Sei sulla pagina 1di 21

RACOLA DOINA LUCIA coala Avram Iancu Satu Mare

Lectura Explicativ:
metod specific n familiarizarea elevilor cu tehnici ale muncii cu cartea

Page 1

RACOLA DOINA LUCIA coala Avram Iancu Satu Mare

LECTURA EXPLICATIV
- metod specific n familiarizarea elevilor cu tehnici ale muncii cu cartea -

Orice act de nvare se desfoar cu rezultate bune prin angajarea efortului personal al celui ce nva. nvarea instrumentelor muncii cu cartea se realizeaz, de asemenea, prin punerea elevilor n situaia de a opera n mod independet cu elemente ale lecturii explicative. Toate componentele de baz ale lecturii explicative pot constitui forme de munc independente sau semiindependent la leciile de citire, n general, n toate mprejurrile n care elevii sunt pui n situaia s foloseasc manuale sau alte cri. Numai opernd cu aceste instrumente ale muncii cu cartea, elevii i le vor putea nsui, ca bunuri personale pe care s le utilizeze n munca lor independet: numai astfel vor nva cum s nvee, prin mijlocirea crii. Lectura explicativ este procesul prin care se asigur dou achiziii n legtur cu textul literar: a-l nelege i a-l aprecia. Dup ce elevii au reuit s-i nsueasc tehnica cititului, ei trebuie s ating un nou nivel, adic o nou performan cerut elevului i nvtorului: ...s facem pe fiecare elev s neleag i s simt ceea ce a citit, s fie n stare s-i reprezinte imaginile, ideile, sentimentele pe care le conin cuvintele i propoziiile, s asimileze pe deplin ceea ce a citit, aa cum ochiul fotografiaz un personaj, o scen, un peisaj pe care l privete cu atenie. (Dottrens, 119) Coninutul ei reiese cu claritate n eviden dac analizm componentele numelui su: cititul i explicaia. Din realitatea desfurrii ei se constat c sunt implicate mai multe metode: povestire, demonstraie, conversaie, explicaie. Noiunea de citire explicativ are un sens larg. Citirea explicativ nseamn citirea nsoit de explicarea coninutului citit, n vederea nelegerii acelui coninut. Expicaiile trebuie s urmreasc nelegerea de ctre copii a ideilor care sunt expuse ntr-un anumit text de citire, pe care s poat s le exprime clar n vorbirea lor.

Page 2

RACOLA DOINA LUCIA coala Avram Iancu Satu Mare

n manualele de citire i n listele de lecturi pentru clasele ciclului primar sunt reprezentate texte literare care aparin genului liric (n care autorul comunic propriile sentimente) i genului epic (autorul transmite sentimentele i atitudinile sale prin intermediului personajelor). Lipsesc textele din genul dramatic (scrise pentru a fi reprezentate pe scen). Textele cu caracter epic, datorit prezenei ntmplrilor i personajelor, repere concrete n orientarea copiilor n problematica textului, plac mai mult. Caracteristicile textului epic se pot determina fr a recurge la noiuni de teoria literaturii, prin ntrebri: cine povestete?/autorul; ce povestete?/o ntmplare, ntmplri, o aciune; cine svrete aciunea?/oameni, animale crora li se atribuie nsuiri omeneti. Se comunic elevilor c oamenii i animalele care svresc aciuni ntr-o oper literar se numesc personaje. n orice oper literar, fie liric sau epic, exist o evident organizare interioar a materialului de via prezentat de autor, fapt concretizat ntr-o anumit succesiune a ntmplrilor sau a tablourilor, a strilor sufleteti. nvtorul va ndruma elevii n a nelege i a descoperi aceast organizare intern. Elevul sesizeaz chiar de la aceast vrst c n unele opere epice studiate/citite acas are loc o lupt de interese ntre personaje sau grupuri de personaje, reprezentnd principii diametral opuse: binele i rul. n timpul leciilor de interpretare a textului literar, elevii vor fi ajutai s neleag c aceast ciocnire de interese determin aciunea din textul respectiv. n mod firesc, ei se simt atrai de spiritul binelui i particip afectiv la ceea ce se prezint n oper, trind momente de satisfacie n momentul victoriei binelui. Pentru a putea conduce i ajuta elevii n analiza textelor narative, nvtorul trebui s aib clare cunotine de teorie literar. Nu pentru a le comunica elevilor, ci pentru a-i cldi pe ele demersul de interpretare a textului, n mod riguros. Ele l vor ajuta s i clarifice siei problemele de organizare intern a textului literar. Totalitatea ntmplrilor/evenimentelor care se desfoar ntr-o oper literar (text epic sau dramatic) constituie subiectul operei literare. Acesta cunoate mai multe momente: a) Expoziiunea n cadrul acestui moment se prezint locul, timpul i personajele principale. n anumite cazuri, pot absenta determinrile de timp sau de loc, cnd acestea sunt nesemnificative pentru mesajul textului. b) Intriga reprezint motivul care reprezint aciunea din oper. Urmeaz imediat dup expoziiune i const dintr-o aciune, o atitudine, o afirmaie etc.

Page 3

RACOLA DOINA LUCIA coala Avram Iancu Satu Mare

c)

Desfurarea aciunii cuprinde mtmplrile determinate de intrig. n general, n Punctul culminant este momentul n care ciocnirea/lupta dintre personaje atinge gradul Deznodmntul stabilete ncheierea luptei ntre personaje/grupuri de personaje prin

lecturile destinate ciclului primar, desfurarea aciunii cuprinde cteva momente. d) cel mai nalt. n analiza acestei etape se pot face referiri la valorile morale ale personajelor. e) trimful unuia. Pentru a-i face pe elevi s neleag i mai bine semnificaia deznodmntului, nvtorul poate s comunice el sau s le cear elevilor s gseasc o maxim, un proverb care se potrivete situaiei prezentate. n manualele de limba romn exist texte cu coninut practic tiinific i texte cu coninut literar. Din prima categorie fac parte textele din domeniul tiinelor naturii, geografiei i istoriei. Predarea textelor cu coninut practic tiinific au urmtoarea structur: Citirea explicativ e textelor cu coninut practic tiinific 1) Activitatea pregtitoare n vederea citirii Aceast pregtire se realizeaz pe diferite ci: a) Pe baza observaiilor directe de ctre copii a: fenomenelor naturii, obiectelor, prin experienele sau experimentele fcute, prin vizite i excursii. n felul acesta, copii vor putea nelege mai bine textul. b) Prin recapitularea i sistematizarea cunotinelor din leciile anterioare de citire, ce au legatur cu noua lecie. c) Prin intuirea de tablouri, mulaje etc 2) Citirea i analiza textului Cnd textul e scurt se citete n ntregime, iar cnd e lung, citirea explicativ se face pe fragmente logice nchegate. Citirea textelor cu coninut practic tiinific, se face de ctre elevi, fr citirea model a nvtorului. n felul acesta elevii i formeaz deprinderea citirii unui material nou. Unele texte cu coninut practic tiinific care sunt prezentate ntr-o form literar, de exemplu legendele istorice, e bine s fie citite de nvtor. Acesta trezete emoii artistice, sentimente patriotice. Se procedeaz astfel: a) Lectura se mparte pe fragmente de ctre nvtor. Fragmentele trebuie s aib un neles relativ deplin ce permite desprinderea ideii principale. b) Se numete un elev care urmeaz s citeasc. El citete primul fragment.

I.

Page 4

RACOLA DOINA LUCIA coala Avram Iancu Satu Mare

c) Se explic apoi cuvintele nenelese, cuvintele care n-au fost explicate nainte de citire, n cadrul discuiilor pregtitoare. d) Elevii expun pe scurt cele citite n fragment. e) Elevii desprind i formuleaz ideea principal din fragmentul citit, iar nvtorul o scrie pe tabl. n felul acesta, elevii se deprind s generalizeze cele citite. Ideea se formeaz concis i corect. f) Dup ce s-a scos ideea principal, se trece la citirea fragmentelor urmtoare, procednduse ca la primul fragment. 3) Alctuirea planului de idei al textului citit. Totalitatea ideilor scrise pe tabl formeaz planul de idei al textului citit. Planul se poate alctui n mai multe feluri: a) Sub form de ntrebri b) Sub form de titluri c) Sub forma unor propoziii enuniative Pentru fragmentele narative se pot folosi cu succes titluri, iar pentru fragmentele descriptive se folosesc propoziii enuniative. Cea mai uoar form de plan o constituie planul fcut sub form de ntrebri. 4) Recitirea textului Recitirea trebuie s se fac n clas. Scopul urmrit prin aceast citire const n consolidarea cunotinelor i n dezvoltarea deprinderilor de citire. A doua lectur se face pe uniti didactice mai mici dnd posibilitatea mai multor elevi s citeasc. n citirea istorioarelor, povestirilor se insist i asupra unei citiri expresive pentru formarea unei vorbiri plastice, colorate. Urmeaz apoi o citire selectiv, doar a pasajelor mai semnificative. 5) Reproducerea celor citite Elevii sunt pui s reproduc coninutul textului citit, fie pe baz de plan, fie pe baz de ntrebri puse de nvtor. Reproducerea se face pe rnd de ctre mai muli elevi. Ei i vor fixa coninutul textului citit prin alte mijloace: alegerea unor ilustraii, desene adecvate, care se fac n clas sau ca tem pentru acas. 6) Tema pentru acas Li se d elevilor s citeasc lectura, s rspund n scris la ntrebrile de la sfritul textului, s gseasc ilustraii corespunztoare sau s ntocmeasc ei desene potrivite.

Page 5

RACOLA DOINA LUCIA coala Avram Iancu Satu Mare

Textele cu coninut istoric sunt menite a da elevilor cunotine despre trecutul i prezentul patriei noastre. Ele contribuie la educarea elevilor n spiritul respectului i al preuirii tradiiilor de lupt. Se prezint sub form de scrieri de popularizare sau de povestiri literare. n etapa activitii preagtitoare n vederea citirii textului e necesar s se determine momentul istoric cnd a avut loc evenimentul nfiat n text (acum 1000 de ani, acum 500 de ani). Predarea bucii poate ncepe prin povestirea coninutului ei de ctre nvtor n loc de lectura integral model a bucii. Ca material ajuttor se poate folosi harta istoric, ori cea geografic. Pot fi puse chiar stegulee pe hart, care marcheaz desfurarea evenimentului. ntocmirea hrii istorice a evenimentului respectiv d acestuia un caracter dinamic. O atenie deosebit trebuie acordat discuiilor cu caracter generalizator. Citirea explicativ a textelor cu coninut literar Din categoria textelor cu coninut literar fac parte diverse genuri i specii: povestirea, poezia, fabula, proverbele, ghicitorile etc. 1) Activitatea pregtitoare O pregtire judicios fcut creeaz atmosfera necesar i starea sufleteasc corespunztoare, stimuleaz atenia i interesul elevilor. 2) Citirea integral a textului Se face o citire expresiv de ctre cadrul didactic. Apoi se adreseaz ntrebri n legtur cu coninutul textului: ce v-a plcut mai mult? / Pe care personaj l simpatizai? / Care nu v place?/ De ce? 3) Citirea textului literar pe fragmente i analiza acestora Acum se asigur nelegerea clar i precis a fiecrui fragment, pe baza analizei lui. Analiza fragmentelor se face pe baz de ntrebri, dup ce s-au explicat toate cuvintele noi. 4) Alctuirea planului Se cere copiilor s scoat ideea principal, s intituleze fragmentele, alctuind astfel planul textului citit. Fragmentele se pot delimita dup: a) succesiunea n timp a aciunilor i evenimentelor. b) locul aciunii. c) apariia personajelor.

II.

Page 6

RACOLA DOINA LUCIA coala Avram Iancu Satu Mare

d) legtura dintre cauz i efect a aciunilor Activitatea de ntocmire a planului e strns legat de munca de analiz a vocabularului, a limbii poetice a operei. Ideiile se pot formula ca titlu, ca propoziii scurte, ca citate. 5) Conversaia generalizatoare Are scopul s atrag atenia elevilor asupra ideii principale din povestire, s fac o caracterizare elementar a personajelor i s sublinieze atitudinea autorului fa de personajele imaginate de el. n clasa I li se cere copiilor s aprecieze dac un personaj a procedat bine sau ru, n clasa a II a li se cere s fac comparaie ntre faptele diferitelor personaje, iar n clasa a III-a i a IV-a, caracterizarea personajelor se poate realiza prin descrierea nfirii, a portretului fizic, a trsturilor morale ale personajelor, prin analiza i aprecierea conduitei i a faptelor lor. E necesar s se stabileasc o legtur ntre cele citite n clas i lectura elevilor n afar de clas, cu privire la operele similare ale scriitorului respectiv. 6) Povestirea sau reproducerea textului Formeaz la elevi deprinderea unei exprimri corecte, coerente i frumoase. Reproducerea este o activitate de baz n leciile de citire a operelor beletristice. Se face dup conversaia generalizatoare ori dup recitirea textului. Cerinele unei povestiri corecte: a) s reliefeze n mod clar ideea principal a textului; b) s evite digresiunile i amnuntele inutile; c) s fie construite din propoziii corecte, concise; d) s foloseasc just i exact expresiile i s nu ntrebuineze cuvinte care sunt de prisos (iat, pe urm), cuvinte parazitare care diminueaz cursivitatea i frumuseea vorbirii. e) s foloseasc intonaia corespunztoare, adic o expunere vie, colorat. Calitatea povestirii depinde de munca nvtorului: dac acesta a fcut n aa fel ca citirea explicativ s fie reuit, atunci elevul va putea folosi cuvinte proprii frumoase i adecvate n povestirea textului. n modul acesta se activeaz vocabularul pasiv al elevilor. nti se povestete primul fragment, apoi se povestete al doilea fragment, urmnd ca apoi s se povesteasc cele dou fragmente. La fel se continu i cu restul textului. nvtorul va analiza caracterul expresiv al povestirii i-i va ajuta pe elevi s neleag nepotrivirea expresiilor sau a intonaiei (dac va fi cazul). Povestirea amnunit poate fi ajutat dac se trec pe tabl cuvintele i expresiile mai greoaie cu scopul de a putea fi folosite de elevi i de a intra n vocabularul lor. Povestirea pe scurt se numete rezumat. E greu de realizat deoarece necesit generalizri din

Page 7

RACOLA DOINA LUCIA coala Avram Iancu Satu Mare

partea elevilor, acetia avnd nevoie de priceperea de a scoate n eviden numai ceea ce e esenial. La rezumat nu se adaug niciun cuvnt n plus fa de text. 7) Citirea de ncheiere Are ca obiective fixarea ct mai temeinic a coninutului i formarea deprinderii unei citiri expresive. Acesteia i se altur citirea selectiv i citirea pe roluri. 8) Activiti creatoare n legtur cu citirea textelor literare Amintim aici povestirea cu schimbarea formei, povestirea prin analogie, continuarea povestirilor, intercalarea unor noi episoade, ilustrarea textelor literare, modelajul, dramatizarea povestirilor. Particularitile citirii diferitelor genuri de opere literare 1) Interpretarea poeziilor Copiilor le plac poeziile. Ei sunt atrai de ritmul i muzicalitatea versurilor. Alteori, le place vreun cuvnt sau o expresie figurat neneleas ca sens i tocmai n aceasta ei gsesc o deosebit frumusee. Citirea lor expresiv contribuie la educarea estetic a copiilor. Caracteristicile poeziei ca oper literar, impun ns luarea lor n considerare n mod specific, n diversele etape ale predrii. Dup prima lectur a poeziei (cea model) e util ca elevii s fie ntrebai ce impresie le-a fcut poezia. Urmeaz analiza poeziei n ceea ce privete coninutul de idei i forma. Unele poezii sunt astfel alctuite nct fiecare strof reprezint un fragment logic nchegat, n altele, fragmentul poate cuprinde dou strofe. Sunt poezii nemprite n strofe, ca atare, trebuie delimitate versurile care formeaz unitile logice respective. Alteori fragmentul cuprinde o strof i unu dou versuri din strofa urmtoare. Cadrele didactice trebuie s mpart n prealabil poezia n fragmente logice ca s poat alctui ulterior un plan al poeziei. O importan deosebit o prezint explicarea expresiilor plastice, a figurilor de stil. Eleviil trebuie s neleag pe deplin imaginile artistice, s-i formeze reprezentri concrete n legtur cu fiecare descriere poetic. Elevii trebuie ajutai n formularea ideilor principale. Dup analiza poeziei are loc munca minuioas asupra citirii expresive a poeziei. nti se citete poezia n gnd, apoi cu voce tare. n discuiile cu caracter generalizator se scot n eviden ideile principale ale poeziei, se caracterizeaz personajele, se traduce vorbirea plastic n limba prozei obinuite. Se trece la nvarea pe de rost, parial sau n ntregime a poeziei. Metodic, se

III.

Page 8

RACOLA DOINA LUCIA coala Avram Iancu Satu Mare

citete o strof, se repet, se memoreaz. Se trece la strofa a doua. Cnd elevii o tiu pe cea de-a doua, le recit mpreun. Se procedeaz tot aa pn la sfrit. 2) Interpretarea fabulei Fabula este o naraiune alegoric (simbolic) cu coninut satiric educativ, de proporii reduse i de obicei scris n versuri. Personajele din fabul sunt animale, plante, lucruri, oameni, iar toate aceste personaje trebuie nelese n sens alegoric, figurat. n fabule se ridiculizeaz parvenitismul, ignorana, egoismul, ludroenia, vorbria goal, superficialitatea, indiferena fa de soarta semenilor. Fabula este alctuit de obicei din dou pri distincte: povestirea ntmplrii (alegoria) i nvtura (morala). Citirea i studierea fabulei se fac dup urmtorul plan: a) Conversaia pregtitoare, explicndu-se cuvintele care ar ngreuna nelegerea fabulei la prima ei lectur. b) Citirea fabulei de ctre nvtor i apoi de ctre elevi. c) Intuirea ilustraiilor n legtur cu fabula. d) O conversaie de generalizare (caracterizri elementare, scoaterea ideii principale), cu citirea diferitelor pasaje ale fabulei (citire selectiv) e) Povestirea fabulei de ctre elevi. f) Gsirea analogiei din via i descoperirea sensului alegoriei. g) Citire expresiv a fabulei (tonul general al citirii, particularitile expresive ale citirii diferitelor pasaje) h) Citirea pe roluri Citirea pe roluri, dramatizarea fabulei uureaz nvarea ei pe de rost. 3) Interpretarea proverbelor, zictorilor i ghicitorilor Proverbele sunt expresii populare scurte, uneori versificate, care cuprind o nvtur folositoare n via. Ele exprim ntr-o form concis un adevr extras din viaa de toate zilele. Sunt folosite cu prilejul predrii unor buci de citire cu coninut literar sau practic tiinific cu funcia de fixare a cunotinelor. Se poate elevilor s fac o comparaie ntre un proverb i morala unei fabule: de exemplu, proverbul Prietenul la nevoie se cunoate se potrivete foarte bine cu morala fabulei Doi prieteni i ursul. Zictorile se aseamn foarte mult cu proverbele. Deosebirea const n aceea c proverbul are forma unei propoziii dezvoltate complet, iar zictoarea se reduce la o expresie

Page 9

RACOLA DOINA LUCIA coala Avram Iancu Satu Mare

eliptic, la un grup de cuvinte pe care l putem introduce ntr-o propoziie a noastr. Vorba mult srcia omului este o zictoare. Dac o dezvoltm spunnd: Nu-i pierde vremea flecrind cnd vrei s faci treab cu spor, obinem un proverb. Ghicitorile sunt un mijloc foarte bun pentru dezvoltarea gndirii i a vorbirii elevilor. Ele cuprind o descriere poetic a unor lucruri, fiine sau fenomene din natur, pe care trebuie s le depistm dup cteva nsuiri caracteristice. Ghicitorile pot fi folosite cu funcia de a pregti copii pentru o compunere. Pentru a uura dezlegarea ghicitorilor de ctre elevi, se poate mpleti dezlegarea ghicitorii cu analiza imaginilor ei. De exemplu: li se cere copiilor s gseasc exemple potrivite pentru dezlegare, indicnd domeniul din care a fost luat ghicitoarea sau se d dezlegarea i se ntreab elevii de ce este potrivit textului ghicitorii. Elevii fac aceast comparaie. Ghicitorile pot fi scrise pe caiete.

Bibliografie

o Berca, M. Eliza, M. Ionescu, Metodica predrii limbii romne la clasele I IV, Ed. did. i ped. Bucureti 1975. o erdean, Metodica predrii limbii romne la clasele I IV, Ed. did. i ped. Bucureti 1988. o Corneliu Crciun, Metodica predrii limbii romne n nvmntul primar, Ed. Emia Deva 2003 o www.didactic.ro

n continuare, dorim s anexm cteva articole din literatura de specialitate, strns legate de tema tratat mai sus.

Page 10

RACOLA DOINA LUCIA coala Avram Iancu Satu Mare

Metoda Lecturii Explicative

METODA LECTURII EXPLICATIVE este metoda fundamental pentru insusirea tehnicilor muncii cu cartea; prin intermediul acestei metode, elevul va trece de la lectura pasiv(cantitativ) la lectura activ a unui text, indiferent de natura acestuia ;

Un complex de metode lectura,explicatia,conversatia,povestirea,demonstratia,exercitiultoate conducand la intelegerea textului analizat.

OBIECTIVE ELEVII VOR FI CAPABILI: S citeasc textul lectiei prin procedee diferite de lectur; S decodeze textul(din punct de vedere lexical,ortografic,ortoepic si de punctuatie); S formuleze intrebri/rspunsuri referitoare la continutul textului; S impart textul in fragmente logice si s intocmeasc planul de idei; S realizeze povestirea oral(clasa a II-a),scris(clasa a III-a, a unor fragmente).

OBSERVATII: Incepand cu clasa a II-a, invttorul nu mai desfsoara ore separate de scriere. Este necesar ca orele de limba roman din perioada postabecedar de la clasa I s se desfsoare dup modelul orei de limba roman de la clasa a II-a. Invttorul in primele sptmani ale clasei a II-a /uit c nu mai are or special de scriere;de aceea, de multe ori raportul citit/scris nu este corect realizat,fiind in defavoarea scrisului.Acest fapt are urmri in realizarea calittii si cantittii scrisului, dar si in mentinerea unui ritm propriu prea lent de scriere, aspect resimtit si de elev si de invttor in ciclul curricular de dezvoltareclasele a III-a si a IV-a.

Page 11

RACOLA DOINA LUCIA coala Avram Iancu Satu Mare

MODEL DE STUDIERE A UNUI TEXT IN PROZA ORA I:1.DESCIFRAREA TEXTULUI 2.DECODAREA TEXTULUI ORA A II-A:1.RECEPTAREA TEXTULUI 2.VALORIFICAREA CONTINUTULUI EDUCATIV AL TEXTULUI 3.EXERSAREA COMUNICRII

CITIRE ORA I DESCIFRAREA TEXTULUI 1.Lectura-model (realizat de invttor) 2.Dialog, referitor la continutul textului 3.Lectura independent a textului (lectura in soapt sau silentioas) 4.Exersarea actului cititului (procedee diferite de lectur) citire in lant citire selectiv (pe probleme sarcini) si alte procedee de lecturare.

Toti elevii din clas trebuie s citeasc cu voce tare, urmriti, indrumati de ctre invttor.

DECODAREA TEXTULUI 1.Identificarea cuvintelor si expresiilor 2.Explicarea acestora 3.Exercitii lexicale 4.Citirea pe sinonime (cu schimbarea ,inlocuirea unor cuvinte din text cu altele, cu inteles asemantor, care nu schimb intelesul comunicrii) 5.Formularea propozitiilor intrebare(la inceput invttorul,apoi elevii)plecand de la propozitii din text 6.Formularea propozitiilor rspuns sau identificarea propozitiilor care constituie rspunsul la intrebrile formulate 7.Constructii ale elevilor, plecand de la :

Page 12

RACOLA DOINA LUCIA coala Avram Iancu Satu Mare

cuvinte si expresii noi intamplri asemntoare.

REINTREGIREA CONTINUTULUI DE IDEI, PRIN LECTUR INTEGRAL A TEXTULUI TEMA PENTRU ACASA Tema pentru acasa trebuie precizata cu claritate:elevul trebuie sa invate sa citeasca bine, corect textul, apoi sa-si scrie tema.

CITIRE ORA A II-A RECEPTAREA TEXTULUI -pe baza metodei Lectura explicativa1.Identificarea fragmentelor 2.Citirea si povestirea acestora(oral) 3.Formularea planului de idei(oral) 4.Citirea (fixarea)planului de idei 5.Povestirea orala a textului cu ajutorul planului de idei 6.Valorificarea continutului educativ al textului si exersarea comunicarii 7.Reintregirea continutului de idei prin lectura integrala a textului 8.Concluzia desprinsa din text(invatatura, morala,exemplul de urmat etc.)

Page 13

RACOLA DOINA LUCIA coala Avram Iancu Satu Mare

Rolul lecturii i strategii pentru ndrumarea, pregtirea i optimizarea lecturilor n rndul elevilor
Lectura operelor literare, ca mijloc de instrucie i educaie, are o importan deosebit n pregtirea tinerilor la intrarea n via, n alegerea profesiunii i a modelului de urmat. Adrian Marino stabilete urmtoarele modaliti de lectur: lectura-informaie, lecturadistracie, lectura-refugiu (form de evaziune), lectura-plcere, lectura-cultur, lectura-existen. Lor li se pot aduga, cu eventuale suprapuneri, lectura de ntreinere, de mbuntire a profesiei, lectura ca recreere, divertisment, cale spre cunoaterea cultural sau tiinific, lectura-curiozitate etc. Ca alte forme se pot aminti, de asemenea, lectura-drog i lectura-tranchilizant, privite ca valori terapeutice. Cititorul poate fi pasionat, cel care strbate fr alegere tot felul de cri i triete din influena i modelul lor, ocazional, dar cu formaie multilateral, cititorul cu pasiuni de etalare a cunotinelor, cititorul analist, cititorul-filosof, cu tendine de critic de idei, cititorul snob, cititorul la care literatura devine materie colar etc. ntruct lectura este un eveniment al cunoaterii, studiul crilor de ctre elevi impune organizarea, ndrumarea i supravegherea de ctre profesori, ntocmirea listelor bibliografice, controlul cititului, al lecturii, folosirea acesteia etc. Muli profesori, ns, se confrunt cu o realitate care adeseori i descumpnete: elevii lor nu citesc, nu valorizeaz lectura, ntr-un cuvnt nu se simt motivai pentru acest efort intelectual. Elevii care nu citesc sunt prini ntr-un cerc vicios: citesc cu greutate, nu le place s citeasc, nu citesc mult, nu neleg ceea ce citesc. Pentru a transforma elevii n cititori mai buni este nevoie de o viziune integratoare, de o regie, de o punere n scen, regizorul ateptat fiind profesorul. Un prim pas al acestei puneri n scen este clarificarea intelor lecturii n coal, a competenelor i atitudinilor pe care profesorul i propune, conform programei, s le formeze prin studiul literaturii. Scopul studiului literaturii n coal este formarea unor abiliti (competene) pentru diverse tipuri de lectur: lectura de informare, lectura de plcere, lectura instituionalizat. coala are menirea de a forma un lector competent, dar i un cititor care s-i formeze gustul propriu pentru lectur, astfel nct s fie un cititor activ pe tot parcursul vieii. Faptul c programele actuale sunt puse sub semnul comunicrii are drept consecin conceperea lecturii att ca act de

Page 14

RACOLA DOINA LUCIA coala Avram Iancu Satu Mare

cunoatere ct i ca act de comunicare (textul devine astfel dinamic, fiind un dialog al receptorului cu textul, participare activ la procesul de reconstruire a sensurilor). Pe de alt parte, activitile de producere a mesajelor orale i scrise pe marginea textelor discutate n clas au o pondere important n cadrul orelor de literatur pentru c ele demonstreaz nivelul abilitilor de nelegere, analiz i interpretare ale fiecrui elev. Principalele orientri n didactica lecturii pot fi sintetizate n trei modele: modelul cultural, centrat pe profesor, n care predomin transmiterea de informaii despre text ca produs cultural, modelul lingvistic care solicit de regul participarea activ a elevului, fiind asociat frecvent cu tehnici de analiz lingvistic, avnd un caracter pronunat analitic, i modelul dezvoltrii personale centrat pe elev, n care predomin valorizarea reaciilor personale n receptarea textului; accentul cade pe motivarea elevului pentru lectur prin corelarea temelor i aspectelor ntlnite n textele literare cu experiena personal a acestuia. Fiecare dintre aceste modele are avantajele i dezavantajele sale. Noile programe nu exclud niciuna dintre cele trei tendine de studiu al literaturii, dar un accent prioritar l au ultimele dou modele. Pentru ca lectura s devin mai motivant pentru elevi, exist cteva principii considerate eseniale: Lectura s fie centrat pe sensurile pe care un text le poate genera; Lectura s fie interactiv (receptorul intr n dialog cu textul, pune ntrebri, ncearc s formuleze rspunsuri personale); Lectura s fie exersat (elevilor li se creeaz oportuniti de a citi n scopuri diverse texte variate; profesorul folosete n mod consecvent la orele de literatur un algoritm de lucru cu textul); Lectura s aib un scop pe care elevii s-l poat identifica (plcere, cunoatere, descoperirea unor strategii de lectur etc.); Lectura s fie ncurajat (prin atitudinea personal a profesorului care valorizeaz lectura, dar i prin feed-back). Nu este suficient ca profesorul s fie de acord cu aceste principii, el trebuie s le pun i n practic, n timpul orelor de literatur pe care le regizeaz. Ora de literatur trebuie s se bazeze, n primul rnd, pe lucrul cu textul. Aceasta nseamn c n cadrul unei lecturi dirijate de ctre profesor, elevul deconstruiete textul pentru a-i reconstitui semnificaiile. Judit Langer identific patru relaii care se creeaz ntre cititor i text: a pi din exterior spre interior - intrarea n lumea textului;

Page 15

RACOLA DOINA LUCIA coala Avram Iancu Satu Mare

a fi n interior i a explora lumea; a pi napoi i a regndi datele pe care le avem; a iei din lumea textului i a obiectiva experiena. Profesorul trebuie s ghideze lectura, aceast cltorie a elevilor n lumea textului, astfel nct fiecare dintre ei s ajung la o nelegere personal a textului discutat, s nu dea verdicte privind interpretrile pe care elevii le dau unor texte, s ncurajeze notarea ideilor, mprtirea acestora i confruntarea dintre ele. Metodele de evaluare a dezvoltrii competenelor de lectur i a atitudinilor fa de lectur sunt urmtoarele: Evaluarea trebuie s vizeze obiectivele programei; Evaluarea trebuie s fie realizat prin probe care s acopere att abilitile de exprimare oral, ct i pe cele de exprimare scris n receptarea textelor prin metode diverse; Evaluarea trebuie sa vizeze, n primul rnd, latura calitativ a procesului de lectur (competenele i atitudinile elevului); Evaluarea trebuie s vizeze progresul fiecrui elev n raport cu un moment anterior. Motivarea elevilor pentru lectur depinde, n primul rnd, de efortul pe care l face fiecare profesor n parte, clarificndu-i el nsui anumite aspecte privind punerea n scen a lecturii n coal. Paul Cornea spunea n lucrarea sa Introducere n teoria lecturii c nici computerul, nici televizorul nu vor duce la dispariia crii, c lectura va continua s joace un rol cardinal n viaa oamenilor, c accelerarea progresului tehnic va fi mereu nsoit de remedierea compensatoare a unui spaiu liber pentru nchipuire, visare i cutare de sens Cred, vreau sa cred c vom continua s citim chiar dac nu vor mai fi cri. O vom face, la nevoie, pe ecrane portabile sau fixe, de buzunar ori de mari dimensiuni, dar vom continua s-o facem ct vreme vom persevera s gndim i s producem bunuri simbolice.

Bibliografie 1. Cornea, Paul, Introducere n teoria lecturii, Ed. Minerva, Bucureti, 1988 2. Goia, Vistian, Didactica limbii i literaturii romne pentru gimnaziu i liceu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000 3. Pamfil, Alina, Didactica limbii i literaturii romne, Ed. Dacia, Cluj- Napoca, 2000 4. Perspective - Revist de didactica limbii i literaturii romne, Nr. 1/2005

Page 16

RACOLA DOINA LUCIA coala Avram Iancu Satu Mare

LECTURA- FORMA SPECIFICA A MUNCII INTELECTUALE


MOTTO: Te lasi de carte o saptamana, ea se lasa de tine o luna. Te lasi de carte o luna-doua, ea te lasa pentru un an, te lasi un an-doi, te-ai lasat de ea pentru totdeauna. Dimitrie Gusti Planul lucrarii: 1. Invatarea in concordanta cu cerintele si conditiile vietii 2. Necesitatea invatarii eficiente 3. Modalitati de invatare a citit-scrisului in ciclul primar 4. Lectura forma specifica a muncii intelectuale

1. Invatarea in concordanta cu cerintele si conditiile vietii sociale

Continuitatea in munca intelectuala as considera-o lege de aur a studiului individual, o munca plina de efort, cu atat mai importanta cu cat noi, oamenii, cautam sa evitam eforturile prea mari. Pentru formarea unui om care sa se profesionalizeze rapid in anumite directii se impune o noua viziune asupra sarcinilor care revin scolii si implicit dascalilor ei. In aceasta etapa cresc rolul si importanta invatamantului primar pentru evolutia si devenirea tinerilor.Sunt prioritare obiectivele centrate pe asimilarea instrumentelor de baza, care deschid calea spre dobandirea viitoare a valorilor esentiale ale culturii, pe stilul activitatii intelectuale, pe atitudini si capacitati psihice fundamentale. Nu este suficient ca elevul sa stie, ci trebuie abilitat sa faca sa stie, adica sa stie sa invete, sa se poata folosi in situatii noi de cunostintele si deprinderile dobandite, sa faca legaturi logice si transferuri. Sporeste, astfel, rolul invatatorului, care trebuie sa declanseze, sa dirijeze procesul invatarii,sa creeze situatii noi de invatare, sarcini de lucru atractive, sa selecteze si sa utilizeze deliberat si creator strategiile si mijloacele didactice care sa conduca spre o invatare eficienta.

Page 17

RACOLA DOINA LUCIA coala Avram Iancu Satu Mare

2. Necesitatea invatarii eficiente Predarea nu constituie un scop in sine.Vehicularea informatiilor comunicate de invatator, sau descoperite de elev, nu are ca urmeaza finalitate depozitarea lor in memorie ci modificari de natura formativa ce

a se produce in personalitatea copiilor, achizitii cognitive, afective, trairi sufletesti si

experiente ce pot fi utilizate in urmatoarele etape ale invatarii, in practica sau in viata.De altfel, studiile de specialitate sustin ca elevii au un statut de ascultatori-receptori intr-un procent situat sub 57% iar ascultarea insotita de intelegere presupune ca elevii sa se concentreze, sa fie deprinsi sa se detaseze de propriul eu, intrand in rezonanta cu cel care vorbeste.Stim cu totii ca aceste deprinderi se formeaza in timp si nu putem vorbi de finalizarea lor in ciclul primar. Prin urmare, se impune abordarea metodelor activ-participative care dau elevului libertate de exprimare si actiune, il stimuleaza si il incurajeaza sa caute singur cunostintele, sa se implice, sa dovedeasca responsabilitate in argumentarea propriilor afirmatii. 3. Modalitati de invatare eficienta a citit-scrisului in ciclul primar Invatarea nu are scopul doar de a ne conduce undeva, ea trebuie sa ne permita sa continuam mai usor in etapa urmatoare.(J.S. Bruner) La finalul ciclului primar, elevii trebuie sa aiba deprinderi de scriere si exprimare, formate si stabilizate, daca tinem cont ca principalul scop al studiului limbii si literaturii romane in scoala generala este acela al formarii obisnuintelor de exprimare corecta, clara, nuantata, atat in scris cat si oral. Stim ca exprimarea gresita a celui mai valoros bagaj de cunostinte anuleaza greselile de ortografie si pronuntie ingreuneaza intelegerea si munca. Pentru ca greselile sa fie inlaturate, e necesar sa cunoastem cauzele care le-au generat si sa aplicam apoi acele modalitati de corectare care sa asigure succesul. Cauzele greselilor pot fi: de ordin didactic (exigenta scazuta, corectare superficiala, metode lipsite de eficienta etc. ) de natura psiho-sociala ( superficialitate, dezinteres, invatare mecanica, climat daunator in unele familii etc.) Pentru prevenirea sau corectarea greselilor in scrierea elevilor,metodele sunt variate.Exemplu: orice calitate,ca

Page 18

RACOLA DOINA LUCIA coala Avram Iancu Satu Mare

invatarea pe grupe; atentionarea elevului ca a gresit in randul al doilea sau ca are trei greseli pe pagina fiind pus sa gandeasca, sa le descopere si sa le corecteze;

autocorectarea unei dictari, autodictari, compozitii literare, pe randurile lasate libere in acest scop, inca din momentul in care au inceput sa scrie;

unitate de cerinte si in cazul altor discipline predate de profesori; verificarea temei scrise, cu ocazia raspunsului oral sau verificarea caietului de notite;

pastrarea evidentei greselilor personale pentru fiecare elev in fise de observare individuala sau a greselilor colective si urmarirea persistentei sau remedierii acestora;

Scrisul si cititul se invata simultan, intr-o unitate integratoare. Insusirea cititului este un proces relativ indelungat, care parcurge doua etape: a). invatarea tehnicii, a mecanismului propriu-zis al cititului; b). asimilarea acestui instrument al muncii intelectuale, adica familiarizarea elevului cu capacitatea de a se orienta intr-un text scris, de a folosi cartea ca mijloc de informare si formare; A sti sa citesti inseamna a fi dobandit o tehnica ce nu prezinta valoare si interes decat daca cel ce stie sa citeasca intelege ceea ce citeste. Cititul devine operational numai atunci cand el constituie o metoda de lucru care sa-i faca pe elevi in stare sa-si completeze singuri instruirea elementara pe care au primit-o in scoala. 4 . Lectura forma specifica a muncii intelectuale Depasirea stadiului de asimilare a cititului, ca deprindere fundamentala, se face prin intrarea progresiva a elevului in rolul de cititor avizat.Spre sfarsitul ciclului primar, elevii al caror gust pentru lectura a fost stimulat, ori cei care au aceasta placere pornita din structura lor sufleteasca, pot fi ajutati sa deprinda tehnici de lectura rapida si eficienta.Astfel, elevii vor fi indrumati in etape premergatoare : sa-si organizeze un program zilnic rational si eficient; sa stapaneasca diverse modalitati de citire: cu voce tare si in gand ,

expresiv si rapid, fluent si dialogat;

Page 19

RACOLA DOINA LUCIA coala Avram Iancu Satu Mare

Rapiditatea, viteza de citire se perfectioneaza in timp, prin exercitiu sustinut, fara rabat la corectitudine. Elevul va fi ajutat sa-si mareasca campul de vizibilitate atat pe orizontala cat si pe verticala, sa-si disciplineze ochii, ajungandu-se spre sfarsitul ciclului primar la viteza de 190-200 cuvinte pe minut sau pana la 25 de pagini pe ora. La baza vitezei de citire stau procesele mintale : coeficientul de inteligenta, un bagaj bogat de informatii, cultura precum si antrenamentul in lectura). Pe de alta parte, motivatia este un filtru ce nu lasa sa treaca decat mesajele care ne intereseaza la un moment dat, deci adevarata lectura este una motivata, deosebita de cea intamplatoare. Din acest punct de vedere descoperim elevi care citesc pentru informare dar si elevi pentru care autorul si personajele devin prieteni si confidenti ai acestuia. Un cititor pasionat va ajunge in scurt timp sa stapaneasca si sa utilizeze un vocabular bogat si nuantat. La intrarea in scoala numarul de cuvinte cunoscute de un copil variaza intre 2000-3000 insa multe dintre ele constituie vocabularul pasiv al acestuia. Pentru activizarea si imbogatirea lui

invatatorul cauta cele mai eficiente modalitati, stiut fiind faptul ca inamicul nr. 1 al lecturii in general este televizorul si ca elevii utilizeaza un vocabular pentru scoala si unul,foarte colorat,pentru comunicarea in afara scolii. Revenind la ideea ca lectura este un instrument al muncii intelectuale, nu este lipsit de importanta sa dam elevului cheia studierii tematice a unei carti, fie pentru documentare fie pentru relaxare, si anume RICAR, adica: R- rasfoind-o isi formeaza o idee generala despre ce contine cartea; I- sa-si puna intrebari la care se asteapta sa afle raspunsul dupa citirea cartii; C- sa citeasca cartea; A- sa-si aminteasca punctele principal; R- sa recapituleze pentru a verifica cat de bine a depistat punctele principale. Asadar, cartea ramane principalul izvor de informatie, suportul nelipsit in activitatea

educationala in perioada scolaritatii si a sta aplecat asupra cuvantului scris inseamna a cauta calea cunoasterii a intelegerii si a propriei realizari.1Chemarea cartii vine la inceput din afara, fiind favorizata de atmosfera din familie si scoala, apoi se constituie intr-un stil de munca.

Page 20

RACOLA DOINA LUCIA coala Avram Iancu Satu Mare

Bibliografie: 1. Ioan Neacsu, Metode si tehnici de invatare eficienta, Ed. Militara, Bucuresti , 1990 2. L. Tompa, Georgeta Lazarescu, I. Negura, C. Olareanu, Camelia Rosculet, Maria DebruykerMetode si tehnici de munca intelectuala, Ed. Didactica si Pedagogica , Bucuresti, 1979 3. Derek Rowntree - Invata cum sa inveti, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980

Page 21