search...

Home

Articole

Gheorghe Rosca Codreanu Contact Us Links Home

search

Home Advanced Search Blog Articole Links Advanced Search Contact Us Other Menu

Polls

Gheorghe Rosca Codreanu

Gheorghe Rosca Codreanu

(10 Martie 1805, Brlad 19 Noiembrie 1837, Viena)

Si-a insemnat singur data nasterii si numele sau, pe Ceaslovul donat de el bisericii din Valeni, jud.Falciu, intr-o scriere olografa, la 1 ianuarie 1836: /E/u Kesar Valianu1) comis?, fiul arhondului2) si marelui Spadariu Ioanu poreclit Codrianu de la Dialu-mari, m-am nascut in 10 martii /1/805, vineri la 9 1/2 ciasuri din zi, in zodie leului. Si m am /sic/ botezat de un mosu al meu calugar a/nume/ Kesarii /Damian, var primar cu tatal lui, iconom al Manastirii Neamt/ si mi-au pus numile Kesar. Dar fiindca parintii mei crede/au/ ca ace/l/ numi Kesar este numai pentru calugari, au inceput dila un an a ma chema Gheorghi; dar eu imi pastrez adevaratul meu numi din botezu Ksa/r/. Ksar Valianu Comisu, poreclit si Codrianu. 1836, ghenari 1 Comis Caesar Vallenius3) La pagina 244 a Ceaslovului daruit bisericii din Valeni, donatorul a scris: Aciasta carti pi c/are am da/t-o la Biserica di pi /mosie me V/alen/ni am cumparat-o intr-un galban? si giumatati di/n/ Olanda, si spre stiinta iscalescu. Comis C/ae/sar Vallenius. Caesar Valianu comis, poreclit si Codrianu. 18/36 Jenvier 14) In casa parinteasca a invatat carte cu dascali particulari, insusindu-si limbile greaca, franceza si germana. Dar, date biografice gasim in necrologul facut in 1837 de catre Gheorghe Asachi. Comisul Gheorghie, fiul spatariului Ioan Codrianu, s-a nascut la Barlad in 1805 Martie 10. Inzestrat fiind de natura cu talenturi alese, si mai cu sama cu sentimente si ca temperament foarte bland, dara rezolut5), era primitor de ori ce inraurire nobila. Capatandu-si cresterea, dupa sistema de atunci, a invatat limba greceasca, franceza si germana, cultivand mai mult pe cele doua dintai pe langa limba romaneasca. Infiintarea Institutului Vasilian in 1828, a umplut de bucurie pe tanarul Codrianu si l-a indemnat a se pune in relatie mai apropiata cu personalul scolastic. Vizitand deseori clasele se mira auzind paradosirea6) teoretica a gramaticei romane, care pana atunci se invata numai din practica, a geografiei, a istoriei si a cursului de matimatica, toate aceste stiinte in limba patriei ce in epoca domniilor straine, era proscrisa din drepturele cuvenite. Mai mult de cat toate il aducea in mirare afinitatea cea mare a limbei latine cu cea romana, pentru care il cuprinse o mare simpatie ce mai in urma avu un rezultat atat de bun pentru scoale. Sentimentul sau cel patriotic si brav l-au vederat7) la organizarea

regulata a militiei Moldovene. Gheorghie Codrianu era unul din cei intai nobili ce se inscrisese in militie, in care la 7 Octombrie 1830 au intrat ca comandant a/l/ companiei /a/ II-a si apoi acei a IV/-a/ de infanterie8), in care cu zel si vrednicie a statut spre multumirea sefilor si iubirea soldatilor, pana la reforma militiei intr-un batalion si un escadron. Aflandu-se apoi din nesanatate peste complect, deplin imputernicitul Prezident /contele/ Kiselef, prin ordin de zi i-a incuviintat demisia de la 1 Noembrie 1832, precum adevereaza atestatul colonelului /de atunci/ Costachi. Ingrijirea unei sanatati delicate, care il tinea mai cu seama la mosia sa Valeni nu-l impedeca de a se indeletnici cu cultura stiintilor, pentru care simtea sporind mare plecare. Drept aceea lasand altora vanarea proectelor himerice, ce mai cu sama cautand a-si perfectiona insusirile innascute, alegea societatea barbatilor carii puteau raspunde dorintei sale. Deasa vizitare a reinoitei Gimnasii Vasiliane, al urzitului9) institut al Albinei, unde se concentrau toate lucrarele nascandei literaturei romane pe baza invataturelor clasice, au captivat buna plecare10) a Codrianului, pentru impulsul ce minea11) patriei un viitor! Deseori se vedea desbatand cu literatii romani, teme asupra literaturei si a politicei patriei; si din toate se intelegea o judecata cumpatata incredintatoare ca acea intai baza a romanilor este a se inturna, precum la uricul limbei, de asemene la virtutele cele austere ale stramosilor. In mijlocul indeletnicirilor literare si a celor campene, se declara simtoame amenintatoare sanatatei sale, care dupa indelungata cura prin cei mai buni doctori, nu s-au putut inlatura, incat vederata scadere a puterilor l-au indemnat a calatori spre consultare la Viena, de unde, dupa o cura radicala si intrebuintarea apelor minerale, doria a se inturna in dulcea patrie spre a se consfinti12) cu o injunita putere in cariera ce si-au fost planuit-o. Dupa o duioasa luare de adio dela unicul sau frate D/omnul/ nobilul Nicolae Codrianu, si dela numerosii companioni ce-l insoteau cu a/le/ lor urari de dorinte, purcesa in iunie 1837 dela Galati pe coverta unui vapor, indrumandu-se spre Viena.13) Inainte de a pleca cu vaporul de la Galati (8 iunie 1837), Gheorghe Rosca Codreanu a imprumutat 1.500 de galbeni de la logofatu14) Costache Conachi15), suma din care a lasat spre pastrare, rudei sale, postelnicul16) Ioan Costache17) 700 de galbeni, iar 50 de galbeni i-a imprumutat fratelui sau, Neculai Rosca Codreanu. Ajuns la Viena s-a instalat in Hotelul Weissen-Schwan (mai tarziu devenit Hotel Metropol), unde l-au ingrijit medici renumiti. Vazand ca boala (ftizia) i se agraveaza, la 6/18 noiembrie 1837 s-

a impartasit si si-a facut testamentul. Mai de mult, profesorul iesean, banateanul Eftimie Murgu18) l-a indemnat sa-si lase averea in folosul scolilor, propunere repetata si prin scrisorile ce i le-a trimis la Valeni.19) Din cei 800 de galbeni luati cu el la Viena, cheltuise in cele trei luni de ingrijire vieneza 350 de galbeni, ramanandu-i 450 de galbeni. Iata continutul integral al testamentului sau, scris in limba greaca: In numele Prea Sfintei Treimi, a Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh. Bolnav dar intru intregimea mintei am hotarat sa fac aceasta diata20) pentru averea mea miscatoare si nemiscatoare cum urmeaza. INTAI. Din una mie cinci sute galbeni olandeji si imparatesti austriaci, pe cari in trecuta luna Maiu i-am imprumutat cu dobanda dela d-lui marele logofat Costachi Conachi, sa le plateasca intai cu sapte sute galbini ce cu sinet21) am lasat la mosul meu Ioan Conachi postelnic. Patru sute galbini sa se plateasca cu patru sute galbini ce am cu mine in ladita cea mica, iar restul de galbini ce mai raman pana la una mie cinci sute sa se plateasca din veniturile mosiei mele Valenii. AL DOILEA. Las epitrop asupra intregii mele averi pe mosul meu Ioan Costachi, avand si pe localnica stapanire privighitoare si impreuna observatoare, ca sa se savarseasca cate randuesc. AL TREILEA. Mosia mea Valenii ce consta din hlizele22) ei (adeca parti din mosie) Dancenii, Stalpitura, Ciocarlanu si Sarbii, din aceste mosii las: 1) Cativa ani sa se adune veniturile din care sa se plateasca trei sute cinci zeci galbini ce am cheltuit pana astazi din 1.500 galbini, ce m-am imprumutat, pentru ca 700 galbini am cu sinet la mosul meu Ioan Costachi, 450 galbeni am cu mine, 50 galbini am imprumutat cu sinet pe frate-meu Neculai, - si asa toti banii dsale Conachi se platesc. 2) Fratine-meu Neculai si sorei mele Maria, sa li se deie 1.500 lei moldovenesti, adeca 7.500 lei unuia si 7.500 lei altuia. 3) Din veniturile mosiei mele sa se deie fiicei mele Fulviei 400 galbini, cand va veni in varsta de maritate; iar maicii sale Teodora, femeia lui Vasile Mazaracliu, sa i se deie mai inainte o suta galbeni. 4) Toti robii mei sa ramae slobozi indata [s.n.]. 5) Din veniturile iarasi pe doi ani ale mosiei mele si din vanzarea intregei paduri ce am pe dansa, sa se faca doua inchipuiri de monumenturi, unul pentru parintele meu si al doilea pentru fratemeu Dimitrie si pentru mine, aceste sa se faca cu frumoasa arhitectura. 6) Dupa savarsirea tuturor acestora sa se faca o scoala pe mosia

mea pentru una suta elevi, care sa invete dialectul (limba) latinesc. 7) Doua locuri de casa ce am in targul Barladului, le daruesc mosului meu Ioan Costachi postelnic. 8) Rog pe mosul meu Ioan Costachi sa se judece pentru mosia me Valenii, de pe care mosul meu sa iee in tot anul doua zecimi din toate veniturile, iara celelalte opt parti ce raman di/n/ venituri sa le intrebuinteze la scoala care voi arata mai jos. 9) Din veniturile mele sa se faca pe mosia mea o scoala in care sa incapa o suta de tineri, ca sa invete dialectul (limba) latinesc, precum si mai sus la art.6 am zis. 10) Straele mele si alte imbracaminti dupa moartea mea le las slugei mele Andrei Teodoru. 11) Dupa moartea mea trupul meu sa fie trimes la mosia mea in Moldova si cheltuelele spre aceasta, adica a ma balsamui si a ma trimete si altele ce ar trebui in Viena, din galbenii ce am pe langa mine, in mica ladita, sa se faca. 12) Slugei mele Andrei Teodoru ii dau pentru drum 10 galbini ca sa se duca in patria lui. 13) Ornicul meu si alte mici lucruri ce am pe langa mine, in Viena, le dau slugei mele Andrei Teodoru. Viena, 18 Noembrie 1837 Gheorghe Codreanu Comis Atest ca D-lui G.Codreanu Comis ii este recunoscut pe deplin continutul acestui act, de oare ce d-nul Codreanu a dictat totul si ca iscalitura este adevarata. Dr. Graf, martur solicitat. Ca un duhovnic al iscalitului sau a zisului mai sus si singur auzitor a/l/ celor randuite, adeverez ca toate le-au randuit aflanduse intr-u intregimea mintei. Arhimandrit Grigore Calaghiani slujitor bisericei Sf.Treimi Iohan Haris ca martur testamentar solicitat23) A doua zi dupa intocmirea si oficializarea testamentului, la 7/19 noiembrie 1837, Gheorghe Rosca-Codreanu a murit in Hotelul Weissen Schwann (devenit Hotel Metropol). Autoritatile vieneze luand cunostinta de testament, a cautat sa-l duca la indeplinire. A imbalsamat corpul decedatului si la 10/22 noiembrie 1837 l-a depus la cimitirul Schmeltz, cu scopul de a instiinta rudele pentru a-l transporta in Moldova. Tribunalul vienez a numit curator24) pe dr.Gredler.

La 21 febr./5 martie 1838 Cancelarul Austriei, Klemens Lothar Wenzel von Matternich (1773-1859) trimite insarcinatului cu afaceri al Sublimei Porti Otomane urmatoarea nota: Tribunalul Nobililor din Austria de jos a adus la cunostinta Cancelariei intime a Curtei si a Statului ca liquidatiunea mostenirei boierului moldovan Gheorghie Codrianu, mort in Viena la 19(7) Noembrie trecut, a fost deplin terminata. Dispozitiunile sale testamentare, atat in ce priveste cadavrul sau cat si pe servitor, au fost executate; termenul convocarei creditorilor a trecut fara ca cineva sa se anunte; si, in fine, ca Curatorul precum si toate celelalte cheltuele au fost platite. Domnul Mavrojeni, insarcinatul cu Afaceri al Sublimei Porti Otomane, declarand prin nota din 25(13) Decembrie trecut ca este autorizat a primi mostenirea in chestiune, subsemnatul Cancelar al Curtei si al Statului are onoarea de a-i transmite sub acest plic toate efectele si documentele relative la aceasta, ce se gasesc trecute in inlaturata lista, cu rugaminte de a le inainta celui in drept si de a binevoi ca sa deie o adeverinta detaliata pentru trebuinta Tribunalului mai sus amintit. Acest Tribunal a mai adaogat inca observatiunea ca cadavrul Codrianului, imbalsamat dupa a sa vointa, se afla depus la cimitirul Schmeltz cu plata de trei fliorini pe luna, dupa invoiala avuta cu gropariul, plata ce a fost facuta pana la finele lui februarie; insa, fiindca Doctorul Gredler si-a terminat insarcinarea de Curator, ramane acum ca Domnul Mavrojeni sa aiba grija de a se inmormanta sau de a se transporta cadavrul, ceea ce devine din zi in zi mai urgent, avandu-se in vedere sfarsitul apropiet al ernei. Subsemnatul se foloseste de acest prilej pentru a reinnoi domnului Mavrojeni asigurarea despre a sa consideratiune distinsa. Viena, 5 Martie 1838 Metternich25) La aceasta, Mavrojeni, in nota informativa pe care a adresat-o domnitorului Mihai Sturdza, arata: Guvernul austriac a adus la cunostinta subsemnatului insarcinat de Afaceri a Sublimei Porti Otomane despre liquidatiunea privitoare la succesiunea domnului Gheorghie Codrianu, mort in Viena. Transmitand alaturata Nota ce Alteta Sa Principele Metternich i-a adresat, cu actele relative la aceasta dela Tribunalul competint, subsemnatul roaga pe Alteta Sa Principele Domnitor al Moldovei de a regula sa cheme pe tatal raposatului26) sau pe rudele in drept spre a lua cunostinta de dispozitiunile testamentare ale zisului raposat si a dispune pe temeiul unei legiuite dovezi de acei 601 fliorini 8 cr/aitari/, ce se afla depusi la Cancelaria Misiunei Otomane in Viena.

In cazul cand cei in drept vor voi ca sa se transporte cadavrul in Moldova, dupa testamentara vointa, va fi de nevoie de a trimete aici o persoana pentru a-l insoti, si subsemnatul nu va lipsi de a-i da sprijinul sau la transportare, spre a se inlatura pe cat va fi cu putinta cheltuelele mari ne inlaturabile de pe statiunile mortuare din cale. Viena, 9 Martie 1838 J. de Mavrojeni27) Agentia Moldovei de la Viena a trimis, cu inalt decret, cele 32 de hartii si documente ramase de la Gheorghe Rosca Codreanu. Postelnicul Ioan Costache (Epureanu), epitropul testamentar, spatarul Nicolae Ventura (cumnatul lui Gh.R.Codreanu) si Neculai Rosca Codreanu (fratele decedatului), incheie lista cu inventarul actelor si hartiilor ramase de la decedat, astfel: am primit gios iscalitii din Departamentul trebilor din launtru dupa rezolutia d/omniei/ s/ale/ Ministrului din 10 Maiu 1838, de pe docladul28) secsiii al /sic/ 3-lea si de a lor primire am dat aceasta efitantie29). 1830, Maiu 1030) Peste zece zile (20 mai 1838) postelnicul Ioan Costache Epureanu cere Departamentului din launtru al Moldovei sa inlesneasca, pe cale diplomatica, ca Gheorghe Rosca Codreanu sa fie inmormantat la Viena: Catre cinstitul Departament al trebilor din launtru Savarsitul din viata la Viena nepotul meu, comis Gheorghe Codrianu, prin testamentul sau prin care ma face pe mine epitrop, intre altele ce lasa a se pune in lucrare, dupa savarsire, hotaraste ca trupul sau balsamandu-se sa se aduca spre ingropare aici in patrie la mosia sa Valenii. O asemenea hotarare iscalitul intampinand neputinta a o aduce la indeplinire, pentruca lasand deoparte ca inlesnire baneasca nu este, dar apoi si cheltuiala ce sar face cu aducerea trupului de la Viena para aici, negresit trebuind sa costisasca giumatate din averea testamentarului, urmeaza a sa face in urma sa. De aceasta salit vazandu-ma, dupa asa impregiurari, am facut cunoscut Inalt Preasfintitului Mitropolit neindemanarile si, prin impartasire ce Inalt Preosfintia Sa imi face cu raspunsul din 18 a urmatoarei /luni/ supt No.793, incuviintaza ingroparea mortului la Viena, acolo unde s-au savarsit, in tantirimul pravoslavnicilor31). Asa dar, eu rog pe cinstit/ul/ Departament ca prin canalul K.K. Aghentii prin care s-au adus testamentul ramas de la raposatul, ce mi s-au incredinta mie prin acel cinstit Departament, sa binevoiasca a pune in lucrare sa se scrie la Viena cui se cuvine, spre a se ingropa trupul acolo dupa crestineasca randuiala, ca sa se apere o asa cheltuiala ce nici nu este de unde a

se face; iar cheltuiala ingroparii sa va face din banii ce sant ramasi acolo de la raposatul, si cusurul32) ce va ramane sa se trimata aice. Ion Costachi Post/elnic/ 1838, Maiu 2033) Departamentul din launtru cerea lui Ioan Costache (Epureanu) sa intervina pe langa Agentie sa scrie la Viena ca neinsufletitul corp al lui Gheorghe Rosca Codreanu sa fie inmormantat acolo, deoarece intai ca lipseste moneda ce ar trebui spre aceasta, si al doile ca si starea savarsitului, pe langa cele ce au lasat prin testament a se pune in lucrare, nu poate raspunde si la o asemenea insemnatoare cheltuiala ce ar urma cu aducerea trupului de la Viena aice, facand pe langa aceste cunoscut ca dispre asemine neinchipuire, dupa aratare ce au facut si Inalt Preosfintitului Mitropolit, au poslovit34) ca trupul sa se ingroape in tantirim la Viena, acolo unde s-au savarsit si mijlocind catre cinstita K.K. aghentie sa se scrie cui i se cuvine, spre a se pune in lucrare asemine ingropare dupa a relighiei randuiala, cu cheltuiala din banii ce se gasesc ramasi de la raposatu, si cusurul ce va ramane sa se trimeata aici. Cu cazuta cinste sa pofteste pe Aghentie de a scrie la Viena o asemenea vointa si hotarare a epitropului, si de lucrare ce sa va face sa se impartaseasca si pe Departament cu stiinta. 1838 Mai 2235) Agentia raspunde ca Gheorghe Rosca Codreanu a fost deja inmormantat la Viena: /.../ dar este prea sigur ca de atunce l-au si ingropat, nefiind lucru de crezut ca l-ar fi lasat neingropat pana acuma/.../. Esii la 8 Iunie 183836) Postelnicul Ioan Costache /Epureanu/ cere restituirea banilor ce au ramas de la defunct: Catre cinstitul Departament al trebilor din launtru, Primind adresul Cinstitului Departament din 29 a trecutei luni Mai, supt No.10.552, in alaturare cu copia Notii K.K. Aghentii, am vazut din cuprinderea cei de pe urma ca trupul rap/osatului/ comis Gheorghii Codrianu s-au ingropat; apoi, fiind-ca eu, pe langa aceasta, am cerut a se trimite aici si banii ramasi de la rap/osatul/ Codrianu, la savarsirea sa, adaug a ruga pe cinst/itul/ Departament ca, prin locul cuviincios, sa faca lucrare pentru neintarzieta trimitere banilor zasi aice. Iasii, 1838 Iunie 29. Ioan Costachi Post/elnic/37) In perioada cand studia la clasa zugravitului de la Gimnaziul Vasilian din Iasi, pictorul Gheorghe Lemeni (1815-1848),

nepotul episcopului Melchisedec, a facut portretul lui Gheorghe Rosca-Codreanu, in uniforma de capitan al Militiei moldovenesti, unicul portret al lui Codreanu, ce se gaseste astazi in Muzeul Vasile Parvan din Barlad.. Numele si faptele lui Gheorghe Rosca Codreanu s-au facut repede cunoscute in intreaga Moldova si dincolo de ea. La solicitarea preotului Ioan Antonovici, preotul N.Teodorescu din Valeni, scria la 14 noiembrie 1907: /.../ 1) Pe Gheorghe Codrianu din botez il chema Cezar. 2) A botezat, in Valeni, pe Nevarachi (Nerva) Postolachi, care-i var cu mine, si pe femeea sa Claudia; pe o fata a lui Costantin Budacu, numind-o Mutia; pe Ioana lui V.Saghin, numind-o din botez Lucretia (traeste si azi, avand ca 80 ani); pe o fata a lui I.Tivda, Fulvia; iar la Sarbi, pe un baiat Romulus, caruia masa apoi ii zise Nica; pe o fata numind-o Abazia si m/ulte/ a/alte/. El punea insa pe o femee din casa de boteza, asa mi-a spus tata-mio. /.../ Toti fratii Codrieni au fost necasatoriti. Ei dadeau bani cu procente prin satele de prin prejur cu 30 parale pe luna la suta de lei vechi si un puiu de gaina/.../38) Acelasi N.Teodorescu ii scria lui I.Antonovici, la 8 decembrie 1907: /.../ Valenii au fost a/i/ lui Gh.Codrianu si i-au dat prin Testament scoalelor si statul a luat mosiile, din care a dat la 1864 la locuitori si la 1878-1879 la insuratei, vanzand restul d-lui C.Constantiniu. Padurea in intindere ca 100 falci39) a ramas a statului, celalt pamant trebue sa fi fost ca 300 falci /circa 4300 m2/. Aceasta mosie are trupurile: 70 de stanjini, Valenii si Saca, peste [raul] Barlad (la Sarbi). 4. Neculai Codrianu, dandu-si in arenda mosia Dealu-mare, traia in Valeni in casa lui Luca Arteni petrecand impreuna cu fratele sau Gheorghie. Nu aveau aici casele lor de locuit. Dansii se duceau pe la nuntile taranesti si pe la Pasti se dadeau in scranciob, petrecand la un loc cu flacaii si cu oamenii gospodari din sat. Gheorghie Codrianu nu era interesat de a face avere. El a intrat in armata ca voluntar in timpul lui Voda Sturza si apoi a dat 2 cai buni de a scapat. /.../40) Academicianul Constantin Erbiceanu ii scria lui Ioan Antonovici, la 22 ianuarie 1908: Iubite Parinte Antonovici, Am primit epistola sf.voastre, prin care ma intrebati 1) asupra originalului testamentului lui Gheorghie Codreanu si a ma

pronunta daca acel testament este scris de duhovnicul testatorului sau de alta persoana. Dupa examinarea facuta actului ma pronunt in mod hotarat, ca testamentul Codreanu nu-i scris de preotul duhovnic al defunctului, pe ratiunile: a) ca-i scris tot testamentul de o persoana ce nu stia greceste, b) apoi tot testamentul este scris fara ortografie si aspiratii41), ceea ce un grec oricat de ignorant n-a face, c) ca lipsesc chiar litere din cuvinte. Aceasta probeaza ca scriitorul a fost un Roman, ce stia greceste, dar nu gramatical. Alta proba palpitanta este: ca acele randuri scrise de duhovnic sunt corect scrise si ca ortografie si ca aspiratiune greceasca. Aceasta parere imi e intemeiata pe textul Testamentului ce mi-ati dat. Asupra cestiunei 2) de cunosc ceva despre Gheorghe Codreanu fundatorul, or mai drept donatorul nobil al liceului din Barlad, va raspund: eu nu l-am apucat in viata, dar pe cand eram in scoala am auzit pela 1853, in seminariu, despre aceasta donatiune scolara facuta de Codreanu. Ni se spunea de Filaret Scriban42), ca un mare patriot, Gh.Codreanu, s-a afierosit43) avutul sau spre a infiinta o scoala in Barlad si in care a fost pusa spre studiu limba latina obligator. Prin aceasta Scriban voia sa ne probeze, ca suntem de origina latina noi Romanii si ca oamenii patrioti o stiu si sustin aceasta, intre care si neintrecutul patriot Gh. Codreanu. Asa era pe acele vremuri, se aprindea patriotismul intre scolari prin exemple practice, luate din viata oamenilor patrioti. Ni se mai spunea ca acel Codreanu era un infocat patriot, om in totul corect si devotat cu trup si suflet tarei lui. Printre scolari numele lui Gh.Codreanu nu era in mare veneratie ca-si daduse averea lui pentru a infiinta o scoala in care sa se predea limba latina, muma limbei noastre. Atata stiu numai despre Gh.Codreanu si aceste din auzite.44) La acelasi chestionar trimis de preotul Ioan Antonovici, a raspuns, la 29 ianuarie 1908, austriaca Elena Kirazi din Viena: /.../ am luat calea ce mi-ati indicat, incepand cercetarile cu cimitirul Schmeltz. Dupa cautari in registrele particulare si ale groapei comune nu s-a gasit nimic. Cum cimitirul Schmeltz este inchis de la 1875, lesne s-ar fi putut afla mormantul lui Gheorghe Codreanu daca ar fi avut vreo inscriptie, deoarece in tot rolul sau de conservare este bine ingrijit, plantat si supravegheat de un Consiliu numit. /.../ Dar si daci m-au trimis la Comuna, unde s-a gasit in lista registrelor mortuare, sub nr.66, Gheorghe Conreanu (nu Codreanu) Iassy, mort la 19 Noembri 1837, inmormantat la 22 Noembre 1837 la cimitirul Schmeltz, groapa comuna, despartirea 11, din ordinul reprezentantului Mavrogheni, fara specificatie unde si pe care spese.45) Deci, se excludea posibilitatea ca timp de trei luni Gheorghe

Rosca Codreanu sa fi stat neinhumat. In continuarea scrisorii susmentionate se scria: foarte posibil si probabil /ca Gheorghe Rosca Codreanu/ a fost depus provizor in un loc rezervat al groapei comune. In urma cum nimeni nu s-a mai interesat recent, corpul sau a ramas in despartirea comuna, de unde rezulta lipsa din registrele cimitirului si al bisericii, cum s-a mai intamplat /.../. In semn de omagiu adus cititorului acestui invatamant barladean, numele sau a fost atribuit clasului, gimnaziului, liceului si colegiului, denumire care i-a fost ridicata dupa reforma invatamantului din 1948, dar redata cu ocazia implinirii a 125 de ani de existenta a liceului, in 1971. In luna noiembrie 1940, in partea de nord-vest a cladirii liceului s-a dezvelit un bust al ctitorului, lucrat in bronz de sculptorul Mihai Onofrei (dezvelit in fata ministrului Educatiei Nationale de atunci, Traian Braileanu). Bustul a fost trimis la topire, in 1951, cand proletcultismul pusese stapanire pe cultura romaneasca. In 1971 s-a realizat un nou bust, in praf de piatra, lucrat de profesorul-sculptor Gheorghe Alupoaie. Cu ocazia sarbatoririi a 150 de ani de existenta a liceului (1996), cand a fost ridicat la rangul de Colegiu National, acelasi sculptor, Gheorghe Alupoaei, a executat un alt bust, turnat in bronz de catre Fundatia culturala Dr.C.Teodorescu.

NOTE: 1. Nume luat, probabil, de la mosia sa din Valeni. 2. Titlu de politete din timpul fanariotilor, cu care cineva se adresa boierilor. 3. Ioan Antonovici, p.32 (v.nota 46). 4. Idem, ibidem, p.30. 5. Hotarat, ferm. 6. Predarea unei discipline de invatamant. 7. Invederat, convins, indemnat. 8. capitan comandir de roata (roata = companie de ostasi). Vezi Albina romaneasca, Iasi, nr.78 din 9 octombrie 1830. 9. Intemeiatului, fondatului. 10. Inclinare, predispozitie, imbold. 11. Asigura. 12. Consacra. 13. Calendarul pentru romani pe anul 1849, anul VIII, 1849, p.8-14, cu reproducerea portretului lui Gheorghe RoscaCodreanu; articolul avea ca autor pe Gheorghe Asachi si se intitula Codreanu. 14. Secretar, scriitor de cancelarie; capetenia ispravniceilor si a

feciorilor boieresti din serviciul unei mosii, insarcinat cu supravegherea lor si cu transmiterea ordinelor date de stapani; titlu de mare demnitar in ierarhia boierilor; vataf. 15. Arh.St.Iasi, Nr.194, transp.1772, opis 2020, fila 115; [in continuare la nr.46]. 16. Titlu onorific dat unui boier, fara atributii speciale; odinioara: maresal al Curtii domnesti; ingrijitor al camerei de dormit a domnitorului; ministrul Afacerilor Externe. 17. Locuia in Barlad in mahalaua din gios de Cacaina [Podeni]; casa avea 236 stanjeni (circa 462 metri), care valora 416 lei vechi (Ioan Antonovici: Documente barladene, vol.V, Husi, Atelierele Zanet Corlateanu, 1926, p.253-254). 18. De origine banateana. Profesor de filosofie (1826-1827) si filolog. Absolvent al Facultatii de drept (1830). Doctor in drept (1834). Vine in Transilvania la Iasi (1834) unde este incadrat profesor de filosofie la Academia Mihaileana, in cadrul careia s-a imprietenit cu Gheorghe Rosca-Codreanu, care-i audia cursurile. Cand a observat ca boala lui Codreanu s-a agravat, i-a propus (si i-a repetat propunerea prin scrisorile pe care i le trimitea la Valeni), sa-si lase averea in folosul scolilor) (vezi Iosif Patriciu, in Sama generala a Epitropiei Spitalului Barlad si Elena Beldiman pe periodul III, p.40). Costachi Conachi a fost revolutionar, motiv pentru care a fost detinut (1845-1848). Deputat in Parlamentul din Pesta. Inchis din nou (1849-1853). Din 1861 revine in viata politica. In 1932 osemintele sale au fost aduse in tara. A fost un sustinator al culturii si limbii nationale, luptand pentru inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin. 19. Sama generala a Epitropiei Spitalului Barlad si Elena Beldiman pe periodul III, p.40. 20. Testament. 21. Chitanta, polita. 22. Petecie de mosie. 23. Iacov Antonovici, op.cit., p.104-106. 24. Persoana insarcinata cu administrarea averii si a intereselor unui decedat, unui minor. 25. Arh.St.Iasi, nr.194, transp.1772, opis 2020, f.4. 26. Mavrojeni (Mavrogheni) nu stia ca tatal lui Gheorghe Codreanu, Ioan Rosca Codreanu, murise de aproape trei ani. 27. Iacov Antonovici, op.cit., p.40-41. 28. Raportul, referatul. 29. Chitanta. 30. Arh.St.Iasi, dosar 194, transp.1774, f.19. 31. Ortodocsilor. 32. Restul. 33. Arh.St.Iasi, dosar 194, transp.1772, f.20. 34. Incuviintat, a dat dezlegare.

35. Arh.St.Iasi, dosar 194, transp.1772, f.21. 36. Ibidem, f.27. 37. Ibidem, f.29. 38. Ioan Antonovici, op.cit., p.94-95. 39. Falce = veche masura de suprafata pentru pamant, avand lungimea de 80 de prajini (prajina are 6,69 m.) si latimea de 4 prajini (suprafata totala = 14.322 m2). 40. Ioan Antonovici, op.cit., p.95-96. 41. Aranjamentul cuvintelor in fraza (topica) si termeni specifici limbii. 42. Filaret Scriban, cu numele de mirean Vasile Popescu (18111873), carturar si traducator. Absolvent al Academiei Mihailene si al Academiei teologice din Kiev. Hirotonisit. Profesor si rector al seminarului din Socola (1843-1862); arhimandrit (1843), arhiereu de Stavropoleos (1852). Unionist; deputat in Divanul adhoc (1857), senator de Iasi (1867-1869). Cunoscator al limbilor latina, franceza si rusa. 43. Inchinat, dedicat, donat. 44. Ioan Antonovici, op.cit., p.17-98. 45. Ibidem, p.99-100. 46. Costache Conachi (1777-1849). Ispravnic de Tecuci (18061812) in timpul ocupatiei rusesti; vornic de politie (1814-1818); membru in comitetul care administra finantele tarii; membru in comisia de redactare a Regulamentului Organic (1828-1831); mare logofat; candidat la domnie, intrand in opozitie cu Mihail Sturdza. A scris poezii, alcatuiri, talmaciri, sfaturi intelepte, proza slaba. In 1835 Epitropia invataturilor publice din Moldova aduce la cunostinta contributia catorva persoane pentru ridicarea unei scoli in Barlad; printre donatori figura si el cu 2.500 de lei. Despre aceasta donatie N.Iorga scria: zgarcitul poet Conachi fu si el un donator la el, la Barlad /deci, Costachi Conachi locuia in Barlad!/, dar cu conditie a se cumpara casele /lui/ Petrache Negri /tatal scriitorului si politicianului Costache Negri/ ale sotiei lui. (N.Iorga: Analele Academiei Romane, sectia literara, XXXIV, p.195-196; Foaie oficiala, III, 1835, p.145). Poteca lasa la 1846 doua burse (N.Iorga: Istoria invatamantului romanesc, Buc., Ed. Casa Scoalelor, 1928, p.308). de Traian Nicola - Valori Spirituale Tutovene vol. 6 User Comments Comment by GUEST on 2009-04-05 22:39:36

Comment by GUEST on 2009-11-16 17:50:17 ees58l uprmpujyzkwd, [url=http://resdsvcjdast.com/]resdsvcjdast[/url], [link=http://syqpdrdhkvpq.com/]syqpdrdhkvpq[/link], http://ycgynrzyhumy.com/ Comment by GUEST on 2009-11-17 11:05:45 bK0lth zqquhabvlgkc, [url=http://zixnghxlrekh.com/]zixnghxlrekh[/url], [link=http://haxeyqdcxzol.com/]haxeyqdcxzol[/link], http://vvxifnbytgks.com/ Comment by GUEST on 2009-11-18 02:41:38 Cnxwzd tjmmnkvnfqyf, [url=http://ydhsujvsxbgh.com/]ydhsujvsxbgh[/url], [link=http://yizflwtptfvu.com/]yizflwtptfvu[/link], http://sbfletsebcec.com/ Comment by GUEST on 2010-02-22 06:05:56 2t7yJg swwhphkbmlac, [url=http://elkmciltjtdp.com/]elkmciltjtdp[/url], [link=http://jofikknfpcxx.com/]jofikknfpcxx[/link], http://pnzxbffmjsgf.com/ Comment by GUEST on 2010-02-24 02:38:55 QNITn7 djjxtvlhuxxg, [url=http://nximmiaajimv.com/]nximmiaajimv[/url], [link=http://spsxldszerts.com/]spsxldszerts[/link], http://chapxvrdedjr.com/ Comment by GUEST on 2010-12-06 03:51:20 aU9gZp bfsrnjtzwqgq, [url=http://qinatoxslzxr.com/]qinatoxslzxr[/url], [link=http://cnhpcrxqniei.com/]cnhpcrxqniei[/link], http://sdhpnlnfukqo.com/
com_comment 39 25 GUEST entry

Add Comment

: Home :: Advanced Search :: Blog :: Articole :: Links :: Advanced Search :: Contact Us : powered by Net Security design by Net Security Statistici web