Siamo22 23

felix qui quod amat defendere fortiter audet
fericit este cel care cuteaz` s` apere cu putere ceea ce iube[te
NR. 22-23
SERIE NOU~
OCTOMBRIE-DECEMBRIE 2010
FONDAT~ |N 2007 n ISSN 1843-2085 n REVIST~ EDITAT~ DE ASOCIA}IA ITALIENILOR DIN ROMNIA RO.AS.IT. CU SPRIJINUL FINANCIAR AL GUVERNULUI ROMNIEI, PRIN DEPARTAMENTUL PENTRU RELA}II INTERETNICE
Dragii no[tri, n numele Asocia]iei Italienilor din Romnia RO.AS.IT. - [i al meu personal, v` urez S`rb`tori fericite [i un An Nou 2011 cu s`n`tate, realiz`ri [i multe, multe bucurii. LA MUL}I ANI! Buon Natale e Felice Anno Nuovo!
Deputat Mircea Grosaru
LA MUL}I ANI!
SIaMO DI nuOvO InSIEME
Lettera ai dubbiosi NATALE OGGI

Il Natale-oggi, l Natale di tutti nasce con Ges, la nostra civilt, la coscienza civile, l'amore universale. Dio-Padre Ges e Spirito Santo Il Natale verbo di Dio ragione. L'Uomo per mezzo di Ges Prende coscienza dell'essere e dell'esistere in funzione del Prossimo e del resto del Mondo. Ges in ogni situazione ci rivela la strada del bene. Perdonateli! Perch non sanno quello che fanno. Nel momento pi terrbile della sua vita da Uomo Ges c insegna ad imparare al fine che si sappia ci che si fa o si sta per fare. Ges ci ha chiamati Fratelli, perci figli di Dio, riconoscendoci per amore gli stessi Natali. Riconoscendosi per amore Gli stessi Natali In Fede, prendere coscienza di ci il NATALE OGGI. Un Natale di Adulti che pregano (SIA LODATO GESU' CRISTO) Marco Chiari DO UT DES
02 OCTOMBRIE-DECEMBRIE 10
FONDAT~ |N 2007 NR. 20-21

n
O istorie \n imagini a comunit`]ii istorice a italienilor din Romnia: De la emigrare la integrare

05
SERIE NOU~
OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010
Revist` editat` de Asocia]ia Italienilor din Romnia RO.AS.IT. cu sprijinul financiar al Guvernului Romniei, prin Departamentul pentru rela]ii interetnice
EVENTI / EVENIMENTE
ISSN 1843-2085
Cuvntul Excelen]ei Sale, dl Mario Cospito, Ambasadorul Italiei la Bucure[ti Discursul d-lui deputat Mircea Grosaru, reprezentantul etnicilor italieni n Parlamentul Romniei Activit`]i desf`[urate \n timpul expozi]iei La sfat cu membrii comunit`]ilor de italieni Na[terea Domnului, cea mai mare s`rb`toare cre[tin`t`]ii Natale del Signore Costumi, riti e pratiche magiche per le Feste di Natale / Obiceiuri, acte rituale [i practici magice la S`rb`torile Cr`ciunului Emisiune special` de m`rci po[tale Romnia Vatican, dedicat` Cr`ciunului Microinterviuri. Preg`tiri pentru Cr`ciun \n familiile etnicilor italieni Cr`ciun cu parfum de scor]i[oar`, migdale [i castane coapte Trgul interna]ional Gaudeamus. Carte de nv`]`tur`
22
08
09
Pre[edinte fondator Mircea Grosaru
Copert`: Tabula Peutingeriana (4, 5) (Cabinetul de h`r]i al B.A.R.) / Motto: Ovidio, Amores, 25, V 9 / Madonna della Quaglia, Pisanello
Seniori editori Cristian }opescu Nicolae Luca
20
CULTURA / CULTUR~
Colectiv redac]ional Director Gabriela Tarabega Redactori Emanuele Leoni Elena B`descu Dan Comarnescu
Lumina lui Caravaggio / La luce di Caravaggio Cristina Hamel: Mi-am reconstruit ]ara mea n casa mea Europa [i Romnia la 1900 expozi]ie din Arhiva Alexandru Tzigara-Samurca[ Manifest`ri culturale dedicate Zilei Na]ionale a Romniei \n Italia
26
34
34
Design & pre-press Square Media SRL
Asocia]ia Italienilor din Romnia RO.AS.IT.
asocia]ie cu statut de utilitate public`
28
Una breve storia della Comunit italiana di Greci, Tulcea / Harta istoric` a Comunit`]ii italiene din Greci, Tulcea Sulina, ora[ul unei glorii apuse Notizie / {tiri
Str. Lipscani nr. 19, etaj 1 030031 Bucure[ti Tel./Fax: 021 313 3064 ufficio@roasit.ro
35
www.roasit.ro
}inem s` mul]umim n mod deosebit profesorilor Alessandra Mazoni [i Antonio Rizzo pentru sprijinul acordat n realizarea versiunilor n limba italian` ale articolelor publicate n revist`
OTTOBRE-DICEMBRE 10 03
31
SOCIETA / SOCIAL
De la emigrare la
Expozi]ia De la emigrare la integrare, organizat`, n perioada 10 noiembrie-10 decembrie, de RO.aS.IT. n colaborare cu Muzeul na]ional de Istorie a Romniei, dore[te s` fie un discurs despre influen]e, interferen]e [i confluen]e ntre dou` etnii, un discurs despre ct de benefic` [i productiv` poate fi pentru via]a spiritual` a unei etnii [i a fiec`rui reprezentant al ei, apartenen]a la dou` culturi. De-a lungul secolelor, migra]ia circulatorie c`tre Romnia a reprezentat destina]ia preferat` a italienilor, datorit` asem`n`rilor lingvistice, a pattern-urilor culturale, a apropierii de cas`, dar [i faptului c` pia]a romneasc` cerea, n general, for]` de munc` mediu [i superior calificat`. Italienii au venit cu zecile de mii n cùtarea unei vie]i mai bune. Dintre ei s-au ridicat mari personalit`]i, cei mai mul]i, ns`, au avut meserii modeste poate, dar aveau cultul frumosului n snge, [i n tot ceea ce au cl`dit, au pus suflet [i talent, transformate n art`. Imaginile [i documentele vechi prezentate n aceast` expozi]ie au inten]ia de a transpune privitorul n acel timp [i spa]iu cnd italienii au devenit din dezr`d`cina]i, cet`]eni respectabili, cu situa]ii stabile n patria de adop]ie. Fiecare fotografie ascunde un destin, o poveste proprie, dar [i una a perioadei din care provine [i pe care fiecare privitor este invitat s` le descopere. asocia]ia Italienilor din Romnia - RO.aS.IT.- mul]ume[te tuturor acelora care au f`cut efortul de a se desprinde cteva ore din activit`]ile [i agita]iile cotidiene pentru a participa la acest eveniment. Red`m n cele ce urmeaz` Salutul Excelen]ei Sale, dl Mario Cospito, ambasadorul Italiei la Bucure[ti [i Cuvntul de deschidere a expozi]iei rostit de dl deputat Mircea Grosaru, reprezentantul italienilor n Parlamentul Romniei.
O istorie n imagini a comunit`]ii istorice a italienilor din Romnia:
integrare
Cuvntul Excelen]ei Sale, dl Mario Cospito, Ambasador al Italiei la Bucure[ti
Domnule Deputat, domnule Director General, Doamnelor [i Domnilor, Bun` ziua! nainte de toate, a[ vrea s` mul]umesc foarte mult pentru invita]ia la expozi]ia aceasta, De la emigrare la integrare. Sunt de acord cu ceea ce spunea domnul deputat Mircea Grosaru nainte, despre cele petrecute acum cteva sute de ani, cnd statul italian nc` se afla la prima formare [i prima dezvoltare. }in s` v` amintesc faptul c` la anul (2011), Italia va celebra 150 de ani de la unificare [i asta ne face s` ne aducem aminte c` Italia, n trecut, a fost un stat de emigrare. Se spune c` 60 sau mai multe milioane de italieni au plecat din Italia s`-[i caute norocul [i s` g`seasc` locuri de munc` n alte ]`ri, printre care [i Romnia. Exact a[a cum [i expozi]ia de fotografie dore[te s` ilustreze, foarte mul]i italieni au reu[it s` se integreze n societatea civil` din ]`rile care i-au g`zduit. Aceast` initia]iv` apar]ine noii genera]ii a descenden]ilor fo[tilor cet`]eni italieni, care continu` ast`zi tradi]ia familiilor lor stabilite n Romnia. Aceste ini]iative sunt luate, tocmai pentru a le aduce aminte urma[ilor, att italienilor, ct [i romnilor, c` apar]in aceleia[i comunit`]i [i c` antecesorii lor [i-au adus contribu]ia la dezvoltarea rela]iilor sociale dintre cele dou` ]`ri. n calitate de ambasador al Italiei, doresc s` v` mul]umesc n numele cona]ionalilor mei pentru activitatea pe care o desf`[ura]i n Romnia. Este o important` lucrare, o frumoas` contribu]ie la strngerea rela]iilor de ast`zi dintre Italia [i Romnia. Doresc s` nchei, mul]umindu-i domnului deputat
Discursul deputatului Mircea Grosaru la vernisajul expozi]iei

Vostra Eccelenza, Ambasciatore dItalia a Bucarest, Sig. Mario COSPITO, cari ministri, distinti onorevoli, senatori, cari amici, Lassociazione degli Italiani di Romania RO.AS.IT. dopo come bene sapete, continua la lunga serie degli eventi svolti questanno chiudendo il calendario del 2010 con una impor-
Transcriere din film de Anca Filoteanu
Mircea Grosaru, care reprezint` interesele comunit`]ii italiene n Parlamentul Romniei, mul]umesc Asocia]iei Italienilor din Romnia RO.AS.IT.- pentru organizarea acestei expozi]ii, expozi]ie din care o mic` parte a fost prezentat` deja n cadrul Muzeului Satului din Bucure[ti, mul]umesc domnului Director al Muzeului Na]ional de Istorie a Romniei pentru ospitalitatea n g`zduirea acestei reuniuni, v` mul]umesc dumneavoastr`, tuturor, pentru participare.
tante mostra di fotografiadocumento che riflette la storia e lattualit della minoranza italiana in Romania. La mostra desidera inquadrare in una maniera espresiva, positiva, una storia costruita sugli fatti e vicende da migliaia di italiani emigrati in tutto il mondo, alcuni di loro stabilitosi in Romania dando nascere a una delle piu importanti e vivace comunit del paese che sabbenne hanno contribuito sopratutto alla definizione delidentit nazionale. La maggior parte degli italiani stabiliti allestero, negli Stati Uniti, Canada, Germania, Inglitera, in Romania ecc.,
sono riusciti di unire le varie regioni di provenienza in una grande regione chiamata italiani allestero e sopratutto sono riusciti adintegrare e legare lItalia dei paesi diversi creando una sinergia armoniosa. Possiamo dire forte che tra lItalia e la Romania c molto di piu di un rapporto di conoscenza: ce la fratelanza, ce lamore. La grande emigrazione italiana, incommincia col 1876 e finisce nel 1915. A quei tempi si parlava di tante ITALIE diverse, ma contemporaneamente siamo davanti ad una sola e unica civilt che e riflessa nel tema dellemmigrazione e dellidentit nazionale, come questa di oggi. La mostra e il apogeo di unattivit svolta per un periodo lungo di tempo durante il quale abbiamo viaggiato molto per tutta la Romania dove sono situati le piccole comunit
ditaliani, membri dellAssociazione degli Italiani di Romania RO.AS.IT., che hanno raccontato le loro storie. In realt, il numero degli italiani molto piu alto rispetto lultimo censimento. Da anni abbiamo pensato di metere insieme le testimonianze autentiche e, nell ufficio della RO.AS.IT. abbiamo esposto un grande numero di vecchie foto, originali, con un grande valore patrimoniale, sapendo che la forza sugestiva delle imagini delle foto saranno percepite come una vera lezione di storia dellemmigrazione italiana in Romania. Tramite la nuova tecnica fotografica, la digigraphia, forse anche di pi. Tramite la mostra di oggi, desideriamo far conoscere che in Romania vivono ancora italo-romeni oppure romenoitaliani, discendenti dai nonni o bisnonni emigrati, che hanno contribuito allo sviluppo ecconomico, culturale e sociale della Romania, grazie alle competenze e allo spirito nato e mantenuto, spirito italiano. Chiudo con un particolare ringraziamento al direttore del Museo Nazionale di Storia di Bucarest, Radu COROAMA, membro della RO.AS.IT. discendente di una bella famiglia di italiani, che ha sempre apperto le porte del Museo per gli eventi dedicati alitalienismo e per questa Mostra, occasione in cui: la nostra Associazione RO.AS.IT. offre al Museo Nazionale della Storia di Romania tutta la
colezione dei quadri, come un omaggio delle relazioni straordinari tra i nostri poppoli tra I nostri paesi: lITALIA e la ROMANIA !
Domnule Ambasador, stima]i prieteni, v` mul]umesc pentru c` sunte]i al`turi de noi ntr-un moment foarte important pentru Asocia]ia Italienilor din Romnia RO.AS.IT. Expozi]ia De la emigrare la integrare este apogeul unei activit`]i derulate pe o perioad` ndelungat`, n care am b`tut ]ara n lung [i n lat pentru identificarea comunit`]ilor de etnici italieni [i pentru aflarea istoriilor lor. n Romnia sunt multe persoane c`rora le curge prin vene [i snge de italian, mult mai multe dect o arat` ultimul recens`mnt. n jurul nostru avem crmpeie de istorie. Nu este o istorie scris` [i, automat, supus` subiectivit`]ii scriitorului, ci una ar`tat` exact a[a cum a fost ea. Fiecare tablou realizat pe baza fotografiilor originale, oferite de cei cu care am intrat n contact, ne spune o poveste despre care [tim sigur c` a fost adev`rat`, iar aceasta a fost ideea care a stat la geneza proiectului: s` ar`t`m tuturor, cu argumente autentice, modul n care s-a format comunitatea italian` istoric` din Romnia. A[a cum pute]i vedea, am adunat fotografii care dateaz` de la nceputul secolului XX
pn` n prezent. Unele dintre ele prezint` ocupa]iile pe care le aveau nainta[ii etnicilor de ast`zi. Altele sunt fotografii n care apar familii ntregi [i reprezint` esen]a procesului de integrare. Italienii au avut o contribu]ie important` la dezvoltarea ]`rii, muncind al`turi de romnii cu care se asem`nau att de mult. S-au legat imediat prietenii care i-au ajutat pe imigran]i s` se adapteze cu u[urin]` vie]ii de aici. Interac]iunea a dus, n timp, la formarea familiilor mixte. De cele mai multe ori, numele romnesc i s-a adùgat celui italian. Nu l-a substituit. n aceste familii s-au p`strat tradi]iile transmise din mo[i str`mo[i, pe care, la rndul ei, Asocia]ia Italienilor din Romnia le celebreaz` an de an n cadrul activit`]ilor organizate pentru membrii sì. Aceast` expozi]ie nu este dedicat` numai etnicilor italieni. Sunt convins c`, n luna care urmeaz`, pragul muzeului va fi c`lcat [i de oameni care nu fac parte din comunitatea noastr` [i care, astfel, vor avea
ocazia s` ne cunoasc` mai bine. Practic, s` cunoasc` mai bine istoria Romniei, pentru c` istoria noastr` este parte integrant` a ei. Este temelia unei pun]i de leg`tur` ntre ]ara n care trìm [i Italia, [i care devine tot mai trainic` pe zi ce trece, gra]ie eforturilor depuse de autorit`]ile reprezentate aici de Excelen]a Sa, dl Mario Cospito, Ambasadorul Italiei la Bucure[ti, ntotdeauna receptiv la problemele noastre. Chiar ieri am avut pl`cerea de a m` ntlni cu domnul Gianfranco FINI, pre[edintele Camerei deputa]ilor din Italia, cu care am discutat despre rela]iile bilaterale [i despre comunitatea italian` din Romnia. I-am povestit despre expozi]ia noastr` [i i-a p`rut rù c` nu poate fi prezent, ast`zi, printre noi, dar astfel de ocazii vor mai ap`rea, pentru c` Asocia]ia Italienilor din Romnia - RO.AS.IT.- va continua s` conserve [i s` scoat` n eviden]` valorile care ne reprezint`. n final, doresc s` mi exprim recuno[tin]a fa]` de
Muzeul Na]ional de Istorie a Romniei, care ne ofer` g`zduire, fa]` de sponsorii expozi]iei [i de partenerii media [i, nu n ultimul rnd, fa]` de membrii Asocia]iei care au venit din provincie special pentru acest eveniment. Nu i uit`m nici pe cei care, din motive obiective, nu au putut s` vin`, dar care sunt prezen]i, prin pre]ioasele documente pe care le-au furnizat.
Activit`]i desf`[urate n timpul expozi]iei De la emigrare la integrare

Pe ntreaga perioad` ct a fost deschis` expozi]ia, organizatorii au ini]iat o serie de manifest`ri conexe, programate s`pt`mnal [i care, prin ]inut` [i diversitate, au reu[it s` contureze pentru vizitatori o imagine ct mai veridic` despre etnicii italieni din Romnia, cu istoria [i realiz`rile lor.
Astfel, documentarul Italienii din Romnia, film al RO.AS.IT., realizat de Anca Filoteanu, o rememorare a chipurilor [i nf`ptuirilor ascenden]ilor actualilor membri ai comunit`]ii italienilor din Romnia, a rulat nu doar n prima joi, dup` vernisaj, cum era prev`zut, ci [i n multe din zilele urm`toare, cu afluen]` de public. Pe 25 noiembrie, n expozeul Contribu]ii italiene la cultura romn`, dott. Antonio Rizzo a vorbit despre Giulio Magni, unul dintre arhitec]ii renumi]i ai Europei [i aportul acestuia la rena[terea Bucure[tiului. n aceea[i sear`, prof. dr. Doina Paron-Flori[tean a captivat aten]ia celor prezen]i cu interven]ia Italienii [i domeniul artei muzicale. Manifestarea s-a ncheiat cu un microrecital sus]inut de un grup de elevi ai Liceului de Muzic` George Enescu. Astfel, cvartetul de coarde, preg`tit de prof. Mihaela Ciuplea [i Raluca Stratulat [i condus de Laura {andru (vioara I) al`turi de Alice Muller, vioara II, Andreea Tudor viol` [i C`lina Epuran, la violoncel, a interpretat lucr`ri din repertoriul romantic al culturilor na]ionale apar]innd compozitorilor P.I. Ceaikovski, A. Dvork, D. {ostakovici, J. Brahms. Abo Zayed Amir [i Andy Av`d`noaiei (prof. Liviu Georgescu si C`t`lin {tef`nescu) au dat glas la chitare chiar [i unei compozi]ii proprii, iar Ana-Elena Albu (prof. Doina Flori[tean) a delectat auditoriul interpretnd, la vioar`, C`ru]a po[tei de Grigora[ Dinicu [i Cearda[ de Vittorio Monti. Pe 8 decembrie, prof. Giancarlo Repetto [i-a prezentat volumul Bucure[tiul n alb [i negru. Bucarest in bianco e nero, a c`rui intrig` se consum` n principal ntr-un Bucure[ti perceput metaforic, dar [i la propriu, prin imagini fotografice n alb [i negru ca, de fapt, chiar [i propria-i via]`, de c`tre un fotoreporter genovez, participant la evenimentele din decembrie 1989 din Romnia. Revenit dup` 20 de ani, eroul este surprins s` descopere c` de aceste locuri [i de oamenii de aici l leag` ceva extraordinar, cu mult mai mult dect ni[te amintiri sau trìri din tinere]e. Apoi, elevi ai Liceului Dante Alighieri din Bucure[ti, unde prof. Giancarlo Repetto pred`, de 2 ani, italiana, au sus]inut un minispectacol. Corul, condus de prof. Ann-Marie Iacob, a dat glas unor minunate cntece n limba italian` [i, n spiritul apropiatelor s`rb`tori, colindelor romne[ti. Forma]ia de dansatori ndruma]i de prof. Dana Suciu, a prezentat o ncnt`toare tarantella.
La sfat cu membrii comunit`]ii

Expozi]ia De la emigrare la integrare s-a constituit, al`turi de Seminarul de la Roma, ntr-una dintre cele mai importanate manifest`ri culturale organizate de RO.AS.IT. n anul 2010. Ea a fost vizitat` de un larg public [i de mul]i reprezentan]i ai Comunit`]ilor etnicilor italieni din diferite jude]e ale ]`rii [i din Bucure[ti, prezen]i chiar la vernisaj. Aprecierile la adresa organizatorilor au fost din cele mai laudative, iar interesul strnit [i cererea ca expozi]ia s` fie itinerat` [i n alte localit`]i din ]ar`, unde sunt comunit`]i mai mari, ne fac s` accept`m aceast` dorin]` \ndrituit`. Ac]iunea de strngere [i reproducere a documentelor [i fotografiilor italienilor de ieri [i de azi va continua [i va cunoa[te [i alte finalit`]i. Profitnd de prezen]a attor etnici italieni la Bucure[ti, dl deputat Mircea Grosaru i-a invitat la sfat la sediul asocia]iei, prezentndu-le att mplinirile, ct [i ntrzierile asocia]iei n rezolvarea unor probleme de mare importan]` pentru Comunitate, cum este cea a retroced`rii propriet`]ilor care au apar]inut italienilor din Romnia [i confiscate abuziv de regimul comunist. S-a f`cut apel la to]i membri RO.AS.IT. pentru declan[area unei ac]iuni mai sus]inute n cùtarea de acte [i documente necesare ntocmirii dosarelor. Spre deosebire de alte minorit`]i care au activat [i nainte de 1989, noi am putut s` ne relu`m activitatea abia n anii 90, ceea ce a f`cut s` fim r`ma[i pu]in n urm`. M` adresez tuturor membrilor no[tri s` ne sprijine \n efortul de rentregire a patrimoniului etniei din \ntreaga ]ar`.
Madonna del Roseto, Stefano da verona
La prima festa, con data fissa, della vita del Salvatore, in ordine cronologico, la nascita di Ges Cristo, nota a tutti come il Natale. Sembra essere la prima festa specificamente cristiana tra quelle del Salvatore, anche se antica come la Pasqua o la Pentecoste, le cui origini sono legate alle feste giudaiche. Nella mentalit cristiana primitiva, ereditata dal mondo antico, si metteva laccento sul giorno della morte e della resurrezione delle divinit adorate, e non sul giorno della loro nascita. Per questo, anche il culto del Salvatore nella Chiesa primigenia era concentrato sempre sulla Sua morte e resurrezione. Lantichit della celebrazione della Sua Nascita pu essere riscontrata nei documenti fino alla fine del secolo III quando, secondo una tradizione registrata dallo storico bizantino Nichifor Calist, durante la persecuzione di Diocleziano e Massiminiano, una grande folla di cristiani sono morti bruciati vivi in una chiesa di Nicomidia, in cui si erano radunati per celebrare il giorno della Nascita del Signore. Anche se festeggiata in tutto il mondo cristiano, allinizio cerano delle differenze tra i cristiani dellOccidente e quelli dellOriente, per quanto riguarda la data di questa festa. Cos, nellOccidente, almeno dal secolo III, la Nascita del Signore si festeggiava come oggi, il 25 dicembre, in base a una vecchia tradizione, secondo cui, il censimento di Cesare Augusto, durante il quale il Santo evangelista Luca narra che sia accaduta la Nascita del Signore, ossia il 25 dicembre 754 ab Urbe condita (dalla fondazione di Roma). Secondo Giovanni Crisostomo questa tradizione molto antica a Roma e l, lui afferma, la Nascita del Signore stata sempre celebrata il 25 dicembre. certo il fatto che nellOriente, fino alla seconda met del secolo IV, la Nascita del Signore era festeggiata nello stesso giorno del Battesimo del Signore, cio il 6 gennaio. La pratica dellOriente si fondava sulla tradizione secondo cui il Salvatore fosse stato battezzato lo stesso giorno della nascita, secondo la parola del Vangelo che dice che quando venuto al Giordano per battezzarSi, il Salvatore aveva intorno ai 30 anni.
Cel dinti praznic mp`r`tesc cu dat` fix`, n ordinea cronologic` a vie]ii Mntuitorului, este Na[terea lui Iisus Hristos, numit` n popor [i Cr`ciunul. Pare a fi cea dinti s`rb`toare specific cre[tin`, dintre cele ale Mntuitorului, de[i nu este tot att de veche precum Pa[tile sau Rusaliile, a c`ror origine este legat` de s`rb`torile iudaice corespunz`toare. n mentalitatea cre[tin` primitiv`, mo[tenit` de la lumea veche, accentul se punea pe ziua mor]ii [i a nvierii divinit`]ilor adorate, iar nu pe ziua na[terii lor. De aceea, [i cultul Mntuitorului n Biserica primar` era concentrat, mai tot, n jurul mor]ii [i al nvierii Sale. Vechimea celebr`rii Na[terii Lui se poate urm`ri retrospectiv n documente, pn` spre finele secolului III cnd, dup` o tradi]ie consemnat` de istoricul bizantin Nichifor Calist, pe timpul prigoanei lui Diocle]ian [i Maximian, o mare mul]ime de cre[tini au pierit ar[i de vii ntr-o biseric` din Nicomidia, n care ei se adunaser` s` pr`znuiasc` ziua Na[terii Domnului. De[i s`rb`torit` n toat` lumea cre[tin`, la nceput era deosebire ntre cre[tinii din Apus [i cei din R`s`rit, n ce prive[te data acesteia. Astfel, n Apus, cel pu]in de prin sec. III, Na[terea Domnului se serba, ca [i azi, la 25 decembrie, potrivit unei vechi tradi]ii, dup` care, recens`mntul lui Cezar August, n timpul c`ruia Sf. evanghelist Luca spune c` s-a ntmplat Na[terea Domnului, a avut loc la
NATALE DEL SIGNORE

Fecioara Maria cu pruncul, Giovanni Bellini 25 decembrie 754 ab Urbe condita (de la fondarea Romei). Dup` Sf. Ioan Gur` de Aur, tradi]ia aceasta este foarte veche la Roma [i acolo, spune el, Na[terea Domnului s-ar fi serbat de la nceput la 25 decembrie. Sigur este faptul c` n R`s`rit, pn` prin a doua jum`tate a secolului IV, Na[terea Domnului era serbat` n aceea[i zi cu Botezul Domnului, adic` la 6 ianuarie. Practica r`s`ritean` se ntemeia pe tradi]ia c` Mntuitorul S-ar fi botezat n aceea[i zi n care S-a n`scut, dup` cuvntul Evangheliei, care spune c`, atunci cnd a venit la Iordan s` Se boteze, Mntuitorul avea ca la 30 ani. De fapt, att n Orient ct [i n Occident, Na[terea Domnului a fost serbat` de la nceput la aceea[i dat`, legat` de cea a solsti]iului de iarn`, numai c` orientalii au fixat-o, dup` vechiul calcul egiptean, la 6 ianuarie, pe cnd Apusul, n frunte cu Roma, a recalculat-o, fixnd-o n func]ie de data exact` la care c`dea atunci solsti]iul, adic` la 25 decembrie. Se consider` c` aceast` s`rb`toare s-a desp`r]it pentru prima dat` de cea a Botezului, serbndu-se la 25 decembrie, n Biserica din Antiohia, n jurul anului 375, apoi la Constantinopol, n anul 379. Peste c]iva ani, se introducea aceea[i dat` pentru pr`znuirea Cr`ciunului, [i la Antiohia, iar cu timpul, cam din prima jum`tate a secolului V, ziua de 25 decembrie a fost introdus` [i n Biserica Alexandriei, apoi n cea a Ierusalimului, generalizandu-se astfel n cre[tin`tatea r`s`ritean`. La fixarea zilei de 25 decembrie ca dat` a s`rb`torii Na[terii Domnului, s-a avut n vedere, probabil, [i faptul c` mai toate popoarele din antichitate aveau unele s`rb`tori solare care c`deau n jurul solsti]iului de iarn` (22 decembrie), s`rb`tori care erau nso]ite de orgii [i petreceri de[`n]ate [i pe care Cr`ciunul cre[tin trebuia s` le nlocuiasc`. Biserica a vrut s` contrapun` o s`rb`toare cre[tin` mai ales cultului lui Mitra, zeul soarelui, cult de origine oriental`, care prin sec. III f`cea o serioas` concuren]` cre[tinismului, ndeosebi n rndurile armatei romane, [i a c`rui s`rb`toare central` c`dea n jurul solsti]iului de iarn`.
In realt, tanto nellOriente che nellOccidente, la Nascita del Signore stata festeggiata dallinizio alla stessa data, legata a quella del solstizio dinverno, solo che gli orientali lhanno fissata, secondo il calcolo egizio, il 6 gennaio e lOriente, con Roma prima di tutti, lha ricalcolata fissandola secondo la data esatta in cui cadeva il solstizio in quel momento, cio il 25 dicembre. Si considera che questa festa sia stata separata per la prima volta da quella del Battesimo, essendo festeggiata il 25 dicembre, nella Chiesa di Antiohia, intorno allanno 375, poi a Constantinopoli, nellanno 379. Qualche anno dopo veniva introdotta la stessa data per celebrare il Natale anche in Antiochia e, col tempo, dalla prima met del secolo V, il giorno del 25 dicembre stato introdotto anche nella Chiesa di Alessandria; poi in quella di Gerusalemme, generalizzandosi cos nella cristianit orientale. Per fissare il giorno del 25 dicembre quale data della festa della Nascita del Signore si preso in considerazione, probabilmente, anche il fatto che quasi tutti i popoli antichi avevano delle feste solari intorno al solstizio di inverno (22 dicembre), feste che erano accompagnate da orgie e feste dissolute, e che il Natale Cristiano doveva sostituire. La Chiesa ha voluto contrapporre una festa cristiana soprattutto al culto di origine orientale di Mitra, il dio del sole, che nel secolo III faceva una concorrenza seria al cristianesimo, soprattutto nellesercito romano, e la cui festa centrale era intorno al solstizio dinverno. Sempre generate da fenomeni della natura erano anche le feste dinverno dei romani: le Saturnalie (la festa di Saturno) e le Giovernalie
(www.CrestinOrtodox.ro)
(la festa dei giovani o dei bambini), quasi nello stesso periodo. Queste feste hanno fatto nascere molte tradizioni e costumi conservati dal popolo fino ad oggi, legate alla Nascita del Signore, prestando senso e carattere cristiano, come le canzoni di Natale, la sorcova, il plugusor ecc, a cui, con il tempo, sono state aggiunte anche altre, di origine e concezione puramente cristiana: il Vicleim, gli Irozi, la Stella ecc. possibile anche che laver stabilito la data del 25 dicembre quale data della Nascita del Signore sia stato fatto per motivi simbolici, legati al corso dellanno solare. Visto che Giovanni Battista ha detto Quello (cio Ges) deve crescere ed io diminuire; infatti la festa della nascita di Giovanni Battista stata fissata il 24 giugno (il momento del solstizio destate, quando i giorni cominciano ad accorciarsi) e la Nascita del Salvatore il 25 dicembre, cio dopo il solstizio dinverno, quando i giorni cominciano a crescere di durata. Per quanto riguarda il modo di festeggiare il giorno della Nascita del Signore, visto come una delle feste cristiane pi grandi, era festeggiato con grande solennit. Il giorno prima si digiunava completamente; costume esistente sin dal secolo IV. Sempre durante la vigilia, i preti ed i cantori della Chiesa andavano, come ancora oggi, con licona della Nascita nelle case dei fedeli, per annunciare la grande festa del giorno dopo. Con il tempo, apparso anche il digiuno di Natale quale mezzo di preparazione dellanima per accogliere la festa. Il giorno della festa era giorno di riposo; anche i servi e gli schiavi eranoaffrancati in questo giorno dai lavori abituali. Erano proibiti, con leggi civili, gli spettacoli ed i giochi di teatro e quelli delle palestre e del circo. Era proibito anche mettersi in ginocchio, tanto nel giorno della Nascita quanto durante tutto lintervallo tra il Natale e lEpifania, regola che, in virt della tradizione, si conserva fino al giorno di oggi nei libri religiosi.
Tot generate de fenomene ale naturii erau [i s`rb`torile de iarn` ale romanilor - Saturnaliile (s`rb`toarea lui Saturn) [i Juvenaliile (s`rb`toarea tinerilor sau a copiilor), care c`deau cam n acela[i timp. Aceste s`rb`tori au dat na[tere la o mul]ime de datini [i obiceiuri, p`strate n popor pn` azi, dar care le-a legat de Na[terea Domnului [i le-a mprumutat sens [i caracter cre[tin, ca de exemplu: colindele, sorcova, plugu[orul [.a., la care cu timpul s-au adaugat [i altele, de origine [i concep]ie pur cre[tin`: Vicleiemul, Irozii, Steaua [.a. Se mai poate ca stabilirea zilei de 25 decembrie ca dat` a Na[terii Domnului s` fi avut loc din considerente simbolice, legate de cursul anului solar. Deoarece Sf. Ioan Botez`torul a spus: Aceluia (adic` lui Iisus) se cade s` creasc`, iar mie s` m` mic[orez, s-a a[ezat s`rb`toarea Na[terii lui la 24 iunie (momentul solsti]iului de var`, cnd zilele ncep s` descreasc`), iar Na[terea Mntuitorului la 25 decembrie, adic` dup` solsti]iul de iarn`, cnd zilele ncep s` se m`reasc`. n ceea ce prive[te modul s`rb`toririi, ziua Na[terii Domnului, privit` ca una dintre cele mai mari s`rb`tori cre[tine, era pr`znuit` cu mare solemnitate. n ziua precedent` se ajuna, adic` se ]inea post complet, obicei existent nc` din sec. IV. Tot n ajun, slujitorii Bisericii, preo]ii [i cnt`re]ii umblau, ca [i azi, cu icoana Na[terii pe la casele credincio[ilor, pentru a le vesti m`ritul praznic de a doua zi. Cu timpul, s-a instituit [i postul Cr`ciunului, ca mijloc de preg`tire sufleteasc` pentru ntmpinarea s`rb`torii. Ziua s`rb`torii era zi de repaus; chiar servitorii [i sclavii erau scuti]i n aceast` zi de corvezile obi[nuite. Erau oprite, prin legi civile, spectacolele [i jocurile de teatru [i cele din palestre [i circuri. Era interzis`, de asemenea, plecarea genunchilor, att n ziua Na[terii, ct [i n tot intervalul de timp dintre Cr`ciun [i ajunul Bobotezei, regul` care, n virtutea tradi]iei, se p`streaz` pn` ast`zi n c`r]ile de slujb` religioas`.
NA{TEREA DOMNULUI
Costumi, riti e pratiche per la Festa di Natale

La Festa di SantIgnazio del 20 dicembre nota nel calendario popolare con il nome di Ignazio o Ignazio dei maiali. Con Ignazio comincia il ciclo di dodici giorni tra Natale e lEpifania, che rappresentano il passaggio da un anno allaltro. Il legame con il ciclo delle feste del Capodanno svolto dalla cerimonia del sacrificio del maiale allalba del giorno di Ignazio. Da qui, la denominazione di Ignazio dei maiali, incontrata in pi zone del paese. Si dice che nella notte di Ignazio i maiali sognano se saranno o no sacrificati, o sognano un coltello, ci che costituisce il segnale che saranno sacrificati. In certe zone il maiale viene sacrificato proprio il giorno prima del Natale. La carne destinata specialmente a preparare i prodotti che saranno consumati durante il periodo tra Natale e lEpifania. Secondo la tradizione, il sacrificio del maiale la sola attivit permessa nel giorno di Ignazio. Si credeva che qualunque altra attivit: fare il bucato, cucire, filare, spazzare nella casa ecc, attirasse la punizione contro quelli che trasgredivano le norme della festa. Le misure di punizione: cadute, scottature, dolori delle membra inferiori, applicate a quelli considerati colpevoli di non aver rispettato le proibizioni, erano attribuite a una divinit vendicativa, che era il patrono della festa. Il rito del sacrificio del maiale per la festa del Natale, ricorda i sacrifici di animali praticati dai popoli antichi (egiziani, greci, romani) nei periodi di passaggio da un anno allaltro o da una stagione allaltra. In un momento come quello S`rb`toarea Sfntului Ignat de la 20 decembrie este cunoscut` n calendarul popular sub denumirea de Ignat sau Ignatul porcilor. Ignatul prefa]eaz` ciclul celor dou`sprezece zile dintre Cr`ciun [i Boboteaz`, care fac trecerea de la un an la altul. Leg`tura cu ciclul s`rb`torilor Anului Nou este marcat` de ceremonialul sacrific`rii porcului n zorii zilei de Ignat. De aici, denumirea de Ignatul porcilor, ntlnit` n mai multe zone ale ]`rii. Se spune c` n noaptea de Ignat porcii viseaz` dac` vor fi sau nu tìa]i sau viseaz` cu]it, ceea ce constituie semnul c` vor fi sacrifica]i. n unele zone porcul se taie chiar n ajunul Cr`ciunului. Carnea acestuia este destinat` n principal prepar`rii produselor ce urmeaz` a se consuma ritual pe tot parcursul perioadei dintre Cr`ciun [i Boboteaz`. Conform rnduielilor tradi]ionale, tìerea porcului este singura activitate permis` a se desf`[ura n ziua de Ignat. Se credea c` prestarea oric`rei alte munci: sp`latul rufelor, cusutul, torsul lnii, m`turatul casei etc., atr`gea dup` sine pedepsirea acelora care se f`ceau vinova]i de nc`lcarea normelor s`rb`torii. M`surile punitive: c`z`turi, op`riri, dureri ale membrelor inferioare, aplicate celor considera]i ca vinova]i de nerespectarea interdic]iilor, erau atribuite unei divinit`]i r`zbun`toare, ce patrona s`rb`toarea. Ritualul sacrific`rii porcului n preajma s`rb`torilor Cr`ciunului aminte[te de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) n perioadele de trecere de la un an sau un anotimp la altul. ntr-un moment cum este cel de la cump`na dintre anul vechi [i anul nou se sconta pe func]ia regeneratoare a sacrificiului. Prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se stinge, ce moare, o nou` via]` se nfirip`, aceea a noului an. [i aceasta, pentru c` sacrificiul, ca moarte violent`, las` libere energiile vitale neconsumate. Din aceste energii neconsumate, cel sacrificat putea reveni la via]`, putea rena[te. Folcloristul Petru Caraman consider` c` obiceiul tìerii porcului din ziua de Ignat [i
magiche
dellincrocio tra lanno vecchio e lanno nuovo, si conta sulla funzione rigeneratrice del sacrificio. Con esso, equivalente semantico dellanno che passa, che muore, una nuova vita comincia, quella del nuovo anno, perch il sacrificio, quale morte violenta, lascia libere le energie vitali non consumate. Da queste energie non consumate, ci che si sacrificato riprender vita, potr rinascere. Il folclorista Petru Caraman considera che il costume di sacrificare il maiale nel giorno di Ignazio abbia le sue radici nelle tradizioni dellantichit romana. Il mondo romano praticava questo sacrificio per le Saturnalie, tra 17 e 20 dicembre, e lo consacrava a Saturno, allorigine dio della fecondit. Il maiale stesso era considerato unincarnazione di questa divinit, la cui morte e rinascita si consumava allincrocio degli anni. Si tratta, infatti, di un trasferimento del costume della data in cui si celebrava inizialmente nel mondo romano: linizio della primavera, della fecondit , alle feste prima delle Calende di Giano, cio le Saturnalie. Nello svolgimento del costume del sacrificio del maiale, vengono rispettate certe condizioni di tempo e di spazio. Il sacrificio non pu essere cominciato prima dellalba e non pu superare il tramonto. Deve essere fatto durante il giorno perch solo la luce pu tenere a distanza, con il suo potere, gli spiriti malefici. Allo stesso tempo, il posto scelto per il sacrificio sottoposto a un rito di purificazione. Dopo il sacrificio dellanimale e la sistemazione della carne, si svolge un secondo atto cerimoniale: la distribuzione dellelemosina del maiale. Tradizionalmente, essa si offre insieme a una candella accesa a quelli che hanno aiutato al sacrificio del maiale, ma anche ai poveri. Dal resto della carne si preparano i prodotti destinati alle feste: salsiccie, carne tritata, gelatina, tamburo, sanguinaccio, carne fritta ecc. Buon appetito!
Obiceiuri, acte rituale [i practici magice la S`rb`torile Cr`ciunului

afl` r`d`cinile n tradi]iile antichit`]ii romane. Lumea roman` practica acest sacrificiu la Saturnalii, ntre 17 [i 20 decembrie [i-l consacra lui Saturn, la origine zeu al sem`n`turilor. Porcul nsu[i era socotit o ntruchipare a acestei divinit`]i, a c`rei moarte [i renviere se consuma la cump`na dintre ani. Este vorba, de fapt, de un transfer al obiceiului de la data la care se celebra ini]ial n lumea roman`: nceputul prim`verii, al sem`n`turilor, la s`rb`torile ce precedau Calendele lui Janus, adic` la Saturnalii. n desf`[urarea obiceiului sacrific`rii porcului se respect` anumite condi]ii de timp [i spa]iu. Sacrificiul nu poate fi nceput nainte de ivirea zorilor [i nici nu poate dep`[i apusul soarelui. El trebuie f`cut pe lumin` pentru c` numai lumina poate ]ine la distan]`, prin puterea ei, spiritele malefice. Totodat`, locul ales pentru sacrificiu este supus unui ritual de purificare. Dup` ce animalul este sacrificat, iar carnea sortat`, are loc un al doilea act ceremonial: mp`r]irea pomenii porcului. Prin tradi]ie, ea se ofer` mpreun` cu o lumnare aprins` celor care ajutaser` la tìerea porcului, dar [i s`racilor. Din restul c`rnii se prepar` produsele destinate s`rb`torilor: crna]i, toc`tur`, piftie, tob`, caltabo[i, carne fript` etc. Poft` bun`! Sursa: Sanda Larionescu
Emisiune comun` de m`rci po[tale Romnia-Vatican
NATALE 2010 CR~CIUN

Pentru s`rb`toarea sfnt` din acest an a na[terii Mntuitorului [i pentru a marca mplinirea a 90 de ani de la nceperea tratativelor dintre Vatican [i statul romn n vederea ncheierii unui Concordat, prin care se permitea reorganizarea pe teritoriul Romniei a Bisericii Catolice de rit latin, a fost introdus` n circula]ie, ncepnd din acest an, emisiunea comun` de timbre Romnia-Vatican: Natale-Cr`ciun 2010. Imaginea propus` de Romnia reprezint` o reproducere dup` o pictur` cu Na[terea Domnului apar]innd lui Gheorghe T`tt`rescu (1820-1894) de la Catedrala Mitropolitan` din Ia[i, ea ns`[i m`rturie a unei apropieri de Italia, prin stilul sù arhitectural inspirat din forme trzii ale Rena[terii italiene, asem`n`tor cu al cunoscutei biserici Trinit del Monte situat` n Pia]a Spaniei din Roma. Vaticanul a propus spre ilustrare o reproducere a picturii Na[terea [i adora]ia p`storilor atribuit` {colii pictorului spaniol Bartolom Estebn Murillo (1618 -1682). Timbrele lansate de Romfilatelia au valoarea nominal` de 1 leu, cel cu Na[terea Domnului apar]innd lui Gh. T`tt`rescu [i, respectiv, 3,10 lei, cel cu reproducerea picturii {colii lui Murillo. Deosebit de original` este [i [tampila propus` de Sf. Scaun pentru a se aplica pe timbrele respective la expedieri. Ea reprezint` o comet` compus` din cuvintele NATALE [i CR~CIUN, a c`rei coad` este inscrip]ionat` cu POSTE VATICANE, CITT DEL VATICANO ROMANIA [i DIE EMISSIONIS 15.XI.2010.
Ne face o deosebit` pl`cere s` red`m din [tirea postat` pe Internet de Vatican:

Due i francobolli, prodotti in fogli da dieci esemplari e, nella versione autoadesiva, in libretti da quattro. L'iniziativa concordata con Bucarest... ...Nel pacchetto di emissioni atteso da oltre Tevere per il 15 novembre figura un altro progetto condiviso, questo con la Romania e riguardante il Natale. Due i francobolli, dal costo di 60 e 65 centesimi, raccolti in fogli da dieci (la tiratura ha come massimo quota 200 mila serie) o in libretti da quattro ma in tale caso autoadesivi (60 mila carnet). Ognuno propone un dipinto. Il primo, intitolato La nascita di Ges, firmato dal pioniere del neoclassicismo romeno Gheorghe Tattarascu (1820-1894), che intorno al 1850 studi all'Accademia di San Luca ed ebbe importanti riconoscimenti; ora l'opera si trova nella cattedrale metropolitana di Iasi, dedicata alla Vergine. Il secondo, invece, la Nativit ed Adorazione dei pastori. Si tratta di una copia attribuita alla scuola dello spagnolo Bartolom Esteban Prez Murillo (1618-1682); appare tra i duplicati pi riusciti ed appartiene alla collezione della Pinacoteca vaticana dal 1861, grazie a Pio.
Gheorghe T`tt`rescu
N`scut la Foc[ani, [i ncepe ucenicia n ale picturii pe lng` unchiul sù, Nicolae Teodorescu, zugrav de biserici [i fondator al {colii de Zugravi din Buzù, ale c`rei cursuri le-a urmat [i artistul. n 1844, cei doi au pictat m`n`stirea R`te[ti din aceea[i localitate. Cu ajutorul episcopului Buzùlui, Chesarie, a ob]inut o burs` de studii la Accademia San Luca din Roma (1845-1851), unde a studiat sub ndrumarea profesorilor Natale Carta, Giovanni Silvagni [i Pietro Gagliardi. Recunoscut pionier al neoclasicismului romnesc, Gh. T`tt`rescu este, al`turi de Theodor Aman, cofondator al nv`]`mntului artistic superior romnesc [i autor al unui manual pentru elevii {colii de Belle-Arte. n pictur` s-a dovedit un peisagist sensibil, autor al unui Album na]ional, dar [i portretist, l`snd posterit`]ii chipurile unor importante personalit`]i contemporane, printre care frunta[i ai Revolu]iei de la 1848 (la care participase [i el) Gh. Magheru, {tefan Golescu, iar tabloul lui B`lcescu este considerat cea mai veridic` reprezentare a acestuia. Ca militant pentru naltele idealuri ale epocii, cele de eliberare na]ional` [i edificare a unei Romnii moderne, a pictat cunoscutele compozi]ii alegorice cu un mare impact la vremea respectiv` prin mesajul lor simbolic [i patriotic - De[teptarea Romniei, Romnia modern` [i Unirea Principatelor. O parte important` din crea]ia artistic` a lui Gh. T`tt`rescu o reprezint` pictura religioas`, cu influen]e din academismul italian [i iconografia tradi]ional` bizantin`. Drept m`rturie stau cele 50-51 de l`ca[uri de cult ai c`ror pere]i [i catapetesme au fost decorate de artist, printre care, al`turi de Catedrala Mitropolitan` din Ia[i, reg`sim Biserica Alb`, bisericile Zl`tari, Col]ei, Cre]ulescu, Enei, Sf. Spiridon, din Bucure[ti, Grecescu din Drobeta-Turnu Severin, Buna Vestire din Giurgiu, Biserica greac` din Brìla, m`n`stirile Samurc`[e[ti [i Ghighiu etc. n memoria artistului, n ora[ul sù natal, Foc[ani, exist` Liceul de art` Gh. T`tt`rescu, iar la Bucure[ti, casa n care pictorul a locuit [i a creat aproape 40 de ani, g`zduie[te Muzeul Gheorghe T`tt`rescu (str. Domni]a Anastasia nr. 17, sector 5), dar care este nchis n momentul de fa]`, n vederea renov`rii. Pe lng` tablouri, schi]e, diplome [i medalii, albume [i c`r]i de art` ce au apar]inut pictorului, aci se afl` [i desenele executate de artist n perioada studiilor la Roma. Elena B`descu
Preg`tiri pentru Cr`ciun n familiile etnicilor italieni din Romnia

[ti Pia Boro, Bucure
i]ii mpletite celor dou` trad l itu ir sp n im sarmale, tob`, Noi ne preg`t , vom preg`ti c` di ia A . n` lia , p`str`v in fogl romn` [i ita curcan umplut [i r da c, na zo piftie, co fructe. [i dup` tate [i salat` de dargento, cros erge la biseric` m m vo , ul ad br bi do Vom mpo r`ciun. eram tepta pe Mo[ C aceea l vom a[ dr`gu]` de cnd s` nu te ar fo r` oa ri to is ii, o [i p`rin] ca Mi-amintesc cre[teau brazi nu t sa stru de n i no mic`. La [i noi pomul no foarte mare, sc` [i s` avem u ea dr `g an m le za de ne la vecini un de au ut dobeau pe um po pr Cr`ciun, m de sus [i-l m a er m ca n u ea fo[nete din pe care-l ascund cnd m` trezeam, auzeam pede cu ]a m ea t [i alerga re ascuns. Dimin am jos din pa de pricina, d` ` cu a m er a, m ee camera ac , pn` n ca ce re ra at le pi ro pe ale r`ciun. Su ri picioru[ele go u darurile de C dr ` an m le t, b to su cu unde g`seam a]e cu pachete i m` luau n br buc`t`rie [i m` g`teau cu mele mai mar n di i azul ferestre fi fost azi, te de parc` ar a[ezau pe perv in am uc ad i m au ghetele . ne ite pu im i e]ate, m darurile pr gh n e el u[ or ci pi , [i plecam cum mi masau pinde cum se ndura Mo[ul de , le sau cizmuli]e la liturghie. cu to]ii, g`ti]i, entul. Ne preg `tim nti sufle primim cum se tul ca s`-l cuvine pe Prun cul Iisus. n se Cr`ciun vom merge la biseri ara de c` unde se ]in special`. Apoi, e o liturghie acas`, va veni Mo[ Cr`ciun [i fiec`ruia cte ne va aduce un dar. Nu es te im darurilor, ci fa ptul c` marc`m portant` valoarea acea sim]im prezen ]a fiului lui Dum st` zi deosebit`, c` Pentru masa de nezeu al`turi de noi. s` crna]i, cottech rb`tori prepar`m sarmale, r`cituri, ino (picior de porc umplut cu [i condimente carne tocat` , pus ntr-o pu ng` [i fiert. D scoate [i se se up` aceea se rve[te asezonat cu Ca desert preg `tim turte, ceea felurite garnituri). ce, aici, pe la no scutecele Dom i se numesc nului nostru Ii sus Hristos. Totodat`, vom mpodobi pom ul de Cr`ciun poalele lui iesl , punnd la ea pe care o re construim n figurinele pe ca fiecare an cu re le avem - G loria in excelsis ieslei vom pune Deo. n jurul , tot ca de obic ei, toate felicit` primim de Cr` rile pe care le ciun.
Doina Liliana Cle mensa Amabile Gheorgh iu, Gala]i Am nceput A dv
Petro[ani Familia Solari

t` i, a[a c` ncepe s` se sim La noi ninge ca \n pove[t venirea Cr`ciunului. tul. S-a eput Adventul, adic` pos Duminica trecut` a nc coroni]a din ins prima lumnare mers la biseric` [i s-a apr ru pat cu d bra de coroni]e mici de Advent. Avem acas` t. Adven lumn`ri. Coroni]ele de n, [i mi-a se preg`te[te de Cr`ciu cum at reb nt l-am tata Pe ii mei nu in] P`r c. por taie ri[or nu spus c` italienii de la Me de la sc porc de Cr`ciun. Prime au tìat, de cnd [tiu eu, a le ast [i ui cul din pomana por rude [i prieteni pachete se[te, lip le nu a ast l, vi]e carne de este de ajuns. Cump`r` de 86 la ]i eco. A[a a ajuns tata n, sunt vi]ei din sat crescu ciu Cr` tru pen c` ]ui c` el a f`cut ani. Tot tata mi-a spus p`dure, din s adu d bra c mi un t [i deci s-a preg`tit. A primi e an. m mpreun`, ca n fiecar obi pod m l sò e car pe v`rat ade un p` du ei, acum tì] Mama preg`te[te de pe Tata nu . `re pas de a sup tru i pen ritual [i i taie foarte fin f`cu]i n sup` de pas`re cu tì]ei concepe s`rb`toare f`r` cas`.
Celia On]elu[, Greci, Tulcea
Cr`ciunul este [i pentru noi cea mai mare [i mai vesel` s`rb`toare de peste an. Preg`tim cel mai ales meniu rom no-italian pe care l-am mo[tenit de la ai no [tri. Facem crn`ciori, s`rm`lu]e, sal at` boeuf g`tit` cu br`du]i din frunze de p`t runjel, cu zeci de scntei din gogo[ar ro[ u, iar ca desert, Tortul Carpa]i cu mun]i nz`pe zi]i de fri[c`. Pofti]i la noi la mas` pentru c` bucatele vor fi gata la timp!
Rita Petris
stafide, ntotdeauna cozonaci cu De Cr`ciun, la noi, se fac e [i ciocolat`. pr`jituri cu nuc`, stafid na [i este tort care se face doar iar un ut f`c am Anul trecut -o mi , v` rog, re]eta a[a cum incredibil de bun. Scrie]i . rul eta re] am la ndemn` amintesc acum, f`r` s` sub]iri, ou`, dou` pandi[panuri ci cin din fac se Blaturile: d un fun pe ne ntr-o crati]` se pu rat rotunde, [i unul p`trat. p`t cel iar ia, ste ace ensiunea pandi[pan rotund de dim se pune jloc mi n i; ti]e cra e]ii per se taie f[ii [i se pune pe ca un capac di[pan rotund se pune crema, iar al doilea pan r. [i totul se pune la frigide colat` cu (ciocolat` am`ruie [i cio at` col cio g 350 : ma Cre s` fie ie bu (tre ru f`cut` la filt lapte) se dizolv` cu cafea ` dou ec` est am Se e. la rec foarte tare), apoi se pune dr` [i pu `r zah g benu[uri [i 250 pn` pachete de unt, patru g`l ata col cio t` toa az` ncorpore se n aceast` compozi]ie se t, r[i sf rile se bat bine, [i la se omogenizeaz`. Albu[u fel ast rile u[u jite [i zah`r. Alb adaug` n ele alune pr` crem` de ciocolat`. Cu aceast` ma cre n n pu preg`tite se de f`cut, plu ti]ei. Nu este foarte sim se umple interiorul cra ept pe a[t l n ciu Cr` osteneala. De dar, crede]i-m`, merit` vom `, un pre m [i `]i, bun`t fiul meu cu toate aceste [terea vom bucura pentru Na ne [i l du bra obi pod m b`tori [i cu s`r de r, igu lnesc, des Domnului. O s` m` nt t` [i vom un` vom bea o ]uic` fiar cteva prietene [i mpre n. jituri de Cr`ciu mnca din gustoasele pr`
MICROINTERVIURI
Masa tradi]ional` pentru Cr`ciunul italienesc urmeaz` pa[ii clasici cu antipasto, paste [i preparatele de baz`, din care nu pot lipsi carnea de vit` [i pe[tele, dar mai ales desertul cu pasta de migdale, cu fructe confiate [i tradi]ionalul, att de aromatul panettone, preg`tit pentru prima dat` la Milano, n 1490, [i r`spndit mai apoi n ntreaga peninsul`. La fel de savuroase sunt [i alte deserturi, precum popularele Ricciarelli, pr`jiturele din aluat de migdale, numite [i massepain, al`turi de Panforte, tot un cozonac tradi]ional cu miere, sau Torroni, o nuga plin` de fructe uscate, cu migdale, fistic, alune etc. [i Buccellato din foietaj umplut cu smochine uscate, migdale, semin]e de pin, dulcea]` de caise. Dar mai sunt attea [i attea alte minun`]ii demne de a fi degustate n familie [i mpreun` cu cei dragi, n zilele de mare s`rb`toare ce stau n fa]a noastr`... Dintre acestea, spicuim cteva, fie chiar [i numai pentru a fi citite cu acel sentiment de pace [i lini[te ce ne cuprinde inimile [i casele n zilele premerg`toare marii s`rb`tori a na[terii Domnului:
AGNE T S A C I D E L L E M CARA
Ingredienti: agne arrosto 500 gr di cast sbucciate hero 200 gr di zucc Preparazione: a zucchero in un sciogliere lo padellina cchero color quando lo zu lo dal fuoco e nocciola, ritirar o lasciarlo al cald infilare le o rr fe di con un fil gerle nello er m im e ne castag zucchero terle zucchero e met ritirarle dallo olert sp sponde dello a riposo sulle ne i le castag dopo 5 minut te per essere on pr o sarann degustate
Cr`ciun cu parfum de
Per la pasta: 200 g farina tip o 0 40 g burro 1 pizzico sale
GIRANDOLINE A LLO ZAFFERANO Ingredienti pe r 4 persone:
Per il ripieno: 400 g ricotta di latte di pecora 100 g zucchero di canna 1 bustina zaffer ano 2 tuorli d'uovo 1 non trata aran ce 1 cucchiaio uv etta sultanina Preparazione: Mettete in un a ciotola l'uvetta , copritela con minuti per farl aqua tiepida e a ammorbidire fatela macerar . Setacciate la e per 15-22 farina sulla sp ianatoia, lavora acqua a suffic te la con il burro ienza, in mod e il sale e aggi o da ottenere Mettete in un ungete una pasta lisci a ciotola la rico a ed elastica. tta, lavoratela zucchero, lo za con un cucchi fferano sciolto aio di legno, ag in poca acqua un'arancia grat giungete lo calda, i tuorli tugiata e l'uve d'uovo, la bucc tta scolata, stri finch sarann ia zzata e asciug o ben amalgam ata. Lavorate gl di ati. Stendete, con i ingredienti il matterello, la pasta in una sf diametro di 6 oglia sottile, ri cm circa; mette cavatene tanti te al centro di alzate i lembi disc ogni disco un della pasta e pi po'di ripieno pr hi del zzicottateli in simili a piccol eparato, diversi punti, e girandole. ottenendo dei Adagiateli so bicchierini pra una teglia imburrata e fa per 15-20 min teli cuocere in uti circa, finch forno prerisca la pasta sar ldato a 170C leggermente do rata.
Ingrediente: 1 baghet` 100 gr m`sline fel iate 3 c`]ei usturoi sos pesto 75 gr parmezan 100 gr porumb 1 salat` verde 50 gr ro[ii uscate n ulei 25 gr migdale 25 gr miez de nu c` 25 gr semin]e de floarea-soarelui 10 gr semin]e de in ulei de m`sline
BRUSCHETTE CU PO RUMB
Mod de preparare: Usturoiul se cur` ]`, se spal` [i se pu ne ntr-un vas m Se paseaz` cu un preun` cu nuca [i blender pn` rezu migdalele. lt` o past`, eventu m`sline. al adùgnd pu]in ulei de Bagheta se taie n felii oblice potri vit de groase, care a[eaz` ntr-o tav` se ung cu pasta de tapetat` cu hrtie usturoi [i se de copt, cu partea Se introduce tav uns` n sus. a n cuptor pentru 10 minute, dup` pesto amestecat cu care feliile se scot ro[iile uscate, scur , se ung cu sos se de ulei [i tocate. Se presar` cu se min]e de in [i de floarea-soarelui, se salat` verde rupt` decoreaz` cu felii buc`]ele. Se presar de m`sline [i ` cu boabele de po parmezan ras. rumb scurse de ap ` [i Se introduc din nou n cuptor, pe ntru 5 minute, se imediat. scot pe un platou [i se servesc
scor]i[oar`, migdale [i castane coapte

DALE IG M U C E R A IO INIM
Ingrediente: ]i obi[nui]i 600 gr biscui 120 gr unt 100 ml lapte s 100 gr zah`r to cubule]e iat 100 gr rahat, t` pudr` o ca ca ri 3 lingu instant 1 lingur` cafea 1 rodie 100 gr migdale 50 ml fri[c` 50 gr stafide ]` de rom 1 linguri]` esen pu]in` sare r vanilat 2 plicule]e zah` Op]ional: nilie budinc` de va ` at ol oc ci de sos
t. Se zah`rul vanila en]a de rom [i es e: e, ar el ar id ep af st pr Mod de de rodie, pun semin]ele ie. ntr-un bol se n ntr-un vas. er` cu o farfur op ac se [i ul er sucitor [i se pu ix un m cu cu ` m `r paseaz` sf o. se a de caca p buc`]ele sau rul tos [i pudr aug` rahatul, Biscui]ii se ru ele, fri[ca, zah` ` 5 minute, la foc slab, se ad pt la n: pu se ntr-o oal` se las` s` fiarb st bine cu telul, Se amestec` ientele ce au fo adaug` ingred te [i untul. se ca a to re [i l le sa tu le a, ha da au ra ig fe ca adaug` m se tope[te se n` s, p va c n fo di pe ]ii t. s` ui alua Se mai la n` peste biscui consisten]a un estec`, se toar compozi]ie de o lt` pasate. Se am zu re i. a] n` estec` p ui]i m`cin c` la m`runt [i se am ea moale, se mai adaug` bisc leaz` [i se las` s` se nt`reas ve pr ni te se es , a st tic Dac` pa folie de plas mpozi]ia pe o Se ntinde co ]i. ` pentru biscui Se pot servi la rece. ioare cu o form nilie sau cu sos de ciocolat`. im in ` az pe cu Se de dinc` de va simple, cu bu Se servesc cafea.
Trgul interna]ional
Gaudeamus. Carte de
Ca n fiecare an, [i anul acesta, Asocia]ia Italienilor din Romnia RO.AS.IT. a fost prezent` la Trgul Gaudeamus, organizat la Romexpo, n perioada 18-22 noiembrie, de Radio Romnia. Asocia]ia noastr` a etalat la standul minorit`]ilor na]ionale, oferit de Guvernul Romniei - Departamentul pentru Rela]ii Interetnice (D.R.I.), c`r]i, publica]ii periodice, m`[ti vene]iene, diferite obiecte decorative de tineret a Consiliului Minorit`]ilor Na]ionale. {i care putea fi tema cea mai potrivit` pentru o dezbatere ntr-un asemenea ambient? Evident, cartea, cea care ne poate fi un prieten credincios de-a lungul vie]ii noastre, a copiilor [i tinerilor no[tri, dar [i cartea pentru minorit`]ile na]ionale [i, de asemenea, m`sura n care ea sprijin` demersul de promovare a minorit`]ilor na]ionale, dup` cum sublinia pentru minorit`]i, ct [i pentru to]i iubitorii de carte. Astfel, reprezentanta RO. AS.IT., dna Gabriela Tarabega, a subliniat modul n care publica]iile asocia]iei promoveaz` cultura italian`, dar [i evenimentele culturale organizate pentru membrii sì, ct [i pentru publicul larg, recomandnd cu c`ldur` cartea Din zori pn`-n amurg de Mansi Barberis, aceast` minunat` doamn` de origine italian` (mam` a nu mai pu]in celebrei sale fiice - regizoarea Sorana Coroam` Stanca), n`scut` la Ia[i, care a fost compozitoare, violonist` (a cntat sub bagheta lui George Enescu), artist` liric`, profesoar` de canto la Conservatoarele din Ia[i [i Bucure[ti [i, n acela[i timp, o talentat` scriitoare. Dna Cristiane Cosmatu, pre[edinta Comisiei pentru nv`]`mnt [i tineret, a recomandat, n calitate de membr` a comunit`]ii germane, o scriitoare de talent - Karin Gndisch profesoar` la baz`, ale c`rei c`r]i sunt scrise [i editate n limba german`, dar urmeaz` a fi traduse n curnd [i n limba romn`, pentru accesul mai larg al cititorilor la literatura ei. Karin Gndisch a scris att n Romnia, ct [i dup` plecarea ei n Germania, iar cum c`r]ile sale povestesc despre via]a din Ardeal, din comunit`]ile multietnice, dna Cosmatu crede c` ele ar reprezenta pentru fiecare tn`r o lectur` foarte pl`cut` [i instructiv`. Lepo Esteva, secretarul Filialei Bucure[ti a Uniunii
sezon [i specialit`]i culinare italiene[ti. Standul, plin de culoare, s-a bucurat de aten]ia [i aprecierea vizitatorilor. Cu prilejul trgului [i profitnd de ambian]a extraordinar` a acestui cadru, D.R.I. a hot`rt, n mod inspirat, ca tot aici s` se ntruneasc` [i Comisia pentru nv`]`mnt [i
dna Rodica Precupe]u, reprezentanta D.R.I. n continuarea discu]iilor, au luat cuvntul, pe rnd, reprezentan]ii asocia]iilor [i uniunilor comunit`]ilor etnice prezente la ntlnire, care au vorbit despre activitatea editorial` proprie [i au recomandat cele mai interesante c`r]i ap`rute, att
nv`]`tur`, ed. XVII

Srbilor din Romnia (USR) a men]ionat faptul c` Uniunea Srbilor are o editur` proprie care produce anual 15-18 c`r]i, iar anul acesta USR a venit la trg cu o carte mai aparte. Este vorba despre Bisericile [i m`n`stirile srbe[ti de pe meleaguri b`n`]ene din Romnia. n plus, tot anul acesta, USR a editat [i c`r]i n limba romn`, astfel nct [i celelalte etnii trìtoare n Romnia s` aib` acces la tezaurul cultural al comunit`]ii srbe. Totodat`, Uniunea particip` n fiecare an la Trgul interna]ional de carte de la Belgrad [i chiar a primit o distinc]ie (un premiu special [i diploma Arsenije Carnojevic) pentru cea mai activ` editur` din toat` diaspora srbeasc` din lume. Asocia]ia Macedonenilor consider` c` este foarte activ` n domeniul publica]iilor cu foarte multe reviste, foarte mult` literatur` pentru adul]i, pentru copii, pentru elevi, c`r]i de gastronomie... Reprezentanta Comunit`]ii ruse a men]ionat faptul c` se tip`resc c`r]i pentru nv`]area limbii ruse, c`r]i despre personalit`]ile etniei lor, despre istoria comunit`]ii lor [i, n general, desf`[oar` n fiecare an, o activitate editorial` bogat`. Dna Irma B`dina din partea Uniunii Polonezilor din Romnia a prezentat revista lunar` Polonus [i o serie de c`r]i dedicate exclusiv activit`]ii polonezilor din Romnia. Dup` cum ar`ta dna Nicola Ana, preocuparea principal` a Uniunii Elene o constituie transmiterea c`tre copiii [i tinerii din comunitate, ncepnd chiar de la gr`dini]`, a tradi]iilor [i obiceiurilor grece[ti [i, n special, a limbii materne. Editeaz` revista bilingv` Speran]a. Totodat` a men]ionat activitatea deosebit de meritorie a profesorului Scalcù, care a publicat numeroase c`r]i referitoare la istoria grecilor din Romnia. Uniunea Armenilor din Romnia (Ieremia Cezar) are o vast` activitate n domeniul publicisticii. Editura Ararat, editeaz` peste 15 titluri anual, prin care valorific` tot ceea ce este armenesc, dar [i romnesc [i prin aceasta le aduce aminte lor [i urma[ilor lor, ce nseamn` via]a de zi cu zi n patria adoptiv`, cu toate c` majoritatea sunt n`scu]i n Romnia. n ncheiere, pre[edinta comisiei a apreciat demersurile editoriale [i promovarea valorilor proprii ale fiec`rei etnii, ar`tnd c` s-au facut pa[i importan]i n domeniu [i c` trebuie urmat` aceea[i direc]ie. S-au stabilit, de asemenea, priorit`]ile pentru urm`toarea perioad`, punndu-se accentul pe s`rb`torirea Zilei minorit`]ilor, pe antrenarea ct mai multor persoane competente n realizarea proiectului Itinerarii culturale ale minorit`]ilor, pe publicarea de carte valoroas` [i organizarea de tabere interactive pentru copii. (G.T.)
Lumina lui Caravaggio
La luce di Caravaggio
Dac` acum, la patru veacuri de la na[terea sa, s-ar spune despre Michelangelo Merisi da Caravaggio doar att, c` este un pictor al luminii, probabil c` n-ar mai asculta nimeni, iar enun]ul ar trece drept o platitudine cumplit`, un truism pe care nici evenimentul calendaristic nsu[i nu l-ar putea accepta pur [i simplu, adic` f`r` s` strmbe pu]in din nas. {i totu[i, a spune despre Caravaggio c` este un pictor al luminii, nseamn` cu totul altceva dect a spune c` este p`rintele clar-obscurului, cel care pune capac manierismului [i z`misle[te intempestiv, a[a cum i era, de fapt, [i caracterul, cea dinti f`ptur` baroc`. Clar-obscurul picturii sale, pe care s-a b`tut atta moned`, despre care s-au ]inut cursuri interminabile [i s-au scris biblioteci ntregi, care a fost plimbat din vizual n psihologie, din psihologie n etic, de aici n psihanaliz` [i, mai apoi, din toate la un loc n vagul metafizic, nu este o problem` n sine, o realitate prim`, ci doar o consecin]`. Clar-obscurul, a[a cum i spune [i numele, este esen]ialmente o problem` a clarului, adic` a luminii, care genereaz`, sau, mai exact, pune n valoare, face perceptibil obscurul, adic` ntunericul. {i dac` este att de important`, fundamental` chiar pentru gndirea plastic` [i pentru istoria artei, aceast` problematic` a clar-obscurului, importan]a nu este a obscurului, a ntunericului, complet inert in sine, ci, n mod absolut, a luminii. Dar Caravaggio nu este, nici pe departe, singurul care a folosit lumina n pictur` pentru c`, ntr-un fel sau altul, lumina este sursa absolut` a picturii, att n ceea ce prive[te crearea imaginii, ct [i receptarea ei. Nu exist` pictor, din perioada cavernelor [i pn` ast`zi, care s` nu ia lumina n calcul, de la cea ambiental` [i pn` la cea implicit`, instrumentat` n toate felurile posibile. ns` niciunul, pn` la Caravaggio, nu a f`cut din lumin` miza absolut` a imaginii [i a trìrii n spa]iul imaginii. Iar dac` istoria picturii europene se diferen]iaz` net n ceea ce prive[te func]iile luminii, R`s`ritul bizantin [i postbizantin cultivnd, invariabil, chiar [i n spa]iul Occidental, lumina spiritual`, simbolismul ei, lumina lùntric`, aceea f`r` istorie [i f`r` umbre, cu alte cuvinte lumina necreat` / lux, iar Occidentul Catolic folosind lumina cu surs` exterioar`, lumina material`, cu istorie [i cu umbre, Se adesso, quattro secoli dopo la sua nascita, si affermasse di Michelangelo Merisi da Caravaggio soltanto che sia stato un pittore della luce, probabilmente nessuno ascolterebbe e lenuncio passerebbe quale una banalit terribile, un truismo che nemmeno levento calendaristico stesso potrebbe accettare semplicemente, senza fare un po il muso. Per, dire di Caravaggio che fosse un pittore della luce significa tuttaltro che dire che il genitore del chiaro-oscuro, cio che mette fine al manierismo e crea in modo inaspettato, come era anche nel suo temperamento, la prima figura barocca. Il chiaro-oscuro della sua pittura, tanto commentato, rispetto al quale sono stati enuti dei corsi interminabili e scritte delle biblioteche intere, nonch diversamente interpretato in vari ambiti dal visivo alla psicologia, dalla psicologia alletica, da qui alla psicanalisi e poi, da tutte insieme, fino al vago metafisico, non un fatto in s, una realt primaria, ma solo una conseguenza. Il chiaro-oscuro, come esprime anche il termine stesso, essenzialmente una questione del chiaro cio della luce che genera, o, pi esattamente, che valorizza, fa percettibile loscuro, cio loscurit. E, se questa problematica del chiarooscuro cos importante, cos fondamentale anche per il pensiero plastico e per la storia dellarte, limportanza non delloscuro, delloscurit in s, completamente inerte, ma, in modo assoluto, della luce. Ma Caravaggio non ovviamente il solo che ha usato la luce nella pittura perch, in un modo o un altro, la luce la fonte assoluta della pittura, tanto per limmagine quanto per il modo in cui essa viene recepita. Non c pittore, dal periodo delle caverne e fino ad oggi, che non abbia preso in calcolo la luce, da quella ambientale a quella implicita, utilizzata come strumento in tutti i modi possibili. Ma nessuno, fino a Caravaggio, ha fatto della luce la meta assoluta dellimmagine e del farla vivere dentro lo spazio dellimmagine. Per quanto riguarda le funzioni della luce nella storia della pittura europea, possibile differenziare chiaramente lEst Bizantino e postbizantino, che utilizzano la luce spirituale, con il suo simbolismo, e la luce interiore, quella
400 de ani de la na[tere Quattro secoli dalla nascita
cea care define[te lucrurile [i corpurile din afar`, adic` lumina creat` / lumen, Michelangelo Merisi da Caravaggio inventeaz`, cel pu]in pentru spa]iul imaginii [i n orizontul sù metafizic, cea de-a treia lumin`: lumina indecis`, lumina ambigu`, un fel de luxlumen n care interiorul [i exteriorul [i disput` acela[i loc, increatul [i creatul se ngem`neaz`, diurnul sau, mai exact, sublunarul [i misticul strig` cu aceea[i voce. F`r` s` fie lumina interioar` a mozaicului, dar nici aceea, exclusiv exterioar`, a vitraliului, lumina lui Caravaggio reu[e[te s` fie, ntr-un fel, ambele la un loc, cnd pur` [i astringent`, f`r` nicio vibra]ie colateral`, cnd proiectnd n fundal, ca ni[te umbre platonice, conturele vagi ale unor prezen]e materiale, ceea ce solicit` o repozi]ionare drastic` a privitorului [i a hermeneutului deopotriv`. Iar faptul c`, la un moment dat, a folosit drept model pentru Sf. Fecioar` cadavrul unei femei necate [i c` a reu[it s` transfigureze mistic carnea n plin` descompunere, c` trìa cotidian la limita dintre credin]` [i infrac]iune, c` [i-a fixat contemporanii [i posteritatea n capcana subtil` a clarobscurului, se datoreaz` exclusiv mprejur`rii c` Michelangelo Merisi da Caravaggio a reu[it performan]a material` [i spiritual`, necunoscut` pn` la el, de a redefini lumina. De a uni cerul cu p`mntul, binele cu rùl, clarul cu obscurul. Apropiind contrariile [i suspendnd, m`car pentru o clip`, adversit`]ile, el a reu[it s` ating` frumoasa vrst` de patru sute de ani la fel de tn`r, de proasp`t, de incomod [i de provocator, cum era [i la cump`na dintre secolele XVI [i XVII. {i asta, din pricina simpl`, c` a fost cel dinti pictor al luminii. Pavel {u[ar`
senza storia e senza ombre, in altre parole la luce ricreata/lux, dallOccidente Cattolico, che utilizza la luce come fonte esterna, la luce materiale, con la sua storia e con le sue ombre, quella che definisce le cose ed i corpi dallesterno, cio la luce creata/lumen, mentre Michelangelo Merisi da Caravaggio inventa, almeno per lo spazio dellimmagine e nel suo orizzonte metafisico, la terza luce, luce indecisa, luce ambigua, un tipo di luxlumen in cui linterno e lesterno hanno lo stesso posto, lincreato ed il creato si compenetrano, il diurno o, pi esattamente, il sublunare ed il mistico gridano con la stessa voce. Senza essere la luce interna del mosaico, ma neanche quella, esclusivamente esterna, delle vetrate, la luce di Caravaggio riesce ad essere, in un certo modo, ambedue insieme, a volte pura e stringente, senza vibrazioni collaterali, altre volte proiezione sul fondo, come ombre platoniche, di vaghi contorni di presenze materiali, e tutto ci sollecita una ridefinizione drastica di chi guarda ed anche dellermeneuta. Ed il fatto che, ad un certo punto, ha usato quale modello per la Santa Vergine il cadavere di una donna annegata riuscendo a trasfigurare in modo mistico la carne in piena decomposizione, che viveva ogni giorno al limite tra la fede ed il reato e che ha infine fissato i contemporanei e la posterit nella trappola sottile del chiaro-oscuro, dovuto esclusivamente alla capacit di Michelangelo Merisi da Caravaggio di riuscire nella performance materiale e spirituale, sconosciuta fino a quel momento, di ridefinire la luce. Di unire il cielo e la terra, il bene ed il male, il chiaro e loscuro. Avvicinando i contrari e mettendo in sospeso, almeno per un istante, le avversit, egli riuscito ad arrivare alla bella et di quattrocento anni con la stessa giovinezza e freschezza, scomodo e provocatore come era anche allincrocio tra i secoli XVI e XVII. E tutto questo per la semplice ragione che stato il primo pittore della luce.
Cristina Hamel:
Stimat` Doamn`, n]eleg c` v-a]i asumat statutul de expat, cu toate c` era]i un nume n lumea baletului, att n ]ar`, ct [i peste hotare. Da, pentru c` n teatru se crease o atmosfer` tensionat` [i nesigur` dup` ce autorit`]ile culturale ale vremii hot`rser` c` balerinii urmau s` fie pensiona]i la 45 de ani. Aceasta s-a adùgat la nemul]umirile generale cotidiene [i, atunci, am hot`rt s` emigrez. F`cusem multe turnee cu companiile romne[ti n strìn`tate [i eram cunoscut` n teatre din Italia, Fran]a, Germania... Directorul Teatrului din Toulouse, care cuno[tea [i aprecia [coala romneasc` de coregrafie, avea nevoie de o maestr` de balet [i a f`cut apel la mine. Eu am acceptat [i v` asigur c`, profesional, nu am f`cut [coala noastr` de rs. {i a]i r`mas la Toulouse pentru o vreme... Da, pentru doi ani, pn` n ziua n care a venit la Toulouse Nicolas Beriosov ca s` monteze baletul Frumoasa din P`durea Adormit` de Piotr I. Ceaikovski. Asistnd la o or` de a mea, mi-a propus s` dansez Zna Carabosse [i... am acceptat. nainte s` plece, m-a ntrebat: Ce cau]i tu aici? A filmat o or` a mea de curs [i a ar`tat-o la Scala din Milano. Dup` dou` s`pt`mni eram angajat` la Teatro alla Scala cu contract, f`r` concurs, f`r` o audi]ie prealabil`. Eram pl`tit` dublu fa]` de Toulouse, dar taxele [i impozitele erau foarte mari. A[adar, Nicolas Beriosov a fost omul providen]ial, care v-a deschis por]ile teatrelor italiene [i nu numai. Da. De[i colaborarea cu Scala mergea foarte bine, nu m` sim]eam la largul meu, pentru c` n teatru erau foarte multe rivalit`]i [i brfe, de care, de altfel, m` ]ineam departe. Primind o invita]ie la Reggio Emilia, am semnat contractul cu cei de acolo un complex superb format dintr-o splendid` companie de balet [i un corso di perfezionamento. Am fost invita-
Pentru ntreaga sa carier` [i aportul sù la evolu]ia baletului operei romne, Cristina Hamel a fost s`rb`torit` de Opera na]ional` Bucure[ti, n buna sa tradi]ie de a-[i promova [i respecta personalit`]ile, dedicndu-i spectacolul Sear` Balanchine din 21 noiembrie. Cristina Hamel s-a format la Bucure[ti sub ndrumarea arti[tilor care au pus bazele artei coregrafice n Romnia: Floria Capsali, Elena Liciu, anton Romanovski. n 1958 devine balerin` a operei bucure[tene, interpretnd cele mai importante roluri din repertoriul clasic, dar [i partituri din crea]ii autohtone. n 1980 a ales s` emigreze, ducnd faima artei coregrafice romne[ti peste hotare.
Mi-am reconstruit ]ara mea n casa mea

t`, apoi, la Torino, unde am func]ionat att la Teatro Nuovo, ct [i la Teatro Reggio-Torino, unde am preg`tit un spectacol Rossini. Dup` aceea am fost angajat` 17 ani la Deutsche Oper am Rhein din Dsseldorf. Cu toate succesele nregistrate, a]i hot`rt s` p`r`si]i Italia. Ce v-a determinat s` pleca]i din ]ara artelor, a publicului entuziast, a afinit`]ilor culturale [i lingvistice cu Romnia? O, nu, n-am p`r`sit-o. M-am ntors mereu n Italia pentru diferite stagii. {i acum conduc stagii de dans n Friuli Vene]ia Giulia, unde Nicoleta Iosifescu, tot o romnc`, face o munc` extraordinar`. A fondat o mic` companie de balet cu tineri din Romnia. n Germania am plecat pentru c` n Italia nu ai siguran]a locului de munc`, trebuie s` gone[ti tot timpul dup` contracte, iar taxele sunt foarte mari. De altfel, la Dsseldorf am lucrat cu Paolo Bartoluzzi, tot un italian, [i a fost sublim. Datorit` [colii romne[ti, care mi-a dat un sistem de lucru, am reu[it. Cum vi se pare via]a de emigrant? Suportabil`? Preferabil`? Privind napoi, crede]i c` a]i ac]ionat corect? Nu v-a]i sim]it niciodat` strìn n strìn`tate, sau a]i fost acas` n strìn`tate, ca at]ia al]i romni? Lumea baletului este o lume interna]ional`. Oriunde am lucrat, am ncercat s` m` integrez, s` fiu ca ei, iar ]ara mea
mi-am reconstruit-o n casa mea. Locuiesc la Montolieu, o localitate ntre Carcassonne [i Toulouse, unde majoritatea oamenilor sunt italieni [i spanioli. Deci, cum s-ar zice, de-ai no[tri, care v-au adoptat [i pe
care i-a]i adoptat [i unde v` sim]i]i ca acas`. A[ dori s` ncheiem cu o mic` prezentare a localit`]ii de adop]ie. A consemnat Gabriela Tarabega
Montolieu! Mon petit village Est tout en tages. Une une, les maisons Montent en colimaons. A la roche Elles saccrochent. Montolieu fait le gros dos Entre la Dure et lAlzeau Au creux de gorges profondes qui font une jolie ronde Et rend folles les maisons Dans leur joyeux tourbillon.
INTERVIU
Una breve storia della Comu

La comunit italiana di Greci nata nel momento in cui il re Carlo I ha chiamato gli scalpellini per lavorare la pietra delle montagne di Greci, negli anni 1880-1885. All inizio sono arrivati a Iacobdeal e si sono stabiliti a Greci. Il villaggio situato nella regione Dobrogea, nel sud-est della Romania. Negli anni 1886-87 ha avuto luogo la colonizzazione degli italiani a Greci dove lavoravano la pietra e praticavano l'agricoltura. Dopodich, osservando la vita degli emigranti, lultimo movimento stato nell'anno 1912, quando si stabiliscono per sempre a Greci e dove convivono anche oggi in buoni relazioni insieme ai romeni. Prima di ci, per circa venti anni, gli italiani venivano in Romania in primavera e in autunno, e ritornavano in Italia dove avevano le famiglie. Quando gli italiani sono arrivati in Romania si sono stabiliti a fondovalle, vicino alle cave di pietra. Lo Stato romeno ha dato loro i terreni per construirsi le case, per fare agricoltura e anche per tenerli legati alla Romania. Tuttavia mancava loro la casa di Dio, cosi stata edificata una chiesa che porta il nome di Santa Lucia, che la protettrice degli occhi, che loro avevano molto a rischio nel lavoro che svolgevano. La chiesa di Santa Lucia stata costruita nellanno 1912 con Gustav Meiller, primo parroco. L'altare fu eretto dal falegname Ottavio Piuzzi di Maniago. Tra le due guerre mondiale, la vita spirituale degli italiani di Greci era di un alto livello religioso. La chiesa cattolica di Greci aveva una grande biblioteca con libri, riviste, giornali e altri importanti documenti. ll luogo di incontro era la chiesa stessa, dove i preti italiani facevano molta opera educativa e informativa verso la gente che aveva poca cultura e bassa scolarit. Fuori della scuola, dove si riceveva una educazione intellettuale e una informazione sulla cultura e civilt italiana, la chiesa ha avuto un ruolo molto importante. Nella chiesa il parroco era anche il che impartiva linsegnamento e la formazione di vari mestieri, finch lo stato italiano ha costruito una scuola dove gli insegnanti venivano dall'Italia. Dopo la rivoluzione del 1989, in chiesa si celebra nuovamente la messa in lingua italiana. Il coro aveva un repertorio di canzoni religiose in lingua italiana per tutte le feste dell'anno. A scuola si stuviava in lingua italiana, fino a quando lo Stato romeno, a partire dal 1944, ha obbligato i bambini a frequentare la scuola romena. La scuola italiana di Greci si chiamava "Iridio Montavani", nome di un eroe caduto in guerra per la sua memoria; il padre aveva donato i soldi per costruire questa scuola molto necessaria per gli immigranti di Greci. Comunitatea italian` din Greci s-a n`scut n momentul n care regele Carol I a chemat pietrarii s` munceasc` la cariera de piatr` din mun]ii de lng` comun`, n anii 1880-1885. Ace[tia s-au stabilit n Greci, sat situat n regiunea Dobrogea, din sud-estul Romniei. Colonizarea italienilor n acest loc s-a petrecut n anii 1886-87. Ei munceau piatra [i practicau agricultura. De atunci, italienii trìesc aici mpreun` cu romnii, n bun` n]elegere. Acum o sut` de ani, italienii veneau n Romnia prim`vara, iar toamna plecau n Italia, acolo unde [i aveau familiile. Statul romn le-a dat terenuri, pentru a-[i construi case, [i p`mnt pentru agricultur`, ncercnd s` i ]in` lega]i de acest p`mnt. Lor le lipsea, ns`, o cas` a Domnului, astfel c` a fost construit` o biseric`. numit` Santa Lucia. Aceasta era protectoarea ochilor, care erau foarte expu[i prin natura muncii pe care o f`ceau italienii. Biserica Santa Lucia a fost construit` n 1912 [i l-a avut pe Gustav Meiller drept prim paroh. Altarul a fost ridicat de tmplarul Ottavio Piuzzi di Maniago. ntre cele dou` r`zboaie mondiale, via]a spiritual` a italienilor din Greci era de un nalt nivel. Biserica catolic` din Greci avea o bibliotec` mare, cu c`r]i, reviste, jurnale [i documente valoroase. De asemenea, biserica era locul unde italienii cu mai pu]in` carte [i cultur` primeau nv`]`tur`. Acolo, ei aflau despre cultura [i civiliza]ia italian`. n biseric`, parohul a fost [i dasc`l, pn` cnd s-a construit o [coal` unde au venit nv`]`tori din Italia. Corul bisericii [tia cntece religioase n limba italian` pentru toate s`rb`torile anului. {coala s-a f`cut n limba italian` pn` cnd, n 1944, statul a obligat copiii s` frecventeze [coala romn`. {coala din Greci se chema Iridio Montavani, numele unui erou c`zut n r`zboi [i n memoria c`ruia p`rintele a donat fonduri pentru construirea ei. Italienii mai vorbeau doar dialectul folosit n familie [i care se mai vorbe[te [i ast`zi. Astfel, vocabularul s-a redus semnificativ. n aceast` situa]ie, acum [apte ani, subsemnata am luat hot`rrea de a ncepe un curs de limba italian` pentru copiii din comunitate. La nceput, cursul se f`cea f`r` c`r]i. Lec]iile erau scrise pe tabl`. Apoi, Ministerul nv`]`mntului a trimis c`r]i bilingve. n prezent, se continu` cursurile la biseric`, de c`tre preotul Vicen]iu Pal. Elevii nu sunt numai italieni, ci [i romni.
nit italiana di Greci - Tulcea

L'unica possibilit rimasta di preservazione della lingua, consisteva nel dialetto parlato in famiglia, e che si parla ancora oggi da parte degli italiani e dei romeni che vivono in famiglie italiane. Cosi il vocabolario si via via impoverito sensibilmente. In questa situazione linsegnante Celia Boro On]elus ha preso la decisione di cominciare un corso di lingua italiana con i bambini della comunit. Allinizio le lezioni si facevano senza libri, ed esse erano scritte sulla lavagna. Poi il Ministero dellIstruzione ha inviato dei libri bilingue, e cos i corsi sono andati avanti per sette anni. Ora si continuano i corsi in chiesa con il prete Pal Vicenzio. Accanto agli allievi italiani ai corsi partecipano anche quelli romeni. La maggior parte dei giovani sono partiti verso la citt, dove cera bisogno di mano d'opera per leconomia romena. Insieme con i giovani romeni anche i figli degli italiani sono andati a lavorare in industria, lasciando il duro lavoro della pietra per un lavoro meno pesante, e cos la comunit italiana di Greci e rimasta piu piccola. Con levoluzione delle condizioni di vita molte famiglie italiane si sono spostate dalla zona rurale verso i poli industriali. Ora la comunit italiana di Greci conta 70 famiglie tutti miste. I discendenti delle famiglie italiane hanno recato con loro la cultura italiana che era quella di fine secolo XIX: La lingua, i canti, i costumi, i piatti tradizionali, i giochi sportivi che si facevano in famiglia nelle lunghissime sere invernali. Allinizio le famiglie italiane conservavano la loro origine etnica sposandosi fra di loro. Verso gli anni trenta del secolo XX ci sono stati i primi matrimoni misti. Da allora la lingua, le tradizioni e i costumi hanno cominciato diminuire perdendo loriginalit italiana. Conosciuti come buoni lavoratori della pietra, gli italiani di Greci sono stati chiamati a realizzare differenti lavori, edifici sociali e culturali in Romania e anche all'estero. A Greci hanno lasciato un grande monumento dedicato agli eroi caduti nelle due guerre mondiali; laltare e il tabernacolo della chiesa sono costruiti in granito. Inoltre hanno costruito la centrale idroelettrica di Bicaz e la micro-centrale della Casa Bianca (il Comune), della Casa dello sport di Costanza, il faro al largo del Mar Nero; e ancora, il ponte di Cernavoda e il ponte di Giurgiu-Ruse. Hanno anche lavorato al restauro del monumento di Adamclissi, eretto dai romani dopo la colonizzazione della Dacia. Col granito ricavato delle cave di Greci, lavorato dagli italiani, hanno rivestito un grande stadio a Munchen in Germania, e molte altre importanti opere d'arte realizzate con attrezzi primitivi ereditati dai nonni.
Harta istoric` a comunit`]ii italiene din Greci - Tulcea

Cea mai mare parte a tinerilor au plecat de la ]ar` spre ora[ele n care era nevoie de mn` de lucru pentru progresul economiei romne[ti. Astfel, comunitatea italian` din Greci s-a mic[orat [i num`r` n prezent numai 70 de familii, toate mixte. Descenden]ii familiilor au p`strat tradi]iile [i obiceiurile din secolul trecut, limba, cntecele, mnc`rurile tradi]ionale, jocurile sportive [i activit`]ile familiale n lungile seri de iarn`. La nceput, italienii din Greci [i conservau originea c`s`torindu-se ntre ei. n decursul timpului au ap`rut familiile mixte. Astfel, cunoa[terea limbii [i a tradi]iilor a nceput s` se diminueze, pierzndu-se din adev`rata originalitate italian`. Cunoscu]i ca buni pietrari, italienii din Greci au fost chema]i s` realizeze diverse lucr`ri, edificii sociale [i culturale n Romnia [i n afara grani]elor ei. La Greci au l`sat un monument impozant dedicat eroilor c`zu]i n cele dou` r`zboaie mondiale. Au lucrat, de asemenea, la hidrocentrala de la Bicaz, la Casa Alb` (Prim`ria) [i la Casa Sporturilor din Constan]a, la farul de pe malul M`rii Negre, la podul de la Cernavod`, la podul Giurgiu-Ruse. De asemenea, au restaurat monumentul de la Adamclisi, ridicat de romani dup` colonizarea Daciei. Cu granitul escavat din cariera de la Greci s-a placat un mare stadion din Mnchen. Trìnd ntre romni, italienii [i-au ntemeiat familii mixte. n cadrul acestor familii au avut loc schimburi de obiceiuri [i tradi]ii. nc` se mai prepar` paste f`cute n cas`, gnocchi cu cartofi, carne de porc dup` re]ete vechi de o sut` de ani.
Vivendo fra i romeni si sono formate delle famiglie miste e in questi nuclei di famiglie si sono fatti scambi di abitudini e di tradizioni. Si prepara ancora la pastasciutta con la pasta fatta in casa, gli gnocchi con le patate, i crostoli; si lavora la carne di maiale come cento anni fa e si fanno luganighe, museti, osacoli, tigadei, salami ecc... Si confezionano in casa le scarpette e la maggioranza delle donne bada ai lavori di casa e al campo. Ora a Greci gli scalpellini sono solamente romeni, italiani non ce ne sono pi perch quei giovani non praticano piu questo mestiere. I rapporti culturali romeno-italiani sono presenti anche oggi nella comunit italiana di Greci perch l'Italia sempre stata per la Romania il simbolo della latinit basata anche sulla coscienza della origine comune dei due popoli. Sotto questo segno si sono sviluppati per molti secoli i rapporti fra il popolo romeno e quello italiano. La cultura italiana entrata in Romania attraverso varie forme. Dal punto di vista cronologico si usa prendere in considerazione l'anno 1439, anno del Concilio di Firenze come punto di contatto ufficiale dal momento che si attesta in quella occasione la presenza di tre rappresentanti romeni della Chiesa Ortodossa. I 50 anni disolamento e represione comunista sono stati caratterizzati da momenti dramatici. Dopo il 1948 le autorit romene interdissero tutte le attivit delle comunit italiane in Romania e confiscarano le loro propriet, gli archivi, i documenti personali, le biblioteche. Obbligarano tutti quelli che erano cittadini italiani ad accettare la cittadinanza romena. In caso di rifiuto cera solo l'espulsione. In questa situazione una gran parte rimpatri; quelli che decisero di rimanere dovettero accettare la cittadinanza romena e le fu loro ritirato il passaporto. Si interruppero tutti i rapporti con la madrepatria, tutti i legami con la cultura italiana ed anche con la lingua italiana. Il momento decisivo per la ripresa dei rapporti con la cultura italiana fu il 1989, dopo il crollo della dittatura comunista. Oggi registriamo un soffio di vita nel rilancio dei legami interotti. Si tornati a studiare l'italiano nella scuola romena, anche a Greci. Si riscontra un grande interesse per la cultura e per la lingua italiana. Ora la cultura circola senza barriere allinterno della Comunit Europea, quindi favorisce la conoscenza reciproca della lingua nazionale. Gli italiani della Comunit di Greci hanno conservato la lingua, la cultura, le abitudini, i giochi, la musica e tutto quello che hanno portato i nostri nonni 130 anni addietro.
n prezent, pietrarii din Greci sunt romni, deoarece italienii au mb`trnit [i nu mai pot munci la piatr`, iar cei tineri nu mai practic` aceast` meserie. Raporturile culturale italo-romne sunt prezente [i ast`zi n comunitatea italian` din Greci, deoarece Italia a fost mereu pentru Romnia simbolul latinit`]ii. Cultura italian` a p`truns n Romnia sub diverse forme. Cei 50 de ani de izolare [i de opresiune comunist` au cunoscut momente dramatice. Dup` 1948, autorit`]ile au interzis toate activit`]ile comunit`]ii italiene din Romnia [i le-au confiscat propriet`]ile, arhivele, documentele [i bibliotecile. I-au obligat pe to]i cei care erau cet`]eni italieni s` accepte cet`]enia romn`. n caz de refuz, urma expulzarea. n aceste circumstan]e, mul]i s-au repatriat. Celor care au decis s` r`mn` li s-au confiscat pa[apoartele. Le-au fost tìate toate leg`turile cu patria mam`, accesul la cultura italian` [i chiar la limba matern`. Momentul decisiv pentru reluarea leg`turilor cu patria mam` a fost anul 1989, dup` c`derea regimului comunist. Ast`zi remarc`m o revitalizare a leg`turilor ntrerupte. n [colile romne se studiaz` din nou limba [i cultura italian`. Cultura [i persoanele circul` acum f`r` bariere n interiorul Comunit`]ii Europene, favoriznd cunoa[terea reciproc` a ]`rilor [i limbilor na]ionale. Italienii din Comunitatea de la Greci [i-au conservat limba, cultura, obiceiurile, dansurile, muzica [i tot ceea ce au adus cu ei bunicii no[tri acum 130 de ani.
Celia Boro On]elu[
Sulina, cel mai estic punct al Romniei, alt`dat` un ora[ cosmopolit, civilizat, unde fiecare [i cuno[tea locul [i-[i f`cea datoria, a ajuns ast`zi o umbr` pr`foas` [i trist` a ceea ce a fost cndva. Avea toate datele necesare s` rivalizeze cu orice mare ora[ al lumii: o istorie milenar`, o a[ezare pe unul din cele mai mari fluvii europene Dun`rea cu ie[ire la Marea Neagr`, primul sediu al Comisiei Europene a Dun`rii, ora[ comercial de prim` mn`, porto franco ... Se crede c` Sulina ar fi existat de prin sec. VI-VII nainte de Hristos, cnd au ap`rut primele colonii pe malul Pontului Euxin, ceea ce ar plasa Sulina ntre cele mai vechi a[ez`ri de pe teritoriul actual al Romniei. Dar prima atestare documentar` a Sulinei i se datoreaz` lui Constantin Porphyrogenetul (913-959 d. Ch), care o men]ioneaz` n lucrarea sa De Administrando Imperii, cu numele de Solina. Apoi, o ntlnim n mai multe portulane [i h`r]i italiene din sec. XIV [i XV, ca de exemplu n harta ntocmit` de Pietro Visconti n anul 1327 sau n portulanul genovez din sec. XIV tip`rit n Cetatea Dogilor. Cele mai multe [tiri, ns`, despre via]a localit`]ii Sulina ncep s` apar` din sec. XVIII, cnd turcii aleg drumul apei pn` la Constantinopol, trecnd pe bra]ul Sulina, singurul navigabil la acea dat`. Pentru un timp, ora[ul ncepe s` decad` [i apoi [i revine
ora[ul unei glorii apuse
atingnd adev`rata sa splendoare de abia dup` ncheierea Tratatului de la Paris (1856), cnd ia fiin]` aici, Comisia European` a Dun`rii (CED), cu scopul de a se asigura o mai bun` administrare a intereselor comerciale pe fluviu ale marilor puteri europene. Astfel, gurile Dun`rii vor intra sub regimul special al unei autorit`]i (CED) constituite din delega]ii ale Marii Britanii, Fran]ei, Austriei, Germaniei (Prusia), Italiei (Sardinia), Rusiei [i Turciei. ntruct bra]ul Sulina [i ora[ul de pe malurile sale aveau nevoie de amenaj`ri [i de alte mari construc]ii portu-
are [i civile, fiecare stat reprezentat n Comisia Dun`rii [i-a luat obliga]ia s` aduc` speciali[ti [i lucr`tori din propria ]ar`. La scurt timp dup` aceast` decizie, a nceput procesul de decolmatare a Dun`rii de Jos, au fost construite diguri pentru ngustarea canalului [i prelungirea lui n mare. S-au construit, de asemenea, o [osea modern` [i de-a lungul ei un trotuar de beton pentru pietoni, instala]ii pentru aprovizionarea cu ap` potabil`, spitale, biserici, [coli, o bibliotec` [i alte cl`diri pentru institu]ii reprezentative sau locuin]e. S-a asigurat iluminatul portului [i
vapoarele din Sulina mai poart` [i azi numele Talianul (Italianul)
Biserica Italian` Sf. nicolae (1865) \n plin proces de restaurare
al cheiurilor, la nceput cu felinare cu petrol, pn` s-a trecut la iluminatul electric, s-au editat ziare [i reviste locale etc. Datorit` importan]ei pe care a dobndit-o la gurile Dun`rii, Sulina a putut fi declarat` porto-franco, ceea ce [i-a pus amprenta asupra dezvolt`rii ei ulterioare, devenind unul dintre ora[ele cele mai nfloritoare, un port modern al Romniei din acea perioad`. Implicarea italienilor, trimi[i la cererea CED, n construc]iile realizate la Sulina, a fost deosebit de important`. Ace[tia au lucrat la construc]ia canalului, a digurilor, la decolmatarea fluviului, la [antierul naval, la pavarea str`zilor, la construirea tuturor cl`dirilor importante ale ora[ului, dar [i a caselor proprii. Italienii, fiind foarte buni navigatori, func]ionau [i ca dragori [efi [i mecanici de vapor. Lucrau cu dr`gi clasice cu cupe, aduse din Italia. Dragarea se f`cea
zilnic, dup` ce se ncheia activitatea pe fluviu. Se asigura, astfel, adncimea [enalului navigabil, se luau aluviunile [i se duceau departe, pentru ca apa s` nu le aduc` napoi. Cu timpul, dr`gile cu cupe au fost nlocuite de dr`gi mai moderne, aduse din Olanda. Numai cine a lucrat pe ap` n]elege importan]a deosebit` a drag`rilor pentru asigurarea unei bune naviga]ii. n Sulina a fost ntotdeauna un climat pa[nic, de bun` n]elegere, de[i era cunoscut` ca ora[ul n care trìau laolalt` 28 de etnii (englezi, nem]i, italieni, turci, ru[i, greci, armeni, evrei etc.) Pn` la 9-10 ani, fiecare copil [tia 6-7 limbi pentru a putea comunica cu prietenii de joac`. Jucau nove pietri, celic, ]urca cu palete [i minge de lemn, capra [i alte asemenea jocuri ale copil`riei, cu denumiri ce demonstreaz` o interetnicitate perfect`, nc` de la acest nivel.
Interlocutorul nostru, dl. Giovanni Lindi, ne spune c` din cei 30.000 de locuitori ai Sulinei 25% erau italieni, veni]i, majoritatea, la solicitarea CED. Str`bunicul familiei Lindi (Giovanni) a venit aici de la Trieste, chiar la cererea Comisiei, ntruct era un foarte bun navigator, meserie pe care au practicat-o din tat` n fiu, pe parcursul unui ntreg secol, aproape to]i b`rba]ii familiei. Potrivit tradi]iei fiecare prim-n`scut al familiilor Lindi primea numele bunicului sau str`bunicului, adic` Giovanni sau Paul, de aceea de-a lungul timpului i vom reg`si mereu pe Giovanni sau Paul Lindi navigatori. Ultimul Giovanni Lindi [i aminte[te c` bunicul lucra numai 15 zile pe lun` [i, de[i, avea 7 copii, familia nu ducea lips` de nimic. Cerealele erau ieftine, cafea, curmale [i alte fructe exotice ca [i mirodenii
de tot felul se g`seau din abunden]`. Nou`, copiilor, ne pl`cea nùtul pr`jit [i negustorii ne mbiau mereu s` lu`m. Ora[ul era plin de comercian]i armeni, evrei, greci, care-]i vindeau [i pe datorie [i pl`teai cnd primeai salariul. Dintre italieni, numai familia Fabris avea pr`v`lie, iar firma Angelo de la Greci era vestit` pentru pr`jiturile sale. Pe atunci comer]ul era comer] adev`rat, nu ca acum ([i aminte[te un alt martor ocular). Nu aveai voie s` dep`[e[ti pre]ul stabilit de lege, dar un pre] mai mic puteai s` ai. Giovanni [i mai aminte[te nc` foarte bine c` bunicul sù preg`tea n cas` gnocchi, spaghete, macaroane, risotto, crna]i de porc, dup` re]ete vechi italiene[ti, nv`]ate de la tat`l sù, rasol de vit`, pulpe de broasc` [.a. Eufrosina Lindi, cumnata lui Giovanni, poveste[te, la rndu-i, despre masa de Cr`ciun: prima la intrare era falca de porc pe varz` murat`, urmau apoi alte mnc`ruri tradi]ionale, nelipsitul panettone [i crostatele. n vremurile acelea de demult, to]i italienii [i cl`diser` case dup` modelul lor de acas` [i majoritatea locuiau pe strada numit` azi Independen]ei. Aveau case aici familiile Lindi, Scurla, Marega, Poesina [i at]ia al]ii pe care nu mi-i mai amintesc. Casele sunt nc` n picioare, dar pustii [i degradate. Din acele cteva mii de italieni trìtori la Sulina ntre 1856 [i 1938 (anul
Gabriela Tarabega
retragerii CED), au r`mas numai trei familii Lindi [i niciun navigator. Giovanni Lindi este administratorul bisericii catolice Sf. Nicolae (patronul apelor [i al navigatorilor), construit` din banii Comunit`]ii italiene n anul 1856, [i locuie[te n casa parohial`, dat fiind c`, din cauza num`rului mic de enoria[i, preotul nu mai locuie[te la Sulina, ci vine numai o dat` pe s`pt`mn` pentru a celebra Sfnta liturghie. Din fericire, biserica romano-catolic`, mndria italienilor, este acum n restaurare. Deasupra altarului poate fi admirat` o oper` a lui Caravaggio adus` de la Vene]ia, de c`tre Comunitatea italian` local`. n biseric` nc` mai exist` cristelni]a original` de la 1856, dou` aghiazmatare, dona]ie a italienilor Troli [i Pasquale di Lorenzo, precum [i cteva scaune de rug`ciune din aceea[i epoc`. S-a stins faima falnicei Suline, dar se pare c` actualul primar a nceput reabilitarea ora[ului cu fonduri europene. Mai bine mai trziu dect niciodat`, cu toate c` triste]ea din sufletul meu nu se va stinge nicicnd v`znd cum spendidele cl`diri de alt`dat` (majoritatea construite de etnicii italieni), printre care [i teatrul, se transform` n ruine cu fiecare ceas care trece. Ce au devenit nfloritoarele depozite, tot de alt`dat`, construite de celebrul inginer Anghel Saligny?
Lucrare atribuit` lui Caravaggio, donat` de comunitatea italian` bisericii romano-catolice
Giovanni Lindi
Europa [i Romnia la 1900 - expozi]ie din arhiva Alexandru Tzigara-Samurca[

Urbanism Ion Mincu din Bucure[ti, fond ce a apar]inut lui Alexandru Tzigara-Samurca[ (1872-1952), figur` marcant` a culturii romne, ntemeietor al Muzeului de Etnografie [i Art` Na]ional` (azi Muzeul }`ranului Romn din Bucure[ti) [i ctitor al cl`dirii ce-l ad`poste[te. Exponatele, reproduceri ale unor opere de art`, imagini de spa]ii urbane [i monumente din diferite ora[e europene, sunt adev`rate m`rturii cu valoare de patrimoniu despre Europa din jurul anului 1900 [i despre o serie de monumente din Romnia, n multe cazuri, unice dovezi despre existen]a acestora. Vernisajul, la care au luat cuvntul prof. dr. arh. Anca Br`tuleanu, directorul Departamentului Istoria [i Teoria Arhitecturii [i Conservarea Patrimoniului din cadrul universit`]ii de arhitectur` din Bucure[ti [i conf. dr. arh. Sergiu Nistor, pre[edinte ICOMOS Romnia, a fost urmat de o dezbatere moderat` de prof. dr. arh. Nicolae Lascu. Invita]i cu alocu]iuni: prof. Franco Mancuso (Universitatea de Arhitectur` din Vene]ia), prof. Grigore Arbore Popescu (Consiliul Na]ional al Cercet`rii al Republicii Italiene) [i arh. Irina B`ldescu (Direc]ia pentru Bunuri Culturale [i Peisagistice a regiunii Veneto).
Institutul Romn de Cultur` [i Cercetare Umanistic` de la Vene]ia a g`zduit n perioada 3-21 noiembrie, expozi]ia archi-VE/RO - ntre Orient [i Occident. Arhiva de imagine Alexandru Tzigara-Samurca[. Au fost expuse diapozitive pe sticl` din fondul arhivei fotografice a Departamentului de Istoria [i Teoria Arhitecturii [i Conservarea Patrimoniului din cadrul Universit`]ii de Arhitectur` [i
Manifest`ri culturale dedicate Zilei Na]ionale a Romniei \n Italia

Icoane romne[ti pe sticl` din Transilvania la Milano
Cu ocazia Zilei Na]ionale a Romniei, Centrul Cultural Italo-Romn din Milano, n colaborare cu Extrabanca, a organizat n ziua de 4 decembrie, la Centrul de Produc]ii Teatrale din Milano, expozi]ia Icoane romne[ti pe sticl` din Transilvania. Icoanele au fost realizate de Teodora Ro[ca, pictor iconar, doctor n teologie din Cluj Napoca, precum [i de c`tre arti[ti de la renumita [coal` de icoane pe sticl` de la M`n`stirea Nicula. n cadrul manifest`rii au fost prezentate [i volumele Per chi crescono le rose al scriitoarei Ingrid B. Coman, ap`rut la Uroboros Milano [i Drumul libert`]ii de Marco Baratto, publicat la Editura Feltrinelli.
Concert extraordinar la Vene]ia

n S`lile Apollinee ale cunoscutului Teatru La Fenice din Vene]ia a avut loc n seara zilei de 24 noiembrie, un concert extraordinar sus]inut de c[tig`torii premiului nti la edi]ia din acest an a concursului interna]ional Operalia Placido Domingos World Opera Competition, tenorul {tefan Pop (Romnia) [i soprana Sonya Yoncheva (Bulgaria), acompania]i la pian de Natasha Kersevan (Italia). Evenimentul, dedicat Zilei Na]ionale a Romniei, a fost organizat de Institutul Romn de Cultur` [i Cercetare Umanistic` de la Vene]ia [i a beneficiat de naltul patronaj al Operalia Placido Domingos World Opera Competition, al Regiunii Veneto, al Provinciei [i Prim`riei din Vene]ia, precum [i de sprijinul Institutului Cultural Romn [i al Funda]iei Teatrului La Fenice. Programul concertului a cuprins arii celebre din operele lui Giuseppe Verdi [i Giacomo Puccini, precum [i alte piese din repertoriul universal, cntecele Dragu-mi-i mndro de tine de Tiberiu Brediceanu, {tii tu, mndro de Gheorghe Dima, can]onetele Torna a Surriento, Il bacio, O sole mio, Lultimo bacio.
S`pt`mna emigrantului. Interferen]e culturale romno-italiene la Parma

La Biblioteca Internazionale Ilaria Alpi din Parma a avut loc n perioada 6-14 noiembrie, cea de-a patra edi]ie a manifest`rii S`ptamna emigrantului. Interferen]e culturale. Manifestarea, organizat` de c`tre Centrul Cultural Italo-Romn din Milano mpreun` cu Asocia]ia Romnia cheam` Parma [i patronat` de Provincia din Parma, a avut ca tem` de dezbateri Romnia [i Italia prin prisma autorilor romni [i italieni. Intervenan]ii, poetul Viorel Boldi[, Sabrina Maria Arpini, Irina Turcanu, Luca Bistolfi, Violeta P. Popescu, Mauro Baffico, director la Edizioni dell'Arco din Milano, au pus n eviden]` rela]iile culturale dintre cele dou` ]`ri. n cadrul aceluia[i eveniment a fost organizat` [i expozi]ia semnat` Marinel {tef`nescu, balerin de excep]ie, coregraf [i mai nou pictor, personalitate marcant` a diasporei romne din Italia.
DECO 2010. Expozi]ie de art` decorativ` romneasc`
Domenico Rodeanu a c[tigat concursul RO.AS.IT.

Asocia]ia Italienilor din Romnia - RO.AS.IT.- a ini]iat un concurs de fotografie [i eseuri: Italienii din Romnia - o etnie cu r`d`cini str`vechi. Concursul, care face parte dintr-un proiect mai amplu, avnd ca finalitate organizarea unei expozi]ii itinerante n localit`]i din ]ar` [i din Italia, s-a adresat elevilor din [colile primare, gimnaziale [i din liceele romne[ti. Fotografiile [i eseurile primite au fost evaluate de un juriu competent, care a avut n vedere calitatea [i originalitatea lucr`rilor, pertinen]a con]inutului acestora. Rezultatul concursului a fost anun]at, recent, cu ocazia manifest`rilor organizate n cadrul expozi]iei De la emigrare la integrare, deschise la Muzeul Na]ional de Istorie a Romniei, de c`tre dna Ioana Grosaru, vicepre[edinta RO.AS.IT. C[tig`torul competi]iei a fost declarat elevul Domenico Rodeanu din Pite[ti, descendent al unei familii de etnici italieni din Romnia, urma[ al lui Vicenzo Conedera, arhitect italian din Udine, care a participat la construirea primei cì ferate din ]ar` pe traseul GiurgiuBucure[ti (1865-1869). Vizibil emo]ionat, primind diploma, Domenico a declarat n aplauzele asisten]ei c` cel mai mult din spa]iul italienesc i place... mncarea.
n perioada 18 noiembrie - 7 decembrie, Accademia di Romania de la Roma mpreun` cu Uniunea Arti[tilor Plastici din Cluj-Napoca au organizat Expozi]ia colectiv` de art` decorativ` romneasc` DECO 2010, ini]iativ` menit` s` reevalueze arta decorativ` - acest gen al artelor frumoase considerat pn` nu demult minor. Au fost expuse crea]ii textile [i ceramic` - ale arti[tilor: Elena Amariei, Elena Basso, Manuela Boti[, Raveca Brnza[, Felicia Cenan Man, Emilia Chiril`, Iordanka Cioti, Elena Cmpian, Ileana Cr`ciun, Zoi]a Cr`ciun, Hermina Csata, Sanda Damian, Adriana Dobra, Andrei Florian, Agnes Forro, Ludmila Fr`]escu, Corina Horvath Bugnariu, Marta Huluba, Gyongyi Karoli Zold, Melinda Kiss, Liliana Moraru, Ernest Palko, Angela Popescu Roman, Anca Rusan, Doina Stici, Mihaela T`tulescu, Aurelia Tompa, Clara Tudoran, Natalia Udrea.
Frumuse]ea Gala]i. Traian Italiei DellAgnolo: Comunitatea Gala]i e ntr-o perioad` mai n filme din documentare
critic` de cnd s-a creat aceast` situa]ie cu criza
{tire de ultim` or`
Grupaj realizat de Elena B`descu
Cu prilejul lans`rii de c`tre RO.AS.IT. a c`r]ii Bucure[ti n alb [i negru. Bucarest in bianco e nero, de Giancarlo Repetto, la Muzeul Na]ional de Istorie a Romniei, dl. deputat Mircea Grosaru, pre[edintele RO.AS.IT, a anun]at c`, dat fiind num`rul impresionant de vizitatori ai expozi]iei, conducerea muzeului ce o g`zduie[te a propus prelungirea perioadei de expunere pn` pe 15 ianuarie 2011.
{TIRI
n intervalul Oamenii 3 noiembrie 2010-12 2011, economic`. sunt pu]in ianuarie descuraja]i, Institutul Italian de Cultur` Vito Grasso din ce pu]in preocupa]i, pu]in nemul]umi]i de ceea Bucure[ti, n colaborare cu Istituto Geografico De se ntmpl` [i atunci nu le mai arde de nimic. Agostini, a programat o serie de filme documentare Era foarte bine nainte, la orice apel se despre principalele ora[e, regiuni [i insule italiene: r`spundea, dar e mai greu, mai greu. Dar Roma , v`zut` ca acum cel mai mare [i mai valoros eu voi insista. Trebuie s` ne continu`m muzeu n aer liber din lume, Venezia, ora[ unic activitatea. Comunitaea din Firenze Gala]i ,este prin canalele [i palatele sale, respirnd aerul cu iz decu Evmult Mediu [i de Rena[tere, numeroas`, mai mul]i membriPisa, dect cei Lucca, Siena, Sannoastr`. Gimignano (nscris anul 1990 activi din filiala Sper`m c` n o s` ie[im pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO) din criza actual`, care a dereglat foarte multe [i Urbino, apoi Milano, Torino [i Napoli, Ischia, lucruri. Procida sau Capri, pn` n Sicilia. Da Agrigento a Palermo. Aceast` splendid` c`l`torie se va ncheia pe 12 ianuarie cu insulele Eolie [i Sardinia, nconjurate de apele de un incredibil turcoaz, din inima Mediteranei.
NOTIZIE
ASOCIA}IA ITALIENILOR DIN ROMNIA RO.AS.IT. STR. LIPSCANI NR. 19, etaj 1, 030031 BUCURE{TI TEL./FAX: 021 313 3064 WWW.ROASIT.RO

Siamo22 23

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Siamo22 23

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

felix qui quod amat defendere fortiter audet

fericit este cel care cuteaz` s` apere cu putere ceea ce iube[te

Lettera ai dubbiosi NATALE OGGI

FONDAT~ |N 2007 NR. 20-21

O istorie \n imagini a comunit`]ii istorice a italienilor din Romnia: De la emigrare la integrare

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010

Pre[edinte fondator Mircea Grosaru

Seniori editori Cristian }opescu Nicolae Luca

SIaMO DI nuOvO InSIEME

O istorie n imagini a comunit`]ii istorice a italienilor din Romnia:

SIaMO DI nuOvO InSIEME

Discursul deputatului Mircea Grosaru la vernisajul expozi]iei

Transcriere din film de Anca Filoteanu

SIaMO DI nuOvO InSIEME

SIaMO DI nuOvO InSIEME

SIaMO DI nuOvO InSIEME

Activit`]i desf`[urate n timpul expozi]iei De la emigrare la integrare

La sfat cu membrii comunit`]ii

SIaMO DI nuOvO InSIEME

Madonna del Roseto, Stefano da verona

NATALE DEL SIGNORE

SIaMO DI nuOvO InSIEME

SIaMO DI nuOvO InSIEME

Costumi, riti e pratiche per la Festa di Natale

SIaMO DI nuOvO InSIEME

Obiceiuri, acte rituale [i practici magice la S`rb`torile Cr`ciunului

SIaMO DI nuOvO InSIEME

Emisiune comun` de m`rci po[tale Romnia-Vatican

NATALE 2010 CR~CIUN

Ne face o deosebit` pl`cere s` red`m din [tirea postat` pe Internet de Vatican:

SIaMO DI nuOvO InSIEME

SIaMO DI nuOvO InSIEME

Preg`tiri pentru Cr`ciun n familiile etnicilor italieni din Romnia

Doina Liliana Cle mensa Amabile Gheorgh iu, Gala]i Am nceput A dv

SIaMO DI nuOvO InSIEME

Petro[ani Familia Solari

Celia On]elu[, Greci, Tulcea

SIaMO DI nuOvO InSIEME

GIRANDOLINE A LLO ZAFFERANO Ingredienti pe r 4 persone:

scor]i[oar`, migdale [i castane coapte

SIaMO DI nuOvO InSIEME

SIaMO DI nuOvO InSIEME

nv`]`tur`, ed. XVII

SIaMO DI nuOvO InSIEME

Lumina lui Caravaggio

SIaMO DI nuOvO InSIEME

400 de ani de la na[tere Quattro secoli dalla nascita

SIaMO DI nuOvO InSIEME

SIaMO DI nuOvO InSIEME

SIaMO DI nuOvO InSIEME

SIaMO DI nuOvO InSIEME

Mi-am reconstruit ]ara mea n casa mea

Una breve storia della Comu

SIaMO DI nuOvO InSIEME

nit italiana di Greci - Tulcea

Harta istoric` a comunit`]ii italiene din Greci - Tulcea

SIaMO DI nuOvO InSIEME

Celia Boro On]elu[

SIaMO DI nuOvO InSIEME

ora[ul unei glorii apuse

vapoarele din Sulina mai poart` [i azi numele Talianul (Italianul)

SIaMO DI nuOvO InSIEME

Biserica Italian` Sf. nicolae (1865) \n plin proces de restaurare