Istoria unui galbn

de Vasile Alecsandri

Nuvela Istoria unui galbn, partinand lui Vasile Alecsandri , pebaza personajului de tip

picaro, reprezentat de galbenul olandez, se investigheaza societatea romaneasca de la sfarsitul

secolului al XIX-lea si satirizaeaza foarte mult relatiile sociale, sistemul de valori. Intreaga nuvela se bazeaza pedoi naratori, care isi asuma fiecare parte de poveste. Primul narator fixeaza rama povestirilor celui de-al doilea si asigura prin prezentarea la persoana intai, idea de autenticitate si de credibilitate a intregii opera. Naratorul second este un personaj raiseunneur , adica purtator al ideologiei autoriale, care face o taietura in prin societatea contemporana lui Alecsandri(prezinta tipurile sociale: judecatorul corrupt, negustorii de grau, hotii din codru, tiganii care in acea perioada erau robi, evreii, boierii). O categorie speciala a tipurilor sociale este si poetul, pe care galbenul o considera demna de prezentat. Acest poet este cunoscut pentru creatia si tehnica sa de a scrie (Desperarea), dar spre ghinionul sau, nu insufla emotie cititorului sau. Si de aici se poate deduce faptul ca un poet ratat, veleitar. Pe langa cei doi naratori, in textul nuvelei, apare si un naratar, reprezentat de paraua turceasca. Acest naratar este second, deoarece naratarul prim este cel caruia I se adreseaza textul, si anume contemporanilor lui Alecsaandri dar si cititorilor de astazi. Paraua are rolul de a regla in permanenta pactul de legatura propus de galben in directia economiei de mijloace literare si a adaosului de semnificatii. Ea nu gusta dulcegariile romantic si pare a prefer conditionarea prin verosimilitate a literaturii. La capatul celalalt al pactului de legatura se afla galbenul, care ca purtattor de cuvant al autorului, satirizeaza societatea a carei singura lege estecea a banului, o lume ce se inchina puterii acestuia. In toata aceasta istorisire tiganii sunt singurele personaje positive, sacrificate rapid de o societate care a abdicat de la adevaratele principia. Elogiul vietii tiganilor este un elogiu adus libertatii si al traiului in apropierea naturii neingradide. Dimensiune parodica a acestei nuvele reiese dinsimpla poveste de dragoste dintre cele doua monede, ce practice este imposibil, apoi din apelativele pe care le folosesc acestea in vorbire Soarele meu!, Luna mea!, iubita mea pentru a-si arata dragostea una fata de cealalta. De asemeni o alta tasatura comica ar fi incercarea galbenului de a se sinucide daca mi-ar fi fost cu putinta mi-as fi rapit viata de disperare, chiar daca acest lucru este neverosimil. Istoria unui galbn propune un joc intern si paratextual a carui rol este in final facerea literaturii. Atat istorie in adevaratul sens al termenului (povestea vietii galbenului olandez) cat si

poveste despre elaborarea unui text nuvela exercitiu de stil - ; textul sta sub semnul unui narator
care isi transpera rolul, galbenului olandez, ramanand doar un martor, un garant suplimentar al autenticitatii. In finalul aceste nuvele putem concluziona faptul ca Istoria unui galbn este o combinatie intre elemente de romantism si germeni ai realismuluia aparuti la acea vremein care autorul scrisese aceasta opera, o nuvela de moravuri deoarece prezinta scena potilica comtemporana cu Alecsandri si o nuvela exercitiu de stil pentru ca sriitorul foloseste textul operei pentru a arata o modalitate de combinare a mai multor influente literare.