, adica adepp ai ~co1ii Mahiisanghika. Divergentele de pW:eri ~i in randul "ortodoc~ilor" nu se opresc insa aici, ci vor continua. in timpul regelui Asoka (268-234 i.d.Hr.) s a desprins 0 noua grupare din ~eoala sthaviravadinilor, numita a sarvasttvadinilor. Probabil ca tocmai aceasta disputa dintre cele doua grupan i-a oferit prilejullui Moka de a convoca un al treilea coneHiu budistlaPiitaliputra, injurul anului 250i. d. Hr. To~i,nus-aputut ajunge la 0 conciliere a celor douB. tabere. ~coala Sthaviraviida a fost declarata ~coa1a "ortodoxa", Schismaticii, adica sarvastivadinii, au trebuit sa se refugieze in Kashmir, Confonntradipei, in cadru1 acestui concHiu, a fost redactata in ultima sa forrnaAbhidharma-Pitaka (pall: Abhidhamma-Pitaka) sthaviravadinilor. Convertirea regel ui Asoka la invatatura budista echivaleaza ca importanta, pentru Orient, cu convertirea lui Constantin cet Mare la cre~sm, pentru lumea CJ."e.na PatromYul sauimperial alnaltatceea ce debutaSeca 0 doctrina bazatape exercipi spirituale riguroase la pozipa unei religii larg nlsp8ndite, prospere ~i populare.

Se spune eli acest rege intrelinea ~aizeci ~i patru de mii de calugmi budi~; lui ii sunt atribuite optzeci de mii dest,pe ~i nenutnarate J:I18nasti.ri A ridicat coloane memoriale pe tot cuprinsul imperiului ~i a gravat pe ele edicte didactice.- Au fost ~i misionari "pans. la cele mai indepartate hotare ale t3rilor barbare" pentru "ase amesteca printre necredincio~i", amtinlauntrul regatului, cat "~i in t:ari strWne, predicand lucruri mai bune". Profitand delegaturile cu Occidentul ,Mokaatrimis ", profesori budi~ti pe langaAntioh,alJI-l~:~uitSj:ri~i, ~h~m~llaln-lea al Egiptului, Magas din Cirene, Antigonos Gionatas al Maeedoniei ~i Alexandru al II-lea Epirului640 Sigur, este greu de evaluat forta de 641 penetrap.e a acestei mi~c8ri catre Occident , dar in Orient misiunile lui Asoka marcheaza 0 perioada. decisiva de transformare spirituala. Domeniul sau cuprindea cea mai mare parte a Indiei propriu zise, precum ~i Afganistanul, sudul Hinduc~ui, Belucistanul, Sindul, Valea Kashmirului, Nepalul ~ Himalaya inferioara. Peste tot, dnnnurile erau bine intrepnute, cu hanOO ~ifih1Jfu.rl pr.~tejat~ Ja intervale flxe. Existau, de asemenea, livezi eu pomi fiuctiferi ~i artere plantate, gr3nare publice, ~utor medical pentru oameni ~i animale, funcp.onari speciali avand sarcina de a preintampina intemnilarea ~i pedepse1e nedrepte, de a-i ajuta pe parintii cu familii numeroase ~i de a avea grij a de cei varstnici, curti de justitie deschise tuturora, imparatul insu~i 642 ocupandu-se de treburile poporului la orice ora ~i pretutindeni in secolele imediat urmatoare domniei regelui Asoka, s-a produs 0 serie de noi' schisme. in aceasta perioada, s-au separat nu
640. Cf. V. A. Smith, The Edict ofAsoka, London, 1909, p.20. 641. cr. J. Kennedy, Buddhist Gnosticism. the System ofBasi/ides, in: Journal ofthe Royal Asiatic Society, 1902, pp. 377-415; D. Schlumberger, L. Robert, A. Dupont ~i E. Benveniste, Une bilingue gnico-arameenne d' Asoka, in: Journal Asiatique, 246, 1958, pp. 1-48; D. Schlumberger, Une nouvelle inscription wiecque d' Asoka, in: Comptes rendus des seances de I' Academie des inscriptions et Belles Letlres, 1964, pp. 1-] 5; A. Dupont-Sonner, Une nouvelle inscription arameenne d' Asoka trouvee dans la vallee du Lagman (Afganistan), ibidem, 1970, p. 15. ' 642. 'Edict Lapidar VI; V. A. Smith, op. cit., p. 12.

292

India. ReUgie i filosofie

'r

t-.

numai gruparile hDerale din interiorul cercului "ortodOOililor", ci au apfuut sciziuni inclusiv in sfuIul noilor ~eoli. To~i, procesu1 de seetarizare in eadrul budismului pare sa nu:fi slAbit evolupa acestuia in spapul indian. DimpotrivA, monumentele budiste din perioada 200 i.d.Hr. - 200 d.Hr. demonstrea2'A 0 activitate budista pJinA de viatA in toate regiunile Indiei. Perseeutiile indreptate impotriva adeptilor budi~ti din perioada de domnie a regelui Pushyamitra (aprox. 183-147 i.d.Hr.) au eunoseut, eu sigurantA, 0 mica amploare. Inparteadenord-vestaIndiei,undemaimultiprincipigI"eC4etnnarfi, deexemplu,Me1Ul11thi,s-auconvertitIainWfMurabudista,budismula:tacut
progreseconsiderabile.Regele~tK"ankhka,carestap3neapeIainceputul

I
[

Budismul

293

I
I ,

sec. al II-lea d. Hr. parlea de nord-vest a Indiei, Kashmirul ~i Afganistanul, este eonsiderat, alaturi de Asoka, unul dintre eei mai importanti promotori ai budismului. Sub eondueerea sa s-a tinut un al patrulea eoneiliu budist la Jiilandhara sau Kundalavana. Probabil, acest coneiliu privea doar ~oala sarvastivadinilor, care avea nenumara? adepti in aeeasta parte a Indiei. $eoala theravadinilor din Sri Lanka n a reeunoseut insa acest conciliu. Kanishka (aprox. 78-123 d.Hr.), eel mai important dintre regii ku~ana~i, a fost initial adeptul unei traditii non-budiste, dar, aseI,ilenea regelui Asoka, a treeut la budism. Sub proteetia sa, a aparut ~i s-a dezvoltat una dintre eele mai timpurii ~eoli eunoseute de arta budis~ ~eoala Gandhara. Promotorii acesteia erau de origine greaca, in timp ee satrapii provineiilor sale sudice erau ehiar descendentii acelor sciti (saka) a earor sHiparure fusese inlaturata de catre ku~iina~i643. Cueeririle lui Kanishka au redesehis eaile terestre de aeees spre imperiul roman; 0 ambasada din India I-a vizitat pe Traian dupa intrarea lui in Roma (99 d.Hr.). De asemenea, au redevenit aeeesibile pentru comequl indian ~i drumurile nordice catre China, respectiv rutele de caravane prin Turkestan. Imperiul budist al regilor ku~~i a servit
643. Vezi E. J. Rafson (ed.), The Cambridge History of India. vol. I, Cambridge, New York, 1922, p. 585.

capivotpentruintreagalumecivilizataintr-unadintrecelemaiputemice perioade de istorie, ~i anume China Hanilor la msarit ~i Roma imperiala la apus. Ku~ana~ii au fost rastumati de la putere in anul236 d. Hr. . .. : - . ",. -: ' . .,.,";. ",,= ...,-; . -.Adeptii noii directii, Mahayana (''marele vehieul"), aparute in sanul budismului, numese cu un anume dispret vechile ~li Hinayiina (''mieul vehicul"). Se presupunecA,-pe lainceputul erei ~e, evolupa noii direetii budiste s-a aeeelerat.lntnicat prirnele 8iitre mahayaniste au fost traduse din sanserit! in ehineza prin seedI-III, probabil ea . aeeasta noua direetie se afla.dej a eu eeva timp mai inainte de aeeasta epoea in posesia proprii~or ei texte. Nu este insa suficient de limpede din care dintre veehile ~eoli a apa.rut Mahayiina. Orieum, este posibil sa se fi desprins fie din ~eoala mahasiinghika~ilor fie din aeeea a sarvastivadinilor. Majoritatea cercetatorilor sunt, in general, de parere ea motivul aparitiei ~eolii mahayiiniste I-a reprezentat intentia de a satisface necesitatile religioase ale budilor mireni. Hinayana se adresa in principal comunitatilor'moriallale:"'pecand'noillfdirectie ineerea sa eonduca la eliberarea tuturor oamenilor. Prima ~eoala mahayiinista, Madhyamika, a fost fondata injurul anului 200 d. Hr. de catre filozoful Nagarjuna. Cereetatorii nu imp~ese, insa, acee~i paz-ere comuna eu privire la intemeietorul eelei de-a doua mari ~eoli mahayaniste, respeetiv ~eoala Yogiiciira Potrivit eatorva izvoare, adevaratul fondptor al ~colii va fi fost un anume Maitreyanatha, iar renumitul AsaAga, care a trait in seeolul al IV-lea d. Hr., a fost dicipolul sau. Anumiti eercetatori se b~eaza pe aeeste izvoare ~i-l eonsidera pe Maitreyanatha 0 persoana istorica, in vreme ee altii il vad peAsanga ea intemeietor al ~eolii, eonsiderand ca numele de Maitreyanatha n ar fi alteeva decat 0 porec1aa lui Asanga. Pelerinii ehinezi, care au poposit in India Iungi perioade de timp intre anii 400-700 d.Hr., ne ofera in descrierile lor 0 buna imagine a realitiitilor budiste din acea vreme. De pilda, Fahsien, care a vizitat India intre 399-413, ne relateaza ea budismul taeea progrese peste tot. Doua secole mai tarziu, aceste realitati se vor sehimba. Hsuan tsang, care a ealatorit prin India intre anii 629-645, poveste~te eu
'.r~'~

..

~.'-"'~.'1

" ..

,.."

! ,

300

India. Religie

~i

filosofte

Budismul

301

cauzeazA toate suferintele care apar in viatii ~i in cursu! reincamarilor. ~i sa experieze formele de existent! ~i manifestare a acestei lumi, ~ Ele SlIDt cauzele imbatranirii !1i morPi, durerilor, tanguielilor, grijilor ~i cum sunt ele "in realitate", adica sa inleleaga iluzia ~i aparenta lumii care 11 inconjoara, dar in acelw;i timp sa re~ sa simtA 0 stare de dezamagirilor pe care Ie experiazatoli oamenii. Dar ~i eleinsele sunt supuse suferintei, pentru ca ~ ele Sillit'cmJzate'i deieril::rlria:te, bitfridullor~ bucurie interioaraoricand ~in orice si.tuaP.e, inc1usiv atunci cand su:fera 657. ca tot ceea ce exist! in lume, de altfeL Desigur, acest lucru va fi posibil doar atunci cand el va intelege ca lucrurile nu sunt ve~nice, cand va invata sa renunte Ia ele, cand va Orice formi1 de viata este treCi1toare ~i implici1 suferintA, chiar ~i existenta in sine este asemenea unui ~oc, orice respiratie este I invala ca nu trebuie sa ~i Ie doreasca, ci salse bucure de ele doar daca - suferinfii, orice gand inseamnii sau conduce spre suferinta; pentru cel-~-.~~.-r-~-~ acestea exism, dar lara a se at:Wja de ele. Este Iimpede ca, din aceastii intelept., bucuria ins~i nu este altceva decat 0 dispozi{ie efemera, care i perspectiva, nu impe:rmanenta ~i efemeritatea sunt cauza suferintei sale, ci a~amentul fata de lucruri, dorinta sa, vointa sa posesiva, "setea" fUnd cauzatA la randul sau de ceva efemer, nu poate avea la randul ei decat un caracter efemer 656. sa existenpaUi (taI;Jha) 658. . Conform invataturii lui Buddha, nu se poate vorbi de Dincolo de fiint e nu existanimic substantial, nici 0 entitate, dupa cum dincolo de lueruri nu existAnici un "Iueru in sine". Fiintele ~i "existenta", ci doar de devenire. Orice materie insearnna energie, orice substanta este mi~care. Viata individului este impermanenta, lucrurile sunt simple fenomene ~i, in conseeinta. sunt ireale. Cic1ul reincarn8.rilor, impregnat de suferintii, se rea1izeaza in singura lume condiponata temporal !1i supusa unei schimbari sigure. ~i forma ~i proprieta:ple materiale ale hicrurilor stfut ipIpeiniliriente ~i schimbabile:-"4'-'-'~ existenta, adica in aceastA lume fenomenalamereu in schimbare. Tocmai Nu existli nici 0 substant! eu caracter permanent ~i ve~c, iar suferinta aceastA transformare ~i schimbare continua constituie viata, ilindca viata este identica eu aceasta instabilitate ~i de~ertaciune. In acest plan, nu este existentii, ci 0 pennanentadevenire ~i transformare in altceva pofta sau dorinla n~te suferinta, intrucat ceea ce Doi ne dorirn ~i ne Dat ilind faptul ca budismul nu accepm existenta unui Absolut sau a lIDei realitati dincolo de fenomene, a~a cum se intfunpla in alte propunem are un caracter impermanent, schimbator~i efemer. Datorita religii, nu exista practic nici 0 legatura unitara, care sa patrunda totul. impermanentei ~i relativitiipi lucrurilor, dorintele cauzeaza de fiecare data tristete ~i dezarnagiri. Nenumaratele fenomene:tara viatii se deruleaza simultan, se modifica In viziunea budista, orice fericire pamanteasca, cum ar fi reciproe, atunci cnd intra in coliziune, se cornbina unele cu altele ~i ciisatoria, familia, bogapa. prestigiul ~i..chiar bucuria de a trro, este tara det~l~ aceasta noi feno~:DC:' ~e la randullo~!au locul altorn sens, pentru ca toate aeestea sunt efemere ~i pentru ca ele cauzeaza mal vechi . Ltunea este pluralista ~l smgwa constanta m cursul acesta necazuri ~i suferinta . De aceea, De intrebam, in mod firesc, care ar fenornenal este legea dupa care se realizeazA acest proces de fluctualie, puteafi adevarata fericire dintr-o atareperspectivacare sanumai reprezinte respectiv conditionismul absolut Cpa{iccasamuppiida) 660. niqiodatapremisal?icondiliepentrusuferintadinsocietateaumana? 657. l.A. Irving - R.C. Chalmers, Der Sinn des Lebens nach den fUn! In contextul budist, se apreciaza ca adevarata fericire consta We~tre~igiol1en Hinduismus. Buddhismus. Christentum, Judentum, Islam, hi ,"' b' '+x 'fi~~"'-'; .'. '" Wellhelm-Oberbayem,1967, p. 65. e armVlatao l~nU1\.Q.a ~Ulom,cucondilJacaacestasamtpl"<ln-l.5 658 . LA . da, B u ddh' . ' p. 18 . t'" '"""'6" ' . ' G ovm IS t' ISCh e Rn !.J.exlOnen,

tEF

656. P. Antes - B. Uhde, Das Jenseits der anderen. ErlOsung 1m Hinduismus. Buddhismus und Islam, Stuttgart, 1972, p. 63 sq.

659. Cf. Visuddhimagga, XVI, 19; XIX, 20. 660. H.W. Schumann, Der historische Buddha. Leben und Lehre des Gotama Koln, 1988,p. 168. '

_-1-.

298

India. Religie

~i

fllosofie

Budismul

Buddha - care dorea sa descopere tuturor oameniloresenla ' "moarteamamei, moartea tat!lui, moartea fratelui, a S'lU"Orll, a flului, a relativitApi ~i finitudinii lorproprii -aimpm-pt suferinta in treigrupe:fiicei, pierderea rudelor, pierderea averii" 652, To~i, acest lucru nu prima este suferinta fizica, inclusiv homa ~i moartea; a doua este de afecteazacunimic faptul cascopul final pentru oriee budist este eliberarea natura psihica, incluzJb;ld toanH~~eCurile~ dezamAgi:rile din viatA, ca ~i absoluta. Calea spre ellberare, ara:tata de cMre Buddha, conduce imposibilitatea de a-ti indeplini toate dorintele; a treia este suferinta necesannentelad~din "prizonieratul" ciclului remcartlIDilor. exiStentiala constand in aceea ca permanent ne simtim ~;i suntem 4.2. Efemeritatea lucrurilor ' i condit onati ~i dependenfi de tot ceea ce cuno8$em (casa, prieteni, :.; , Atat in budismul h mmmnist cAt 4i::i in eel o"J.;;, ';;nist exist t!:l , 1')' "dr:O:......:- x frun x_ -~Jy IfMM'IU.Y"", ent proprIa noastra persona Itate. etc. ~L.nU~ln ~.lll.u~~.~.!n ...,-_J~lL-----'l . individualaestesocotimcasu:ferintA,intruc!tindividulempiricIeplezinta 'IX' ...x ~. , nail ,. .. ' necunoscutul Anurniti oameni nu experiaza niciodata aceasta a treia 0 SImp a. smteLa. a unor l.acton Imperso ~llTIlpermanentl SUpU~1 categonedesufermtA,m:>aal1ll,dun~tx;tva,leexpenazapetoatetrel, distrugerii. Majoritatea oamenilor se identifica cu ceea ce este Prezentand realltatea suferIntel, Buddha socotea ca nu este himb b'l . , J : ' , ' "Ab lutul" . t'al' . ... .. sc a 1 ~l el.emer fl nu recunosc so lTIla en ~l ve~mc, , . 1 . , 0 b'" realist EI d mCldecum pes~st, ~P01Iiva, lectiV ~ oreacaoamenn respectiv dharmata 6 3, ca propria lor naturA 654. Khandha (sanscr.: sa descopere ~l m~l~l. lI~~a~~a;ea lo~ propne, p~ntru a recuno~te skandha) sau cele cinci "agregate" ale puterilor fizice ~i psihice 655 adevarata rea11tate a Vletn ~1 eXlstenlel ca ceva umversal, care nu are . 'de a l.ace ~ t' 651 652. H. Oldenberg, Buddha. Sein Leben, seine Lehre, seine Gemeinde. Hrsg. mmIC cu specu1 Rtla , und erg. von H. v. Glasenapp, Stuttgart. 1959, p. 205 sq. Nu este vorba de un pesimism filosofi~~~qlogi~sau teolo~c, ....,'c! 653. Dharmata, "AbsolU:IUI.. imater.ial,i~coresptmdeprincipiuluiritadinvedism. ci mai degraba de unul existential, specific exc1usiv budismului. In Acest principiu: ne amin~te prin senmificapa pe care 0 are de principiul dao din realitate, budismul reprezinta 0 coneeppe sumbdcu privire la existenta confucianism ~i daoism, de principiile mana, orendasau wakam de la populatiile tribale um.ana. In special in c1imatul indian, imagineadespre situafia existentei conternporane,ca~ideLogosuldingandireagread1~i~Notiunearitadesernneaza. ordinea lwnii, daqi ordineacosmica, liturgid1~i moraUt Cf. J. Gonda, Les Religions de radical suferinde a omului a fost zugrAvita in culori aprinse. To~i, , " l'lmfe, I, Vedisme et hindouisrne ancien, Payot, 1962, p. 98. asemenea afirmatii sumbre se refera, in general, la situapa existenpala 654. H. W. Schumann, Buddhismus. Philosophie zur ErlOsung. Die grbssen concreta a omului. $i intrucat aeeasta existenta umana concreta este Denksysterne des Hinayana und Mahayana. MUnchen, 1963, p. 70.
supusa impennanentei ~i suferintei, tocmai din aceasta cau.z:a - dupa
655. Cele cinci "agregate" sau "modalitiip de aderen'(:a" la lumea exterioarli. sunt Cunl il consoleaza un calugar allui Buddha pe un rege indian lamoartea unnlUoarele: materia/itatea, care constii din elementul solid (pmul, unghiile, dinpi, pielea, camea, oasele etc.), elernentullichid (secrepa biliarli, mucusul, puroiul, reginei - tot ceea ce tine de batrfulete imbatrane~te, tot ceea ce este . sngele, transpirapa. gmsimea, lacrimile, urina etc.), din caldura (tot ceea ce const! supus bolii se imbolnave~e, tot ceea ce este supus moqii moare, tot din temperatura din organism, ca rezultat at procesului de digerare ~i ardere a ceea ce este supus degenerarii degenereaza, tot ceea ce este supus mncarii ~i bauturii consurnate) ~i din aer (gazele intestinale, inspirapa $i expirapa), efemerului este trecator etc. ' grupa de senzalii (de bucurie, de suferinta ~i de indiferenta), percepliile (vizuala, Amaraciunea suferintei provocate de efemeritatea lucrurilor auditiva., olfactiva., gustativa., tactilii ~i spirituaI~), activitlJ/ilespirituaie (impregnate de vointa, de puterea instinctuala.) ~i conytUn/a. Cf. pe larg N. Achimescu, Budism este amplificata prin credinfa in retncarnare. Fire~e, este vorba de 0 # cre~tinism. Considera{ii privind destivtir~irea omului, Junimea~Tehnopress, imagine ~ietoare sasuferi i~i ~ i~, de-alungul multelor existente. ,iI
A

299

' .

.,"

651. A. Bancroft, Religionen des Ostens. Wege geistiger Erfahrung, ZUrich, 1976, p. 76.

I~i, 1999, pp. 39-40; C. H, Ratschow, Leiden und Leidensat{/hebung im Buddhismus und im Christentllm. in: E. Damman (Hrsg.), Glaube, Liebe, Leiden in Christen/urn und Buddhisrnus, Stuttgart, 1965, p. 52 sq.

-1'
296 India. ReUgie ~ filosofie

t
I

Budismul

297

- lata, 0 monahi, adevmul slant despre suprimarea suferintei: I chiar daca te na intr-o siruape fericitB, fie caerege, fie un mare bo~ stingereasetei acesteia, prinnimicirea totala adorintei, parnsind dorinta, vei avea oricum de suferit boli ~i vei cuno~ bruranetea ~i moartea. .' '. '.. ..1 '. . . . In sensul ei mai larg, suferinta poate fi privita totodata ca 0 renuntand la ea, eliberandu-te de ea, nelasandu-i nici un loco - lata, 0 monahi, adevmw slant care duce la supriinarea~- ~"~ .~. ;~,-~=~"'c i insatisfaepe pennanenta, caracteristic! oricarei fonne suferintei: este acel drum SIant cu opt carari, care se unesc: credinta de viat!, daca avem in vedere afectele naturii umane 647. Din &eapta, hotarare dreaptA, cuvant drept, faptAdreapta, mijloace corecte perspectiva budista, aceastli concluzie se bazeaza pe intreg ciclul de exi~j8, efort drept, cugetare dreaptii ~i meditatie dreapta." Ij I reincamarilor, pe totalitatea fonnelor de existent! permanent Dispunerea mesajului original allui Buddha in patru parp. i~i~~.,.~~_-"~~_ schirnbabile, in care viataluatAizoJat(meventuaIitateain care arfi marcatA are, po sibil, originea in metodele medicale recomandate de una din I exclusiv de bucurii) nu reprezintadec8t 0 simplafractiune de timp. ~colile indiene: primul pas este constatarea bolii, apoi etiologia ei, dupa i Prin dukkha trebuie sa intele&em mult mai mult deedt prin aceea posibilitateasauimposibilitateadevindecare~,infine, tratamentu1 I notiunea traditionala de "suferinta" 8, Dukkha inseamn! tot ceea care duce laaceasta. Referintele medica1e suntnumeroase in doctrinele ce-i inca~ i-i leaga pe oameni de condipile de viata i existentli budisteulterioare.Buddha~~justificasepreaputinulsauinteresfata i din aceasta lume, tot ceea ce-i face sclavii propriilor lor dorinte i de problemele metafizice, compa.nIDdu-se cu un medic care, la cap8:Wul : nostalgii, ceea ce-i face sa tmiasca dezamagiri, ceea ce-i instraineaza de ei inii i de semenii lor, ceea ce-i determina sa sufere din cauza unei persoane gray ramte, nu are tirop sa se preocupe de detalli inutile. Primul adevar este, deci, suferinta (dukkha), existenta . !~'":_.~:,,:f31lltului e~,1:1u pot fi nicio~ identici eu ei ~i~i. Du"fs!;a inseamna ' . neimplinire, imperfecpune ,irealitate, deertaciune . suferintei. Prin aceasta "suferinta", Buddha mtelegea problemele caracteristice existentei comune oricarei forme de viata, respectiv 647. W. Karwath, Er/osung hier und jetzt. Eine Einfii.hrung in den durerea n~terii, durerea batranetii, durerea bolii i durerea mortii. Buddhismus, Wien, 1977, p. 46. Saracia, ca ~i repuisia fala de ceva sunt, de asemenea, d$'eroase. 648. "Dukkhd' este tradus de cele mai multe ori cu "suferinta", dar acest cuvant redA doar Partial semnificatia cuvantului din pcili.Nofiunea din piili are Chiar ~i atunci cand cineva nu are griji sau necazuri persona\e, to!ui o muJtime de semnificatii: indispozitie, boaJA, nemultumire, nelini~te, iritare, vetle pe aItii suferind ~i nu poate ramane insensibil. zbucium, conflict, team! de vial!-. In cele din unn(l, cuvantul descrie prinderea Aici apare, totu~i, 0 problema: daca na$erea, batranetea etc. omului in "pIasa" impletita. din multe conditii ~jlconditionAri impuse de viatlt, sunt cu adevarat manifestari ale suferintei (dukkha) , este oare descrie viata in lumea cic1ului reincarnWilor. Cf. L.A. de Silva, The problem of realmente necesarun demers religios pentru a Ie elimina? Moartea the Selfin Buddhism and Christianity, London, 1979, p. 28. .649. De acee~i pl1rere este ~i Lama Angarika Govinda: ''Noi suferim, in primul naturala sau suicidul nu constituie in sine s~itu1 suferintei? Eutanasia rand, din cauza propriei noastre imperfectiuni. Cand suferim, devenim con~tienti sau moartea naturala ar putea fi 0 solupe bllll8. ~i eficace pentru a pune de aceasta ~i apare in noi nazuinta dup! desAvar~ire. In masura insA in care capat suferintei dac8. moartea arinsemna sffu~itu1 de:finitiv. Dar, intrucat invingem imperfecpunile ~i limitele noastre, devenim mai liberi ~i mai fericiti. Ca exista rena~teri dupa moarte, dukkha i consecintele sale atare, un om desavar~it ar trebui sa fie complet liber de suferintA ~i pe deplin complementare nu se limiteazA la viata actuala, ci continua ~i dincolo fericit." Vezi L ..A. Govinda, Buddhistische Rejlexionen. Ober die Bedeutung de moarte. Din acest motiv, recomandarile pe care Ie face budismul des BuddhismusJlir den Westen, Frankfurt a. M., 1990, p. 35 sq. 650. P. Gerlitz, Die Ethik des Buddha, in: C.H. Ratschow (Hrsg.), Ethik der pentru a anihila suferinta reprezintamai invatmuricare Ul1ll8resc sa Religionen. Ein Handbuch. Primitive, Hfnduismus, Buddhism us, Islam, cunne aceste viitoare remcarnari. A~ intrucat, cu fiecare re~,

ftwnanta.re

fes

Stuttgart, 1988, p. 258.

294

India. Rellgie ifilosofie

' \ . , Budlsmul

295

regret despre faptul ca" 0 mare parte a mB.nAstirilor budiste se ajJau in aceasta societate a fondat ~coli, temple ~i biblioteci. tn anul 1950, ruinA. DecAderea budismului este confinnatA ~i de ca.tre I-tsing, care cand liderul celor socotip :tam casta, B. R. Ambedkar, s-a convertit la a fost in India intre anii 671-695. . budism, foarte mulp dintre adeppi s& i-au unnat exemplul. in prezent, Micarile tantrice (Vajrayana sau Mantrayana) reprezinta-~"""''''~'I'-'''___ in India existamulte milioane de budi~ti. ~tima ~azA a evolutiei budismului in spatiul indian. ~o~ule m~:e i 4. Viata ,i existenta in acceppunea lui Buddha ntualun populare se regAsesc, la un moment.dat, chiar mMahliyana., _.... .. . lis ? Din secolul al ill-lea d.Hr. sunt cunoscutei traducerichinezealeunor, ,4.1. Exzstenta ca sUfermtlJ: peslmzsm sau rea m, fonnule magice (dhiiranl) budiste. To~ sistemele tan1rice pedeplin conceplia lui Buddha, intreaga existen\A se identificli cu constiniite: pe care Ie cuno~em, 'dateiizadiri1i':o perioaaifmru tame:-'" .-. sUferifipi; esteirnpregnatl structural de suferint! 644. Buddha era fenn convinsdefilptuldisuferintain:viataomului~atBtdemultbucuriile EvolupaacestorsistemeincepeinjurulsecoluluialVTI-Iead.Hr. Decaderea budismului in India continua ~i dupa perioadele ~i satisfactiiIe, incat ar fi fost depreferat caacesta s!nu se fi nAscut64S. relatate de Hsiian-tsang ~i I-tsing. Venirea cuceritorilor musulmani a Conceppa Maestrului despre existent! ~i viat! in general este insemnat, in fapt, decaderea definitiva a budismului slabit deja cu ceva sintetizatii in cele patru "adevanm nobile" (ariya-sacca), in care se timp mai inainte. M usulmanii au pradat marile manastiri, au incendiat relateaza despre suferinta (dukkha), aparitia suferintei (samudaya), bibliotecile~ i-auucispecaIugariicaren-au~tsaserefugiezeinNepal ... eliminarea suferinfei (nirodha) ~i calea care conduce la disparipa sau Tibet ~ seface ca, dupaanul1200, mai gAsim in Indiadoar cateva acesteia (magga). Dupa iluminareasa, asemenea unui medic, el ofem, in vestigii izDlate, care saaminteascA de budismul glorios de odinioara..' ""~"~~r If:::':'r!!" 'rebi'iiiiitasa-preOica.de bi'Benarei, futregii lumi ~i existente-pomind de la Probabil ca persecutiile periodice indreptate impotriva i ideea ca"afi in lume"insearnnasuferint!-Ulll1Morul diagnostic 646: adeptilor budismului au contribuit ~i ele la aceasta decadere treptata a !. - "lata, 0 monahi, adevarul stant despre suferinta: n~terea religiei budiste in India, dar cauza principaIa a acestei decaderi trebuie ! este suferintA, batranetea este suferinta, boala este suferinta, moartea cautatii chiar in interiorul budismului. Stadiile ulterioare in evolupa este suferinta, ingrijorarea, plansul, durerea, tristetea ~i disperarea sunt budismului in India demonstrea..za ca reprezentantii acestei religii ~i-au suferinta, unirea cu ceea ce nu iube~ti inseamna suferintA, desparprea propus sa faca doctrina budistii cat mai atragatoare pentru marea masa de ceea ce iube~ti inseam.na suferint!, a nu obtine ceeace dore~ti este a populapei; prin aceasta, intr-o anumita privintA, budismul se aseamana suferinta. Pe scurt, cele cinci elemente (khandha) ale fiin~ei umane, hinduismului. Dat fiind faptul ca, in acest fel, budismul ~i-a pierdut 0 care provoaca ata~area de existenta, sunt suferinta. - lata, 0 monahi, adev8rul stant despre cauza suferintei: este parte din propria-i identitate, pentru omul de rand a devenit mai convenabil sa se converteasca la hinduism dect sa se expuna atitudinii setea (de existenta) care duce din rena~tere in ren~tere, insopta de placere ~i de pofta lacoma care-~i gase~te ici ~i colo placerea: setea dezaprobatoare a unei societap. care nu privea cu ochi buni 0 religie de placere (kiima-taQhii), setea de existenfa (bhava-taQhii) ~i setea (in cazul de fata, budismuI) care nu recuno~ea autoritatea V edelor ~i nici p~atu1 castei brahmanilor. , de impermanenta (vibhava-taQhd). In zilele noastre, budismul a Ctmoscut realmente 0 ren~tere . 644. Majjhima-Nikflya. 28; Digha-Nikliya, 14; 22. considerabila in India. in anu11891, Anagdrika Dharmapala din Sri 645. H. Nakamura, Die Grundlehren des Buddhismus. lhre Wurzeln in Lanka a fondat 0 societate budista, Mahii Bodhi Society, aviind drept Geschichte und Tradition der Gegenwart, Freiburg i. Br., 1990, p. IS. 646. Samyuta-Nik!iya, 421. scop activitatea misionara budista in India. in multe locuri din India,

i,

iln

Ii.

'

'302'

lndia.Rtiigieti..files6f:ie' ,-_.--+--

~.

Budismul'"

303

Dupa cum se l>bserva, Buddha nu accept! existenta vfe'Unei persoane divine sau substanle metafiziee, ci dimpotrivael t;'fpliea substant.ele, lucrurile ~i spiritele prin puteri, ~ funcpuni ~ pxOcese, 'r~~'.C'~.~ avfu1d doar 0 conceppe dinamica despre lume ~i realitate. In viziunea sa, viata nu este nimie alteeva decat 0 suceesiune de fenomene, constand din aparitii ~i disparipi sUCcesive, un proees in permanenta devenire. nuzia obi~nuit.a despre existenta de sine a unui "eu" trebuie ;5,,+X ,\T ." I" b 1UZle . (maya - -) 661 .
~~___ dep.......ll.Q.. ....yJata~l_eu =suntsuacestaspect,ol

4.3. Non-eul (anattll)


I
I

Dacanumai eeva permanent, constant, stabil ar puteafi numit "eu" sau iitman - ceea ce pqtrivit invataturii lui Buddha nu exista, fiindca totul este devenire, impermanent ~i instabil- inseamna ca nu poate fi yorba de niciun "eu" ca entitate cu caracter ve~nic. Totul este " sau anatta-""';----""....---..-",--~, - 662 ."',',,.,." non-eu~ . . Un exemplu foarte sugestiv pentru intelegerea conceptului budist de anatta ne este oferit de inteleptul Nagasena, in dialogul sau cu regele Menandru (cca. 100 i.d.Hr.), in care el raspunde la cele mai importante intrebAri cu privire la filosofia budista. Folosindu-se d~ imaginea unui "car", inte1eptul ii explica interlocutorului sau fapnu ca notiunea de "car" este doar 0 ficpune, intrucilt carul se divizea:zli hi nenumarate paqi c,omponente ~i abia aceste paqi componente constituie caml ca intreg 663: "Inteleptul Niigasena a spus regelui grec, eilnd acesta I-a intrebat, cine este: Dupanume sunt cunoscut caNagasena, insaacesta
r.'(" :", ",
.~

",

l.."' '"

.,." " ' . ' - "

~,'

661. Cf. pe larg J. Gonda, Change and Continuty in Indian Religion, The Hague (~.a.). 1965, pp. 164-197. 662. Samyutta-Nikiiya, XXX. 1-6: "Ceea ce este efemer are caracter de suferin{!; ceea ce are caracter de suferin{! este! anatta; ceea ce este ,anattii, inseamnA: aceasta nu-mi apaI1ine, aceasta nu sunt eu (aham), aceasta nu este sinele meu (me atta). 663. Ibidem, V, 10,6.

este doar un nume, 0 denumire, 0 determinare ob~uit!, mtrucat prin . ac~sta nu e inleleasa 0 persoana. La aceasta regele a spus: Daca nu exiSta nici 0 persoana, atunci cine este eel ee vada vouAimbracaminte ~i mancare, sau cine este cel ee se folose~te de ele? Asta insea:mna ca nu mai existA fapte bune ~i fapte rele, dupa cum nici rasplat! kannica pentru ele. Cine este, deci, acest Nagasena? Sunt, oare, Niigasena parul, dintii,'oasele etc., sau sunt seritimentul, perceppa, puterile instinctuale, con~tiinla? Sau sunt Niigasena toate acestea la un Ioc? Ori, poate exista un Nagasena in afara eelor cinci grope de factori existentiali (respectiv un suflet care sa fie posesorul acestor lucruri)? In timp ce inteleptul a raspuns cu un "nu" la toate aceste intrebarl, regele i-a zis, In cele din urma: Inseamna, deci, ca nu exist! Dici un Nagasena. Atunci filosofull-a intrebat pe rege: sunt cumva, oi~tea, axul, r.otile etc. earul sau constituie toate laolalt! carol, ori exist! un car in afara partilor sale componente? Nu exista, deci, nici un car! Astfel, regele a tnteles: in dependenla de oi~te, ax, rOli etc., apare numele, denumirea, nopunea de "car". Concluzia lui Nagasena era identica cu aceea deja trasa de calugarita Vajirii in prezenta lui Buddha insu~i: "Dupa cum atunci cand sunt conexate anumite paqi componente, se folose~te cuvilntul CaD> , tot la fel atunci cand se conexeaza eele cinci grupe de factori ai existentei, se folose~te denumirea convenponala de <<persoanID)" 664. Desigur, aceasta comparatie dintre "car" ~i "om" nu poate fi inleleasa decat numai tn ce prive~ dependenta lor de un numar de componente sau factori absolut diferiti, ~i nimic mai mult. Nu se pot comparaniei rotile cu co~ta. nici axul cu senzat:iilesau sentimentele etc., insa se poate spune ea aeolo unde exist! roti, ax etc., poate aparea carul, dupa cum acolo uncle existA senzat:ii, perceptii, co~tiintA etc., se poate vorbi de un om sau de 0 persoana. intr-o predica linuta IaBenares in fata celor cinci asceti care-I lnsQteaU, Buddha evidenpaimperceptibilitatea unui suflet Cu acel prilej,
664. MilindapaiVia.25.

- ................ .",...,,,,

....

",'.,'

304

India. Religiei' 'f"l)osofie

Budismul ...

305

el arata caamt trupul cat ~i senzatiile, perceptiile, irnaginatiile ~ coninta


S1U1t supuse schimbWii ~i, drept mmare, nu pot constitui sufletul ve~c.
La reI ~l?ui.e privite toate fonnele fizice, fie ele trecute, prezente sau
. viitoare:silbiectivesau obiective. Ele nu ~ta "eu1" nostru, sufletul
665 nostru ve~ruc . Intreaga noastra eXlstenta nu presup1U1e prezenta 1U1ui "eu" sau suflet in sensul1U1ei entitati permanente, destinate ve~ciei. lntregul constituit din spirit ~i trup era imPartit de catre Buddha, ~a .=.~ cum am v8zut; In cele cinci parp. componente~~---'---' Altfel spus, pentru Buddha, ceva In genu! unei persoane, "eu", suflet cu caracter ve~nic sau litman hinduist nu reprezinta decat 0 iluzie 666. Prin aceasta, ellua de fapt atitudine fatA de ideea traditionala de ii t'!1an. Aceasta pentru ca intre timp atman-ul i~i pierduse semnificatia sa primordial a dinamica ~i degenerase Intr-o abstractie metafizica rigida.. De aceea, Buddha inlocuia acum nop,1U1ea de litman cu aceea de anauli, pornind de la premisa ca nu exista nici 0 realitate . In fonriil\,reUnui "sme" siiii"eu";ea ~i de la faptul caIn lume n-ar exista absolut nirnic care sa apara din sine sau sa existe prin sine ~i. Toate fonnele de viata, toate lucnnile ~i fenomenele se afla intr-o totala relatie de interdependenta reciproca, ~incat individul devine punctul de intersectie a tuturor liniilor de foqa ale universului 667. Ceea ce s-ar putea numi "sine", e conceput 1U1eori ca 0 unitate permanenta, neschimbabil~ care parase~e trupul ~i intra intr-un altul, traind atatea vieti, pana ce se purifica definitiv. "Sinele" este privit ca ~i subiect al sentimentelor, trairilor, gandurilor ~i perceptiilor. Budismul sustine cli, potrivit modului ob~nuit de gandire, noi credem totdeauna ca ar exista doua lucruri distincte: subiectul care vede, de pildA, ~i obiectul vazut, subiectul care gande~te ~i gandul propriu-zis, intr-o relatie subiect-obiect. in general, nu exista nici un subiect lara obiect,
A

, II

dupa cum nu exista nici un obiect tara subiect 668. Dar, amt obiectul cat ~i subiectul sunt rezultatele unor procese abstracte, ele sunt rezultatele unui anumit proces de devenire, care este, desigur, . . cond It1onat, asemenea tuturor ce1 orlalte 669 . Asemenea intregii existente din cosmos, existenta noastra individual a nu este decat 0 succesiune de evenimente procesuale la care actioneaza reciproc fenomene fIzice ~i spirituale, un evenirnent sau 0 intfunplare ce subzism din timpuri imemoriale ~i care se va perpetua Intr-un viitor nedetenninat. Din aceasta perspectiva, "a fi" inseamna procesul determiDat de legea cauzalitatii a 1U1ui ~-numit "eveniment", care apare ~i dispare in tot momentul. Ceea ce noi detenninam ca fiinlA vie nu e nimic altcevadecat 0 veriga, 0 singularitate, in marele imperiu al acestui proces evenimential, "0 flacara" in aceasta mare de fOC,,670. Nu exista, practic, nimic cu caracter ve~nic, nimic neschimbabil, totul este f8.ra substantA. Fiecare fiinta fenomenala trebuie privitA ca 1U1 flux asemanator de particule care in sine sunt efemere. Prin transfonnilrile n'~terii, cre~erii, ootrful$, ~i prin ciclul nein1reruptal reincarnmilor, ~-nutnitul individ nu este nimic altceva decat vfutejul1U1ei asemenea succesiuni cauzale, niciodatA intocmai cu ceea ce era cu 0 clipa lnainte sau ceea ce e tocmai pe cale sa fie, dar nici total diferit. Similitudinea e oferita deflacara unei lampi. Intimpul primului, al celui de-al doilea~ al Ultimului sfert din noapte, flacara nu este ~i flacara, dar nici una diferitA. Un foarte interesant exemplu il gAsim In Milindapaflfza 671 Aici ni se relateaza despre faptul ca 0 mireasa a fost cumparata de la tatal ei prin achitarea pretului miresei Inca de pe vremea cn.d aceasta
668. Cf. D.T. Suzuki, Der westliche und der ostliche Weg. Essays tiber christliche und buddhistisc~e Mystik. Weltperspektiven, Frankfurt a.M., Berlin, 1988, p. 122. 669. M. Ladner, Wirklichkeit und ErllJsung. EineWelt - und lnschau im Geiste des Buddha, Konstanz, Christiani, 1952, p. 51. 670. H. 0ldenberg, op. cit., p. 308 sq. 671. Milindapafifia, 2,2,6.

665. cr. Mahlivagga, I, 21. 666. K. Hoppenworth, Der Buddhismus. Information for Christen zur Auseinandersetzung mit dem Buddhismus. Handbuch mit Quellentexten, Wannweil, VerlagWortim BUd, 1977,p. II. 667. Vezi L.A. Govinda, Buddhistische Refiexionen ... , p. 72.

."

306'

India~

R'eligieli-filosofie T~ 'BudiSmnl'

'f'".

'"
'--"",'

.:'"

307

era fetita. Cumparatorul a crezut ca, dupa ce aceasta va cre~te;di va deveni sope. Din pacate, el a trebuit sa pIece intr-o lunga c8.latorie de afaceri ~i a lipsit mulp ani. Intre timp, fata a crescut, a ajuns lavfu-sta mariti~ului ~i, conform tradip.ei indiene, a trebuit sa i se gaseasca un sot. Pus intr-o situatie dificila, tatAi fetei s-a decis sa accepte un al do ilea pret al miresei de la eel de-al doilea pep.tor, dupa care acest barbat a ~i devenit sotu1 flicei sale. La scurta vreme, tnsa, s-a intors ____ din calatorie primul cumparator, care a cerut sa-i fie restituita sotia, acum femeie in toatA firea eel de-al do ilea msa a replicat: "Femeia adeasta cu care m-am casatorit nu e sotia tao Fetita de odinioara nu este acee~i cu aceastA femeie adultA care acum e sotia mea." Intr-un anume fel, el avea dreptate: de-a lungul diferitelor stadii ale biografiei noastre prezente, suntem deopotriva identici ~i neidentici cu noi ~ine. Pe de altA parte, in budism, deosebirea dintre "sinele" lucrurilor ~i "eul" fiintelor nu pare sa joace vreun raI, intrucat acele dharma din '''''''''''='''';''; lumea anorganica ~i cele din lumea organica sunt acel~i, ~i atat materia cat ~i fiintele constau din acei~i factori efemeri ai existentei, care interdepind unii de altii din punct de vedere fimcponal. Fiecare dharma, indiferent daca contribuie doar la aparitia unei flinte vii, sau pur ~i simplu creeaza anumite conditii flzico-chimice, reprezinta cauza, impulsul, premisa ~i baza pentru aparip.a altei dharma. in acel~i timp, trebuie retinut din nou faptul ca, potrivit teoriei cauzalitapi, nimic nu poate apare prin sine insu~i, prin emanatie sau prin lucrarea unui Dumnezeu dinafarli 672. Mai mult declt a.tat, fiecare dharma constituie consecinta alteia care 0 precede, dar ~i premisa pentru cea care Ii succede. $i, ca atare, dharmele din domeniul corporal ~i material sunt acel~i cu dharmele de la nivelul conintei ~i cele din domeniul spiritual. Difera doar gradul sau nivelul de constituire, ~ ineat, "printr o succesiune de dharma" 673, poate apare 0 data un trup material, iar alta data 0 fiinta spiritua1a.ln acestmod, exista nu doaro ''inrudire'' intre
672. P. Gerlitz. op. cit. p. 248. 673. Samyutta-Nikiiya, XXII, 47,4.

ceea ce noi nurnim pmnant, apa, foe, aer, ~i ceea ce, in mod obi~uit, desemnam cu numele de "om", ci, maimult decatatat, este yorba de unul ~i'acel~i proces. Aceste dharma, intr-un pennanent "du-te-vino", in permanentA ''trecere'', intr-o continua intercondiponare reciproca 674, rea.1.izeazaatat ceeacenoi definimca "trup" c8t~ ceeacenmnim "spirit" 675. Dupa cum trupul reprezinta un "nume" pentru un sistem de fimcpuni diferite, tot Ia fel sufletul reprezinta un "numeH atribuit unui anSamblu de stari spirituale existente innoi. Sufletul nu poate fi accepw. . ~i nu poate exista in afara unor asemenea funcpuni spirituale 676. Buddha nu a acce~tat existenta unui suflet ca substanta metaflz.ica, transcendentA. 77, dar a sustinut existenla unui "eu" ca subiect al activitAtilorumane, in sensul practic ~i moral 78. El aacceptat un "eu" ca subiect al faptelor noastre morale, ceea ce nu poate fl identificat insa cu nimic din ceea ce existAin exterior. "Sinele" nu este ceva perceptibil, concret, ci poate fl realizat doar in fapta morala, potrivitnonneloruniversalealeexistentei umane. in budism, "eul"nu este 0 entitate metafizica, ci un postulat practic.
4.4. Condi(ionismul absolut (pa(iccasamuppll.da)

Teoria condipopismului absolut sustine ca nim.icnu poare apare din ~i prin sine ins~i (cum ar fl, printr-o desf'~urare sau derulare), dintr-un ~i printr-un alt "sine" sau "eu" (cum ar fi, de pilda, prin acPunea unui Dumnezeu supranatural), dup8. cum nici dintr-o simpIa int8mplare sau coincident!. Mai mult decat atat, absolut toti factQrii efemeri ai
I
I

674. Ibidem. 675. Legat de teoria despre dharma ~i semnificatia ei, vezi pe larg: Th. Stcherbatsky, The Central Conception of Buddhism and the Meaning ofthe Word "Dharma", London, 1923. 676. cr. H. Nakamura, Die Grundlehren des Buddhismus, p. 20. 677. Cf. Majjhima-Nikiiya, I, 138. 678. H. Nakamura, Die Grundlehren des Buddhismus, p. 20.

308

India. ReUgie iifilosotie

_f
1

,I

Budismul'

309

existenlei (dharma) apar, dupa ce in~rea1abi1 n-au existat, intr-o totala dependenta funclionala de ceilalp 6 . De asemenea, aceasta invalatura completeaza conceplia despre "non-eu" (anattii). Daca fiinlele mo~enesc intr-o noua viala faptele lor anterioare, atunci cine este, propriu-zis, acest mo~enitor? Este el acela~i cu cel care a savar~it faptele respective, sau este un altul, care mo~tene~te ni~te fapte straine de el? Buddha a gasit ~i in ~~.=~ aceasta situalie 0 cale de mijloc, explicand aceasta problema intr-un mod antinomic: mo~enitoru1 faptelor nu este nici acel~i, dar nici un altul strain de ele. Astfel, in eventual itatea in care autorul ar mo~eni propriile sale fapte, ar trebui sa existe, in mod inevitabil, 0 parte componenta a persoanei umane, care sa supravietuiasca existenlei anterioare, primind una noua. Daca, dimpotriva, cel care ar mo~teni faptele anterioare ar fi cu totul altul decat savar~itorullor, atunci msearnnaca autorullorieal a dispmut, a intrat in nefiint! prin moarte 680 "'_,C',,-,."',. In consecinta, din perspectiva lui Buddha, intre identitatea deplina a persoanelor renascute, pe de 0 parte, ~i non-identitatea lor cu ceea ce au fost in existenlele anterioare, pe de alta parte, nu exista nici 0 contradiclie. Fiecare conditioneaza prin faptele sau intentiile sale ren~terea "sa" viitoare, insa rara a se identifica completamente cu fiinta noua care va apare prin aceasta. Astfel, din acest punct de vedere, trebuie exc1usa 0 gandire de genul: "Euma voi reincarna." DiIppotriva, continuftatea se explica in felul urmator: "Acest lant al reincarnarllor se realizeazii pe baza faptelor (karma). Toti indivizii empirici care rezulta din acestea, traiesc din nou experienta eului, rara ca acest "eu" empiric sa fie ceva ve~nic,un suflet, ceva identic ~i permanent intr-o preexistenta ~i postexistenta" 681. "Eul" reprezinta doar un fenomen experimental, nimic substantial, nici 0 entitate.
679. H. von Glasenapp. Der Pfad zur Erleuchtung. Grundtexte der buddhistischen Heilslehre ausg und abertragen, in: Diederichs Taschenausgaben, Bd. 4, DUsse1dorf- Kliln, 1956, p. 78. 680. Vezi Samyutta-Nikiiya, XII, 17,14. 681. H. W. Schumann. Der historische Buddha ... , pp. 163-164.

I
I

Budi~tii vad acest condiponism pretutindeni in cosmos. EI reprezinta legea care guvemeaza totul, tm-a nici 0 excepti~ 682. Tot ceea ce noi cuno~tem~ tot ceea ce apartine acestei lurni, a apdrut in mod condiponat, nimic nu existA:tma cauza; d8r, 8cel~i tUnp, nimic nu-~i are temeiul ~i originea doar intr-o singura cauza, ci totdeauna intr-o succesiune de cauze, in care ceea ce exista se incorporeaza ca efect ~i simultan ca 0 noua cauza. Daca raportam aceasta perspectiva budista' la' propria " persoana, constatam catraim ~i ne mi~cmn intr-o hune constituita doar din conventll, care determin8. sentimentele, gandurile ~i faptele noastre, ~i in care noi suntem inca~ap ca intr-o mreaja. Ele i~i au radacina in con~tiinla ~i faptelenoastre, noi suntem ''prizonierii'' lor, intrucat Ie socotim ca pe ceva r~. T eoria conditionismului se prezinta, concret, in felul unnator: a. Noi suferim din cauza lipsei de cuno~tere; b. Prin cuno~ere e1iminam suferinta; ,,' lntre cele dow extreme, adicA lipsa de cuno~ere ~i suferintA, doctrina budistadesemneaza unnumar de ~-zise ''puncte intennediare", astfel meat fonnulacompletacuprinde douasprezece componente. Prima componenta, respectiv condilia fundamentala a existentei (dar nu in sensul unei cauze metafizice ~i implicit a suferintei, o reprezinta, deci, necunoa~terea (avidya.) 83. In dependenla de ignorant! apare dOrinJ:. de a actiona, impulsul sau instinctul de crealie, de realizare a ceva 84. Acest instinct de creatie sau dqrirtta de a aCl~:a a omului este imaginafia (sGJ;khiira, samskara), 0 foqa im . ativa de natura kannica, constituind in fapt a doua componenta a conditionismului absolut. Aceastanotiune desemneaza intenliile de aCliune, care preced intotdeauna realizarea unui act in sine. Aceste intentii pot fi bune, rele sau neutrale. in fine, calitapi intentillor actionale

682. H.J. Greschat, Die Religion der Buddhisten, MUnchen, 1980,p. 71. 683. E. Krllger, Der Buddhismus im Lichte der Chrishisoffenbarung, Stursberg. 1962, p. 34; cf. D. T. Suzuki, Outlines ofMahiiyiina Buddhism, London. 1977, p. 35. 684. W. Kamrath, op. cit., p. 50.

- 1--
!
310
India~

ReUgie'pfUosofie

BudismnI"-

311

ii corespunde automat con$tiinla (viiinana), care reprezin~ tJ,treia I componenta a condiponismului.. I Co~ta conturat!calitativ in acestfelreprezinta acum faCtorul care realizeaza contactul condiponat cu viitoarea fonna de existen'!!, prin aceea ca ea decl~eaza aparipa unui embrion, respectiv a noii fiinte, in pantecele unei femei, tara. insa sa se transforme ea ins~i in acest embrion. Termenul budist pentru noua fiinta, pentru noua individualitate psiho-fizica, este "nume fi. trup" (nama-rilpa), "numele" desemnand componentele nefizice, Spirituale, iar ''trupul'' pe 685 . C " . ~",~JI: ce1e filZlce on~tlmta actlOn~ m acest caz asemenea unUI catalizator, care intr-un proces chimic devine neidentificabil 686. In dependenta de aceastA nom individualitate psiho-fizica (nama-riipa), apaxe a!1a numitul domeniu af cefor fase organe senzitive (saf-ayat ana), in care gandirea ~ste apreciata ca al ~aselea simt. Prin acest "domeniu" se inteleg sferele obiectua1e care se prezinta celor ~ simturi - oftalmic, auditiv, olfactiv, gustativ, tactil ~i rational - ale fiintei (niima-r ipa), apArute dupa~reaei. Activitatea senzitiva constituie conditia ~i premisa pentru aparitia-impresiei co~tiente sau contactelor sim!Urilor (phassa) cu obiectele lumii inconju:rlitoare, iar prin aceasta se ajunge lasentiment (vedanii). Dependent de sentiment apare dorin/a, pofta (taQha), respectiv setea dupa ceva 687, vointa co~tienta sau inconenta care, lanindul ei, duce din nou laatQfament fata de ceva (upadana) ~i, prin aceasta, la "devenire" (bhava), la transformare, adica la existenta Aceastaconditioneaza i~i ntlterea (/att) ~, finalmente, batrane/ea ~i moartea(jiira - mara1,;Xl), ca ~i intreaga expcyl'ienta a suferintei prin grija, lamentari, durere, tristete ~ disperare. Punctul-cheie al condiponismuluiabsolutnu co~ deci,infuptul ca un suflet cu caracterv~c arparasi trupul mort pentru a se intrupa in pnteceleunei marne, ci in aceeaca un individ"nou"!jiiaparentcontinuain mod regulat cursu! conental combinatiilor de factori ai existentei, care panaaici semanifestase in~l decedat
A

5. Hinayana
5.1. Non-teismullunayanist
., Absenta 1.Ului DllIiri1eZeu suprerh ~ budism trebuie intepretata in contextul religios specific perioadei in care a trait Buddha. In acea vreme existau multe curente de gandire cu un caracterteist. De pilda, unii bralnnani credeau intr-uncreator allumii, numitPrqjiipati: "Mahii . Brahmfi, Biruitorul, Stapanul suprem .-., Atotputernicul, Stapanul lumii, Creatorul, Facru:orul, Artizanul destinului ... ,Parintele tuturor celor nascute ~i al tuturor celor ce se vor n~te." 688 in multe dintre predicile sale 689, Buddha a Iuat 0 atitudine critica fata de ideea existentei unui Creator atotputemic. Cu toate acestea, el sUstine ca acest "Creator" nu reprezinm intotdeauna ceva pur imaginar, ci mai degraba 0 idee falsa, conturata de diferiti intelepti la star~itul unor experiente greit percepute. De pilda, un ascet care a pmcticat multa vreme virtutile ~i exercitiile mentale poate sa se nasca in fonna unui Brahmii, iaracest Brahma, dupa ce a trait ani indelungati de splendoare ~i putere, ajunge la concluzia ca existenta sa este ve~ca, ca el este atotputernic ~i ca el este creatorul tuturor fiintelor vii etc. in acest timp, un alt ascet care ~ia cultivat consecvent facultatile extrasenzoriale, v8:z.nd cu ajutorul capacitapi sale vizionare lunga viata a acestui Brahma, conchide ca este ve~nic, nemuritor ~i atotputernic x ttl . - 690 . ~l Ci1 es e au oro a tot ce eXlstii Budismul neaga ca 1.Ul asemeneaBrahmii arputeafi definit ca Absolut, ca el arputeafi "Creatoru}"atotputemic, ato!utor, v~c etc., pentru caaceste atribute nu aunici 0 semni:ficatieprecisainpIan doctrinal. Pentru Buddha, aceste epitete r8:m.n simple epitete, ele nu au decat un sens relativ ~i niciodata un sens absolut.
688. Digha-Nilciiya, I, 18. 689. Majjhima-Nikaya, II, 122; Anguttara-Nikiiya, I, 173. 690. Digha-Nikizya, I, 138; cf. H.von Glasenapp, Buddhism, a Non Theistic Religion, London, 1966; M. Wijayaratna, Budismul in lar/le Theravadei, in: J. Delumeau,op. cit., p. 442.

. 685. Vezi Digha-Nikizya, XV, 21. 686. H. W. Schumann, Buddhismus. Philosophie ... , p. 41. 687. Vezi Majjhima-Nikaya, 1,332.

.1

I
312

India. ReUgie Ii fUosofie

Budismul

313

in pofida celor remarcate de Buddha, problema legata de existenta lui Dumnezeu ra.mane pentru budi~ti 0 problema foarte confilzA ~i controversata. De exemplu, cfuld budii din Indonezia, cu mai mulp. ani in unn~ au fost obJigap. sa se pronunte in legatura cu aceasta problema, intrudit Constitupa tarii prescria obligativjtatea credintei in Dumnezeu, ei au ciat mspunsuri diferite. Unii au afinnat ca, pentru ei, "Dumnezeu" este NirviiQa, Cel cu totul altfel, Transcendentul. Altn spuneau ca "Dumnezeu" nu poate fi dedit. . Adibuddha, ace I Buddha primordial, din care au apArut ceilalli Buddha. Alpi I-au identificat pe "Dumnezeu" cuSiinyata, ''vacuum ul" absolut, ~a cum a tacut-o mistica medievala islamica din Java, care i-a conferit lui Allah denumirea budistA de Kesunyataan. In fine, alpi I-au identificat pe "Dumnezeu" cu dharma. In realitate, dharma desemneaza principiul suprem al ordinii cosmice: este vorba de regularitatea intregului proces cosmic; este invalatura lui Buddha, conforma acestei legi cosmice, dar ~i fiecare element al existentei, care conjugat cu ce1elalte constituie laolalmcosmosul in mtregul sau 691. Cunoscutul budolog de origine gennana, Edward Conze, pune intr-una dintre renumitele sale lucrari urmatoarea intrebare: "Este budismul ateist?". in continuare, el distinge "trei semni:ficatii ale nopunii de Dumnezeu". EI afinnacam budism nuexista un Dunmezeu personal, care a creat lumea. Dar, referitor la cea de-a doua semnific,alie, care ilconcepe de Dumnezeu ca 0 "divinitate ce nu poate fi perceput! nici ca impersonala. nici ca suprapersonala.", el mentioneaza: "Dadi comparam insu~irile divinitatii, ~acum Ie intelege traditiamistica cre~tina, cu acelea ale Nirvii1).ei, gasim in fond cu dificultate vreo deosebire" 692. Facand distinctie intre cele doua puncte de vedere, teist ~i ateist, Christmas Humphreys considera in mod evident budismul ca avnd un caracter ateist, dupa care insa specifica: "Doctrina budista despre Dunmezeu, in sensu! unei Rea1itati ultime, nu
691. Vezi, H. KUng, H. Bechert, Christentum und Weltreligionen, III,
Buddhismus, Gerd Mohn, MUnchen, 1990, p. 40. 692. E. Con:ze, Der Buddhismus. Wesen undEntwicklung, Stuttgart, 1962, p. 32 sq.

este nici agnostica, ~a cum se pretinde uneori, nici vaga, ci clara ~i logicR. Indiferent de semnificapa care se confera acestei Realitap, ea transcende puterea de conceppe a intelectu1ui finit" 693.
budi~tii manifest! 0 atitudine de rezerva sau chiar de respingere fata de conceptul de Dumnezeli De~iviata lor religioasa este patrunsa de

Inooirforiilitaie~culliriampoiia1!CMeia naparpn, 1m arareori

o credinta en caractertranscendent,ei entas!confere un nmne Rea1impi .absolute, transcendente.-Aceasta, ezitare- de ordin spiritual este caracteristicli pen1ruintreg budismul, in ansamblul sm Aceastaantuctine i;;i lare originile in tacerea lui Buddha cu privire la "problemele metaflzice", ea vine dinspre budismul primordial ~i s-a mentinut pe parcursul intregii istorii milenare a budismului.
5.2. CosmologJa Buddha n-a manifestat hici(fpreocupare legata de originea, existenta ~i sffir~itullumii, considernd ca toate acestea nu prezintA nici un interes pentru eliberarea individului. Fire;;te, el era conent de faptul ca ele pot fi puse ca probleme, dar"in conceptia sa, individul care insisUi sa obtina mspWlSuri in aceasUi privinta i~i pierde timpuI, asemenea celui care, ranit de 0 sageata otravita, ar cauta sa afle informatii despre sageata ~i despre persoana care I-a ranit, tara a IAsa , pe nimeni sa intervina pentru a scoate s!geata ~i a vindeca rana 694. ,t Bineintele~, cu un asemenea raspuns ironic din paq:ea lui Buddha, mvatatii din celelalte sistemereligioase din vremeasanu puteau fi de acord. Se spune ca, intr-o zi, Vacchagottha, un adept al brahmanismului, I-a vizitat pe Buddha pentru a-I intreba daca universul este ve~nic, daca are vreo limita etc. eu acel prilej, Buddha nu i-a
693. Ch. Humphreyes, Buddhism, Pelican Books, p. 97; H. Dumonlin, . Begegnung mit dem Buddhismus. Eine EinjUhrung, Herder, Freiburg i. Br., 1991,p.61. 694. Majjhima-Nikiiya. 1,426-432.

-,~

I
i

314

India. Religie i ftJosofie

Budismul

vorbitinterloeutoruluisaudespreinutilitateaacestorintreb8ri,~cum o tacuse in alte dAji, ci a explicat de ce elnu imp~e~te nici una din o}iliniile vehiculate pe aceastii tema: .. .. "0, Vaccha, a avea 0 opinie potrivit cm-eia universul est~\~,,a"._H etem sau una cum ca universul nu este etem inseamna sa recurgi la opiniile speculative; ele sunt un ha~ de opinii, un de~ert de opinii, circdeopinii,ovanzoleaIadeopinii,unlantdeopinii,caresuntinsop.te i de tristete, de maImire, de necazuri, de durere, dar care nu..ducJa. . '"' : dezgust, nici la d~, nici laextincpe, nici la~ nici lacuno~, nici la intelepciunea desav8r~ita, nici la nibbiina" 695. De~i invatAtura budismnureprezinm 0 revelatie precisa privind creatia ~i s~tullumii, to~ g8sim unele infoIIIlEljii cu privire la lumea fenomenala. Conform scrierilor canonice, lumea (pali: loka) ~u se reduce la planeta locuita de oameni ~i laastrele concepute ca un Slstem organizat. Dimpotriva, lumea este compusa din nenumarate unitati (loka-dhiitu), care corespund, fiecare, unui sistem solar aparte. T0atr:c'o,;,,~'-'" aceste sisteme solare au "calimti" ~i dimensiuni diferite: unele ~t mal . mici, altele de dimensiuni mijlocii, iar altele sunt foarte mario Exista, astfel, mii de sisteme planetare 696. Cosmologia budista ne amintete in multe privinte de cea hinduista. Fiecare dintre sistemele planetare care fonneaza universul este alcatuit dupa acel~i principiu. Punctul central al pamantului este muntele Meru. In jurullui Meru, inconjurate de mare, se afia apte lanturi muntoase. In mare, in spatele celui de-al ~ptelea lant muntos, se ~a cele patru mati continente, dintre care este amintit numele ceiUi din partea sudica, respectiv Jamb iidipa (sanscrita: Jamb iidvipa). Acest continent este locuit de oameli. Derumpra pamantului se aila cele ~ase ceruri ale zeilor; in eel mai de jos dintre acestea locuiesc cei patru protectori ai lumilor. UIl11ii.torul est~ "cerul celortreizeci ~i ~i", unde locuiesc treizeci i trei de zei impreuna cu Sakka (sanscnta:

:m

-1 .._ .... -

695. Ibidem, 1,483; M. Wijayaratna, Joc. cit., apud ibidem, p. 444.

696. Cf. Digha-Nikiiya. III. 114; Majjhima-Nikiiya. III. 101; Vinaya-Pitaka, I,


12; MiJinda-pafifia, 237; Visuddhimagga, 206; apud ibidem.

Sakra), adica cu Indra, care este conducatorul. in al patrulea cer, care se cheama Tusita (sanscrita: TuSita), popose~e Buddha inainte de a se reincarna pe pamant. in a1 ~aselea cer se afla. despotul Miira. DeasupraacestorcetUri se mai afla. un strat superior, $i anume acela al ~-numitelor lumi ale luiBralunii. Subpamantsea:fi4cele optinfemuri, cel mai ~numit dintre acesteafiind eel de-al optulea, numitAv1 . In afara de aceasta, fiecare sistem planetar sau Iume se subdivizeaza, lamndul saD, in trei subunitap sau regnuri. Inprimaregiune locuiesc fiintele supuse placeriIor (kama), adic4 oamenii ~i animalele, ca ~i zeii celor ~ase ceruri divine. Cea de-a doua regitine, nwnita. cea "materiala" (r iipa), :ste imparptain maimulte sfere, unde loeuiesc zeii eliberap de placeri. In sfera cea mai de jos a acestei regiuni se afla zeul Brahmii impreuna cu suita sa. Regiunea cea mw de sus, nwniUi cea "imateriala'" (ariipa), care consta din patru sfere, este loeul de ~edintA a fiinjelor divine spirituaie, imateriale. Spre regiunile superioare se accede doar prln exercijii ~i meditajii. De fapt, sferele regiunii "materiale" ~i "imateriale" corespund diferitelor stadii sau trepte ale meditapei. Este limpede ca budi~tii, din aceastli perspectiva, recunosc existentarnarilor zei hind~i, intrucat Ie oferaacestora un anuJnit loe in propria lor mitologie. Cu toate acestea, bulli~i nu Ie acordA acestora consideratia pe care le-o acorda hinduitii. Faptul acesta reiese din p~entullorin cosmologia budista. Zeii hind~ sereg3sesc in aceasta cosmologie in regiunea cea mai de jos ~i in sferele inferioare ale celei de-a doua regiuni. De asemenea, buditii nu recunosc nici un zeu atotputernic, care s-ar afla in ipostaza de Creator i stapan allwnii. In conceppa budista, top zeii sunt sup~i ordinii cosmice, ca toate celelalte fenomene cosmice. Ei se bucura de un statut divin datorita faptelor lor melitorii din existentele anterioare. . Fii~j:le superioar:, care se bucura de 0 atentie specials. din partea budl~tIlor, sunt acel Buddhai, adica cei ce au dobandit deja iluminarea Pe parcursul unei ere cosmice exista perioade fericite in care apar asemenea Buddha#. NumaruI lor variaza, dar niciodata nu pot aparea in aceI~i timp mai multi Buddhai. Izvoarele consemneaza

315

317 mai multi predecesori ai istoricului Buddha cunume1e lor. Este cunoscut a.flA individul, ~i anume propriile acte anterioare. in accep1iunea comuna, liantul dintre cele domvieti em considerat a fi 0 entitate subtila, sufletuI, inclusiv numele viitorului Buddha. EI se num~ Metteyya (sanscrita: Maitreya) ~i traie~te in prezent ca bodhisattva printre zeii din cerul care dupa moarte pArase~te trupul ~i int:rA in aItul; in budism, insI, Tusita. Viata in acest cer este foarte scurtA comparativ cu aceea din' ~~ .".,~~,,,,,,,,,, *,.dimpotriv!, nu'eXista ci doar pofta existenta la moartea unui trup face sa apam noul complex de "agregate" (skandha), adica acea regiunile superioare. Tocmai de aceea, inainte de venireasa pe pamant, un viitor Buddha locuie~te in acest cerinferior, pentru ca lumea sa nu ' . . . sinteza psiho-fizic!, cu aptitudinile mentale ~i capacitatile sale 699. trebuiasca sa ~tepte prea mult dupa venirea sa , Ciclul reincarnarilor se coreleaza, ca in tot spapul indian, cu Dupa cum se poate observa, cosmol~gia bu,?s~ c~ ~i c~~,~..~...,.,_"j,_l +,."". !egea kannica,adica cu efectul cauzal al faptelor (kamma-vipiika). hindus!, porne~e de la premisa existentei unm mers clchc allstonel In conceptia budista., reincarnarea este 0 continuitate de acjiutri ~i de re-actiuni, inclusiv acte pur mentale, intrucdt acestea sunt cele care lumii, a unor perioade de aparipe a lumii, a unor evolupi ~i catastrofe cosmice clar determinate ~i repetabile, dupa care urmeaza 0 noua furnizeaza energie - fHnd intr-un feI proviziile necesare _ pentru aparitie a lumii sau rena~tere cosmica. in principiu, la mvel co~:mic, reincarnanle uIterioare. Prin urmare, fiecare se reincarneaza.mtr-o situatie care este rezultatul faptelor sav~ite in existentele anterioare. este yorba de acel~i lucru cu ceea ce cuno~em legat de succeSlunea iei ei aparit , existent ~i disparipei factorilor de sine ai existentei in spapi Toate actele noaste prezente, mentale sau fizice, tind sa tempo~al:.inima~~n~bi~.d7 res~e ~i ~u ce~a ce observ~~ cazul . ".II.~. produca ~cte simil~, in:o--o su~cesiune co~tinua. Cele"bune au ca succesmDn ~em, Vletti ~l moI'f.11 unel fiinte din lumea noast:ra. 7-'~.. :;:~::"- efect forttficarea ruizuintel omulm de a sav~l fapte bune, ill VI'eme ce cele rele Ii stimuleaza tendinta de a sav~i pe mai departe fapte rele. 5.3. Legea karmicii # refncarnarea Orice karma savar~ita intentionat sau neintentionat va rodi sau va In India prebudista., parerile despre efectele legii karmice erau avea efecte mai devreme sau mai tarziu. Unele fapte i~i aratii efectele destul de confuze. Concepliile predominante din acea vreme se in aceea~i viala in care au fost savar~ite, altele in viata imediat amesteca cu doctrinele esenpale budiste inaceasta privinta, tara a fi unnatoare, iar altele in cadruI UDor existente multmai indeprut.ate. Orice msii asimilate coerent de catre acestea. De exemplu, intr-o istorioara individ in momentuI de fata este produsul unor mUltiple cauze din despre un laic, nurnit Citta, se subliniaza ca ceea ce determina pozipa existentele sale anterioare ~i este strans legat de celelalte cauze din oricarui individ in viata viitoare este aspir~pa exprimata de acesta pe Iume, pentru ca, potrivit invatAturii budiste despre Iegea kannica, exista patul de moarte 697, iar intr-un alt text este vorba de ideea obsesiv~ o interconexiune perfecta intre individ ~i univers. care il fram.nta pe cineva pe tot parcursul vietii sale 698. In alte texte, Temeiullegii karmice, in acceptiunea budista, il reprezinta destinul viitor al fieclinria este motivat de un act izolat sav~it in timpul faptul ca ea ofera 0 cauza morala a lucrurilor. Buddha a respins teoria viepi, pe c.nd in alte pasaje se face referire la 0 anumita dispozitie existentei, in trupul omului, a unui suflet care sa cunoasca 0 viafa mental a cu efect pe termen lung. Cazurile sunt similare doar in sensul separata ~i ve~nic!, stabilind in schimb 0 nom identitate intre indivizii ca, in fiecare dintre ele, apare 0 cauzamomla pentru situapa in care se cup~i in lantul existentei, prinafinnatia ca ceea face eadomfiinte sa fie ace~i fiintA nu este sutletul, ci karma. El a aratat ca forta kannei

316

India. Religie

~i

filosofie

Budismul

sutlet;

"',

, ,

ce

697. Samyutta-Nikiiya, IV, 302. 698. Majjhima-Nikiiya, Ill, 99 sq.

699. Cf. H. Nakamura, Orient ~i Occident, p. 259.

318

India. Religieimosofie

Budismul

319

supmviefUi~unei singuree:xistente. Conexiuneadetipcauza..efectdin1re


cei dinaceastA vi8ta~ cei din ex:istente1e anterioarenu esteo simpJAlegBtura

fizicA in1re diferip indivizi, ci mai degmMunamora1A 700.


Legea kannicanu este impusa din exterior, ci ea acponeaza in

~i din fiinta noastra. Forrnarea structurii noastre spirituale, inc1inat:ia


cresclnda spre ran ~ influenta imp1acabiJAa ob~uintei, care submineaza

adevarata libertate a "sinelui", indiferent daca noi observam sau nu


__ acest lucru, sunt cuprinse intreolaltainlegea kannica"Noi nu Put~T scapa de efectele actelor noastre 701. Legea kannica reprezinta, in conceppabudistA, principiul dreptapi prac1icate ~ aplicateinrelatille tnnane. In lumea europeanA, legea karmica a fost perceputa uneori detenninistic, in sensu! eli fiintei remcarnate pe baza vechilor ei acte Ii este predetenninat inc1usiv modul de a gandi, deci nu mai dispune de nici 0 libertate de voint! ~i acpune. Cu toate acestea, multe dina:firmatille lui Buddha demonstreaza eli aceasta conceppe este gre~ita. F aptele sau, mai precis, intentiile stabilesc sfera,reincarnarii; mediul de viata,~~<" aspectul fizic ~i aptitudinile mentale ale fiintei care se vareincama, dar Dl.J gandirea ~i activitatea acesteia In limitele caracterului sall, fiecare are libertatea de a alege el insu~i intentiile care stabilesc viitorul s~:P, kannic. Fiecare i~i stApan~te propriul sau viitor, chiar daca spapul de decizie - conditionat de sfera de existenta in care trrue:?te - este mai departe mai amplu saumai restrdns 702. Fara aceasta explicape, din punct de vedere budist, oamenii s-ar
simp victime ale unui arbitrar ingrozitor. Pe langaaceasta, Iamurirea de
fata contribuie ~i in a-i conferi celui ce sufera un sentiment de mangiere,
intrucat atunci cnd el sufem, simte caare de i~it 0 vinamai veche. Pe
de alta parte, pe cel fericit i1 detennina sa fie modest, fiindca el ~e ca
trebuie sa facA mai departe bineIe, ~ incat sa merite acest bine 7 3.

700. Ibidem, p. 257. 701. Anguttara-Nikaya, X, 206.' 702. H.W. Schumann, Derhistorische Buddha ..., p. 161. 703. S. Radhakrishnan, IndischePhiiosophie, Bd. I, Von den Vedef bis zum
Buddhismus, Dannstadt, 1955, p. 352.

lntre necesitatea faptelor bune ~i dependenta de cic1uI reinca:m8rilor, realizat tocmai prin aceste fapte, nu existAdecat in mod aparent 0 contradictie. Aceasta intrucat nu actul sau fapta in sine, ci atitudinea $i dispozipaspirituala asubiectului sau autorului este decisiva pentru reincarnare; nu lmplinirea faptei, ci intenpade sav~ire a acesteia configureaza forma ulterioara de existenta Se poate, de pild!, intAmpia ca cineva - printr-un concurs de imprejuran exterioare lui - sa fie irilpiedicatin sa~ unei fapte; cu toate acestea, intenpade sav~ire a ei este suficienta pentru a produce efectul kannic corespunzator. eel ce cauta desavar~irea nu poate fi inlantuit de propriile sale fapte, dad\ Ie realizeaza eliberat de dorinta sau poM (lobha sau raga), urn (dosa):?i iluzie (moha) 704. NotiWlea de karma evita unele dintre dificultajile comWle teoriilor similare despre soarta, providenta ~i predestinare. Karma cuprinde doua idei distincte: fapta in sine ~i efectele ei in ce prive~te modificarea caracterului ~i a vietii celui ce a sav~it-o. Budi~ afinnl:i ca acest efect subiectiv continua dupamoarte, in viata ulterioara: "Din oul de randunica nu poate ie:?i 0 ciocarlie, din cauza diferentei de ereditate; nemunaratele influente care i-au afectat pe stramoii acelui ou ~ nenumaratele acpuni indeplinite sub acele influente sunt insa. intr un fel misterios inmagazinate in ou i trebuie sa creeze propriullor fruct i nu un altul. Ca atare, dintr-un ou de randunica nu poate ie~i 0 ciocarlie, intrucat 0 ciocarlie este rezultatul uni set complet diferit de condipi: cum s-ar spune, karma sa este diferita. Dar desigur ca budi~ nu se refera la ereditate atunci cand folosesc cuvantul karma. Karma nu exprima acele lucruri pe care omulle mo~tene~te de Ia stramo~ii sai, ci acele lucruri pe care Ie mo~tenete de Ia el insu~i, din starile anterioare ale propriei existenje. Dar, cu aceasta diferenta, doctrina budistA ~i teoria ~tiintifica a ereditatii par foarte asemanatoare" 70S.
704. Cf. Anguttara-Nikiiya, III, 33,2. 705. H.C. Warren, Buddhism in Translations, Cambridge, Mass., Harvard University Press, 1896, p. 210 sq.; apud H. Nakamura, Orient # Occident, p. 260.

320

India. ReUgie i filosofie

Budismul

321

Irving Babbit plaseaza karma in sferainconentului ~i 0 percepe ca pe ni~e impresii (rezultat al vietilorprezente ~i anterioare) "care raman ascunse il:t ~~ psihologul modemardemnniincoIl$ient ~ care tind sAdea 0 iflcIinare"anl.iiiiecarnctenliUi~ratitUdiiili mdiVidUIUi,"~"~'_"M"" atat acum cAt ~i in viitor. Karma privit! astfel este un fel de soartA, dar o soarta. al c~i autor este omul ii1S~i -~i nupoate in nicio clipa anume sa ascunda cu totullibertatea moral a" 706. Oricum este evident ci1 istoria unui individ nu incepe cu ~ in accep1itmeabudista a trecut deja prin eoni nenummqi ~i nu se p6ate separa de trecut, nici 707 macar un moment . ! In cadrullungului ciclu al reincamarilor, primirea noului gennene, in pantecele unei noi marne, are loc tara vreo co~tiint! ~ cu acee~i spontaneitate ~i vehementa, cu care fulgerullove~te, intr-o noapte intunecoasa, de exemplu, intr-un anume obiect umed corespunzator. Fulgeru1 i~i gase~ drumul tara sa aibA vreo conint! ~i trebuie saloveasca exact in'copacul mcare lov~e:' lruiiodsimiIar~":""""'" la moarte, atunci dind ne yom debarasa de trupul actual ~i, odata cu aceasta, yom intra intr-o "noapte" de profunda incon~ienta - avand in vedere cA deodatA cu trupul dispare ~ Olice conintA- vom:fi cond~i, deci, spre un asemenea gennene, care ne corespunde cel rnai bine 708. In acest mod, dupa cum arn spus, calitateanoii existente este detenninata strict de calitatea ~i felul instinctelor ~i inclinap,ilor omului. In cazul in care instinctele cuiva sunt animalice, ele vorfi impinse spre un germene animalic ~i se vor dezvolta acolo, ~a incat respectivul devine chiar un animal; daca eventual acestea sunt ~i mai rele decat instinctele unui animal, el poate deveni chiar un demon. Pe de alta parte, in eventualitatea in care cineva este stapAnit permanent de

care

instinctul de lupti1, urn ~i invidie, energia care se elibereaza din el prin moarte se poate manifesta dupA aceea intr-o stare de co~tiintl ce corespunde celor din lumeaAsura san demonilor razboinici. Tot la fel, dacl cineva s-a manifestat ca avar, nemulf:Um,it ~i pofticios, se poate reincarna ca un preta, ca un spirit mereu nemulf:Um,it Iar daca cineva a aratat 0 con~tiinta binefacatoare, prietenoasa, de multumire ~i inte1epciune, el poate primi 0 existenfAin ~-numita lume azeilor 709. Pentru om, concret, cicluI reincamArilorincepe odata cu n~terea ~i se sIar~e~te odata cu moartea, pentru ca apoi sa se realizeze din nou.

5.4. Meditatia: experien{a directa Ii persona/a


Pentru a 0 incheia definitiv cu aceastA viata plina de suferintl ~i iluzie, pentru a realiza 0 re~ pentru viatamistici1, care fuciliteaza accesul spre Nirvii.1)2, BuddharecomandA ~i folo~e tehnicile yogine. Preluandu-le din vechea cu11:ura~ spirituaIitateindiam, 71 0 elle corecteaza ~i lecompleteazadoarprintr-om>fimdA "fortare" anopunii 711. Din scrierile budiste 12 reiese clar ca. increderea in puterea meditatiei eradejafoarte putenncAatunci cand aaparut budismul, practica fiind unnata chiar de invatatorii lui Buddha. Este probabil ca Buddha a adoptat tehnicile de meditatie de la maestrul sau AJira Kiillil1J6l. 713.
709. W. Karwath, op. cit., p. 37. 710. Cf. L. de]a Valee-Poussin, Le Boudhhisme elle Yoga de Patailjali, in: Memoires Chinois et Bouddhiques, 5, Bruxelles, 1937, pp. 223-242. G. Oberhammer, Strukturenyogischer Meditation, Wien, 1977, p. 102 sq. 711. M. Eliade, Yoga. Nemurire # libertate, p. 150. 712. Cf. Majjhima-Nikiiya, 1, 163-166. 713. Se istorise~te despre A/iira Kiiliima c!, aflandu-se sub un copac in exerciriul meditafiei, nici n-a observat faptu1 c!, intre limp, trecusenl pe J.nga el vreo cinci sute de care. U1timu1 om care insotea aceast! caravan! de care s-a adresat maestrului, atenponlindu-I cil haine1e sale amtau oribil din cauza prafu1ui depus pe ele la trecerea caravanei. Atunci el a exclamat: "Cat de rninunat este, ~i cat de miraculos este ca aceia care au ie~it din lume s!-~i petreadi timpul intr o asemenea stare de Iini~tela mintii!" Vezi Mahiiparinibbiinasutta, IV, 27-28; Digha-Nikiiya, II, 130-131.

706. I. Babbit, Buddha and the Occident. An Appendix. to His Work: The Dhammapada, London, Oxford University Press, 1936, p. 69; apud ibidem. 707. Emerson, Compensation, in: Selected Writings ofEmerson, ed. de Books Atkinson, New York, Random House, Inc~ 175; apud ibidem. 708. G. Grimm, Der Samsiira:Die Weltenirrfahrt der Wesen, Bildingen-Gettenbach, 1960,p. 122.

322

India. Rellgie i fU.osofte

Btidismul

323

I Cele mai vecJ:llinformatii despre practicile meditative a:rina cit totdeauna acestea erau exersate in singurAtate. La inceputurile budismului, ascetii traiau in locuri izo1ate ~ solitare: "El t~ alege vreun _._,., locsifiguratic:'ciirifar fi mpadfrte, IdngA un copac, pe un deal, intr-o vwoagA de munte, intr-o pe~terA, intr-un osuar sau pe 0 gramadA de "-pai~ in camp deschis ~i, dupa ce se-ntoarce cu blidul de la cer~it ~i mAnancA ceva, se ~eaza cu picioarele incruci~te, pastrandu-~i corpul . . --x .X" 714 _ _ drept~l mmtea agt;;J.4 ~l concentraUl.__.._ .---'" Lini~tea interioara desava.r~ita ~i 0 izolare imperturbabila reprezinta, ca atare, primele condilii pentru practicarea meditapei. 0 alta condipe 0 constituie pozitia nemi.p1A!?i ~ta a trupului. Ascetul ia 0 pozitie contemplativa, cu privirea atentii in fatA 715. o altA fazA pregatitoare pentru meditatie 0 constituie disciplinarearespirapei. Aceasta presupune un control atent ~i conent asupra inspiratiei ~i expiraliei 716. Prin supravegherea mi~cArii ''"''~''~''"'~~~:''~abdomenului sau a cursului respirapei pe n8ri, expiratia!?i inspiratia il ajuta pe ascet sa nu mai respire doar intamplator, ci in mod regulat ~i con~tient. Insa, totdeauna, respiratia trebuie sa decurga liber ~i neconstrangator. Sunt inteIZise exerciliile de suspendare a respirapei in genu I Yoga. Nu e vorba de schimbare, ci doar de 0 supraveghere co~tientii a respiraliei 717. Meditatia budista nu are nimic comun cuhipnoza sau sugestia ~i, in acel~i timp, ea nu constii nici in abandonarea propriei voinle in favoarea vointei altuia. Dimpotriva, ea este 0 stare spirituala realizata cu intenpe, cu vointa, care, in principiu, se deosebe!?te de ceea ce este obi~nuit prin faptul ca, de aceasta data, gandurile ~i imaginile nu mai

714. Digha-Nikaya, II, 67. 715. Ibidem, XXII, 2. 716. Ibidem, ibidem: "Monahul inspira con!?tient, el expire con~tie~t; atunci cand inspira. prelung, el reCUI)o~te: eu inspir prelung; cand inspira. scurt, el recuno~te: eu inspir scuTt". 717. G. Schmid, Wo das Schweigen beginnt. Wege indischer und christlicher Meditation, GUtersloh, 1984, pp. 70-71. I
I j

apar!?i disparcwn ~i cnd vor ele, ci sunt disciplinate in mod co~ent. Mai mult decat amt, aceastii stare spiritualS. se caracterizeaza, in principal, prin aceea ca, de aceastA data,atentia ~i preocuparea se centreazAasupra unui smgur gfuldsau asupra lUlui singurpunct, acum este activadoar'o singuraimagine; ~ tocmai de aceea, cuct:reuimsarefiectam, sapastram!?i sa intelegem mai temeinic acest gc1nd!?i aceasta?e, cu atatmai pupnne deranjeaza~i preseaza81te g8nduri~iimagini 71 Pentru cameditapa saatinga unnivel maxim de eficientA, este nevoie ca aceasta perceppe sa fie continuatain toate activit!tile zilnice, ~a incat nici 0 conceptie gre~itA sA nu penetreze din afara asupra con~tiintei !?i sa afecteze in vrelUl fel puritatea minlii: "In ce se vede, trebuie sa fie nwnai ce se vede; in ce se aude, trebuie sa fie numai ce se aude; in ce se simte (precum miros, gust sau pipait), trebuie sa fie numaicese simte; incegande!?te, trebuiesafienumaice gand~" 719. Buddha insu~i erafoarte consecvent in aceasta privinta. Se spune CEl, in viata sa de zi cuzi, el "mergfuld sA~ din casa In casa, pazindu ~i poarta(simturilor), bine infranat, i!?i umpleaiuteblidul, atent, g8nditor" 720. Daca nu este corelata cu experiente personale, orice cunoa~tere este superficiala. Oricata cunoa~tere sau cuno~tinte ar dovedi cineva vreodata, acestea trebuie sa izvorasca, in mod normal, din experienta sa proprie, iar experientA inseamna "a vedea". Buddha a corel at mereu pe "a cuno~te" (nana,jniina) cu "a vedea" (passa, pasya) 721, pel1tru ca "a cuno~te" fara "a vedea" e ceva lipsit de suport,'elipsitdeprofunzime. "A vedea"inseamna "aexperirnenta", adica a vedea 1ucrurile "~a cum sunt ele" (tathiita), in ceea ce sunt ele.lntreagafilosofiealui Buddha vine dinaceastA "vedere", din aceastA experienta Experienta, cafundament al filosofiei budiste, este nurnita "experienta iluminarii", intrucat aceasta experienta a fost realizata de Buddha dupa ~apte ani de meditape !?i refleq.ie intensiva - ~i, practic,
718. M. Ladner, op. cit., p. 154. 719. Uadiina, I, 10. 720. Suttanipiita, 412.

. ..........

-l
t

324

Inliia.ReHgle ~l idosofie

~'--t
I

I ..
i

Budismul'"

325

,,,"--

tot ceea ce apracticat el mai tarziu pe parcursul intregii sale vieti izvora tocmai din aceast! experientl interloarl Bcutl de el atunci. Metoda experimentall este metoda care realizeazl "cuno~ierea'directA: irlteieas1fcaocapacitate de perceptie intuitiva.. Cine a preluat doar adevaruI nu poate fi considerat discipol allui -... ----Buddha Celce n":a descoperit d inS~i adevaruI, se considera ca I-a inteles gre;;it Respeetivul a tratat adevmuI ca pe 0 "dogma", ca pe 0 - - .doetrina eareia trebuie sA subscrie imediat ~i neconditionat, ca pe 0 simpla traditie ce trebuie respectata.. In budism, i:nsA, adevar inseamnl, ~a cum aratli Buddha, ehipassikah>. Ehi inseamnl (<vino!, iar <<passa inseamna vezi!. Prin unnare, adevlrul inseamna <<vino ~i vezi!. Aici nu po ate fi vorba de 0 eredintl, in sensul de a crede cA ..., aacceptaea ... . Aici e vorbadeunsingurIueru, ~i anume: ase angaja la ceva Toate celeIalte vin de Ia sine. Cine euno~te adevaruI doar din auzite, nu-l euno~te deIoc. Doar eel ce a parcurs drumul """''''-'1iersoiihl pariA hidesooperirea'adevaruJ.ui, iI cuno~ pe acesta, t:raie~e din eI, I-a experlmentat 722. Pe de alta parte, in spapul budisto-hinduist, aceasta experlentA religioasa are semnificatia unei transformari, a unei schimbiiri a propriei con,~tiinte. Experienta nu inseamna un eveniment sau 0 intfunplare ce se deruleaza in fataochilormei ~i eumine~ ei un eveniment ee are loe in mine, 0 transfonnare in propria mea fiintl, in activitatea mea spirituala. De aceea, aceasta. experienta nu poate fi transmisA mai departe doar ca simpla invataturl. Ea trebuie :tacutl in mod absolut personal. Ce insea.rn:nA transformarea cOrltiintei, poate intelege doar acela ~experimenteaza m sine ~i aceasta transformare. Buddha nume~ invatAtura;;i adevarul sau atemporale, akalika 723. In viziunea sa, nu este vorba de experiente care au loc doarm anumite perioade, pentru ca in eeleialte perioade~ cnd nu au loc, sa fie transmise prin
721. Maiihima-Nikiiya, l, 265. 722. G. Schmid, op. cit., p. 31. 723. Majjhima-Nikiiya, ibidem.

I
:

intennediul credintei. AdevmuJ. este akalika, el insot~ orlce perioad! de timp ~i pe fiecare om 724. Din acest punet de vedere~ budistul eontemporan nu se afll, in principiu, nici mai departe ~i piei mai aproape, in timp, de Nirvii1)Q, deAbsohit;decat eontemporanullui Buddha, allui Pafafijali sau allui SaQkara. "AdevaruI" inse!amna. transformarea c011$ii11/ei aici ~ acum, ci nuWl eveniment de lainceputul Wlei amnneistorii am8rrtuirii,delamijIoCul saudela~ veacurilor 72S.
-~_'_

' .,-

"~."

~'

'~"".',

-~

;:,'

,";'I

:W_-.""',

6. Mahiyina
6.1. illrelepciunea antinomicii.: ontologie Ii antiontologie
Mahayaru;;tii recunosc dona tipuri de cuno~tere. Prima este de ordin raponal,jnana, constfuld in stlp8nirea tuturor invataturilor logiee ~i rationale, ~i atost preluata din ca.rple budiste hinayaniste. Esenta acestorinvataturt 0 reprezinti constatareainexistentei Wlui "eu", a unui suflet, in cele einei grupe eomponente (skandha) ale fiinlei umane. 0 a doua forma de euno~tere, prajna, este de ordin experimental, este ceva trliit, ceva care se experiaza eu intreaga fiintA, tara a se limita doar la inteleet. Ea este definita ea "atotcuno~tere'~ (sarvajfiatli) ~i substituie, in multe din c3rfile mahayaniste, nopunea de "iluminare" (bodhz) 726. In cazul cuno~erii experlmentale este vorba de 0 "tacere" ~i, simultan, de 0 '\redere" neobi;;nuitl. Prin aceasta '\redere" se intelege o '\redere" eu ajutorul oehiului mlelepeiunii, respeetiv 0 modalitate speeificA de intuitie, care Ii ofera celui ce 0 ~seda posibilitatea de a ajre ehiar la cauza primordial! a realitltii 7.
724. G. Schmid, op. cit., p. 34. 725. Ibidem, pp. 34~35. 726. H.W. Schumann, Buddhismus. Philosophie ... , p. 73; Cf. D.T. Suzuki, Der westliche und der 6stliche Weg ... pp. 4243. 727. D.T. Suzuki, Derwestliche undder6stliche Weg ... , p. 44.

326

India. Religie lilf'dosofie

Budismlil

327

in Yogiiciirq.bhiimi descoperim coneeptia potrivit ~~eia, intelepciWlea ''IDantuitoare'', respectiv prajna, - ca experienta a Wlei realitati transfenomenale unitare ~i care transcende, in acel~i timp, ...,-"~~.~,- orice limbaj $i gandire - este detenn:inatA cu acel~i tennen int8l:nit in budismul Hinayiina, tathatii 728. in canonul pali 729, nopunea tathatii caracteriza "existenta conditionata", acel conditionism absolut cape 0 lege universa1-valabila, ___ .. _. careia Ii este subordonat! intreaga lume fenomenaUi. illterior, ea avea . sa caracterizeze adevarata fiinta a "non-eului" (anaUii), a "non sineitapi" (nairiifmiya) 130. in viziunea rnahayanism, tathatii ~mni:fica realitatea a tot ceea ce exista ~i este imaginat. Fiind nedeterminat, el nu se lasa coneeptualizat de ffandirea discursiva: gandirea rationala nu are acces la intelepciune 73 . Acesta este "locul" unde rapunea, gandirea distinctiva ~i analitica sunt transcendate ~i incepe sa se manifeste lumea ,...."~~'''''~'',.''''.. ''vacuumului'' (siinyatii), respectiv aceea a "sinelui amorf'. intr-o asemenea lume, nu exista nici subiectivitate autonoma izolata, nici 0 obi<7tivitate care sa se afle vis-a.-vis de aceasta. Altfel exprimat, am putea spune ca, acum, in lumea "vacuumului", tot ceea ce exista i!?i gase~te propria sa identitate cu totul altfel, fntr-un mod antinomic, respectiv prin autodep~ire, prin de~area de sine insu~i. Cine nu se ~ de nimic, devine Hber, adica i~ impropriaza modul primordial de Fxistenta a realitapi 732. C8nd textele Prajiliipilramitii afirrna ~i neaga sirnultan acel~i lucru, ele nu iI!~a, prin unnare, sa descrie "lucrul in sine", ci mai
728. Bodhisattva-bhiimi, 30, 7-8; 199, 14-15; 26, 8-9; 28, 9-10. 729.Samyutta-Nikiiya, XII, 20. 730. L. Schmithausen, Zur Struktur der erlOsenden Erfahrung im indisehen Buddhismus, in; G. Oberhammer, Transzendenzerfahrung, Wollzugshorizont des ReUs. Das Probem in indischer und ehristUeher Tradition,Wien, 1978, p. 116. 73 1. Astasilhasrikti Prajiili-pilramita, 8. 732. M. Shimizu, Das "Selbst" im Mahayana-Buddhismus injapaniseher Siehl unddie "Person" im Christentum im Licht des Neuen Testaments, Leiden, Brill, 1981, p. 61.

degraba sa-i demonstreze irealitateafiintiala sau '~aparenta" sa irealitate fiintiala ~i Absolutul. in acest sens, Budcl1:t afirma ca.tre Subhiiti: "Cel desavar~it (tathiigata)~ Subhiifi, (aceastA expresie) este un sinonim allui tatlu:ttii. eel ce ar afirma, Subh iifi, ca cel desavar~it a cunoscut in mod plenar supremul, iluminarea desavar~ita, acela ar grai Wl neadevar ~i m-a inteles fals, pentru ca pled.eazA pentru ceva inexistent (respectiv 0 iluminare in sine ca eeva distinct de eel desav~it). $i de ce acest lucru? - Nu exista, Subhiiti, vreo"dha1:ma~(qrrealitate. singularizata, un adevar partial), pe care eel desavar~it I-a cunoscut ca pe ceva suprem, ca pe 0 iluiminare desavar!?ita. in acea dharma (adevar absolut - invatat:ura), pe care cel desav~it a cunoscut-o ~i a prezentat-o pe deplin, nu mai existanici adevar!?i nici eroare (intrucat ea transcende orlce antinomii). De aceeainvata eel desav~it: Toate acele dharma (realitati) sunt dharma (conpnuturi de invatatura.) ale lui Buddha. $i de ce acest lucru? - Toate acele dharma (realitati), Subhiiti, au fost propovaduite de cel desavar~it ca non-:c{Jlprma (non reali!ap in sensu! AdevaruIui absolut). De aceea, toate aceste dharma SWlt numite dharma ale lui Buddha" 733. Concluzia care se desprinde din acest text este, de fapt, "ontologia iluzionistli" sau "antiontologia" 734 budismului Mahayana. Astfel, toate aeele dharma existli doar ca entitAti aparente~ ca dealtfel tot ee exist! in general; in esenta, insa, ele sunt "go ale", ireale ~i iluzorii. Inclusiv eei "iluminati" nu SWlt altceva decat iluzie ~i aparenta Aeest iluzionism poate fi corelat cu invatatura mnayanista despre "non sineitatea" ~i non-substanpalitatea tuturor compOnentelor existenpale. in budismul mahayanist, insa, tathatii nu m~ este desemnat doar ca 0 "non-sineitate" a componentelor existentf8J.e, ci ca 0 non fiintialitate a lor (dharma-nairiifmiya). $i in masw:a in care tathatii este deterrr:rlnat canon-fiinpalitateafactorilor existent:iali, el ~ in acel~i
733. Vajraechedikii, I7c-d; citat la H.W. Schumann, Buddhismus. Philosophie ... , p. 76. Sublinierile ne apartin. 734. cr. L. Schmithansen, op. cit., ibidem.

328

India. ReUgie i .fiJosotie

Budismul

329

timp, negarea lumii, ''incetarea ei inainte de a exista" 735. De fapt, acest lucru i'nseanlm inclusiv negareaS1Bri.i finale de d~v&lire, Nirv(1)2 736 Din aceasta perspectiva., ciclul reincarnarilor ~ Nirvii.(X1, adica -pluralitatea lili unitatea, se disting doar in viziunea celui nedesavar~it, intrucat pentru cel iluminat ele sunt absolut identice. Ele sunt fiintial "goale" (sunya). Dar in vreme ce omul nedesavar~it experiaza "vacuitatea" (siinyatii) tuturor Iucrurilor ca pe 0 ~ire negativa, eel --desavarlilit 0 prive~te ca pe fafhatii, ca pe ceva adevarat lili real de la sine lili pentru sine, ca pe rea1itatea (dharmatii) Iumii ~i ca pe starea de Buddha (buddhatii) a celor ce au dobandit iluminarea. In aceastli "vacuitate", eel intelept experiaza toate fiinte1e lili pe cei iluminap ca pe o unitate fiinpala lili eliberam. Practic, nu existanici 0 deosebire prea mari intre omul obiliJnuit din Iume ~i Buddha. Comparativ en Buddha, care este cOnliJtient de natura sa de iluminat, cel neiluminat traie~e incon~tient de starea sa fiintiala de buddha. Acesta sufera, intrucat _-.y. acorda prea mare importanta unei existente care se reduce, in manifestarea ei, la un aspect pur evenimential ~i lipsit de esentft, . d u-se, drept consecmta, . - neel'b socotm 1 erat 737 .
6.2. Credintii # experienta

Aceasta mai ales pentru faptul ca nu este yorba despre 0 credinta intr-o revelatie, dogmq sau adevarurl confumate din punet de vedere intelectual, dupa cum nueste yorba nici de credinta intr-o persoana sUprema, intr-un DumneZe~'sau~deanUD:litemomente succ~sive ale
credintei,.CtUnseintfunp~ deexemplu,in~sauina1tereligii 738. Expresia sanscritli sraddhii semnifica mai "InUit dedit lasa sa se inteleaga notiunea "credinta". Sraddhii nu desemneaza un act pur

Adevarata intelepciune, camijloc de desav~ire, presupune o anumita putere de concentrare, condipe care, potrivit conceptiei ~i experientei budiste, nu poate :fi indeplinitli decat doar de 0 mica parte a oamenilor. Pentru ceilalti, care nu dispun de acest mijloc de desavar~ire, Mahayana propune calea credintei (sraddhii), pe care 0 pot parcurge ~i cei mai puPn dotap din punct de vedere inteIectuaI. In pofida materialului existent din abundenta in aceasta privinta, semnificatia rea1a a credintei budiste prezinta muite necunoscute.
735. Ibidem, p. 114. 736. Vezi Astasiihasrikii PrajRii-pilramitii, 2. 737. cr. H.W. Schumann, Buddh;smus. Philosophie ... , p. 77.

intelectual, 0 receptare rationala a ceva, ci 0 atitudine interioara de incredere fata de cineva, iar in cazul de fata vis-a-vis de cei ce au dobandit deja iluminarea. Din acest punct de vedere, "credinta" este sinonima cu bhakti, care semnifica devotamentul plin de credinta ~i incredere fata de oiiinta. De aceea, in planul de desav~ire a omului, calea credintei devine ~i 0 cale a devotamentului fatA de cineva 739. I Credinta apare in momentul in care cineva se indreaptli spre drt.Unul eliberarii ~i afia primul "adev8.r" despre caracterul de suferintA al intregii existente.lzvbrul credintei budiste-este:'"fijad8f;'experierita;'. este ceva trait. Budistul nu crede in adev8.ruri abstracte, ci el Ie experiaza, Ie t:riiie~te 740. Credinta intr-o autoritate, indiferent de natura ei, a fost respinsa de Buddha. Inclusiv de la discipolii sm, Buddha a cerut totdeauna sa nu transforme invatatura sa intr-o dogma lili nici persoana sa intr-o autoritate. EI nU-lili dorea ca ueenicii sai sa creada, pur lili simplu, in cuvintele sale; mai mult decat atat, ei trebuiau sa Ie inteleaga ~i sa Ie socoteasca ca pe un punct de plecare pentru propriile lorhotArari ~iexperienf.e. In 'Viziunea budista, cuno~ceamai inalta nu poate lYuta lanimic, daca n-afost rea1i.zata prin efortmi proprii 74) De aici rezulta ca in budism avem de-a face cu 0 credinta , strict experimentala: 0 credintaexperima ~i simultan experiabila. Avand " in vedere caracterul universal de suferinta impregnat existentei, i.nsa,
738. H. Dumoulin, Begegnung mit dem Buddhismus ... , p. 112. 739. Cf. H.W. Schumann, Buddhismus. Philosophie ... , p. 82. 740. Cf. L.A. Govinda, Buddhistische ReJlexionen ... , p. 89. 741. Ibidem, pp. 13,41.

330-

.. India~ 'ReUgle-iH'ilosofie

Budismul-

33:

acest experiment nu este nici pe departe doarnegativ 742. Credinqiosul nu se "cufunda" tara speranta in durerea provocata de suferinta universala, ci in timp ce g8n~ i reflectA asupra primului dintre cele patru "adevaruri nobile", el face deja primul pas pe drumul desavfu'irii. Celelalte "adevaruri" despre aparipa i anibilarea suferinlei, ca i despre calea care duce la anihilarea acesteia sunt inseparabillegate de primul "adevar", care stabilete car3Cterul universal al suferintei. Foarte serrmificativ pentru intelegerea credinlei mahayaniste este "refugiul" la ~a-numitele "Trei giuvaieruri" 7 3 ale credintei, respectiv Buddha, dharma ("mvatAtura") i samgha ("comunitatea''). Fiecare dintre acestea reprezintA un obiect al credintei i, in plus, ele oeup8.un loe exceptional in cult Multe expresii i afinnapi ale credintei budiste pot fi privite cadezvoltari ale acestor "giuvaieruri". E yorba de un "refugiu" al credinciosului simplu, care transpare mai cu seama in formele de cult i in fonnele obinuite de manifestare a credintei. Primul din1re cele1rei "refugii" este ''refugiul'' laBuddha Acesta s-a extins dupa aceea i s-a amplificat prin venerarea lui Buddha, 0 venerare care a cApatat ulterior forme multiple. in acest sens, amintim in primul riind venerareaacelui Buddhaistoric 744. Odatacudivinizarea lui Sakyamuni s-a consolidat i aprofundat increderea adeptilor sai in l?ersoana sa. . Al doilea dintre aceste ''refugii'' in credintAil reprezintad'harnfl, invatAtura lui Buddha. Este yorba de cuvfu1tullui Buddha, aa cum a fost el consemnat in textele de invatatu.ra i scrierile budiste. Budistul se apropie cu credint! de cuvAntul Maestrului, "el ascultA invaf3tura i
742. H. Dwnoulin, Begegnung mit dem ... , p. 113. 743. Cf. K.E. Neumann, Die Reden des Gotama Buddhas. Aus der Mittleren Sammlung Majjhimanikiiya des Piili-Kanons, ZUrich-Wien, 1950, pp. 40-41; S. Matsunami, Die Steliung des Glaubens im Buddhismus, lntr-un volwn despre credintA in bud ism, ed. de Societatea Japoneza. Budista, Tokyo, 1963, 3.Heft, 1970, pp. 49-50. 744. Cf. H. Dumoulin, Buddha-Symbo/e und Buddha-Kult, in: Religion und Religionen (Festschrift Gustav Mensching), Bonn, 1967, pp. 50 63.
M

.J

examineazAlucnnilepe care Ie poartAin spiritul saui II :face placere" 745 Din istoria budismului nu lipsesc exemplele induio~oare cu privire h teama de scrieJ.ile sacre: transcrierea plina de evlavie a unei siitre est ,,~,-considemta 0 fapta meritorie 746. "'~'* .,--- -""~='-" .... . De asemenea, al treilea "refugiu", respectiv "comunitatea' ; (samgha), capat! ~i el un rol mijlocitor in experienta credintei budiste. Budi~tii au fost totdeauna convini de faptul c~ desavarirea poate fi I"~_'_'_ realizata, eel mai bine, in sanul comunitatii. In ciuda:"revolutiei" organizatorice, comunitatea a dimas la fel de importanta ~i ID Mahayana. Samgha joaca un rol foarte important in mijlocirea experientelor fundamentale de credintA. Aada,r, exista 0 comuniune interumana a experientelor de credinta, ca i 0 comuniune in credinJA, Aceasta comuniune pe orizonta1! apare ca 0 consecinta a credintei budiste in comunitate, saumai precis in rolul ~i funcf,iaacestei comunitap. in planul de desi1v~ire a omului. Fire~, pana in prezentnu se poate consemnao ''teologie,,' prea abundenta a comunitAtii 74 7, dar, totui, samgha senwn&a printre factorii esentiali de mijlocire a eliberarii credinciosului i, prin urmare, ocupa un loc important in practica religioasa budistA. 6.3. Omul deslivarit (bodhisattva)

In centrul budismului Mal:layanase afia idealul de bodhisattva, idealul omului ilwninat, care renuntA la intrarea sa imediat! inNirvaQJ,
dat:fiind:fBptulcanu~-ai:ndeplinitlnciipedep1inindatorireasafimdamentala,

respectiv aceeade a predica tuturor oamenilor "legea cea buna" 748.


745. E. Conze, lm Zeichen Buddhas. Buddhistische Texte. Hrsg. und eingeleitet von E. Come. Unter Mltarbeit von I.B. Horner, D. Snellgrove, A. Waley, Frankfurt a. M.-Hamburg, 1957, nr. 24. 746. H. Dumoulin, Begegnung mit dem Buddhismus ... , p. 118. 747.lbidem,p.103. 748. Vezi S. Scbayer. Vorarbeiten zur Geschichte der mahiiyiinistischen Erlosungs/ehren, MUnchen, 1921, p. 36.

332
Totu~i.

India. R-eUgteHllosofie

BudiSmfir .

333

ideea de bodhisattva nu apartineexclusiv mahayani~lor. Numele de bodhisattvaapare deseori chiarin istoria budismului primar, ~ anumepentrua-ldesemna peGotama, pe Buddha, in vi$.saanterioara ~ in perioada premergMoare reaIizari.i iluminarii. Practic, doctrina bodhisattva a fost promulgam de capva lideri budi~ti ca un protest impotriva inactivimtii spirituale ~i nepromovmii unui altruism in viatamonahaladinacea perioada. Idealul bodhisattva trebuie inteles, ~,ca un protest1mpotriva vechiului ordin monahal hinayanist, care era pe cat de "sIanf~ ~i "lini~it", pe amt de inactiv ~i indolent fatade viata semenilor. EI a fost conceput ca 0 contracarare a tendintei tot mai crescande din acea vreme spre 0 viata monahala de claustrare ~i inem 749. Un bodhisattva se impune, fn primul rand, prin practicarea eel or mai inalte virtup (pliramitli). Acestea constau nu doar in evitarea raului. ci ~i in cultivarea binelui: in sacrificiul de sine prin fapte de dragoste ~i "compasiune" (karuJ)ii), izvorate din focul suferintei unh;ersale, in care suferintele altora sunt resimtite de parca ar fi ale sale. Orice bodhisattva ii invata pe ceilalti oferindu-Ie propriul sau exemplu, urm.ndu-~i calea sa spirituala, tara sa piarda vreodata din vedere fericirea ~i mulp.rmirea semenilor. in acest feI, el implete~e de fapt desav~irea proprie cu cea a celor din jurul sau. Top bodhisattva-~ii caut! s!-~i asume suferinte1e cic1ului reincamari1or~ ale lumii intregi ingenera1. ~asumareaacestorsuferinte nu inseaInna ca un bodhisattvatrebuie sacaute cu tot dinadinsul aceasta suferinta ~i sa-~i faca sie~i ran, sa se autosuplicieze in credinta ca prin aceasta se purifica sau face pocamta, A lua asupra-p suferinta lumii nu . inseaInnacatrebuie sao cauti ori sao glorifici ori sa ti-o impui ca 0 fonna de penitenta, ~cum procedeazadiferiti asceti hind~i sau cre~. Pe de alta parte, merurea unui bodhisattva nu este simpla evitare negativa a suferintei. Dac!Buddha ar fi recomandat acest lucru,
749. H. Dayal, The Bodhisattva doctrine in buddhist sanskrit literature, Delhi (~.a.), Banarsidass, 1970. p. 3. .'

'~""<~p~;t~ ci~biridi~p~ciitea:

ar fi ales calea scurta catre eliberare, care I-ar fi salvat de suferintele rtenw:naratelor reincamwi Dar el afoarte bine ca doartrecand prin focul purificator al suferintei se pc>ate ajunge la iluminareasuprem!, se

Ci(;a sliiJi intreagah~~. "'" . "

Calea recomandatade el nu urmateasll evite suferinta, ci sa 0 cuCereasca: sa o"Ckpll$easca, in:thintAnd-o cu mult curaJ ~i privind-o n:u numai ca 0 suferin14personala, ci in aI'lSlmlblul ei, cadestin comun "'-<~-~ al tuturor fiintelorvH:'" in= acestrsens' trebuie iriteles;- de altfel, ~i "legamantul" oricarui bodhisattva: ''!au asupra-mi povaratuturorsuferintelor, sunthotanitsao indur. Nu dauinapo~ nufug, niei nutremur. Numii tern, nurenunt, nici nuezit Oare de ce? Fiindcaeliberarea tuturor fiintelorimi este leg~t ... Lucrezpentmcatlirfunul neasemuital ~si1fieirn:adacinat in toate tapturile. Nu rna preocupadoarpropriaizbavire. Trebuie sasalvez toate acestefiipturi din oceanul sarpsarei cu vasul CWl~ perfecte" 750. biilperspecilViKciO'Ctdii'eTbodhlsa.ttVice:'flecare om ar trebui sa se substituie pe "sine" ins~i ~'celorlalti", dupa cum ~i inyers. Nu exista, practic, distinctieintre sine~ ~i cei1a1p. Exista, dec~ 0 stransa lesr.:tura intre oameni, intre fiecare in parte ~i ceilalp. Atunci c.nd un bodhisattva prive~ pe ceilalti ca pe sine ~i, el renunt!la ideile ~i categoriile de "ell" ~i ''tu'', de "al meu" sau "al mu". EI trWe~ ~i simte bucuriile ~i suferintele altora ca pe propriile sale bucurii ~i suferinte, tara a-~i indrepta atentia ~i preocupmile spre propria sa suferintii, in dauna fericirii semenilor sai 751. EI iube~e ~i ocrote~e pe ceilalp, cum se iube~te ~i se ocrote~te pe sine ins~i 752. EI iube~te toate fiinte1e, ~a cum mama t~i iube~te proprii ei copii; toate fiin~ele Ie iube~te chiarmai mult decat pe sine ins~i, pe
750. Fragment din Vajradhvaja-Sutra, citat'in Santideva, Sflqiisamuccaya, XVI; apud L.A. Govinda. Bazele misticii tibetane potrivit invalaturilor . ezoterice ale marii mantre Orp ma1J,i padme hiirp., trad. rom., Humanitas, Bucureti, 1998, p. 326. , 1 '751. Bodhicaryiivatiira, VIII, 90, 95.
! 752. Ibidem, VIII, 110, 131, 136. t 40.

334

India. ReJigie Ii rdosofie

Budlsmul

335

sopa sau pe copiii saL Iubirea sa este ~i pentru top. EI se comporta care sa-i absoarba fortele dAtAtoare de viafB,. La fel cum soarele, de~i tor ca 0 mama, ca un tatA, ca 0 rod!, ca un prleten, ca un sclav ~i invata lumineazairnparfialuniversul, actioneazadiferitasupmunorfiinte diferite pentru toate fiintele 753. potrivit capacitatii lorn:x;eptive ~i calitat:ilorlor, tot lafel un bodhisattva In siitrele :rnahiyaniste se disting doua categorii de b{)dhisattVd=--"'~"'--:::' de~i iritorap~Za-cuinintea toate fiinlele vii tara nici 0 deosebire~i: pamante ~ cere. Cei ''pam.a:nt.e1i'' sunt, practic, oameni obi~uit:i; ~tie ca nu toate pot fi eliberate in acel~i timp, dar ca smniinta eliberarii eisuntrecunoscup doarp:m "compasiunea"~prinh?ta.rarealorde~--"I-i ---~--~ sem~ate de el va.rodi Ihai de::e~: sau m~ ~iu in funclie de interveni ~i de a ajuta la ehberarea celorlalte fiinle. Orice om pe care 11 pregatirea sau matunz.areafieclirui indiVld. Dat fiind msafaptul ca pentru intalnimpoatefi unbodhisattva.n'_"_~ -_L celiluminattimpulestelafeldeilUZOriucaspatiul,ine~entasuprema Comparativ cu cei ''p8n:u1nte~ti'', cei "cere~ti" dispun de mai a iluminarii el anticipeaza eliberarea tuturor fiinlelor S6. multe posibilitati de a acpona pentru eliberarea celorlalte fiinle; ei nu mai sunt sup~i ciclului de reincarnari, ci apar, dupa cum vor, cu un 6.4. Nirvlll}a: Absolutul sau Nimic-ul absolut? chip sau aItul, ~ cum 0 cere situapa respectiva, pentru a putea interveni in sprijinul fiinlelor vii 754. In Apus, termenul NirviiQa este tradus curent prin "a muci", Dupa cum s-a putut obsexva, orlce bodhisattva depune un respectiv"amuri"inmijlocul focului celortrei piicate capitale (placerea "legamant" de a elibera lumeadinimperiul sufer.intei de care este ~ senzualA, ura ~i iluzia). Tradusa astfel, nopunea NirviiQl faciliteaza Se pune, totui, intrebarea cum i cAnd poate rea1iza el acest lucro; In:~::~;::~:, -=_".""~- aparilia unei' impresii eronate 757, ~i anume in sensul ea NirviiQl ar primul nlnd, pentru budistnuexistAcevaprecum "Iume obiectiva", ~ insemna 0 disparipe sau non-existenta 758. putem vorbidoardesprehuneaexperienteinoastre,0 huneinseparabila in contrast cu aceasta conceplie, dominanta in Occident, de subiectul care 0 experimenteaza, bachiar identica cu el; in al doilea invalatii budi~ti afirma ea budismul a respins totdeauna categoric aspiratia dupa distrugere, in sensul de anihilare sau non-existenta. nmd, ilurninareanu este 0 staretempomla, ci 0 experienta a tmei dimensiuni superioare,plasatadincolodetimp,caretranscendespatiul~itimpu1. Budi~tii nu nazuiesc dupa incetare ~i stingere, ci dupa ve~nicie ~i Aceasta mseamnii ca, de~i iluminarea lui Gotama, de pilda, a nemurire. eel nirvanizat nu mai este afectat nici de viatAnici de moarte. NirviiJ;K1 esteeeva negativ doar din punct de vedere notional. Tennenul avut loela 1U1 moment datin istoriaomenirii, nu putem identi:ficaprocesul iluminBrii cu acest moment in timp. Buddha insu~i recun()ate ca era foarte agreat de ascelii ~i ganditorii din acele vremuci 759, el insemnand starea ideala ~i fiind preluat de catre buditi. A~adar, coUtiinta sa a strabatut nenum.arate cicluri trecute ale lumii i, tot la feI, va strabate nenumarate alte cicluri ale lumii viitoare; prin urmare, NirviiJ)Q este doar ca expresie 0 negalie, un "neant". De fapt, avand infinitatea timpului, indiferent daca il numim trecut sau viitor, a devenit 7S6.lbidem, pp. 327-328. ed'tat 755 pentru e1prezentuI lID 757. Cf. J.P. Schnetzler, La meditation bouddhique. Bases lMoriques et Se ~tie foarte bine ca soarele ii lumineaza tara restricpi pe top thechniques, Paris, Dervy, 1979, p. 37. aceia care au ochi sa vad!~i sensibilitate sa-i simtacaldura organe 758. Vezi N. Achimescu, Atitudini mal not cu privire ta inlerpretarea conceptului
M ' , - - _____

753. Santideva, Si/qii.samuccaya, XIX. 154. H.W. Schumann, Buddhismus. Philosophie ... p. 68. 755. L.A. Govinda, Baze/e mlstlcii ... , pp. 326-327.

de NirvaJ)Q. Conciuzii din perspectiva unui dialog interreligios, in: Mitropolia , Banatului.l.1989,pp.43-56. 759. H. Nakamura, Die Grundlehren des BUc{dhismus. op. cit., p. 27.

.'
336 India. Religie i rdosofle

"

B1ldismul'

337

in vedere aceastA notiune, ne apare foarte 10gicA legAtura dintre Chiar dacA cel desl1var$it ''tr!ie~te'' in fonna sa actualA de Nirva.{Xl ~i lnvalAtura despre non-existenta unui "eu". DacA budismul reincamare (saJpSara), el atinge $i experiazA to~Nirvii.pa. Pentru ar sustine existenta unui suild, artrebui ca acestasa ~i supravietuiasca.. .' ...' ..... cel inlelept,insa doar pentru el, nu mai exista, practic, nici 0 distincpe -, 'mai departe dupl1moarte ca ceva v~c i, in aceasW:sinmpe:' Nirvii~--~"'''''''~-i~tr~ sd~ii;;;-~i NirviiJ)a. NirviiJ)Cl realizata consta in aceea ca el ar fi un fel de paradis, in care sufletul mantuit i$i gase~ lini$ea Dar, prive~te cele cinci componente ale existentei (skandha) ca pe ceva din moment ce budismul afirmA non.:.sineitatea tnlei persoane, NirviiI;Xl -.. impropriu. ~i m.trucat ele i-au devenit improprii, existenta sau disparitia

este privitA, fire~e, ca fiind "stingerea" definitiva a acesteia. .i lor nu-l mai afecteaza cu nimic. Dispanpa lor prin moartea trupului nu . ' ~~iectia ~potriv~ lui B~ha, <:um c:a.ace~m: fi ~ adept al , schimbl1 absolut nimic in ce prive~e NirviiJ)'O., distrugerea lor este me 1a dlstrugenl (venaYlka), ca ar sust dlspant fimtel eXlstente, a pentru el tm-a absolut nici 0 importanta Acolo unde aceste componente persoanei, e~ueaza tocmai de aceea; caci, daca Gautama a recunoscut sunt pe deplin percepute in semnificatia lor ~i orice referintA la ele a intotdeauna persoana doar ca pe ceva empiric, ci nu ca pe 0 unitate incetat, acolo ele au devenit:tm-a. sens ~i pot foarte bine dispare. fiintiall1, intrucat nu are in eanici un "eu", prin urmare in Nirva.pa nu Relatia dintre sallJSiira ~i NirviiJ)a nu este una a doull poate fi yorba despre disparitia vreunei persoane. Pe de alta parte, dimensiuni pe ace1a!ili plan, ci reprezintll relatia dintre c'aparentA " ~i NirvaJ,1(1 nu inseamnA "mantuire" in sensu! disparitiei unui "eu", pe "existenta". Cand 0 bulA de sapun plesn~te, atunci se manifesta, de fondul dainuirii lumii, ci inseamna ''mfultuire''in sensu! unei intelegeri a I .fapt, doar efemeritatea ~ nulitatea ei, existente dejain prea1abil. Aceasta " eu-ul'''' I .. ambeledov-..l!-du sela,/:;eldeiluzoru" Oiluzienu-""""""'' ""'''IDS' "' a.........15'-decl<'~x'anihil . area i:)LQU.l .....x..::de sa"'t~, '7TJCQJi-.... '''nurepre....!-+xanihil area
w ~1 a umn, CUll): -.11 ".,~,... ,."...... , ,l".=~.~~. .~" ............ \.4 LlllLa
poate fi niciodata realmente distrusa, intrucat tocmai aceasta ar ! a "ceva", ci doar disparitia inexistentului.lnNirva.pa este anihilat! presupune realitatea ei. Numai ceva real poate fi distrus, dar niciodat! saJpSiira, intrucat aparenta devine pe deplin comprehensibila. 0 o iluzie. Aceasta este inlAturata tocmai prin faptul cA e perceputa 760. aparenta poate fi absolut anihilata doar prin cunoa!iltere, ins! dupl1 Realizind starea de Nirvii.pa, de "non-sineitate" absolutA, cel . aceea pentru totdeauna 761 desa~itsecaracterizeazaacumprintr-oindiferent8-imperturbabi1a. Orice Intr-un context similar, in viziunea lui K Nishitani 762, proces de aparitie-disparitie, orice act de suferintll i-a devenit impropriu, Nirvii.pa msearnnA ''viatll'' in sensul real, deoarec: pentru eaincet~ "non-eu". De acum, pentru el, nu mm exista nici 0 dificultate ~i nimic viata sarpsari ca, care este in esenta ei moarte. Insa, daca unnArlm lmpovarator. Mm exista doar fenomene straine ~i improprii (skandha), ' panA la C8pat 'Cflintialitatea" acestei vieti ''reate'' - dupa cum subliniaza dartoatelaolaltaaudevenitpentruelnesemnificative." el -, acolo unde ea se desavar~e~te, acolo unde ea se 's~mte in Orice suferinta de care se love~e nu-"l" mai poate speria sau plenitudinea ei, ca sa spunema!ila.apareviata ..non-fiintial~.. ca intimida, fiindca inte1egand non-sineitatea tuturor lucrurilor, a tot ce "Sarpsara-sive-NirvalJll". Viata inse~ aici viata pur ~i simplu ~i, existA, aceasta nu-"l" mm poate lega de existenta individuala ~i nu-"l" totodata, totu~i, paradox desavar~it. In opinia sa, aici "fiinfialitate" mai ru?teapt! nici un fel de remcarnare, de acum el traie~te anticipativ inseamna, in fapt, ''non-fiintialitate'', dacA avem in vedere fiinta ei reaia. "stingerea" deplina (parinirva.pa) din Nirvii.pa transcendentala. Daca acest lucru nu poate fi afinnat, atunci nu mai este yorba de viata, care este simultan ~i realmente ve~nica~i temporal it

l .l......,

760. H. Hecker. Das buddhistische Nirvii1}a. Mit einer Stellenlese aus den Piili-Texten, Hamburg, 1971, p. 28 sq.

761. Ibidem, p. 25. 762. K. Nishitani, Was isl Religion?, Frankfurt a.M., 1982, p. 282.

338
I

India. Religie ifdosotie

Budismul

339

Dupa CUn1 se poate observa, adevarata Nirviiga poate fi actllflli;zata doaratunci c8ndnu-i eadem''prizDnieri'',respectiv ihmomentu1 in'care NirviiQa nu este NirviiQl, in care NirviiJ)t:l ~i saIlEiira, respeCtiv ".~-". '~tere-~i-moarte"; sunt practic identice; in care "existenta~' l?i t'non- .-'" existenta", "viat8." ~ "ll1oarte", "furitudine" ~ "in:finitudine", "realitate" ~ 63 "irealitate", ba chiar "aparenta" ~i "existenta"- '7 vorfi devenit relative, convenponale~, tocmai de aceea, vorfi fost transcendate. ........__ Nr=.Trebuie,retin1,!t,_~~l,~caincazuliden~dintres~iira ~ ___ ._ ~i NirviiQa, in cazul "Sa11lYiira-sive-NirviiQa" avem identitatenegativa care trebuiesa-I ehbereze pe om de orice reprezentari despreNirvii.{zl, dupacareNirvacnarmai:fi doar"convertirea" saq:siirei ~ prinwnare,armmane~ihdomeniulconceptualului~inteligibilu1ui 7M. Totdeauna cand se vorbe~te de Nirvii1}l, se foIose~te un mod de exprimare predominant negativ. Dar, tocmai aceasta modalitate de exprimare reflecta sensul rea1itatii in budism. Notiunile pozitive sunt utilizate sastabileascao unici~ ~i, ptjuJ:1~~t~;,R~~~!ea msa nu are limite ~i acolo-i:iiide'seunnAji~~~~'eliIniriarea oriciirei limitari nu pot fi folosite decat expresii negative 765. Comparatia Nirval)ei cu "stingerea unui foc" nu trebuie I I perceputa in sensul fizicii moderne, ~i anume in sensu! cii un foc stins nu mai existA. Pentru vechii locuitori ai Indiai., stingerea unui incendiu de pOOure, de pilda, nu insea.mnA distrugerea focului respectiv, pentru ca acesta poate reapare oricand. EI a devenit doar imperceptibil 766.
763. Cf. H. Hecker, op. cit., p. 25. 764. Fr.J. Streng, Emptiness. A Study in Religious Meaning, NashviUe- New York, 1967, p. 75 sq.; E. Conze, Buddhist Thought in India. Three Phases 0/ Buddhist Philosophy, London, 1962, pp. 225-232; H. Waldenfels, Absolutes Nichts. Zur Grundlage des Dialogs zwischen Buddhismus und Christentum, Ffeiburg i. Br. (~.a.), Herder, 1980, p. 212. 765. H. GUnther, Der Buddha und seine Lehre nach der Oberlie/erung ~er Theraviidins, Rascher, ZUrich, 1956, p. 452. I, 766. D. Schlingloff, Die Religionen des Buddhismus, I, Der Heilsweg des M6nchtums, De Gruyter, Berlin, 1962,p. 113 sq.; cf. G. Grimm, Die Lehredes Buddha. Die Religion der Vernunfi und der Meditation, hrsg. von M. Keller undM. Hoppe, Holle, Baden-Baden, 1957, p. 275.

Pe de alta parte, fiinta celui desav~iteste nemArginit de profunda, ~ incat rapWlea umana, cu categoriile de detenninare de care dispune, nu poate sonda~ epuizao asemenea profimzime. Din acestpunctde vedere, NirvliI;Xl nureprezinta, deci, Did 0 disparipe, nici Wl '''Nihil'', d 0 "stare" transcendentala, 0 "realitate" care, inmod:firesc, rmnane indescriptibila. Tocmai pentru ca a.ceas1A "realitate" ultima ~i neconditionata este indescriptibila i, in consecintA, apofatica, pentru ao defini cumva catafatic budi~tii folosesc cuvfu1tul iinyatii, "vacuum''. 767, respectiv iinya, "gol". Acolo unde se utilizeaza a.cea.sta notiune, ea se coreleazA insa totdeauna cu procesul de "mantuire" ~i eIiberare a omului. Acest "vacuum" ( unyatii) are, intr-adevar, conotapile lui reale in procesul eliberarii ~i arfi absolut eronatsafieprivit doarcao notiunepurintelectuaIa, sa fie "obiectivizm" sausai se cOOfere 0 semnificatieontologica. "Nimicul relativ" poate fi, totu;;i, ipostaziat intr-un "Nimic absolut", intr-o non existenta a toate sau in negarea oric8rei realitati ~i a oric8rei existente 768. Pentru a nu interpreta unyatii intr-un sens vulgar-nihilist, "vacuum-ul" nu trebuie imaginat ca nimic din tot ceea ce ar putea sta alaturi de "existenta" ~i separat de ea Prio urmare, el nu este, pur ~i simplu, ''vacuum'' ca "vacuum", ''Nimic gol". "Siinyatii" reprezinta, practic, un ''vacuum absoluf' i, inteles astfel, el s-a golitde toate aceste modalitati de a concepe un ''vacuum''. Din acest motiv, iinyatii este, dintru inceput, una cu "existenta", identic cu aceasta Acolo, 1a originea sa, unde apare ca "existenta", "existenta" apare totdeauna ca fiind una cu "vacuum-ul". ~i "existenta de sine" a ceva "existent" i cauzat de sine ~i, un "lucru" care "exista" ".~um-el-este", un "lucru" in rea1itatea sa este identic cu ''vacuum-ul''. Acolo unde un "lucru" exist! deja, este deschis de asemenea "cfunpul vacuum-ului" 769.
767. Referitor la etimologia ~i serrmificatia acestui tennen, vezi mai pe larg E. Conze, Der Budhismus. Wesen .... p. 123. H. Nakamura, Ways o/Thinking oj Eastern Peoples: India-China-Tibet-Japan, Honolulu, 1964, p. 45; H. WaldenfeIs,Absolutes Nichts .... pp. 28-29. 768. E. Conze, Buddhist Thought ... , p. 61; cf.Fr. J. Streng, Emptiness. A Study ... , p. 76 sq.; H. Waldenfels, Absolutes Nichts ... , p. 29. 769. K. Nishitani, Was ist Religion?, pp. 285-286.

-O'..!' -=r .'


340

In-dia.

Re6gie~'-filosofie

i non-distinctiei". Acest "spirit" este mai obiectiv decdt orice este i ,,,,~ .. _. deternrinat.~ "obiectiv" ~i mai subiectiv decat orice este detenninat . .'ca "subleCtiv;;:- hi"iiiiS{iii iOcaree~de-asemeneadefeiiiilii&i;"~ . el confern, to~, ~-zisului "obiectiv" obiectivi1ate~ ru;a-zisului "subiectiv" subiectivitate. AceBsta nu repre7:IntA-"obieciul" vreunei "contemplatii" Dimpotriv~ el poate fi realizat doar existential, in sensu! perceperii lui ~i,_' j .... ,- ...~ simultan; a1 unei revelari dela sine;<"Acum 1ns~P'contempiatia~-! s-a~~-- transfonnat in existent!- Aceasta inseaInna, practic, ca orice activitate "spirituaUi" reprezin1A, in reaIitate, "distinctia canon-distinctie" 770. S-a vorbit ~i se mai vorbe~e mca despre un "Ioc" sau "cdmp" al "vacuum-ului" sau "Nimic-ului" 771. Problema privind acest "Ioc" viz~ de fapt, existenta posibilita!ii unei ultime unitap intre unul ~i multiplu, obiect ~i subiect, imanenta ~i transcendenta, afirmatie ~i negatie etc 772. Acest "Ioc" ar putea fi detenninat, in gandirea religioasa indiana lli gerieml,~rniiiium8i:Ca~'Io-c"aI '~unitafii contrariilor" sau al "autoidentitafii absolut contradictorii". Logica acestui ~a-numit "Ioc" consta, in consecinta, in faptul ca "IocuI" se detennina pe sine ~i ca "Ioc" in "autoidentitatea contradictorie" a unului ~ multiplului. Daca intr-o Iogica obiectiva Iucrurile contradictorii chiar nu se Iasa identificate, in cadrul acestei logici este vorba despre descoperirea acelui "Ioc" in care se realizeaza "autoidentitatea contradictorie", "autoidentitatea contrariului" sau ceea ce in limbajuII ui Nicolaus Cusanus, He~el, sau Wittgenstein se nume~te coincidentia oppositorum 7 3. Este vorba aici de un "Ioc" in care tot ceea ce este
770. Ibidem. 771. Cf. intre altele: K. Nishida, Intelligibility and the Philosophy of Nothingness, Tokyo, 1958; idem, A Study of God, Tokyo, 1960; idem, Fundamental Problems ofPhilosophy. The World ofAction and the Dialectical World, Tokyo, 1970. 772. H. Waldenfels, Absolutes Nichts ... , pp. 58-59. 773. Cf. M. Eliade, Istoriacredintelor ... , II, p. 218.

In acest sens, siinyata nu reprezintAnimic altceva decat "spiritul

,-,--1, '-' !

lJiidiSrriur

341

contradictoriu este transcendat, "anihilat" sau "stopat" 774. ~i, in consecinlA, este "Iocul" in care categoriile Iogice ~i ontologice, in acest context, nu mai pot fi elar distinse. Un asemenea "Ioc", daca tot ceea ce este evident este, este "nimic". Aici nu se poate vorbi de un Nimic relativ existent vis-a.-vis de tot ceea ce exista, ci de ''Nimic-ul'' a~solut, e un Nimic care cuprinde laolalta tot ceea ce exista ~i deopotriva Nimic-ul relativ. ~i ac~st Nimic - . senmificanu numai contradictia, negatia, ci totodatA~ afinnatia ab~Iuta, ~a incdt in aceasta Iogica a "Iocu1ui" se unifica ~i cele douA cm 'de Ia multiplu spreunu" ~ "de Ia lUlU spremultiplu" 775. in acest "loc" al Nimic-ului absolut este transcendata orice "intuipe intelectuaIa"; cfuld ceeace ~ are "locul" sau in Nimic-ul absolut este perceput, atunci nu se mai poate face nici 0 alta a:firmatie despre ceea ce a fost perceput. Pe acest "crn.p", orice cuno~tere din partea noastra apare ca 0 "cuno~ere anon-cuno~erii" ~i orice act al nostru ca un "act al non-actului". in fine, este vorba despre "IocuI" unde lucrurile patrund in realitatea IorprimordiaIa ~i unde se reveIeazA ~a cum sunt ele (tathatii). Acum Iimita cuno~terii ~i, in aceIa~i timp, a practicii a fost complet ttanscendata, totul constituindu-se intr-o "Iwne" ce ar putea fi definita probabil ca 0 "lume a intuitiei mistice" 776, absolut inaccesibila la nivelul cuvintelor sau gandirii. in conc1uzie, trebuie spus ca NirviiQa in sine ins~i poate fi justificata doar psihologic. Ea nu poate fi argumentata ~tiintific. Ea este contrariul diametm1 opus Iumii, este ceva care nu apaqine sub nici 0 forma Iumii, ceva care nu se afla in Iegatura cu Iumea ~i nu actioneaza asupra acesteia. De aceea, ea ar putea fi definita, pur ~i simplu, ca "eel cu totul altfeI", comparativ cu aceasta Iume care sufera din cauza diferitelor forme de ignoranlii. Aceasta expresie este mult
774. K. Nishida, Intelligibility and ... , p. 248; H. Waldenfels, Absolutes Nichts ... , p. 59.
77~. H. Waldenfels, Absolutes Nicht ... , p. 59, nota 35.
776. K. Nishida, Intelligibility and ... , p. 135; H. Waldenfels, Absolutes Nichts ... , p. 60.

34:%"

"lnttia.ReHgie"li'ftJosofie

Budismul .

343

mai adecvata pentru NirvliJ,)Q decAt pentru Dumnezeul cre~in:, care se aflaintr-adevardea.supralumii, 0 transcende, darto~ 0 guvemeaza ~istA intr-o lega1:urli pennanent! cu ea. DacaDumnezeu arfi "eel cu ._'-_ ..,-,-,,_.. totul altfel", El h:;ai mai putea:fi pentru suflet Cel ce-i conferAhaiul, iar
omul nu s-ar mai afla intr-o relatie pennanent! cu el.

7. Comunitatea monahali ,i liicatul


, _. . . is ..
11 ..... '.---,~,

Dac! mae~trii spirituali din perioada Upani~adelor i~i transmiteau propriile experiente mistiee doar discipolilor lor intimi, Buddha n-a iacut nici 0 deosebire sau selectie in ace8sta privintA El a imp~it cuno~erea despre eliberarea dobandita intregii lumi, trimit3ndu-~i discipolii sa 0 prediee tuturor. El nu s-a impus, daar de peI pozipa unui invat!tor strlUucit, ci ~i ca un foarte bun organizator. . D~i a preluat camodel pentru comunitateasa monahalaordinul pre-~i ~>",.~!!!!~ post-jainistNirgrantha; to~i modul in care are~it sa-~i organizeze propria sa comunitate arata lirnpede cat de important! a fost contribupa ~ personal! in acest sens. Comunitatea budista este structurata in patru grupuri: I monahii (bhikkhu), c!lug!ritele (bikkhuni), credineio~ii laiei (upiisakii) ~i credincioasele laice (upiisika). Pragmatic ~i intelegator, budismul ii consider! ~i pe eei care au renuntat la lume ~i pe laiei ca atare, lasandu-l pe fiecare la locul sau in functie de oPtiunea, vocatia ~i dorinta sa. Accesul spre comunitatea monahala euno~e doua etape distinete: pamsirea caminului familial ~i renuntarea la lume (pabbajii), respectiv realizarea rangului de novice (siimagera), iar apoi ceremonialul propriu-zis al ''intrarii'' (upasampada) in ordinul monahal, cand novieele dobande~te drepturile ~i obligatiile depline ale oricarui cBlugar eonsaerat (bhikkhu). Pentru a deveninoviee, tanarul trebuie sa aiba eel putin varsta de 15 ani 777, iar pentru consacrare trebuie sa

msa.

fi indeplinit macar 20 de ani 778; varsta acestuia. se c8lcula incepand chiar eu momentul procremii 779 Ritulaccederii lanoviciatestesimp1u; pretendentul ~ radeparu1 i barba, dl.lpA care se imbId.inroba galbena, confectionatide dinainte. in continuare, e1 seprostemeazalapicioareiemui dfiugfir, salutind cu palmele Jipiteunadealta, ~rostindfumrula: "Ma refugiez laBuddha, Marefugiezlainvataturasa,_._~ " __ ""'_'>~"_",o Ma refugiez la comunitatea samonahal! (sangha)" 780. Cel prostemat repeta de trei ori aceastA formula. Este su:5.cient un singur protest din partea calug!rului care conduce eeremonialul pentru ca cererea sa fie invalidatA, intrucat t!cerea acestuia semnifica totdeauna aceeptul. Ceremonialul consacrarii (upasampadii) presupune prezenta a eel putin zeee monahi mai in varsta (thera), calugan care trebuie sa fi implinit eel puPn zece ai de la propria lor consacrare. F~, existA~i regiuni in care este difieila gasirea a zece monahi care sa indeplineasca
.. _

aceastacondipe,motivpentrucareestesuficient!~prezentaacincicaIugari.

eonditie fundamentala pentru ca sa poata avea loc COnsacrarea este aceea ca novieele sa-~i fi gasit in prea1abil un maestro (uPflJJhiiya) 781, care sa-l propunacaIugarilor adunap spre consacrare. Daca aeeasta conditie a fost indeplinitA, novicele se indreapta spre grupul de caIugari, se prostemeaza ~i salut! cu palmele lipite, rostind de trei ori urmatoarele cuvinte: "Cinstip smp8ni, implor san.~ha sarna consacre. Fie casangha sa ma primeasca din compasiune!" 82. Ca ~i in eazul primei formule, daea nu exist! nici un protest, respectivul prime~te consacrarea
778. Ibidem, 1,49,6. 779. Ibidem. 1,75. 780. Ibidem, 1, 54, 3. 781. Ibidem, 1,25, 7. 782. Ibidem, I, 29, 2.
'~ ...."':':

777. Mahavagga, I, SO.

.'
I I

~-~

344

India. Rellgiep filosofie

Budismul

345

Pentru un tanar emugAr, foarte important era ea el sa fi urmat un stadiu deindiumare spirituala din partea unui maestru-monah, care se extinde pe 0 perioada de eel pup.n cinei ani 783, dei de regula -'acestStaditi dilrilz.ece-ani 784, lrfeventualitatea in caretmmrul manifesta rnai putine dispombilitati inte1ectuale, unnasarazruma ehiarpeparcursu1 .. sa1 e vlep. sub condueerea maestrulUl . 785 .mtre 9 "d x ' ----- " mtregll m ruma.tor ~l discipol exista 0 relatie simi.1.ara celei dintre 1atAi fiu; fiecare dintre cei doi _ s e eomporta eumultli politete ~i eonsideratie fata de eelaJ.alt 786. cata vreme traiau impreuna in ~i manastire, tanarullocuia lmpreunaeu invatatorul sau in aceeai incapere ~i avea statutul unui fel de slujitor al acestuia 787. Dupazece ani deucenicie, tanarul caIugardevine el ~ un cAlugar ''mai in vArsta" (thera) i ~i poate aduna in jurul sau proprii sai ucenici, in calitate de indnnnator 7 , in fine, dupa 0 perioadade drnmeci de ani de cmugane, el devine lUl "mare indnnnator" (mahathera). In contrast eu aeeederea in sangha, realizata in unna eeremoniaIului ~i fonnulelor des crise, parasirea de eatre eineva a --~mhniiatn ~~naruiIe nuprezentaniei un fel dedificu1tlip. Era sufieient ea eineva sa faea gestullnlaturarii robei galbene pe care 0 imbraease la eonsacrare. Uneori gestul survenea ca un protest 789, dar de eele mai multe ori eraconsecinta unormotive deordin personal. Autoexeluderea din ordinul monahaI nu afecta in vreun fel statutul social al respectivului. Cel in cau.7A avea posibilitatea, daca 0 dorea, sa sereintegreze oricndin comunitateamonahal~ msaeu condipa de afi reCOD.SaCJ:at 790. Comunitatea monahala budistli este constituitli din ealugan eer~etori; ea nu poseda pamanturi pe care sa Ie luereze monahii care fae parte din ea in afara de roba galben~ monahul are ea proprietate
783. Ibidem, I, 53, 4. 784. Ibidem, 1,53,3. 785. Ibidem. I, 53,4 sq. 786. Ibidem. 1,32, 1. 787. Ibidem, 1,25,8-24. 788. Ibidem, 1.32, 1. 789. Cf. Anguttara-Nikaya. III, 64. 790. Ibidem. VI, 60; Digha-Nikaya. IX, 56.

doar un blid pentru a primi hrana ee~ita, unac de eusut ~i 0 sita pentru a indeparm inseetele din apa pe care 0 eonsuma. La ineeput, monahii traiau ea aseeli rlitlieitori, dar mai tArziu ~ezamintel(! improvizate de ei pelJ:trU anotimirufploios {vihiil-aj"au fost transfOlll1ate in manastiri (ar $lima), care dispuneau de saIi de intrunire, eamere pentru liderii spirituali) eantine ~i bai. To~i, ee~toria s-a pastrat ~i dupa aeeea. Tacut, eaIugarulpoe blidul siu in fata ~ilor easelor ~i prime~te in el m8nearea, :tara sa-I priveasca pe eel ee 0 ofen1. Hrana, servita doar odata pe zi, eonstli din legume, orez ~i apa; pe~tele ~i earnea, in general, pot :fi eonsumate eu restriepi, dar nu sunt respinse nieiodatli in totalitate. Oeupapa monahilor 0 reprezintaexelusiv medita!ia, reeitarea textelor sacre, diseupile referitoare la doetrlna despre eliberare ~ predica; laacesteas-aadlbJgatmai tarziu, ca 0 tranzipe de la eultura orala lafixareain scris a canonultii, studiul textelor sacre. Comunitateamonahalamai v~ehe nu euno~te nici un fel de rugaciune comuna; meditapa se exerse~ de regula, in singuratate. De doua ori pe luna, cand e lunanoua ~i luna p~ monahli dintr-un anwpit district se aduna intr-o pe~era sau intr-o c1adire pentru.' a face poeainta. eel mai batran dintre eei prezenp recitli litania poeainlei (sanser.: pratimoka; paIi: pli/imokkha, "obJigape") ~i Ie eere celor ee au incmcat vreo regula samarturiseasca acest lucru. Taeerea din partea acestora presupune can-au incmcatniei una dinreguli. Dupa. ineheierea anotimpului ploios, inainte de pomirea in pribegie, top caIugarii unui district se reintatnese; cu miiinile lipite una de alta, .zap pe pamant, fiecare, de Ia eel mai in varstli pana la eel mai tan3r, ii roaga pe eei din jur sa numeasea vreo gre~eala pe care el a savar~it-o pe perioada in care s-au aflat ell topi lm~ sau saaminteasca vreo anume supozitie pe care ar avea-o in Iegatura eu el. Aeeastli sarbatoare poarta numele de "invitape" (sanser.: pravlirClJ)Q; paIi: pavliraQii). Pentru ordinul calugaritelor SWlt valabile aeel~i reguli ea ~i , "pentru monahi; ele poarta aeela~i nume de "eer~etoare" (sanser.: bhikunl; paIi: bhikkhunt). Ele primesc ac~i consacrare, due ace~i

346

-Inch~ ReJigie'1i filosOne

Budismul,

347

viala spiritua1a ~i au acel~i regim de viatA. Cu toate acestea, Ie este interzis sa pribegeasca fiecare de una singura; pe de alta parte, comunitatea caIugmteior se subordoneaza pe deplin comunitatii monahllor. De pild!, 0 caIugarif!, indiferent eu cali ani in unn! afost consacrata, trebuie sa se supuna ~i sa salute pe orlee monah, chiar daca ea ar:fi fost eonsacrata in unnaeu 0 sma de ani, iar el ar fi primit eonsacrarea in aeee~i zi in care s-au intalnit pentru intaia oara. ____ ~-_, CaIugmtele aseuita prediea ~i fae pocainta in fata caIugarilor. La incheierea anotimpului ploios, fiecare caIugantA trebuie sa se p.meseze ambelor eomunitap monahale (de caIugfui ~i caJ.ugmte), pentru a i se arata vreo eventual a gre~eala sav~ita. Cele care au eomis 0 anume gre~ala, trebuie sa facA pocaintAin fataambelor eomunitap. Inclusiv eonsaerarea trebuie ceruta ambelor comunitati. In ciuda aeestei subordonari exterioare, to~ caIugmite1e se bucurade~i consideratie ca ~i caIugarii. ~ se explica faptul ca 0 caIugmtA poate parcurge, lafel .."'-<"',"'" de bine, ca~ un caIugm-, caleaspre eliberare ~i realiza iluminarea. Comunitaple caIugarilor ~i caIugaritelor suntintretmute de catre marea comunitate a eredincio~ilor laici (upiisaka) ~i eredincioaselor laice (upiisikii). Ace~tiarespeetaaeele~i reguli morale, darintr-o forma mai bJ.anda, asigura hrana tuturor celoi: ce au renuntat la lume. ii ajuta pe cei smaci ~i ii adapostese pe pe~erini. Carasplata, ei spera sa aiM, parte de oreincamare ferici:ta, saparcurgaca1eapropriu-zisaaehberarii intr-o existentii umana ulterioara ~i, infine, sarealizezeNirviiJp. Monahismul budist, mai ales eel theravadin, nu poate exista :tara sprijinullaieilor, pentruca~le :furniz.eazAcaIugarilorv~ monastiee, hrana, adapost ~i medieamente 791. Aeeasta interdependentAobligatorie contribuie lasalvarea pmitapi monahismului bud1st. In perioadele in care laieii neglijau monahismul, caIugarii incercau sa-~i e~tige existenta prin mijloaee interzise de~gulile
_ _r_

monahale sau sa paraseasca viata religioasa pentru a se intoarce la eea laica. U11l13.rind sa preintampine acest lucru, vechii regi au inceput sa ofere manastirilor pamanturi ~i bogapi. In mod ciudat, din pricina <'"<"'-,~,. proprietatii lor, caIugmi au devenit uneori independenp pe plan economic, iar aceastaautonomie a fostnoeiva pentru idealul renuntarii im~itdemonahismul budist, cat~ pentru viatareligioasa in general. Unii intrau in eomunitatea monahala pentru a ~ofita de bog!tiile __,~_,,~._ rilAnastirilor, eeea ee ducea la declinul_acestorn2:......Suveranii budi au ''purificat'', pur ~i simplu, comunita:tea, exeluzandu-i pe parvenip ~i uzurpatori 793. Chiar ~i in ziIele noastre, daca un monahnu dovede~e vocape, laieii refuzA sa-I respecte sau sa-i faca donaf,ii; el nuinai poate rarnane in manastirea respectiva ~i trebuie sa emigreze spre 0 alta.

8. Morala ~i asceza
In coneeptia lui Buddha, eastele~.in ,(e!!!!J~;c_are erau ele .. organizate in hldia, ar :fi trebuit abolite. El a insiStat pentru renuntarea . la OIiee discriminare dintre caste, iar budismul a subliniat totdeauna, de-a lun~ intregii sale istorii, egalitatea oamenilor din punet de vedere moral 7 Buddha insu~ a afumat: "Viermii, ~erpii, pei, pasarile ~i animalele au felurite semne care aratli din ee specie fae parte. Intre :tapturile lnzestrate eu 1rup se afla~ deosebiri, dar laoameni lucrurile nu stau a;;a: deosebirea dintre omeni nu e deeat in nume" 795. "Ceea ce in aceasta lume se eheama nume ~i familie sunt doar euvinte ... ceea ee se eheama aiei ~i aeolo pot fi intelese astfel prin consimtamantul tuturor" 796.
792. R.A.L.H. Gunawadbana, Robe andPlough Monasticism andEconomic Interest in Early Medieval Sri Lanka, University of Arizona Press, 1981. 793. E. Lamotte, Histoire du bouddhisme indien des origines a I 'ere Saka, Louvam. 1976, pp. 189-190. 794. Cf. Mahiiparinibbiina-sutta, VI, 2; Digha-Nikiiya, II, 154. 795. Suttanipatii, 602-611. 796. Ibidem, 648 .
. !:;'

791. Cf. E. Pezet, Les Moines chretiensface aux religions dAsie, Bangalore, 1973, p. 337; cf. M. Vijayaratna, Le Moine bouddhiste selon les textes du Theraviida, Paris, 1983.

348,

India. ReUgie

mosofie

Budismul

349

Buddha a evidentiat semnificatia virtup.Ior omene~ti in raport ell ordinea ierarhicA a castelor: "Exist! patru clase: nobilii, brahmanii, oamenii de rand ~i sclavii. Uneori se intAmpia ca un nobil sa ia viata unei fiinte, sa fure, sa nu se pastreze neprlhanit, samintA, sa-i detain1eze pe altii, sa ocarasca, sa cleveteasca, sa fie Iacom ori rauvoitor sau sa aiba p8reri cu totul ~ite. Astfel, noi vedem.. ~ lucruri care sunt imorale ~i sunt socotite a fi imorale, care sunt de ~ine ~i sunt socotite a fi de _ " ~ine ... Iar pe acestea Ie putem vedea ~i Ia brahmani ~ la oamenii de . rand ~i la sclavi. Alteori semtamplacaunnobil sanuucidanici 0 fhptura, sanu fure, sa se pastreze neprihiinit, sanu mintA., sa nu-i detaimeze pe altii, sa nu ocarasca, sanu cieveteascA., sanu fie lacom ori rauvoitor ~i nici sa nu aiba pareri gre~ite. Astfel, noi vedem ... Iucruri care sunt morale ~i sunt socotite a fi morale, care nu sunt de ~ine ... Jar pe a6estea Ie putem vedea ~i la brahmani, ~i la oamenii de rand ~i la sclavi" 797. ,,",,. Acestsentiment al egalitatli s-a perpetuatin r:mgoritatea ordinelor budiste Inca de pe vremea lui Buddha ~i este astazi puternic accentuat, ca argument pentnI reforma sociaIa orientata de cAtre indienii apar!:i.natori castelor inferioare, dispretuite in societatea hindusa, Educatia ascetico-moralarevendicAin budism acel~ principii ca ~i injainism; insa, idealul moral budist apare mult mal spiritllalizat ~i interiorizat In fruntea prescrippilor morale, se afla ~i aiei cea a "nonviolentei'~ (ahi~ii.). Aceasta Presupune nu doar faptul cA cineva refuza sa ucida 0 fiinfa vie, ci ~i faptul ca el se opune altuia care ar comite un asemenea act. Mai important decdt acest aspect negativ, este cel pozitiv, respectiv bunavointa, iubirea, prietenia (sanser.: maitrf, pali: - .t: - d metta) lata etoate fl'mleIe 798 , Daca cineva cultiva virtutea iubirii ~i "compasiunii" (karuJ)ii),
~a cum 0 intelegeau budi~tii, el nu accepta sa faca cuiva rau, dupa cum nu-i trece prin minte sa-~i facarau sie~.In acest fel, sentimentul
797. Digha-Nikiiya, XXVII, 6. 798. Suttanipala 149.

sinylui ~i iubirea de sine se diminueazA prin largirea granitelor a ceea ee dmul considen'1 a fi "al san propriu". IdentificAndu-se cutop cei1alp., el anihiIeazA toate limitele care il separa de eeilalp.. ...... -~.-."."." .-." DintrU incePiit budiiiiimifostconVfuiiCifufmuiaidealiide iubire se impline~te in iubirea materna: "La fel cum 0 mamA., primejduindu-~i viata, ~i vegheazAoopilut.;tOi.(cuonee preO fiecare sa-~ cultive spiritul eel:tm:a de hotare aI prieteniei pentru toate fhpturile. Bunavointafata de toate cele din lume ~i spiritul cel :ta.mde hotare al' , ,. prieteniei,omul sa ~i Ie cultive ~i m sus ~i injos, ~i in lung ~i in Iat, tara opreli~ti, tru-aura, Ia.rad~anie. Stand inpicioare,mergand, stfuld jos sau stand intins, atata vreme cat e treaz, el sa se daruiascA in1rutotul acestui ~irit; acest (fel de a) tmi se spune cA e eel mai bun din aceasta lume" 79 Din aeeasta perspectivA., chiar ~i d~anii trebuie iubip. 800. tn timpullui Buddha, caIugarii dintt-o manastire nu tacusera ' " nimic penttu unul dintre fratii lor, bolmv. Buddha ins~i I-a spaIat ~i 1 a ingrijit cu propriile lui m8.ini ptfcelaflat iti""Siifeiiiit('dupA'cate le':'a spus celorlalp caIugarl, nep~atori fata de durerea eelui aflat in cauza, insa foarte doritori sa-I slujeasca pe el, liderullor spiritual: "Oricine vrea sa rna slujeascape mine, sa ii slujeasca pe eei bolnavi". Afumnd identitateasacu intreaga urnanitate, BuddhaconsideracAingrijirea celor bolnavi sau aeelornevo~i reprezinta inrealitate chiar siujirea lui 801. Virtutea darniciei fata de ceilalti este, de asemenea, foarte apreciata de c~itTe budi~: "Celui ce da, virtutea ii va spori" 802. Buddha sublinia ca omul caritabil este iubit de top., ~prietenialui e mult pretuim , ~i ca lamoarte e lini~tit ~i plin de bucurie. Tot el arata ca totdeauna ' oamenii trebuie sa fie "blfulzi ~i milo~i. .. , iubitori in inima ~ tma rea x t~ dinll1un trull0 r" 803 .
vOIDFpe
799. Ibidem, 149-151.
800. Cf. Milindapaiifia, 349.

801. Mahiivagga. VIII, 26. 802. Mahiiparinibbana-sutta, IV, 43; Digha-Nikiiya, 1,136. 803. Majjhima-Nikiiya, 1, 129.

350

India. Religie ,I iJlosotie

Budismul
I

351

sfaturi pentru a evita faptele rele ~i pentru a eultiva pe ce1e bune. Pentru (asteya); aceasta presupune nu doar tentatia dupa bunurile altuia, ei ~ I laieii de rand, obiectivele aeestor fapte bune sunt diverse: unii dorese deplina generozitate, aa cum se manifesta ea, de pilda, in atitudinea sa dobandeasca longevitatea, frumusetea, taria trupului, alpi dorese laicilor fata de monahL 0 a treia prescrippe este desav~ita "abstinenfa .'~O"~~=".~"M~'---sa dobandeasca bogatie;0" reputape bunA;'niUlt:umire ~i, ales, sa sexuaHi" (brahma-carya) pentru ealugan ~i ealuganle ~i evitarea renascaintr-o existentAmai ferieitA. Obiectivul principal al budismului divorp..nilori abuzurilor sexualein cazul mirenilor. Atitudineamisogina, este, intr-adevar; sa-i stimuleze pe oameni sa realizeze eliberarea de a~a cum aparee in eanonul budist ~i eel jainist, nu i~i are originile in i suferinrain aceasta vi. Scrierile canonice CODtin, pe lBnga inv8.fAturile invaratura lui Buddha, ci eSte prusu;t..~m,m.~pt~ug~2r, Q~,~.---_~~L<~___ eare insista asupra~valorii.faptelorobune, l1i aItele care insista asupra tfuziu. Pozipa lui Buddha fat! de femei este, dimpotriva, unageneroasa: renuntarii la sav~irea faptelor bune, in sensul de~arii de rezultatele o femeie mai in varsta trebuie privita ea propria mama, cea care este ferieite ale aeestora. Impaetul religios al aeestor doua niveluri de ll).ai mare eu capva ani decat noi ca sora noastra mai mare, iar cea eu inva~ se regas~ ~i in zilele noastre in societ!ple budiste. Pentru eapva ani mai tanara ca surioaranoastm mai mica. A patra prescriPPFI a distinge aceste dom forme de reIigiozitate, soeiologii vorbese de un presupune "a spune adevaruI" (satya) in oriee imprejurare. Ea nu are "b1,ldism karmic" i de un aItul "nirviiQic" 806. doar un sens negativ: "trebuie sanu minp", ei ~i unul pozitiv: ''trebuie ~i caIugarilorbudi Ii se interziceaeu strictete sa se atingade sa vorbe~ti numai de bine despre aproapele tau". Pentru a eultiva bani sau sapartieipe laactivitap1e economice, budismul nu a condamnat aeeasta atitudine, fieeare trebuie sa retleeteze la sine ins~i: ''Nu ',-., nieiodataacumulareabog1illordec8.tre1aiei,cidimpo1riva,a~at-o. strdmbatatea altora, nu paeatele savarl1ite sau nesavar~ite de ei, ei Spre deosebire de Oecidentul medieval, nu existanici 0 mterdicpe de a propriile lui fapte rele ~i propriile neajuns~ se euvine sa l~ vada ~el primi dobdnWi 807 la banii dati euimprumut; dobandaeste justificata, iar intelept" 804. Budii au remarcat ca e foarte snnplu sa ObselVl ~1i1~ datoriiletrebuiepIatite 808. Prinaceast!atitudine, budismul arfi pututdeveni semenului, dar e foarte difieil sale vezi pe cele sav~ite de tine ~p: religia comerciantilor care incepuserasa prospere in perioadamedievaIa, " ...Omul vantura greelile vecinului sm ~:ecum pleava, ~ar ~e~lil: dacan-a fi aparut invazia mUSlllmana care a distrus comunitateaindiana. lui Ie aseunde, ~a epm eel p~ pe ~Iato~ ~~de ~e ce~l1~~to~ Cu toate acestea, bogapilenu trebuie acumulate altfel decltprin zarul masluit" 80S. In fine, a cmce~ presenppe ~~IZlee ~uganlor ~l mij loace eoreete, care respecta legea: "Deeat sa traieti prin mij loace laieilor eonsumul de ba~ al~h~. caIugaru ~l ~~tele trebu,:e nepotrivite legii, e mai bine samori din pricina unor fapte sav~ite prin sa mai respeete alte einel presenptll, care pe lruelll.vlzea4 ~oar m mijlOOcecesuntpepotrivalegii,,809Jncomerteraucondamnate''monedele perioadele eu1ll11iiplina: a) samanance doar 0 ~ pe Zl; sanu l.a ~ masluite, cantarele masIuite i mBsurile masluite" 810.Idea1ul budilorse laQansurl, muziclt ~ spectacole; c) sanu foloseascacoromte, ~~ ~l identificaeu neinctUcarealegii in toateprivintele. I bijuterii; d) sanu doanna decatpe pamant~ e) sanu posede aur ~1 argmt 806. Cf. M. E. Spiro, Buddhism andSociety,'London, 1970; M. Wijayaratna, Aceste einei preeepte nu se prezmta ea nite "poronei", ei ca Le Bouddha et ses diSCiples, Paris, Le Cerf, 1990. ni~te "aspecte ale edueapei" (sikkhiipada). Credineioii laiei accepta, 807. Cf. Anguttara-Nikiiya, III, 351 sq. eu totul de bll11iivoie, sa le respecte. Predieile rostite pentru laiei contin 808. Suttaniptita, 120.

o alm preseriptie din moraIa budista este aceea de "anu fura"

mm

?)

804. Dhammapada, 50. 805.Ibidem, 252; cf. 253.

809. Theragtithti,670. 810. Digha-Nikiiya, III, 176.

352

Indla. RelIgie ,l,mosofie

Budlsmul

353

," 9. Vajrayina budistl prin multe tan asiatiee, dar, datoritl evolutiei doctrinare ~i Budismul tantrie a apa.rut pe la mijlocul mileniului I d.Hr. EI 1aicizarii crescfulde, mai ales in cadrul budismului mahayanist, a .n,,,, . ,,._, desemneaza anumite sisteme de practici religioase, de eele mai multe cunoscut multe mutatii. eutoate acesteS:, nuCIeul preceptelor morale - ori cu un caracter ezoteric. Adeppi sm trebuiau sa se supuna unor a rlimas nescbimbat in toate colile mahayani.ste. Prime1epatru precepte --- rltualuri speciale de inipere~ Tantrismul s-a dezvoltat pentru inceput in sunt recunoscute de cMre Olice foIll1A sau ~coaIa budistA; ele reprezinta cadrul hinduismului, eel budistprezentandmulte similitudini cumodul fundamentul moral a ceea ce s-ar putea numi "umanismul budist". tn ;_.~",-,~~4~ ~9~JngusJ~La :R~lQenumJ~J!~Laj!ayana evehicu1ul de colile mahayaniste se pune un accent deosebit pe primul precept,- -.~, diamant") sau Mantrayana ('''vehieulul formulelor sacre~') 811. respectiv aeela al "non-violentei" (ahirpra). Oriee flint! vie, confonn N oliunea tantra e'urzeala a unei tesaturi") are semnificapile natwii sale, este inviolabila. Acest precept se coreleaza eu acea atitudine derivate de '':filiape'' (doctrina) i de "carte": in aceasta ultima acceppe, ftmdamentala pentru orice budist, ~i anume cea a "compasiunii" , I el face concurent! vechiului tennen siDa ("fir''), desenm8nd 0 revelape (karuJ)ii). Aceasta atitudine transeende, de fapt, domeniul moralei i superioara celei transmise prin intermediul traditional al siitrelor, fie ar putea fi comparata cu iubirea crenA. acestea chiar ale budismului Mahayana. Asemenea celor patru dintre cele cinei precepte morale, in Schimbarea detenninologie, pentrua sugeranoua transmitere, Mahayana exista ~ase virtup budiste, care sinteti.zeazai se configureaza s-a petrecut fiindcii insu~imodul in care se face aceasta este diferit de in esentamoralaa omuluL Aceste virtup, numite ee1e ~e "desav~iri" pretindea accesul tn comunitatea cele dona (paramita), in spapul chino-japonez av!nd semnificapa de cele ~ase monahala pentru a realiza eliberarea; Mahayana, prin credinta in care ne conduc spre "celaIalt mal" (rolwdo), ~i datoreaza acest nume bodhisattva-~i, conferise 0 nona dimensiune religiozitlpi laicatului; relapei lor nemijlocite cu dobandirea elibe:rarii. tn literatura sacra budista Vajrayana considern ca orlce invat!tura trebuie sa treaca prin relapa sunt prezentate diferite liste ale celor !lase virtup. Cea mai importanta imediata de la maestro 1a discipol: nici 0 doctrina nu poate fi transmisa dintre acestea aminte~te "darnicia" (dana), "educatia morala" (sUa), daca nu este rezultatul iniperii conferite de un maestru; cartea ins~i, "rabdarea" (kanti), "barbatia" (vlrya) , "meditatia" (dhyana) i tantra, nu poate fi citita cu folos decat in cazul in care maestrul n "cunoa~terea" (prajiia). In aceasta lista, primele patru virtuti inipaza ritualic pe discipol in semnificatille eL desemneaza, dupa cum se observa, atitudinea moral a, care este tn consecinta, elogiul solemn adus de scrierile canonice tuturor pregatitoare pentru treapta meditapei i iluminarii. De aici rezu1tii un buddha-~i1or ~i bodhisattva-~ilor se imbogate~te in textele tantrice luCl'll foarte interesant, ~i anume ca in budism moralitatea nureprezinta cu un al treilea destinatar, uneori cel mai important, ~i anume guru-I. o dimensiune de sine, ci ea este subordonata meditatiei, ca experienta In relapile sale cu discipolii, el vaUnpinge vechiul precept ultimele personala i directa. Aceasta nu inseamna, insa, ca in budism morala ! ar avea doar 0 semnificape seeundara, pentru ca intotdeauna i in 8] 1. Cf. F.K. Ehrhard, I.F. Schreiber (Hrsg.), Das Lexikon des Buddhismus. toate scrierile budiste fapta buna primete un caracter laudativ. Grundbegrijfe und Lehrsysteme, Phifosophie und meditative Praxis, Literatur

tntregul cod ascetico-moral s-araspandit impreUIJieu doctrina

etapeantenoare:f.l'fuayana

spre

und Kunst, Meister und Schafer, Geschichte, Entwicklung und Ausdrucksformen von ihrenAnj'tinger bis heute, Barth Verlag, Bern (~.a.). 1992. pp.234-235. I

j54i!

India. Religiei .tilosotie

Budismul

355

saleconsecinte:invataturaluiBuddhaesteadaptatAfacultaplorfilntelor magice (mandala) 813, ca obiecte care il ajum pe initiat sa se care 0 primesc. IntAlnirea dintre ace~ doi poli ai transmisiei este lafel coneentreze. Aceste mandala sunt reprezentate cu ajutorul unor boabe de homtoare dupa cum eraalt!data intalnirea credinciosului cu ace! de orez pe pamant, sunt pictate pe panza, sau gravate pe piatta sau buddha sau bodhisattva care-l detennina spre aspiratia dobandirii----,,,,.,--...,,- metal. Diferitele figurialepanteonului suntreprezentatein aceste diagmme antropomorfic sau simbolic, adlca sub fonna unor silabe sacre. iluminarii ~i eliberarii 812. ... In cateva ~coli vajrayan.iste s-a pus accentul ~ pe alte ritualuri. Filosofia mahayanistaconstituie ftmdamentuI teoretic all]COillor _ .. -_" tantriee budiste. Intre toate fiinte1e ~i lucrurile din lume, care sunt aspecte Cei inipap au inceput sa se dedea la tOt felul de acte posibile, pentru a ale Absolutului, Siinyata ('_\lacuum:-ul:') sa~lqt.h!#a.c:'~varnta:fiint!.. _dovedi case plaseaza dincolo de tot ceeaee semnificanotiunile relative a lucrurilor"), domne~te 0 identitate universala. Potrivit conceptiei ~i iluzorii despre bine ~i rau. Tre~ sub influenta Saktismului hinduist, vajrayaniste, omul trebuie sa cunoasca acest adevar fundamental, a aparut In interiorul budismului tantric inclusiv un cult al sexuali1Atii. pentru ca apoi sa poata dobandi eliberarea. Exista, insa, lpareri potrivit carom, de~i polaritatea principiilor Driee adept vajrayanist, inainte de a primi consacrarea, trebuie masculin ~ feminin esterecunoscutain Tantrele vajrayaniste ~i constituie sa fie inipat temeinic de catre un:maestru luminat in doctrina ~ ritualurile 0 trasaturR importanm a simbolismului acesteia, ea se ridica Intr-un tantrice. Pentru cel deja consacrat, care nazuie~te dupa eliberare, plan lafe! de indepartat de sferasimplei sexualitiiji precumjuxtapunerea I matematicaa semnelorpozitiv ~negativ, valabiladeopotrivaindomeniul exercitiile de meditape jodun rol decisiv. Prin meditape, eel inipat i~ identifica propriultrup cu universul, recunosciind prin ~~~~~~ valoriloriraponale ~i in eel al conceptelorraponale sauconcrete 814. sacu acesta. Pe de alta parte, el se identifica cu diferite fiinte superioare A afuma ca budismul tibetan a mcurajatrea1mente incestu1 ~i (buddha-~i, bodhisattva-~i etc), pentru a avea parte de puterile lor desfranarea - opineaza L.A. Govinda 815_ este la fel de ridicol cu supranaturale, pe care sa Ie foloseasca dupa aceea in scopul realiz8rii a-i acuza pe theravadini caau trecut cu vederea matricidul, paricidul eliberarii. Elementele ritualiste tantriee a~ Inprimul n1nd, scopul de a !?i alte crime odioase similare. Daca investigam tradipile mca vii ale Tantrelorin fonnele lor autentiee, neviciate, ~ cum s-au pastrat pana promovameditapa. Yn ritualuriletantriee suntreprezentate ~ simboluri abstracte ~i grafiee foqele universului, cu care eel inipat ~i propune sa in pre:zentinmii deIJ.l3J:lastiri ~sihastrii din Tibet, unde idealurile simpnilor !?i renuntmii se bucura de ceamai inalta pretuire, nwnai atunci ne putem da seidentifice. F onnulele sacre (dhliranisau mantra), pe care inipatul trebuie sa Ie rosteasca, constau partial din cuvinte sau nume, partial seama cat suntde neintemeiate ~i lipsite de valoareteoriile curente, care din silabe ezoterice. Aceste silabe cu caracter ezoteric, mantre incearcasil deplasezetantrismul in totalitateasaspretarfunul senzualitatll. "monosilabice" (bija), simbolizeaza diferite figuri ale panteonului De fapt, Tantrele au readus pe pamant experientareligioasa din regiunile abstracte ale intelectului speculativ ~i i-au dat viata ; dar vajrayanist sau ins~iri ale acestora. Rostireafonnulelor sau silabdlpf este insoti1A deseori de anumite mi~cari ale mainii (mudrii), care au nu pu intenpa de a 0 seculariza, ci de a 0 implini, de a face din experienta acee~i semnificatie simbolica ca ~i silabele ezoterice. In ritualurile religioasa 0 forta activa. Autorii tantrici au ca 0 cuno~tere bazata tantriee, un rol deosebit ~ljoacA~ folosireacercurilor sau diagramelor 813. Cf. pe larg G. Tucci, Teoria # proctica mandalei cu referire speciola fa .
'" _.. .. 812. M. WlJayaratna, Budlsmul rntanle Theravadel, op. CIt., p.488. psihologio moderna a adlincurilor, trad. rom., Hwnanitas, Bucure~ti, 1995. 814. L.A. Govinda, Bazelemisticiitibetane ... , p. 109. 815. Ibidem,p. 111-112.

356

India. Religie p filosotie

Budfsmul

357

pe vizi une este mai puternica decat foqa instinctului ~i indemnurile caracterizeaza Hinayana. AstAzi, cu exceppa Bhutanului, nu exist! nici 0 tarli in care budismul mahayanist sA aiba vreo legMura fonnala subco~entului, di '1ntelepciunea" (prajna) este mai puternica decat cu statuI ~i nici macar 0 lara in care sa fie eu adevarat majoritar in orice energie feminina (sakti). Pentru ca sakti este foqa oarba, cre'aioarede lume (maya), care "c()nduce,toCmaipfo:fUi1d"sp:fe~"'''''==~~'-' f<'l<-" rdndurile populapei, statisticile fiind aproape cu neputint:a de realizat domeniul devenirii al materiei ~i diferenperii. Efectul ei poate :fi doar din cauza apartenenlei unui acel~i individ la mai multe sisteme de :re~~ Situatia.s-~co~plica~ ~i dat~~t!confli~elorpolitice a~ polarizat sau inv~prin opusul ei: ~uneainterioaracaretransforrna puterea devenirii in foqa elibermii nnpledicat evo!upa liberaa budismulUl m Mongolia (prima tara budista ' , ' , , ' . .'~'N 'q=--"~~' ..-. ,,~_~_ . . 2ar~t~1!~'l!tsub un regim comunist), in China, Coreea de Nord, Tibet ~ in Vietnam, tamamai aduce in discupeperioadanaponalismului 10. Situapa actuaHi. Budismul transfrontalier japonez dinainte de eel de~al doilearAzboimondial 817 La s~it de mileniu, lum:a budi~.este foarte divizat!. Eanu Daca ar:fi sa tinem seama de felul in care receptea:t.l poporul are 0 limba sacra comuna, 0 autontate rehglOasa generala sau dogme religiozitatea budistii, tacfuld abstracpe de forma savant! in care este cu definipi cIar fonnulate, iar modalitatile de implantare a budismul~ coneeput! aceasta in textele canonice, ar trebui sa subliniem ca, in difer! mult de la 0 tara la alta. Diviziunea cea mai evident! ~i cea mm viata cotidianA ~i cu pril~ul ceremoniilor, budii recurg, in fapt, dup! cunoscut! de marele public este cea care opune Mahayana Hinayanei. . caz, ladona "religii" distincte, religia lorprincipala, budismul theravadin, Aceasta diviziune, existent! de apr?ap~ ~~~~~~!!""~:- ~",,,,=~~i~ pi~ ~L!eligia populara. Din aceast! perspeetiva, perltru a tine mai pertinent! ca niciodat!. Tarile hinayamste fonneaza un mtreg ,~,"c.,~ , .... ~'. seama de particularitA1ile unei tari anume, este mai coreet sa vorbim relativ omogen in lumea modema. Este yorba de Sri Lanka de "budismulthailandez", ''budismulsingalez''etc.Potrivitpmmiunora, acestea ar:fi "fonne corupte de budism", intrucat ele sunt amestecate (Ceylon), Birmania, Thailanda, Laos ~i Cambodgia, alaturi de regiunile chineze cu populatie thai (sip song-panna) ~i de cateva cuculte,rituri ~i obieeiuristraine budismului themvadinAltiileprivesc ca pe ni~te "fonne sincretice de budism" 818. Fire~te, credintele districte din Bangladesh. populare din aceste lAri se manifest! in diverse rituri, obiceiuri ~i Popoarele hinayliniste sau themvadine se reeunosc de mult! vreme drept 0 comunitate de credintA intemeiat! pe relatii constante ceremonii, uneori venite din hinduism, alteori ap8ruie in cultele locale. in deeursul istoriei. HotArfuile luate de una din comunitAti cu privire la fusa budismul ~i credinlele populare se disting totu~i destul de bine problemele religioase au avut, astfel, deseori conse,?inte cu caracter intre ele. ''Neintelegerea'' consta in faptul cli unii incearcli sa de:fineasdi internaponal. 0 caracteristica principalaa tuturor acestor t8ri este rolul budismul numai pornind de la texte, :tara a line seama de aplicarea important pe care il joaca calugarii in domeniul educatiei in general: acestora, in vreme ce alpi 11 analizeaza in funcpe de practicile actuale, pana de curand, templul satului, waf, reprezenta pilonul principal in ignorand continutul textelorcanoniee. instruirea elementara a populapei laice; chimin prez.ent, sistemul modem Este adevarat ca ~i ~ continua sa existe divergenfe intre de educatie este departe de a-I :fi inlocuit complet. budismul theravadin ~i practicile populare. fntr-o anumit!masura, ele an1e Prin contrast, t maha.yliniste prezintA un aspect ~u mult 817. J.-N. Robert, BudismuL Istorie~ifondamente, inJ. Delumeau, op. cit., p. 429. . mai variat, in care nu regasim reunit ansamblul trasaturilor ee 818. Cf. C. Elliot, Hinduism and Buddhism, vol. III, London, 1921, p.42; J.E.

can:

..

---------!..'--- 816. Ibidem,p. II3.

de Young, Village Life in Modern Thailand, University of California Press, 1955,p.110. ,

358

India. Religie ,i fllosofie

Budismul
cre~tina.

359

corespund dezacordurilor dintreceea ce se cheama "marea traditie" ~i "mica traditie" 819. Pe plan sociologic, marea tradipe desemneaza culturamarii comunitati, constituita dinmonahi, preop, savanti, scriito~ "-"""''<'''-',' predicatori, teologi etc:; in timp ce mica tradipe reprezinta creclintele ~ practieile mieii comunitati, compusa dbp. fArani, muneitori, ana1fabet:i etc. In Thailanda, la fel ca Iii in Sri Lanka, marea tradipe este chiar budismul theravadin, iarmica tradipe este reprezentat! de cultu1 zeilor ~i de celelalte ritwi, credinte ~i ceremonii folc1orice 820. o.~'~~._.~_._r_'toatetanle'tlieravidine: in oudlsmw a"r&rias mtOfdeiiiiiia "religie de stat" sau "religie ofieiala", sunt conduse de laiei budi~ti, nieiodata de monahi. Laicii considem carolul monabilor nu este acela de a ocupa funcpi administrative sau legislative; viata politica, la fel,ca ~i justitia, nu se fundamenteazA pe nici 0 lege zisa budista; de-a lunguI istoriei, calugihii budi~ti nu aufostniciodatajudecatori ai soeietatii laice. Altfel spus, nu se impune Iaicilor absolut nici 0 lege cu caracter religios. ~~~inta. nu existariscul aparipei unor ''republiei budiste", '-ubl"cil'~~l' ,~ .bl!!:&sl!iICi.~i!,-h" mgen'uI", rep 1 OrIS annce~"'''-'''''''''''H-"''~.~.>e'--'' ,,' ,.' tn acceptiunea tarilor budiste, "religie de stat" Iii "religie ofieiala" sugereaza doar ca statuI are 0 anumita responsabilitate fata de religia majoritatii, care este toto data ~i religia istorica legata de cutumaacestei tari. Budii doresc indeosebi castatul sa intretma siturile arheologice, care constituie locuri insemnate din istoriareligiei lor. De asemenea, ei doresc ca statuI sarecunoasca~i sa sprijine institutiile lor religioase, oferindu-Ie, pe de 0 parte, un '\iutormateria1, iar pe de alta, un sprijin legislativ. ~efuI statuIui intr-o tara budistA, este, cu titluofieial, protectorul budismului.
N ....

care

&1!<'WF

11. Budismul in Occident

CaIea spre gandirea orientala a fost pregatita deja cu muIt funp in unna de catre diferiti filosofi apuseni, care auremmtat Iacreclinta
819. Cf. R. Redfield, Peasant Society and Culture, University of Chicago Press, 1966, p. 72. 820. J.N. Robert, BudismuJ ... , op. cit., p.463.

Acest lucru a inceput, practic, cu antropoeentrismullui Descartes ~i panreismul lui Spinoza, a carui ontologie se fimdamenteazA in conceppa despre 0 substan universala ("Deus sive natura"). De fupt, ~ inv8fAturao regasim ~i inmonismul hinduist, potrivitcmuia ar exista doar 0 singurarealitate, 0 materie spirituala ve~ca, ~ cum o intalnim in monismuI vedantin din opera lui Saqkara (cca. 780 cca. 820), in care spiritul ~i materia se confunda pana 1a absolut, degenerandfie intr-un pancosmism, fie intr:-tmpanteism, ce se presupun reciproc. Acest tip de gandire a influentat filosofia, in muIte privinte, pana in zilele noastre.ln Apus se resimte :frecvent, cum ar fi in gandirea lui Schopenhauer, Goethe, R Wagner, EdwardAmold sau Herman Hesse, care au manifestat 0 deosebita "disponibilitate" spre gandirea orientala. In America, filosofia orientala a inceput sa-~i faca simpta prezentaincade prin anii 1800, dind transcendentali~tii din "Noua Anglie", intre care Ralph Waldo Emerson, prezentau propria lor versiune a panteismului. in ceea ce prive~te budismul, acesta s-a strecurat ~i in tarile cre~tine, ~i anume mai intai sub forma unei legende saere. Legenda despre Varlaam ~i loasafnu este nimic altceva decat legenda lui Buddha, transferata intr-o fonna incre~ spre Occident prin Persia, Siria ~i Bizant; de fapt, loasqf(pronunpa sirianaa lui bodhisattva) nu este altcineva decit un Buddha devenitsffint CIe$in, pomenit anual atat in menologionul BisericiiOrtodoxe cat~iinMartyrologiumRomanmn. Primul reprezentant de marca al budismului in Apus a fost filosoful Schopenhauer, care s-a identificat cu budismul pana. acolo, incat totdeauna scna avand in fatA 0 statuie tibetana a lui Buddha. Sub influentaacestuia, R Wagner s-a simpt ~i eI atras de idea1urile ~i filosofia budista. A~a se face ca regasim muIte motive cu un caracter budist in Tristan $i lzolda, ca ~i in Parsifal. Tot la fel, Anatole France a fost un mare admirator allui Buddha Pe ~~i linie, artrebui;menponati sotH englezi Thomas W. ~i Caroline Rhys Davids care, in calitatea lor de importanti cercetatori ~i intemeietori ai pali Text Society, au contribuit foarte mult la
I I

l-

360,

I'

Jndia.Religie ,p--inosofie

cuno~terea budismului theravadin; apoi, medicul berlinez Paul Dahlke, judecatorul miinchenez Georg Grimm, bacteriologul din Hamburg Hans Much, traducatorul genial Karl Eugen Neuman, aut6iul danezal -unotr6niane btidiste; Karl Gjellerup etc:"<-~' ,. Multe personalitAti de cultur!, captivate de budism, s-au indreptat spre Orient; unde s-au stabilit fie ea monahi in diferite mib1!stiri budiste din Sri Lanka sau Nepal, cum ar fi aceea sub M.--a~aCondq~~,i~~J1!iJYy~tlPltL.(6::._Q1:1~lh),_~_t!Y If. 1 Sa~'qJie _ des~trindu-~i activitatea in diverse universita.p budiste din Japonia, cum ar fi cazul profesorilor catolici gennani H. Dumoulin sau Hugo M Enomiya-Lassalle, ca sa amintim doar capva. in multe locuri din S.U .A. au fost construite temple budiste. Au fost infiinlate diferite "societap" budiste, cum arfi Mahabodhi Society care, avandu-~i centrul in Calcutta, i~i propunea nu doar revigorarea budismului in India, ci ~i raspfuldirea lui in tArile apusene. -De asemenea, a ap!rutBuddhist Society in Anglia, apoi societatea Les amis du Bouddhisme din Franta, fondat! de americanca Constant Lounsbery, editfuld ~i 0 revist! proprie- La pensee bouddhique, iar in S.U.A. aapmut soci'etateaFellowshipfollowing Bouddha. Tot la feI,lii , Lomrra, a apmut 0 manastire budista, iar in Ber1in-Fronhau un centro pentru exersarea unor tehnici de meditatie budis!!, acestea luand ~i mai mare amploare, fiind peste tot prezente. tn Anglia ~i Gennania au fost, de asemenea, organizate c6munitap budiste, cum ar fi aceea patronata de fiiea renumitului budolog german G. Grimm, Maya Keller-Grimm" numita "Altbuddhistische Gemeinde", care editeaz! l1i revista Yana. Au aparut l1i comunit!p budistemahayaniste, cum arfi Arya Maitreya Mandala, care-~i propune s!-l propov!duiasca pe Buddha s~luit in fiecare om. Dup! cucerirea Tibetului de clitre China in 1950, incepand mai ales din 1959, multi budi~ tibetani au ernigrat in rarile occidentale, intre care ~i membrii ierarhiei Iamaiste, d~d acolo activitali serioase de raspfuldire a inv!taturii budiste.
~"
. """" .:..:"... _" ..'",.,

BmLIOGRAFIE
j
Religia indo-european14 indo-iranianii

# prearianii

"

'.~"-:"'~ -..

" _ ' .\o-....... ...::;.~'4.:~:~

...:.t...;.1;".;...;.-. ~,

.~"O ,,~-"_

:;:."1: ..';'.A:l'...:,'''.',''

I,

Allchin, B. $i R., The Birth ofIndian Civilization, Baltimore - Maryland, 1968. Benveniste, E., Le vocab"1loire des institutions Indo-europeennes, Paris,1969. Bosch-Gimpera, P., Les Indo-Europeens, Paris, 1961. Cordona, G. (ed.), Indo-European ondIndo-Europeans, Philadelphia, 1970. Durnezil, G., Zeii suverani oj indo-europenilor, trad. rom., Bucure$ti, 1997. idem, H eur et Malheur du Gue"ier. Aspects mythiques de lafonct/on guerriere chez les Indo-Europeens, Paris, 1969. idem, L 'heritage indoeuropeen aRome, Paris, 1952. idem, Ouranos - Varona. Etude de mythologie comparee indoeuropeenne, Paris, 1934. idem, Rituels Indoeuropeens Rome, Paris, 1955. Fairservis Jr., W. A., The Roots ofAncient India, New York, 1971. Gokhale, B. G., Ancient Indio. History and Culture, Bombay - Kalkutta, 1952. Gordon, D. H., The pre-historic background ofIndian Culture, Bombay, 1958. Larson, G. I. (ed.), Myth in Indo-European Antiquity, Univ. ofCldifornia Press, 1974. Ma+kay, E., Die Induskultur, Leipzig, 1938. Marshall, Sir J. H., Mohenjo Daro and the Indus civilization, London, 1931. Mayrhofer, M., Die Indo-Arter 1m Alten Vorderasien, Wiesbaden, 1966. idem, Die Arier im Vorderem Orient- ein Mythos?, Wien, 1974. Mode, H., Indische Fruhkulturen und ihre Beziehungen zum Westen, Basel, 1944. Piggot, S., Prehistoric India, Hannondsworth, 1950. Puhvel, J. (ed.), Myth and Law among the Indo-Europeans, Univ. ofCalifomi a Press, 1970. SchrOder, L. von, Arische Religion, I-II. Leipzig, 1923. Wheeler, Sir M., The Indus civilization, Cambridge, 1968. Wikander, O. S., Vayu. Texte und Untersuchungen zur indo-iranischen Religlonsgeschichte, Uppsala, 1941.
idem, Der arlsche Mtinnerbund, Lund, 1938.
Zenker, E. V., Religion undKult der Urarier, Berlin, 1935.

362Clvllizat/e ~l cultur4 lndian4

India. R-etigie i-mosofie

.,~'","-,

Bibliografie'

363

AI-George, S., Liinba Ii gandire in cultura indiana, Bucure~ti, 1976. Auboyer, J., Viala cotidiana in India Antica, trod. rom., Bucureti, 1976. ~ _ _..J4.e.,!!,,lJ_~of/!-~!.4!!.:!'!i'~!!~ pays indianises, Paris, 1968. idem, introduction aI 'etude de l'art de l'Inde, Roma, 1965. Aurobindo, Sri, The/oundation o/indian culture, Pondicheny, 1959: Basham, A. L., A cultural history o/India, Oxford, 1975. idem, La Civilisation de l'Inde ancienne, Paris, 1976. Bhose, A., Eminescu # India, I~i. 1978. '" Cdel: J:-M:; Civiliza/ialndusului # enigmele el, trod. rom., Bucure~ti, 1978. Dumont, L., La Civilisation indienne et nous, Paris, 1964. Emerson Sen, G., The story of early indian civilization, Bombay, Calcutta, Madras, 1964. Grousset, R., Les civilisations de I 'Orient. L 'Inde, Paris, 1949. Hitchins, K., Reflexions ofIndia in romanian popular literature. Sixteenth to eighteens centuries, Bombay, 1971. Kabir, H., The indian heritage, London, 1960. Kosambi, D. D., Culture et Civilisation de I'Inde anc/enne, Paris, 1970. --""""" Majumdar, D. N., Races and cultures o/India, New York, 1973. ~---~""'~"""'Mal, B.,A history o/indian culture, Hoshiarpur, 1956. Marti~, M., De la Baharata la Gandhi. CMlizalie, istorie i culturii indiana, Bucureti,1987. Meile, P., Histoire de l'Inde, Paris, 1951. Nehru, J., Descoperirea Indiei, trod. rom., Bucureti, 1956. Panikkar, K. M., Histoire de l'Inde, Paris, 1958. Panikkar, S., L 'Inde et l'Occident, Paris, - La Haye, 1958. Ranganathananda, S., The essence o/indian culture, Calcutta, 1965. Renou, L., La civilisation de l'Inde ancienne, Paris, 1950. Rou, A., Eminescu et I'indianisme rom antique, Wiesbaden, 1970. idem! India in romanian culture, New Delhi, 1960. Sinha, N. K., Bannerjee, A. Ch., Istoria Indiei, trad. rom., Bucureti, 1958. Tadei, M., Inde, Geneve, 1970.

Religie # fllosofle indiana Basham, A. L., The Wonder that was India, London, 1962. Thel!::ultural Heritage o/India, I-V, Kalkutta, 1953 .u. Dasgupta, S., A History 0/Indian Philosophy, I-V; Cambridge, 1952-1955. idem, Indian idealism, Cambridge, 1933.

Deleury, G., Les Grands Mythes de l'Inde. Paris, 1990~ Dumont, L., Homo hierarchicus,Paris, 1979. Farquhar, J. N., An outline o/the religiOUS literature 0/India, New Delhi, 1967. Filliozat, J., Filozojiile Indiei, trad. rom., Bucure~ti, 1993. Frauwallner, E., GesChichleder indiSciien Philosoph/e, I-II: 953-1956. Frenkian, A. M., Scepticismul grec #jilozojia indiana, Bucureti, 1957. Glasenapp, H. von, Entwicldungsstu/en des indischen Denkens, Halle, 1940. idem, Heilige SttJtten Indiens. Die WallJahrtsorte der Hindus, Jainas und Buddhisten, ihre Legenden und ihr Kultus, MUnchen, 1928. I idem, Die Literaturen Indiens von ihren AnjtJngen his zur Gegenwart, Stuttgart, 1961. I idem, Die Philosophie der Inder, Stuttgart, 1974. idem, Die Religionen Indiens, Stuttgart, 1956. . Gonda, J. (ed.), A History o/Indian Literature, Wiesbaden, 1973 ~.u. idem (ed.), Les Religions de I'Inde. I-III, Paris, 1962-1966. reed. 1979. Grousset, R., Les philosophies indiennes, 111, Paris, 193 1. Hiriyanna, M., The Essentials ofIndian Philosophy, London, 1960. Konow, S., Tuxen, P., The religions 0/Indian, Kopenbagen, 1949. Mahadevan, T. M. P., Invitation to Indian Philosophy, Arnold-Heinemann Publishers, India, 1974. Malamoud, Ch., Cuire Ie monde. Rite et pensee dans l'lnde ancienne, Paris, 1989. Moretta, A., Spiritul Indiei, trad. rom. Bucure~ti, 1993. Nakamura, H., Orient 1/ Occident. 0 istorie comparata a /dei/or, trad. rom., Bucureti, 1997. Otto, R., Mistlca orientului ~/ mistica occidentului, trad. rom., I~i, 1993. Radhakrishnan, S., Indische Philosophie, I-II, Darmstadt-Baden-Baden-Genf, 1955-1956; Indian Philosophy, I-II, London, 1971. idem, Eastern Religions and Western Thought, London, 1951. Raghavan, K., Ghid pentru cultura 1/ spiritualitatea indiana, Bucure~ti Chiin!u, 1992. Renou, L., FiIliozat, J., L 'Inde classique, I-II, 1947-1953. idem, L 'Inde classique. Manuel des etudes indiennes, I-II, Paris, 1985. Renou, L., L 'Inde/ondamentale, Paris, 1978. idem, Etudes vediques et panindiennes, Paris, 1959. idem, Religions 0/Ancient India, London, 1953. Ruben, W., Geschichte der indischen Philosoph/e, Deutscher Verlag der Wissenschaften, 1954. Schweitzer, A., Les grands penseurs de l'Inde, Paris, 1936.

s3iZbw:g;i

.I
364
India. Rellgie"i ftlosotie.

Bibliografie' -

365

Strauss, 0., Indische Philosoph/e, MUnchen, 1925. Valea, E., Crqtinismul,; spirltualitatea indian4, Timi~oara. 1996. Zimmer, H., Filozojiile Indiei, trad. rom. Bucurqti, 1997. idem,'Miturl $1 slmboluri Tn civiliza{ia indiana, trad. rom. Bucureti, 1994.

Religia vedicA ,I post-vedicA


Izvoare Al..Qeorge, S;,- Filosojia indiana Tn texte, Bucure~i, 1971. Bercea, R., Cele mai vechi Upanilade, Bucure~ti, 1993. Bhattacharyya, N. N., A Glossary of Indian Religious Terms and Concepts, New Delhi, 1990. Bodewitz, H. W., The Daily Evening and Morning offering (agnihotra) acoordingtothe BriihmaQas, Leiden, 1976.
Bosquet, J., Praina Upani-!Od, Paris, 1948.
CO$buc, G., Antologle sanscrlta, Bucure$ti, 1966.
DegrAces-Fahd, A., Les Upani,fad du renoncement, Paris, 1989.
__ J;~tl()ul, A._~~'1., HaJtryJlpa1'li,fad, Paris, 1944.
.~,-""-'-'" Lebail, P., Six Upanishads MaJeures. Kena, Mundaka, Isha, Aitareya, Prashna,
Paris, 1971. Lesimple, Em., Tailtirlya Upanijad, Paris, 1948. idem, MliQdiikya Upani-!Od et Klirika de Gau(liiplida, Paris, 1944. Lexikon der astlichen Weisheitslehren. Buddhismus, Hinduismus, Taoismus, Zen. Bem-MUnchen-Wien, 1986. Maury, J., Mundaka Upani-!Od, Paris, 1943. MiMlcescu, I., Imnele Rig-vedei (ironele I-X), in: "Convorbiri literare", LVIII, decembrie, 1972, pp. 903-913, LX, mai-aug., 1929, pp. 94-97. Mylius, K., Alteste indische Dichtung und Prosa. Vedische Hymnen, Legenden, Zauberlieder, philosophische und rltualistische Lehren, Leipzig, 1978. Panikkar, R, The vedic Experience. Mantramaijarl An Anthology ofthe Vedas, London, 1977. Postolache, l. L., Filitti, Ch., Texte alese din lir/ca sanscriUi, Bucure~ti, 1973. Renou, L., /Sa-upani-!Od, Paris, 1943. idem, Katha Upanishad, Paris, 1943. idem, Kena Upanishad, Paris, 1943. idem, Hymnes et prieres du Veda, Paris, 1938. idem, Hymnes speculati[s du Veda, Paris, 1956. idem, Les Upanishad, 21 fascicole, Paris, 1943-1976.
-

Silbrun, 1., Aitareya-Upani,fad, Paris, 1950.


Silbum, A., SvetiiSvatara UpanijQd, Paris, 1948.
Simenschy, T., Cultur411jilosojie Indian41n tme Ii studii, I, Bucure$ti, 1978.
Varenne, J. (ed.), Le Vedtz. Premier livre sacrede I'lnde, I-II, Paris, 1967.
idem, Mythes et /egendes extra/ts des Brahmana, Paris, 1967.
V~te, V., Imnurivedice, Bucure$ti, 1969.
W(Jrterbuch der Mythologle. Unter Mitarbeitzahlreicher Fachgelehrter hrsg.
von H. W. Haussig, Bd. V, Gaiter und Mythen des Indischen Subkontinents,
Stuttg~

1?84.

, '!

Lucriiri speciale Bhatracharji, S., The Indian Theogony, Cambridge, 1970. Bhawe, S. S., The Soma-hymns ofthe Rig-veda, 111, Baroda, 1957-1960. Biardeau, M., Malamoud, Ch., Le Sacrifice dans I'Inde ancienne, Paris, 1976. Blair, Ch. Y., Heat in the Rig Veda andAtharva Veda, New Haven, 1961. Bodewitz, H. W. (Hrsg.), Brlihmanas. Jaiminlyabrlihmaqa, I, 1-65. 1ransl. and comm. with a study: Agnihotra and PriiQiignihotra, Leiden, 1973. Buitenen, J. A. B. van, Pravargya, an ancient Indian iconic ritual, Poona, 1968 . Caland, W" Henry, V., L 'Agnistoma, I-II, Paris, 1906-1907. Dandekar, R. N., Srautako$a: Encyclopedia of Vedic Sacrificial Ritual, Poona, 1962. Deussen, P., Filosojia Upani$adelor, trad. rom., Bucure$ti, 1994. Dowson, J., A cassical dictionary of Hindu mythology and religion, London, 1957. Dumont, P. E., L 'Asvamedha. Description du sacrifice solennel du cheval dans Ie culte vedique, Paris, 1927. Gonda, J., Die Religionen Indiens. Bd I: Veda und alter Hinduismus, Stuttgart, 1960. Les religions de l'Inde,' I, Vedisme et hindouisme ancien, Paris, 1962. idem, The vision ofthe Vedic poets, La Haye, 1965. idem, Loka: World and heaven in the Veda, Amsterdam, 1966. idem, Four Studies in the language ofthe Veda, La Haye, 1959. idem, Change and continuity in Indian Religion, La Haye, 1965. idem, Ancient Indian Kingship from the religious point oJview, Leiden, 1966. idem, Notes on Brahman, Utrecht, 1950. Heesterrnan, J. C., The ancient indian royal consecration, Den Haag, 1957. Heiler, Fr., Die Mystik in den Upanishaden, MUnchen - Neubiberg, 1925. Hillebrand!, AI., Aus BrlihmaQas und Upanl$CIden, Dusseldorf- KGln, 1973, idem, Vedische Mytho logie, HI, Hildesheim, 1965.

366

India. ReHgie"i-filosofie

Bihliografte-' -.-"

367

Horsch, P., Die vedische Gatha - undSloka - Literatur, Bem, 1966. Kapani, L., La notion de samskiira dans l'Inde brahmanique et bouddhique, III, Paris, 1992-1993. Keith, A. B., The Religion and Philosophy ofthe Veda and Upanishads, III, Cambridge, 1925. KOhler, H. W., SraddhO - in der vedischen und altbuddhistischen Literatur, Wiesbaden, 1973. Levi, S., La doctrine du sacrifice dans les BrahmaQas, Paris, 1966. Ujlmmel, H., DiealtenArier. VonArtundAdelihrerGlitter, FrankfurtaM., 1935. Mcdonell, A. A., The Vedic Mythology, Varanasi, 1 9 7 1 . - - I Mehta, P. D., Early Indian religious thought, London, 1956. II Mukhopadhyaya, G., Studies in the UpaniiOds, Kalkutta, 1960. O'Flaherty, W. D., Asceticism and Eroticism in the Mythology ofSiva, Oxford, 1973. Oldenberg, H., Vorwissenschaflliche Wissenschschajl. Die Weltanschauung der BrahmaQa Texte, GOttingen, 1914. idem, Die Religion des Veda, Darmstadt, 1970. Otto, R., Gottheit und Gotthe/ten der Arier, Giessen, 1932. Potdar, K. R., Sacrifice in the Rig-Veda, Bombay, 1953. Ranade, R. D., A Constructive Survey ofUpanishadic Philosophy, Poons, 1926. Ruben, W., Die Philosophen der Upanishaden, Bern, 1947. Schmidt, H.-P., Brahaspati und Indra. Untersuchungen zur vedischen Myth%gie und Kulturgeschlchte, Wiesbaden,' 1968. Shende, N. J., The religion andphilosophy ofthe Arharva-Veda, Poons, 1952. Sinclair-Stevenson, M. S., Les Rites des deux-fois-nes, Paris, 1982. Varenne, J., La MahO NariiyaQa UpaniiOd, I-II, Paris, 1960. Wasson, R. G., Soma, Divine Mushroom ofimmortality, New York, 1968.

Demetrian, S., Valmiki, Ramayana, III, dup! repov~stirea in lb. englezA de C. R:ajagopalachari, Ed. pentru literature, Bucure~ti, 1968. Esnoul, A.M. (ed.), L 'hindouisme. Textes et traditions sacres, Fayard-Deno!I, Paris, 1972. ..... . ..... Kabir, Au cabaret de I ,a;,;;;~tra(i: deCh.\la~d-~;iIk:-aall~m-d,--Paris, 1956. Larion-Postolache, 1., Filitti Ch., Mahabharata. Legenda lui Nala li afrumoasei Damayanti, Ed. Albatros, Bucur~ti, 1975. -" MiM.lcescu, 1., Manava-Dharma-ShOstra sau Cartea Legi/ lui Manu, trad., Cugetarea, Bucure~ti, 1944. Macauliffe; M. A:; Selectiiirls!riiiinhe"scrcred'writiiigs--of thit . Sikhs, London, 1960. Patafijali, Yoga-Siitra, trad. din lb. sanskrit! de C. Fagetean. comentariu de Gh. Jury, Informatia, Bucure~ti. 1993. Roy, P. C., Mahabharata, trad., vol. I-XII. Calcutta, f.a. Shastri, H. P., The Ramayana ofValmiki, trad., I-Ill, Shanti Sadan, London, 1959. Simenschy, Th., Panciatantra (Cele cinci cdr!i ale inlelepciunii), Ed. pentru literaturlt, Bucure~ti, 1963. Tagore, R., Underhill, E., One hundredpoems ofKablr, trad., London, 1961. Trumpp, E., TheAdi Granth or the holy scriptures of the Sikhs, trad., London, 1974. . ".' ~:.". , .' " [Vivekananda, S.], The complete works ofSwami Vivekananda, I-VIII, Calcutta, 1957. idem, The life of Swami Vivekananda by Eastern and Western disciples, Calcutta, 1955. Wilson, H.H., Vishnu Purana. A Sistem ofHindu Mythology and Tradition, trad., Punthi Pustak, Calcutta, 1961.

Lucriiri de specialitate
Hinduismul
Izvoare AI-George, S., Bhagavat-Gila, trad., Bucure~ti, Infonnatia, 1994. idem, Sa.Q1khya-Karikii. Trad. din limba sanscritA, comentariu ~i note explicative, Cll 0 prezentare de S. Dasgupta, Informatia, Bucureliti, 1993. Baconsky, A. E., Mahabharata. Arderea zmeilor, Ed. pentru literatur! universala, Bucure~i, 1964. Dimmitt, C.lii Buitenen,J. A. B. van, Classical Hindu Mythology. A Reader in the Sanskrit PuraQas, trad., Temple University Press, Philadelphia, 1978.

Alsdorf, L., Beitrage zur Geschichte von Ve~etarismus und Rinderverehrong in Indien, Wiesbaden, 1962. Altekar, S., The Position ofWomen in Ancient India, Varanasi, 1956. Andrews, Ch. F. (Hrsg.), Mahatma Gandhi: Mein Leben, Leipzig, 1930. Archer, J. C., The Sikhs in relation to Hindus, Moslems, Christians and Ahmadiyyas. A Study in comparative religion, Princeton, 1946. Antoine, R., Rama and the Bards. Epic memory in the Ramiiyana, Calcutta, 1975. Aurobindo, Sri, FlammerrwQrte. Pondicherry, 1953. idem, Thefoundations ofIndian culture, Pondicherry, 1959. idem, The ideal ofhuman unity, Pondicherry, 1950.

368

India. Religie,fi filosofie

Btb1l'ogran~'-"

,-,-.

369

idem. Der integrale Yoga. Mit einem Essay "Zum VersttJndnis des Werkes" und einer Bib/iogr. von Otto Wolff, Hamburg, 1974. idem, Das glJnliche Leben, I-nI. 01adenbach. 1974. idem, Die Synthese des Yoga, Gladenbach, 1972. Bhagwan, D., Krishna - a Study in the Theory ofAvataras. Bombay, 1962. Bhandarkar, R. G., Vaisnavism, Saivism and Minor religious Systems, Varanasi, 1965. Bhatt, G. P., The Epistemology of the Bhatta School of Pilrva-Mimarnsa, Benares, 1954. Bhattacharya, T . The Cult ofBrahma, Calcutta, 1956. Biardeau, M., Hinduismul. Antropologia unel clvj/izalii, trad. rom., Bucure~ti, 1996. BougIe, C., Essais sur Ie regime des castes, Paris, 1969. Bouquet, A. C., Hinduism, New York, 1962. Brunton, P., Philosophie der Wahrheit - tieftter Grund des Yoga, ZOrich, 1951. idem, Yogis - verborgene Weisheit Indiens, Hamburg, 1950. Bulcke, C., The Theism o/Nyaya-Vaifeshika, Calcutta, 1947. Chakravarty, Ch., The Tantras. Studies on their religion and literature, Calcutta, 1963. Chand, T., Influence 0/Islam on Indian Culture, Allahabad, 1954. Chatterjee, S., The Nyaya Theory o/Knowledge, Calcutta, 1950. Chattopadyaya, S., The Evolution 0/ Theistic Sects in the Ancient India, Calcutta, 1963. Coomaraswami, A. K., Hinduism ~i budism, trad. rom., Ia~i, 1997. Coster, G., YogaundTie/enpsychologie, Mnnch~n, 1954. Cuttat, J. A., Asiatische Gottheit - Christlicher Gott, Einsiedeln, 1971. Danielou, A., Yoga. The Method o/Re-Integration, London, 1954. Dasgupta, S. N., Hindu Mysticism, New York, 1959. Datta, A. K., Bhaktiyoga, Bombay, 1959. De, S. K., The Early History ofthe Vai$Qava Faith and Movement in Bengal, Calcutta, 1961. Desjardins, A., Yoga et spiritua/ite. L 'Hindouisme et nous, Paris-Geneve, f.B. Dhavamony, M., Love o/God according to SaNa Siddhanta, Oxford, 1971. Dumezil, G., Mythe et Epopee, I-II. Paris, 1968-1971. Dumont, L., Homo hierarchic us. Ssai sur Ie systeme des castes. Paris, 1966. Eidlitz, W., Krishna-Caitanya. Sein Leben undseine Lehre, Stockholm, 1968. Eliade, M., Yoga. Nemurire ~i libertate, trad. rom., Bucure~i, 1993. idem, Yoga - problematicajilozojiei indiene, Craiova~ 1991.

I I,

idem, Pataf!jali # Yoga, tract. rom., Bucure~ti, 1992. ,


Eliot, Sir Ch., Hinduism andBuddhism, I-III, London, 1957.
Esnoul, A.MM., Ramanuja et la Mystique vishnouite, Paris, 1964.
Gambhirananda, S., History 0/ the Ramakrishna Math and Mission,
Calcutta, 1957. Gathier, E., La pensee Hindoue, Paris, 1960. Ghurye,G. S., Caste and Class in India, Bombay, 1957. " GJasenapp, H. von, Der Hinduismus. Religion und Gesel/Schaj't im heutigen Indien, MOncl1el1~"1976.' "'-' '.' - , idem, Indische Geiste~~it."EinTAusw. von"Texten in dt tfbe;'