Sei sulla pagina 1di 1

Ana Blandiana Am crescut? Am crescut? Suntem oameni maturi? Cte mii de nuane putrezesc o culoare...

Dragi i ridicole, departe sunt zilele Cnd lumea o-mpream n buni i ri. Am devenit puternici scldndu-ne-n derut Precum n apa Stixului Ahil, Dar de clciul vulnerabil nc Atrn soarta universului ntreg. E totul grav. i nelegem totul. De-acum va trece timpul neschimbat. Ne d de gol adolesceni doar lipsa neleptei spaime de moarte.