Sei sulla pagina 1di 12

Clasicimul

Inforamtii si imagini

Clasicism

Termenul comporta sensuri largi, exprimand o atitudine estetica fundamentala ce se caracterizeaza prin tendinta de a observa fenomenele in contextul universului si de a le inchega intr-un sistem proportional si armonios, corespunzator frumosului si concordant cu norme rationale care impun tipuri model, perfectiunea, idealul. Curentul se defineste ca o miscare artistica si literara care promoveaza ideile de echilibru si armonie a fiintei umane, constituite in modele durabile si care se pot regasi in timp. De aici intoarcerea la antichitatea greaca si latina. Sunt relevante sculpturile lui Fidias (care a condus si lucrarile de pe Acropola Atenei), arhitectura cladirilor de pe Acropole, tragediile lui Eschil, Sofocle, Euripide, Artele poetice ale lui Aristotel si Horatiu etc. Curentul clasicismului, definit ca atitudine estetica fundamentala de observare si realizare a unui sistem armonios, stabil, proportional, dominat de elementele frumosului, in concordanta cu norme specifice (cele trei unitati in dramaturgie), tinde spre un tip ideal, echilibrat, senin, al perfectiunii formelor. A aparut in Franta, in secolul al XVII-lea (inaintea iluminismului), extinzan-du-se in intreaga Europa. S-a manifestat in toate artele literatura, pictura, mu

Continuarea
Trasaturi: regula celor trei unitati in dramaturgie (de loc, timp, actiune); puritatea genurilor si a speciilor literare; intaietatea ratiunii; imitarea modelelor greco-romane; cultul pentru adevar si natural (in literatura), infrumusetarea si innobilarea naturii (in pictura); promovarea virtutii propunand un tip ideal de om virtuos, multilateral, complet (tip social exceptional, unic un model); natura se subordoneaza idealului uman caracter moralizator. Cultiva trasaturi distincte curajul, vitejia, generozitatea sau lasitatea, avaritia, naivitatea. Puritatea stilului, sobrietatea, stil inalt nu amestecul de stiluri.

Prin extensie, termenul se foloseste si pentru a denumi perfectiunea, armonia.


Reprezentanti in literatura universala: Corneille, Racine, Mollire, Boileau, La Fontaine, La Bruyere In literatura romana secolul al XVIII-lea si al XIX-lea indeosebi. Astfel: elemente in Tiganiada de I. Budai Deleanu, creatiile lui V. Alecsandri, Al. Odobescu, Caracterurile de B.P. Mumuleanu, operele lui M. Eminescu, I. Creanga, I.L. Cragiale, I. Slavici perioada marilor clasici. Predilectie pentru speciile: oda, epigrama, idila, rondel, epistola, satira, fabula, comedie, tragedie. Clasicism vienez perioada de istorie a muzicii din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, ilustrata de personalitati a caror creatie se remarca prin armonie compozitionala: Haydn, Mozart, Beethoven.

Despre clasticism si baroc

Barocul si clasicismul sunt specifice secolului al XVII-lea, epoca de consolidare a marilor monarhii naionale -Regatul Franei- i de ascensiune a primelor puteri maritime, comerciale i industriale ale lumii: Olanda si Anglia. n acelai timp asistm si la procesul de laicizare si de meninere a echilibrului n relaiile dintre ordinele sociale n Occident si statele europene. Se dezvolt arhitectura si arta ce glorifica nfptuirile "monarhului de drept divin". Din a doua jumtate a secolului al XVI-lea si pn la mijlocul celui de-al XVII-lea barocul este dominanta estetic a artei europene. El a fost pus in serviciul politic al Contrareformei, ampl aciune iniiat de papalitate pentru a rectiga terenul pierdut n faa protestantismului la jumtatea secolului al XVI-lea. Barocul i trage practic seva din Renatere i, cronologic, primele sale manifestri sunt sesizate la Roma dup devastarea oraului de ctre mercenarii germani n prima parte a secolului al XVI-lea.

Muzica este dominat de stilul polifonic, de liniile melodice ornamentate pn la exces. Acest curent cultural promoveaz, totui, nceputurile operei, concertului, sonatei. Cea de-a doua jumtate a veacului al XVII-lea este dominat de curentul cultural al clasicismului. Principiile sale estetice au fost fundamentate de Nicholas Boileau: puternica inspiraie din Antichitatea clasic; cutarea naturalului si a echilibrului; gustul msurii, claritatea stilului, finei ea analizelor filozofice i de moral. Modelul clasic al omului s-a cristalizat in a doua jumtate a secolului al XVII-lea, ntr-o societate cu un puternic ataament fa de principiul de autoritate. n toate doctrinele religioase europene se percepe o cutare a lui Dumnezeu, se pune cu trie chestiunea "mntuirii prin credin", a afirmrii "mpriei, puterii si gloriei" lui Dumnezeu. Gnditori ai epocii socoteau ca "regii sunt fcui pentru popor si nu poporul pentru regi".

ntre numele emblematice ala clasicismului se nscriu: Corneille, Racine, Lully,

Rameau, Rembrandt, Caravaggio, Moliere, Bossuet si Bach (1685-1750, compozitor german, organist, conductor al orchestrei principelui Leopold de Anhalt).
Operele sale se caracterizeaz prin arhitectura lor perfecta, armonie, nalta spiritualitate: Cantate, Preludii, Concertele brandemburgice. Johann-Sebastian Bach, ultimul dintre cei opt frai, s-a nscut la Eisenach in 1685. Tatl sau, Johann Ambrosius, era violonist la orchestra din Eisenach. De fapt, Johann-Sebastian Bach aparine unei familii de ilutrii muzicieni, originara din Thuringe, care a ocupat, in mare parte, posturile de organiti si dirijori de capela in secolele XVI-XIX. El a compus in toate genurile epocii (cu excepia operei), att in cele religioase ("Patimile dup Ioan", "Patimile dup Matei", "Oratoriul de Crciun", "Marea misa in si minor", "Magnificat"), cat si in cele laice ("Clavecinul bine temperat", "Arta fugii"). Creaia sa reprezint o culme a gndirii componistice in domeniul muzicii absolute, realiznd o sinteza a cuceririlor estetice si tehnice de la Renatere si pana in vremea sa. ncheie strlucita epoca a polifoniei instrumentale. Legile riguroase ale construciei (bazate pe contrapunctul imitativ, cantus firmus, simbolica numerelor) servesc cu nalta miestrie textul poetic si expresia muzicala in general, caracterizata printr-o emoie profunda, prin patetism. Uitata imediat dup moartea sa, opera lui Bach a stimulat gndirea clasicilor (Mozart, Beetoven), a strnit admiraia romanticilor (Mendelssohn, Brahms) si a constituit un model al resuscitrii polifoniei si construciei pentru neoclasici.

Muzica este dominata de stilul polifonic, de liniile melodice ornamentate pana la exces. Acest curent cultural promoveaza , totusi, inceputurile operei, concertului, sonatei. Cea de-a doua jumatate a veacului al XVII-lea este dominata de curentul cultural al clasicismului. Principiile sale estetice au fost fundamentate de Nicholas Boileau: puternica inspiratie din Antichitatea clasica; cautarea naturalului si a echilibrului; gustul masurii, claritatea stilului, fine ea analizelor filozofice si de morala . Modelul clasic al omului s-a cristalizat in a doua jumatate a secolului al XVIIlea, intr-o societate cu un puternic atasament fata de principiul de autoritate. In toate doctrinele religioase europene se percepe o cautare a lui Dumnezeu, se pune cu tarie chestiunea "mantuirii prin credinta", a afirmarii "imparatiei, puterii si gloriei" lui Dumnezeu. Ganditori ai epocii socoteau ca "regii sunt facuti pentru popor si nu poporul pentru regi Intre numele emblematice ala clasicismului se inscriu: Corneille, Racine, Lully, Rameau, Rembrandt, Caravaggio, Moliere, Bossuet si Bach (1685-1750, compozitor german, organist, conducator al orchestrei principelui Leopold de Anhalt). Operele sale se caracterizeaza prin arhitectura lor perfecta, armonie, inalta spiritualitate: Cantate, Preludii, Concertele brandemburgice. Johann-Sebastian Bach, ultimul dintre cei opt frati, s-a nascut la Eisenach in 1685. Tatal sau, Johann Ambrosius, era violonist la orchestra din Eisenach. De fapt, Johann-Sebastian Bach apartine unei familii de ilustrii muzicieni, originara din Thuringe, care a ocupat, in mare parte, posturile de organisti si dirijori de capela in secolele XVI-XIX. El a compus in toate genurile epocii (cu exceptia operei), atat in cele religioase ("Patimile dupa Ioan", "Patimile dupa Matei", "Oratoriul de Craciun", "Marea misa in si minor", "Magnificat"), cat si in cele laice ("Clavecinul bine temperat", "Arta fugii").

Creatia sa reprezinta o culme a gandirii componistice in domeniul muzicii absolute, realizand o sinteza a cuceririlor estetice si tehnice de la Renastere si pana in vremea sa. Incheie stralucita epoca a polifoniei instrumentale. Legile riguroase ale constructiei (bazate pe contrapunctul imitativ, cantus firmus, simbolica numerelor) servesc cu inalta maiestrie textul poetic si expresia muzicala in general, caracterizata printr-o emotie profunda, prin patetism. Uitata imediat dupa moartea sa, opera lui Bach a stimulat gandirea clasicilor (Mozart, Beetoven), a starnit admiratia romanticilor (Mendelssohn, Brahms) si a constituit un model al resuscitarii polifoniei si constructiei pentru neoclasici.

Album foto

Va multumesc!!
Acest proiect a fost realizat de Neamtu Andrei si Scorpan Dumitru Elevi in clasa aXI-a C Profesor de Limba romana: Buzut Lucia Saiturile folosite sunt: http://www.referatele.com http://www.calificativ.ro http://www.preferate.ro http://www.referate-ok.com http://www.ipedia.ro si http://www.scritube.com