Istoria orasului Slatina

Sapaturile arheologice au demonstrat existentza unei ashezari umane pe vechea vatra a orashului Slatina, apartzinnd culturii de prund. Cercetari mai recente au dus la descoperirea unor resturi ceramice din cultura Vadastra shi Cotzofeni. Zona a fost locuita shi de triburile geto-dacice din ramura acilor, avnd rezidentza la Acidava, pe malul drept al Oltului, pe Limesul Alutan. Pe raza municipiului s-au descoperit unelte agricole din fier, ceramica romana de lux (terra sigillata) shi comuna, tezaure monetare. Doua ashezari romane au fost identificate n oras, n punctul Streharetzi shi n cartierul Cireashov. Atestarea materiala a locuirii acestui areal este mai slaba pentru secolele IV-VII, nsa pentru secolele VIII-XIII exista dovezi apartzinnd Culturii Dridu shi Vadastra, iar altele purtnd urmele migratziilor pecenegilor, cumanilor shi tatarilor. Slatina a fost atestata documentar pentru prima data n epoca medievala, la 20 ianuarie 1368, printr-un act oficial: Vladislav I Vlaicu (1364-1377) acorda scutire de vama la Slatina tuturor negustorilor brashoveni. n iunie 1522, Radu de la Afumatzi i nvinge pe turcii otomani la Slatina. n timpul domniei lui Vlad Vintila (1532-1535) este emis un act care mentzioneaza cetatea de scaun Slatina. Mihai Viteazul restaureaza manastirea Clocociov, de la Slatina, ca rasplata pentru serviciile aduse de populatzie n demersurile sale politice. n epoca moderna, Slatina a trait din plin Revolutzia de la 1821. Aici, Tudor Vladimirescu s-a ntlnit cu capetenia de haiduci Iancu Jianu. Momentul politic a imprimat n zona stilul arhitectural Tudor. Slatinenii s-au implicat activ n evenimentele politice care au urmat: Revolutzia de la 1848, Unirea Moldovei cu TZara Romneasca din 24 ianuarie 1859, Razboiul de independentza 1877, Rascoala tzaraneasca de la 1907, Marea Unire din 1918, Primul shi Al Doilea Razboi Mondial. Descoperirile arheologice facute in ultimii ani au scos la iveala prezenta omului in zona si imprejurimile orasului Slatina inca din paleolitic. Uneltele din silex, cioplite, incadrate tipologic in " cultura de prund " s-au descoperit pe Valea Oltului, Valea Muierii, Valea Darjovului, la Clocociov, Cireasov si in apropierea orasului la Curtisoara. In perioada de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului, in zona orasului s-au asezat triburi de pastori purtatori ai culturii Cotofeni, ale caror asezari sezoniere s-au descoperit in cartierul Clocociov si la Strehareti. La inceputul epocii bronzului, pe teritoriul Slatinei locuiau triburile culturii Glina venite din centrul Munteniei, care au impins spre nord vest triburile Cotofeni, din perioada de tranzitie. 1

Din perioada mijlocie pana la sfarsitul epocii bronzului, zona Slatinei este locuita de catre comunitatile culturii Verbicioara, ale caror urme au aparut in str. Pitesti , pe panta stanga a Sopotului si in str. Oituz. In epoca fierului, pe Valea Sopotului s-a dezvoltat o intinsa asezare traco-getodacica, care evolueaza continuu pana in sec. I i.e.n. Este posibil ca populatia dacica din zona Slatinei sa fi facut parte din puternica uniune creata in vestul Campiei Munteniei, care in anul 335 i.e.n se opune cu armele lui Alexandru Macedon. In urma victoriei asupra dacilor ( 106 e.n. ), odata cu crearea provinciei Dacia , Traian a anexat si teritoriul Munteniei provinciei Moesia Inferior. Aceasta anexare este de scurta durata, cand Hadrian renunta la aceste teritorii. Insa, pe timpul lui Septimius Severus partea de V a Munteniei, care cuprindea si zona Slatinei, intra din nou in componenta Imperiului Roman. Vestul Munteniei nu a ramas prea mult timp sub stapanire romana, deoarece in timpul domniei lui Filip Arabul, sub presiunea puternicului atac al carpilor din anul 245 e.n. granita a fost retrasa din nou pe malul drept al Oltului. Dupa retragerea administratiei romane din Dacia ( 271 e.n. ), asa cum au dovedit cercetarile arheologice, cele doua asezari de la Strehareti si Clocociov si-au continuat existenta. Pe baza urmelor de locuire din sec. VI-X si a toponimiei slave din zona, intre care si numele asezarii ( Slatina = Slam-tina = pamant sarat, saratura ) s-a putut ajunge la concluzia ca asezarea de la Slatina a aparut ca asezare rurala cu mult inainte de sec. al X-lea. Cea mai vehiculata si acreditata parere referitoare la denumire este aceea ca aceasta s-a creat din latina arhaica: Salaatina, Salatina, Slatina - rezulta asadar ca orasul Slatina poarta numele coloniei romane instalata candva aici. Prima mentiune documentara a Slatinei dateaza din a doua jumatate a secolului al XIV-lea. In hrisovul domnesc din 20 ianuarie 1368, emis de Vlaicu Voda ( Vladislav I ) privind privilegiul comercial acordat negustorilor din Brasov , Slatina este mentionat ca punct vamal. Informatii pretioase despre orasul de pe Olt aflam din insemnarile de calatorie ale lui Paul de Alep, secretarul insotitor al Patriarhului Macarie, care vizitand manastirile din partea Oltului in ziua de " miercuri 27 august 1653, au trecut printr-un oras de targ numit Slatina, si peste Olt, ce curge pe aproape, si care e trecut cu corabii." In cadrul impartirii administrative a Tarii Romanesti, orasul Slatina devine capitala judetului Olt, mentionat documentar la 26 aprilie 1500.De la jumatatea secolului al XVII-lea s-au pastrat cele mai vechi constructii de caramida cu caracter religios: Manastirea Clocociov, reconstruita din temelie in anul 1645 de catre marele spatar Diicu Buicescu pe temeliile unui asezamant religios mai vechi din secolul al XVI-lea Biserica Domneasca, actuala biserica Sfanta Treime, construita in anul 1645 de catre Ghenea vel vistier 2

 Manastirea Streharet, ridicata in anul 1671 de catre Serafim, episcopul Buzaului. In secolul al XVIII-lea se construiau in Slatina primele fantani la care apa era adusa din izvoare captate, prin conducte din olane de pamant ars, asezate cap la cap. In 1741 este mentionata existenta unei scoli domnesti la Slatina. Aceasta este prima scoala de stat si totodata cea mai veche scoala atestata documentar la Slatina. Cativa ani mai tarziu , prin 1763, este mentionata ca functionand pe langa Manastirea Maica Precesta o noua scoala cu limba de predare romaneasca. In anii 1799-1800, din fondurile lasate de catre marele filantrop slatinean Ionascu Cupetu este creata scoala Ionascu, care a functionat initial pana in 1836, in chiliile bisericii lui Ionascu. Pe langa scoala Ionascu s-a organizat mai tarziu si prima biblioteca publica din Slatina. Inca din anul 1797 era creat la Slatina unul din cele mai vechi spitale din Tara Romaneasca, asezat initial, ca si Scoala Ionascu, in chiliile bisericii Ionascu. Sub aspectul politic, Slatina cunoaste in primele decenii ale sec. al XIX-lea marile framantari ce bantuiau pe cei exploatati. In acea perioada in hatisurile padurii de la Strehareti au haiducit vestitii luptatori pentru dreptate Iancu Jianu, Ionita Tunsu din Optasi si Panait Anghel din Valcele. In martie 1821, Slatina foloseste ca loc de adunare pandurilor lui Tudor Vladimirescu si fortele fidele idealurilor revolutiei vor participa activ la sustinerea acesteia. Tot la Slatina i se alatura lui Tudor Vladimirescu cetele de haiduci conduse de Iancu Jianu. In planul militar si politic al Revolutiei elaborat de conducatorul ei, s-a stabilit sa se faca in raionul Slatina jonctiunea fortelor disponibile ale pandurilor. In acest scop, pana la data de 6 martie 1821, adica la 2 zile dupa sosirea lui T.Vladimirescu aici, s-a strans la Slatina grupul principal de forte condus de catre acesta. Efectivele trupelor concentrate la Slatina au totalizat 8000 de oameni si 3 tunuri. Dupa sfarsitul tragic al lui Tudor Vladimirescu si inabusirea sangeroasa a Revolutiei, intre localitatile care au cazut prada flacarilor se numara si Slatina. La Revolutia din 1848 locuitorii Slatinei au participat inca de la izbucnirea acesteia pe Campia Islazului, avandu-l in frunte pe Iorgu Valeanusi pe profesorul Costache Stanciovici de la Scoala Ionascu. La realizarea unirii din 1859, prin Comitetul Unionist din Slatina locuitorii vor participa la toate etapele marelui eveniment. Prin pozitia sa strategica, sprijinita la V de raul Olt, la S de gara CFR, aflata pe principalele artere de circulatie pe uscat si pe raul Olt, Slatina va fi o prezenta importanta in razboiul din 1877 - 1878, care a consfintit independenta de stat a Romaniei. Insa nici dupa castigarea independentei situatia taranilor si a muncitorilor nu s-a imbunatatit, nazuintele lor fiind inselate. O puternica rascoala a taranilor a avut loc la inceputul lunii iunie a anului 1899 in gara din Slatina. Taranii din oras si din satele invecinate au venit intr-un numar atat de mare incat au umplut intreaga campie din jurul garii. Autoritatile au chemat unitati de armata din Craiova si din Pitesti , care au folosit armele pentru 3

inabusirea ei. Acestei rascoale, cea mai mare din tara intre anii 1888-1907, s-a incercat sa i se atribuie un caracter spontan, "fiind consecinta falsificarii alegerilor din mai 1899 ". La violenta miscare a taranilor din gara Slatina s-au alaturat si muncitorii de aici. Documentele ne pastreaza nume de muncitori care au platit cu viata solidaritatea lor cu taranii, precum Gheorghe Ilie Doinea sau Costica Mireanu. Orasul traieste apoi vapaia marii rascoale din 1907. Desi au fost luate masuri de a-i impiedica pe rasculati sa patrunda in oras, slatinenii au incurajat si sprijinit lupta dreapta a miilor de "flamanzi si goi", care se ridicasera impotriva nedreptatii sociale. Unii locuitori ai Slatinei isi amintesc si azi de loviturile de tun care distrugeau satele Mihaesti de Sus si de Jos, de salvele executiei taranilor din Valcele si Radomiresti, de convoaiele de arestati carora li se adauga si profesorul Tiberiu P. Popescu, directorul gimnaziului real din oras. n timpul celui de-al doilea razboi mondial muncitorii din Slatina au luptat impotriva dictaturii militaro-fasciste, in special prin actiuni de sabotaj. Stiinta de carte a localnicilor este dovedita de o serie de hrisoave scrise in orasul Slatina. Hrisovul din 23 mai 1534, redactat din porunca lui Vlad Vintila Voievod prin care intareste lui Barbulea si lui Lupu ocina in satul Studina, poarta mentiunea " si am scris eu Badea scriitor in Slatina, luna mai 23 zile, in anul 7042 < 1534 >". Este evident faptul ca scriitorul Badea din Slatina era stiutor de carte. Inca din 1741 Slatina a inregistrat toate profilele de invatamant primar si liceal, cu " Scoala Domneasca", una dintre cele mai vechi din Tara Romaneasca. O alta scoala se pare ca a functionat pe langa biserica Maica Precista si a fost infiintata de ctitorii bisericii, Iane si Nicolae Slatineanu.Aceasta era o scoala de limba greaca. La sfarsitul secolului al XVIII-lea a inceput sa fiinteze la Slatina scoala Ionascu, ridicata de filantropul Ionascu si sotia sa Neaga. O alta scoala a functionat in sec. al XVIII-lea pe langa biserica " Sfanta Treime " Din Slatina. In 1846 se infiinteaza o scoala separata, exclusiv pentru fete. In 1861, din fondurile zise " Brancovenesti " , se infiinteaza o a doua scoala de fete, intalnita in ducomente sub numele de Scoala nr. 2. Dupa 1880 s-au infiintat cateva scoli secundare, cum ar fi : Scoala inferioara de agricultura de la Strehareti (1883), Liceul " Radu Greceanu " ( 1884 ), Scoala Profesionala de Fete ( 1897 ), Scoala inferioara de arte si meserii ( 1901 ), Scoala normala " Preda Buzescu " pentru baieti ( 1918-1932 ), Scoala normala de fete ( 1923 ). In orasul Slatina s-au nascut si au creat personalitati care prin opera lor au intrat in patrimonial culturii si al vietii politice romanesti. Amintim aici numele catorva: poetul Barbu Paris, Mumuleanu, omul de scoala Petre S. Aurelian, Constantin G. Dissescu, distins jurist; vestitul lautar Nicolae Biuca, Dimitrie Caracostea, erudit critic si folklorist, si bineinteles marele Eugen Ionescu. Pe meleagurile orasului au mai copilarit: Ion Minulescu, Dinu Lipatti, Nicolae Titulescu, Damian Stanoiu, D. Popovici, C. Brancusi. 4

Scurt istoric nvatzamntul superior nvatzamntul superior a nregistrat, n ultimii ani, o puternica ascensiune, concretizata printr-o diversificare a ofertei educatzionale shi o creshtere a numarului de studentzi. Acesta se desfashoara n baza unor conventzii ncheiate ntre universitatzi shi diferite organizatzii shi institutzii din Slatina. nvatzamntul superior economic este derulat de Academia de Stiintze Economice Bucureshti, n colaborare cu Scoala Romna de Afaceri Slatina, avnd urmatoarele facultatzi: Management (5 ani), cu un numar de 194 studentzi; Contabilitate shi Informatica de Gestiune (5 ani), 296 studentzi; Finantze, Asigurari,Banci shi Burse de Valori (5 ani ) 296 studentzi. Tot n colaborare cu Scoala Romna de Afaceri Slatina, se desfashoara nvatzamntul superior juridic de catre Universitatea Constantin Brncoveanu Trgu Jiu. n acest domeniu, un numar de 573 studentzi studiau, n anul universitar 2002-2003 la Facultatea de Stiintze juridice shi drept administrativ (5 ani), altzi 46 studentzi efectund studiile de scurta durata (3 ani) ale Facultatzii de Administratzie Publica Locala. Recunoashterea de care se bucura shcoala slatineana de agricultura, cu vechi traditzii, precum shi investitziile realizate pentru modernizarea bazei materiale, au influentzat pozitiv hotarrea de a nfiintza n municipiu nvatzamntul superior agricol, initziat de Universitatea de Stiintze Agricole shi Medicina Veterinara din Bucureshti, n colaborare cu Colegiul Natzional Carol I din Slatina. n prezent, un numar de 20 studentzi urmeaza cursurile Facultatzii de Medicina Veterinara, altzi 442 studiind la Facultatea de Management, inginerie economica n agricultura shi dezvoltare rurala. nvatzamnt superior sociologic se deruleaza de Facultatea de Sociologie shi Asistentza Sociala din cadrul Universitatzii Bucureshti n colaborare cu Asociatzia Romna pentru Promovarea Asistentzei Sociale Olt (75 studentzi). n ceea ce priveshte nvatzamntul de scurta durata, n baza colaborarii dintre Universitatea din Piteshti shi Inspectoratul Scolar Judetzean Olt, n Slatina, un numar de 50 de studentzi frecventau n anul universitar 2002-2003 cursurile Facultatzii de Institutori pentru limba engleza, iar 50 ale Facultatzii de informatica. Retzeaua shcolara a municipiului Slatina n Slatina functzioneaza 45 unitatzi shcolare, din care 25 de nvatzamnt preprimar, 10 nvatzamnt primar shi gimnazial, 3 grupuri shcolare, 5 colegii, un liceu sportiv shi o shcoala postliceala. Numarul elevilor nscrishi n procesul de nvatzamnt n anul shcolar 2002-2003 este de 22.591 din aceshtia 2.542 fiind 5

cuprinshi n nvatzamntul preprimar, 3.806 n nvatzamntul primar, 6.014 n nvatzamntul gimnazial, 7.941 n nvatzamntul liceal, 216 n nvatzamntul complementar, 1.988 n nvatzamntul profesional shi 834 n cel postliceal. n nvatzamntul preshcolar shi primar shi desfashoara activitatea 190 educatoare shi 176 nvatzatori. Normele didactice pentru profesori se prezinta astfel: 367 n nvatzamntul gimnazial shi 621 liceal shi profesional, precum shi 86 maishtri. Totalul normelor didactice nregistrate de Inspectoratul Scolar Judetzean Olt pentru municipiul Slatina este de 1431,79. Rezultatele obtzinute de elevi att la olimpiadele shcolare ct shi dupa finalizarea liceului confirma valoarea nvatzamntului slatinean. Astfel, n perioada 2000-2003, elevii calificatzi la etapele natzionale ale concursurilor shcolare au obtzinut 107 premii: 4 premii I, 18 premii II, 16 premii III, 64 mentziuni shi 5 premii speciale. Dupa absolvirea cursurilor liceale, n perioada 2000-2003, 15 elevi au obtinut burse de studiu n strainatate, n tari ca Olanda ( Utrecht ), Germania ( Bremen ), Frantza (Lyon), Italia ( Napoli ). Activitatea artistica Pentru a valorifica aptitudinile artistice ale elevilor au fost nfiintzate, fie n cadrul Palatului Copiilor Slatina fie n unitatzile shcolare, 20 formatzii de dans modern, gimnastica ritmica shi dansuri de societate, 9 formatzii de dans popular, 9 grupuri vocale, 7 ansambluri corale shi 3 formatzii vocal - instrumentale. nvatzamntul privat nvatzamntul de tip privat este reprezentat de o gradinitza, un liceu shi doua shcoli postliceale. Baza materiala shi dotarile demonstreaza ca acest tip de nvatzamnt reprezinta o alternativa viabila n plan educativ.