UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AGRICULTURA SECTIA SILVICULTURA

Proiect la disciplina Exploatarea padurilor

-Proiect tehnologic de exploatare a lemnului-

2009-2010
1

CUPRINS Tema proiectului. 1 Cap. 1 Caracteristicile conditiior de lucru. 2 1.1 Amplasarea silvo-administrativa..2 1.2 Caracteristici arboret si exigente silviculturale...2 1.3 Volumul masei lemnoase de exploatat..2 1.4 Situatia oro-hidrografica....3 1.5 Date climatice..3 1.6 Mijloace tehnice de exploatare a lemnului existente in dotare. Enumerare. Productivitati...4 1.7 Conditii de livrare si transport a masei lemnoase....6 Cap. 2 2. Metodologia generala de elaborare a solutiei tehnologice pentru exploatarea lemnului dintr-un parchet...6 2.1 Studiul masei lemnoase de exploatat.......6 2.1.1 Verificarea actelor de punere in valoare..6 2.1.2 Consumuri tehnologice de masa lemnoasa..7 2.1.3 Structura masei lemnoase de exploatat....7 2.2 Studiul terenului si stabilirea solutiei tehnologice posibile de aplicat.8 2.2.1 Procedeul ridicarii in plan a parchetului.8 2.3 Studiul solutiei tehnologice..10 2.3.1 Compartimentarea parchetului in raport cu zonele de colectare10 2.3.2 Determinarea distantei medii de colectare.10 2.3.3 Intocmirea fisei solutiei tehnologice di a documentelor tehnicoeconomice privind exploatarea lemnului 11 2.4 Calculul necesarului de utilaje si forta de munca.12 2.5 Planificarea lucrarilor 13 Cap. 3 Continutul cadru al proiectului de organizare a santierului de exploatare.15 3.1 Elementele initiale de proiectare 15 3.2 Structura masei lemnoase de exploatat..16 3.3 Varianta tehnologica17 3.4 Masa lemnoasa de colectat si distanta medie de colectare 18 3.5 Analiza economica a variantei tehnologice18 3.5.1 Cheltuieli pentru procesul tehnologic 19

Tema proiectului

Proiect tehnologic de exploatare a lemnului din partida 318, parchetul Rojiste, U.P. V Madona, u.a. 100F, O.S. Sadova, D.S. Craiova, anul 2010.

Cap. I Caracteristicile conditiilor de lucru.

1.1. Amplasarea silvo-administrativa a parchetului. Parchetul cu o suprafata de 2,80 ha este localizat pe raza O.S. Sdova, U.P. V Madona, u.a. 100F. Padurile, terenurile destinate impaduririi, cele care servesc nevoilor de cultura, producti constituite in U.P. V Madona sunt fond forestier national. Acestea sunt situate in raza comunelor Apele Vii si Marsani din judetul Dolj, fiind incadrate in zona Campul Leu-Rotunda din Campia Olteniei. Fitoclimatic, padurile acestei unitati de productie, sunt situate in urmatorul etaj de vejetatie: campie forestiera(C.F.)-100%. 1.2. Caracteristici arboret si exigente silviculturale . Tipul de statiune: 8721 - Campie forestiera, dune nisipoase si depresiuni de interdune, psamosol, II. Tipul de padure : 8122 - Salcamet de productivitate mijlociepe dune de nisip. Tipul de sol : 9302 - Psamosol molic Compozitie :10 SC Varsta : 30 ani Volum brut pe picior : 66 mc Volum brut pe ha : 24 mc Volum arbore mediu : 0,18 m Numar arbori total : 359 Numar arbori pe ha : 128 Semintis utilizabil : 10SC Varsta exploatabilitatii : 25 ani 1.3. Volumul masei lemnoase de exploatat. Structura dimensionala.
S. parchet 2,80 ha G1 G2 G3 M1 M2 M3 subtire lemn lucru coaja total foc volum brut 0 1 0 6 10 13 7 37 12 17 66

1.4. Situatia oro-hidrografica Interduna Ondulat Altitudine 138 m Panta 0,1 g Tipul de sol : 9302 - Psamosol molic din clasa Soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate. Padurile administrate in U.P. V Madona sunt situate din punct de vedere geografic in Campia Olteniei, si anume in Campul Leu Rotunda. Unitatea geografica mentionata mai sus face parte din Provincia Central Europeana, subprovincia Getica, tinutul de silvostepa al campiei si districtul de campie propriu-zisa. Unitatile de relief cele mai raspandite sunt : campia, dunele si foarte putin versantii, cu configuratie plana si usor ondulata. Din punct de vedere altitudinal, teritoriul U.P. V Madona, este cuprins intre 93 si 140 m. Expozitia generala este insorita, cum ici variatii determinate mai ales de modul de orientare a dunelor, precum si de directia de scurgere a apelor. 9302 psamosol molic cu profil Am C, format pe dune de nisip, este acid la neutru, foarte humifer, cu un continut de humus pe grosimea de 35 cm de 5,2%, mezobazic, bine aprovizionat cu azot total, nisipos fin, de bonitate superioara mijlocie pentru salcam. Reteaua hidrografica este foarte slab reprezentata, marcata de prezenta in unitatea de productie a Vaii Giorocului - la obarsie - sub denumirea de Coada Vaii si care adeterminat aparitia expozitiei sudice, nord - estice si sud - vestice la u.a. din parcelele 118 - 120, avand directia de scurgere de la est la vest. Tot in aceasta zona, s-a construit un baraj care a condus la formarea unui lac de acumulare, necesar lucrarilor de irigatii din agricultura. Aceasta minima retea hidrografica, nu poate influenta decat intr-o foarte mica masura regimul hidrologic si al apei din sol - cel mult in zona respectiva - in rest urmand ca necesitatea de apa sa fie asigurata din panza de apa freatica existenta si din precipitatii, care in zona, cantitativ, sunt foarte reduse. 1.5. Date climatice. Teritoriul U.P. V Madona este situat in climatul tinutului de campie (A), districtul padure (p), subdistrictul central al Campiei Romane (2), climat II.A.p.2.
5

Temperatura aerului(C), valori medii lunare si anuale.

Statia Craiova Altit 105 I 2,5 II 0,3 II 5,2 IV 11,3 V 16,7 VI 20,4 VII 22,7 VII 21,9 IX 17,8 X 11,7 XI 5,2 XII 0,1 Anual. 10,8 Amplit. 25,2

Iarna, aerul rece se deplaseaza din partea europeana a Rusiei si Ucrainei spre Pen. Balcanica, invadeaza adesea Campia Romana si este de obicei blocat de culmile Muntilor Carpati, determinad scaderi accentuate ale temperaturii aerului care stagneza timp indelungat deasupra suprafetei reci a campiei, ajungand ca in unii ani temperaturile sa atinga cifra de -30 C, sau chiar sa o depaseasca. Vara, invazia aerului tropical produce o crestere puternica a temperaturii maxime absolute, care urca la valori ce ating 38 C, sau chiar 41,5 C invazie de aer cald si uscat datorata ciclonului Azoric. Se poate afirma deci, ca limitele extreme atinse local de temperatura aerului, prezinta totusi o importanta deosebita din punct de vedere practic. Regimul pluviometric caracterizat prin precipitatii atmosferice (mm), cantitati lunare si anuale medii, se prezinta sintetic astfel:
Statia Craiova Precipitatii medii atmosferice lunare si anuale I II III IV V VI 37,6 28,2 29,3 44,0 59,6 71,3 VII 51,2 VIII 42,2 IX 35,1 X 43,3 XI 42,4 XII 38,8 Anual 523,0

Precipitatiile atmosferice reprezinta o importanta caracteristica a climei deoarece apa provenita din ploi si din topirea staratului de zapada, constituie rezerva de umezeala a solului, necesara in perioada de vegetatie, panza de apa freatica gasindu-se la mari adancimi. In regiunea luata in studiu, stratul de zapada se mentine in intervalul decembrie- februarie. Cu mici intreruperi, durata intervalului in care solul este acoperit cu zapada variaza intre 85-93 de zile. In ceea ce priveste regimul eolian, cea mai mare frecventa o are vantul dinspre est(24,6%), urmat de vantul dinspre vest(18,7%). 1.6. Mijloace tehnice de exploatare a lemnului existente in dotare. Enumerare. Productivitati. Ferastrau mecanic Husqvarna 262xP Capacitate cilindrica 62 cmc Turatia maxima 13500 rot/min Putere 3,4/9600 kW
6

-2buc.

Greutate 5,8 kg Lungimea lamei 15/38 cm Tractor universal U650M -2buc

Puterea motorului 65 CP Greutatea 3500 kg Forta de tractiune 1700 kgf Ecartament fata 1800 mm Ecartament spate 2340 mm Viteza de deplasare 2-24 km/h Tractor forestier TAF-650 Puterea motorului 65 CP Greutatea 5700 kg Forta de tractiune 4000 kgf Viteza de deplasare 2-24 km/h Este articulate si are 4 roti motoare Productivitatea tractorului TAF 650 la apropiat pe o distanta de 1000 de metrii si la un volum pe fir de 0,7 mc in cazul rasinoaselor este de 37 mc pe 8 h. Auto incarcator cu furci frontale tip IFRON-204 D Puterea motorului 65 CP Greutatea 6060 kg Sarcina maxima 2200 kgf Inaltimea de ridicare 3600 mm Automobil ARO cu remorca pentru transportul mucitorilor Autotren forestier ATF 20 tone Cojitor mechanic mobil CLM 36 Cojitorul propriu-zis si motiorul electric de 20 kW sau tractor U 650 pentru actionare Viteza de inaintare a lemnului 23-35 m/min Greutatea cojitorului 1650 kg
7

Despicator hidraulic Puterea 15 CP Turatia 3000 rot/min Forta maxima de despicat 30 tf Greutatea 1450 kg (Fise productivitati utilaje folosite anexa 1) 1.7. Conditii de livrare si transport a masei lemnoase. In platforma primara se executa : -prelucrarea partilor de arbori -sectionarea pieselor care prezinta curburi exagerate sau alte defecte -deplasarea trunchiurilor cu tractorul -incarcarea, pe specii si grupe de diametre in autotrenuri Transportul la distanta a lemnului brut din platforma primara este o continuare a procesului de productie a exploatarii forestiere. Transportul tehnologic se executa la distanta mare, cu mijloace specializate echipate cu trolii sau macarale pentru incarcare. In lipsa acestora incarcarea se face cu IFRON-ul daca se justifica mentinerea unui astfel de utilaj in platforma primara . Transportul se face pe drumuri auto forestiere construite in acest sens racordate la drumurile comunale, judetene sau nationale, pana la centrele de sortare sau fabrici de cherestea.

Cap. II 2 Metodologia generala de elaborare a solutiei tehnologice pentru exploatarea lemnului dintr-un parchet. 21. Studiul masei lemnoase de exploatat. 21.1. Verificarea actelor de punere in valoare( APV anexa nr.2) . 21.2. Consumuri tehnologice de masa lemnoasa.
8

Consumurile tehnologice sunt diminuari inerente ale masei lemnoase initiale pe picior ce se produc in procesul de exploatare , ca urmare a modului specific de executie a operatiilor, la care este supusa in vederea obtinerii sortimentelor de lemn brut. Factorii principali ce influenteaza consumurile tehnologice sunt : - specia - conditiile de lucru (pante, distante, starea terenului) Consumurile tehnologice se produc atat la operatiile de transformare (doborare, sectionare, cojire), cat si in procesele de miscare(colectare, manipulare, transport). La doborare si sectionare se inregistreaza : - consum in taieturi(calupuri de tapa, aschii si rumegus) - consum in rupturi(lemnulu rupt si sfaramat prin caderea arborilor) - consum in supradimensiuni (in general supralungimile lasate sortimentelor de lemn rotund de lucru peste lungimea standardizata a sortimentului respectiv ) - consum in putregai(se inregistreaza in centrele de sortare si preindustrializare si se scade din masa lemnoasa initiala) La colectarea lemnului, consumurile tehnologice constau din : - lemn rupt - lemn sfaramat - lemn aschiat(carea se desprinde din piesele in miscare, cele mai mari consumuri producandu-se la corhanire). Indicele global de consum tehnologic este de cca. 3% la rasinoase, iar la foioase, de cca. 2% din masa lemnoasa initiala. 21.3. Structura masei lemnoase exploatate. Masa lemnoasa ce se exploateaza cuprinde o serie de categorii dimensional-calitative , atat in raport cu structura initiala, pe picior, cat si cu transformarile la care este supusa pe parcursul operatiilor tehnologice.
S. parchet 2,80 ha G1 G2 G3 M1 M2 M3 subtire lemn lucru coaja total foc volum brut 0 1 0 6 10 13 7 37 12 17 66

2.2. Studiul terenului si stabilire solutiilor tehnologice posibile de aplicat. 2.2.1. Procedeul ridicarii in plan a parchetului. In prealabil se face recunoasterea parchetului, pe un itinerar cuprinzand obligatoriu limitele parchetului si talvegurile interioare. Daca parchetul este constituit din parti de u.a.-uri, se vor identifica limitele marcarii silvice. Pante < 25% Pante 25,1-50% Pante >50%

Fig. 1.1. Zonarea terenului in functie de panta. Se executa, apoi, ridicarea in plan a parchetului, prin metoda drumuirilor cu radieri, care se finalizeaza cu un plan de situatie al parchetului, de preferinta, la scara 1 :2000, cu echidistantele liniilor de nivel de 5 sau 10 m. Drumurile sunt desfasurate pe linii naturale sau in imediata apropiere a lor.

10

Fig. 1.2. Semne conventionale(valabile pentru intreaga lucrare) Mai pot fi folosite procedeul profilelor terenului si procedeul utilizarii fotogramelor. Primul consta in completarea informatiilor furnizate de planurile restituite, scara 1 :5000, cu date prelevate din teren, prin ridicarea expeditiva a unor profile pe directii care intereseaza din punct de vedere al colectarii lemnului. Planurile restituite, scara 1 :5000, sunt utilizate curent in lucrarile de amenajarea padurilor si se gasesc la unitatile silvice de productie sau proiectare. 2.3. Studiul solutiilor tehnologice. Dupa stabilirea solutiilor tehnologice posibile de aplicat, fie ca este vorba de o solutie unica, fie ca este vorba de mai multe variante, se efectueaza, in continuare, compartimentarea parchetului in raport cu zonele de colectare specifice fiecarei solutii, determinarea volumelor de material lemnos de colectat si a distantelor medii de colectare, pe mijloace, de asemenea, pentru fiecare solutie si, in final, analiza economica a variantelor

11

tehnologice, in vederea selectarii solutiei optime. 2.3.1. Compartimentarea parchetului in raport cu zonele de colectare. Studiul solutiilor tehnologice si, ulterior, organizare executiei lucrarilor necesita o compartimentare a suprafetei parchetului, unitatile de compartimentare fiind denumite sectiuni si postate. Aceste se reprezinta pe planul de situatie aferent solutiei tehnologice luate in studiu. Impartirea parchetului in sectiuni se face dupa doua criterii, geomorfologic(sectoare distincte de versant) si tehnologic(suprafete tehnologice pe care functioneaza o aceeasi linie tehnologica). Sectiunile tehnologice sau direct parchetul, cand nu s-au delimitat sectiuni tehnologice, se impart in postate. Postatele sunt suprafete tehnologice elementare, necesare din punct de vedere al proiectarii tehnologice pentru determinarea conditiilor de lucru la colectarea lemnului(volume si distante pe mijloace), iar din punct de vedere tehnicoorganizatoric, pentru programare si urmarirea lucrarilor de exploatare.

Fig.1.3. Impartirea parchetului in postate.

12

2.3.2. Determinarea distantelor medii de colectare. Pentru fiecare solutie tehnologica posibila de aplicat se calculeaza dintantele medii de colectare si volumele de colectat cu mijloacele preconizate, folosind planurile de situatie si datele de teren aferente. Acestea se determina initial pe postate si apoi se calculeaza media pe sectiuni sau direct pe parchete(cand nu sunt sectiuni tehnologice). Distantele medii de adunat se masoara de la centrele de greutate ale zonelor de adunat pana la limita inferioara a acestor zone. Distantele medii de scos cu funicula re sau tractoare, corespunzatoare fiecarei postate, se masoara de la proiectia pe calea de scos a centrului de greutate al postatelor, pana la punctul de jonctiune dintre calea de scos si cea de apropiat. Aceeasi determinare cand lipseste scosul ca operatie inermediara de colectare in cazul funicularului si tractorului. Distantele medii de apropiat, in situatia de colectare cu scos anterior, se masoara la jonctiune dintre caile de scos si apropiat, pana la platforma primara. Distantele medii pe parchet :

Di =

dij Qij
j =1 n

Qij
j =1

Di -distanta medie de colectare pe sectiunea tehnologica sau pe parchet, cu mijlocul de colectare de tipul i dij -distanta medie de colectare cu mijlocul i, pentru lemn colectat din postata j Qij volumul de material lemnos colectat cu mijlocul i, din postata j. Volumele de materia lemnos, pe mijloace de colectare si postate, Qij, se determina cu relatia :

Qij = Aij q

Aij -aria zonei de colectare cu mijlocul i, in postata j, in ha q volumul de masa lemnoasa de pus in valoare la ha, in m3/ha 2.3.3.Intocmirea fisei solutiei tehnologice si a documentatiei tehnico economice privind exploatarea parchetului. Varianta tehnologica adoptata se consemneaza in Fisa solutiei tehnologice . In aceasta fisa se inregistreaza operatiile stabilite, pentru ficare operatie specificandu-se : % de masa lemnoasa supusa operatiei
13

respective, distanta medie, formatia de munca, precum si cantitatile de lemn, normele de timp si tarifele unitare pe grupe de specii. Se precizeaza metoda de exploatare adoptata. Metoda arborilor sau a partilor de arbori se poat aplica numai in conditii bine justificate, fara a se aduce daune padurii(taieri rase, colectare integrala cu tractorul, pericol redus de distrugere a solului, posibilitai de valorificare a cracilor etc.), asa cum este si cazul parchetului Rojiste. In fisa solutiei tehnologice operatiile se inscriu conform nomenclatorului de operatii prevazut de normativele de munca. Pe baza fisei solutiei tehnologice se elaboreaza documentatia tehnicoeconomica de exploatarea parchetului. Aceasta trebuie sa cuprinda obligatoriu urmatoarele piese : devizul lucrarilor de exploatare, fisa de calcul a necesarului de utilaje si forta de munca, programarea lucrarilor, fisa de calcul a necesarului de carburanti si lubrifianti, fisa de pregatire si incheiere pentru santierul de expolatare respectiv.

2.4. Calculul necesarului de utilaje si forta de munca. Se ia in considerare fiecare linie tehnologica din parchet, pentru care se stabileste mai intai necesarul de utilaje de baza, respectiv utilaje de apropiat, acestea fiind mijloacele cele mai importante ale unei linii tehnologice, care impun ritmul fluxului tehnologic si nivelul eficientei economice. Astfel se calculeaza numarul necesar de tractoare.

nub =

Tub 8TD kut

nub= 72/ nub -numarul de utilaje de baza necesare(tractoare) Tub -fondul de timp necesar, in ore pe utilaj Td timpul disponibil, in zile efective de lucru, cuprins in intervalul calendaristic propus pentru efectuarea lucrarilor Kut coeficient de utilizare a timpului, cu asigurare statistica concreta(de ex. kut=0,7) Tub= Q Ntub Q-cantitatea de material lemnos oerata cu utilajul de baza
14

Ntub norma de timp pe utilaj la operatia de baza, in ore/utilaj/m3 2.5. Planificarea lucrarilor. In mod curent,planificarea lucrarilor se face global,pe parchet,luanduse in calcul normele de munca pe parchet. Aplicand aceasta procedura,se calculeaza ,mai intai,numarul de zile necesare pe operatii sau grupuri de operatii,dupa care se intocmeste graficul calendaristic de desfasurare a lucrarilor. Prin grup de operatii se vor intelege operatiile pentru care sau adoptat un numar comun de utilaje de acelasi tip sau numar comun de muncitori. Numarul de zile necesare pentru executia unei operatii sau a unui grup de operatii,asupra intregii mase lemnoase aferente unei linii tehnologice,se determina dupa cum urmeaza :

-in cazul executiei mecanizate :

nz =

Tu 8n u

-in cazul executiei nemecanizate :

nz =

Tm 8nm

In care : nz este numarul de zile efective necesare pentru executia unei operatii sau a unui grup de operatii ; nu si nm reprezinta numarul adoptat de utilaje si,respectiv,de muncitori ; Tu si Tm,-fondul de timp in ore-utilaj si,respectiv,fondul de timp de munca in ore-om(in cazul operatiilor grupate se efectueaza insumarilor de rigoare) Numarul de zile necesare pentru executia unei operatii(n) se poate calcula si in functie de volumul de masa lemnoasa supus operatiei
15

respective(Q), prin aplicarea relatiilor : -in cazul executiei mecanizate :

nz = nz =

Q nu N pu

-in cazul executiei nemecanizate :

Q nm N pm

In care : N este norma de productie pe utilaj,in m/8ore-utilaj ; N-norma de productie pe muncitor, in m/8ore-om Cu aceste date se intocmeste graficul calendaristic de desfasurare a lucrarilor,conceput sub forma unei diagrame de tip Gantt.
Operatii sau grupe de operatii I 0 1 Timp calendaristic Iunie Timp efectiv(zile active) 2 3 4 I 5 6

Pregatire parchet Recoltare Operatii cu tractorul Lucrari pe platforma primara

16

Cap. III Continutul cadru al proiectului de organizare a

santierului de exploatare. 3.1. Elementele initiale de proiectare sunt urmatoarele: - planul de situatie al parchetului(anexa nr.3). - compozitia arboretului 10 SC - panta 0,1 - varsta 30 ani - C.L.P. 3 - tratament de crang simplu - natura produsului principale crang - volumul arborelui mediu 0,18 m - elagaj 0,6 - volumul brut pe picior 66 mc - suprafata parchetului 2,80 ha - repartizarea volumului brut pe picior pe elemente componente lemn lucru 37 mc coaja 12 mc lemn foc total 17 mc volum brut 66 mc - sortimente dimensionale ale lemnului rotund fara coaja G1 G2 1 G3 M1 6 M2 10 M3 13 subtire 7 iescari 0 arbori putregaiosi 0

17

3.2. Structura masei lemnoase exploatate.

Nr. crt. 0 1 2 3 Specificatii UM Total 1 Volum lemn brut pe picior Coaja lemnului de lucru Volum lemn utilizabil pe picior din a .lemn de care : lucru gros(>16cm) b. lemn de lucru subtire(<16cm) c. lemn de foc d. craci(<5cm) Consumuri tehnologice Volum lemn brut exclusiv consumurile tehnologice Volum lemn marunt din a. valorificabil care : b. nevalorificabil Volum lemn brut expolatat din a. lemn care : gros(>16cm) b. lemn subtire(<16cm) c. lemn marunt valorificat Volum net valorificat Sortimente preconizate : -lemn rotund pentru cherestea -lemn rotund pt furnir estetic 2 m3 m3 m3 m3 m3 m3 m3 % m3 m3 m3 m3 m3 m3 m3 m3 m3 m3 3 66 12 54 30 7 11 6 2 1,32 64,68 6 6 0 64,68 47,58 11,10 6 52,68 Rasinoase 4 Cantitati din care : Fag Cvercinee 5 6 -

D.T. 7 66 12 54 30 7 11 6 2 1,32 64,68 6 6 0 64,68 47,58 11,10 6 52,68 30 -

D.M. 8 -

4 5 6

8 9

18

-lemn rotund pt furnir tehnic -lemn rotund pt constructii -lemn pentru celuloza -lemn pt PAL si PFL -lemn de foc

7 17

3.3. Variante tehnologice Metoda de exploatare : parti de arbori

Tab. 2.2

Nr. Nr. varianta linie tehnologica tehnologica

Operatii de colectare Adunat

Mijloace de colectare
TT

Cai de colectare Felul

tarare

Lungimea
40m

VT I

LTU Apropiat
TT semitarare 320m

Varianta tehnologica aleasa prezinta o retea dezvoltata de drumuri de tractor. Distantele dintre trasee vor fi egale cu dublul distantei maxime de adunat cu troliul montat pe tractor, pentru a se realiza colectarea integrala cu tractorul. In cazul de fata s-a luat in calcul o capacite de adunat lateral cu troliul de pe tractor de maxim 50 m, intervalul dintre drumurile de tractor fiind de maxim 100 m.Varianta este aplicabila la taierile totale(taieri rase, taieri definitive), care ofera un spatiu descoperit la adunatul cu cablu, pe distante maxim posibile.

19

Fig. 3.1. Varianta tehnologica nr.1(Scara 1 : 2000) 3.4. Masa lemnoasa de colectat si distante medii de colectare. Varianta tehnologica nr. 1
Tab. 2.3.
Linia tehnologica 0 Sectiunea 1 Postata 2 Cantitate m3 3 4 5 Mijloc Adunat Cantit. m3 Dist. Medie m 6 mijloc 7 Scos Cantit. m3 8 Dist. medie m 9 Mijlo c 10 Apropiat Cantit. m3 11 Dist. medie m 12

LT1

S1

P1 P2 P3

22 22 22

TT TT TT

22 22 22

40 40 40

TT TT TT

22 22 22

320 320 320

Total LT1

TT

66

40

TT

66

320

Semnificatia simbolurilor : C corhanire A atelaje TT troliu pe tractor ALF adunat lateral cu funicular T tractor F funicular Dmedie(apropiat) Pentru P1 Pentru P2 Pentru P3 40+200=240 40+80+200=320 40+80+80+200=400

Dm=(240+320+400)/3=960/3=320 Numarul de utilaje de baza necesare tractoare Tub = 132 x 8 / 50.17 = 21

20

nub = 21 / 8 x 3 x 0,7 = 21 / 16, 8 = 1,2 3.5.Analiza economica a variantelor tehnologice. 3.5.1. Cheltuieli pentru procesul tehnologic si contributii la asigurarile si protectia sociala. Varianta tehnologica nr. 1, linia tehnologica nr.1. Nr. crt. 1 2 RECOLTARE Doborat cu ferastraul mecanic Sectionat cu ferastraul mecanic COLECTARE Adunat cu troliul montat pe tractor Apropiat cu tractorul U650 FASONARE PRIMARA(lucrari in platforma primara) Curatat de craci cu ferastraul mecanic Sectionat cu ferastraul mecanic TANSPORTUL TEHNOLOGIC 100% 30% Deplasarea pieselor din lemn, rezultate in urma recoltarii, de la cioata pana la platforma primara, langa o cale permanenta de transport Pregatirea materialului lemnos pentru transportul tehnologic sau pentru transportul la beneficiari Fragmentarea arborilor marcati corespunzator cerintelor impuse de deplasarea ulterioara

100% 100%

4 5

100% 70% -

Doborat manual-mecanic arboride foioase cu ferastrau mecanic : Formatia de lucru : 1 mecanic ferastrau 1 fasonator manual Grila de incadrare a 8-a a 4-a Vol arb. mediu 0.180 , deci D.64.A.5. [(0,42 x 5,47) + (0,42 x 4,38)] / 2 = 1,23 deci, 1,23 lei/m3

21

cantitate 66 m3, deci 66 x 1,23 = 81,18 Curatat manual-mecanic de craci arbori de foioase. Unitatea de masura m3 Formatia de lucru : 1 mecanic ferastrau 1 fasonator manual Grila de incadrare a 8-a a 4-a Vol arb. mediu 0.180 [(0,53 x 5,47) + (0,53 x 4,38)] / 2 = 2,61 deci, 2,61lei/m3 cantitate 66 m3, deci 66 x 2,61 = 172,26 Sectionat manual-mecanic arbori de foioase. Unitatea de masura m3 Formatia de lucru : 1 mecanic ferastrau 1 fasonator manual Grila de incadrare a 8-a a 4-a Vol arb. mediu 0.180 [(0,33 x 4,38) + (0,33 x 5,47)] / 2 = 1,63 lei/m3 cantitate 66 m3, deci 66 x 1,63 = 107,58 Adunat, apropiat prin semitarare material lemnos cu U650 Unitatea de masura m3 Formatia de lucru : 1 muncitor calificat, tractorist Grila de incadrare a 7-a Vol arb. mediu 0.180 0,27 x 5,06 = 1,37 lei/m3 cantitate 66 m3, deci 66 x 1,37 = 90,42 Formarea legarea sarcinii pentru apropiat Unitatea de masura m3 Formatia de lucru : 1 muncitor calificat Grila de incadrare a 4-a Vol arb. mediu 0.180 0,10 legare 0,033 dezlegare
22

0,10 x 4,38 =0,44lei/m3 0,033 x 4,38 = 0,15lei/m3 cantitate 66 m3, deci 66 x 0,44 =29,04 cantitate 66 m3, deci 66 x 0,15 =9,9 Curatirea parchetelor de resturi. U.M. ha Formatia de lucru : 1 muncitor necalificat Grila de incadrare : lucrari obisnuite 4,18 x 17,39 = 72,7 lei/ha 2,8 x 72,7 = 203,56 TOTAL OPERATII : 693,94 Calculul necesarului de carburanti si lubrifianti Benzina ferastraie mecanice Doborare foioase m3 66 Curatire 66 Sectionare 66 Total Motorina U650tras cu troliu Apropiat 0,0388l/ 0,1117 0,0228 3l 7l 2l 14 lei 32lei 9lei 55lei Foioase 66 tkm 50 0,112 1,067 7 53 32lei 239lei 271lei 1l 3l 5l 10lei 15lei 25lei 50lei 376
23

Total Ulei Ferastraie Foioase amestec Ferastraie ungere Tractoare Total Total general

Evaluarea cheltuielilor Specificatii Taxa forestiera Salarii pentru lucrarile tehnologice Cheltuieli pentru carburanti Total I Cheltuieli reparatii utilaje proprii(8%) Cheltuieli sectie(7%) Cheltuieli intreprindere(6%) Total II Cheltuieli desfacere(3%) Beneficiu(14%) Total Total general Valoarea 3279 694 376 4349 347 304 260 911 158 736 894 6154

24