BULGARIA-prezentare generala Asezare geografica.Limite.

Geologie Bulgaria este o ar din Europa de Sud-Est, ocupand o poriune din estul peninsulei Balcanice, nvecinndu-se cu cinci ricu Grecia i Turcia la sud, cu Macedonia i Serbia la vest si cu Romnia la nord. Frontierele terestre au o lungime total de 1.808 km, iar coasta Mrii Negre are o lungime de 354 km. Suprafaa total a rii este de 110.994 km, ceea ce o claseaz pe locul 105 n lume.Coordonatele geografice ale Bulgariei sunt 43 lat. N. i 25 long. E. Culturile preistorice au nceput s se dezvolte n Bulgaria de astzi n neolitic. Istoria sa antic a fost marcat de prezena tracilor, i ulterior de a grecilor i romanilor. Apariia poporului i statului bulgar unificat dateaz de la Primul Imperiu Bulgar, care a dominat mare parte din Balcani i a funcionat ca centru cultural al popoarelor slave n Evul Mediu. Dup cderea celui de al Doilea Imperiu Bulgar n 1396, teritoriul su a czut sub dominaie otoman timp de aproape 500 de ani. Rzboiul Ruso-Turc din 18771878 a avut ca rezultat apariia celui de al treilea stat bulgresc, devenit independent n 1908. Anii ce au urmat au fost marcai de conflicte cu vecinii, n contextul crora Bulgaria s-a aliat cu Germania n ambele rzboaie mondiale. n 1946, a devenit stat comunist cu partid unic pn n 1989, cnd Partidul Comunist Bulgar a permis alegeri libere. Dup 1990, Bulgaria a devenit o democraie i o economie de pia. Relieful Relieful este variat, predominand muntii si campiile.In S-V se afla muntii Rila(alt.max.-vf.Musala-2 925 m,alt.max.din Bulgaria),Muntii Rodopi(vf.Goljam Perelik2191m),Pirin(vf.Vihren- 2914m),in timp ce Muntii Stara Planina/Balcani(555 km, alt.max. vf.Botev-2376 m)alcatuiesc o adevarata axa in partea centrala a tarii,de la granita de V la tarmul Marii Negre. De asemenea exista si un aliniament depresionar (mai cunoscute fiind depresiunea Kazanlak numita si ,,Valea Trandafirilor"si Karlovo) ce separa Muntii Stara Planina de muntii Sredna Gora,mai scunzi (alt.max.vf.Bogdan-1604m.).Intre Muntii Stara Planina si fluviul Dunarea se desfasoara Campia Inalta a Dunarii,cu latime variabila (100-120 km in E,30-40 km in V),Muntii Rodopi si Sredna Gora,Campia Traciei Superioare,drenate de fluviul Marita,principala zona agrara a tarii,despartita de tarmul Marii Negre prin colinele Tundja si masivul Strandza. Clima Muntii Stara Planina constituie o bariera ce imparte Bulgaria in doua zone climatice: una temperat-continentala ,moderata,in N,si alta mediteraneana in campiile de S. Temperatura medie anuala este de 10,5' C(10' C in N si 14' C in S),precipitatiile medii anuale insumeaza 698 mm(450-850 mm in zonele de dealuri si campii,mai reduse,si 850-1200 mm in munti). Cea mai sczut temperatur nregistrat vreodat n ar este de -38,3 C, n vreme ce cea mai ridicat este de 45,2 C. Hidrografia Raurile apartin bazinului Marii Negre(Dunarea 470 km pe granita cu Romania si afluentii sai Iskar 368 km,Osam 314 km,Lom s.a.)si celui al Marii Egee:Struma(290 km) Tundja(350 km),Marita(321 km)s.a.In Bulgaria se afla 280 lacuri de munte si numeroase lacuri de acumulare,iar dintre izvoarele termale se afla cele de la Sapareva Banja,langa Sofia,cele mai fierbinti din Europa Fauna

Fauna din zonele joase ale Bulgariei este specific pentru zona de clim n care se afl aceasta, fiind alctuit din porci mistrei, vulpi, cerbi i cprioare, iepuri de cmp .a. n zonele alpine triesc cocoii de munte, caprele negre i muflonii, fapt pentru care Bulgaria este una dintre destinaiile preferate ale pasionailor de vntoare. Pe suprafeele ntinse de teren mltinos din vecintatea orelului Durankulak triesc numeroase specii de psri iubitoare de ap i de nmol, dintre care unele sunt pe cale de dispariie. Pe teritoriul Parcului Naional ?Nisipurile de Aur? se afl un numr mare de animale slbatice protejate prin lege. n apropierea oraului Burgas se gsesc trei mari lacuri n jurul crora se ntinde cea mai mare suprafa mltinoas din Bulgaria. Aceast regiune, n care i fac cuiburile pelicanii, ibiii i btlanii, are o imens valoare din punct de vedere ornitologic. n mprejurimile rului Ropotamo se afl rezervaia natural cu acelai nume, cunoscut pentru speciile rare de peti, erpi, psri i broate estoase. Triesc aici i lupi i acali. Vegetatia Teritoriul Bulgariei este strbtut de la grania de vest i pn la Marea Neagr de lanul muntos Stara Planina, n lungime de 550 de kilometri. Acesta constituite o grani natural care mparte ara n dou zone diferite din punct de vedere al climei. Munii sunt acoperii cu o vegetaie bogat, n special pduri de foioase. La sud de Stara Planina se afl ali muni, Stredna Gora, a cror flor este alctuit mai ales din pduri conifere, fagi i stejari. Munii Rila sunt acoperii cu o vegetaie alpin.. Vrfurile Rilei sunt nzpezite, iar pe coastele lor cresc, n zonele mai nalte, tufiuri alpine, iar n zonele mai joase diferite conifere, cum ar fi molizii, pinii sau brazii. n vestul Bulgariei se afl Munii Vitoa, ai cror versani au fost acoperii pn n secolul al 17-lea de pduri virgine. Majoritatea acestora au fost ns tiate. Cmpiile bulgare, care se ntind de-a lungul rurilor, sunt cunoscute prin culturile abundente de cereale. ntre munii Stara Planina i Stredna Gora se afl o zon numit ,,Valea trandafirilor?, n care se cultiv trandafiri, ment i levnic, din care se prepar uleiuri eseniale. Solurile -soluri brune acide -soluri balane -soluri maronii-roscate mediteraneene Resursele naturale ara este relative bogat n resurse minerale incluznd mari rezerve de crbune (lignit i antracit); zcminte neferoase ca: cupru, plumb, zinc, aur. Are mari depozite de mangan n nord-est. Bulgaria abund n minerale nemetalifere ca: sare, ipsos, caolin i marmur. Populatia POPULAIA: 7,148,785 (Iulie 2010) RATA NATALITII: 9.43 nou-nscui/1,000 locuitori (2010 est.) RATA MORTALITII: 14.31 mori/1,000 locuitori (iulie 2010) RATA EMIGRAIEI: -2.8 emigrani/1,000 locuitori (2010) Transporturile AEROPORTURI - CU PISTE PAVATE: TOTAL: 130 AEROPORTURI - CU PISTE NEPAVATE: TOTAL: 80 HELIPORTURI: 2 (2010) CONDUCTE DE GAZ I PETROL: de gaze 2,926 km; de petrol 339 km; produse rafinate 156 km (2009).

CI FERATE: TOTAL: 4,294 km LOCUL N LUME: 38 ECART MARE: 4,049 km 1.435-m ecartament (2,880 km electrificai) ECART STANDARD: 245 km 0.760-m ecartament (2008) OSELE: TOTAL: 40,231 km LOCUL N LUME: 89 ASFALTATE: 39,587 km (include 418 km de autostrzi) NEASFALTATE: 644 km (2008) CI NAVIGABILE: 470 km (2009) LOCUL N LUME: 85 MARINA COMERCIAL: TOTAL: 37 LOCUL N LUME: 79 DUP TIP: vrachiere 16, de mrfuri 10, o nav-cistern chimic, cu combustibil lichefiat 2, pasageri/mrfuri 1, tanc petrolier 2, nave pentru conteinere cu rotile 4, o nav-cistern special. NREGISTRATE N ALTE RI: 31 (Comore 8, Malta 7, Panama 6, Sfntul Vincent i Grenadine 10) (2010). Turismul ara are orae istorice, plaje nsorite i staiuni montane pentru practicarea sporturilor de iarn. Noi tipuri de turism, incluznd circuite turistice culturale, arhitecturale i istorice, eco-turism i circuite ce pun n micare adrenalina mresc serviciile puse la dispoziia turitilor. Centrele turistice de iarn, ca Borovetz, Bansko, Pamporovo i Vitosha sunt staiuni de schi populare cu peisaje ce merit s fie admirate. Staiunile de pe litoral, de-a lungul coastei Mrii Negre cuprind destinaii ca: Sozopol, Nessebur, Nisipurile de Aur, Plaja Soarelui, Sveti Vlas, Albena i Sf. Constantin i Elena. Unii oaspei ca germanii. Ruii i scandinavii prefer staiunile de pe litoral. Pe cnd turismul de iarn are ca favorii pe britanici. Tipurile de activiti turistice ca "etno-turismul", "turismul architectural-cultural" ctig din ce n ce mai mult teren. Aceste noi tipuri de turism presupun interaciunea cu oamenii locului din satele mici de munte. Alpinitii escaladeaz munii de granit Rila, Pirin i Balcani. Iubitorii de drumeii se pot bucura de munii Vitosha i Rhodope - locul mitic de natere a lui Orpheus. Ciclismul montan i cursele cicliste sunt o alt posibil alegere pentru turiti. Bulgaria gzduiete anual "1.200 km Randonnees" o ntrecere ciclist ultra-maraton dup modelul Paris-Brest-Paris. Kavarna este o staiune de pe litoral mai popular, cunoscut n Bulgaria ca i capitala rock-ului datorit numrului mare de concerte a unor orchestre celebre n lume i a unor cntrei ca: Scorpions, Dream Theatre, Deep Purple, Motorhead, In Flames, Alice Cooper, Manowar i muli alii. Comertul Relaiile comerciale cu UE i Romnia Comert exterior (2008): total 39,31 mld.euro din care, 15,28 mld. euro export si 24,03 mld. euro import cu un deficit de 8,75 mld. euro. In relatia cu UE, Bulgaria a

exportat in valoare de 9,19 mld. euro (pondere 60%) si a importat in valoare de 13,67 mld.euro (pondere 56,8%). Principalii parteneri la export: Grecia, Germania, Turcia, Italia, Romania, Belgia si la import: F. Rusa, Germania, Italia, Ucraina, Romania, Turcia, Grecia. Principalele produse exportate: bunuri de consum, hidrocarburi (tranzit), produse finite, masini de transport, produse chimice, iar principalele produse importate sunt: masini si echipamente de transport, hidrocarburi, bunuri de consum, produse chimice, materii prime. In relatia cu statele Uniunii Europene, Bulgaria a inregistrat in 2010 un volum de comert de 19.318 milioane euro, din care 9.486 milioane euro exporturi si 9.832 milioane euro importuri. Comertul bilateral cu Romania din ultimii 10 ani s-a caracterizat printr-o crestere constanta a volumului total al schimburilor comerciale si printr-un sold echilibrat al balantei comerciale. Schimburilor comerciale romano-bulgare au ajuns in anul 2010 la 2.777 milioane euro (crestere anuala de 35,6%), din care exportul a fost de 1.337 milioane euro, importul de 1.440 milioane euro. Principalele marfuri exportate din Romania sunt: produsele minerale (combustibili), metalele comune si articolele din acestea, produse ale industriei chimice, produse alimentare, masini si echipamentele electrice, animale vii si produse ale regnului animal, iar din Bulgaria au fost importate: masinile, aparatele si echipamentele electrice, metalele comune si articolele metalice, produsele ale regnului vegetal, produsele alimentare, produsele ale industriei chimice si conexe. Relaiile investiionale cu UE i Romnia Principalii investitori pentru perioada 2000-2010 au fost Olanda (5,5 mld. Euro), Austria (5,1 mld. Euro), Grecia (3,7 mld. Euro), Germania (2,5 mld. Euro), Federatia Rusa (1,1 mld. euro), Cehia si Elvetia cate 1 mld. euro. Domeniile de investitii prioritare au fost in sectorul bancar, imobiliare, comert, productie industriala, constructii si turism. La data de 31 decembrie 2010, n Romnia erau nregistrate 1.278 societi cu capital bulgar (pondere 0,74%) , cu un capital total investit de 29,53 milioane euro (locul 39, pondere 0,10 %). n anul 2009 si 2010 afluxul investiional romnesc n economia bulgar, a fost unul redus ca valoare insa ridicat ca numar, generat de conditiile fiscale favorabile comparativ cu cele din Romania. In Bulgaria exista peste 1200 de societi, din care 30% cu capital integral romnesc, valoare insumata in perioada 2000-2010 fiind de 200 milioane euro.