ACTIVI, PASIVI scot distingea astfel activi" si ypasivi", La Hein delberg ts 1932, ska mporet urdvul de lepstort cares Darticipat la mitingun = fm jur de cine mi de persoane ~ Totaiatea eorputut de vorani~=ssizect de mit de eetcn Unde sau cus eet 35.000 de yabsenti"? Ei bide, eine costo slemomte paniver snl exitante, Gwand eccleos! repr electorate fast Cot 3000 de wnctlvin, dstermsis fin mod cvident nezuteatal unei campanit electorate, tar ‘bicctival propaganda tuturor partidclor cate de a cu Sori, de a! foe an votre pentru ele Accst grup de Dsiv,sleatut din vinaiferent, ita, sau din Tenes, Sboni, deprimay de difeuitayte victt Ue at eu 20" ar 8 iricle™ cu predilecie wulnabile a seqiunite de Son ‘ingore tm minsal ‘Aceastt opeiite ntre mai putin ds 10% activi gi marea _zdrobitoarel majority populaqicy este evident superte lata exists diverse nivelon de partieipare politety de la Setlvisinul riltane ta ciataen Individuata & tane infor: ‘abil cocrente. Si chiar rlmanand Ia bipolaritsis, se pot ‘Sbtine, opersind cat alte sndourl,raporturt proportionate ‘Soha ae acre ‘Marcel Bievstein-Dlanchet, in cuviintl Snainte In La Persuasion Clandestine de Packard, amintea 9 ancheth pe are comantlase Pentru un guvern frances, # in care fsportul ttre activi gf pasivi, mig de el spaedielpane Fespecty nteolatit 20"atabilige in joral a @ tcimerdos tecimi, Pim Intezirea 0 lepature direst) smu indirect Ine problemete lor $i esle nafionale. Taria pareitor ‘voll tore inormare relay rdicat 66 explicad pt interes pe care acorda everimontsior police’, Cal, lal ld tnteun univers inchisyhvformand-se sn mult sau na pun, expriman opin woteoipe avate pe oot "Ne puter mult msi interes declart pent anumie forme de activate poliien spre exempta Firea, cu 0 mai mare sau ma micA reguleriate,& desit- Furi unei campanié electorale, Obssrvagie nonstre > a eee domenie au indicat c& publicul éampar ‘Gheumstange. BUC ore 1977, tebe Bras ea oe BPW Resitia ase ah teen ae a a Pa Hage sce powtee pea age Ga ‘Olanda (69%), Irlands (63%) gi Marea Britanic (58%). ican a miues Sethe tenia a PEI vlna ps open ped Safety asontuerp'g at arunarenpi Be A TO81 se constai o erestere a interesului, ack na ta am ave ot le eas el dn OP, as ble THis algerie super dp(9HA real cevine Faure Tmteresqi (fafa de-794 to 1979), 20%edestul de Ina id 40) 29°C mma pun (conte 20) ‘cca bane relia tanh espe ati cleo soe nk wan Es Hera inkk Constatdim ef atitudinile difera de la o yara la alta pentru acelagi ip de consultare electoral = tn acest ca Alegeres Parlamentulli European. $i e, dacs stitudinile Svolucat in timp, potrivit naqiunilor aceasta evalusie ti fre Joe in acclagi sens, nici eu aceeasi insensitate In aceeasi fark mobilizarea electoratulul variaza 9i in funcjie de tipul de consultare. Astfel, in Prana anultl 1988, procentul de absertciam cregte de Ia aleyerile prezi- dontiale In cele legislative gi de Ia acestea la referenchanot pentru: Nous Caledonie. Exists o ferarhie a consultarilor police, un palmares stabilit pe baza interesulul corpulul lectoral. Agadar este mai mllt sax mat pugin necesary i fincjie de moment, ca o campanie #8 fie anion, packo- ha chiar draaties, sh reuneasea sl a mobilizere adept Nu fncotdeauna este de ajuns ai conving! slegatortl # Yyoteze pe Cutare; uneori e nevole, Ia tneepur, si-1 provoct Sino dea dacoria electorala pe pesciit: Michel Rocard, ia Shirgitul lul octombrie 1988, renungs la propeiul discurs de Geschidere pentru a-tataea Violent pe gnulistt care propo- Vaduiese neparsiciparea la referendum (chiar ajumge #h-i Fhumeasea lagi) Intrucat el considers ea trebuce un plus se igoare inurun discurs ee nit prea pasionenzs: Noumea © atit de departe! $1 daca francezit spera ea Nowa Caledonic S8 rimdnd francesa, ei ai senzafia de a nu putea influent Slegeroa loculterilor sil. Prim-ministrul va obfine un desehis, dar nefnseminat canta CONVERTITL EZITANTI ADVERSARI {Propaganda seria Alfred Sauvy, tobuie sf fied ws de arglimeme diferite pentra's promova 9 opinie sau 0 ere ings, pentra'a convinge ezivinpi sau pentru a actiona ss pra adversarilor, fie prin a-i ademeni, fie prin a inti- Iida" Asadar alegstorii devatati, indcisi adversi vor 12 apo publqwe, Par, PUP coleciaOue minim 70,1958 “oti ne Par ie Pepitin, Pats Rai 140 9 La COMUNICAREA POLITICA Az} os Tabordall in mod difert, Adsppi 8 fe imbarbacafi pentrw fe eva descurajarea,pierderes entusiasmult, disper fens SL ibse inten opdmamal fara at demobilia, Ee tonal sovilclnie ai fe seukay conving, eSqtizat. Opozan- fora ne semene tnt fast, oh fle demoratiat nad, desir, campania cea mal important se adrese calinpllon nchotarsfilor, color clror gscilare va da cAgUg Te caura unt tabere sow alicia Is caval serutinelor major Shrete vor ave im vedere ma Cu seme houmecrionle puncrice, cele tn care atanga $1 droapts, Je pd, se Eire ca pe pielor de egalitte © ugourd deplasare de vo- {un poute Tisturna majoriates 91 atfel porns chor trafler Se ved eee causgort ale cova seek numese pubic desiionat” salegitor comvinl, caitang! ‘Thierry Saussez recunnagte patra tipurt principale de cetajeni: salegitorii devotati distant (Gi uni gi ceilalft fue parte dint-un ,nucleu dur", unul favorsbil gi celalalt ostl) alegatorii_ nesigurt Ger tocmal hotest) = alogstorii potentiatt (care mio sic prodisporite de avota pe ateinev dar pov totus cient) Inca ne savga extant abso Tej?ee te abn decor de la'vor din emeen blu 9 Mepariicinantllveluncari® a randot su, Denis Lindon deossbest 1 qinats aetarate sl cer et ma rsepl a prov ran partite a ia porsnaitate earaidatr liderit de opinte (vor reven); a i arg i gamer, a, POR, TFSEE = masa alegitorilor sovaielnie politict dar adesea arbite siunor ayers legeri + alegitorii eritici, adesea indecisi si care pot 6 oi ‘cand sensibilizaticu'o argumentare potriei Printre activi, convingi, devotati, a nu {i witati activig- i, care nus teebuie tulburafs mat ales edd sloganurite saapuil-tot* menite 64 strang cat mat miuli simpatizant 1s ot provoca teama ed partidul, candidatal att abandonat ideologia lor fundamentala: se poate intampla ca nctivigt si rellize #8 lipeased aflge sau 28 distriuie, manifeste care hu corespund tnirutatal convinacrilor lors Cal mat acti ‘membri ai unui parti, am mai spus-o, formeaca ora sigenla garda de corp, ferindu-sl conducttoril de uncle tendinje prea electorate FAMILIT POLITICE Ceon co hotaraste clasaren alegttorilor dupa eriteri police ste ineereaea dea determina ine sun convert Bi cine adversart. Se vor analiza agitla, cieeumseripjic ou Eircumseripti, daca x2 poate birou de vot eu brow sie wot {Geci cartier cu carts, rezultstele-alovertior precedente Pent calcula pondntn divertor frie eau scl evolufit lor. Concluztile ce se desprind presupun bine. injeles fie © constanja a comportamentcior electorate, feo evolufie mai mult sau mai putin tineara a acestora. Cine ce Yoteaza gi ce schimbr! pur profitabile sau mica postbile ice loctri majorite tne Rage det pot fi vasturnate Sondajele, dach sunt tine realigae, pert obuervarea snigenrlor opinietintre dent chemi la une. Adesea cle indruma candidatul si se lanseze sau nu Wr aventura elses torala: la prezidentiaicie din 1988 cle Il vor inclan pe Francois Mittrrand 88 cancideze, iar pe Frangota Leotard si mu candideze. Dar sondajele tu se mirgmese lina da ‘masura intenfiitor de vot la um moment dat ele pot cast. Fen ectajonit pa ate crite Persoanele solicitate pot # rugate « Ronsea aceasta povijie im functic de cum Isl ordoneazs htitdinite. sCinci dimensiuni, observa. Nicole Detruell, mr sa tea, prin trade. [a temelia orientiritne idevtogice Bie Stameil gi deopeet: rorul statulul, atiadines fata de Schimbare, valorile egalitare gi valor individualist, Spartenenja rligioasa, valorile ece's* In acelagi timp, e& SGhstats ea determinantele ce Hh de aparte-nenja de class Se reduc gi-ch astetim la o aplecare cAtre dreapta n ealego- Flor de muncitort si salariafi i la 0 aplecare eftre stinga It ealeyoriilor de cadre = este evident eh evolutia societait Tulburd vechite certitucint §) facc mai difteta perceperea tunel realitai tot mai complexe. Poporul de stanga rit © Intotdeatina cea ee cxeden 10 Teun mod mai direct, se poate determina felul tn care ccotienit percep gi apreciaal (un) asemenen or Coameni) Sh organizajie [it politica C=) ‘Ce popularitate au prineipalli potticieni? Aceasta este rural de sbarometres, ca de exemplu Figaro-SOPRES “tubve Belgique: hrkering, Unitin Bolg, Ce afinitagi pot vad alegatori Taf de un anumne par~ tid,afiniti pozitive sau newstive, mat mult sau mai pun tvidents? Er voteaza pentrs partidul A. nu vor da micio~ ‘at sufragial lor pactdulai C, dar ar potea tote-o 21 aa fieagh portidul B. Problem este de a afla cums apronie fccste partide (saw! se departeaza) Ta funetie Ue ugurinla Gau difteutten) aleghtortior de a trece de la wot ts altal Posibilele oseilagii ma se produc morcu pe seara stings’ Greapta, Generattl de Gatile-odinioara, Prontul National Imai recent seats adspar sporadic la tzvorul stan Meoscbr a! alegnvorifor Partidulai Comunist cramivoral oman M\poate Gonstieu act doringa seestata de axql mani fasta antipartamentarismal sau opoaifia sala sisters: poate sreultsl conducatorulut, sau al violent “Afiniajile pot varia in funcjie de momente, iar alega- torte centralse Vor sienti mat mult sau mai putin atagi