Sei sulla pagina 1di 2

CARACTERIZARE VICTOR PETRINI DE MARIN PREDA

Victor Petrini este un profesor de filozofie care ajunge in inchisorile comuniste fiind alaturi de alti intelectuali ai vremii sub efectele persecutarii politice pronuntate in acea vreme. In inchisoare datorita timpului disponibil si al conditiilor sumbre se gandeste la intreaga lui viata cadrele fiind construite in acest caz din trairile refulate din memoria intelectualului Victor Petrini. Isi aminteste de parinti apoi de Nineta, prima sa dragoste din adolescenta. Urmeaza relatia cu Caprioara aceasta ranindu-l foarte tare. Ajunge profesor de filosofie, se casatoreste cu Matilda, sotia lui Petrica un prieten de-al sau, este condamnat pe nedrept ajungind intr-o mina, apoi la canal. Cind este eliberat Matilda il paraseste luind cu ea si pe fetita lor. Se angajeaza la Deratizare, Facultatea nemaiprimindu-l inapoi. Apoi ajunge contabil la firma Oraca, unde o cunoaste pe Suzy Culala de care se indragosteste nebuneste, insa in urma unei altercatii cu sotul ei il omoara pe acesta si ajunge la inchisoare. Petrini este un spirit lucid si sincer pina la durere, isi analizeaza viata incercind sa-i descopere greselile, incercind sa dea un sens existentei sale. El detine rolul de narator, toata actiunea fiind vazuta prijn ochii sai. Se inscrie in tipologia intelectualului neinteles imopreuna cu alte personaje de-ale lui Camil Petrescu. Caracterizarea sa este relevata in mod indirect, prin relatiile acestuia cu celelalte personaje. Aflindu-se intr-o situatie limita (condamnarea pe viata) isi gindeste atfel viata. Se simte prada, ca intr-o tragedie antica, Destinului. Crede ca existenta sa a fost dominata de o Soarta nemiloasa, facind din el un personaj tragic. Caracterul sau incepe sa fie conturat chiar din primele pagini, cind aflam ca in adolescenta a avut discutii aprinse cu mama sa pe teme religioase. Aflam si de o latura sentimentala a tinarului int impul relatiei sale cu Nineta Romulus ce l-a fascinat inca de la inceput cu dogoarea sarutarilor sale. In studentie descoperim ca este capabil si de o dragoste mai profunda decit aceea din timpul liceului: cind se indragosteste de Caprioara. Este dispus sa treaca cu vederea faptul ca aceasta a avut o legatura cu altcineva, insa nu recunoaste ca copilul ei ar fi al lui. Se implica foarte mult in relatiile sale amoroase. Traieste dragostea cu cele 4 femei la cote inimaginabile. Insa din aceasta cauza si deceptiile pe care le sufera capata proportii astronomice, lasindu-i rani adinci in suflet. Privit din punct de vedere religios, Victor ne apare ca un om fara scrupule, o persoana fara principii crestine. Pe parcursul cartii inaclaca toate cele zece porunci omorind, fiind desfrinat, negindu-l pe Dumnezeu, etc. Nici cu apropele nu este in relatii foarte bune, din punctul de vedere al moaralei crestine, casatorindu-se cu Matilda, sotia prietenului sau. Nu isi iubeste sau macar tolereaza dusmanii, omorindu-l si pe tortionar si pe sotul lui Suzy. Marin Preda reuseste intr-un mod cu totul admirabil sa impleteasca naratiunea cu descrierea. Din acesta cauza in timpul prezentarii vietii lui Petrini apar descrise si ideile sale despre viata si moarte, despre esenta umana. Din cauza experientelor sale amoroase, protagonistul principal sis schimba pe masura ce trece timpul conceptia despre viata: cu Nineta viata era frumoasa, alaturi de Caprioara simte ca poate domina realitatea, Matilda il face sa se gindeasca ca filosoful poate poseda realitatea prin cunoastere, Suzy in schimb, reprezinta in ochii lui o victima a realitatii. Personaj principal, dinamic, multidimensional, referential; alter ego al autorului. Modalitati de caracterizare:

mijloace directe: caracterizarea directa; portretul facut de alte per-soaje; autocaracterizarea; mijloace indirecte: caracterizarea prin propriile actiuni, ganduri si simtiri; prin mediul de viata al personajului; prin monologul interior; prin comentariul auctorial. Viziunea integratoare pe care i-o ofera personajului iubirea apare ca un triumf peste tot ceea ce incearca sa produca disolutia, sa intensifice sentimentul perisabilitatii. Fiinta infrunta teroarea realului, care nu este altceva decat exprimarea in concret a terorii istoriei, ca forma de subminare a demnitatii si libertatii umane. Victor Petrini gaseste in iubire forta creatoare de energii care cont racareaza adancirea in episodic. Trei personaje sustin epica lui Marin Preda, fiecare reprezentativ pentru momentul in care autorul 1-a creat: Ilie Moromete, Niculae Moromete (copil, dar si matur), Victor Petrini. In jurul lor prozatorul creeaza o adevarata mito-logie, care tinteste spre radiografia unui timp prin intermediul constiintelor problematizante. Cornel Ungureanu sesiza aspiratia spre totalitate a personajelor, care produce, din varii motive, caderea in fragmentarism. Privirea lui Ilie Moromete se vede nevoita sa se intoarca spre mizeriile cotidiene, intamplarile meschine care ii macina bucuria contemplarii linistite a lumii. Niculae Moromete vrea sa intemeieze o noua religie", dar se trezeste luptand cu spiritul primar agresiv", exclus de mecanisme dictatoriale, fanatice. Victor Petrini incearca sa dobandeasca sentimentul stapanirii intregului scriind despre Era ticalosilor si analizand, ca odinioara Ilie Moromete, dar intr-un excurs de mai mare anvergura, momentele care au dus la subjugarea constiintei. Sentimentul eliberarii de barbaria concretului" vine prin confesiune. Personajul descopera ca existenta sa a fost strabatuta de, .mitul fericirii prin iubire", deci ca, dincolo de violenta unor episoade, a existat intotdeauna o chemare mai inalta, care ii integra fiinta in gandirea cosmica". Noua gno-za", in jurul careia teoretizeaza intelectualul, filosoful Victor Petrini, ar avea puterea sa-l elibereze pe om de teama, nelinistea cosmica" in fata unui univers de catran care pare absurd". "Intelegand ca universul suntem noi insine, putem, prin inteligenta, intelege ca noi nu murim niciodata. Gandind cosmic, continua Victor Petrini, ne salvam chiar prin el, prin univers, care ne-ar putea deveni familiar si eternitatea lui ni s-ar transmite, desi stim ca intr-o buna zi vom muri totusi..." Viziunea integratoare pe care i-o ofera iubirea apare ca un triumf peste tot ceea ce incearca sa produca disolutia, sa intensifice sentimentul perisabilitatii.