M.TeRT§CO =, MARIN TU AUTOMATIZNR IN INDUSTRIA CHIMICA ! Manualobfinut a procesle ehimice de mare capacitate este net superior felut obfinu! te ocleast procese chimice de micd capadtole. Pentet indosria chimled stat preetsute tn confinuare per~ spective foarte mari de esoltare, Aceasté dexltare recon forth foarte mari gi din parte Industrie! producttoare de lemente per avtomatizare Deed pind tn urmd cu 5...6 ont fara moat avea o produce modetd de mijloace de aulomlizare, tn present. pe fingd 0 serie de thireprindent care produc eemente de aufomd- tisare de mat mit importen(a, Fabrica de clemente pentre titomatizae ('EsA,) Bucuret produce sistem electronic E~ Pentet producerea clementelor de aulomalizare pnevmatice tate tn cure de ainilere ta Bislad un sistem pneumatic unificat, foarte social de Industria climicd. De asemenea, 1a Usina de Utila petroien ein Ttrgosige a tneepat din anv 1972 prom fief de votincte de reglare. Cu produsee acer fabrici se preconizeast acoperiree, pe de 0 parte a necearulté intern de Inijleace de eutomalizare si, pe de ald parte, creerea de dspontbiita pentru sport Prognoze. prised dezvollerea economlensoelald a Ro- énied pe periooda 1976. .1990 prevede generalzarea aulo~ Inatstt sf mecanisiit complere @ proceso de produce Grevterea gredalal de oulomaizare al proceelor de produce re inpteatttehnico-conomiee imediate. Avesta se manifesta rin Imbundtfizea eataa producior, matizea productitt Insltatitr, métirea copacte de prelucrre ele. Cresteret complet sstemelor antomale precum si idloactor de aulamatizare necetl 0 crelere generald @eall- fled pesoneluuin Accatd crestere « calificit vizeazt alt poe canstracor si personatul de inlreinere a mijleaelor de aulo- Frativare ets pe ce eare sint benfilaritssterelor automate, tiled pe eperlort proeselor de preductte. Andliind acest proces to mint tconomi nationale reruld ed aulomatizarea producti! presnta gt implica sociale, cave se refletd tn ulimit Frstonfd prin rdicarca nivelulal general de euneslinge, de in- struire ol tntregtt populas. INTRODUCERE IN STUDIUL AUTOMATIZARIL PROCESELOR 1 TEHNOLOGICE DIN INDUSTRIA cuIMIcA CARITOLUL REGIMURE §1 MARIMI CARACTERISTICE [i ALEAPROCESELOR TEHNOLOGICE {, PLUXURILE DE ENERGIE $1 MATERIAL IALE UNUI PROCES TEHNOLOGIG Un proces tehnologie are loc fntr-o instalafie ehrotogicd, tn anumite condifii fiziee. Procesul tehnologic este caracterizat de: @ fluxusi de material si (sa) energie We trensmise procesulu ; © fluzuri de material si energie We extrase din proces ; © anumite caxtitafi de material si energie W acumulate in proces (im instalafia Lehoologiea). Fluxurile de material (energie) sint caracterizate prin intermediul tenor mivimi fizice : debite Q, lemperaturi 8, presiuni p, cdildurs spect fied C,, concentrajii c ete. Cantitatile de material (energie) scumulate fn proces sint determinate de anumite marimé care caracterizeazk capé diclea de acurnulare a instelafiel telnologiee (volumul de acumulare, al instalafiei, supralefe de sehimb de cAldurd, masa de metal a eonstructict 5.4.) preetim gi d> unele marfmal fizice eare exprima nivelul (intensitatea) julirilor 31 satura acestora (Semperatura, presiunea, concentraf lor substan{e, densitatea ete,), De obicel, aceste ultime matimi 'u aproxitaativ aceleasi yalori cw cele ce caracterizeaz fluxul de ‘ig, Lt). Unele dintre marimile fixes menjionate sint con- i, earacteristicile materialului dia care v 8Milatitio ) [propes | _neloneuy (cua) F——— Wg. det, Wuxurlle do material (nergley ste ‘ane proces Wy — cantata de material (ene) inet tm ant. alos do timp ; We — cantiaten de taieria) enertic) fej gin prooas th unlatn de timp? W—eantanen ate Yonah aca af pros ate construti instalata oe) atte, cum arf cele care caraeterizear fluxunle Wy Wo pot modifiente in ursul proceniuh, Asesteeaehay fince se numese marin (paramett leintogce sau valet le procaien Pentru ca in urmna destlsurdst proesulul sk reulte produse de 6 fanuita ealtate al into canttate prestaity ete neopar ea vee: Bille proceulu sre mentinte In abumite vod constants sau true moditcate in timp dup tn anuiit progeam prestebii, saigurindece Drin aceasta un tegii tehnologio corespunaitor de desCigurare a proce- Un proces teraoie ee cetctrzl de mai mate mein flee Ale corel derminddeafgararen reimutdtnlage poeta ‘Scop procesuatthroioge pane f ns numa th cel defn secs ttecun rein notin pedecnina Regen nontnal Eee tia eared prin ate nme. te vation one ate 2 Ee ATTILE DEE BILANT Fluscurile de material sau de energie W, si Wr precum si eantitatea cumulata W sint interdependente, ‘isto evident e& dace. cantitatea W este constants, este necesar ca flaxutile Wy i Wy at fe egal, Acest regim este demumit regim slafonar (stale) al procesuitd. @ {a togimsinfionar, canfdaten de’ material (energie) intrat tn proces tn nitaten de trp (We) este egal cu canitateade matertal (energie) extras (lest) din proces In aitatea detimp(We)s coca. ve. Se. expend prin euajia bilaajalni de material (energie) in regia stafionay ww, (ty regim tnumiey onatitaten de material energie) acumuata fu proces tte constants Vainio tm timp canta sonpaate fin proces W (0) se datoreste diferentsi dintre cantitifile intrate si iesite din proces in ‘unitatea de timp (W—We740), Tn seest eax, diferenta (Wi—We) reprezinta cantitatea de material’ sau energie acuimulata (extrast) din proces in unitatea de timp. 6 In perioada foarte mick de timp Af, cantitatea acumulata W se ‘va modifica cu AW, adied: (W-Wodt=AW sau Wi Wen (2) Din slain ¢.2) rena eb tn rein dnanie diferente cane fle demote energie) tate ele proce tr uiten de inp be sal ex wise de odftenrea cana de terial ener actinaae in ptce. Hout banjtal e iaterle Goong) ace eat ate or yw, (1.3) Wi- Wea St 3) Not. Evident, in regim dinamie W, Wo, W sint functii de timp. 4% GRADUL DE LIBERTATE AL PROCESULUI cum 5 oritst mai sus, Muxrle de material care intra 3 ies din pboe int suocterate poi dleitemdvin iis, On les mera onl falcata sau mol mute fas. Caraceriaaten wel faze fe poate fae pric comperitic, presume, temperatura xi cantlate, © fea Comput dK componenis pose Hl earacereatafnlendo sau eatery, M@ Cirsctervaren Intesiva a une! faze compas in fcomponenti neceatd euuoagteren a. (l-tl) vaviblleindependente, Printz cee Geet1) vorabite ndependente nu trebuie sf existe nich wna care st 3 fefere In canitaea sau volumal sels tose Spre exemple. esle (kj-1) variablle pot 11: concentraiile tm fretii molare a (1) Component, presanes 4! temperatura, © Caracterizarea extensivi necesita informatin suplimentaré despre cautitatea fozei wespeetive, Pentru aecasta pe lingh cele (K-+1) vatiabile de la caracterizuea intensiva trebnie adaugata ined una teferitonre fc cxemplu, la debitul masie sau volumetric al fazei respective din eadral Huxului material in componen{a e&ruia intrs. Asadar, pentru earacteri- area extensiva + imei faze sit necesare (K-}-2) vaviabile independents, Pentru a putea conduc un proces chimie este necesar sd se cunoaseay Aeci, im arieare moment, nin amar sifiiont de varinbile, astfel inet Drocesul ai fie cmmoscut in intregime, si poatd fi eavacterizat din toate punetele de vedere. In practies, eunoasterea acestor variabile se teall- ream prin masurire W Numarut minim de variable independente necesare tn vederea Aeserirtt totale a procesului este denurait grad de libertate,