Dicionar de expresii si locuiuni romnesti a abate de la calea cea dreapta a abate de la calea cea dreapta (sau de la drumul drept)

(pe cineva) , a atrage, a mpinge pe cai gresite (pe cineva), a perverti (pe cineva) . a se abate de la chestiune a se abate de la chestiune sau a iesi din chestiune, a divaga: d. prezident .. . nu permite oratorului sa iasa din cestiune.CAR. a abdica de la datorie a abdica de la datorie, a-si ncalca, a nu-si ndeplini ndatoririle. a aborda o tema a aborda o tema (sau

o chestiune, o problema, un subiect) , a lua n discutie o tema (sau o chestiune, o problema, un subiect): oratorul a abordat o tema prea grea pentru puterile sale.CAR. a accepta cu ochii nchisi a accepta cu ochii nchisi (sau orbeste) (ceva) , a accepta fara chibzuiala (ceva) : credea, oare, .. . ca am sa accept totul orbeste? CEZAR.P. accident de teren accident de teren, neregularitate a solului. acesta mi-i plugul acesta mi-i plugul, asa mi-e sortit, asa mi-e scris: trebuie sa ma duc mort, copt, ca acesta mi-i plugul.CR. a acoperi cheltuielile a acoperi cheltuielile, a face fata cheltuielilor: cu ce sa acopar cheltuielile drumului? REBR. a acoperi cu tarna a acoperi cu tarna (pe cineva) , a

ngropa (pe cineva) : cnd pe dnsa cu tarnaa coperit-o, parea ca lumeai neagra.EM. a acoperi retragerea a acoperi retragerea, a proteja trupele silite sa se retraga: dumneata, capitane, acopera-ne retragerea.CEZAR.P. a acoperi terenul a acoperi terenul, ( sport ) a fi activ pe toata suprafata terenului de joc. a i se acri a i se acri (cuiva) , a se satura, a i se ur (cuiva) : si, pe urma, drept sa-ti spui, mi sa cam

acrit de dumnealor.CAR. a actiona n judecata a actiona n judecata (sau n justitie) (pe cineva), a da n judecata (pe cineva) . acu-i acu acu-i acu, ( pop. ) acum este momentul decisiv: ei, Catalin, acu-i acu ca sa-ti ncerci norocul.EM. acum ori niciodata acum ori niciodata, aceasta e ultima sansa: acum ori niciodata croieste-ti alta soarta.MURESANU . acum o saptamna acum ( vre) o saptamna (sau luna, doua zile, trei ani etc.) , n urma cu (vre) o saptamna (sau luna, doua zile, trei ani etc.): trecuse pe la ei acum vreo doua luni.CAL. a se adapta la mediu a se adapta la mediu, a se acomoda cu ambianta, cu mprejurarile. adevarul adevarat adevarul adevarat sau adevarul gol-golut, adevarul pur si simplu, purul adevar: sa ma trasneasca, boierule, daca nu-ti spui adevarul gol-golut! SAD.

adio si n-am cuvinte! adio si n-am cuvinte! , ( fam. ) nu-mi pasa ca pleci suparat! adio si-un praz verde! adio si-un praz verde! , ( glume . ) putin mi pasa! a se adnci n gnduri a se adnci (sau a se cufunda) n gnduri, a gndi adnc, profund (facnd abstractie de realitate) : se cufundase n gnduri si nu mai auzea, a administra o proba a administra o proba, ( jur. ) a folosi o proba ntr-un proces. a adormi cu vorbe dulci a adormi cu vorbe dulci (sau mieroase) (pe cineva), a nsela, a duce . a adormi de veci a adormi ( somnul cel) de veci, a deceda, a muri, a raposa. a adormi ntru Domnul a adormi ntru Domnul, a muri crestineste. a adormi vigilenta a adormi vigilenta (cuiva), a distrage atentia . aducator aminte aducator aminte, care reaminteste;

a aduce aminte a( -si) aduce aminte, a(-si) aminti, a(-i) reveni n memorie: de ochii tai cei plini de-amor aminte mi-am adus.EM. a aduce cu .. . a aduce cu ... , a semana cu ...: s-aduc cu tine mi-este toata fala.EM. a aduce cu cangea a aduce cu cangea (sau cu anasna, cu dea sila, pe sus) (pe cineva) , a aduce cu forta (pe cineva) : l-au prins n munti si l-au adus pe sus.SAD. a aduce folos a aduce folos, a folosi; a fi folositor, a aduce cstig: ce folos ti-ar aduce plecarea mea? CEZAR.P. a aduce ghinion a aduce (sau a

purta) ghinion (sau nenoroc) , a fi de rau augur, a fi nefast: pisica neagra! pftiu drace! astati aduce ghinion! ARGHEZI. a aduce la acelasi numitor a aduce la acelasi numitor , 1) ( mat. ) a transforma doua sau mai multe fractii cu numitor diferit n fractii echivalente cu numitor identic; 2) ( fig. ) a egaliza n mod fortat, a judeca nediferentiat, a plafona;

3) ( fig. ) a pune de acord puncte de vedere deosebite: cum sa aduci la acelasi numitor attea pareri ce se bat cap n cap? VLAH . a aduce la cale a aduce la cale (sau la calea cea buna) (pe cineva) , a ndrepta purtarea cuiva, a cuminti (pe cineva) : degeaba l-au luat cu binisorul, degeaba l-au batut ca pe hotii

de cai, degeaba au dat slujbe la biserica; la calea cea buna tot nu a aduce la cunostinta a aduce la cunostinta (sau la cunostinta) cuiva, a informa pe cineva despre ceva, a ncunostiinta: m-a trimis ... sa aduc la dul.CR. a aduce la cunostinta a aduce la cunostinta a aduce la cunostinta a aduce la ( buna sau dreapta) cunostinta (pe cineva) , a ajuta (pe cineva) sa nteleaga, sa priceapa, sa cunoasca: pe nebunul nu-l aduci a aduce la disperare a aduce la disperare

l-au putut aduce.SAD. cuiva

cunostinta Mariei Voastre ca el, cica, poate sa va faca po publica publica, a face public; a da publicitatii.

la cunostinta.PANN.

(pe cineva) , a exaspera (pe cineva) : ai sa ma aduci la disperare cu pretentiile tale.GALA . a aduce la ndeplinire a aduce la (sau ntru) ndeplinire (sau mplinire) , a mplini, a pune n aplicare, a executa: am adus ntru ndeplinire tot ceea ce ne-ati poruncit.CR. a aduce la masa a aduce (sau a duce) la masa (ceva), a servi mesenilor o mncare sau o bautura. a aduce la poteca a aduce la poteca (pe cineva), ( reg. ) a ndrepta purtarea (cuiva): eu tot am sa-l aduc la poteca.POP. a aduce la prochimen a aduce la prochimen (pe cineva) ,

( nv. ) a aduce pe calea cea buna (pe cineva) : dac-ai vrea tu sal aduci la prochimen ... sara ... cnd ti despletesti parul ... stii? ... tertip a aduce la realitate a aduce (sau a chema, a readuce) la realitate (pe cineva) , a ajuta, a face pe cineva sa vada adevarata fata a lucrurilor: lumina galbuie, neputincioasa, i readuse la realitate.REBR. a aduce la savrsire a aduce la (sau n, ntru) savrsire (sau savrsit) , ( nv. ) a savrsi,

a pune n aplicare: ncheind un tractat ... nu-l putu aduce n savrsire.NEGR. a aduce lumina a aduce lumina ( ntr-o chestiune), a clarifica, a lamuri, a limpezi, a lumina (o . a aduce multumire a aduce multumire( a) (sau multumiri ( le) ) (cuiva) , a multumi (cuiva) : aduc multumirile mele d-lui Patrlageanu pentru solicitudinea generoasa a aduce nora pe cuptor a aduce nora pe cuptor, a se nsura: ntro buna dimineata, feciorul mamei i si aduce o nora pe cuptior.CR. a aduce noroc a aduce (sau a purta) noroc, a fi de bun augur. a aduce o atingere

a aduce o atingere (cuiva), a cauza prejudicii a aduce parola a aduce (sau a bate) parola, ( reg. ) a cadea la nvoiala. a aduce prga a aduce prga (pe cineva sau ceva), aducere aminte aducere aminte, 1) ( nv. ) rememorare, comemorare: timpuri de aducere-aminte glorioasa. BALC. ; 2) amintire: aducerile-aminte

aducere la mplinire aducere la mplinire (sau la ndeplinire) , ndeplinire, executare: de aducerea la ndeplinire a acestei misiuni, raspunzi dumneata.SAD. a aduce a ( o) aduce ( bine) ( din condei) sau a nvrti condeiul, 1) a vorbi (sau a scrie) mestesugit, cu eleganta, cu finete, cu talent: ei, bravos! aici a aduso bine! CAR. ; 2) a rasuci fraza cu istetime;

a se descurca; a fi abil, diplomat: dumneavoastra nvrtiti condeiul, si, cnd vreti, faceti din alb negru si din negru al b.CR. a aduce un prejudiciu a aduce un prejudiciu (cuiva), a prejudicia (pe cineva) . a aduce veste a aduce ( o) veste, a veni cu o noutate; a vesti: o cotofana fara ocupatie a adus o veste-n goana.TOP. a aduce vorba despre .. . a aduce (sau a deschide) vorba despre ... , a orienta discutia spre ... , a pomeni despre ... : dupa ce-au golit cteva pahare, Iorgu a adus vorba si despre pamnturile din lunca.GALA. a adulmeca o primejdie a adulmeca o primejdie, a presimti, a intui, a mirosi apropierea unui pericol. a adulmeca vnatul a adulmeca vnatul, (despre cini), a simti, a recunoaste urmele vnatului. a se aduna ca la mort a se aduna (sau a veni) ca la mort, a se aduna (sau a veni) n numar mare. a se aduna ca mustele la miere a se aduna (sau a

se strnge, a veni) ca mustele la miere, a se aduna n numar foarte mare acolo unde snt sanse de profit. a aduna dovezi a aduna dovezi, a strnge probe: cinci ani a cautat si adunat dovezi ca padurea fusese a bunicilor.CEZAR.P. a-si aduna gndurile a-si aduna gndurile, a-si limpezi gndurile. a-si aduna mintile a-si aduna mintile, a se concentra. a aduna pe faras a aduna (sau a strnge) pe faras (sau cu farasul) (pe cineva), ( fam. ) a bate mar, a lasa lat (pe cineva) . adus de spate adus de spate, grbovit: vrsta i se ghicea numai din alura trupului, usor adus de spate.CEZAR.P. adus din mestesug adus din mestesug, mestesugit. a aduce dobnda a aduce

dobnda, a produce beneficiu, cstig, profit: pusa la banca, mostenirea i aducea destula dobnda ca sa aiba din ce trai.GALA. afara de .. . ( n) afara de ... , fara a mai socoti si .. . afara de cazul .. . afara de cazul ... , cu exceptia situatiei n care ... : peste cifra de 30.000 [de] oameni .. . nu se va face ... , afara de cazul vreunei ntelegeri prealabile cu sublima Poarta.afara de rnd afara de rnd (sau de ornduiala) sau afara

din rnduiala (sau din cale) sau din cale afara, 1) extraordinar, neobisnuit: Despot, nzestrat cu nsusirile unui personaj afara de rnd.AL. ; 2) exagerat, greu de crezut, de acceptat; peste masura de ... , neobisnuit de ... ; prea (de tot) ; foarte: o baba batrna a avut un singur fecior, dar acesta era rau din cale-afara.afara numai daca .. . afara numai daca ... , doar daca ... :

spre ziua om pleca si noi, afara numai daca nu so strica iarasi vremea.POP. a afla casa pustie a afla casa pustie, a nu gasi pe nimeni n casa: baiatul, ... cnd se ntoarce ndarat, . a afla chip a afla chip ( si cale) , a gasi o solutie, a gasi mijlocul de a ... : aflase chip a se deslega pe nesimtite dintr-un lant.NEGR. a afla gros pe gros a afla gros pe gros, a descoperi comori, averi a se afla n impas a se afla (sau a se gasi) n impas, a fi n dificultate, a a se afla n plasa a se afla n plasa (la ntrecerile spo rtive)

a se afla n treaba a se afla n treaba sau a-si face ( de) treaba (cu ceva) , 1) a-si gasi de lucru (cu ceva) , a-si trece timpul (cu ceva) : cu pipa treaba-si face si pe mini-ma lasan pace.POP. ; 2) ( fam. ) a se amesteca de forma ntro discutie: ca bine zici! deschise si el gura, numai ca sa se afle n treaba.POP. a nu-si afla locul a nu-si ( mai) afla

locul sau a nul ( mai) tine locul (pe cineva) , a nu (mai) avea astmpar, odihna; a fi nerabdator: de-amar navalnic n-o mai tine locul.COSBUC. a-si afla moartea a-si afla moartea, a muri: tatne-sau a plecat cu oastea si si-a aflat moartea pe meleaguri straine.POP. a afla o codita cuiva a afla o codita cuiva, ai gasi cusururi cuiva: ba unul nui place, ba altul e prea urt, ba ca altuia alta ceva i lipseste .. . ; mai n scurt, fiecaruia i afla cte-o codita.POP. a-si afla omul a-si afla omul, a-si gasi nasul. a nu-si afla rost a nu-si

afla rost sau a nu ( mai) avea ( nici un) rost, 1) a nu-si gasi locul, a nu avea astmpar: mai frtati, nu-mi aflu rost. COSBUC ; 2) a fi lipsit de sens; a fi inutil: n-are rost sa te framnti atta, ca tot nu rezolvi nimic! a se afla sub tipar a se afla (sau a fi) sub tipar, a se afla

(sau a fi) n curs de tiparire; a se afla (sau a fi) n curs de aparitie: trei mari scrieri ale lui Bolliac ... snt sub tipar.BALC. a afla trgul si tara a afla trgul si tara, a afla, a sti toata lumea: am iubit-o numai seara, s-au aflat trgul si tara.POP. a-si agonisi pinea a-si agonisi pinea (sau hrana) , a-si cstiga existenta: muncea din rasputeri sa-si agoniseasca pinea cea de toate zilele.POP . ai carte, ai parte ai carte, ai parte, 1) ai acte, ti se recunosc drepturile; 2) ai trecut prin scoli, te bucuri de respect. ai casei ai casei, membrii familiei: a facut Noe o corabie mare-mare de tot, de

a ncaput el, ai casii si tot felu de lighioane.POP. aici ..., aici .. . aici ..., aici ... , cnd si cnd, acum ..., acum ...: aici rde, aici plnge . aici e aici aici e aici, aici e (toata) dificultatea, greutatea. ai nostri ai nostri, partizanii (nostri) politici: traiasca ai nostri, d-le Iancule! CAR. ai sa mi-o platesti ! ai sa mi-o platesti ( scump) ! , vei da socoteala, vei patimi pentru ce mi-ai facut! ai sa vezi tu! ai sa vezi tu! , ai sa mi-o platesti! a-l ajunge bautura a-l ajunge bautura (sau vinul, tuica) (pe cineva), a fi beat crita. a ajunge ca o scoica a ajunge ca o scoica, ( reg. ) (despre oameni) a deveni foarte slab, numai piele si oase. a ajunge cruce namiaz a ajunge cruce namiaz, ( pop . ; despre soare) a ajunge n punctul cel mai nalt al boltii

ceresti: ct a ajuns cruce namiaz, cica [soarele] trei zile ncheiate a ramas pe cer de-a privit-o.POP. a nu-i ajunge cu prajina la nas a nui ajunge ( nici) cu prajina (sau cu stramurarea) la nas (cuiva) , a fi foarte ngmfat: nfumurati de nu le mai ajunge cineva cu stramurarea la nas.ISP. a se ajunge cu trgul a se ajunge (sau a ajunge pe cineva) cu trgul, a se nvoi din pret, a cadea la nvoiala: ti-oi da treizeci; nca mai mult pna mi-i ajunge cu trgul.NEGR. a ajunge cutitul la os a( -i) ajunge

cutitul la os (cuiva) , a ajunge la limita rabdarii, a nu mai putea ndura: daca ajunge cutitul la os si petreci ca cnele n car, tra [i] este ca v [i] ermele n radacina hreanului.NEGR. a ajunge de claca a ajunge de claca, a ajunge de batjocura: sarmanu! [barbatu-meu] o ajuns de claca, de cnd cu prefacaturile aceste noua! AL. a ajunge departe a ajunge departe, a reusi n viata: cine se scoala devreme, departe . a ajunge de pomina a ajunge (sau a fi, a se face, a ramne etc. )

de pomina (sau de pomina lumii) , ( fam. ) , a se face de rs, a ajunge de poveste, a daca mai repeta una

a ajunge de poveste a ajunge (sau a fi, a se face, a ramne) de poveste ( nv. ) sau a fi ntru poveste, ( pop. si fam. ) a ajunge (sau a fi, a se face, a deveni) cunoscut, renumit, vestit (mai ales prin fapte reprobabile) ; ai merge vestea; a se face de rs: nu era sa se faca de poveste amndoi ca sa-i rza.PANN. a ajunge din cal magar a ajunge (sau a face pe

cineva) din cal magar, a se compromite, a decadea: apoi nu ma faceti din cal magar, ca va veti gasi mantaua cu mine.CR. a ajunge din urma a ajunge (sau a prinde) din urma (pe cineva), a recupera distanta care l separa de cineva. a ajunge n cap a ajunge n cap, a se sfrsi, a se termina. a ajunge n mini bune a ajunge n (sau pe) mini bune, 1) a ajunge n mini sigure; 2) a avea parte de o o ngrijire atenta. a ajunge n otelele pustii a ajunge (sau a se duce, a se trezi) n otelele pustii, a ajunge, a iesi n bataia pustii: te dau n otelele pustii vrunui vnator.ISP. a ajunge n vrful piramidei

a ajunge (sau a fi, a se afla) n vrful piramidei, a ajunge (sau a fi, a se afla) n fruntea ierarhiei; a parveni pna la cea mai nalta treapta. a nu ajunge la calcie pe cineva a nu ajunge ( nici) la calcie pe cineva sau a nu ajunge ( nici) la degetul mic al cuiva, a fi inferior cuiva: n ct se atinge de dreapta judecata ... nu ma ajungi nici la calcaie.AL. a ajunge la cociorva a ajunge la cociorva, ( reg. ) a ajunge la bataie (cu cociorva) . a ajunge la covrigi a ajunge la covrigi, ( fam. ) a saraci de tot.

a ajunge la liman a ajunge (sau a iesi) la ( un) liman (sau mal) sau a ajunge (sau a atinge) limanul (sau malul) , 1) a iesi cu bine dintr-o ncurcatura, dintr-o primejdie; 2) a atinge tinta dorita. a ajunge la maidan a ajunge la maidan, a izbuti, a reusi. a ajunge la majorat a ajunge la majorat, a atinge vrsta majoratului. a ajunge la mucuri de tigari a ajunge la mucuri de tigari, ( fam. ) a nu (mai) avea nici bani de tigari, a saraci. a ajunge la nazarul cuiva a ajunge la nazarul cuiva, a cstiga bunavointa cuiva. a ajunge la o ntelegere a ajunge la o ntelegere (cu cineva), a cadea (dupa ndelungi tratative) la nvoiala (cu cineva) . a ajunge la pre . a ajunge la ( mare) pret, a fi cautat, apreciat. a ajunge la putere a ajunge (sau a veni) la putere (sau la guvern)

, a prelua puterea (politica) : fiecare [partid] cnd vine la putere da n judecata pe celalalt.CAR. a ajunge la sapa de lemn a ajunge (sau a se vedea, a aduce pe cineva, a lasa pe cineva) la (sau n) sapa de lemn, a (se) ruina: a pus nadins pe feciorii boieresti sa-mi caute pricina si sa ma aduca a ajunge la satur atie a ajunge la saturatie, 1) a satura; 2) ( fig . ) a nu mai putea suporta, a fi satul pna

peste cap, a i se acri, a se satura: gata!, taci din gura! am ajuns la saturatie! a ajunge la tibisir a ajunge la tibisir, a ramne fara bani (la jocul de carti) ; a ajunge sa joace pe datorie: ajunsese la tibisir, datora vreo doua sute.VLAH. a ajunge la tinichea a ajunge la tinichea, 1) a se mbata: asa e omul: un ciocan, nca unul, s-al treilea, pna ajungi la tinichea.DELAVR. ; 2) a fi tinichea. a ajunge la un compromis

a ajunge la un compromis (cu cineva), a ajunge, prin concesii reciproce, a ajunge la un punct mort a ajunge (sau a se gasi, a se afla) la un (sau ntr-un) punct mort, a ajunge (sau a se gasi, a se afla) n impas: discutia se afla ntr-un punct mort.a ajunge la urechi a( -i) ajunge la urechi (ceva cuiva) , a auzi (ntmplator) (despre ceva) : mi-ajunsese si mie la urechi zvonul despre divortul Elvirei.CAL. a ajunge la vreme a ajunge la vreme, a nu ntrzia: ce-a facut, ce-a dres, destul a-l ajunge oboseala al ajunge oboseala (pe cineva)

, a fi peste masura de obosit, a fi epuizat: ce vrei? dupa trei zile de nesomn, l-a ajuns si pe el oboseala.

a ajunge obraz a ajunge obraz, a ajunge persoana nsemnata: multa sudoare i scaldase madularile pn-ajunsese obraz cu ale lui.DELAVR. a ajunge o cazatura a ajunge o cazatura, a ajunge o haimana; a fi n ultimul hal de mizerie, de degrad are morala. ajunge o maciuca la un car de oale ajunge o maciuca (sau un ciomag, o bta) la un car de (ori cu) oale, nui nevoie de prea mare efort pentru a distruge ceva. a ajunge pna la adnci batrneti a ajunge (sau a trai) pna la adnci batrneti, a trai foarte multi ani. a ajunge rau a ajunge rau, a decadea: de cu mine te luai, asa rau nu ajungeai. POP. a ajunge sluga la drloaga a ajunge sluga la drloaga, a cadea din lac n put. a-l ajunge somnul a-l ajunge somnul (pe cineva), a adormi. ajuns la minte

ajuns la minte, matur, copt. a ajuns oul mai cu minte dect gaina a ajuns oul mai cu minte dect gaina, copiii se cred mai ntelepti dect parintii. a ajuns timpul a ajuns timpul, a venit vremea: daca a ajuns timpul sa ia frate pe sora, Dumnezeu nu o sa mai ploua.POP. alaltaieri-seara alaltaieri-seara sau alaltaieri-seara, n timpul serii de alaltaieri; alaltaseara: domnul Ghita Samson, primarele trgusorului nostru, alaltaieri-sara se simtea foarte singur.SAD. alandala coconare alandala coconare, ( fam. ) vrute si nevrute. alaturi cu .. . alaturi cu ... , lnga ..., alaturi de .. . alba, neagra, asta este alba, neagra, asta este, ce-i facut, e bun facut. alb ca helgea alb ca (sau cum e) helgea, ( reg. ) alb ca zapada: camesuice cusute cu bibiluri si albe cum i helgea.CR. alb ca zapada alb ca zapada, alb imaculat.

alb-coliliu alb-coliliu sau alba-colilie, (despre par) complet alb: batrn .. . rumen la fata ... , mustata si sprncenele albe colilie.GHICA. a-i albi ochii a-i albi ochii (cuiva), a astepta mult si bine. albul ochiului albul ochiului, sclerotica. albul zilei albul zilei, zori de zi: nu ncepuse a se arata albul zilei.ISP. al dracului al dracului (sau al naibii) ( de ... ) , 1) grozav, teribil (de ...) : sampania era rece si buna, al naibii de buna! SL. ; 2) foarte rau; ndracit: de atunci lupul e al dracului.POP. a se alege brnza din zer

a se alege brnza (sau urda) din zer, a se alege binele de rau. a se alege cu .. . a se alege cu ... , a cstiga (ceva) , a avea un beneficiu, un profit: nu m-am jurat? n-am plns? cu ce m-am ales? CAR. a se alege cu o papara a se alege cu o papara (de la cineva), a fi certat cu asprime (de cineva) . a nu se alege faina din tarte a nu se alege faina din tarte, ( reg. ) a nu putea deosebi cstigul de paguba. a se alege la un fel a se alege la un (sau ntr-un) fel, a ajunge ntro situatie clara; a se clarifica, a se lamuri

(lucrurile) : abia astept sa se aleaga ntr-un fel si sa se mntuie.a alege neghina din gru a alege neghina din gru, ( fig .) a desparti binele de rau. a nu se alege nici praf a nu se ( mai) alege (sau a nu mai ramne) nici (sau dect) praf (sau praful, praful si pulberea) , a nu mai ramne nimic, a fi complet nu se mai alese nici praful a nu se alege nimic a nu se ( mai) alege nimic (din cineva sau ceva) , 1) a nu mai ramne nimic (din cineva sau ceva) ; a se risipi, a

se distruge; a se face una cu pamntul: pe loc te-ar si face turta, ca nimic nu s-ar alege din tine.POP. ; 2) a nu realiza nimic nu s-a ales nimic a alege pe sprnceana a alege pe sprnceana, a selecta ce pare

a se alege praf a ( nu) se alege (sau a ( nu) ramne) ( dect) praf( ul) (sau praf( ul) si pulbere( a) , sau praf( ul) si cenusa, praf( ul) si tarna) (de cineva sau de ceva) , a fi zdrobit, nimicit, ucis; a nu mai ramne nimic (din cineva sau ceva): praf si tarna ramase si din fata cea mai mare a zmeului.ISP. a se alege scrumul a se alege ( numai) scrumul

( si fumul) (sau scrumul si cenusa, fum si scrum, scrum si cenusa) (din ceva sau din cineva) , a se distruge (prin foc) , a nu mai ramne nimic (din ceva sau din cineva) : mai bine le dam foc, sa se aleaga scrum si cenusa din tot neamul lor!REBR. a-si alerga calul a-si alerga (sau a-si juca) calul, ( fig .) a-si face mendrele: stiu eu nazdravanii de-ale spnului; si, sa fi vrut, de demult i-as fi facut pe obraz, dar lasa-l sa-si mai joace calul.CR. a alerga ca un purice potcovit a alerga ca un purice potcovit, a merge foarte ncet. a alerga cu limba scoasa a alerga (sau a umbla) cu limba

scoasa (dupa ceva sau dupa cineva) , a cauta cu orice pre . (sa obtina ceva sau sa gaseasca pe cineva) : dupa ce umblase vreo trei luni cu limba scoasa sa ncapa pe la vreo gazeta, intrase contopist la primarie.CAR. a alerga cu sufletul la gura a alerga cu sufletul la gura (sau ntr-un suflet), a fugi foarte repede, abia mai respirnd. a alerga dupa fuste a alerga (sau a umbla) dupa fuste, a fi afemeiat. a alerga pamntul a alerga pamntul, a strabate lumea n lung si n lat. a ales pn-a cules a ales pn-a cules, a ezitat pna n-a mai avut ce alege. a alina amarul a( -si) alina amarul, a face orice pentru

a(-si) potoli, a(-si) usura durerea, necazul, suferinta: si amaru-si alina, si din fluier el doinea.POP. al nouasprezecelea cer al nouasprezecelea cer, culme a fericirii, a maririi, a pretuirii: l-am rdicat n fantasia mea pna la al nouasprezecelea cer! AL. alta e pozna! alta e (sau era) pozna! sau pozna e (sau era) alta! , altul e (sau era) baiul, necazul! : acu, pozna era alta! Sfntu Petru nu-l putea primi pe paun n sfnta biserica.POP. alta faina se macina acum la moara! alta faina se macina

acum la moara! , sa schimbat (n bine) rostul vechilor lucruri: badita Vasile ma pune sa ascult pe altii si - alta faina se macina acum la moara! CR. alta gsca-n ceea traista ( asta-i) alta gsca-n ceea (sau n alta) traista, (asta-i) cu totul altceva, (asta-i) alta mncare de peste. alte cele alte cele( a) , ( pop. ) altceva, alte treburi: Domnul nostru nea chemat ieri la lucru, iar eu, avnd alte cele pe acasa, mi-am trimes nevasta.POP. alt nimic alt( a) nimic( a) sau nimic( a) alt( a), ( nv.

) nimic altceva: nu le da platose ..., nice alta nemica.VARLAAM. a se aluneca cu mintea a se aluneca cu mintea, ( reg. ) a-si pierde judecata: o face pe femeie sa se alunece cu mintea.CR. a amagi foamea a( -si) amagi (sau a( -si) nsela) foamea, a mnca te miri ce si mai nimic. am cinstea sa ... am cinstea sa ... (sau a ... , de a ... ), am onoarea sa ...: cu domnul Ghiftuiu am cinstea sa vorbesc? AL. a ameninta din sold a ameninta din sold, ( reg. ) a schiopata. a se amesteca n borsul cuiva a se amesteca (sau a se baga) n borsul (sau n terciul) cuiva, a se amesteca n treburile cuiva. a se amesteca n toate ca sarea-n bucate a se amesteca n toate ca sarea-n bucate, a se baga n treburi care nu l privesc. a amesteca vorba ca facaletul mamaliga a amesteca vorba ca facaletul mamaliga, a ndruga verzi si uscate; a vorbi am onoa rea ! am onoarea ( sa va salut) ! , snt onorat sa va ntlnesc (si ! an cu an an cu an, cu fiecare an ce trece: iara flamura cea verde se nalta anul vechi anul vechi, anul care s-a ncheiat. apa chioara apa chioara, 1) apa curata; 2) bautura sau

mncare excesiv diluata: asta nui bors, ci apa chioara ; 3) ( fig. ) vorbe goale: pe peron, domul apa de ploaie apa de ploaie, ( fig. ) vorbe goale,

a apara cu pieptul a apara cu pieptul (ceva), a apara cu minile goale (ceva); a apara cu riscul vietii (ceva) . a aplana un conflict a aplana un conflict, a atenua, a potoli, a solutiona un conflict. a apleca balanta n partea cuiva a apleca (sau a nclina) balanta (sau cntarul) n partea (sau n favoarea) cuiva, a tine partea cuiva, a partini pe cineva. a aplica o pedeapsa corporala a aplica o pedeapsa corporala (cuiva), a bate (pe cineva) . a aplica rigorile legii a aplica (sau a suferi) rigorile legii, a pedepsi (sau a fi pedepsit) potrivit legii: prins asupra faptului, a fost judecat n regim de urgenta, suferind nentrziat rigorile legii.GALA. apoi cum? apoi (sau pai) cum? , desigur, se ntelege de la sine:

si al plug si are-a lui; pai cum? fireste! POP. a aprinde butoiul cu pulbere a aprinde butoiul cu pulbere, a declansa un conflict. a i se aprinde calciele a i se aprinde (sau a-i sfri) (cuiva) calciele (sau inima) (dupa cineva), a se ndragosti (de cineva): fetei si lui Ipate au nceput a le sfri inima unul dupa altul.CR. a-si aprinde paie n cap a-si aprinde paie (sau ( reg. ) scaii) n cap, a-si atrage nemultumirea cuiva; a-si gasi beleaua: vaznd ca miam aprins paie-n cap cu asta, am sterpelit-o de acasa.CR. a-si aprinde poalele a-si aprinde poalele, ( nv. ) a se face foc si para: Duca-Voda ... sa tulbura tare si-s aprinsa poaleli.NEC. a se apropia funia de par a se apropia (sau a se strnge, a ajunge) funia de (sau la) par (sau stejar, tarus) , 1) a

mbatrni; a-si astepta moartea: ma simtesc mai slab .. . s-apropie funia de par.SAD. ; 2) a se apropia scadenta unei datorii, termenul limita al unei obligatii. a-l apuca ameteala al apuca (sau al cuprinde, al prinde) ameteala (pe cineva) sau ai veni ameteala (sau cu ameteala) (cuiva) , 1) a ameti; 2) ( fig. ) a nu mai putea accepta, suporta,

tolera ceva; a fi foarte afectat de ceva: coplesit de avalansa insultelor, simtea ca-l apuca ameteala.CEZAR.P. a apuca cu gura nainte a ( o) apuca (sau a o lua) cu gura nainte, a se grabi sa raspunda, a nu lasa pe altcineva sa vorbeasca: asa esti tu, mereu o iei cu gura nainte! a apuca de coada ceva a apuca de coada ceva sau a ncaleca pe coada calului, 1) a ncepe o treaba de la sfrsit, anapoda; 2) a pune coada la secure.

a apuca de mijloc a apuca (sau a prinde, a cuprinde, a tine) de mijloc (pe cineva) , a trece bratul n jurul taliei cuiva: haide, prinde-ma mai bine de mijloc.COSBUC. a apuca de obraz a apuca (sau a prinde) de obraz (pe cineva) , ( nv. si reg. ) a face pe cineva sa treaca drept mincinos: ndata o apucau de obraz baba si cu fiica-sa.CR. a-l apuca furiile a-l apuca ( toate) furiile (sau toti dracii) (pe cineva), a turba de furie, a vedea rosu (naintea ochilor) . a apuca groaza a( -l)

apuca (sau a( -l) lua) groaza (sau groaza, cu groaza) (pe cineva) , a fi cuprins de groaza, a se ngrozi: m-a luat groaza, cnd am trecut pe lnga lan si l-a-l apuca hachitele al apuca (sau al lua, al prinde, ai veni) hachitele (sau bzdcul, nabadaile, navrliile, pandaliile) (pe cineva) , al apuca (sau al lua, al prinde) poftele, toanele, istericalele (pe cineva) ;

a face o criza (de isterie, de epilepsie) . a apuca haisa a ( o) apuca haisa, a se abate de la linia (de conduita) a o apuca nainte ca curva praji na a o apuca (sau a o lua) nainte ca curva ( cu) prajina, a se arata indignat, revoltat tocmai cnd se stie cu musca pe caciula, pentru a nu a apuca n cleste a apuca (sau a prinde, a strnge) ( ca) n( tr-un) cleste (pe cineva) , 1) a strnge foarte tare, foarte bine

(pe cineva) : de-odata se auzi: clamp! capcana se nchise si prinse laba lupului ca ntr-un cleste.POP. ; 2) a pune sula n coaste (cuiva) , a prinde la strmtoare, a ncolti (pe cineva) : fiul craiului, vazndu-se prins n cleste, ... i jura credinta

a o apuca la talpa a o apuca la talpa sau a o lua la talpi sau a-si lua talpile la spinare, a pleca repede, a fugi (de undeva) , a o lua la picior: ar fi putut nenea Sandu sa-si ia talpile la spinare.STANCU. a-l apuca neputinta al apuca (sau al gasi, al trece) neputinta (pe cineva) , a se scapa pe el: varsase pe ea si o trecuse neputinta.M.CAR. a-l apuca nervii a-l apuca nervii, a avea un acces, o criza de nervi. a se apuca pe cap

a se apuca pe cap, ( nv. ) a se jura pe viata: se apucase pe cap naintea divanului ca-i este napaste.LET. a apuca pe cai gresite a ( o) apuca (sau a ( o) lua) pe cai (sau pe carari, pe drumuri) gresite sau a ( o) apuca (sau a ( o) lua) pe de laturi, a-si face de cap, a se destrabala, a se ticalosi. a apuca pe drum bun a ( o) apuca pe drum( ul) ( cel) bun (sau pe calea cea buna) , a se cuminti, a se ndrepta : vreau sa

mampac cu maria ta, ca vad ca n-apucasem pe drumul cel bun.POP. a-l apuca prtagul a-l apuca prtagul (pe cineva), ( pop. ) a-i sari mustarul (cuiva); a-si iesi din pepeni. a-l apuca ploaia al apuca ploaia (sau furtuna, ninsoarea, viscolul) (pe cineva) , a fi surprins de ploaie (sau de furtuna, de ninsoare, de viscol) . a apuca trenul a apuca trenul, a prinde trenul: am sosit tocmai la vreme ca sa apuc trenul.CAR. a aranja ploile a( -si) aranja ploile, ( fam. ) a(-si) rezolva problemele pe cai laturalnice: cauta si aranjeaza-ti singur ploile, baiete! STANCU. a arata bine a arata bine (sau rau, ca dracul), a avea o nfatisare (ne)placuta, (ne)sanatoasa. a arata ca scos din cutie a arata ca scos din cutie, (

fam. ) a fi mbracat foarte elegant, impecabil. a arata ca scos din racla a arata ca scos din racla (sau din sicriu) , 1) a avea o nfatisare de muribund; 2) a avea o figura trista, de nmormntare. a-si arata calciele a-si arata calciele, a o lua la sanatoasa. a-i arata cte parale face sfantul ai arata (cuiva) cte parale face sfantul, ( reg. ) ai dovedi (cuiva) , n mod demonstrativ, valoarea unui lucru. a-si arata coarnele a-si arata coarnele, 1) a lua pozitie de aparare; 2) a se obraznici. a arata coltucul

a arata coltucul (cuiva) , a refuza, a nu da nimic: znele .. . se rugara ca barim nucile cu hainele sa le dea; baiatul le arata coltucul.ISP. a-si arata coltii a-si arata coltii (sau dintii, fildesii, ghearele, maselele) , 1) a deveni amenintator: dar ia arata-le coltii, sii vedea! NEGR. ; 2) a rde cu gura pna la urechi; a rnji; 3) v. a-si scoate ghearele. a-i arata cotul a-i arata cotul (cuiva), a refuza sfidator, batjocoritor (pe cineva); a-i ntoarce . a arata cu degetul a arata cu degetul (pe

cineva sau ceva) , 1) a indica, a identifica (ndreptnd degetul n directia respectiva) (pe cineva sau ceva); 2) a acuza, a supune oprobriului public (pe cineva) . a se arata cu ponos a se arata cu ponos, ( reg. ) a fi suparat: sede badea mnios si s-arata cu ponos.POP. a arata cu scriptura a arata cu (sau a pune n) scriptura, ( nv. ) a scrie: minunile ce s-au fapt de dnsul fiind multe, nefiind putinta a le pune n scriptura.DOS. a arata drumul a arata drumul (cuiva) , 1) a ndruma (pe cineva) : a

daruit fata cu o gresie si ia aratat drumul pe unde ar putea sa se duca.POP. ; 2) a alunga, a izgoni (pe cineva) : si la urecheat bine, aratndui apoi drumul.POP. a-si arata fasolele a-si arata fasolele, ( pop. ) a rde cu gura pna la urechi; a-si arata nasul a-si arata (sau a( -si) scoate) nasul ( la iveala) , ( fam. ; despre oameni) a aparea, a se arata

(n treacat) undeva: de vreme ce le gasesti bune a-si arata nasul n coloanele Convorbirilor , publica-le sub numele meu.AL.

a arata pumnul a arata pumnul (cuiva) , a ameninta (pe cineva) : trebuie sa ai un strasnic partid .. . ca s-arati pumnul stapnirii.VLAH. a arata raceala a arata raceala (cuiva), a trata cu raceala (pe cineva), a se purta distant, rece (cu cineva) . a arata rea-vointa a arata rea-vointa (cuiva sau fata de cineva), a se purta cu ostilitate, rauvoitor (cu cineva) . a arata usa a arata usa (cuiva), a da afara (pe cineva) . a arde cu fierul rosu a arde cu fierul rosu, 1) a cauteriza; 2) ( fig. ) a fi nenduplecat, necrutator; a pedepsi exemplar; 3) ( fig. )

a stigmatiza. a arde de nerabdare a arde de nerabdare, a nu mai avea rabdare, a fi foarte nerabdator. arde focu-n paie ude arde focu-n paie ude, (despre sentimente) mocneste, fara sa se manifeste. a arde gazul degeaba a arde gazul degeaba (sau de pomana), a pierde vremea, a taia frunza la cini. a arde la inima a arde (sau a ncinge, a frige) la inima, a simti o durere, o suferinta puternica: foc la inima mancinge.POP. a arde palme a arde (sau a croi, a da, a lipi, a rade, a sterge, a trage) ( cteva) palme (sau o palma, o scatoalca) (cuiva) sau a ncasa

(sau a lua, a primi) o palma (sau o scatoalca) , a palmui (pe cineva) sau a fi palmuit: ca-ti trag palme, ma-ntelegi? CAR. ; Codrean palma zbici facea si trei palme i radea.POP. are balta peste are balta peste, se gaseste din abundenta. are sa treaca apa pe grla are sa (sau trebuie sa) ( mai) treaca (sau curga) ( multa) apa pe grla (sau pe Dunare, pe vale) , se va scurge sau va trebui sa se scurga mult timp: trebuie sa mai

treaca multa apa pe Moldova, pna cei nvata tu attea si-attea.SAD. a arunca ancora a arunca ancora, a ancora. a arunca banii pe fereastra a arunca ( cu) banii pe fereastra (sau n stnga si-n dreapta), a fi risipitor, a cheltui fara rost. a arunca n fata a arunca (sau a trnti) n fata (sau n obraz) (ceva cuiva) sau a spune (sau a trnti, a zice) de la obraz (ceva cuiva), a spune deschis, fara menajamente, n fata, verde (ceva cuiva) . a se arunca n foc a se arunca ( si) n foc (pentru cineva) , a face orice sacrificiu

(pentru cineva) , a-si expune viata (pentru cineva) . a se arunca n gura lupului a se arunca n gura lupului, a se expune primejdiilor. a se arunca n partea cuiva a se arunca (sau a se da) n partea cuiva, a semana cu cineva: s-a aruncat n partea mne-sa.CR. a arunca n pustie a arunca n pustie (pe cineva) , ( reg. ) a distruge, a nimici (pe cineva) : sa arda curvelen para, sa learunce n pustie.POP. a arunca n strada a arunca n strada (sau pe drumuri) (pe cineva), a scoate n strada, a izgoni (pe cineva) . a arunca n temnita a arunca n temnita (pe cineva), a ntemnita (pe cineva) . a arunca n traista dinapoi a arunca n traista dinapoi, a trece cu vederea, a nu lua n seama, a neglija. a arunca moartea n tigani a arunca (sau a baga) moartea n tigani, a nvinui pe nedrept pe cineva. a arunca ocheade

a arunca ocheade (cuiva) , 1) a se uita pe furis, cu coada ochiului (la cineva) ; 2) a arunca o privire semnificativa (cuiva), a se uita cu nteles . a arunca ochii asupra ... a( -si) arunca ochii (sau privirea) asupra .. . (sau spre ... ) , a se uita (ntmplator) la ... , a privi spre ... : cnd aruncai ochii asupra-i, mi se paru a arunca ochii roata a( -si) arunca ochii roata, a se uita de jur-mprejur. a arunca o lumina a arunca o lumina

( asupra ... ) , a lumina; a clarifica: [sistema filozofica] arunca o puternica lumina asupra teoriei evolutiunii, a arunca o ochire a arunca o ochire (sau o ocheada), 1) a arunca o privire; 2) a trage cu ochiul. a arunca o vorba a arunca o vorba, a spune, ntr-

a arunca praf n ochi a arunca (sau a da, a zvrli) ( cu) praf (sau nisip, pulbere, sperla, tarna) n ochi( i) (cuiva) sau ( reg. ) a da cu sperla n ochii lumii, 1) a orbi pe cineva; 2) ( fig. ) a ncerca sa induca n eroare, sa nsele (pe cineva); a prezenta denaturat realitatea, adevarul. a arunca un val peste ... a arunca un val (sau valul uitarii) peste

.. . (sau asupra ... ) , a ascunde, a tainui; a da uitarii (n mod intentionat): arunca un val asupra greselelor, asupra crimelor lor.BALC. a-si arunca viata n san . a-si arunca viata n sant, ( nv. ) a-si risca viata: trebuie sa ne miram si astazi de orbul curagiu tineresc cu care acei tineri, prin tinuta lor, si aruncau viata n sant. BARITIU. a arunca vorbe n vnt a arunca vorbe n vnt, a vorbi aiurea; a face afirmatii necontrolate. arza-te-ar focul! arza-te-ar focul! , (n blesteme) sa dea Dumnezeu sa te mistuie flacarile (iadului)! :

frunza verde, maracine, arza-te focul, padure! POP . a asculta cu toate urechile a asculta cu toate urechile (sau cu zece urechi) , a asculta cu mare atentie: fata asculta cu toate urechile.ISP. a asculta orbeste a asculta orbeste (de cineva), a asculta supus, fara a crcni (de cineva) . a asculta teaca de pamnt a asculta teaca de pamnt, ( reg. ) a asculta ntro tacere desavrsita: ascultara teaca de pamnt acea migala minunata de suieraturi. DELAVR. a asculta tncul pamntului a asculta tncul pamntului, ( reg. ) a dormi profund. a ascunde ac n miere a ascunde ac n miere, a strecura o intentie rea ntr-un sfat bun; a baga intrigi. a ascunde cuvntul a ascunde

cuvntul, ( nv. ) a tine secret, a se preface: craiul .. . mbla cu nselaciune, ascunznd cuvntul.COSTIN. a-si ascunde gndurile a-si ascunde gndurile, a-si disimula intentiile. a se ascunde n gaura de sarpe a se ascunde (sau a se piti) n gaura de sarpe, a se ascunde n locuri greu accesibile: sal aduca chiar din gaura de sarpe.ISP. a-si asigura spatele a-si asigura spatele, ( mil. ) a proteja spatele armatei. asta e alta caciula! asta (sau aia) e alta caciula! , asta (sau aia)

e altceva! , asta (sau aia) e alta mncare de peste! : laso p-aia! aia-i alta caciula! CAR. asta e culmea ! asta e culmea (sau culmea culmilor) ! , asta depaseste orice limita, orice nchipuire! asta-i alta mncare de peste asta-i alta mncare de peste, asta e cu totul altceva. asta-i alta mneca asta-i alta mneca, asta-i altceva, asta-i alta mncare de peste. asta-i buba! asta-i buba! , asta-i problema!, asta-i dificultatea! asta-i nca una! asta-i nca una! , asta-i buna! asta-i prea mult! asta-i prea mult! sau asta-i prea de tot! , ( fam. ) asta nu se poate!, asta ntrece orice masura! asta-i tot astai tot sau atta( -i) tot, att si nimic mai mult: o azvrliti cu despret, zicnd: ma doare

putin capul, atta tot.CAL. asta le ntrece pe toate! asta le ntrece (sau le bate) pe toate! , asta-i prea de tot! asta mai lipseste! asta (sau atta) mai lipseste! , de parca n-ar fi destul! asta mai ramne asta mai ramne, asta mai e de facut. asta pune capac ! asta pune capac( ul) (sau vrf) ( la toate) ! , asta ntrece orice!, asta-i prea de asta-primavara asta-primavara, n cursul primaverii trecute: cnd a fost asta-primavara la mine, mia lasat niste carti.NEGR. asta-seara asta-seara, n timpul serii de astazi; diseara: vai, ce luna si ce bine! si badita nu mai

vine .. . ori maica-sa io fi dat asta-seara de asta-toamna asta-toamna, n toamna trecuta: asta-toamna era bine asta-vara asta-vara (sau ( pop. ) an-vara), n timpul verii

a astmpara foamea a( -si) astmpara (sau a( -si) potoli) foamea (sau setea) , a mnca (sau a bea) ; a se satura (de mncare sau de bautura): iar oamenii, creznd ca ploua cu apa, vor alerga acolo ca sa-si potoleasca setea.P OP. a astupa gura cuiva a astupa (sau a nchide) gura cuiva, a mpiedica pe cineva sa vorbeasca, a taia vorba cuiva: zicerea pardon , care nchide gura ghiontitilor si calcatilor.NEGR. asa ceva asa ceva, un lucru ca acesta: nici nu mai auzise pna atunci de asa ceva.ISP. asa colac! asa colac! , ce noroc, ce bafta,

ce chilipir (pe mine)! : domnul Ghiftuiu ma .. . roaga sal ieu .. . asa colac! AL. asa e povestea asa e (sau ti-e, tia fost) povestea ( ? ) , ( pop. si fam. ) asa stau lucrurile (?) , asa pui problema (?) , asta e situatia (?): asa mi ti-a fost povestea? zise el ncetisor.ISP. asa-i cntecul asa-i cntecul, asta este situatia. asa ti trebuie! asa ti ( mi etc. )

trebuie! , asa meriti (merit etc.) , asta ti (mi etc. ) se cuvine: asa ia trebuit, daca a lunecat pe nesimtite, tot mai adnc, n robie.VINEA. asa mai vii de-acasa asa (sau acum) mai vii de-acasa, ( fam. ) asa mai nteleg, acum ai devenit rezonabil, acum ne putem ntelege: ia, acum mai vii de-acasa, fatul meu.CR. asa merge cntecul asa merge cntecul, asa se spune, asa se zvoneste. asa o fi asa o fi, tot ce se poate, de ce nu? asa sa stii ! asa sa stii (sau sa stiti) ! , sa-ti (sau sa va) fie clar, limpede!: asa sa stiti; nu mai dau pe datorie.STANCU. asa sa traiesc ! asa sa

traiesc ( sa traiesti etc.) ! , 1) pe sanatatea mea ( a ta etc.)! , asa sa-mi ajute (sa-ti ajute etc. ) Dumnezeu! : ia spune-mi, asa sa traiesti, ce nsemna libertinagiul ce vazui la masa cuviosilor monahi? FIL. asa sta treaba asa sta treaba, asa se prezinta lucrurile, iata despre ce este vorba. asa ti-e treaba? asa tie treaba? sau tie treaba de asa? , ( reg. ) asa stau lucrurile?

: asa tie treaba? nca ma iei la trei paralele? CR. asa ti-i a ... asa tii a .. . (sau sa ... ) , ti vine usor, ti convine a .. . (sau sa ...) : tie, omule, asa tii a zice, ca nu sezi n casa toata ziulica.CR. asa vine vorba asa vine vorba, e un fel de a spune. asa vrea muschiul meu asa vrea muschiul meu ( al tau, al lui etc.), ( arg. ) asa vreau eu (tu, el etc.), asa am eu (tu, el etc.) chef. a se aseza de mas a

se aseza de (sau pe) mas sau a cadea la mas sau a ramne cu masul, ( nv. ) a petrece noaptea, a ramne peste noapte: s-au asezat acolo de mas.URECHE. asteapta, murgule, sa pasti iarba verde! asteapta, murgule, sa pasti iarba verde! , mai rabda, pna-ti vine apa la moara, pna a astepta, ca mortul colacul a astepta, ca mortul colacul, a astepta cu nerabdare, cu mare pofta. a astepta ca pe Hristos a astepta ca pe Hristos (pe cineva), a astepta ca pe ultima salvare . a astepta cu colaci calzi a astepta cu colaci calzi (sau cu placinte calde) (pe cineva) , ai face o primire deosebit de calduroasa (cuiva): nu-i el tocmai asa de prost, a astepta pna se coace a astepta (sau a lasa)

pna se coace pietroiul, a-si lua orice nadejde: asteapta dumneata pn sa coace petroiul! POP. a asterne la pamnt a asterne (sau a trnti, a culca, a da) la pamnt (sau pamntului) , a darma, a dobor; ( p.ext. ) a omor: o trnteste la pamnt

a se asterne tarnii a se asterne tarnii, a se culca la pamnt; a cadea lat: ct e de lung, ... s-asterne tarnii.COSBUC. a atinge la coarda simtitoare a atinge la coarda simtitoare (sau sensibila) (pe cineva) , a atinge n punctul sensibil (pe cineva) ; a maguli orgoliul cuiva; a sensibiliza (pe cineva) . a atinge la manseta a atinge la manseta (pe cineva), ( arg. ) a da un bacsis (cuiva) . a-si atinge scopul a-si atinge (sau a-si ajunge) scopul, a realiza ceea ce sia propus: daca te vei putea sui pe vrful acelui deal, apoi poti sa zici ca ti-ai ajuns scopul.POP. a-i atrna de coada ai atrna

de coada (ceva cuiva) , ai scoate vorbe (cuiva) : nu era asa cascaund flacaul acesta, si pe nedrept i atrnau de coada acest ponos ceilalti argati din sat.ISP. a atrna de un fir de par a atrna de un fir de par, a avea o pozitie, o situatie precara. a se atrna ghimpii de cineva a se atrna ghimpii de cineva, ( pop. ) a fi beat. a atrna n furci a atrna (sau a ridica, a pune) n furci (pe cineva) , a spnzura (pe cineva) : tatal miresei .. . a poroncit sal radice degraba din capul cinstei si sa-l puie n furci.POP. atta ca .. . atta ( numai sau doar)

ca ... , numai ca .. . atta paguba! atta (sau mare) paguba! sau ( atta) paguba (sau jaf) n ciuperci! , nui nici o paguba! , ce-am avut si ceam pierdut!: de m-o rapune si pe mine, atta jaf n ciuperci! ISP. atta rau! atta rau! , atta paguba! atta-ti trebuie! atta-ti ( i, va etc.) trebuie! , sa te (i, va etc.) fereasca Dumnezeu sa faci (sa faca, sa faceti etc.) asta! att i-a trebuit att( a) i-a trebuit, asta a asteptat: lui Harap Alb atta i-a trebuit; ndata face ctiva pasi spre dnsa.CR. att mai trebuie! att mai trebuie! , asta mai lipseste! att unii, ct si altii att unii, ct si altii, si unii, si altii. a atrage atentia a atrage atentia, a se distinge, a se remarca. a atrage atentia a atrage atentia (cuiva), a atentiona, a avertiza (pe cineva) . a atrage dupa sine a atrage dupa

sine, a avea drept consecinta: scaderea cursului leului atrage dupa sine cresterea preturilor . a atrage mnia a( -si) atrage mnia (sau antipatia, aversiunea, ostilitatea, ura) (cuiva) , a provoca mnia (sau antipatia, aversiunea, ostilitatea, ura) (cuiva) . atunce cu .. . atunce cu ... , ( nv. si pop. ) cnd cu ... : tragea nadejde altul de domnie, atunce cu mersul boierilor la Poarta.LET. a-si atinti ochii asupra ..

. a-si atinti ochii asupra ... , a-si fixa privirea pe ..., a se uita tinta la .. . a atta spiritele a atta spiritele, a instiga. a atta ambitia a atta ambitia (sau curiozitatea, poftele) (cuiva) , a strni, a trezi, a alimenta ambitia (sau curiozitatea, poftele) (cuiva) . a se auzi ca din pivnita a se auzi (sau a iesi) ca din pivnita, (despre voce) a se auzi de departe: striga .. . cu ovoce groasa ce iesea ca dintr-o pivnita.DELAVR. a auzi cinii n Giurgiu a auzi cinii n Giurgiu, a fi

naucit (de o lovitura) : dracul tot drac, i mai lipeste o palma dea auzit cinii n Giurgiu.POP. auzi colo! auzi colo! , ei!, ia poftim! a auzi cu coada urechii a auzi cu coada urechii (ceva) , ( nv. ) a auzi n treacat, a prinde din zbor (ceva) : macar cu coada urechii lucru ca acesta sa auza a auzi de numele a auzi de numele cuiva, a cunoaste pe cineva din auzite, din reputatie: de

nume ti-am auzit, dar de vazut nu te-am vazut.CR. a auzi-n gura, a auzi-n gura, a fi tare de urechi,

a nu auzi nici tipatul a nu ( se) auzi nici tipatul, a nu se auzi nimic, a fi liniste deplina. auzi vorba! auzi vorba! , ce idee! a avansa o propunere a avansa (sau a emite) o propunere (sau o idee, o ipoteza), a formula o propunere (sau o idee, o ipoteza). a avea acces a avea acces (sau intrare, usa deschisa) (undeva sau la cineva) , a putea intra, a fi primit (oricnd) (undeva sau de cineva) . a avea ac de cojocul cuiva a avea (sau a gasi, a afla) ac de (sau pentru) cojocul cuiva, 1) a descoperi mijlocul de ndreptare

a purtarii cuiva: ntr-un rnd, crede cnele ca ia gasit ac de cojoc: sa nui mai dea mncare.POP. ; 2) a se razbuna pe cineva, a i-o face cuiva. a avea acoperire a avea acoperire, ( fig. ) a avea justificare, a se adaposti ndaratul legilor. a nu avea adversar a nu avea adversar (sau potrivnic, rival) , a fi fara egal, a fi unic: la drept vorbind, paunul n-avea potrivnic de mndru.POP. a avea aerul ca .. . a avea aerul ca ... , a da, a lasa impresia ca .. . a avea a face cu .. . a avea

a face cu ... , 1) (despre persoane) a avea de lucru, de furca (cu cineva) ; a trebui sa suporte consecintele: ai nselat o femeie, dar ai a face acuma cu un barbat.CAR. ; 2) (despre lucruri) a avea legatura cu ceva: acele nvataturi nalte n-au a face cu o buna si frumoasa educatiune.CAR. a avea apa n vine a avea apa n vine, 1) a fi bicisnic; 2) a fi fricos. a avea aplecare spre .. . a avea aplecare spre ... , a avea nclinatie spre ...: avea aplecare spre stiintele exacte . a avea argint viu n vine a avea argint viu n vine, a fi iute ca prsnelul. a nu avea astmpar a nu avea

astmpar, a nu avea liniste, a nu-si gasi locul; a nu se astmpara: va truditi alergnd mereu dupa oile acestea care nu mai au astmpar.POP. a avea asupra sa a avea asupra sa (ceva), a duce, a purta cu sine (ceva) . a avea atuul a avea atuul (sau avantajul) , a se distinge printro nsusire, printro calitate decisiva (de cineva sau de altceva) . a avea avere ct praful de pe toba a avea avere ct praful de pe toba, ( reg. ) a nu avea nimic. a avea bafta a avea bafta ( chioara), ( fam. ) a avea noroc. a avea bani cu carul a avea bani cu carul, a fi putred de bogat. a avea bani grosi a avea bani grosi

(sau grla), a fi foarte bogat. a avea bani la ciorap a avea (sau a tine) bani la ciorap, a avea (sau a face) economii. a avea bani numarati a avea bani numarati, a avea o suma limitata de bani. a avea bataie de cap a avea bataie de cap, a avea greutati, necazuri, probleme. a avea beregata curcanului a avea beregata curcanului, a nghiti repede si nemestecat. a se avea bine a se avea bine (sau rau) (cu cineva) , a fi n relatii bune (sau rele) (cu cineva) ; a (nu) se ntelege (cu cineva) ; a fi prieten (sau a se dusmani) (cu cineva) : frati, frati erau ei, dar unul cu altul nu se

aveau bine.POP. a avea bistari a avea (sau a fi n) bistari (sau ( pop. ) gologani, ( arg. ) lovele, malai), a avea bani. a avea boala pe cineva a avea boala pe cineva, a avea ciuda, pica pe cineva; a fi a avea boala sa .. . a avea boala sa ... , ( fam. ) a avea pofta nebuna sa .. . a avea bosa a avea bosa, a fi dotat, nzestrat. a avea bujori n obraji a avea bujori n obraji, a fi rosu n obraji. a avea bumbac n urechi a avea bumbac (sau clti, vata) n urechi, ( fig. ) a nu auzi (bine) . a avea bursa a avea bursa, a fi bursier. a avea burta lipita a avea burta a fi lihnit de

a avea burta de iapa a avea burta de iapa, a nu se mai satura mncnd. a avea burta de popa a avea burta de popa, 1) a fi (foarte) gras; 2) a mnca foarte mult. a avea ca ajutor a avea ca (sau drept) ajutor ( pe ... ), a fi ajutat (de ...): el are drept agiutor zece tarani secui.AL. a avea cale a avea cale (pe undeva), a avea drum (pe undeva): la cine mi-e mie drag, n-am cale, si tot mi fac.POP. a avea cale cuvintelor a avea cale cuvintelor, ( nv. ) ai fi ngaduit sa vorbeasca: atunce avnd cale Grigorie-vodacuvintelor sale, au spus vezirului cum au sfatuit pre Husain-pasa sa iasa din santuri cu oastea.N EC. a avea canon a avea canon, a fi pedepsit. a avea cap a avea cap, 1) ( fam. ) a fi destept, inteligent; 2) a avea capat. a avea capat a avea capat (sau cap), a se sfrsi, a se termina: toata boala are leac, da urtu n-are cap.POP. a avea cap greu a

avea cap greu sau a fi greu de (sau la) cap, a ntelege cu dificultate, cu greutate; a fi prost: cum vad, esti cam greu de cap.CR. a avea cap sa ... a ( nu) avea cap ( si Dumnezeu sau si chip) sa .. . (sau de a ... ) , a (nu) fi n stare sa ... , a (nu) putea sa ... : rea

bucata-i dragostea; cine prinde-a o gusta, n-are cap de-a o lasa.POP. a avea capul ca dovleacul a avea capul ca dovleacul, a fi prost ca noaptea. a avea casa cucului a avea casa cucului, a nu avea nici un adapost. a avea casa sub caciula a avea casa sub caciula (sau sub palarie), ( reg. ) a fi foarte sarac. a avea casa si masa a avea casa si masa, a avea cele necesare traiului. a avea cas la gura a avea (sau a fi cu) cas la gura, a fi imatur; a fi lipsit de experienta. a avea cazier a avea cazier, a avea antecedente penale. a avea caderea sa .. . a avea caderea sa ... , a avea calitatea de a ...: aici, numai el are caderea de a decide. a avea caldura la cap a avea caldura la cap, a aiura, a delira. a avea capati a avea capati, a fi asezat la casa lui: geaba ma mai duc acasa, cas flacau si n-am nevasta, nici nevasta, nici copii, nici un fel de capati.POP. a nu avea catel, purcel a nu avea ( nici) catel, ( nici) purcel, 1)

a nu avea griji materiale; 2) a fi foarte sarac. a avea cautare a avea cautare, (despre marfuri) a se vinde usor. a nu avea ce cauta undeva a nu avea ce cauta undeva, a nu avea voie sa vina, sa stea undeva. a nu avea ce face a nu avea ce face (sau ce sa faca), 1) a nu avea ocupatie; 2) a nu putea schimba nimic dintr-o situatie. a avea cei sapte ani de acasa a ( nu) avea cei sapte ani de acasa, a (nu) fi fost (bine) educat n copilarie. a nu avea ce mparti cu .. . a nu avea ce mparti (sau de mpartit) cu ... , a nu avea nici o legatura cu ... , a nu avea nimic n comun cu ...: nu-ti vreau nici rau nici bine, n-am ce mparti a avea ce mnca a avea ce mnca, a avea din ce trai: slava domnului, am ce mnca la casa d-tale.a avea ce pune pe masa a ( nu) avea ce pune pe

masa, 1) a (nu) avea existenta asigurata; 2) (n constructii negative) a fi foarte sarac. a nu avea ce pune pe o masea a nu avea ce pune ( nici) pe o masea, a avea foarte putin de mncare: nici pe o masea n-are ce pune.a avea cerbice teapana a avea cerbice teapana, ( nv. ) a fi drz: cela ce avea cerbice tapana a avea ceva cu cineva a avea ceva cu cineva, 1) a dori, a pretinde, a vrea ceva de la cineva: ce ai, domnule, cu mine? ; 2) a avea motive (nemarturisite) pentru a cauta nod n papura, a persecuta,

a paste (pe cineva) : sa stii ca are ceva cu tine!

a avea ceva dupa perdea a avea ceva dupa perdea, a tainui ceva: dupa acest schimb de vorbe, tacura, fiecare mai avnd ceva dupa perdea.SAD. a avea ceva n snge a avea ceva n snge, a avea ceva nnascut: lui i mergea toate la inima, avndu-le n snge.CEZAR.P. a avea ceva la baza a avea ceva la baza, a se ntemeia pe ceva sigur. a avea ceva pe constiinta a avea ceva pe constiinta, a avea ceva sa-si reproseze. a avea cheag a avea cheag ( la punga) , a avea bani pusi la o parte, a fi bogat: ce te milogesti, ca ai cheag destul.DELAVR. a avea chef de ceva a avea chef de ceva, a dori, a pofti (sa faca) ceva: n-am chef sa joc.AL. a nu avea cherestea a nu avea cherestea, ( fam.

) a nu avea caracter, obraz, rusine. a avea cheresteaua groasa a avea cheresteaua groasa, a fi gros de obraz. a nu avea chip sa .. . a nu avea chip sa ... , a nu avea posibilitatea sa ... , a nu putea sa ... : azi n-ai chip, n toata voia, n privireai sa te pierzi.EM. a avea cinstea sa ... a avea cinstea sa .. . (sau de a ... ) , a avea onoarea sa .. . (sau de a ...) : am

avut cinstea sa fiu primit de ambasadorul Italiei . a avea ciuda pe cineva a avea ciuda pe cineva, a purta pica cuiva. a avea cnd a ( nu) avea cnd ( sa ... ), a (nu) avea timp (sa ...): ma dusei vinerea-n trg, par ca joi n-am avut cnd.POP. a avea crlig a avea crlig (la cineva), ( pop. ) a-i fi simpatic, drag (cuiva) . a avea cstig de cauza a avea cstig de cauza, a obtine o victorie (asupra cuiva), a cstiga. a nu avea ctusi de putin a nu avea ctusi de putin, a nu avea deloc. a avea clavir la cap a avea clavir la cap, a fi ntr-o ureche. a avea coarne a avea (sau a purta) coarne, a fi nselat de nevasta: dar cnd mai porti si coarne, ce zici, Prutescule? CONTEMP. a avea coastele lipite a avea coastele lipite, a fi foarte flamnd, a fi mort de foame. a nu avea coloana vertebrala a nu avea coloana vertebrala, a fi servil, supus. a avea colti a avea colti, a fi periculos, primejdios. a avea condei

a avea condei (sau pana), a scrie bine, cu talent. a avea consideratie a avea consideratie (pentru cineva), a stima, a respecta, a cinsti (pe cineva) . a avea constiinta patata a avea constiinta patata, a fi comis fapte imorale. a avea credit a avea credit, a se bucura de ncredere; a avea trecere. a avea crezamnt a avea crezamnt, a se bucura de ncredere. a nu avea cu ce-si stropi maseaua a nu avea cu ce-si stropi maseaua, a nu avea ce bea. a avea cu cine sa semene a avea cu cine (sau cui) sa semene, a mosteni calitatile (sau defectele) parintilor. a avea cu cineva a avea (sau a-si face treaba) cu cineva, 1) a avea de rezolvat ceva cu cineva; a se ocupa de cineva: du-te pna acolo ca are treaba cu tine! PREDA ; 2) ( reg. ) a avea relatii de

dragoste cu cineva: rusine mie si de iarba, cu cine mi-am facut treaba.a avea culoare a avea culoare ( n obraji), a avea obrajii rumeni. a nu avea cum a nu avea (sau a nu sti) cum ( sa ... ) , a nu avea posibilitatea, mijloacele (sa ...) , ai fi imposibil (sa ...) : pentru atta ncredere, nu a avea cunostinta a ( nu) avea ( mare sau desavrsita) cunostinta (de ceva) , a (nu) sti, a (nu) fi

(bine) informat (de sau despre cineva sau ceva), aveau smeii cunostinta a avea cunostinta a avea (sau a fi n) cunostinta de a fi bine informat,

a nu avea cuvinte a nu avea cuvinte, a nu reusi sa se exprime (din cauza emotiei); a avea un lapsu s. a avea darul sa ... a avea darul sa .. . (sau de a ... ) , a fi de natura sa .. . (sau a ...) : importurile de bunuri de larg consum au avut darul de a-i obisnui pe oameni cu lucrurile de calitate. a avea darul suptului a avea darul suptului, ( fam. ) a trage la masea. a avea darul vorbirii a avea darul vorbirii, a se exprima fluent, a fi un bun vorbitor. a avea datina a avea datina, ( nv. si pop. ) a avea obiceiul: ospataria aceea era a unui om

foarte mare de statura, .. . care avea datina sa cumpere pre oamenii ce i se aducea de vndut.POP. a nu avea de ce-l trage cinii a nu avea de cel trage cinii, ( reg. ) a fi foarte sarac: ceva-ceva de nu tii cumpani, n-are de ce te trage cinii.CONV.LIT. a nu avea dect sula si caciula a nu avea dect sula si caciula, a fi sarac lipit (pamntului) , a avea doar zestrea nativa: bine, sa ma nsor, raspunse flacaiasul, dara eu n-am de nici unele; snt golan, precum ma vezi: sula si caciula.ISP.

a avea de furca a avea de furca (cu cineva sau cu ceva) , a avea de rezolvat o afacere neplacuta (cu cineva) , a avea de luptat (cu cineva sau cu ceva): se lua la lupta cu el; dar n-avu mult de furca.POP. a nu avea de furca a nu avea de furca, ( reg. ) a fi foarte sarac. a avea degete lungi a avea degete lungi, a fura, a fi lung de mna. a avea de gnd a avea de gnd, a intentiona: guvernul are de gnd sa faca n strainatate un mprumut de 155 milioane.CAR. a avea de lucru a avea de lucru ( sau

de treaba) , 1) a avea un loc de munca; 2) a fi ocupat: tu, de socoti ca ai de treaba acolo, stai si drege si lucreaza cum te pricepi.GHICA. a nu avea de moara a nu avea de moara, a nu avea din ce trai. a avea de multumire .. . a avea de multumire ... , ( nv. ) a fi multumit sa ... , ai face placere sa ... : n-ai fi avut de multamire si bucurie sa privesti asa feliu de crude morti.DRAGHICI. a avea de ros a ( nu) avea

(ceva) de ros, a (nu) avea o slujba, o sinecura. a avea de stire a( -i) avea (cuiva) de stire, a avea grija (de cineva) , a pazi, a supraveghea (pe cineva) : ia avut Dumnezeu de stire.PANN. a avea de treaba a avea de treaba, v. a avea de lucru. a avea dinti de lapte a avea dinti de lapte, a avea cas la gura. a avea dintii cununa a avea (sau a fi cu) dintii cununa, a avea dantura ntreaga. a avea doua chei pentru o ncuietoare a avea doua chei pentru o ncuietoare, a fi siret. a avea draci a avea draci, ( fam. ) 1) a fi deosebit de nervos; 2) a avea hachite, toane. a avea draci pe turloaie a avea draci pe turloaie, ( reg. ) a fi neastmparat. a avea dreptate a ( nu) avea dreptate, a (nu) gndi bine, drept: n privinta amicului, avusese dreptate.CAR. a avea dreptul

a avea dreptul (sau ( nv. ) drit) , a i se permite, ai fi ngaduit: de la cea nti prezentare el are drit sa trateze pe toti ceilalti ca si cnd i-ar cunoaste demult.AL. ; d-sa avea dreptul sa ia o minima suma din fondurile acelea.CAR. a nu avea dupa ce bea apa a nu avea dupa ce bea apa, a fi foarte sarac: un

betiv de frunte era si iepurele si sarac de n-avea dupa ce bea apa.POP. a avea fata a avea fata, ( fam. ) a aduce a ..., a fi bun de ...: are fata de sef . a avea fata la cineva a avea fata la cineva, ( nv. ) a avea trecere, credit la cineva: boierii, .. . nadajduind ca dintru acea fapta vor avea fata la Petru-a avea fericirea a avea fericirea sa .. . (sau de a ... ) , a avea onoarea, placerea sa ..

. (sau de a ...) : pe d. Branisteanu nu avem fericirea sa-l cunoastem.

a avea fierul cuiva a avea fierul cuiva, ( pop. ) a semana cu cineva. a avea fiinta a avea fiinta ( pe lume) , a se naste; a exista, a fiinta: atunci lumea cea gndita pentru noi avea fiinta.EM. ; de unde sa-l iei, daca n-are fiinta pe lume? CR. a avea fler a avea fler, a avea intuitie; a fi perspicace. a avea foc la inima a avea foc la inima, a dori foarte mult. a avea folos a avea (sau a trage) folos (din ceva sau de pe urma cuiva): n-am sa am folos de el niciodata.CR. a avea fum n creieri a avea fum (sau ceata) n creieri, ( pop. ) a fi beat. a avea fumuri a avea fumuri ( n cap) sau a fi plin de

fumuri, a fi nfumurat, a-si da aere: este cel mai plin de fumuri, cel mai nerod. NEGR. a avea gargauni n cap a avea (sau a fi cu, a umbla cu, ai intra, ai scoate cuiva) gargauni( i) (sau greieri, stigleti) n (sau din, la) cap, a avea fumuri, toane, ifose; a avea idei extravagante, nastrusnice; a nu fi n toate mintile, a fi

ticnit: ti-au intrat n cap gargauni .. . vrei s-ajungi senator! AL. ; ia stati oleaca, ca va scot eu gargaunii din cap! CR. a avea ghinion a avea ghinion, a fi lipsit de noroc, de sansa. a avea girul cuiva a avea girul cuiva, a avea acordul, dezlegarea cuiva a avea gdilici la limba a avea gdilici la limba, a avea mncarime la limba; a nu-si putea tine gura: Mos Roata avea gdilici la limba.CR. a avea gnd a avea (sau a pune n) gnd, ( nv.

) a presupune: n-au avut gnd cal va ucide, ce s-au gndit ca numai cel va sudui.PRAV. a avea gnd sa .. . a avea ( de) gnd sa ... , a intentiona sa ... , a voi sa ... : de ai gnd sa ne iubim, vinan crsma sa bem vin.POP. ; am captusit niste iepuri si am de gnd sa-i jumulesc.CR. a avea gnduri mari a avea gnduri mari, a avea planuri, proiecte de amploare, ndraznete. a avea gnduri negre a avea gnduri negre, a fi preocupat de gndul sinuciderii. a avea glagore n cap a avea glagore n cap, a avea cap bun, a avea minte. a avea glas bun a avea glas bun, a cnta frumos.

a avea graba mare a avea graba mare sau ai fi graba mare, a fi grabit, a fi zorit: s-apoi veti duce, daca spuneti c-aveti asa mare graba.CR. a avea graunte n cap a avea graunte n cap, a da n gropi de prost. a nu avea graunte n cap a nu avea graunte (sau toate grauntele) n cap, a nu avea minte, a fi prost: tu n cap nu ai graunte, numai pleava si puzderii.EM. a nu avea gres a nu avea gres, a nu strica,

a fi potrivit, a prinde bine: nsuratul de tnar si mncarea de dimineata n-au gres.POP. a avea grija a avea ( de) grija, a baga de seama, a lua seama, a se (n)griji (de ceva) : acum sa ai grije, ca maica-ta mearge la o nunta! BARAC. a avea gura amara a avea (sau a-i fi cuiva) gura amara, a simti un gust amar n gura (dupa un . a avea gura ca o sabie a avea gura ca o sabie, a avea limba ascutita, a fi sarcastic. a avea gura mare a avea (sau a fi cu) gura mare, a fi certaret: soacra nu trebuie sa fie cu gura mare.a avea gura seaca a avea (sau ai fi

cuiva) gura seaca, a avea gura pocita: afurisit drac, parcai fu gura seaca; cum a cobit el, asa s-a ntmplat.POP. a avea gura sparta a avea gura sparta (sau de crpa), a fi indiscret, a nu putea a avea gura sa . a ( nu) ( mai) avea gura (sau obraz, tupeu) sa ... , a (nu) (mai) avea curajul, ndrazneala sa ... , a (nu) (mai) cuteza sa ...: ai baut ct sapte ; nca mai ai gura

a avea gura bogata a avea gura bogata (sau mare), a vorbi mult si repede; a fi guraliv. a avea gura de aur a avea gura de aur, a fi un bun orator. a avea gura de crpa a avea gura de crpa, a nu putea tine un secret; a flecari, a palavragi. a avea gura pocita a avea gura pocita sau a fi pocit la gura, a prevesti lucruri neplacute; a cobi. a avea gura scrnava a avea gura scrnava (sau spurcata), a se exprima vulgar, trivial; a spune obscenitati. a avea gust a avea ( bun) gust, a avea simt artistic: amicul meu va giudeca de am gust bun.AL. a avea gustul a avea gustul ( sa ... ) , a avea obiceiul sa ... , a fi deprins sa ... : poporul nostru n mare parte nu prea are gustul citirei.CAR. a nu avea habar a nu avea habar (de cineva

sau de ceva) , 1) a nui pasa (de cineva sau de ceva) , a nul durea capul (de ceva sau de cineva) : ado vadra de Cotnar, si de plata n-ai habar! AL. ; 2) a nu sti nimic (despre cineva sau despre ceva): mor dupa tine si tu habar n-ai de mine.PANN. a nu avea hal sa .. . a nu avea hal sa ... , a nu putea sa ..., a nu fi n stare sa ...: n-ai hal sa-mi fii barbat! POP. a avea hasna a avea (sau ai fi

cuiva) hasna (de cineva sau de ceva) , ( reg. ) 1) a avea, a trage folos de pe urma cuiva; 2) a-i pasa de cineva (sau de ceva): cu ibovnica-n vecini, nu ti-i hasna de cei cni.POP. a avea haz a avea haz, 1) a simti placere, bucurie: ce haz am sa merg acasa, cnd n-am nevasta frumoasa?POP. ; 2) a avea farmec, a fi nostim, simpatic, a avea (pe) vino-ncoace: e frumoasa; ... ca copiii are haz.EM. a avea ifose a avea ifose, a-si da aere, a fi nfumurat. a avea igrasie la cap a avea igrasie la cap, ( fam. ) a fi prost, a fi ntr-o doaga. a avea iluzii optice a avea iluzii optice, a avea vedenii. a avea importanta a ( nu)

avea importanta, a (nu) avea nsemnatate, valoare; a (nu) conta: pentru el, nimic n-avea importanta. a avea impresia ca .. . a avea impresia ca ... , a i se parea ca ..., a crede ca ...: am impresia ca nu esti tocmai n apele tale. a avea influenta asupra ... a avea influenta (sau nrurire) asupra .. . (cuiva sau a ceva) , a influenta (pe cineva sau ceva) : ceea ce [gazetarul] debiteaza zilnic trebuie sa aiba o nrurire ct de mica asupra cugetarii si parerilor lor [cititorilor]

.CAR. a avea inima grea a avea inima grea, a fi plin de griji, trist: n-as vrea sa plec de-aice cu inim-asa grea.NEGR. a avea inima ndoita a avea inima ndoita, a sovai, a fi nehotart, a avea temeri: au priceput Stefan-Voda ndata ndoita inima a lui Constantin-Voda.COSTIN. a avea inima neagra a avea (sau a-i fi) inima neagra, a fi foarte trist. a avea inima de aur a avea inima de aur, a fi foarte bun, cumsecade. a avea inima larga a avea inima larga, a fi darnic, marinimos. a avea inima tare a avea inima tare (sau de piatra, mpietrita) sau a i se mpietri inima (cuiva) , a nu simti mila, compasiune; a fi nepasator, nesimtitor, rau. a avea intentia sa .. . a avea intentia sa ... , a intentiona, a avea de gnd sa ..

. a avea intentii cu .. . a avea intentii ( serioase) cu ... , a voi sa ia n casatorie pe ... : are intentii cu copila aceea cu ochii vineti.AGRB. a avea n buzunar a avea n buzunar (pe cineva), a avea sub control . a avea n crca cu cineva a avea (sau ai fi) n crca cu cineva, a avea de furca cu cineva: sa-ti iei talpasita, ca cu mine ai n crca.POP. a avea nclinatie spre . a avea nclinatie spre , a avea aptitudini pentru avusese de mic nclinatii a avea n coaste

a avea n coaste (pe cineva) , a fi incomodat, stingherit (de cineva) , a nu mai putea scapa (de cineva) : mai mare blestem nu-

a nu avea ncotro a nu ( mai) avea ncotro ( face sau merge, cotigi) , a nu (mai) sti ce sa faca, a nu (mai) avea alta posibilitate, a fi nevoit sa accepte, a se resemna: n-am ncotro, mort copt, trebuie sa te iau cu mine.CR. ; trebuie sa stea fata, n-are-ncotro cotigi.NEGR. a avea ncredere a avea ncredere (n cineva) , a se baza,

a se bizui, a conta (pe cineva) , a se ncrede (n cineva) : el n-are ncredere n sine.CAR. a avea n degetul mic a avea n (sau la) degetul ( cel) mic (pe cineva sau ceva) sau a fi n (sau la) degetul mic al cuiva, 1) a cunoaste temeinic (ceva) : universul fara margini e n degetul lui mic.EM. ; 2) a dispune dupa

bunul plac (de cineva sau de ceva) sau a fi la discretia cuiva: ma are la degetul mic si ma joaca asa cum pofteste ; 3) a fi superior (cuiva): nu se temea de ceilalti concurenti; abia daca erau la degetul lui mic . a avea n minte a avea n minte (pe cineva sau ceva) , 1) ( nv. ) a intentiona: nici n-au avut n minte ca sa ne nsale pre noi.TICHINDEAL ; 2)

a fi preocupat (de cineva sau de ceva) . a avea n palma a avea n (sau ca n) palma (pe cineva sau ceva) , a avea n puterea sa, la discretia sa (pe cineva sau ceva) : ntregul oras ... l avui ca-n palma.STANCU. a avea n primire a avea n primire (ceva), a raspunde (de ceva) . a avea n privire a avea (sau a lua) n privire, ( nv. ) a avea n vedere, a lua n considerare, a tine seama: lund n privire sperarea viitoarelor lor venituri, li se puse conditii.BALC.

a avea n punga a avea (sau a baga) n (sau la) punga (pe cineva), ( reg. ) a dispune (de cineva), a avea la mna (pe cineva) . a avea nsemnat la catastif a avea nsemnat la catastif (sau la raboj) (pe cineva) , a avea n vedere, a tine minte pe cineva (spre ai face un bine sau un rau) . a avea n sn a avea (sau a tine) n (sau la) sn (pe cineva), ( nv. si reg. ) a alinta (pe cineva); a menaja (pe cineva) . a avea nstiintare a avea nstiintare, ( nv. ) a fi informat: avea nstiintare prin taina de la frate-sau.LET. a avea n tascuta a avea n tascuta (pe cineva), (

reg. ) a avea la dispozitie, la discretie (pe cineva) . a avea ntietate a avea ntietate, a avea prioritate. a avea ntelegere cu cineva a avea ntelegere cu cineva, a avea legaturi, aranjamente secrete cu cineva. a avea nteles a ( nu) avea ( un sau nici un) nteles (sau sens) , a (nu) avea noima; a (nu) avea logica: cuvntu-mi pentru tine nu avea nteles.EM. a avea n vedere a avea n vedere (ceva) , a intentiona, a urmari (ceva) : nu vom avea n vedere dect poeziile .. . pe care lea scris Eminescu

n epoca deplinei sale dezvoltari.MAIOR. ; a tinut sa mearga la Kissingen incognito, pentru ca sa se risipeasca banuielile ca ar fi avut a avea n vedere a avea n vedere (pe cineva) , a se interesa n mod special de cineva (pentru ai face un bine sau un rau) ; a avea grija de cineva: amndoi i-au fagaduit ca ... l vor avea a avea la activ a avea la activ (ceva), a avea experienta, a avea avea multe constructii la activ. a avea lacat la gura a avea (sau a-si pune) lacat (sau gard) la gura, a nu spune nimic, a

tacea, a-si impune tacerea: Florico, pune-ti gard la gura! AL. a avea la cherem a avea la cherem (pe cineva) , a avea la mna (pe cineva) , a dispune dupa pofta inimii (de cineva) : Hiotoglu te avea la cheremul a avea la inima a avea la inima (pe cineva), a .

a avea la nazar a avea la nazar (pe cineva) , ( nv. ) a proteja (pe cineva) , a fi binevoitor (cu cineva) : ministrul ma are la nazar.AL. a avea la placere a avea la placere (pe cineva), ( nv. ) a agrea pe cineva: l are la placere toti, si mparatul.PANN. a-l avea la tasca a-l avea la tasca (pe cineva), a avea la mna (pe cineva) . a avea limba ascutita a avea limba ascutita (sau rea, de sarpe), 1) a fi rautacios; 2) a fi rau de gura. a avea limba lunga a avea limba lunga sau a fi lung de limba (sau slobod

la limba) , 1) a fi flecar, palavragiu; 2) a fi indiscret. a avea lipici a avea lipici, a atrage, a fermeca, a seduce. a avea loc a avea loc, 1) a se ntmpla, a se produce: concursul a avut loc pe 17 septembrie ; 2) a fi loc. a nu avea loc de cineva a nu ( mai) avea loc de cineva, 1) a fi incomodat de cineva; 2) a nu mai ncapea de cineva; ai pricinui permanente neajunsuri cuiva. a avea lumnari la nas a avea lumnari la nas, 1) a-i curge mucii (cuiva); 2) a se purta copilareste, prosteste. a avea mai mult de-o gramada a avea mai mult de-o gramada (ceva), a nu avea deloc (ceva) . a avea mai multe coarde la arc a

avea mai multe coarde la arc, a avea mai multe posibilitati pentru a duce la bun sfrsit ceva: cnd i se parea ca punga nu se umplea destul de repede, avea si alte coarde la arc.GHICA. a avea mari cuvinte sa ... a avea mari cuvinte sa .. . (sau a ... ) , a avea motive temeinice sa .. . (sau a ...) : ei aveau doua mari cuvinte a fi ngrijiti.NEGR. a avea masina la scara a avea masina la scara, ( fam. ) a avea o situatie buna; a avea un post nsemnat. a avea memorie scurta a avea

memorie (sau memoria) scurta, a nu putea (sau a nu vrea) sa tina minte ceva; a uita repede ceva; a fi uituc: au memoria scurta, s-au obicinuit cu relele si uita lesne pe cei care i-au asupr it.GHICA. a avea miere de sarpe la inima a avea miere de sarpe la inima, a fi rau. a nu avea mijloc sa .. . a nu avea mijloc sa ... , a nu avea posibilitatea sa .. . a avea mila cucului a avea mila cucului, a fi orfan. a avea mila a avea mila ( de ... ) , 1) ( nv. ) a avea parte (de ...) : tu l-ai maritul pe-mparatul, s-aiba mila de izbnda.DOS.

; 2) a fi milos, a se ndura: o, marmura, ai mila de-a mele rugaminti! EM. a avea mintea n vacanta a avea mintea n vacanta (sau plecata cu sorcova), ( fam. ) a nu gndi, a da semne de prostie. a avea mintea mobilata a avea mintea ( bine) mobilata, a fi foarte instruit. a avea minte de coca a avea minte de coca (sau de prunc), a fi prost ca noaptea. a avea minte de vrabie a avea minte de vrabie, a nu avea creier. a avea minte frageda a avea minte frageda, a fi copilaros, imatur, necopt. a avea minile legate a avea minile legate, a fi n imposibilitate de a actiona. a avea minile patate de snge a avea (sau a fi cu) minile patate de snge, a fi vinovat de crima: o trista faima supravietuise omului patat de snge ce nu fusese vazut rznd niciodata.a avea mna a avea (sau a fi la cineva) mna, (la jocul de carti) a-i veni rndul sa mparta a avea mna curata a avea mna curata (sau minile curate), a fi cinstit. a avea mna strnsa a avea mna strnsa sau a fi strns la mna, a fi zgrcit, meschin. a avea mna buna

a avea mna buna sau a fi bun de mna, 1) a fi ndemnatic; 2) a purta noroc: ai mna buna, nsoara-ma si pe mine.BOL. a avea mna grea a avea mna grea, 1) a lovi primedios; 2) a fi nendemnatic (la scris, . a avea mna larga a avea (sau a fi cu) mna larga (sau deschisa) sau ( nv. ) a fi slobod la mna, a fi generos, darnic. a avea mna libera a avea (sau a da, a lasa cuiva) mna libera (sau cmp liber) , a avea (sau a da)

libertate (totala) de actiune: spre a lasa mna

a avea mna lunga a avea (sau a fi cu) mna lunga sau a fi lung de mna, a fi hot: cine e cu mna lunga pierde si ce aren punga.PANN. a avea mncarime de limba a avea mncarime de (sau la) limba (sau de cuvnt) , a fi vorbaret, limbut: ncepura sa aibe deodata o mare mncarime de limba.AGRB. a avea mncarime la degete a avea mncarime la degete, a fura. a avea mncarime la talpi a avea mncarime la talpi, a simti mereu nevoia de a pleca; a nu putea sta mai mul t timp ntr-un loc. a nu avea moarte a nu avea moarte, a fi durabil, a fi etern. a avea mod sa ...

a ( nu) avea mod sa ... (sau de a ... ), a nu avea posibilitatea sa ... (sau de a ...) . a nu mai avea mult a nu mai avea mult, a fi pe moarte. a avea nas de cine a avea (sau a fi cu) nas de cine, ( reg. ) a fi fara rusine. a avea nas sa .. . a ( nu) avea nas sa ... , 1) a (nu) ndrazni sa ... , a (nu) avea tupeul sa ... : ai nas sa te arati? ; 2) a (nu) avea autoritate, credit, trecere: mincinosul nu are nas. a avea natura a avea (sau a fi cu) natura, ( reg. ) a fi violent, periculos; a fi artagos.

a avea nadejde n ... a avea nadejde (sau a-si pune nadejdea) n .. . (sau la ... , pe ... , ( nv. ) catre ... , pre ... , spre ... ) sau a se lasa n nadejdea cuiva, a se bizui pe ...: eu snt batrn si sarac, sa n-ai la mine nici o nadejde.FIL. a avea navalnic a avea navalnic, ( reg. ) 1) a se bucura de simpatie; 2) (despre pravalii) a avea multi clienti. a avea neamuri a avea neamuri ( bune) , a fi dintro familie bogata, aleasa sau influenta: caci

sarac e tare si nici neamuri nare.COSBUC. a avea nervi a avea nervi, a fi irascibil, nervos; a face o criza de nervi: cteodata are nervi si nu vrea sa vada pe nimeni.CEZAR.P. a avea nervii slabi a avea nervii slabi, a fi usor iritabil sau impresionabil. a avea nervii zdruncinati a avea (sau a fi cu) nervii zdruncinati, a nu se putea controla, a fi cu nervii la pamnt. a avea nevoie a avea (sau a fi) nevoie (de cineva sau ceva) , a(-i) fi necesar, folositor (cineva sau ceva) : tara

are nevoie mai mult ca oricnd de liniste nauntru si de o atitudine serioasa si limpede a avea nevoie de ... a avea nevoie de .. . (sau de catre ... , despre ... ) (cineva sau ceva) , ( nv. ) a avea neplaceri, dificultati, a avea de suferit (din partea cuiva sau a ceva) : au trimis sol la dnsul den sfatul boiarilor de Ardeal, aratnd nevoia ce au despre Mihai Voda.N.COSTIN. a nu avea nevoie de ... a nu avea ( nici o) nevoie

de .. . (cineva sau ceva) , 1) ( nv. ) a nu avea nici o grija, a nui pasa (de cineva sau de ceva): de netrebnice urmari sa naibi nici o nevoie. PANN ; 2) ( reg. ) a nu avea habar, a nu sti nimic. a avea nevoie sa ... a avea (sau a fi) nevoie sa .. . (sau a ... ) , a considera (sau a fi) necesar, a trebui sa .. . (sau a ...) :

acele petreceri cinegetice, n care vnatorul n-are nevoie a nu avea nici cap, nici coada a nu avea nici cap, nici coada, a nu avea nici o noima, nici un nteles; a fi mpotriva ordinii firesti a lucrurilor. a nu avea nici casa, nici masa a nu avea nici casa, nici masa, a fi sarac lipit pamntului. a nu avea nici cenusa n vatra a nu avea nici cenusa n vatra (sau n casa) sau a nui arde nici focul n vatra, a nu avea absolut nimic, a fi sarac lipit pamntului: nu-i casa lor, n care stau, si-n a nu avea nici ce pune n a nu avea nici ce pune

n gura (sau n caldare) , a nu avea ce mnca, a fi lipsit de orice mijloace de existenta. a nu avea nici de unele a nu avea nici de unele, a nu avea nimic.

a nu avea nici n clin, nici n mneca a nu avea ( dea face) (sau a nu-si pune) nici n clin, nici n mneca (cu cineva sau cu ceva) , a nu avea nimic comun, nici o legatura (cu cineva sau ceva) : cum vrei ca niste nenorociti, .. . sa poata aprecia legendele din viata plina de iubire a unui popor poetic, cu care

ei nu au avut nici n clin, nici n mneca? GHICA. a nu avea nici mta la casa a nu avea nici mta la casa, ( reg. ) a fi foarte sarac. a nu avea nici o para chioara a nu avea (sau a nu face) nici o para (sau letcaie, boaba) chioara (sau frnta) , a nu avea (sau a nu valora) absolut nimic: mai gios de opt mii, nici o para frnta! AL. a nu avea nici o perdea a nu avea nici o perdea, a nu avea rusine; a ntrece masura bunei cuviinte. a nu avea nici o scofala a nu avea (sau a nu face) nici o scofala, a nu avea nici o

sansa de izbnda ori a nu izbuti nimic, a nu avea nici un succes: nu m-ai crezut cnd ti-am spus ca n-ai sa faci nici o scofala! a nu avea nici o treaba a nu avea nici o treaba (cu ceva) , a nu avea nici o legatura, a nu avea nici n clin, nici n mneca (cu ceva) : la descalecatul taralor acestora nice o treaba nu are. N.COSTIN. a nu avea nici pe naiba a nu avea nici pe naiba (sau nici pe dracul) , a nu avea nimic, a fi

perfect sanatos: jucam, zau, toata ziua si n-avem nici pe naiba! POP. a nu avea nici taciune n vatra a nu avea nici taciune n vatra, a fi foarte sarac. a nu avea nici un chichirez a nu avea nici un chichirez, a nu avea nici un haz. a nu avea nici un chip a nu avea nici un chip, a nu mai avea ncotro: vezi si tu, ca n-avem nici un chip. VLAH. a nu avea nici un Dumnezeu a nu avea (sau a fi fara) nici un Dumnezeu, a nu crede n nimic, a nu tine seama de nimic. a nu avea nimic a face cu .. . a nu avea nimic a face cu ... , a nu a avea nici o legatura cu .. . a nu avea noima a nu avea ( nici o) noima, a nu avea (nici un) nteles, a fi fara sens, absurd: condamna muzica clasica, care n-ar avea nici o noima.NEGR. a avea noroc a avea (sau a fi cu) noroc, a avea succes, a

fi favorizat de mprejurari: noi avem mai putin noroc dect el.CAR. a avea noroc ca ... a avea noroc (sau norocul) ca .. . sau noroc ( de la Dumnezeu sau din cer pna n pamnt) ca .. . sau norocul ... ca ... , din fericire ..., bine ca ...: noroc de la Dumnezeu ca era o fata robace si rabdatoare.CR. a avea noroc de ... a avea noroc de .. . (sau cu ... ) (cineva sau ceva) , a avea avantajul de a putea

fi ajutat, sprijinit (de cineva sau de ceva); a avea parte de ...: avura noroc de vreme buna.SAD. a avea noroc la .. . a avea noroc la ... , a avea succes la ..., a reusi la ...: ati avut noroc la vnatoare? DELAVR. a avea noroc porcesc a avea noroc porcesc (sau orb, chior, cu carul) sau a avea norocul porcului sau ai curge norocul grla (cuiva) , a avea (cu usurinta) succes n tot ce ntreprinde: din ziua n care sa tocmit Chirica la Ipate, norocul i curgea grla.CR. a avea noroc sa .. . a avea noroc

(sau norocul) sa ... , a i se ivi prilejul favorabil pentru a ... : ntelegea sa pretuiasca binele n care avusese norocul sa intre.SAD. a avea noua baieri la punga a avea (sau a-si pune) noua baieri la punga, a fi foarte zgrcit. a avea noua suflete a avea noua suflete, a fi foarte rezistent sau foarte viteaz. a avea numai sufletul n oase a avea numai sufletul n oase, a fi slab ca un tr. a nu avea numar a nu ( mai) avea numar, a fi peste masura de numeros: faclele nu mai aveau numar.BALC. a avea nume bun a avea nume bun (sau rau), a avea o buna (sau proasta) a avea obicei a avea obicei (sau obiceiul, ( pop. ) de obicei) , a obisnui: caci nu mai am de obicei ca-

n zilele acele, sa ma mbat si de scntei din a avea obraz a avea ( atta) obraz, a avea rusine, dar cum sa-i zic?

a avea obraz ca tolu a avea obraz ca tolu , ( reg. ) a fi lipsit de rusine. a avea obraz sa .. . a ( nu) ( mai) avea obraz sa ... , a (nu) (mai) avea gura sa ..., a (nu) (mai) avea ndrazneala (sa ...) . a avea obraz subtire a avea obraz subtire sau a fi subtire de obraz, 1) a fi bine crescut; 2) a fi susceptibil. a avea o casa de copii a avea (sau a fi cu) o casa de copii, a avea multi copii: daca ma vede cas o vaduva sarmana si co casa de copii, mai trebuie sa-si bata joc de casa mea? CR. a avea ochelari de cai a avea ochelari de cai, a fi marginit, a vedea lucrurile printr-o prisma prea ngu sta. a avea ochi codati a avea ochi codati, a avea ochi prelungi, migdalati. a nu avea ochi dect pentru cineva a nu

avea ochi dect pentru cineva, a se uita numai la cineva; a tine numai la cineva, a iubi numai pe cineva. a avea ochi de pisica a avea ochi de pisica (sau de cotoi) , 1) a avea privirea foarte agera, a vedea foarte bine; 2) a fi perfid, viclean. a avea ochii cazuti a avea ochii cazuti, a avea ochii dusi n fundul capului. a avea ochii crpiti a avea ochii crpiti ( de somn) , 1) a avea

ochii lipiti (de somn) : ea se sfieste sai iasa nainte, cu ochii crpiti de somn.VLAH. ; 2) ( fig. ) a fi prost: clipea numai din ochisorii lui crpiti, ca un broscoi n pierzare.CAR. a avea ochi la spate a avea ochi la spate, a nu-i scapa nimic. a nu avea ochi sa vada pe cineva a nu avea ochi sa vada pe cineva, a fi suparat pe cineva; a nu putea suferi pe c ineva. a avea o constitutie robusta a avea o constitutie robusta, a fi lat n spate; a fi sanatos tun. a avea o foame de lup a avea o foame de lup, a fi deosebit de flamnd. a avea oftica a avea oftica, a fi bolnav de plamni. a avea oftica pe cineva a avea oftica pe cineva, ( fam. ) ai fi necaz

pe cineva, a nu putea suferi, suporta pe cineva; a purta pica cuiva. a avea o gura ct o sura a avea o gura ct o sura, a vorbi mult si zgomotos; a fi guraliv: fiecare om al statului avea o gura ct o sura si striga, striga. STANCU. a avea o idee fixa a avea o idee fixa (sau o marota, o pasarica), a sti, a o tine una si buna. a avea o lampa arsa a avea o lampa arsa sau a-i fila o lampa, ( fam. ) a fi ntr-o ureche. a avea o mutra de nmormntare a avea o mutra de nmormntare, ( fam. ) a i se citi durerea, suferinta pe figura. a avea onoarea sa ... a avea onoarea sa ..

. (sau a ... , de a ... ) , a avea cinstea, placerea sa .. . (sau a ... , de a ...) : noi avem onoarea sa cunoastem pe d. Ureche.CAR. a avea op a avea op, a avea nevoie, a avea lipsa. a avea o pasarica la cap a avea o pasarica (sau pasarele) la cap ( fam. ) a fi trasnit, zurliu, nebun. a avea o presimtire a avea o presimtire, a presimti (ceva) . a avea orbul gainilor a avea orbul gainilor (sau al gainii) , 1) a nu vedea seara, dupa apusul soarelui; (

p.ext. ) a fi miop; 2) ( fig. ) a nu vedea lucrurile evidente: nu vezi pe unde calci? ai orbul gainilor? a avea o rezistenta de fier a avea o rezistenta de fier, a fi deosebit de rezistent. a avea osebire a ( nu) avea osebire, ( nv. si pop. ) a (nu) se distinge (unul de altul); a avea osnza a avea (sau a fi cu) osnza ( la pntece), a fi nstarit, bogat. a avea o slabiciune a avea o slabiciune (pentru cineva), a pretui, a . a avea o strngere de a avea (sau a simti) o strngere de inima, a avea o retinere, o rezerva (fata de cineva sau de ceva) ; a avea inima ndoita. a avea o tandara n a avea o tandara a fi indispus.

a nu avea pace cu cineva a nu ( mai) avea pace cu ( sau de) cineva, ( reg. ) a nu fi lasat n pace de cineva; a fi necajit, deranjat de cineva: era asa de rea, nct nimeni dintre vecinii ei n-avea pace de dnsa.ISP. a avea papagal a avea papagal, ( fam. ) a fi bun de gura; a vorbi convingator: frumusica, de, era, dar ce papagal avea! POP. a nu avea para de streang a nu avea para de streang, a nu avea nici un ban. a nu avea para a nu avea

( nici o) para ( chioara sau frnta, lescaie) sau a nu avea lescaie, a nu avea nici un ban, a fi lefter; a fi foarte sarac, a nu avea nimic: el n-avea para frnta, nemite sa le-nzestreze.CAR. a avea parte a ( nu) avea parte (de cineva) , a (nu) avea alaturi (pe cineva) ; a (nu)i fi drag (n viata) cineva: sa n-am parte de Joitica daca stiu.CAR. a avea parte a ( nu) avea parte (de ceva) ,

a (nu) avea, a (nu) se bucura, a (nu) avea noroc (de ceva) : n-am avut parte si eu pe lume macar de o compatimire! CAR. a avea pasa a avea (sau a fi n) pasa ( buna sauproasta) , 1) a avea noroc (sau ghinion) la jocul decarti: am avut o pasa buna, cstigam destul de mult. VLAH. ; 2) a-i reusi (sau a nu-i reusi) cuiva ceva. a avea pat a avea pat (cu cineva), ( reg. ) a avea relatii sexuale (cu cineva) . a avea pacatul de a .. . a avea pacatul de

a ... , a comite pacatul de a ... , a avea nefericita inspiratie de a ... : vai si amar de nenorocitul ce are pacatul de a sosi cel dinti n Borsec! AL. a avea par pe limba a avea par pe limba, a fi prost; a fi lipsit de educatie. a nu avea pas de .. . a nu avea pas de ... , a nu se sinchisi de .. . a avea pe cine mosteni a avea pe cine mosteni, a avea cui sa semene. a avea pe dracul a avea pe dracul ( n el), a fi plin de draci, a fi dracos. a avea pe inima a avea pe inima (ceva) sau ai sta pe inima (ceva cuiva) , a fi preocupat de un gnd, de un sentiment,

de o durere, de un necaz (nemarturisite): nu numai politica ne mpiedica sa spunem ce avem pe inima.CAR. a avea perdea la ochi a avea perdea la ochi, a nu vedea, a nu pricepe un fapt evident. a nu avea pereche a nu avea (sau a nu-si afla) pereche, a nu avea seaman, a fi foarte deosebit de ceilalti: fata mparatului era rea ca o vipera si lenesa de n-avea pereche.POP. a avea pe Scaraotchi ntr-nsul a avea pe Scaraotchi ntr-nsul, ( reg. ) a fi siret, viclean. a avea pe vino-ncoace a avea pe (sau altoi de) vino-ncoace sau a fi plin de vino-ncoace, ( pop. si fam. ) a fi atragator, simpatic, captivant, seducator: era chipes flacaul

sil avea pe vino-ncoace.POP. ; i se tulburau mintile .. . vazndo ct era de tnara, de frumoasa si plina de vina-ncoace.CR. a avea pica pe cineva a avea pica pe cineva sau a purta pica cuiva, a fi suparat pe cineva; a-i purta smbetele cuiva. a avea picioare moi a avea picioare moi, a se misca ncet. a avea pile a avea pile, a se bucura de protectia cuiva. a avea piper pe limba a avea piper pe limba, a fi rautacios, sarcastic. a avea pinea si cutitul a avea (sau a tine, a fi cu) pinea (sau pita) si cutitul ( n mna) , a avea toata puterea; a fi stapn pe situatie: are ... n mna si pnea si cutitul, si taie a avea pntecele lipit de coaste a avea pntecele lipit de coaste, a fi foarte slab sau foarte flamnd. a avea pra a avea pra (cu

cineva) sau a se baga n pri (cu cineva) , a se judeca (cu cineva) : de va avea vreo parte pra cu alta parte.SINCAI . a avea pofta a avea pofta, 1) a pofti, a dori; 2) a avea apetit. a avea pohoiele pe a avea (sau a i se pune cuiva) pohoiele( le) pe (sau la) ochi, ( reg. ) a fi lipsit de spirit de observatie, de perspicacitate. a avea ponturi a avea ponturi, a avea sorti de

a nu avea popas a nu avea ( nicaieri) popas (sau popasuri) , a nu avea (nicaieri) astmpar, liniste, a nu-si gasi locul: dorul de la tine peste multe dealuri vine, n-are nicaieri popas pn-la mine pe obraz.POP . a avea povata buna a avea povata buna, ( reg. ) a fi cumpatat, chibzuit. a avea predilectie pentru .. . a avea predilectie (sau preferinta) pentru ... , a avea nclinatie spre ..., a prefera. a avea prepus pe cineva a avea prepus pe cineva, ( nv. si pop. ) a banui, a suspecta (pe cineva) : feciorul zmeoaicei, de cum a vazuto, ... avea mare prepus pe dnsa.POP.

a avea presa buna a avea presa buna (sau proasta) , a se bucura de apreciere buna (sau rea) , a avea reputatie buna (sau proasta) . a avea pretentia a avea pretentia, a pretinde: [ziarul] are pretentia de a studia situatia financiara.CAR. a avea pretentii a avea pretentii, 1) a pretinde; 2) a fi exigent, pretentios. a avea pre . a avea ( un) pret, 1) (despre marfuri, bunuri materiale) a se vinde bine, a avea cautare: toate au avut pre . si s-au vndut

.. . si bucatele, si marfurile.GALA. ; 2) a avea o valoare ridicata, a valora mult (sub aspect material): nu-i foliant n lume din care sa nveti ca viata pret sa aiba si moartea s-aiba pret .EM. a avea prezenta de spirit a avea prezenta (sau prezenta) de spirit, a actiona, a reactiona cu promptitudine; a avea inspiratia: Dridri avu prezenta de spirit a le spune ca contele ar fi plecat la Belgia.AL. a avea pricina a avea (sau a fi n) pricina (cu cineva) , a fi certat (cu cineva) ; ( spec. )

a se judeca (cu cineva) : cnd avea pricina cu cineva, umbla dupa mpaciuire.CAL. a avea prindere a avea prindere, a avea o ocupatie: n-am nici o prindere pe aici.CONV.LIT. a avea privire la .. . a avea privire la ... , ( nv. ) a acorda atentia cuvenita, a tine seama de ... : s-aiba ntotdeauna privire la mprejurari, la loc si la clima.BUDAI-DELEANU. a avea priza a avea priza, ( fig. ) a avea influenta, trecere. a avea proptele a avea proptele, ( fig. ) a avea sprijinitori, sustinatori (pentru a parveni) . a avea prune n gura a avea prune (sau o pruna) n gura sau a fi cu

prune (sau cu pruna) n gura, a vorbi neclar, a rosti cuvintele nedeslusit sau blbit. a avea purici a avea (sau a fi plin de) purici, 1) a fi napadit de purici; 2) a nu avea astmpar. a avea purici pe limba a avea purici pe limba, ( reg. ) a avea mncarime de limba. a avea puterea tntarului a avea puterea tntarului, a fi slab, plapnd, lipsit de putere. a avea puteri depline a avea (sau a capata) puteri depline, a avea dreptul nelimitat si neconditionat de a actiona a avea ra cila la inima a avea racila la inima, a avea un mare necaz. a avea raport a avea raport ( cu .. . sau la ... ) , ( nv. ) 1) a avea legatura (cu ...) , a se potrivi

(la ...) : tot vorbesc, din mini nu stau, doua vorbe raport n-au.MUMULEANU ; 2) a se referi (la ...) : din cte vom spune aci despre actuala nchisoare, foarte putine vor avea a avea rabdare a avea ( putina sau putintica) rabdare, a astepta; a nu se grabi, a fi rabdator: sa gndit batrnul sa aiba rabdare pna la toamna.CAR. a avea rasunet a avea (sau a gasi) rasunet, a avea

ecou, a trezi interes; a gasi audienta: pe timpul publicarii lor nu au avut poate resunetul meritat.MAIOR. a avea rau a avea rau (pe cineva), ( nv. si pop. ) a dusmani, a ur (pe cineva): n-am rau pre nime.DOS. a avea rau de mare a avea rau de mare, a nu suporta tangajul navelor. a avea recurs a avea (sau a face) recurs, ( jur. ) a (avea dreptul de a) cere unei instante superioare anularea unei hotarri judecatoresti emise

a avea recurs la .. . a avea recurs la ... , ( nv. ) a avea acces la ... : numele localitatii ne-ar ramne necunoscut, de n-am avea recurs la cteva fericite documente.HASD. a avea relatii a avea relatii (cu cineva) , 1) a ntretine legaturi, raporturi (cu cineva) ; 2) ( spec. ) a avea relatii sexuale (cu cineva) . a avea remuscari a avea remuscari, a regreta, a-i parea rau. a avea replica a avea replica, a gasi raspunsuri prompte. a avea repulsie a avea

repulsie (sau oroare) (de cineva sau ceva) , a nu putea suporta (pe cineva sau ceva) , ai repugna (cineva sau ceva) . a avea rezerve a avea rezerve, 1) a avea disponibile fonduri, resurse suplimentare; 2) a avea ndoieli, retineri. a avea rezon a avea rezon, ( nv. ) a avea dreptate. a avea rnd a avea (sau a-si face, a-si afla de) rnd, ( reg. ) a avea, a-si face timp: spunei ca n-am vreme ... , merge-oi, si sa nu ma cheme, eu cnd mi-oi afla de rnd.POP. a nu avea rnd de ..

. a nu avea (sau a nu fi) rnd de ... , ( reg. ) a nu avea posibilitatea sa ... : fata mi so schimbosit s-amu n-am rnd de trait.POP. a avea rnza a avea (sau a face) rnza, ( pop. ) a se mbogati. a avea rnza domneasca a avea rnza domneasca, ( pop. ) a fi bolnav de stomac. a avea rnza fierbinte a avea rnza fierbinte, ( pop. ) a se nfuria usor, a fi iute din fire: Nascocor nca

avea rnza fierbinte.BUDAI-DELEANU. a avea rnza tare a avea rnza tare, ( reg. ) a fi rezistent la bautura. a avea rude la Ierusalim a avea rude (sau sfinti, sfintii lui) la Ierusalim, ( fam. ) a fi protejat de persoane sus-puse, a avea proptele; a avea pile: are rude la Ierusalim, desigur, dar are si dusmani.VINEA. a avea rude printre moaste a avea rude printre moaste, a fi de neam mare. a avea sad la vorba a avea (sau a fi cu) sad ( bun) la vorba, 1) a vorbi cu rost, cu seriozitate: ne place de dumneata, ca esti om cu sada la vorba si cu tlc la munca.POP.

; 2) a vorbi mult, a avea chef de vorba; a avea scuipat la furca. a avea sa . a ( nu) avea (sau ( nv. si pop. ) a ( nu) afla, a ( nu) vedea) sat, a (nu) se putea satura (niciodata) , a (nu) ajunge la satietate, a fi vesnic nesatul; ( p.ext. ) a (nu) fi multumit cu ce are: [mparatul] nu mai avea sa . de bogatie si nici o mila n-avea de supusii lui.VLAH. a avea sat la a avea sat la

(sau de) vorba, ( reg. ) a vorbi mult si cu miez. a avea sau rau a avea sau rau (pe cineva), ( reg. ) a fi suparat, a avea necaz (pe cineva) . a avea scaun la cap a avea (sau a fi cu) scaun la cap, a fi asezat, cumpanit, echilibrat; a gndi matur. a avea scorbura la inima a avea scorbura la inima, a fi foarte necajit, suparat. a nu mai avea scuipat n gura a nu mai avea scuipat n gura, ( reg. ) a vorbi prea mult. a avea scuipat la furca a avea (sau ai veni) scuipat (sau ( pop. ) stupit) la furca (sau la gura) , a avea chef de vorba, a fi foarte vorbaret, a fi bun de gura. a avea scump a avea scump (pe cineva), ( nv. ) a aprecia, a stima, a iubi (pe cineva) . a nu avea seama pe lume a nu( -si) (

mai) avea (sau a nu-si afla) seama( n) (sau seama) pe (sau n) lume sau a fi fara seama( n) nu (mai) avea pereche; a fi unic, suie dealul, cnta tare, saman a avea semanare cu . . . a avea semanare cu ... , a semana cu ...: [localitatea] are multa asemanare cu a avea seu la rarunchi a avea (sau a fi cu, a prinde) seu la rarunchi, ( nv. si pop. ) a avea (sau a face) avere; a fi putred de bogat: sameni a avea sau

a nu avea sfan . a nu avea ( nici sau nici un) sfant, ( pop. ) a fi total lipsit de bani; ( p.ext. ) a fi foarte sarac: dar ce e mai frumos e ca n-am sfant, monser! CAR. a nu avea sfnt a nu avea ( nici) sfnt ( nici Dumnezeu), ( nv. ) a fi lipsit de sens. a avea sfrsit a avea ( un) sfrsit, a avea capat; a se termina, a se ispravi: dar nici lumea

aceasta nu poate sa nu aiba nicicnd sfrsit.POP. a avea snge n vine a avea snge n vine, a fi plin de energie, de vigoare. a avea slabiciune a avea ( o) slabiciune (pentru cineva sau ceva) , a iubi foarte mult (pe cineva) ; ai placea foarte mult (de cineva sau de ceva): dnsul avea mare slabiciune pentru nevasta-sa cea noua.POP. a avea slabiciune a avea (sau a simti) ( o) slabiciune, 1) a fi istovit; 2) a fi foarte slabit; a fi pe cale de a lesina. a avea somnul mieilor a avea somnul mieilor, a dormi mult. a avea spate a avea spate, a beneficia, a se bucura de protectie. a nu avea stare a nu avea stare, 1) a fi sarac; a nu

avea zestre; 2) a nu avea liniste, a nu-si gasi locul; a nu (mai) avea rabdare: pizmasii vecini nsa n-au avut stare si sa luara cu bte si cu topoare dupa cioban.P OP. a avea stapnire de sine a avea stapnire de sine, a-si controla sentimentele, reactiile. a avea stofa a avea stofa, ( fig. ) a fi plin de calitati, a fi dotat, nzestrat. a avea suflet negru a avea suflet negru sau a fi negru la suflet (sau la inima) sau a fi negru n cerul gurii, a fi foarte rau: soacra, deh! ca soacrele, era neagra-n cerul gurii.POP. a avea stima a avea stima, (despre animale) a fi stapnit de un duh necurat; ( p.ext. ) a fi nazdravan. a avea tact a avea tact (sau tactul

de a ... ) , ( fig. ) 1) a avea masura (n comportare) ; 2) a avea abilitatea de a ... , a avea talentul de a .. . a avea talie a ( nu) avea talie, a (nu) avea silueta. a avea tarte n cap a avea tarte n cap, a nu rationa, a nu avea minte. a avea temei a ( nu) avea ( vreun sau nici un) temei, a fi (ne)ntemeiat, a (nu) avea o baza solida: pesimismul negativ .. . nu are nici temei, nici roade.CAR. a avea temperament

a avea temperament, 1) a fi plin de energie, de elan; a pune pasiune n ceea ce face; 2) a fi nclinat spre placerile trupesti, a fi senzual. a avea timp a ( nu) avea (sau a ( nu) fi) timp (sau vreme) (pentru ceva) , a fi foarte grabit; a (nu) gasi ragazul necesar (pentru a face ceva): haiti! mai rapede, ca n-am timp de asteptat.CR. a avea toane a avea toane, a fi capricios. a avea toate la ndemna a avea toate la ndemna, a nu-i lipsi nimic: era foarte bogat si avea toate la ndemna.POP. a nu avea toate sipturile a nu avea toate sipturile, ( reg. ) a nu fi ntreg la minte :

a iubi cine nu poate n-are sipturile toate.POP. a avea tot timpul sa .. . a avea tot timpul sa ... , a dispune de o perioada mai ndelungata . a avea trac a avea trac, (despre artisti, candidati) a avea emotii . a avea tragere de inima a avea (sau a simti) tragere de inima, a avea (sau a simti) atractie, pasiune, pofta, zel: tragere de inima pentru nvatatura n-avusesem niciodata.a nu avea trai a nu avea trai (cu cineva) , a nu mai putea trai n buna ntelegere (cu cineva) : de nu-mi aduci ce ti-am cerut, apoi sa stii ca n-ai trai a nu avea trai a nu ( mai) avea trai (de

cineva sau ceva) , a nu mai putea trai (din cauza cuiva sau a ceva) : i era frica de boierul Miron ca ... cine a avea trai bun a avea (sau a duce) trai bun (sau rau) (cu cineva) , a trai n buna ntelegere, n armonie (sau n nentelegere, n .

a avea treaba a ( nu) avea ( nici o) treaba (cu cineva sau cu ceva) , 1) a avea de rezolvat ceva cu cineva: du-te la el, ca are treaba cu tine.PREDA ; 2) a (nu) fi interesat (de cineva sau de ceva) , a (nu)i pasa (de cineva sau de ceva) , a (nu) avea (nici o) legatura

(cu cineva sau cu ceva) : ce-ai treaba cu slujba mea? POP. ; 3) ( fam. ) a nu se pricepe (la ceva) ; a nu fi bun (la ceva) : din scoala l dadusera afara, ca n-avea nici o treaba cu nvatatura ; 4) ( fam. ) a fi priceput (la ceva): pus la probe, s-a descurcat de minune, n-avea treaba! a avea treaba a ( nu) avea ( nici o) treaba, 1) a

(nu) avea de lucru: n-avea nici o treaba, asa ca iesi sa se plimbe ; 2) ( fig. ) a (nu)-l privi, a (nu)-l interesa; a (nu)-i pasa: de snteti tovarasi ori frati, eu n-am treaba.PANN. a nu-i avea treaba a nui avea treaba (cuiva) , ( reg. ) a nu purta grija cuiva: sa fugim n lumea mare, nime treaba nu ne are.POP. a avea treaba sa .. . a avea treaba sa ... , ( nv. ) a trebui sa ...: un sat am cumparat si am treaba sa ma duc sa-l vaz.VARLAAM. a avea trecere a avea trecere, 1) (

nv. ; despre oameni) a se bucura de ngaduinta, de iertare, a i se face o concesie: furii ... nu ave nici o trecere sau mila de iertare.NEC. ; 2) (despre oameni) a fi luat n seama, a fi tratat cu respect si consideratie, a i se deschide toate usile, a avea credit: are trecere la minister ; 3) (despre marfuri)

a avea cautare, a fi n voga. a avea tupeu a avea tupeu, a fi ndraznet, obraznic. a nu mai avea tara a nu mai avea tara (cu cineva), a nu mai avea trai linistit (cu cineva) . a avea tepi pe limba a avea tepi pe limba, a fi rau de gura. a avea tinere de minte a avea tinere de minte, ( fam. ) a avea memorie buna. a avea tinere de seama a avea tinere de seama, ( nv. ) a nu neglija ceva, a lua n consideratie. a avea topi a avea (sau a fi cu) topi, ( reg. si fam. ) a fi mai breaz ca altii. a avea top la limba a avea top la limba, ( reg. ) 1) a avea chef de vorba, de palavrageala; 2) a avea limba ascutita, a ironiza. a avea tug la bautura a avea tug la bautura, ( reg. ) a-i placea sa bea. a avea un aer a avea un aer ( de ... ) , a avea o nfatisare (de ...) , a lasa impresia

(de ...) : foaia franceza ar avea un aer modest, dar cel putin convenabil.CAR. a avea un crlig a avea un crlig, ( pop. ) a avea o taina, un secret: Ion are el un crlig pe undeva, de vine ntotdeauna trziu acasa.POP. a avea un cui la inima a avea (sau ai sta, ai intra, a fi cu, a se sti cu) un cui la (sau n) inima (sau

n coasta) , a avea o teama, un necaz mare: mparatului [i] intrase n inima ca un cui acest arz.LET. a avea un cuvnt cu cineva a avea un cuvnt cu cineva, 1) a avea de discutat ceva cu cineva; 2) a avea o rafuiala cu cineva. a avea un cuvnt greu a avea un cuvnt greu ( de spus), a avea prestigiu, a se bucura de autoritate. a avea unde sa-si plece capul a avea unde sa-si plece capul, a avea cui sa se roage. a avea unde-si pune capul a ( nu) avea unde-si pune capul, a (nu) avea adapost. a avea un dinte mpotriva cuiva a avea un dinte mpotriva cuiva sau ai purta un dinte cuiva, a fi pornit mpotriva cuiva, a intentiona sa se razbune pe cineva. a avea un foc la inima a avea un foc la inima, a suferi. a avea un necaz a avea un necaz, a fi necajit; a fi la ananghie. a avea un nod n a avea (sau a

i se pune) un nod n gt, a simti ca nu mai poate vorbi (sau respira) (n urma unei emotii, a unei suparari puternice) . a avea un noroc a avea un noroc (sau chior), a fi foarte norocos.

a avea un of a avea un of, a avea o durere, o suferinta (nemarturisita) . a avea un schimb de cuvinte a avea un schimb de cuvinte (cu cineva), a se certa (cu cineva) . a avea urechi de crpa a avea urechi de crpa, a nu auzi bine. a avea urechi de saftian a avea urechi de saftian, ( reg. si fam. ) a fi surd: ho! ... ca doar n-am urechi de saftian.AL. a avea urechile astupate cu ceara a avea urechile astupate cu ceara, a nu auzi bine. a avea vad a avea vad, a avea clientela numeroasa. a avea val a avea val (sau valuri) (cu cineva), a avea neplaceri, greutati (din partea cuiva) . a avea vederea scurta a avea vederea scurta sau a fi scurt de vedere, a fi miop: un marchez .. . se facea ca are vederea scurta, pentru ca sa nu salute pe nimeni.AL. a avea vederi largi a avea vederi largi, a avea o perspectiva cuprinzatoare; a fi receptiv la nou, a fi deschis progresului. a avea vreme sa .. . a avea vreme sa

... , a avea ragazul sa ... , a avea timp sa ... : daca n-ai avut destula vreme sa ma cunosti, pacat! CAR. a avea zabava a avea zabava, ( nv. si pop. ) a trece mult timp, a dura: stiind ca o sai fie drumul lung .. . si ca va avea zabava nu gluma pna s-o ntoarce acasa.POP. a avea zi buna cu cineva a avea zi buna (sau zile

bune) cu cineva, a trai n liniste, n buna ntelegere cu cineva: de atunci nurorile n-au mai avut zi buna n casa cu baba.CR. a avea zile nsirate cu ata a avea zile nsirate cu ata, a trai n mizerie, a o duce de azi pe mine. a nu mai avea zile multe a nu mai avea zile multe, a fi la un pas de moarte. a nu avea zor a nu avea zor (de ceva sau de cineva) , 1) a nu fi neaparat necesar, a nu fi presant, a putea sa mai astepte; 2) a nu avea habar, a nu-i pasa: nu avea nici un zor de a-si atrage ura unui puternic regat nvecinat.HASD. azi hr, mine ha . azi hr, mine hat, ( reg. ) azi cearta, mine bataie. azi- noapte azi(sau asta) noapte, n timpul noptii trecute, noaptea trecuta:

fapta ta de asta noapte.FIL. a azvrli cu piatra n satra a azvrli cu piatra n satra, ( reg. ) a face aluzie la ceva. ba azi, ba mine ba azi, ba mine, la Sfntul Asteapta. baba calatoare n-are sarbatoare baba calatoare n-are sarbatoare, n cursul calatoriei nu esti obligat sa respecti posturile si sarbatorile. ba bine ca nu! ba bine ca nu! , evident ca da!, se-ntelege!, desigur!: si-au venit toate neamurile? ba bine ca nu! POP. ba ca chiar ba ca chiar, ba chiar. ba ca chiar? ba ca chiar? , ( iron. ) d-apoi cum nu? ba ce! ba ce! , nu cumva? ba ceea, ba ceea ba ceea, ba ceea sau ba cai una, ba cai alta sau cai (sau co fi) una, cai (sau co fi) alta, ( pop. ) ba asa, ba asa;

ba una, ba alta; co fi, co pati: si asa, ba cai una, ba cai alta, mosneagul ntro zi se casatoreste de a doua oara.POP. ba chiar ba chiar, 1) si n plus: ba chiar se facuse buclucas, hartagos si de tot hapsin, cnd sta cte doua, trei zile pe lnga casa. CR. ; 2) dimpotriva: nu-l obosise lucrul n vie, ba chiar ba da ba da, ba zau, ntr-adevar. ba e alba, ba e neagra ba e alba, ba e neagra, ba asa, ba asa, ba e laie, ba bag seama ( cum)

bag ( de) seama (sau seama) ( ca ... ) , pare-mi-se, se vede ca ... , pasamite: bag seama ca nu era acasa. ba ici, ba colea ba ici, ba colea, n toate partile, pretutindeni: tot mai cercnd, ba ici, ba colea, n spre sara numai ce da deo prtie.CR.

baie de snge baie de snge, mare varsare de snge. baie de soare baie de soare, expunere a corpului la actiunea razelor solare. ba nca ba nca sau si nca, (chiar) mai mult dect att, n plus: este fata, si nca de cele mai prefacute.ISP. a balansa conturile a balansa conturile, ( fin. ) a face creditul egal cu debitul. balon de sapun balon de sapun, 1) basica din clabuci de sapun; 2) ( fig. ) vorbarie goala; proiecte inconsistente. bani batuti bani batuti, bani numerar cu valoare mare: avea numai bani batuti, n hrtii de 50.000 lei . bani buni bani buni, bani cu putere de circulatie. bani curati bani curati (sau murdari) , bani cstigati (ne)cinstit: nfiintase o firma specializata n spalarea banilor murdari . bani de buzunar bani de buzunar, bani pentru cheltuieli marunte. bani de cosnita bani de (sau pentru) cosnita, suma cheltuita zilnic ntro gospodarie

pentru alimente: se scobi prin toate buzunarele, cu speranta ca va gasi rataciti ceva bani de cosnita. banii grosului banii grosului, ( nv. ) pedeapsa n bani, luata de la cei ntemnitati: 30 bani, banii grosului, de la cei ce se vor nchide.URIC. banii verzelor banii verzelor, ( reg. ) bani care se aduna de la nuntasi dupa jocul miresei. bani numarati bani numarati, 1) bani numerar, bani gheata, bani pesin: n-avea dect 3.000 de lei bani numarati ; 2) bani putini: a plecat de acasa cu bani numarati. ba nu, zau? ba nu, zau? , serios?, chiar asa?

ba nu ba nu, nicidecum. basmul cu cocosul rosu basmul cu cocosul rosu, istorie, ntmplare care nu se mai termina. bata-te focul ! bata-te focul ( sa te bata) ! , arde-te-ar focul! : cum, bata-te focul, te vei hrani tu cu oameni? POP. bata-te sa te bata! bata-te ( norocul) sa te bata! , sa ai parte de noroc! : ei, bata-te sa te bata, nici nu ma gndeam la tine! POP. a bate apa n piua a bate (sau a pisa) apa n piua ( sa se aleaga unt) , a vorbi mult si fara rost (plictisind

pe cei din jur) : degeaba mai bati apa-n piua sa s-alega unt, ca nu s-alege niciodata.CR. a bate bani a bate bani, a fabrica monede. a bate barbunca a bate barbunca, ( reg. ) a umbla fara rost; a trndavi. a se bate ca apa de maluri a se bate ca apa de maluri, a se framnta inutil: geaba se batea sarmana ca apa de maluri, ca pe morti nui mai nvie nimeni.POP. a se bate calicii n gura cuiva a se bate calicii n (sau la) gura cuiva, a mnca repede si cu lacomie: turna n el bucate si udatura, de

ziceai ca se bat calicii la gura lui.POP. a se bate ca orbii a se bate ca orbii (sau ca chiorii, ca orbetii) , a se bate rau, fara a se uita unde lovesc: se batura ca orbetii vreo jumatate de ceas.REBR. a se bate cap n cap a se bate cap n cap, a nu se potrivi deloc. a bate capul a bate capul (cuiva) sau a bate (sau ( arg. ) a fute, a regula) la cap (pe cineva) , a insista (pe lnga cineva) ; a sci, a

cicali, a plictisi (pe cineva) ; a nui da pace (cuiva) : si-atta la batut la cap, ca pna la urma i sa facut lehamite bietului om sa se a-si bate capul a-si bate capul sau ( pop. ) a se bate cu gndurile, a gndi intens (la ceva) , a-si framnta mintea (cu ceva) , a fi preocupat (de ceva): feciorul mparatului se a-si bate calciele a-si bate calciele sau a bate n (sau din) calcie,

1) a sari n sus de bucurie; 2) a-si bate joc, a nu-a bate ceamburul a bate ceamburul, ( reg. ) a nu se tine de

a bate cmpii a bate cmpii, 1) a se abate de la subiect, a divaga: autorul .. . bate cmpii cu gratie.CAL. ; 2) a vorbi aiurea, a spune prostii: gata, ca ai nceput sa bati cmpii! a bate coclaurii a bate coclaurii sau a umbla pe coclauri, a hoinari, a vagabonda; a pierde vremea: ai trecut de treizeci de ani si tot nu te-ai saturat sa bati coclaurii.GALA. a bate cu.. . a bate cu... , a avea simpatie pentru ...: Luluta nu bate nicidecum cu Gulita.AL. a bate cu fruntea-n nori a bate cu fruntea-n nori, 1) a fi foarte nalt; 2)

a fi mndru, nfumurat, orgolios. a-si bate cuie n talpa a-si bate ( singur) cuie n talpa (sau n cap, n talpi) , a-si face (singur) greutati; a-si complica existenta: asa-ti trebuie daca-ti bati singur cuie n talpa.CEZAR.P. a se bate cu morile de vnt a se bate (sau a se lupta) cu morile de vnt, 1) a se lupta cu dusmani imaginari; 2) a nu avea cui sa-si strige pasul; a protesta inutil. a bate cu palma peste gura a ( se) bate cu palma (sau cu mna) peste

gura, 1) a regreta cele spuse: mai bine taceam, zise baba batndu-se cu palma peste gura.POP. ; 2) a dori ca cele spuse sa nu se mplineasca: Doamne fereste! batete cu palma peste gura! POP. a se bate cu pumnii n piept a se bate cu pumnii (sau cu pumnul) n piept, 1) a-si manifesta supararea sau pocainta; 2) a se mndri, a se lauda, a se fuduli, a se mpauna: se batea cu pumnul n piept ca lui i se datoreaza toate.POP. a bate cu pumnul n masa a bate cu pumnul n masa, a-si impune punctul de vedere: cum vine asta? te primim la

noi n casa, te omenim si, drept multamita, mai si bati cu pumnul n masa? SAD. a bate cu tirbusonul a bate cu tirbusonul (sau cu cartoful) (pe cineva), a da o mama de bataie (cuiva). a bate din aripi a bate din aripi, a lovi aerul cu aripile, a da din aripi: cocosul se umfla atunci n pene si ncepe sa bata din aripi.POP. a bate din palme a bate din palme, a aplauda. a bate din picioare a bate din picioare, a tropai. a bate din picior a bate din picior, 1) a se rasti, a se ratoi: nu merg nicaieri! tipa ea batnd din picior.CAMIL.P. ;

2) a ncerca sa-si impuna vointa; a porunci, a comanda. a bate din pinten de bucurie a bate din pinten de bucurie, a-si manifesta bucuria n chip zgomotos: ncepu a bate din pinten de bucurie ca se cotorosise de saracie.ISP. a bate din pinteni a bate din pinteni (sau din pinten) , (despre militari) a lovi cu zgomot calciele ncaltamintei (cu pinteni) unul de altul, lund pozitia de drepti: s-a-nchinat batnd din pinten.EM. a bate din pupaza a bate din pupaza, ( pop .) a vorbi mult, a flecari, a palavragi, a trancani. a bate drumurile a bate drumurile, 1) a calatori, a umbla mult; 2) a hoinari, a umbla pe coclauri. a bate fericea pe cineva a bate fericea pe cineva,

a da noroculpeste cineva: n ziua cnd primea paralele, ne batea fericea: nu batea pe nimeni. DELAVR. a bate fierul ct e cald a bate fierul ct e cald, a actiona pna nu e prea trziu. a bate furca a bate furca (pe cineva), a bate mult si bine (pe cineva) . a-l bate gndul al bate gndul (pe cineva) , ai da, ai trece prin minte (ceva cuiva) : l batea gndul sa lase totul si sa-si ia lumea n cap . a-si bate gura degeaba a-si bate (sau a-si strica, a-si raci, a-si rupe)

gura degeaba (sau de claca, de pomana, dea surda, n zadar) , a pleda fara folos, a nu gasi ascultare, a vorbi n vnt, la pereti: vaznd ca-si raceste gura degeaba, mosneagul l lasa ntr-ale a bate n lemn a bate n lemn, a dori sa nu se mplineasca a bate n pravila a bate n (sau la) pravila, a trage la tinta.

a bate n pumni a( -i) bate n (sau din) pumni (cuiva) sau a juca pumnii, a necaji, a lua n rs (pe cineva) (lovindu-si pumnii unul de altul) , ai face n ciuda (cuiva) : si-atunci ea, cnd el glumeste, joaca pumnii sil stropeste pe obraz.COSBUC. a bate n punga a bate n punga (pe cineva), ( reg. ) a produce o paguba (cuiva) . a bate n retragere a bate n retragere, 1) a se retrage (din calea inamicului); 2) ( fig.

) a renunta (la ceva) . a bate n sita n covata a bate n sita ( si) n covata, ( reg. ) a face orice pentru realizarea unui scop: sa batut n sta, sn covata, sa facut colacu-ndata.POP. a-si bate joc a-si bate joc (de cineva sau de ceva) , 1) a rde (de cineva) , a lua n rs, a batjocori (pe cineva) : chiar sfintii au nceput

sa-si bata joc de mine.POP. ; 2) a face (ceva) de mntuiala, a lucra prost: asta se cheama ca munceste? si bate joc! a bate laba a bate laba, ( fam. ) a face un trg, a se nvoi (la pret) strngndu-si minile (n semn de pecetluire a tranzactiei) . a bate la cap a bate la cap (pe cineva), v. a bate capul (cuiva) . a bate la masina a bate la masina, a dactilografia. a bate la ochi a bate la ochi, 1) a

sari n ochi, a atrage atentia, a frapa; a se remarca, a face impresie: ntre attea hodoroage, mi bate numaidect la ochi un scrin vechi.CAR. ; 2) a fi suspect, a da de banuit: prea arunci cu bani n stnga si-n dreapta! bate la ochi! a bate la papuc a bate (sau a toca) la papuc (sau la pingea), a fi cheltuitor, a risipi. a bate la porti a bate ( pe) la porti (sau la usi, la toate portile, la toate usile, 1) a cere sprijin, ajutor; 2) a cersi. a bate la trei coaste a

bate (sau a freca, a lasa) la trei (sau la patru) coaste (pe cineva) , ( pop. ) a bate zdravan (pe cineva) : nu departe de Nistru i ntlni [Stefan pe tatari] si ncepu a le da pe foi si a-i freca la trei coaste.ISP. a bate laturile a bate laturile, a umbla fugar. a bate la usa a bate (sau a ciocani) la usa, a-si anunta prezenta prin batai n tablia usii: bat la usa, nimic! mai bat o data, iar nimic! CAR. a bate la usa a bate (sau a fi) la usa (

fig. ) a se apropia, a fi iminent: iarna bate la usa. a se bate lupii la gura cuiva a se bate lupii la gura cuiva, a mnca lacom, hulpav: ncepu iarasi a mnca, de parea ca se bat lupii la gura lui.ISP. a bate maidanul a bate maidanul (sau maidanele), (despre copii), a-si pierde vremea cu hoinareala sau cu a bate mar a bate (sau a face, a lasa) mar (pe cineva) , a bate foarte tare, a snopi n bataie (pe cineva) : l-au lasat mar si s-au dus fiecare la treaba sa.CAR. a bate masura a bate masura, v. a bate tactul.

a bate matanii a bate matanii, a ngenunchea si a atinge pamntul cu fruntea, a bate mingea a bate mingea, a se juca cu mingea. a bate mna a bate (sau a da) mna (sau palma) (cu cineva) , 1) a se nvoi din pret, a ncheia un trg (cu cineva) : ma duc si viu ndata sa batem mna mpreuna.AL. ; 2) a promite, a se lega cu juramnt: eu ti l-oi omor, draga mea, daca mi-i da mna ca-i merge dupa a bate moneda a bate moneda, 1) a fabrica monede de

metal; 2) ( fig. ) a face caz de ceva: sa batut moneda cu ridicarea nivelului de trai al populatiei. a bate obrazul a bate obrazul (cuiva), a imputa, a reprosa . a bate o carte a bate o carte, a juca o (anumita) a bate pasul pe loc a bate pasul pe loc, a nu progresa, a

a-si bate picioarele a-si bate (sau a-si rupe) picioarele ( degeaba) , a umbla mult (si fara folos) : multu-si bat picioarele, pe toate razoarele.POP. a bate pna iese untul din el a bate (pe cineva) pna iese untul din el, a bate mar (pe cineva) . a bate poarca a bate poarca, a juca poarca. a bate podurile a bate podurile (sau prundurile), a umbla fara treaba, haimana. a bate pragurile a bate pragurile, ( fam. ) a umbla haimana. a bate pres a bate pres (pe cineva), ( arg. ) a bate mar (pe cineva) . a bate recordul a bate recordul, a depasi cea mai nalta treapta (ntr-un domeniu, ntr-o disciplina) . a bate satu-n vergi a bate satu-n vergi, ( reg. ) a cersi. a bate sa-i mearga fulgii a bate (sau a flocai) (pe cineva) (

de) sai mearga fulgii (sau colbul, peticele) , a snopi n bataie (pe cineva): scoteam mtele ... si le flocaiam ... de le mergea colbul.CR. a bate saua sa priceapa iapa a bate saua ( ca) sa ( se) priceapa (sau sa nteleaga) iapa (sau calul) , a face aluzie la ceva, a face apropouri: dascalul batea seaoa sa priceapa iapa.ISP. a bate tactul a bate tactul (sau masura), a lovi usor ceva ntr-un ritm anume. a bate talpa a bate talpa ( la pamnt) , a calca apasat: capitanului i placea

sa mearga oamenii tantosi, veseli si sa bata talpa la pamnt.SAD. a bate tarapanaua a bate tarapanaua, a divulga un secret. a bate telegrama a bate telegrama, a expedia o telegrama. a bate toaca a bate toaca, ( fig. ) a se lauda, a face vlva. a bate toba a bate (cuiva) toba, a lauda exagerat (pe cineva); a face reclama, publicitate (cuiva) . a bate toba a bate toba (sau tamburina) ( cu degetele) (pe ceva) , a bate ritmic (cu degetele) (pe ceva) (din nervozitate sau din nerabdare): batu toba n postavul biroului, cu vrful degetelor.CEZAR.P. a bate toba a bate toba, ( nv. si reg. ) a anunta, prin batai de toba,

o comunicare de interes obstesc: cn o batut doban sat, l-o lasat tot s-o plecat.POP. a bate toba la urechea surdului a bate ( degeaba) toba (sau toaca) la urechea surdului, ai vorbi degeaba cuiva, a nu fi ascultat: ramnea cu surorile si fratii ... si i povatuia sa fie mai cu rabdare ... dara a bate tob a a bate toba (sau darabana) ( n sat sau n trg si la moara, n tara) sau bate toba n Moldova si s-aude la Craiova,

a divulga, a face public un secret: probabil nsa ca se cam stie .. . caci nu se poate ca tata sa nu fi batut toba.REBR. a bate tarus a bate tarus, ( nv. ) a-si ntinde cortul; a se stabili undeva. a bate tol a bate tol (pe cineva), ( reg .) a snopi n bataie (pe cineva) . a bate un cui la sicriu a bate un cui la sicriu, ( arg. ) a aprinde o tigara. a bate vnt de primavara a bate ( un) vnt de primavara (peste ceva) , a risipi, a spulbera fara urma, a face sa nu mai

existe (ceva) : a batut un vnt de primavara peste averea a-i bate vntul n traista a-i bate vntul n traista (cuiva), a fi sarac lipit pamntului. ba tunsa, ba rasa ba ( ca) ( e) tunsa, ba ( ca) ( e) rasa sau co fi tunsa, co fi rasa, ba cai una, ba cai alta; ba cai laie, ba cai balaie: ce mai ... tura-vura, c-o fi tunsa, ba zau ba ( nu) zau, ( pop. ) vorbesc serios, daca-ti spun: ba zau,

nca ma mier c-am avut rabdare sa tin casa cu baba.CR. a baga cap teafar a baga cap teafar a-si provoca neplaceri, .

a-si baga capul n pacat a-si baga capul n pacat, a pacatui: nimeni nu-si baga capul n pacat, cnd stia ca el n-are pic de dreptate.POP. a-si baga carnea n saramura a-si baga carnea n saramura (pentru cineva), a-si primejdui viata (pentru cineva) . a baga carbuni a baga carbuni, 1) a nteti focul; 2) v. a da gaz. a-i baga ceva n cap cuiva a-i baga ceva n cap cuiva, a face pe cineva sa fie interesat, preocupat, obsedat de ceva. a-si baga coada peste tot a-si baga coada peste tot, a se amesteca n treburi ce nu-l privesc; a fi peste ma sura de curios. a baga de seama a baga de seama, a fi atent, a avea grija, a observa, a lua aminte, a vedea: daca noua

oamenilor ni se pare ca ramn multi nedreptatiti, este pentru ca nu bagam noi de seama.POP. a-si baga dracul coada undeva a-si baga (sau a-si vr) dracul (sau diavolul, michiduta) coada undeva, a urzi intrigi, a provoca nentelegeri, certuri, discordie: diavolul vrajbei nu cuteza sa-si vre coada ntre ei.ISP. a baga dupa gratii a baga dupa gratii (pe cineva), a nchide, a ntemnita (pe cineva) . a baga formele a baga formele, a ncepe (la primarie) formalitatile pentru casatorie, a depune ac tele n vederea casatoriei. a baga frica n cineva a baga (sau a intra) frica (sau spaima, groaza, fiori) n cineva (sau n oase( le) cuiva) sau a baga n frica (pe cineva) , a (se) speria,

a (se) nfricosa, a (se) ngrozi, a (se) nspaimnta: ochii tai ma bagan frica.POP. ; numai la numele lui ne intra groaza n oase.SAD. a baga inima n cineva a baga inima n cineva, a mbarbata pe cineva. a baga intriga a baga (sau a vr) intriga (sau intrigi, fitile, rca, strmbe, vrajba, zzanie) sau a face intriga, ( fam. ) a provoca discordie, a nvrajbi: alta n-au de vorbit dect brfeli si rautati, ca sa vre fitiluri si zzanie n

toata mahalaua.CAR. a baga n aceeasi oala a baga n aceeasi oala, a pune pe acelasi plan. a baga n belea a baga n belea (sau n bucluc, n cofa, la apa, n ncurcatura) (pe cineva) , a amesteca, a atrage, a implica ntr-o afacere necurata (pe cineva); a provoca mari neplaceri (cuiva) . a baga n boala a baga n boala (sau n boale, n alte alea) (pe cineva), a nspaimnta, a mbolnavi de spaima (pe cineva) . a baga n buzunar pe cineva a baga n buzunar pe cineva, 1) a avea n puterea sa pe cineva, a dispune de cineva; 2) a fi net superior cuiva. a baga n ceasul mortii

a ( se) baga n ceasul mortii, a (se) speria de moarte. a baga n cofa a baga n cofa (pe cineva), 1) a baga n belea (pe cineva); 2) a pune n cofa (pe cineva) . a baga n cos a baga (sau a turna) n cos, a capata rnd la moara, a ncepe sa macine; ai veni rndul sa faca ceva: omul care-i urt, nici la moara n-are rnd, dar omul care-a baga n draci a baga n draci (sau n toti dracii, n nabadai) (pe cineva) , 1) a pune pe treaba, a harnici (pe cineva)

; 2) a baga n sperieti, a nspaimnta (pe cineva) . a baga n fabrica de pumni a baga n fabrica de pumni (pe cineva), a bate mar (pe cineva) . a baga n friguri a baga n friguri (pe cineva), a ameninta, a speria (pe cineva); . a baga n groapa a baga (sau a pune, a trimite, a vr) ( de viu) n groapa (sau n mormnt, n pamnt) (pe cineva) , 1) a nmormnta (pe cineva) ; 2) a omor (pe cineva) : cauta pe cel care a pus n mormnt pe parintele tau. SAD. ;

3) ( fig. ) a intimida, a nspaimnta (pe cineva) : avea o privire ironica si ascutita care te baga n pamnt.GR.AL. ; 4) a provoca necazuri, suparari de moarte (cuiva) : aceste erau de ajuns .. . so vren groapa pe biata baba.CR. a baga n groaza a baga (sau a vr) n groaza sau a baga n groaza mortii (pe cineva) ,

a ngrozi (pe cineva) : m-ai bagat n toate grozile mortii.a baga n nabadai a baga n nabadai (pe cineva), 1) a baga n draci 2) a zapaci, a nnebuni .

a baga n nebuneli a baga n nebuneli (pe cineva) , a scoate din minti, a nnebuni (pe cineva) : pe multi i bagase n nebuneli cu ochiul ei ager.POP. a se baga n ochii cuiva a se baga n ochii cuiva, a se face observat, remarcat de cineva. a baga n racori a baga n racori (sau n toate racorile) (pe cineva) sau al trece ( toate) racorile (pe cineva) , a (se) nspaimnta, a (se) ngrozi; a baga n sperieti (pe cineva)

: se hrjoneau un crd de pici .. . pna ce ia bagat n racori un palicar.CEZAR.P. a baga n seama a baga n seama (pe cineva sau ceva) , 1) a stima, a da atentie, consideratie (cuiva sau la ceva) : un lup flamnd nu voia nsa sa bage n seama cele ce spunea cerbul.POP. ; 2) a(-i) lua seama (cuiva) . a baga n sn a baga n sn ( de drag) (pe cineva) , ( reg. ) a iubi

foarte mult (pe cineva) : mai badita Gherasim, eu de drag te-as baga-n sn.POP. a baga n sperieti a baga (sau a vr) n sperieti (sau n toti sperietii, n toate boalele, n toate grozile mortii) (pe cineva) , a speria foarte tare, a nfricosa (pe cineva): cnele se zborseste la mta, de-o vra n toti sparietii. POP. a se baga n sufletul cuiva a se baga n sufletul (sau sub pielea) cuiva, a se face cu insistenta remarcat, a cstiga ncrederea cuiva. a baga n viteza a baga n viteza (pe cineva), a harnici (pe cineva) . a se baga n vorba a se baga n vorba, a se amesteca ntr-o discutie. a se baga n vorba ca mararu-n ciorba a se baga n vorba ca mararun ciorba sau a

se amesteca ca mararul n bucate, a se amesteca n treburile cuiva. a baga la cap a baga (sau a vr, a lua, a prinde) la (sau n) cap, a tine minte, a memora, a retine; a nvata, a asimila: si Ion baga cu vremea asa n cap, ca lumea parca are dreptate.POP. a baga la cheltuiala a baga (sau a pune) la (sau n) cheltuiala (pe cineva) , a determina pe cineva sa cheltuiasca mai mult dect

ar fi vrut. a baga la ghiozdan a baga la ghiozdan (sau la jgheab), ( pop. si fam. ) a mnca mult si cu lacomie. a baga la mijloc a baga (sau a lua) la mijloc (pe cineva) , ( pop. ) 1) a nconjura cu simpatie (pe cineva) ; 2) a lua de fraier, de fazan, de prost (pe cineva): cum vad eu, m-ati cam luat la mijloc! a baga la scoala a baga la (sau n) scoala (sau la liceu, la universitate) (pe cineva) , a nscrie la scoala (sau la

liceu, la universitate) (pe cineva): am ntrebat-o ce are de gnd cu baiatul: ... voieste sa-l bage a baga la trier a baga la trier (pe cineva), ( reg. ) a-i cere socoteala pentru ceva (cuiva), a certa aspru (. a-si baga mintile n traista a-si baga mintile n traista, a se cuminti, a-si baga mintile n cap. a baga minile pna-n coate a baga minile pna-n (sau pna la) coate, a fura ca n codru. a baga mna n straita cuiva a baga mna n straita cuiva, a profita de agoniseala cuiva, a fura pe cineva: or sta tata vara la umbra si toamna si-or bagat mna n straita noastra.a-si baga nasul n toate a-si baga (sau a-si vr) nasul n toate, a se amesteca peste tot (si n lucrurile a baga o plngere a baga o plngere (sau o jalba), a face reclamatie. a baga o srma a baga (sau a da) o srma, ( fam. ) a telefona. a o baga pe mneca a o baga pe mneca (sau pe mneci), a o ncurca, a o sfecli: ienicerii d-auzea pe mnica bagare de seama ( ne)

bagare bagare bagare a baga a baga

de seama, n seama n seama, rufele n rufele n

(ne)atentie. stima, consideratie. boale a nu spala bine rufele;

a baga seama cu cineva a baga seama cu cineva, ( nv. ) a ajunge la o ntelegere cu cineva (asupra unei datorii, a unei obligatii etc.) , a se socoti cu cineva: asamana-sa mparatiia ceriului omului craiu carele vru sa bage sama cu slugile lui.N.TEST. a baga seama a baga (sau a prinde) ( n) seama sau a( -si) lua seama sau ( reg.

) a da ( de) seama, ( nv. ) a calcula, a socoti; a numara: taie ... o mare multime de copaci ... de nu-i putea da nimeni de seama.ISP. a i se baga sub piele a i se baga (sau ai intra) ( pe) sub piele (cuiva) , a reusi sa cstige ncrederea sau simpatia cuiva: cu sosele, cu momele, i intra pe sub piele.ISP. bagat n seama bagat (sau luat, ( nv. ) tinut) n seama, luat n consideratie: si mai fost-au poftiti nca: crai, craiese si-

mparati, oameni n seama bagati.CR. a se baga unde nu-i fierbe oala a se baga (sau a se amesteca) unde nui fierbe oala sau a-si baga (sau a-si vr) nasul ( unde nui fierbe oala), a se amesteca n treburi care nu-l privesc: n-are sa s-amestece nime unde nu-i fierbe oala.AL. a-i baga un sarpe n sn a-i baga un sarpe n sn (cuiva), a nfricosa (pe cineva) . a-si baga viata n nevoi a-si baga viata n nevoi sau a baga la ( mare sau grea) nevoie (pe cineva) , a intra sau a baga (pe cineva) ntr-o (mare) ncurcatura: pesemne pacatul si ata i trage amndoi viata n nevoi sa-si bage.PANN. a-i baga vina

a-i baga vina (cuiva), ( pop. ) a nvinui (pe cineva): pe urma sa nu-mi bagi vina de nimic.POP. bagator de seama bagator de seama, 1) observator, supraveghetor; 2) ( fam. ) persoana fara ocupatie sau cu atributii formale. baiat de viata baiat de viata, om vesel, petrecaret. bataie de cap bataie de cap, truda, osteneala. bataie de joc bataie de joc, batjocura. batator la ochi batator la ochi, care atrage atentia; izbitor, frapant. batut de Dumnezeu batut de Dumnezeu, napastuit. batut n cap batut n cap, prost. batuti pe muchie batuti pe muchie, 1) (despre monede) cu marginea zimtata; 2) (despre sume de bani) ntreaga, pna la ultima centima: 1.000.000 de lei batuti pe muchie. a bea adalmasul a bea adalmasul, a bea la ncheierea unei tranzactii. a bea ca n trg a bea ca n trg, a bea mult si de unul singur (fara a invita si pe altii) . a bea ca o scorpie a bea (sau a mnca) ca o scorpie, ( pop. ) a bea (sau a mnca) foarte mult, cu lacomie. a bea ct patru a bea

(sau a mnca) ct patru (sau ct sapte), a bea (sau a mnca) foarte mult: mannca ct patru.POP. a bea cupa amaraciunilor pna la fund a bea cupa (sau paharul) amaraciunilor pna la fund, a ndura toate suferintele omenesti imaginabile. a bea dintr-un pahar a bea dintr-un pahar (cu cineva), a fi prieten (la catarama) a bea din tigara a bea din tigara, v. a trage o tigara. a bea n cinstea a bea n cinstea (sau n onoarea, n sanatatea) cuiva, a ridica paharul facnd urari de bine cuiva, a nchina un pahar pentru cineva. a-si bea mintile a-si bea mintile, a bea pna la inconstienta: acum ti bei mintile, dintr-a bea paharul mortii a bea (sau a primi) paharul mortii, 1) a muri: barbat de omenie, au primit paharul mortii cel amar.SINCAI

; 2) a muri de frica. a bea paharul a bea paharul (sau pna la) fund, a bea, dintr-o

a-si bea si camasa a-si bea si camasa ( de pe el), a cheltui toti banii pe bautura, a da totul pe bautura. beat-mort beat-mort sau mort de beat, foarte beat. a bea tutun a bea (sau a trage) tutun, ( pop. ) a fuma. a bea un paharel a bea ( cte) un paharel, ( fam. ) a obisnui sa bea bauturi alcoolice; a trage la masea. a bea vrtos a bea vrtos (sau teapan), a trage la masea. a beli belingherul a beli belingherul, ( arg. ) a da de bucluc; a o ncurca. a-si beli dintii a-si beli dintii, ( pop. ) a rnji. a beli foale a beli foale (pe cineva), ( nv. ) a jupui (pe cineva): belira foale pre svnta.DOS. a-si beli nasul a-si beli (sau a-si juli, a-si jupui, a-si rupe) nasul, 1) ( pop. ) a se lovi la

nas; 2) ( fig. ) a fi n primejdie; 3) ( fig. ) a se pacali, a o pati. a beli ochii a( -si) beli ochii, ( pop. ) 1) a face ochii mari (de mirare sau de prostie) , a casca ochii; 2) a se uita cu atentie: beleste ochii! betie de cuvinte betie de cuvinte, stil umflat, bombastic. bine ai venit! bine ai (sau ati) venit! , esti (sau snteti) binevenit (sau bineveniti) : bine-ai venit,

Fat-Frumos, zise mparatul.EM. bine ca ai venit bine ca ai (sau ati) venit, ai venit la momentul potrivit; ai picat la tanc: bine ca ai venit, am mare nevoie de tine. bine faci bine (sau rau) faci (sau face) , e (sau nu e) bine: rau face un om ca d-ta sa se lase a fi asa de departe trt pe calea scandalului public.CAR. bine facut bine facut, voinic, chipes, aratos: frumos si bine facut, el n-a avut multa greutate a cstiga inima ei.NEGR. bine intentionat bine (sau rau) intentionat, cu intentii, gnduri bune (sau rele) ; de buna (sau rea) credinta: mai

ageri, dar si mai rau intentionati, au falsificat si au calcat n picioare tot.OD. bine nascut bine nascut, ( nv. ) de familie buna, deneam, de vita: (glumet) un vin asa de bine nascut si asa de bine crescut.CAR. bine ti-a facut! bine ti-a facut! , asa ti trebuie!, sa te nveti minte!: te-a dat afara? bine ti-a facut! a bri la cap a bri la cap (pe cineva), a bate la cap, a sci (pe cineva) (spre a obtine ceva) . boala cineasca boala cineasca, ( pop .) umflare a abdomenului la sugari. boala de plosca boala de plosca, ( pop .) betie. boala de zahar boala de zahar, ( pop. ) diabet. boala lumeasca boala lumeasca, ( pop. ) boala venerica. boala lunga boala lunga (sau mare), ( pop. ) tifos. boala seaca boala seaca, (

pop. ) tuberculoza. boala uscata boala uscata, ( pop .) atrofie. bob cu bob bob cu bob, pe ncetul; cu grija si cu rabdare; amanuntit. bob numarat bob numarat, ntocmai, exact; n cele mai mici amanunte. bocciu la cap bocciu la cap, ( reg. ) tmpit. bolta cerului bolta cerului, firmamentul: chiotele despicau bolta ceriului.a-si bomba pieptul a-si bomba pieptul, a-si scoate pieptul n afara, a boteza laptele a boteza laptele (sau vinul, rachiul), ( fam. ) a adauga apa, falsificnd . brat de fier brat de fier, brat puternic, vnjos. brate de munca brate de munca, muncitori. brnza de iepure brnza de iepure, ceea ce nu exista.

brul cerului brul (sau cununa) cerului, ( pop .) curcubeul. a brodit-o! a brodit-o! , a facut o gafa. bucatica rupta tata-sau bucatica rupta tata-sau sau tata-sau n picioare sau izbit capul lui tata-sau, (despre copii) seamana leit cu tatal sau: bucatica rupta tata-sau n picioare, ba nca si mai si.CR. a se bucura de stima a se bucura de stima, a fi stimat. bun ajuns! bun ajuns! sau bun ajunsul! sau ( nv. ) buna venire! , bine ai venit!: bun ajunsul, vere! POP. buna rnduiala buna rnduiala, ordine: comandantul ... nsarcinat cu paza bunei rnduieli si cu siguranta obstiei.AL. a buna seama a buna seama, ( reg. ) n mod special; anume. buna seara! buna seara! sau seara buna! , (formula de salut n

cursul serii sau al noptii) sa va fie seara buna! : buna sara, mndra buna! POP. buna treaba! buna treaba! sau na-ti-o buna! , proasta treaba! buna ziua, caciula, ca stapnul n-are gura! buna ziua, caciula, ca stapnul n-are gura! , n-ai gura sa dai buna ziua? bun baiat! bun baiat! , de treaba om! bun credincios ( prea) bun (sau drept, bine) credincios, ( nv. ) ortodox, pravoslavnic: noi bunii credinciosi si direptii si crestinii.BIBLIA. bun cugetator bun (sau de bine, ( de) rau) cugetator, bine (sau rau) intentionat; urator: juni colindatori,

buni cugetatori.POP. bun de facut cu varza bun de facut cu varza, ( reg. ) 1) (despre oameni) prost; 2) (despre obiecte) de proasta calitate. bun de gura bun de gura, 1) gures, limbut, vorbaret; 2) abil, convingator: cel bun de gura lasa legea n urma.POP. bun de mna bun de mna, ndemnatic. bun de picioare bun de picioare (sau ( nv. ) de pasi) , sprinten: [cetatea] era departe de Dunare, cale de cinci zile omului bun de pasi.SINCAI. bun de picior bun (sau iute) de picior, sprinten. bun de pocinog bun de pocinog, ( pop. ) aducator de noroc; bun de saftea. bun de pripas bun de pripas, ( nv. si pop. ; despre vaci) care fata n fiecare an, prolifica. bun de pus n rama bun de pus n rama, ( iron.

) urt, rau, necorespunzator. bun de pus la rana bun de pus (sau de legat, sal pui, sal legi) la (sau pe) rana (sau buba) , (despre oameni) foarte bun; pinea lui Dumnezeu: altfel s om bun, sa ma pui la rana.SAD. bun de samnta bun de samnta, (despre fiinte) prolific: Ilenuta .. . era si buna de samnta: pe tot anul facea cte un copil.SION. bun de streang bun de streang, bun de spnzuratoare. bun de tipar bun de tipar, pregatit si avizat pentru a fi tiparit. bun gasit! bun gasit! , ( pop. ) bine te-am gasit! bun la inima bun la inima

(sau la suflet), milos, ndurator: un tnar boierinas, frumos si bun la bun neam bun neam, ( nv. ) noblete, distinctie: bunneamul sufletului l-ai pazit bun platnic bun (sau rau) platnic, persoana care si ndeplineste bine (sau rau) obligatiile banesti: nu-ti mprumut nici un ban, ca esti rau platnic. bun venit! bun venit! , bine ai venit!, esti bine a-si burdusi pntecele a-si burdusi pntecele, a baga la jgheab. buricul degetului buricul degetului, vrful degetului.

bursa neagra bursa neagra, comert clandestin. a-si burzului creasta a-si burzului creasta, a se umfla n pene. buturuga mica rastoarna carul mare buturuga mica rastoarna carul mare, lucrurile marunte pot avea efecte mari. ca acela sau ca aceea, ( reg. ) foarte mare; puternic; nsemnat; extraordinar: si unde nu da o caldura ca aceea, de se se topeste omatul . POP. ca acum ca acum, de parca s-ar petrece acum. ca catranul ca (sau cum e) catranul, foarte negru. ca ce ... ca ce ... ( ? ) sau

ca ct ... , 1) ( nv. si pop. ) cam ce .. . (sau cam ct ...) : filosoafe, vei putea ghici ca ce lucru este n ast sac d-aci? PANN ; 2) de ce?, n ce scop?, la ce bun?: ca ce sa mai mearga si el? ca ce ca ca ce ca, ( nv. ) pentru ca, deoarece: mucenici .. . alesi ca viteajiii lui H [risto] s si ca ce ca baura paharul svintiii sale.DOS. ca ceea ce ca

ceea ce, ( nv. ) ca unul care, deoarece: l-au sfatuit, de s-au tuns n calugarie, ca ceaea ce era destoinic sa sa pue n cinul cliricilor.DOS. ca cnd ca ( si) cnd, ca si cum, de parca: zice ca i-am jurat so iau, ca cnd astfel de juraminte se mai tin vreodata.NEGR. ca cum ca ( si) cum, ca si cnd, de parca: esti uitat, uitat ca cum n-ai fi mai fost.NEGR. ca de frica mortii ca de frica mortii, febril, nfrigurat. ca de la cer la pamnt ca de la cer la pamnt, complet diferit; foarte mare. ca de la om la om ca de la om la om, n mod sincer, deschis, prieteneste.

ca de o prastie ca de o prastie sau ct dai (sau ct ajungi) cu prastia, la mica distanta, foarte aproape, la o azvrlitura de bat: casa lui era ca de o prastie de a noastra.POP. ca de pe tipsie ca de pe tipsie, pe nemuncite, de-a gata. ca de tipar ca de tipar sau parcai de tipar, ( reg. ; despre scrisul de mna) frumos, caligrafic: nu snt fecior de notar, ci snt fecior de plugar, si nu-ti scriu ca de tipar.POP. ca din cutie ca ( scos) din cutie, elegant, aranjat, dichisit. ca din gura de sarpe ca din (sau n)

gura de sarpe, foarte tare, grozav, strasnic: nu lipseau nici femeile, care strigau ca din gura de sarpe. CAMIL.P. ca din palma ca din palma, iute, fara a baga de seama: vine un hot si mi-o fura ca din palma.AL. ca din prastie ca din prastie, 1) cu mare viteza, foarte iute, foarte repede, cu putere, n mod violent: auzind aceste, iepurele se duce ca din prastie.POP. ; 2) mprastiat, rasfirat: casele din Valeni erau aruncate ca din prastie. AGRB. cafea ruseasca cafea ruseasca, (glumet) bautura alcoolica (vin sau tuica) . ca fuiorul popii

ca fuiorul popii, ( pop. ) de prisos, inutil: si vin acum cam ca fuiorul popii.OD. ca fulgul ca fulgul, foarte usor. ca fulgul pe apa ca fulgul pe apa, 1) usor, lipsit de greutate: ajunsera negustori grei ca fulgul pe apa.ISP. ; 2) nesigur, incert; 3) la voia ntmplarii: valurile vietii l purtasera ca fulgul pe ca helgea ca (sau cum e) helgea, foarte alb: camesuice cusute cu bibiluri si albe ca ieri ca ieri ( alaltaieri), 1) de curnd; 2) parca a fost ieri (alaltaieri): ca ieri mergeam la scoala. ca ngerii ca ngerii, blnd, cuminte, supus, ascultator. ca n palma ca n palma, 1) cu suprafata neteda, plana; 2) foarte bine, amanuntit: satul se vedea ca-n palma. ca la carte ca la carte sau cum scrie la

carte, asa cum trebuie, cum e bine: sii facu o trebusoara, stii, colea, ca la carte.POP.

ca la comedie ca la ( o) comedie, ca la teatru, ca la blci: faceam un taraboi, de se strnsese lumea, ca la comedie, mprejurul nostru.CR. ca la cort ca la cort, ca tiganii: n loc sa cntati de mort, voi trancaniti ca la cort.POP. ca la moara ca la moara, 1) pe rnd: tine rndul ca la moara.PANN ; 2) ntr-un permanent du-te-vino: unii intrau si altii ieseau ca la moara. REBR. ca la pomana ca la pomana, n numar foarte mare: degeaba va-ndesati ca la pomana.TOP. ca la sita ca la sita sau ca la sita

cumetrii, ( nv. si reg. ) mereu: numai tatarii i cara [pe lesi] n toate zilele de grumaz, ci umbla la dnsii ca la sita.SIMION.DASC. ca la satra ca la satra, ( fam. ) n mare dezordine si murdarie. ca la usa cortului ca la usa cortului, fara rusine (precum tiganii): ne cnta din fluier: doina, ... tiitura, ca la usa cortului, hori si alte cntece sculatele, ca aceste.CR. calca a popa calca a popa, se vede de pe acum ca va deveni popa, ( p.ext. ) ca va ajunge cineva . cal de bataie cal de bataie, persoana care duce greul, care trebuie sa suporte orice: nus eu calul de bataie al nimanui.POP. cald nemtesc cald nemtesc, frig. cale batuta! cale batuta! , sa ai parte de o calatorie usoara! cale buna! cale buna! sau

buna calea! , drum bun!, mergi sanatos! cale de o zi cale de o zi (sau de doua zile, de trei ceasuri etc.) , distanta ce poate fi parcursa ntro zi (sau n doua zile, n trei ceasuri etc.) . calic ca soarecele bisericii calic (sau sarac) ca soarecele bisericii (sau din biserica, n biserica) , foarte sarac: prin minte si siretenie s-a nstarit, de unde mai nainte era calic ca soarecele din biserica.REBR. ca lumea ca lumea, (asa) cum trebuie, cum se cuvine: poarta-te si tu ca lumea, nu ca neoamenii.CEZAR.P. ca mai ba ca mai ba, nicidecum. ca mai bine ca mai bine, ct

de bine, cum e mai bine, dea binelea, (bine) de tot: ce rusine! au pa-tito amndoi! so sai rdem ca mai bine! AL. cam asa cam asa, aproximativ asa: cam asa era mbracata si fata cea mare a mparatului.ISP. cam de .. . cam de ... , aproximativ de felul ...: troncanea cte una cam de acestea.CR. ca mine ca mine ( poimine), peste putina vreme; curnd: eu ma duc, mndra, ca mne, inima la tin-ramne.POP. a se cam mai duce a se cam mai duce, a se duce dea binelea: fiul craiului .. . ncaleca calul ... , apoi face o saritura

napoi si una nainte si se cam mai duc la mparatie.CR. cam pune mna cam pune mna, e hot, fura: l-as tine la mine n gazda, dar cam pune mna.SAD. ca musca-n lapte ca musca-n lapte, nepoftit, inoportun: ce te bagi n vorba ca musca-n lapte? ca muscat de sarpe ca muscat de sarpe, brusc, cu violenta (fiind foarte speriat) : baiatul .. . sari drept n sus, ca muscat de searpe.POP. ca-n brnza ca-n brnza, usor, fara a ntmpina rezistenta: intra cutitul n el ca-n brnza. ca nealtadata ca nealtadata sau ca nealtedati, cum nu a mai fost, cum nu sa mai ntmplat: si Ianus ndata, ca nealtadata, glasu-si mblnzeste.ca nelumea ca nelumea, contrar bunului simt, anapoda: n-ar fi fost ei oameni rai, . ca neoamenii

ca neoamenii, anapoda, aiurea; ( pop. ) pidosnic: m-am mbracat ca neoamenii.ca niciodata ca niciodata, cum nu sa mai ntmplatvreodata: a fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi nu s-ar povesti.POP.

ca nisipul ( ca stelele cerului si) ca (sau ct) nisipul ( marii) , (n numar) foarte mare, foarte mult: oamenii se nmultesc ca nasipul marei.RUSSO. ca oamenii ca oamenii, cum trebuie, cum se cuvine: sa mncam ca oamenii.VLAH. ca o baba turceasca ca o (sau cu obraz de) baba turceasca, zbrcit la fata: omul spn, cu obraz de baba turceasca, ramase afara.CEZAR.P. ca o gaina plouata ca o gaina plouata, descurajat; trist, abatut: ce stai ca o gaina plouata? ca oile ca oile, 1) cu gramada, n dezordine; 2) ( fig .) fara discernamnt, orbeste. ca omul ca

omul sau ca toti oamenii, cum se ntmpla, cum i s-ar putea ntmpla oricui: vrun pacat, vro greseala, ca omul.DELAVR. ca o sfrleaza ca o sfrleaza, foarte repede, ct ai clipi din ochi. ca oul ca oul, fragil. ca pamntul ca pamntul, 1) cu desavrsire, de tot: uitai ca pamntul.PANN ; 2) profund, adnc, bustean: doarme ca pamntul ; 3) (n constructii negative) deloc, n nici un fel: nu se stie ca pamntul ; 4) (despre

chipuri) pamntiu, livid: fata-i era ca pamntul . capatul zilei capatul zilei, spre seara. cap de acuzare cap de acuzare, ( jur. ) motivul principal pe care se ntemeiaza acuzarea cuiva: n contra d-sale nu a gasit nici un cap de acuzare.MAIOR. cap de an cap de an, nceput de an: daca esti muncitor si te porti bine, ti sporesc simbria la fiecare cap de an.SANDU-ALDEA. cap de cuc cap de cuc, natarau, gogoman, prost: cap de cuc, eu! ... uitasem ca snt impiegat romn.AL. cap de iarna cap de iarna, 1 decembrie. cap de primavara cap de primavara sau capul primaverii, 1 martie. cap de tigva

cap de tigva, (om) prost, imbecil: taci, cap de tigva, grai Tamaduianu.DELAVR. cap de tara cap de tara (sau de lume) , 1) nceputul sau sfrsitul tarii (sau al lumii) , margine: totdeauna la cap de tara sa-ti faci casa. PANN ; 2) ( fig. ) lucru de mare pret, lucru mare: nu te mai pune si d-ta pentru te miri ce si mai nemica, ca doar n-are sa fie un cap de tara! CR. ca pe apa ca pe apa, curent: vorbea frantuzeste ca pe apa. ca pe ciripie ca pe ciripie, ( reg. ) n linie dreapta, ntins: merse drept ca pe ciripie la stuful cu flori.ISP.

ca pe mneca camasii ca pe mneca camasii, foarte usor. ca pe noi ca pe noi, ( reg. ) cum se cuvine, cum trebuie; ( p.ext. ) foarte tare, strasnic: [mtele] ne zgriau si ne stupeau, ca pe noi.CR. ca pe note ca pe note, ( fam. ) perfect, asa cum trebuie. ca pe raboj ca pe (sau dupa) raboj, cuvnt cu cuvnt, ca din carte; ntocmai: stia ca pe raboj spitaneamului mahalagiilor.BRAESCU. cap n cap cap n cap, vecini la extremitati: judetele Romniei vin

cap n cap cte doua si trei de la munti la Dunarea, de-a curmezisul. I.IONESCU. ca potrnichile ca potrnichile sau ca ( pe) puii de potrniche, 1) n toate partile, n toate directiile: ca mne vin turcii sii risipeste ca pe puii de potrniche.FIL. ; 2) ( nv. ) n numar (foarte) mare: s-au strns toata boierimea la dnsul si oastea, ca pui de ca prin farmec ca prin( tr-un)

farmec, ca si cnd ar fi fost fermecat, n mod miraculos; deodata, pe neasteptate: ca prin farmec peri izvorul si ca prin vis ca prin vis, imprecis, nedeslusit, auzea ca prin vis cap sec cap sec, prost, zevzec: asa-mi trebuie

capul cinstei capul cinstei, capul mesei, locul de frunte la o petrecere: la mese sedeti n capul cinstei si mncati tot placinte si gaini fripte.CR. capul legii capul legii, ( nv. si pop. ) preot: parinte ... , sa ne dai raspuns la o ntrebare .. . daca nui sti Sfintia-ta, care esti capu legii, cine sa stie altul? POP. capul locului capul locului, partea cu care ncepe un loc: dect n fata ariii, mai bine n capul locului.PANN. capul mesei capul mesei (sau al bucatelor) ,

locul de onoare la masa, fruntea mesei: socrul roagan capul mesei sa pofteasca sa se puna nunul-mare.EM. capul neamului capul neamului, stramosul unic al maimultor familii. capul rautatilor capul rautatilor, initiatorul, coordonatorul rautatilor, al faradelegilor. capul saptamnii capul saptamnii, luni. care ... mai .. . care .. . mai ... , ( nv. ) orice (fel de) ... , orict ... : n-oi veni la atta nesimtire, de mi-ai face care cazne mai cumplite ce nu s-au auzt.DOS. care alta? care alta? , ce altceva?: de asta te plngi stapne? - d-apoi de care alta, ma Chirica? CR. care altul care altul, ( nv.

) altcineva, vreunul: Aron Pumnul .. . a stiut sa destepte si sa nvioseze, ca rar care altul, constiinta nationala a nvataceilor sai.SBIERA. care cum s-ar prinde .. . care cum s-ar prinde ... , care va sa zica, cum s-ar zice: n-avea nici cai? .. . care cum s-ar prinde .. . teademenise cu vorbe dulci.AL. care ncotro care (sau cine) ncotro ( poate) , fiecare pe unde poate, n

toate directiile: fugisera care ncotro de groaza ianicerilor.NEGR. care numai ce care numai ce, ( nv. ) nct: breslasii ... striga ... care numai ce huia divanul mparatesc.NEC. care pe care? care pe care? , care l va ntrece sau birui pe celalalt? : acum sa vedem care pe care? ori el pe draci, ori dracii pe dnsul.CR. caresi pe unde caresi pe unde, ( pop. ) fiecare pe unde apuca sau pe unde poate: se mprastiara ca puii de potrniche,

caresi pre unde.ISP. care va sa zica care va sa zica, 1) deci, prin urmare, asadar: care va sa zica si fratia, nu numai politica poate mpiedica pe un literat de a spune tot ce i sta pe inima.CAR. ; 2) ceea ce nseamna, cu alte cuvinte, adica: orizon [t] politic s-o posomort! ... care vra sa zica iar bejenie! AL. car funerar car funerar, dric. carne alba carne alba, carne de pasare sau de peste. cartea neamului cartea neamului, ( nv. ) genealogie. carte cu limba de moarte carte cu limba de moarte, ( nv. ) testament: harta testamentului, adeca carte cu limba de moarte.carte de capati carte de capati, scriere fundamentala. carte de judecata carte de judecata, ( jur. ; nv. ) sentinta judecatoreasca: cartile de judecata snt pronuntate de

judecatorii de pace, ... sentintele de Tribunale, ... deciziunile carte de lasaciune carte de lasaciune (sau de despartire sau despartenie) , ( nv. ) sentinta de divort: zis fu: cel ce dupa desfacerea nsotirei nti, va voi a veni catra a doua, trebue sa dovedeasca ca nsotirea cea mai de nainte s-au desfacut dupa lege, adeca carte de soroc carte de soroc, ( nv. ) somatie (de plata) : s-au facut si o carte de soroc la

to . [i] datornicii dumisale. (a.1732) .IORGA. carte de scoala carte de scoala, manual. casa de jos casa de jos, ( nv. si reg. ) camera deputatilor.

casa de sus casa de sus, ( nv. si reg. ) senatul. casa mare casa ( cea sau a) mare, ( reg. ) cea mai mare camera a casei taranesti, pastrata pentru oaspeti. casa mica casa ( cea sau a) mica, ( reg. ) camera n care locuieste, de obicei, familia taraneasca: atunce noaptea .. . scoasera si pe Velicico Vornicul din beciu de supt casa cea mica, sil dusera la fntna, dei taiara capul.N.COSTIN. ca sardelele

ca sardelele, nghesuit. casa sufletului casa sufletului, ( pop. ) capul pieptului: cnd ti zice [scripcarul] cte una, te arde la casa sufletului, nu alta.POP. casa de curvie casa de curvie (sau de curvasarie), ( nv. ) casa de toleranta, bordel. casa de judecata casa de judecata, ( nv. ) judecatorie. casa de sanatate casa de sanatate, sanatoriu. casa de vindecare casa de vindecare, ( nv. ) spital. casa grea casa grea, familie numeroasa (si greu de ntretinut) : doamna avea de treaba, buna si milostiva, cuconi cinci si cucoane trei, si-i era casa cam grea.NEC. casa n care cnta cocosul casa n care cnta cocosul, familie n care dicteaza barbatul. casa n care cnta gaina

casa n care cnta gaina, familie n care dicteaza femeia. casa n doi pereti casa n doi pereti, casatorie nefericita. ca sa nu mai lungim vorba ca sa nu mai lungim vorba, pe scurt, ntr-un cuvnt. casa nebuneasca casa nebuneasca, ( nv. ) ospiciu. ca sa vezi! ca sa vezi! , 1) ce idee!; 2) nu ti-am spus eu? ca sa zic asa ca sa zic asa, ca sa ma exprim astfel: avea saptezeci batuti pe muche, dar era nca bun de ginere, ca sa zic asa.POP. cascada de rs cascada de rs, hohot prelungit de rs. ca sita la cumatra ca sita la cumatra, foarte des. ca si cnd ca si cnd, ca si cum. ca si de la rnd ca si de la rnd, ( reg. ) ca si data trecuta: cnd dete n amurg, ca si de la rnd, ea pieri.ISP. catran de .. . catran de ... , foarte, extrem de ..., ( pop. ) al dracului de, afurisit de ...: bors, vin catran de acru.POP. ca un ban n doua pungi

ca un ban n doua pungi, ( reg. ) sarac si fudul: se rasfata-n haine lungi, ca un ban n doua pungi.PANN. ca un fel de ... ca un fel de .. . sau ( nv. ) ca n chip de ... , sau chip de ... , ( nv. si pop. ) n loc de ... , pe post de ... , ca ... : mica chilioara, pe mal de apsoara, chip de manastire ca un motan plouat ca un motan plouat, abatut. ca un nap ( gol) ca un nap (sau ca napul) sau gol nap, gol pusca,

( p.ext. ) sarac: e mbracat ca un nap, din calcie pnla cap.PANN. ca un pui de bogdaproste ca un pui de bogdaproste, prapadit, nenorocit, ca vai de el: ghemuit n dasagi ca un pui de bo [g] daproste.CR. ca un roi fara de matca ca un roi fara de matca, dezorientat, zapacit, bezmetic: ramasara ca un roi far-de matca ca un singur om ca un singur om, la unison, n unanimitate: cnd a fost sa le ceara parerea, ca un tap logodit ca un tap logodit, 1) teapan; aiurit; dus pe gnduri, visator: ce te uiti asa la mine ca un tap

logodit? SAD. ; 2) mbufnat: sede ca un tap logodit.ca urmare ca (sau drept, ( nv. ) n) urmare, n consecinta: dezgustul creste si, n urmare, .. . espresia figurii se face mai ciudata.AL.

cauta ce n-a pierdut cauta ce n-a pierdut, 1) umbla fara rost; 2) umbla dupa furat. cauta-ma pe-afara! cauta-ma pe-afara! , ( fam .) sterge-o!, ntinde-o! cauta pe altul! cauta pe altul! , gaseste-ti alt fraier! cauta-ti de treaba cauta-ti de treaba (sau de drum)!, vezi-ti de treaba (sau de drum)!, nu te amesteca ntreburile altora! ca vai de el ca vai de el ( ea etc. ) sau ca vai de capul lui ( al ei etc.) , (ntr-un mod) vrednic de compatimire, vrednic de plns: nacajita ca vai de ea.CR. ca vai de lume ca vai de lume, (aflat) ntr-o situatie foarte grea, ntr-o stare mizerabila. caz de constiinta caz (sau proces) de constiinta, conflict sufletesc generat de

dificultatea de a decide asupra justetii propriilor fapte, idei, atitudini. ca bine zici ca bine zici ( zice etc.) , ai (are etc. ) (perfecta) dreptate, ntr-adevar, asa este: ca bine zici, mama, iaca mie nu mi-a venit n cap de una ca asta.CR. ca chiar ( ba) ca chiar, nici vorba!, da de unde?: poate era niscaiva aur? - ba ca chiar, si tu ai gcit! POP. a-i cadea amar ai cadea ( de) amar (cuiva) , ai lasa un gust amar (cuiva) ; a i se acri (cuiva) :

of, draga, maicuta mea, sami pastrezi nevestica; sai dai, maica, lapte dulce, ca d-aici nu so mai duce, sai dai, maica, s-un zahar, daca i-o cadea amar.POP. a cadea belea cuiva a cadea belea ( pe capul) cuiva, a fi o povara pentru cineva; a cadea plocon pe capul cuiva. a cadea bine a cadea bine, a se nimeri, a se potrivi: invitatia lor a cazut bine, caci tocmai ne pregateam sa iesim din casa. a-i cadea bine ai

cadea (sau ai veni) bine (sau rau) (cuiva ceva) , 1) a (nu)i conveni (cuiva ceva) , a (nu)i placea (cuiva ceva) ; ai merge bine (sau rau) (cuiva) : batrnului ia cazut att de bine la inima, de peste cteva zile a si murit de bucurie. POP. ; 2) a-i sta bine (ceva cuiva) . a cadea bolnav a cadea bolnav (sau la

pat, la zacere) , a se mbolnavi: ntro buna dimineata, mama ei cazu bolnava greu.POP. a-i cadea bun ai cadea bun (cuiva) , ai fi util (cuiva) : Fat-Frumos, vine de taie pe ast dusman al mieu, ca ti-oiu cadea si eu vreodata bun la ceva.ISP. a cadea ca musca-n lapte a cadea (sau a pica) ca musca-n lapte, a fi inoportun. a cadea cadere grea a cadea ( la pamnt) cadere grea, ( nv. ) a cadea

foarte rau; ( fig. ) a ajunge la mare nevoie: Onisifor cazu la pamnt cadeare grea.MINEIUL. a cadea cerul pe cineva a cadea (sau a se darma, a pica) cerul pe cineva, ( fam. ) 1) a se nfuria; 2) a primi o veste coplesitoare, cutremuratoare, zguduitoare; a fi surprins, uluit, naucit: citi primele cuvinte ale telegramei si simti ca se darma cerul pe ea.CEZAR.P. ; 3) a fi foarte rusinat. a-i cadea ceva n fire

ai cadea ceva n fire (cuiva) , ( nv. ) ai trasni ceva prin gnd (cuiva) : cnd vazu o mnastire, i cazu lui ceva-n fire, si-nauntru se baga.POP. a cadea closca a cadea closca, (despre pasari) a fi buna de clocit; a ncepe a cadea cu brio a cadea (sau a pica) cu brio (sau cu succes) , 1) (despre spectacole) a nu avea succes de public, a fi un esec; 2) (despre candidati) a pierde un concurs, a-i cadea cu dulce ai cadea cu dulce

(ceva cuiva) , ( nv. ) ai face placere (ceva cuiva) : deacal atingi [pe curvar] de curvie .. . ndata sa mhneste si sa scrbeaste, a-i cadea cu greu ai cadea (sau ai veni) cu greu (cuiva ceva) , ai fi greu (cuiva) sa faca, sa accepte ceva: ca sa nu cada cu greu pamntenilor. NEC. a cadea cu inima a cadea cu inima, ( nv. ) a dispera. a-i cadea cu jale ai cadea cu

jale ( la inima) (cuiva) , amhni, a ntrista (pe cineva) : maica, blestemele tale mult cazutu-miau cu jale.POP.

a cadea cu nasu-n terci a cadea cu nasun terci sau a-si turti nasul sau a lua n nas ( rusinea) , a-si pierde buna reputatie, cinstea, omenia. a cadea cu vorba a cadea cu vorba, a se amesteca, a se baga n vorba: asa, soro, cazu cu vorba Ceausanca, ca din senin.DELAVR. a cadea de acord a cadea (sau a fi) de acord (cu cineva), a ajunge la aceeasi parere (cu cineva); a conveni (cu cineva) . a cadea de-a pluta a cadea de-a pluta, a cadea lat la pamnt: luneca si cade de-a pluta la pamnt. COSBUC. a cadea de fraier a cadea de fraier

(sau de fazan), ( fam. ) a fi nselat, pacalit: tocmai tu sa cazi de fraier? CAMIL.P. a cadea de la lege a cadea de la lege (sau de la legea stramoseasca) , ( nv. ) a se lepada de legea strabuna, a trece la alta credinta. a cadea de pe picioare a cadea (sau a pica) de pe (sau din) picioare sau a nu se ( mai) putea tine pe picioare sau a nul mai tine picioarele (pe

cineva) , 1) a-si pierde echilibrul; a lesina: flamnd, batut cum era, mai cadea de pe picioare; deci se puse jos sa hodineasca. POP. ; 2) a fi foarte obosit, slabit: picioarele nu ma tin, de nimic nu mai snt bun. POP. a-i cadea a-i cadea (sau a-i pica) din cos, a saraci. a cadea din dreptatea mostenirii a cadea din dreptatea mostenirii, ( nv. ; jur. ) a fi dezmostenit: cnd fiii

.. . sa vor pune de mpotrivire parintilor ..., sa caza din dreptatea mostenirii.PRAV. a cadea dintr-o extrema n alta a cadea dintr-o extrema n alta, a oscila ntre extreme. a-i cadea drag ai cadea ( cu) drag (sau ( fam. ) cu tronc la inima) (cineva cuiva) , 1) a simti, fulgerator, simpatie, dragoste (pentru cineva) : asai ca tia cazut cu tronc la inima? CR. ; 2) a ndragi (pe cineva) , a se ndragosti (de cineva):

el iar, privind de saptamni, i cade draga fata.EM. a -i cadea fisa a ( nu) i cadea (sau a ( nu) i pica) fisa (cuiva) , ( fam. ) a (nu) ntelege, a (nu) pricepe despre ce este vorba; a (nu) se prinde: greu ti mai pica fisa! a cadea gramada a cadea gramada, a cadea fara simtire, a cadea lat: cazu gramada ntr-un unghi.ISP. a-i cadea inima jos ai cadea inima jos (sau n calci, n pantaloni) (cuiva) , ai fi foarte frica (cuiva) , a face n

pantaloni de frica; a se descuraja: au cazut tuturor inimile gios, ct nime n-avea nadeajde de izbnda.COSTIN. a cadea n brnci a cadea n (sau pe) brnci, 1) a cadea n mini (istovit) : muncesti pna cazi pe brnci. PANN ; 2) ( fig. ) a cadea (la pamnt); a ngenunchea: deodata Stambulul cade-n brnci.AL. a cadea n cap a cadea (sau a fi cazut) n cap, ( fam. ) a fi prost, a se prosti: ce-i cu tine, omule, ai cazut n cap? a cadea n capul cuiva a cadea (sau a pica, a se ntoarce, a se sparge) (ceva) n (sau pe) capul cuiva, a lovi

necazul sau nenorocirea pe cineva: caznd aceasta noua pacoste pe capul bietului om.POP. a cadea n cursa a cadea (sau a se arunca, a se prinde) n cursa (sau n capcana, n lat, ( nv. ) n late) , 1) a intra ntro ncurcatura din care nu poate iesi, a se nsela, a se pacali: Ana nsa, mai putin subtila, cazu n cursa.CEZAR.P. ; 2) a se da de gol, a

se trada: mult a trebuit pn l-am prins n la . pe acest calugar evlavios.EM. a cadea n darul betiei a cadea (sau a da) n darul (sau n patima) betiei, a deveni alcoolic. a cadea n desuetudine a cadea n desuetudine, a nu mai fi de actualitate, a se perima. a cadea n dizgratie a cadea n dizgratie, a pierde protectia unei persoane a cadea n dragostea cuiva a cadea n dragostea cuiva, ( nv. ) a se ndragosti de cineva. a-i cadea n fire ai cadea n fire (cuiva) , ai trasni prin gnd (cuiva) : cnd vazu o manastire, i cazu lui cevan fire sinlauntru se baga.POP.

a cadea n genunchi a cadea (sau a da, a pica, a pune, a se lasa, a sta) n (sau la) genunchi (naintea cuiva) , 1) a se lasa n genunchi de durere, de oboseala: n genunchi cadeau pedestrii.EM. ; 2) a ngenunchea n fata cuiva (n semn de umilinta, de respect etc.) : niciodata nu voi pica la genunchi naintea domnului.KOG.

; 3) ( p.ext. ) a ruga staruitor (pe cineva) : mparatul .. . pica n genunchi la picioarele Luminioarei sio ruga ca sai daruiasca viata.POP. a cadea n greseala a cadea n (sau la) greseala, a gresi. a cadea n hula a cadea n hula, a huli. a cadea n ispita a cadea n ispita, a se lasa ispitit. a cadea n necredinta a cadea n necredinta, a deveni necredincios. a cadea n picioare a cadea n picioare, ( fig. ) a iesi bine dintro situatie dificila, a se descurca: cum facea, cum nu facea,

cadea totdeauna n picioare.CAL. a cadea n prepus a cadea n prepus, ( nv. ) a fi banuitor, suspicios. a cadea n raspundere a cadea n raspundere, ( nv. ) a fi raspunzator. a cadea n spinarea cuiva a cadea n spinarea cuiva, a fi (sau a deveni) o povara pentru cineva. a cadea n uitare a cadea n uitare, a fi uitat. a-i cadea n vatra cuiva a-i cadea n vatra cuiva, a fi oaspete nepoftit si nedorit al cuiva. a cadea jertfa a cadea jertfa, a fi sacrificat, a muri. a cadea la nvoiala a cadea (sau a pica) la nvoiala, a ajunge la o ntelegere, a se nvoi: cum o sa caza ei la nvoiala? DELAVR. a cadea la legea .. . a cadea la legea ... , a se converti la ...: Alexandru-voda au cazut la legea turceasca.N.COSTIN. a cadea la mna cuiva a cadea (sau a ajunge, a intra, a ncapea, a nimeri, a

pica) la (sau n, pe) mna (sau minile, gheara, ghearele, ( fam. ) laba, labele, voia) cuiva sau ai cadea (sau a-ipica) n (sau la) mna (sau gheara, ( fam. ) laba) (cuiva) , a ajunge (din ntmplare) la cheremul, n posesia, n puterea, n stapnirea cuiva: s-or ntoarce vremile si mi-i cadea tu n mna! POP. a cadea la pace a cadea (sau a veni) la pace (cu cineva)

, 1) a face pace, a se mpaca (cu cineva) : vaznd ca n-are ncotro, cazu la pace. ISP. ; 2) a se nvoi, a cadea la ntelegere (cu cineva) . a cadea la pamnt a cadea la pamnt (n fata cuiva) , a se prosterna, a se umili (dinaintea cuiva) : cazu la pamnt cu lacrami zcnd: nu snt vreadnica.DOS. a cadea la picioarele cuiva a cadea (sau a se arunca) la picioarele cuiva sau a saruta picioarele cuiva, a

implora iertare, mila; a se umili dinaintea cuiva: Ruxanda cazu la picioarele lui.NEGR. a cadea la sfada a cadea la sfada (cu cineva), a se certa (cu cineva) . a cadea lacomie a cadea lacomie (cuiva) , ( nv. ) a face pofta (cuiva) : stati, feciori, si va uitati la poale din sase lati, cum learunca din calcie, sa ne caza lacomie.POP. a-i cadea lesne ai cadea ( cu) lesne (cuiva) , ( nv. ) a nu simti nici o greutate: nu cu lesne, nca

prea cu greu le-ar fi cazut.CANT. a cadea mort a cadea (sau a ramne) mort, a muri subit: ramase mort pe loc.ISP. a-i cadea nasul ai cadea (sau a i se muia, ai pica) nasul (cuiva) sau a avea nasul cazut, ( fig. ) a-si pierde aroganta, mndria, tupeul; a ramne rusinat, a cadea napaste a cadea (sau a pica) napaste (cuiva) , ( nv. ) 1) a provoca neplaceri, necazuri, nenorociri (cuiva) : tu sa-mi zici

ca ti-am picat napaste? AL. ; 2) a nedreptati, a persecuta (pe cineva) : cela ce au nceput svada s-au facut asupreala, ce sa a-i cadea para ai cadea (sau ai pica) para n gura (cuiva) , a obtine, a realiza ceva fara efort: si durmind i cade peara n gura.BUDAI-

a cadea pe capul cuiva a cadea pe capul cuiva, a deranja, a incomoda pe cineva. a cadea pe cerbicea cuiva a cadea pe (sau spre) cerbicea cuiva, ( nv. ) a lua de dupa gt, a mbratisa (pe cineva) : cazu pre cerbicea lui si saruta el. CORESI. a cadea pe panta .. . a cadea (sau a aluneca) pe panta ... , a se lasa antrenat de ..., a se ndrepta spre .. . a cadea scump a( -i) cadea scump (ceva cuiva), ( nv. ) a fi neplacut, dezagreabil. a cadea sub certare a cadea sub certare, ( nv. ) a fi pedepsit. a cadea sub vinovatie de moarte a cadea sub vinovatie de moarte, ( nv. ) a fi acuzat de omor. a cadea tifla peste cineva a cadea (sau a da) tifla peste cineva,

a da norocul peste cineva, a avea noroc orb: unde sta Dumnezeu sa caza o asemenea tifla peste mine! mi-as satura salasul ntreg.ISP. a cadea trunchi la stomac a cadea trunchi la stomac, (despre mncaruri) a se digera greu. a-i cadea urt ai cadea ( de) urt (cuiva) , a produce o impresie dezagreabila (cuiva) ; a nu putea suferi pe cineva: tot urta mi-ai cazut.POP. a-i cadea valul de pe ochi ai cadea (sau a i se lua) valul (sau un val) de pe ochi (cuiva) , a i

se dezvalui, a i se revela adevarul: n clipa aceea, parca i s-ar fi luat un val de pe ochi.SAD. cadere din dreptate cadere din dreptate, ( nv. ; jur. ) pierdere a unui proces: nsusi dumnealui postelnicul au fost pricina caderei sale din dreptate de la judecata noastra. (a.1794) .URIC. ca doar nu era sa .. . ca doar nu era sa ... , ca nu putea sa ... : d-apoi calul meu de pe atunci, cine mai stie unde i-or fi putrezind ciolanele! - ca doar nu era sa traiasca un veac de om! CR.

ca e laie, ca-i balaie ca e laie, ca-i balaie sau ba e laie, ba-i balaie, ba e una, ba e alta. ca-i cr , ca-i mr cai cr (sau hr) , cai mr sau hr ncoace, hr ncolo, co fi tunsa, co fi rasa; co fi, co pati: ca hr, ca mr, bietul baiat nu se lasa.DELAVR. ca-i hais, ca-i cea ca-i hais, ca-i cea, ( pop. ) c-o fi, c-o pati: se nvrtira, se sucira, ca-i hais, ca-i cea.POP. calatorie sprncenata! calatorie sprncenata! , ( iron. ) drum bun!, calatorie placuta! a calca alaturi cu drumul a calca alaturi cu drumul, ( fam. ) a se abate de la calea dreapta. a calca a popa a calca a popa (sau popeste) , 1)

(n constructii negative) a inspira ncredere: de mic nu prea calca a popa.CAR. ; 2) a-si da aere; a face pe grozavul: carte nu stie, dar calca popeste. PANN . a calca ca pe ace a calca ca pe ace, a umbla ncet si cu grija. a calca cu dreptul a calca cu dreptul, a ncepe bine ceva. a calca cu stngul a calca cu stngul (sau n sec), a nu avea noroc ntr-o ntreprindere, a da chix. a-si calca cuvntul a-si calca cuvntul, a nu-si respecta promisiunile: orice-ar fi, eu tot nu-mi calc cuvntul.POP. a-si calca cuvntul a-si calca (sau a-si schimba) cuvntul sau a-si trage cuvntul napoi, a nu (mai) respecta o fagaduiala: orice-ar fi, eu tot nu-mi calc cuvntul.POP. a-l calca datoria al calca datoria (pe cineva) , a se simti obligat

(moralmente) : prietenul la aceste sa silit al mngia, cum l calca datoria si dupa cum trebuia.PANN. a calca din pod a calca (sau a se uita) ( ca) din pod (sau de sus) , a fi ngmfat, mndru, trufas: a doua zi, calca de sus, se simte de sapte palme mai nalt.VLAH. a calca hotarul a calca hotarul, a patrunde ntr-un teritoriu strain: turcii ne-au calcat hotarul.POP. a-l calca hotii a-l calca hotii (pe cineva) sau a fi calcat de hoti, a fi pradat. a calca iarba verde a calca iarba verde, a trai: pna va calca el ... iarba verde, a calca n picioare a calca n picioare, 1) a zdrobi, a distruge:

vijelia-ngrozitoare, care vine, vine, vine, calca totul n picioare.EM. ; 2) a umili, a dispretui: a calcat n picioare onoarea

a calca n strachini a calca n strachini, 1) a fi nfumurat; a umbla cu nasul pe sus: vreun tafandache .. . cu gulerul stnd sal apuce de nas, umblnd parc-ar calca numai n strachini, cu fumurile n cap.ISP. ; 2) a face gafe, a gafa: nu stiu cum faci, dar mereu calci n strachini, i zise cumnata-sa.SAD. a-l calca nevoia al calca nevoia (sau nevoile) (pe cineva) , ( pop. )

a se mbolnavi de epilepsie: nacaz mie nu mio face, macar trei nevoi sa-l calce.POP. a calca ocina satului a calca ocina satului, a delimita teritoriul satului. a calca pe batatura a calca pe batatura (sau pe bataturi, pe coada) (pe cineva) , a lovi n punctul nevralgic(pe cineva) ; a irita, a scoate din pepeni (pe cineva) . a calca pe coltii islicului a calca (sau a pocni) pe (sau la) coltii (sau coada) islicului (pe cineva) , a supara, a jigni (pe cineva)

: ma pocneste, vorba de pe vremuri, la coada islicului.CAR. a calca pe iarba verde a calca pe iarba verde, a ntreprinde ceva cu reusita sigura. a-si calca pe inima a-si calca pe inima, a accepta un compromis; a face o concesie, a ceda: destul ca sia calcat pe inima si sa dus la curte.POP. a calca pe maracini a calca ( ca) pe maracini, a pasi nesigur, cu sfiala. a calca pe oua a calca pe oua, a pasi ncet, cu prudenta; a fi precaut. a calca pe pasii cuiva a calca (sau a urma, a merge) pe (sau n) pasii (sau urma, urmele, ( nv . ) pasurile) cuiva, 1) a

urma exemplul cuiva: dupa moartea lui Stefan, .. . Bogdan fiul sau si Petru Rares calca pe pasurile lui.BALC. ; 2) a mosteni comportamentul cuiva; a semana (n obiceiuri, n purtari) cu cineva: calca n urmele lui tatasau.POP. a nu mai calca pe pamnt a nu mai calca pe pamnt, 1) a fi foarte fericit; 2) a fi fudul. a calca pe picior a calca pe picior (sau pe picioare, pe opinci) (pe cineva) , 1) a

face semn, a atrage atentia, a da de nteles (cuiva) , a avertiza (pe cineva) : nu ma calca pe opinci, ca stiu eu ce vrei sa zici.POP. ; 2) a lua peste picior, a ironiza (pe cineva); 3) a enerva, a supara (pe cineva) . a calca pe talpa putreda a calca pe talpa putreda, a se nsela: a cunoscut ca pe talpa putreda a fost calcat si, ducndu-se ndata, cu nevasta s-a-mpacat. PANN. a calca porunca a calca porunca (sau ordinul, pravila, legea) , a nu respecta, a nesocoti, a ncalca porunca (sau

ordinul, pravila, legea): Dumnezeu stia ca salcia i-a calcat porunca si s-a mhnit mult.POP. a calca rau a calca (sau a umbla) rau, a nu-i merge bine (treburile) . calcare cu omor calcare cu omor, ( nv. ; jur. ) jaf cu crima: se ntmplase peste noapte o calcare cu omor n hanul unui jidov.CAR. a calca strmb a calca strmb (sau ntr-aiurea, pe de laturi) , ( fig. ; despre soti) a fi necredincios: iubesti pe alta .. . te-am nteles eu de mult ca-mi calci ntr-aiurea! AL. a calca sarpele pe coada a calca sarpele pe coada,

1) a atinge un punct nevralgic; 2) a insulta, a supara un om rau, iute la mnie. calcator de juramnt calcator de juramnt, ( nv. ) sperjur: giuramntul a calca calcatorii de giuramnt calciul lui Ahile calciul lui Ahile, punct nevralgic. caldura tropicala caldura tropicala, caldura torida: se ntorcea de la redactie pe o caldura camasa de fier camasa de fier (sau de zale), platosa. a capata alageaua a capata alageaua, ( nv. ) a ajunge la mare nevoie: nimeni nu sa putut atinge de mparatia mea, fara sa-si capete alageaua. ISP. a capata aripi a capata aripi, ( fam. ) a prinde avnt, elan.

a capata un os de ros a capata (sau a dobndi, a obtine, a primi, a da) un os (sau un ciolan) de ros, aobtine (sau a oferi cuiva) un avantaj, un profit, o slujba publica, o sinecura: ct rabda acest sarman, pn-ce-al sau prieten i da un biet ciolan! NEGR. captuseala de scnduri captuseala de scnduri, ( pop . si fam .) cosciug. a cara apa cu ciurul a cara apa cu ciurul, 1) a munci

fara spor, n zadar; 2) a nu fi de nici un ajutor, folos (cuiva sau la ceva) ; a nu face nimic: eram si eu p-acolo si dedeam ajutor la nunta, unde caram apa cu ciurul.ISP. a cara apa la put a cara apa la pu . (sau la fntna, la ru) , sau a cara lemne n padure sau a cara pietre la munte, a face un lucru inutil; a se afla n treaba. a cara palme a( -i) cara (sau a( -i) carabani) ( la) palme

(sau ciomege, grbace, pumni, cu bta, cu pumnii) (cuiva sau n ceva), a bate, a lovi ndelung (pe cineva): ciobanul ncepu a cara cu bta n burduf.POP. a cara soarele cu oborocul a cara soarele cu oborocul, a face un lucru inutil. caruta de posta caruta de posta, ( od. ) postalion: se sui ntr-o caruta de posta.NEGR. a casca gura a casca gura ( la sau dupa ceva sau cineva) , 1) a se uita cu naiva curiozitate, cu interes, cu mirare, cu admiratie (la sau dupa ceva sau cineva) : cascase gura si bleojdise ochii la cele ce

spunea vnatorul.ISP. ; 2) ( p. ext. ) a sta sau a umbla fara nici o treaba, a pierde vremea, a hoinari: a fost trimis, dupa cum se obisnuieste, pe socoteala tarii, cu misiune politicoasa, sa caste gura prin Euro pa. CAR. a casca ochii a casca ochii, 1) a deschide ochii mari, a se holba; 2) a fi atent, cu bagare de seama: casca ochii cnd mergi pe strada! a casca o gura ct o sura a casca o gura ct o sura sau a casca gura ct ocnita, a deschide gura mare. a casca usa

a casca usa, ( fam. ) 1) a ntredeschide usa; 2) a deschide larg usa. ca sucita, ca nvrtita ca sucita, ca nvrtita sau cai sucita, cai nvrtita, ca e una, ca e alta; ca cr, ca mr: ca sucita, ca nvrtita, iepusoarele ia-le de unde nu-s! POP. a cata n obraz a ca( u) ta n obraz (sau n barba, n cinste, la obrazul) cuiva, a stima, a respecta (pe cineva) : nu-ti mai cauta-n obraz, ti da cu luleaua-n nas.PANN. a cata n ochii cuiva a cata n ochii cuiva, a iubi pe cineva si a-i urma ndemnurile, sfaturile.

a cata la mna altuia a cata la mna altuia, a astepta sa primeasca de la cineva cele necesare (traiului ) . a cata ouale a ca( u) ta ouale, a examina ouale n lumina, spre a sti daca snt proaspete. ca teaca, ca punga ( ba) ca( -i) teaca, ( ba) ca( -i) punga, ( reg. ) co fi, co pati; ba cai laie, ba cai balaie: se sucira, se-nvrtira, ba ca-i teaca, ba ca-i punga.POP. a se cauta a se cauta, ( nv. si reg. ) a-si cauta dreptatea: ai dreptate, mai Gerila, numai nu te cauti! CR . a-si cauta a-si cauta ( n ochi) , a se uita unul la

altul, a se privi unul pe celalalt, a se pndi unul pecelalalt: si-si cautara amndoi, de sa cunoscura.DOS. a cauta a .. . a cauta a ... , a aduce a ..., a sugera: ochii osteniti si parul nepieptanat ... a cauta acul n carul cu fn a cauta acul n carul cu fn, a cauta un lucru foarte greu (sau a cauta ca iarba de leac a cauta ca ( pe) iarba de leac (ceva) , a cauta (ceva) cu insistenta, cu nfrigurare, ca pe un lucru rar, pretios: unde, Doamne iarta-ma, sa a cauta ca pe un ac a cauta ca pe un ac, a cauta cu deosebita atentie, a cauta cearta a cauta cearta (sau pricina, vrajba) ( cu lumnarea) (cuiva) , a inventa motive

de cearta, a fi pus pe cearta: si de asta data se a cauta chichite a cauta chichite (cuiva) sau a ntoarce chichite a cauta nod n .

a cauta chip sa .. . a cauta ( cu) chip( uri) sa ... , a cauta (toate) mijloacele sa ... : chip catam cu viclenie, sa te fac santrebi.COSBUC. a cauta cotlete a cauta cotlete (cuiva), ( reg. ) a cauta nod n papura (cuiva) . a cauta cu gndul a cauta cu gndul, a ncerca sa-si aduca aminte: Veta: de la Iunion? (cauta cu gndul).CAR. a cauta cu legea a cauta cu legea (sau la judecata) (pe cineva), ( nv. ) a da n judecata (pe cineva) . a cauta cu lumnarea a cauta cu lumnarea, a cauta insistent, peste tot: minunat! sa va caute cineva cu

lumnarea, nu v-ar putea gasi mai potriviti.AL. a o cauta cu lumnarea a o cauta cu lumnarea, 1) a dori, a voi cu orice pre . ceva (indiferent de consecinte) : precum vad, nu teastmperi, o cauti cu lumnarea, mehenghiule! POP. ; 2) a se amesteca n treburi necurate. a cauta cu ochi buni la cineva a cauta (sau a se uita) cu ochi buni la cineva, a privi cu bunavointa, cu dragoste la cineva. a cauta cu ochii a cauta cu ochii (sau din privire, cu privirea) (pe cineva sau ceva) , a ncerca sa descopere cu privirea (pe

cineva sau ceva) . a cauta de-a fir a par a cauta de-a fir a par, a cauta cu minutie, peste tot. a-si cauta de cale a-si cauta (sau a-si pazi, a-si vedea) de cale (sau calea, de drum, drumul, de duca) sau a se duce n calea (sau n drumul) lui, 1) a pleca n drumul lui: du-ten cale-ti, mergi cu bine! AL. ; 2) ( fig. ) a nu se amesteca n treburile altuia, a-si vedea de treaba:

nu e chip sai faci cu buna sa-si pazeasca drumul lor.COSBUC. a cauta de dreptate a cauta de dreptate (cuiva) , a se interesa de cauza cuiva, spre al ajuta sa-si dobndeasca dreptatea: vai, romn, de capul tau, cum te-ajunse ceasul rau si n-avusi macar un frate, ca sa-ti cate a-si cauta de obiele a-si cauta de obiele, a-si vedea numai de propriile interese. a cauta de ou a cauta de ou, a examina o pasare, pentru a vedea daca are ou: si cum io dau [pupaza] n mna, javra

dracului se face a o cauta de ou, si-i desleaga atunci frumusel ata de la picior .a-si cauta de sanatate a-si cauta de sanatate, a se ngriji de starea sanatatii proprii: s-a dus la bai, sa-si caute de sanatate. a-si cauta de seama a-si cauta de seama, ( reg. ) a se preocupa numai de treburile personale, a-si vedea de treaba: da-mi juncanii tai drept vama si ti cata-apoi de seama.AL. a cauta de suflet a cauta de suflet ( unui mort) , a face slujbe si rugaciuni pentru mntuirea sufletului (unui mort) : ei, mititeii, s-au dus catra Domnul si datoria ne face sa le cautam de suflet.a-si cauta de su flet a-si cauta de suflet, a se ngriji de mntuirea sufletului; a respecta

morala crestina si canoanele bisericesti; a fi cucernic: mosnege, nu ti-ai putut cauta de suflet de un veac, de a-si cauta de treaba a-si cauta (sau a-si vedea) de treaba (sau de treb( ur) i, de treaba lui, a ei etc. sau de treb( ur) ile lui, ale ei etc. sau de nevoi) sau ( nv. ) a-si cauta (sau a-si pazi) treaba, 1) a se ocupa de propriile interese; a nu se amesteca n

treburile altora: ba sa-ti cati de treaba, ca mannci trnteala.GR. AL. ; 2) a-si continua, a nu-si ntrerupe lucrul: Kira tot rdea, nici ca-l asculta, de treaba-a cauta iepuri n biserica a cauta iepuri n biserica (sau lapte de bou), a pierde vremea. a-i cauta n cap ai cauta n ( la) cap (cuiva) , 1) a despaduchea (pe cineva) : o baba batrna .. . sta cu capul .. . n poalele unei roabe tinere ... care-i ; 2) ( fig. ) a descnta cu batul, a bate . a cauta n coarne a cauta (sau a

se uita) n coarne( le) (cuiva) , a tine seama de dorintele, de capriciile cuiva, a face pe plac (cuiva) , a alinta, a rasfata (pe cineva) : barbatul .. . silit fiind sa caute sin coarnele femeii sale ... , se duse.POP. a cauta n stele a cauta n stele, a prezice viitorul

a cauta motoc a cauta motoc (sau motocuri) (cuiva), a cauta prilej de cearta, a cauta cearta cu lumnarea. a cauta nod n mamaliga a cauta nod n mamaliga (cuiva), ( reg. ) a cauta nod n papura (cuiva) . a cauta nod n papura a cauta (sau a gasi) nod (sau noduri) n papura (cuiva) , a cauta (sau a gasi) cu orice pre . greseli, cusururi (cuiva): ce tot i cauti baiatului nod n papura? STANCU. a cauta o poarta de scapare a cauta o poarta (sau o portita) de scapare, a cauta un mijloc pentru a iesi dintr-o situatie dificila. a cauta pacate n mndalaci a cauta pacate n mndalaci (cuiva),( reg. ) a cauta nod n papura (cuiva) : cata ..

. pacaten mndalaci.DELAVR. a cauta pe dracul a cauta pe dracul, a se amesteca n treburi necurate; a se baga unde nui fierbe oala, a da de dracul: cata ei pe dracul? ... las sa sara, c-apoi dracu-s eu! CONTEMP. a cauta pe dracul si a gasi pe tata-sau a cauta pe dracul si a gasi pe tata-sau sau a scapa de dracul si a da peste tata-sau, a cadea din lac n put. a cauta peri n palma a cauta peri n palma, a pierde vremea. a cauta pete n soare a cauta pete n soare, a cauta cu orice pret defecte acolo unde ele nu exista. a cauta pricina

a( -i) cauta pricina (sau pricini) ( cu lumnarea) (cuiva) , a(-i) cauta cu orice pre . motiv sau pretext de cearta (cuiva) , a cauta nod n papura (cuiva) : si mergnd ei asa, fratele cel rau tot cauta pricina de sfada cu celalt.POP. a cauta rau cuiva a cauta rau cuiva, ( nv. si reg. ) a se uita urt, cu

dusmanie la cineva: rau nu-mi cauta, vino, nu te departa.PANN. a cauta rca a cauta rca (cuiva) , ( reg. ) a cauta cearta cu orice pre . (cuiva) : fusesera aruncati peste el n beci ca sai caute rca.STANCU. a cauta samnta de vorba a cauta samnta de vorba, a cauta pretext, subiect de conversatie, de discutie. a-si cauta vreme a-si cauta vreme, ( nv. ) a cauta prilejul, ocazia favorabila: catatu-s-au vreme Grigorie-voda, si au fugit de la Beciu la Venetia.LET.

a cauta vreme cu prilej a cauta vreme cu prilej, a cauta ocazia favorabila: un dusman de lup .. . de mult cauta vreme cu prilej ca sa pape iezii.CR. a cauta ziua de ieri a cauta ziua de ieri, a umbla aiurea, a cauta ceea ce nu exista. cazut din cer cazut (sau picat) din cer (sau din luna) , 1) aparut din senin, sosit pe neasteptate; 2) complet strain de cele ce se petrec n jurul sau, aerian; luat pe nepregatite, prin surprindere:

toti ramasera ca cazuti din cer, de spaima.ISP. cazut n pruncie cazut n pruncie, senil, ramolit, cazut n mintea copiilor: a ta trufie arata ca tu astazi esti cazut n pruncie.AL. a ce a ce, ( nv. ) deoarece, din cauza ca ..., pentru ca ...: bocira a ce ramasera saraci.DOS. ce, nu stii romneste? ce, nu stii romneste? , nu ntelegi ce-ti spun? cea de apoi cea ( mai) de apoi, ( nv. ) 1) la sfrsit, la urma urmelor: era strnsa multime multa, sa vaza cea de

apoi ce a hi.DOS. ; 2) cea din urma, ultima: va hi omului celuia cea de apoi mai cea de pe urma cea ( mai) de pe (sau din, ( reg. ) dupa) urma, 1) (pentru) ultima (oara) : iaca-ti mai dau o data carul, dar asta tia fi cea de pe urma.CR. ; 2) ultima (dorinta) (nainte de moarte) : vointa cea de pe urma a raposatului a fost sa se mparta ce-ai facut, de .. . ce-ai facut, de ... , ce ti s-a ntmplat, de ...: ce-ai facut, de-ai bolonzit? ce-ai patit? ce-ai

patit? , ( fam. ) ce ti sa ntmplat? , ce tea apucat? , ce tia venit? : ce-ai patit .. . de te-ai sculat cu noaptea-n cap? CR.

ce-ai zice daca ... ? ce-ai zice daca .. . (sau cnd ... ) ? , ce parere ai avea daca ...? , cum ai reactiona daca ...? : ce-ai zice cnd ti-ar strica cineva somnul? CR. cea lume ce( e) a lume, 1) lumea de apoi, lumea cealalta: nu trebuie sa se duca pe ceea lume flamnd si nsetat.NEGR. ; 2) (n basme) celalalt tarm:

el a dat calului jaratec si a pornit la podul de arama, a trecut peste pod, pe ceea lume.POP. cea mai mare parte ( n) cea mai mare parte, n buna masura, (n) majoritate(a) : pamnturile ramase de la parinti erau, n cea mai mare parte, mlastinoase. ce-am avut si ce-am pierdut ce-am avut si ce-am pierdut, nu ma afecteaza, nu ma intereseaza. ce am eu de acolo? ce am eu de acolo? , 1) ce ma priveste?, ce ma intereseaza? ce-mi pasa?; 2) ce cstig eu din asta? ce-am zis eu? ce-am zis eu? , nu v-am spus eu?, ai vazut ca am avut dreptate? ce are a face? ce are a face? , ce conteaza?, ce legatura are?, ce intereseaza? ce -ar fi? ce ( mi) -ar fi? , 1)

ce-as avea de pierdut? : daca i-ar fi luat Dumnezeu, ce mi-ar fi? d-apoi asa.CR. ; 2) ce sar ntmpla?: ce mi-ar fi de m-as nsura? POP . ceas bun ceas( ul) bun, moment fast, favorabil, prielnic: sa fie ntr-un ceas bun! ceas de navala ceas de navala, ( nv. ) ceas de cumpana: Doamne sfinte, la ceas de navala de sus mi trimite a ta sprejineala.DOS. ceas rau ceas( ul) rau (sau slab), moment nefavorabil, conjunctura nefasta: se vede c-am pornit ntr-un ceas rau.CR. ceasul mortii ceasul

mortii (sau de moarte, de apoi, cel ( mai) de pe urma) , ultimele clipe de viata: asa mie datul sortii, sa n-am eu pe baiatul meu la cap n ceasul mortii. COSBUC. ceasul nasterii ceasul nasterii (sau de nastere) , momentul nasterii: mai nainte nsa de a veni ceasul nasterii, copilul se puse pe ... plns. ISP. ce bruma am putut agonisi ce bruma am putut agonisi, putinul pe care l-am putut aduna. ce ciorile ... ? ce ciorile ...? , ce dracu ...?, ce naiba? ce cum ce cum, ( nv. ) oricum, oricare: vor fi facut rascumpararea

atunce si curund, dupa ce le vor fi facut acea vatamare, ce cum va fi.PRAV. a ceda ispitei a ceda ispitei, a nu rezista tentatiei. a ceda pasul a ceda (sau a da) pasul, a se lasa depasit: dau pasul cu placere ministrului.NEGR. ce de ... ce de( -a) .. . sau ce mai de .. . sau ce de mai ... , ct de mult ... , ce mult ... : ce dea cucoane mari si cu fete frumoase n-or sa vrea de ginere pe Radu al ei! AL. ce face? ce face? , ce?, cum?, cum se poate?, poftim?, n-am auzit bine?: ce face? sa te iert? NEGR. ce faci?

ce ( mai) faci? , cum o mai duci?, cum ti merge? ce fel de .. . ce fel de ... , ce soi de ...: l-au ntrebat vezirul ce fel de oameni snt moscalii ce folos ca ... ? ce folos ca .. . (sau daca ... , de .. . ) ? , la ce(-mi) foloseste (cutare lucru) , daca ...? : ce folos de curea lata, daca nu-s boi n poiata? POP. ce-i aduce? ce-i aduce? , ce-i foloseste? ce-i pasa?: de-oi petrece ... ori de nu, cui ce-cei de-acasa cei de-acasa, familia, rudele. ce-i de capul tau? ce-i de capul tau? , ce-i de tine? ce-i drept cei drept, ntr-adevar; de fapt: doi icusari platise ..

. pentru ciubote; dar, cei drept, faceau paralele acele.CR. ce-i n gusa, si-n ce-i n gusa, si-n spune exact ceea ce-i porunca? ce-i porunca? , ( fam. ) ce doresti?

cela de cela cela de cela, ( nv. ) care mai de care: si iesind boierii naintea vezirului, se tinea cela, de cela sai aleaga de domnie.LET. celalalt tarm celalalt tarm sau alt( e) tarm( uri) sau tarmul de jos, lumea cealalta: s-au dus pe alte tarmuri.VLAH. cel ce se cade cel ce (sau de) se cade, (despre oameni) cel n drept, cel competent: porunca au dat si ei la toti cei ce se cadea.BELDIMAN.

cel de apoi cel de apoi, cel din urma, ultimul: eu snt cel denti si cel de apoi.BIBLIA. cel de pe comoara cel de pe comoara sau cel cu coarne, sau cel cu caciula rosie, ( pop. ) diavolul, dracul. cel de pe urma cel de pe (sau din, ( reg. ) dupa) urma, ultimul: sa judece la divanul cel dupa urma faptele tuturor.VAC. Cel-de-Sus Cel-de-Sus, Dumnezeu: copiii si nevasta sa-i las n grija Celui-de-Sus.CR. cele de cuviinta cele de cuviinta, cele cuvenite, cele necesare: las daca nu ia da odihna pe nas, zise boierul n gndul sau, dupa ce orndui cele de cuviinta.CR. cele sfinte cele sfinte, sfnta cuminecatura: se mpartaseste si, ntarit cu cele sfinte, asteapta moartea nepasator.POP. cel fara de fund cel fara de fund, ( nv. ) abis, haos: ntunecarea zacea preste cel fara de fund.BIBLIA. cel mai ... cu putinta cel mai ... cu putinta, foarte ..., extrem de ...: snt omul cel mai serviabil cu putinta. CEZAR.P. cel mult cel mult, 1) att,

numai; n cel mai bun (sau mai fericit) caz: lasati macar stramosii ca sa doarman colb de cronici; din trecutul de marire v-ar privi, cel mult, ironici.EM. ; 2) maximum: ti dau pe el cel mult 5.000 de lei. cel putin cel (sau pe) putin, n cel mai rau caz, barem, macar, ncalte: ncaltarile costau pe putin o suta de lei.VLAH. cel trziu cel ( mai) trziu, ntr-un timp socotit ca termen ultim: daca ai vreme, scrie,

te rog, ca venim cel mai trziu duminica.CAR. ce mai ... ? ce mai ( atta) ...? , 1) la ce bun (atta) ...? , ce rost are (atta) ...? : ce mai atta grija pentru asta pustie de gura? CR. ; 2) inutil sa mai discutam!: ce mai atta vorba lunga? CR. ce mai ala-bala? ce mai ala-bala? , 1) ce se mai petrece? : sa vaza ce mai ala-bala pe la

.. . flacaii ce stau la pnda.ISP. ; 2) ce atta discutie?, ce mai tura-vura? ce mai la deal, la vale? ce mai la deal, la vale? , ce sa mai lungim vorba n zadar? : ma rog, ce mai la deal, la vale? asa e lumea asta.CR. ce mai nou? ce mai ( e) nou? , ce s-a mai ntmplat n ultima vreme?, ce noutati ce mai nou pe la dvs.? CAR. ce mai stai? ce mai stai? , ce astepti? ce mai tura-vura ce mai tura-vura( ? ) , ce sa mai lungim vorba(?) ,

ce mai ncoace-ncolo(?) : ce mai tura-vura; popa se zvrcolea de parca ar fi fost tras pe frigare.ce mai veste-poveste? ce mai veste-poveste? , ce mai e nou?, ce s-a mai ntmplat? ce ma costa? ce ma costa? , n-am ce pierde! ce mi-e ce mie ( tie etc.) , ce importanta are, ce conteaza, ce folos decurge din ... : ce mii vremea cnd de veacuri, stele-mi scnteie pe lacuri.EM. ce mi-e Tanda, ce mi-e ce mi-e Tanda, ce mi-e , ori una ori alta, tot acelasi ce mi-e una, ce mi-e ce mi-e una, ce mi-e (mi-)e tot una. ce natarau ! ce natarau (sau neghiob, prost) ! , ct poate fi de natarau ! ce noroc pe mine! ce noroc pe mine! , ce sansa am!

ce nu ce nu, ( nv. ) ct, cum: ce nul strngea, ce nul saruta, ce nu graind si ce nu facnd, ntr-atta ct si cealea ce n-au suflet vrea face voie buna.DOS. ce-o fi, o fi! ce-o fi, o fi! , ntmple-se orice! ce pasti ? ce pasti ( aici sau acolo) ? , ( fam. ) de ce nu esti atent?, ce pazesti? ce pacat! ce pacat! , ct mi pare de rau!; ce paguba!: mndruta s-a maritat, vai de mine, ce pacat! POP. ce pacatul ? ce pacatul (sau pacatele) ? , ce naiba?: ce pacatele, doar esti preot batrn.CAL. ce pamnt? ce pamnt? , ce Dumnezeu?, ce naiba?: tu te duci bade sarace, dar eu ce pamnt m-oi face? POP. ce pe apa nu curge

ce pe apa nu curge, nimica toata, foarte putin: lua si dnsul niste haine, numai sa nu zica nestine ca nu sa gatit, si de cheltuiala ce pe apa nu curge, si pleca si el.ISP. a cerca marea cu degetul a ( n) cerca marea cu degetul, a-si ncerca norocul; a ncerca imposibilul: cercati voi marea cu degetul, dar ia sa vedem, cum iti da de fund? CR. a cerca maduva si oasele a( -i) cerca maduva si oasele (cuiva), ( reg. ) a testa calitatile cuiva. a cerca o mosie a cerca o mosie (sau hotarele) , (

nv. ) a delimita (la fata locului) hotarele unei mosii: cu care hotarri neodihnindu-se razasii si plngndu-se de strmbatate ... , au fost poroncit Maria-Sa d-sale lui Toderascu Cantacusino si d-sale Sturza Clucer, sa vie aice sa cerce acea mosie. (a.1741) .URIC. a cerca prilej a cerca prilej, ( nv. si pop. ) a cauta o ocazie favorabila: ovreii toti i-au scos ocara si carturarii lor cercara prilej sa piarda pe Hristos.COSBUC. a cerca radacinile a cerca radacinile, ( pop. ) a cerceta cauzele, motivele: mparatul si-a nchipuit ca boala fetei i pribeaga si nu i-a cercat radacinile.POP.

a cerca sfat a cerca sfat, ( nv. si pop. ) a cere sfatul cuiva, a se sfatui cu cineva: unul cu altul cerca sfat, ce vor putea face ca sa poata haladui.LET. a cere adapost a cere adapost, a solicita adapost (peste noapte) (cuiva). a cere ajutor a cere (sau a solicita) ( o mna de) ajutor (de la cineva) sau a cere (sau a solicita) ajutorul cuiva, a solicita sprijinul (cuiva): mica pasare se duse atunci n padure, ca sa ceara ajutor de la arbori.a cere cheza sie a cere chezasie, a pretinde garantie. a cere ct dracul pe tata-sau a cere ct dracul pe tata-sau sau a cere pe dracul si pe tata-sau, a cere un pret exorbitant.

a cere cu talerul a cere cu talerul, a cersi. a cere de pomana a cere de pomana, a cersi: ajung la batrnete sa cer pomana.REBR. a-si cere dreptul a-si cere dreptul, a reclama, a solicita ceea ce i se cuvine. a cere iertare a cere (sau a se ruga de) iertare (sau iertari, pardon) (cuiva) , a ruga sa fie iertat (de cineva) ; a-si cere scuze (cuiva): de ti-am gresit, ti cer iertare. a cere ncuviintare a cere ncuviintare, a solicita aprobarea, acordul cuiva: Necuratul sa ntins si el ct era de lung, nsa fara sa ceara ncuviintare.POP. a cere ndurare a cere ndurare, a implora mila, a ruga sa i se crute a cere ngaduinta a cere ngaduinta, a solicita ntelegere. a cere la judecata a

cere la judecata, ( nv. ) a da n judecata: n multe rnduri acea Sorocenita fiind cersuta la giudecata de ... igumen ... IORGA. a cere lapte de la o vaca a cere lapte de la o vaca a cere imposibilul. a-si cere legea a-si cere legea (cu cineva) , ( nv. ) a chema n judecata (pe cineva) : lesii .. . s-au sfatuit sa trimita sol la mparatul cu jaloba, a cere lna de a cere lna de a cere imposibilul.

a cere luna de pe cer a cere luna de pe cer, a cere imposibilul. a cere mila a cere mila, a cersi ndurare. a cere mna a cere mna (cuiva) , a cere n casatorie (pe cineva) : se ncerca a se duce la banul ca sa ceara mna fiicei sale.NEGR. a cere pretentii a cere pretentii ( nv. ), a pretinde despagubiri (pentru un prejudiciu suferit) . a cere satisfactie a cere (sau a da) satisfactie, a provoca (sau a accepta o provocare) la duel: m-ai insultarisit .. . trebuie sami dai satisfactie ... ma duc sa aduc arme.AL.

a-si cere seama a-si cere seama (sau socoteala) , ( nv. ) a-si pretinde leafa: gndindu-se ca e vremea sa plece, si ceru socoteala.POP. a cere seama a( -i) cere (sau a( -i) lua) seama (sau seama, cont, socoteala) (cuiva) , ( nv. si reg. ) a pretinde (cuiva) sa-si justifice faptele; a trage la raspundere (pe cineva): care vi-i dreptul de a-mi cere mie seama? AL. a cere sfatul cuiva a cere sfatul cuiva, a solicita o parere, un sfat de

la cineva: sai poata cere sfatul ca unui bun parinte.POP. a cere trebuinta a cere trebuinta (sau trebuinta) ( sa ... ) , a fi necesar (sa ...) , a fi nevoie (sa ...) , a trebui (sa ...) : pornesc .. . fugind pe ntrecute, cnd pe sus, cnd pe jos, dupa cum cerea trebuinta.CR. a cere tiganeste a cere tiganeste, a cere insistent. a cere voie sa .. . a cere voie (cuiva) sa ... , a solicita (cuiva) permisiunea sa ...

: a plecat la grangur, ca sai ceara voie sa traiasca si el n mparatia pasarilor.POP. ce rost are? ce rost are? , la ce bun?, cui foloseste? a se certa ca la piata a se certa ca la piata, a se certa ca precupetele; a se certa ca la usa cortului . a se certa ca la tractir a se certa ca la tractir, a se certa fara jena, fara rusine. a certa cum i vine la gura a certa (sau a blestema, a ocar, a spurca, a vorbi) cum i ( ti etc. ) vine la gura, a certa (sau a blestema, a ocar, a vorbi) necontrolat, nestapnit, cu brutalitate, cu violenta: zvrcolindu-se ca sarpele si

blastamnduse cum i venea la gura.CR. a se certa furca a se certa furca (cu cineva), a se certa zdravan si continuu (cu cineva): iar sotii se certara furca.TOP. a se certa la cutite a se certa la cutite (cu cineva), a se certa violent (cu cineva) . cerul si pamntul cerul si pamntul, mult, totul; orice; ( p. ext. ) imposibilul: juruiestei ceriul si pamntul, ca sa-ti smomeasca pe nevasta d-tale.CR. ce s-a facut cu ... ? ce s-a facut cu ...? , ce s-a ntmplat cu ...?, ce a devenit? ce sa stiu face? ce sa stiu ( sa stii etc. ) ( a) face? sau ce ma stiu ( te stii etc. ) face? , ce sa

fac (sau sa faci etc.)? , cum sa ma descurc (sau sa te descurci etc.)? : ce ma stiu eu face si de unde sa-ti aduc eu herghelia ce-mi poruncesti? ISP. ce sa vezi? ce sa vezi? sau ce sa vada? , sa vezi ntmplare! , nici ca ti-ar trece prin minte! : si, deodata, ce sa vezi ? n rasare dinainte o dihanie cum nu se ce stii .. .

ce stii ... , cine poate sti ...: ce stii cum se ntmpla? poate sa-ce te-a apucat? ce te-a apucat? , ce ti-a venit? ce te-a gasit ? ce tea ( l-a, va etc. ) gasit ( de ... ) ? , ce tea (l-a, va etc. ) apucat (de ...) , ce ai (are, aveti etc. ) (de ...)? : nu stia baba lui ce l-a gasit ce te-a prins? ce tea ( l-a, va etc. ) prins? , ce tea

(l-a, va etc. ) apucat? , ce tia (i-a, va etc. ) venit? : ce lea prins de stau asa pe-afara? COSBUC. ce te crezi? ce te crezi? , ce socotesti,

ce te doare? ce te doare? , ce nu-ti convine?, ce nu e n ordine?, ce nu merge? ce te intereseaza? ce te intereseaza? , ce te amesteci n treburi care nu te privesc? cetele ngeresti cetele ngeresti (sau de ngeri), ( bis. ) corul ngerilor: sfnta armonie a cetelor de ngeri.AL. ce te mira? ce te mira? , ce ti se pare ciudat, curios? ce te potrivesti? ce te potrivesti? , ( fam. ) de ce crezi ceea ce ti se spune?: ce te potrivesti la vorbele lor? ce treaba am ? ce treaba am ( ai, are etc. ) ( cu ... ) ? , 1) ce ma (te, l etc. ) intereseaza? ce ma (te, l etc. ) priveste? : zis-a badea cas urta

.. . las sa fiu; ce treaba are? POP. ; 2) ce legatura am (ai, are etc. ) cu ...? : ce treaba am eu cu boala lui? ce, eu snt bolnav? CAR. ce ti-a venit sa ... ? ce tia venit (sau ce-ti veni) sa .. . (sau de ... ) ? , ce tea apucat de ...? , n-ai altceva mai bun de facut dect sa ...?:

ce ti-a venit de-mi rascolesti amintirile? ceva-ceva ceva-ceva, ct(usi) de putin: nu stia sarmanul ce sa faca si cum sa-si mbunatateasca soartea macar cevaceva.SBIERA. ce veste-poveste? ce ( mai) veste-poveste? sau ce veste? , ce poveste? , ( pop. si fam. ) ce (mai) e nou? , ce se (mai) aude? : aminteri, ce mai veste-poveste pe la dv.? CAR. ce vnt te-aduce? ce vnt te-aduce? (sau te-abate? ) , cu ce treburi ai

venit (pe la noi)? : ce veste, nasule, ce vnt te-aduce pe la noi? POP. ce zor ai? ce zor ai? , ce te intereseaza?, ce-ti pasa? chef, neneaco, cu banii babachii chef, neneaco, cu banii babachii, chef pe cheltuiala altuia. cheie de bolta cheie de bolta, ( fig. ) principiu fundamental. a chema la ordine a chema la ordine (pe cineva), a soma pe cineva sa respecte anumite norme; a admonesta pe cineva. a chema la rampa a chema la rampa, a cere, prin aplauze, ca artistii sa revina pe scena: de trei ori actrita fu chemata la rampa.CAL. chiar asa chiar asa, exact asa: ba chiar asa-i, jupnesica draga, cum ti spun eu.CR. chiar azi chiar azi, tocmai azi. chiar ca ... chiar ca .. . sau chiar

cum ... , ntocmai ca ... , leit ca ... , aidoma: dormi chiar ca un pasa pe patul tau de glod.AL. chiar daca ... chiar daca ... (sau de... ), si daca ...; desi ..., cu toate ca ...: chiar de te-ai pune curmezis, eu tot as pleca . chiar de la nceput chiar de la nceput, nca de la nceput. chiar el chiar el, el nsusi. chiar si chiar si, pna si: iubite autorule, .. . ai stiut, chiar si n materie de vnatorie, sa urmezi parintestile lui povete.OD. chiar si el chiar si el, pna si el. chioara ( de-a)

chioara, orbeste: de acum s-o luam de-a chioara.CR. a chior din ochi pe cineva a chior din ochi pe cineva, a ncerca sa nsele pe fata pe cineva. chip cioplit chip cioplit, ( nv. ) idol: sa nu faci tie chip cioplit.BIBLIA. chip de grai chip de grai, ( nv. ) expresie: cu mult mai lesne era din limba latineasca cea de obste sa se bage cuvinte si chipuri de graiu n vorba latineasca chip scris chip scris, ( nv. ) pictura. chip si seama chip si seama, ntru totul, pe deplin: sa nteleaga, publicul ca am avut cuvinte sa refuz concursul meu unei manifestatiuni

chipuri si mijloace chipuri si mijloace, tot felul de mijloace: cercara chipuri si mijloace ca sal scoata din retelele periculosilor ... SBIERA. chip varsat chip varsat (sau turnat) , ( nv. ) statuie (de bronz) : toate chipurile cele varsate ale lor le veti piarde.BIBLIA. chit ca .. . chit ca ... , cu toate ca ... , chiar daca ... : a promis tot

ce i se ceruse, chit ca nici prin cap nui trecea sa se tina de cuvnt. chit pe chit chit pe chit, egal; tanc pe tanc. ci dar ci dar, ( nv. ) deci: ci dar n mijlocul acestor vremi, la 2 noemvrie, generalul Basta .. . se duse cu ostile .. . la Oradia-mare.BALC. cine ..., cine .. . cine ( cu) ..., cine ( cu) ... , unul (cu) ..., altul (cu) .. . cine are piper mult, pune si-n iaurt cine are piper mult, pune si-n iaurt, cine are prea mult, si bate joc de ce are. cine are treaba? cine are

treaba? sau cine ce treaba are? , pe cine intereseaza? , cui i pasa? : de mii da o sarutare, nimen lume na so stie, caci va fi sub palarie s-apoi cine treaba are! EM. ; asta ma-mporta pe mine, cine ce treaba are? CAR. cine s-a fript cu ciorba sufla si-n iaurt cine s-a fript (sau s-a ars) cu ciorba(sau cu bors) sufla si-n iaurt, tot patitu-i priceput. cine stie cine ( mai) stie, nu se stie:

d-apoi calul meu de pe atunci, cine mai stie unde i-or fi putrezind ciolanele! C R. cine stie ce cine stie ce (sau ct) , 1) potrivit, normal; nici prea prea, nici foarte foarte: nu .. . bea cine stie ce.CAMIL.P. ; 2) cine stie cine. cine stie cine cine stie cine (sau ce) , cineva (sau ceva) nsemnat, important, deosebit: tot satul l cinstea si l asculta ca pe cine stie cine.ISP. cine stie pe unde i sticlesc ochii cine stie pe unde i sticlesc ochii, cine stie unde se afla (n clipa de fata) . cioplit n patru muchii cioplit n patru muchii, ( fam .) dichisit;pus la patru ace. ciorba lunga ciorba lunga, 1)

ciorba slaba, inconsistenta; 2) ( fig. ) vorbe goale. circula zvonul ca .. . circula zvonul ca ... , se zvoneste ca ..., se vorbeste ca .. . a citi gndurile cuiva a citi gndurile cuiva, a intui ce gndeste cineva. a citi printre rnduri a citi printre rnduri, a intui, a sesiza aluziile, sensurile ascunse ale unui tex t. a se ciudi de necaz a se ciudi de necaz, ( nv. ) a se mhni, a se framnta: cum l vazura znele scapat, seciudeau de necaz ca nu putura sa-l prinza.ISP. a ciuli urechile a ciuli urechile, 1) (despre animale) a ridica urechile drept n sus (pentru a asculta) ; 2) (

fig. ; despre oameni) a-si ncorda auzul, a asculta cu luare aminte: i se paru ca ceva se misca n camera de-alaturi; ciuli urechile; nimic.CEZAR.P. a ciupi la cntar a ciupi la cntar, ( fam. ) a fura la cntar. ciupit de varsat ciupit de varsat, cu urme de varsat de vnt pe fata. cnd ..., cnd .. . cnd ... , cnd ... , uneori ... , alteori ... ; ba ... , ba ... : prind cocosii a cnta .. . cnd mai gros, cnd

mai subtire.POP. cnd asa, cnd asa cnd asa, cnd asa, ba ntr-un fel, ba n altul. cnd-cnd cnd-cnd sau cnd de cnd sau de cnd de cnd, ( nv. si pop. ) 1) n orice moment: noi de multe ori .. . ne lepadam de credinta noastra si cnd-cnd giuram pre sfnta evanghelie. VARLAAM ; 2) din clipa n clipa: era batrn si cnd-cnd si astepta ceasul.POP. ; 3) ct pe ce

sa ... , aproape sa ... , mai sa ... : cai dusmanul lnga mine cu doua pistoale

cnd colo cnd colo (sau colea) ( ce sa vezi? ) , 1) n loc de asta (ce este?) : si cnd colo ce sa vezi? toti erau cu parul, cu barba si cu mustetele pline de promoroaca.CR. ; 2) deodata: cnd colea despre ziua, cnd somnul e mai dulce, auzi un flfit ca de un stol de pasari.ISP. cnd e brnza, nu-i barbnta cnd e brnza, nu-i barbnta, cnd ai una, n-ai alta. cnd era tetea flacau ( de) cnd era tetea flacau, ( pop. ) cu foarte mult timp n urma, demult. cnd mi-o creste iarba-n barba

cnd mi-o creste iarba-n barba, niciodata. cnd mi-o face coliva cnd mi-o face coliva, cnd voi muri. cnd mi-oi vedea ceafa cnd mi-oi vedea ceafa, niciodata. cnd o cnta stiuca n balta cnd o cnta stiuca n balta, ( pop. ) niciodata: tei duce la maica-ta .. . cnd mio cnta stiucan balta, catunci te-i mai face fata.POP. cnd o face plopul nuci si rachita mere dulci cnd o face plopul nuci si rachita mere dulci, niciodata. cnd se va mprieteni soarecele cu pisica cnd se va mprieteni soarecele cu pisica, niciodata. cnd se va lipi cerul de pamnt cnd se va lipi cerul de pamnt, niciodata. cnd s-o ntoarce grla cnd s-o ntoarce grla, ( reg. ) niciodata: la maica-ta te-oi duce, cnd s-o ntoarce grla-ncoace.POP. cnd si cnd cnd si cnd sau din cnd n cnd, din timp n timp, cteodata, uneori: eu te-am

iubit mi pare-un veac, tu nici macar din cnd n cnd.EM. cnd ti-e lumea mai draga cnd ti-e lumea mai draga, cnd ti-e mai bine, cnd nici nu te gndesti la ceva neplacut . cnd mi-o creste par n palma cnd mio (sau tio etc. ) creste par n palma, niciodata: so procopsi, cnd mio creste par n palma.PANN. cnepa dracului cnepa dracului, ( pop. ; glumet) parul femeii: tu so iei de cnepa dracului si so trntesti cu capul de paretele cel despre rasarit, ct i putea.CR. a cnta a ... a cnta

a .. . (sau n ... , de ... ) a prooroci, a prevesti, a meni, a cobi: pasare galbenan cioc, rau mi-ai cntat de noroc! POP. a-i cnta cucul a-i cnta cucul ( n fata sau n dreapta) (cuiva), a avea noroc. a-i cnta cucul n casa a-i cnta cucul n casa, a ramne singur. a-i cnta cucul n punga a-i cnta cucul n punga, a fi sarac. a cnta cucurigu n casa a cnta cucurigu n casa, (despre sotie) a-si impune autoritatea n casnicie. a cnta cu ifos a cnta cu ifos, a cnta patetic: cntau la psaltichie, colea, cu ifos.CR. a-i cnta de noroc ai cnta (cuiva) de noroc, (despre pasari) ai prevesti (cuiva) succesul: mai bine cnta-mi de noroc,

suind voios n slava. CERNA. a cnta gaina n casa a cnta gaina n casa, a avea cuvntul hotartor femeia: cnta gaina la casa lui.CR. a-i cnta greierii n soba a-i cnta greierii n soba (sau n cap) (cuiva), a fi sarit din minti, a fi ntr-o doaga, a cnta naintea cuiva a cnta naintea cuiva, ( fig. ) a se plnge, a se jelui cuiva. a cnta n cor a cnta n cor, a cnta mpreuna, laolalta cu altii: pe cmp erau flacai si fete si ei cntau o doinan cor.COSBUC. a-i cnta n struna a-i cnta n struna (cuiva), a ncuviinta, a sustine (din nu-i mai cnta atta-n struna, c-a cnta mereu ace lasi cntec a cnta mereu acelasi cntec, a o tine una si buna. a cnta osanale a cnta osanale (cuiva), 1) a ridica n slavi (pe cineva); 2) a lingusi (pe cineva) . a-i cnta popa la cap a-i cnta popa la cap (cuiva), a-i face slujba . a-i cnta pupaza a-i cnta pupaza (cuiva), a-i merge la toti le-o cntat

cnta-ti-ar popa la cap! cnta-ti-ar popa la cap! , vede-te-as mort! a cntari din ochi a cntari din ochi, 1) (despre lucruri) a aprecia cu aproximatie greutatea unui obiect; 2) ( fig. ) (despre oameni) a aprecia de la prima vedere caracterul, valoarea unei persoane: se uita lung la ea, cntarindo din ochi.GALA. . a-si cntari vorbele a-si cntari ( bine) vorbele, a-si alege (cu grija) cuvintele. cntecul lebedei cntecul lebedei, ultima opera elaborata de un artist n timpul vietii. cr mr cr( a) mr( a) sau ca( -i)

cr, ca( -i) mr sau gr( a) mr( a) sau ba ( ca-i) crc, ba ( ca-i) mrc, 1) co fi, co pati: chiar dea doua zi ncepu sa faca nazuri: ca cr, ca mr, c-aiai chioara, c-ailaltai schioapa.POP. ; 2) ciorovaiala, sfada, cearta: ca sa scape de gra-mra, ca nui mai tacea fleoanca

[tigancei] , puse del taie.ISP. a crpi fuga a crpi ( de-a) fuga sau a o crpi de fuga, a o rupe la fuga. a crpi o minciuna a crpi o minciuna, a spune (la nghesuiala) o minciuna: ca sa scape, crpi la repezeala o minciuna.CEZAR.P. a-i crpi o palma ai crpi o palma (sau una, doua, cteva) (cuiva) , ai trage o palma (sau doua, cteva) (cuiva) , a palmui (pe cineva) . a-si crpi traiul

a-si crpi traiul (sau viata) , a trai cum poate: vatra n jurul careia si-au crpit zi cu zi traiul, ndrugnd povesti si basme.DELAVR. a cstiga de partea sa a cstiga de partea sa (pe cineva), a atrage de partea sa (pe cineva), a-si face un aliat (din cineva) . a cstiga partida a cstiga (sau a pierde) partida, a (nu) reusi ntr-o actiune. a cstiga tarm a cstiga tarm, ( nv. ) a cstiga teren; a nainta ncet, a progresa. a cstiga teren a cstiga teren, 1) a nainta (n lupta) , mpingnd pe dusman napoi; 2) a se raspndi, a se propaga; 3) a progresa putin

cte putin ntro actiune; a-si consolida pozitia; a dobndi importanta: ea vrea acum .. . sa cstige mai mult teren.PREDA. ct ..., ct .. . ct ... , ct ... , 1) ( nv. ) ndata ce ... , imediat ... : cazacii ... , ct le va da stire, ct vor veni. LET. ; 2) ( reg. ) parte .. . parte, mai .. .

mai, cnd .. . cnd, uneori .. . alteori, si .. . si: se culca Ileana, ct de frica, ct de suparare, ct de rusine si ct de bucurie.POP. ct ai bate din palme ct ai bate din (sau n) palme sau batnd din palme, 1) foarte repede, ntro clipa: ct ai bate din palme, veni friptura.SAD. ; 2) ctusi de putin, deloc: nu s-astmpara nici ct bati din palme.COSBUC. ct ai clipi ct ai clipi (sau ct clipesti) (

din ochi sau cu ochii) sau ct clipeala ochiului sau n( tr-o) clip( e) ala ( de ochi), imediat, numaidect, foarte repede, ntr-o clipa: serpele, ct ai clipi, se prinse de vrful prajinei.POP. ct ai da n cremene ct ai da (sau ct dai) n cremene, ct ai clipi din ochi, ntro secunda: nu se deslipea de lnga dnsul, nici ct ai da n cremene.ISP. ct ai plesni din bici ct ai plesni din bici (sau din palme) , foarte repede, pe data, imediat: ct

ai plesni din bici casa pahar.VLAH. ct ai pune pe o muchie de cutit ct ai pune pe o muchie de cutit, extrem de putin. ct ai rupe un par ct ai (sau ct s-ar) rupe un ( fir de) par ( din cap) , ( nv. si pop. ) foarte repede, imediat: si asa au lipsit de n-au luat domnia ct s-ar rumpe ct ai scapara ct ai scapara ( din( tr-un) amnar) , ct ai clipi din ochi; ntro clipa: fiindui acuma calul potcovit,

sa repezit spre deal si, ct ct ai sfrsi o tigara ct ai sfrsi (sau ai bea, ai fuma) o tigara, foarte repede.

ct ai zice crc, Frangoleo! ct ai zice crc, Frangoleo! , foarte repede, ntro clipa: cum iesi din sat, apuci dea dreptul prin Padurea Lupului si, ct ai zice crc, Frangoleo! , ajungi n catunu Satulei, unde-s casele boiere sti.AL. ct ai zice mei ct ai zice mei, ct ai zice peste; ntro clipa: ct ai zice mei, se vazu ncongiurat de o multime de paseri.ISP. ct ai zice miau ct ai zice miau, ntr-o clipa. ct ai zice peste ct ai zice peste, foarte repede: adormi ct ai zice peste.STANCU. ct apuci ntre degete ct apuci ntre degete, foarte

putin: pe unde mergea, slobozea cte o tra cenuse, asa ct apuca-ntre degete.POP. cta frunza, si iarba cta frunza, si ( cta) iarba sau ca frunza si ca iarba sau ( reg. ) cta pulbere si spuza, n numar foarte mare, imposibil de numarat: au si nceput a curge furnicile cu droaia, cta pulbere si spuza, cta frunza si iarba.CR. ; cnd vazui a lor multime, cta frunza, cta iarba.EM. ctava de ..

. ctava de ... , ( reg. ) cam, destul de ...: o apa mare si ctava de lata cur [g] ea.IST. ct capul sub sabia gealatului ct capul sub sabia gealatului, ( nv. ) foarte putin timp. ct ce .. . ct ce ... , ( reg. ) ndata ce ..., imediat ce ...: la mine-n prag venea, mama-sa ct ce-adurmea.COSBUC. ct ce pot ct ce pot ( poti, poate etc.), ct ma tin puterile: fuge ct ce poate [de iute] cu sarcina n spate.CR. ct cioara-n par ct (sau ca) cioaran par, foarte putin timp, pe fuga, pe apucate: de-acum n dulce stabilitate am so duc vesel, fara habar, servindu-mi tara pe asezate, iar nu din fuga, ca cioara-n par .AL. ct colea ( mai) ct colea, 1) aproape, n

apropiere, nu prea departe, la o azvrlitura de bat: purcelul .. . se ia dupa mosneag si, ct colea, mergea n urma lui.CR. ; 2) la o parte: ce stai, bade, ct colea, cu-atta inima rea? POP. ct colo ct colo, la (oarecare) departare, (foarte) departe: fata i pune atunci mna n piept, l brnceste ct colo.CR. ct costa? ct costa? , ce pret are? ct de .. . ( macar) ct de ... , ( nv. si pop. ) foarte ...: la drum, e bine sa pornesti ct de dimineata.CR. ct de ci ct de ci, ( nv. ) de departe: armasariul ... ct de cii si apropiiarea lupului simti.CANT. ct de ct

ct de ct, ct de putin, foarte putin, orict; absolut deloc: cu coaja ti-alungi batar odata foamea, ct de ct.POP. ct de colo ct de colo, de departe, de la (mare) distanta: se vedea ct de colo, ca vorbea cu ntelepciune.ISP. ct de mult ct de mult, 1) foarte (mult): ct de mult te iubesc! ; 2) orict (de mult): ct de mult are, tot nu-i ajunge. ct de putin ct de putin sau ( nv. ) ct de putinel, n ct de mica masura, n foarte mica masura,foarte putin, (aproape) deloc: ai avut destula vreme sa-ntelegi ct de putin ct e ceasul? ct e ceasul? , ce ora este? cte ceva cte

ceva( si) sau cte oarece, 1) ceva, niscaiva, unele, anumite (lucruri) : ntr-una din zile mosneagul voeste a merge la trg, sa mai cumpere cte ceva.CR. ; 2) putin, scurt: la toate ncepaturile cartilor, cte oarece pridoslovie, nnainte trimitind.ct e cucul ct e (sau pna-i) cucul, niciodata; cu nici un chip;ct e lumea (si pamntul) : sa le dau eu copilele? .. . ba,

ct i cucu! AL. cte doi-trei cte doi-trei (sau trei-patru etc.), ctiva (sau sta cte doua-trei

ct e negru sub unghie ct e negru sub unghie sau ctui negrul bobului, foarte putin, n cantitatea cea mai mica posibila: ctu-i negrul bobului macara cevasi a sminti peste socoteala omeneasca este.CANT. cte putinel cte putinel, ( nv. ) n mod progresiv, ncetul cu ncetul: si vin sa be cte putinel. PRAV. cte putin ( putin) cte putin sau ( cte) putin, putin, pe rnd, n mod progresiv, ncetul cu ncetul, ncet-ncet: putin cte putin negurile se risipeau.BALC. cte si cte cte si ( mai) cte sau cte si mai multe sau

cte n luna si n stele (sau n soare) , cte vrute si nevrute, foarte multe, tot felul de (nimicuri, minciuni, prostii etc.) : si cte si mai cte nu cnta Mihai lautariul din gura si din scripca sa rasunatoare! CR. cte si mai multe cte si mai multe, v. cte si ( mai) cte. cte ... toate cte .. . toate, multe (si de toate) , cte si mai cte: si-mi spune cte toate: ca-

s scump, ca ea nu poate, ca prea snt multe ... COSBUC. cte un cte un (sau una) , ceva: cnd spunea cte una, ori te tineai cu mna de inima rznd, ori te facea sa-si sara inima din loc, de frica.CR. cte unul ( tot) cte unul (sau una) sau ( cte) unul (sau una) , cte unul (sau una) , pe rnd, unul dupa altul: isvorasc din veacuri stele una cte una.EM.

cte unul carelesi cte unul carelesi, ( nv. ) fiecare, unul cte unul, pe rnd: aduserai la H [risto] s, si-si puse mnele pe cte unul carelesi dnsii. VARLAAM. cte zile voi avea cte zile voi ( vei etc.) avea, toata viata: nu te voi lasa, cte zile voi avea.POP. ct frunza codrului ct frunza codrului ( si ct nisipul marii) , foarte multi: [turcii] erau atta ct frunza codrului si ct nasipu marii.POP. ct haul ct ( e) haul (

si praul sau si dudaul) , ( reg. ) niciodata, cu nici un pret: cine stie ce ncurcatura vei face pacolo, de sa nu-i dea nimeni de capati, ct haul! ISP. ct ici, ct colea ct ici, ct colea, nu dupa multa vreme, peste putin timp: Dumnezeu porneste cu sfntul Petre, si, ct ici, ct cole, ajung pe Ivan.CR. ct i cere inima cuiva ct i cere inima cuiva, ct vrea, ct pofteste cineva: mncara s se veselira ct le ceru inima.ISP. ct i poate calul ct i poate calul (cuiva) , ct i poate pielea (cuiva) ,

ct l tin curelele (pe cineva) : numai Chirica baietul stia ce zace n inima lor [a fetelor] si ct le poate calul.CR. ct i poate capul ct (sau ce) i poate capul (sau pielea, osul, mna) sau ce poate osul (cuiva) , ( pop. si fam. ) ct (sau ce) este n stare sa faca cineva, ce posibilitati are cineva: stia ce poate osul lui Ercule.ISP. ct i poate cojocul cuiva ct i poate cojocul cuiva, ct poate suporta cineva. ct l tine cureaua ct l tine cureaua (sau l tin curelele) (pe cineva), ct poate, ct i sta n puteri. ct l tine gura ct l ( i etc. ) tine gura (sau gtlejul) , ct l

tin puterile, pna la epuizare: striga tu .. . ct tia tinea gura, pedantule! CR. ct l tin picioarele ct l tin picioarele (sau puterile), cu toata energia, din rasputeri: fugea ct l tineau picioarele.POP. ct lumea ct ( e) lumea (sau pamntul) sau ct ( e) lumea si pamntul, 1) n vecii vecilor, pentru totdeauna: ct lumea lnga tine as vrea [ca] sa traesc.AL. ; 2) niciodata: alt stapn .. . nu mai face brnza

cu Harap-Alb, ct i lumea si pamntul.CR. ; 3) nemarginit, imens, nesfrsit; nenumarat: trnteli, buseli si flocaieli ct lumea.POP. ct mai curnd ct mai (sau ct de) curnd, ct mai (sau de) repede, n scurta vreme: astepta sa se ntoarca napoi ct de curnd.BELDIMAN.

ct mai vrtos ( cu) ct mai vrtos, ( nv. ) 1) cu att mai mult: de vreame ce Ulfila .. . iaste laudat ... , cu ct mai vrtos esti Maria-Ta vreadnic de cinste.BIBLIA ; 2) cu att mai putin: nime nu ndraznea a grai mpotriva lui; cu ct mai vrtos a lucra ceva.NEGR. ct negru sub unghie ( nici) ct ( e) negru sub unghie, foarte

putin, deloc: a nfruntat pre nuna cea mare, fara ca aceasta sa fi fost ct e negru sub unghie vinovata.POP. ct o zi de post ( mare) ct o zi de post, foarte mare; foarte lung; interminabil: uitei ma, caciula, frate, mare ct o zi de post.COSBUC. ct papura n balta ct papura n balta, ( reg. ) n cantitate foarte mare. ct patru ct patru, peste limitele obisnuite; mult: mnca si bea ct patru . ct par n palma ct par (sau cti peri) n palma (sau pe broasca), nimic; deloc: am avut minte ct par pe broasca.SAD. ct pe ce sa .. . ct pe ce (sau

pe-aci) sa ... , aproape sa ... , mai sa ... , mai ca ... , putin a lipsit sa ... : ct pe ce era sa i se rumpa o vna a inimei.EM. ct pe colo ct pe colo, foarte ntins, mare: se cutremurara, cnd vazura namila de lighioana lnga dnsii si un lac de snge ct pe colo.ISP. ct pentru ... ct pentru .. . (sau despre ... )

, n ce priveste, privitor la ... , referitor la ... : ct pentru strainul brunet, el parea ca nu baga de sama.NEGR. ct poate ct ( ce) poate ( pot, putem etc.), foarte tare; din rasputeri: fuge ct ce poate cu sarcina n spate.CR. ct poate cuprinde ochiul ct poate cuprinde ochiul (sau cu ochii) sau ct bate ochiul, pna la orizont: nu se zarea tipenie de om ct batea ochiul.SAD. ct poftesti ct poftesti, ct de mult; orict. ct pumnul ct pumnul sau ct un pumn,

1) foarte mic: o gramada de catelusi ct pumnul.OD. ; 2) foarte mare: plnsese cu lacrimi ct pumnul.ISP. ct sa .. . ct sa ... , numai ca sa ...: am aruncat si eu o vorba, ct sa para ca subiectul ma intereseaza si pe ct sa chior asti un soarece ( nici) ct sa chiorasti un soarece sau ct sa orbesti un soarece chior, foarte putin: nea dat o bucatica de pne, ct sa chiorasti un soarece.POP. ct se-nvrteste o roata ct se-nvrteste o roata, ct ai clipi din ochi. ct se poate de ... ct se poate de .. . (sau mai ... ) sau ( cum) nu

se mai poate de .. . sau de nu se mai poate, ( pop. ) n cel mai nalt grad, foarte, extrem de ... , din cale-afara de ... , la maximum: un boierinas frumos si bun la inima, dar desfrnat ct se poate.NEGR. ct stau rasaritele de apuse ct stau rasaritele de apuse, ( nv. ) foarte departe: ctu stau rasaritele de apuse delungat-au de noi

faradelegile noastre. PSALT. ct sapte ct sapte sau ct saptesprezece, foarte mult: Oslobanu, care mnca ct septesprezece, ne cam pusese pe gnduri.CR. ct te-ai nvrti ntr-un calci ct te-ai nvrti ntr-un calci, foarte repede, ntr-o clipa. ct te-ai scobi n masea ct te-ai scobi n masea sau ct te scobesti (sau pna te scobesti) n( tr-un) dinte, (foarte) repede. ct te-ai sterge la ochi ct te-ai sterge (sau sa te stergi, te-ai freca) la ( un) ochi, ntro clipa, foarte repede: parca nici n-au avut vreme sa se stearga la ochi ct te-ar pisca un purice ct (sau ca ( si) cum)

te-ar pisca un purice, foarte putin; imperceptibil, insesizabil: trebi ca acestea, la o mparatie, ca cum te-ct timp ct timp, atta vreme ct: ct timp traiesti, grijile ct toate zilele ct toate zilele ( de mare), urias, imens: o namila de leu

ct ti-ai lega nojita ct ti-ai lega nojita (sau nojitele) ( la un picior), ( reg. ) foarte repede, ntr-o clipa. ct tine Dumnezeu lumea ct tine Dumnezeu lumea, ( reg. ) tot timpul. ct un cal de cei rusesti ct un cal de cei rusesti ( nemtesti) , ( pop. ) foarte mare: nchipuieste el din lemn un lup mare ct un cal din cei rusesti.POP. ct un fir de mac ct un fir (sau un graunte, un smbure) de mac, foarte mic: arden candelo lumina ct un smbure

de mac.EM. ct unghia ct unghia, foarte mic; nensemnat: privighetoarea - nici ct unghia sa si sa cnte asa de frumos! POP. ct un lucru mare ct un lucru mare, foarte (mult sau tare) , mult de tot, din cale afara: era vesel mparatul pentru aceasta, ct un lucru mare.ISP. ctusi de ct ctusi de ct, ( nv. si pop. ) ct de ct, (ori)ct de putin; absolut deloc, defel, nicidecum: ascunde-te ctusi de ct, pna va trece mnia Domnului.BIBLIA ; batu n sus, batu n jos, si peste sa prinza, ctusi de ct.ISP. ct va da din deget ct va da din deget, ct va trai. ctva timp ctva timp, o (bucata de) vreme: ctva timp, linistea se asternu peste padure.SAD. ct veacul ct veacul, niciodata:

n-am sa-l vad ct veacul! COSBUC. ct vezi cu ochii ct vezi (sau vedeai) cu ochii, ct cuprinzi (sau cuprindeai) cu privirea, pna foarte departe: cmpurile, ct vedeai cu ochii, erau ale lui.VLAH. claca lui Dumnezeu claca lui Dumnezeu, ( pop. ) razboi, lupta: am fost n foc la 77, am vazut si eu claca lui Dumnezeu.POP. claie peste gramada claie peste gramada, unii (sau unele) peste altii (sau altele) , n dezordine; cu nemiluita: laudele curgeau claie peste gramada.DELAVR. clar de luna clar de luna, lumina stralucitoare de luna. a cladi pe nisip a cladi (sau a funda, a ntemeia) pe nisip, a ntreprinde o actiune

fara a avea o baza solida: prevederile .. . se dovedesc astazi a fi fost fundate pe nisip, pe iluziuni mari.MAIOR. a clampani din gura a clampani din gura, a vorbi mult si fara rost: ajunga-ti ct ai clampanit din gura! a clantani din dinti a clantani din dinti (sau din masele), a tremura de frig: n-a mai clantani atta din masele.CR. a clati capul a clati( na) capul (sau din cap) , a-si misca capul ntro parte si ntr-alta (n semn de ndoiala, dojana etc.) , a da din cap: batrna a iesit, clatind din cap.NEGR. a clati coada a clati coada, (despre cini) a da din coada, a se gudura. a nu se clati din loc a nu se clati din loc, ( nv. ) a nu se

clinti, a nu se misca, a nu se urni din loc, a ramne nemiscat: nu s-au mai clatit den loc sv [] ntul mucenic.DOS. a-si clati gura a-si clati gura, 1) a-si spala gura; 2) ( fig. ) a bea putin (dintr-o bautura alcoolica) . a se clatina pe picioare a se clatina pe picioare, a merge mpleticit, nesigur. a nu se clati un fir de par din capul cuiva a nu se clati (sau clinti) un fir de par din capul cuiva, a ramne neatins, a nu i se ntmpla nimic cuiva: noi chizesluim ca un fir de par nu se clipa de clipa clipa de clipa, permanent, continuu. a cloci o boala a cloci o boala, a fi pe cale de a se mbolnavi. a cloci pe vatra a cloci pe vatra, a trndavi.

a cloci un gnd a cloci un gnd, a pune la cale ceva. a clocoti de mnie a clocoti (sau a spumega, a turba) de mnie, a fi foarte mnios. a coace la inima pe a coace la inima a dori raul cuiva.

a-i coace turta ai coace turta (cuiva) sau a io coace (cuiva) , ai pune gnd rau, ai ntinde o cursa, ai purta smbetele (cuiva), a paste (pe cineva): si ti-o coc eu tie, stai, ma! PANN. a coace un plan a coace (sau a cloci) un plan, a pune la cale, a proiecta (n secret) (ceva) . coada-i grasa! coadai grasa! , sfrsitul sa fie bun! , urma alege! : cnd iai saua de pe cal, vezi cum i stau coastele,

si zici: coada-i grasa! POP. coada ostii coada ostii (sau ostirii, obuzului, taberei), ( nv. ) ariergarda: au taiat tie coada taberii.BIBLIA. coada ratoiului coada ratoiului sau coada de ratoi, (despre suvite de par, mustata etc. ) cu vrfurile rasucite n spirala: un baiat nalt, fudul, cu mustata coada ratoiului.SAD. coada vacii ( get-beget) coada vacii, neaos, de origine rurala: nu esti .. . iesit din opinca, nepot, stranepot de plugar, getbeget coada vacei.GHICA. coada veacului coada veacului, ( pop. ) sfrsitul lumii. coada de topor

coada de topor, instrument, unealta n mna dusmanului. coada lunga, minte scurta coada (sau fusta) lunga, minte scurta, femeile au putina minte: mai este si o vorba romneasca: coada lunga, minte scurta! zicatoare nesocotita a poporului.OD. a coase la oboroace a coase la oboroace, ( pop. ) a sforai. a coase petec la petec a coase petec la petec, a fi strngator, zgrcit. coate-goale coate-goale, sarantoc, vagabond: ne sculam sa plecam; coate-goale se scoala si dumnealui.CAR. a cobor n linie dreapta din .. . a cobor n linie dreapta (sau directa) din ... , a descinde din ... , a se trage din ... : cobora n linie directa din Mavrocordati. IORGA. a cobor ochii a cobor ochii, a lasa privirile n jos: ei! nu mai cobor ochii si zi ca vrei, sa se sfrseasca comedia.AL.

cobort cu hrzobul din cer cobort cu hrzobul din cer, de vita nobila; mndru, ngmfat: dar noi ce sntem? scoborti cu hrzobul din cer? AL. a cobor tonul a cobor tonul, a vorbi pe un ton mai jos si mai calm. a cobor vocea a cobor vocea (sau glasul), a vorbi mai ncet, n soapta. a cocosa n bataie a cocosa n bataie (pe cineva), a stlci n bataie (pe cineva) . a o codalbi a o codalbi, ( reg. ) a o pati, a o ncurca: asa-i c-am codalghit-o? AL. c-o falca-n cer si cu una n pamnt co falcan cer si cu una (sau alta) n pamnt, 1) ( nv. ) cu gura larg deschisa, spre a nghiti tot

cei iese n cale; 2) foarte nervos, nfuriat la culme: cu o falca-n cerul sfnt si cu alta pe pamnt.AL. c-o fi, c-o pati c-o fi, c-o pati sau ca o fi, ca o drege, ca cr, ca mr: ca o fi, ca o drege, ... nu snt caii si pace! POP. a coji n batai a coji n batai (pe cineva), a stlci n bataie (pe cineva) . colac peste pupaza colac peste pupaza sau pupaza peste colac, (un necaz) n plus, pe deasupra: ca si cum n-ar fi fost deajuns povara ei peste mine, mi mai trebuiai si colea, colea colea, colea, cnd si cnd, din cnd n cnd: [copilul] ncepe .. . a vorbi, colea, colea, cte una, fara a

le potrivi.PANN. colea ..., dincolo .. . colea ... , dincolo ... , pe deo parte ... , pe de alta parte ... : cole-ti pare cu scumpete, dincolo ca risipeste.CONACHI. a colinda crciumile a colinda (sau a bate) crciumile, a fi betiv, alcoolic. colo si colo colo si colo sau colea si colea, ici si colo, pe alocuri, foarte rar: izvoare ca clestarul curgnd colea si colea.PANN. colt cu .. . col .

cu ... , situat n unghiul format de doua strazi, la intersectia cu ... : te astept n Bulevardul Elisabeta, col . cu Calea Victoriei. a comite o eroare a comite o eroare, a gresi.

a comite o frauda a comite o frauda (sau un furt), a fura. a comite o gafa a comite (sau a face) o gafa, a gafa. a comite o imprudenta a comite o imprudenta, a fi imprudent. comparativ cu ... comparativ cu ... sau n comparatie cu ... , fata de .. . complex de inferioritate complex de inferioritate, nencredere n fortele proprii. conacul cel de apoi conacul cel de apoi, ( nv. ; fig. ) moartea: aproape de Nistru, cu o mila de loc de Movilau, .. . au descalecat acolo oastea leseasca conacul cel de apoi.M.COSTIN. concomitent cu .. . concomitent cu ... , n acelasi timp cu ..., simultan cu .. . concurs de mprejurari concurs de mprejurari, jocul ntmplarii, hazard: dintr-un concurs

oarecare de circumstante, libertatea se coboara asupra unei societati.GHICA. a condamna n contumacie a condamna n contumacie (pe cineva), ( jur. ) a condamna n lipsa (pe cineva) . a conduce pe cineva a conduce ( pna acasa) pe cineva, a nsoti (pna acasa) pe cineva. a conduce pe ultimul drum pe cineva a conduce pe ultimul drum pe cineva, a nmormnta pe cineva. conform cu .. . conform cu ... , potrivit cu ...: fraze exacte si conforme cu starea sufletului sau.AL. a considera de datoria sa sa .. . a considera de datoria sa sa ... , a se simti dator, obligat sa .. . considera ca n-am spus nimic! considera ca n-am spus nimic! , fa-te ca nu m-ai auzit! considernd ca .. . considernd ca ... , avnd n vedere ca .. . a se constitui parte civila a se constitui parte civila, ( jur. ) a formula, ntr-un proces, pretentii de despagubiri fata de acuzat. a contracta o boala a contracta o boala, a se contamina, a se mbolnavi: a contractat o gripa, na tratato si

de aici i sa tras moartea . a contracta o datorie a contracta o datorie (sau un mprumut), a se mprumuta. copacel, copacel copacel, copacel, ncet si cu grija (ca un copil care nvata sa mearga) : jupnul si nca un baiat au ridicat greutatea si i-au puso lui Canuta n crca; copacel, copacel, baiatul a mers ctiva pasi pna la coltul stradei.CAR. copil al nimanui copil al nimanui, orfan. copil de suflet copil de suflet, copil nfiat. copil de tufa copil de tufa, (

reg. ) copil nelegitim, bastard. copil din casa copil din (sau n, de) casa, fiu de boier care era paj la curtea domneasca; ( p.ext. ) , fecior n casa: Catalin, viclean copil de casa, ce umple cupele cu vin mesenilor la copil din flori copil (sau fecior) din flori (sau de izbeliste, de dupa gard) , copil nelegitim: baiat din flori si de pripas, dar indraznet cu ochii.EM. a coplesi cu laude a coplesi cu laude, a lauda peste masura. a cosi n bataie a cosi (sau a coscovi) n bataie (pe cineva)

, a bate zdravan, a snopi n bataie (pe cineva) : ti vine cteodata sa-i cosesti n bataie, dac-ai sta sa te potrivesti cot la cot ( legat) cot la cot, (legat) strns, teapan; alaturi, mpreuna. cotul si piscotul! cotul si piscotul! , nu-mi pasa!, ce-am avut si ce-am pierdut! crai de Curtea Veche crai de Curtea Veche, haimana, derbedeu; om destrabalat. a-i crapa buza dupa ceva ai crapa (cuiva) buza (sau maseaua) dupa ceva, a avea mare nevoie de ceva, a se prapadi dupa ceva, a nu se putea lipsi de ceva: am avut o trebuinta, de-a-i crapa capul ai crapa capul (cuiva) , 1) a lovi foarte tare (n

cap) pe cineva, a omor pe cineva; 2) ( fig. ) a avea o migrena persistenta; 3) ( fig .) a nu-si mai vedea a crapa de foame a crapa de foame, a-i fi foarte foame.

a se crapa de ziua a se crapa de ziua, a se lumina de ziua, a se ivi zorile: cnd se crapa de ziua, [nora cea mica] se apuca de direticat.POP. a-i crapa maseaua a-i crapa (sau a-i pocni) maseaua ( n gura) (cuiva dupa ceva sau dupa cineva), a fi foarte nerabdator sa ..., a avea mare nevoie de ...: si-mi crapa maseaua-n gura cnd vedeam ca nu mai vine.CR. a crapa pietrele a crapa (sau a pocni, a trosni) pietrele (sau lemnele) ( de frig sau de ger) , a fi un ger strasnic:

era un puiu de ger n dimineata aceea, de crapau lemnele! CR. a-i crapa pipota de nerabdare a-i crapa pipota de nerabdare, a fi foarte nerabdator. a crapa rnza a( -i) crapa (sau a( -i) plesni) rnza ( de ciuda, de invidie, de necaz) , ( pop. ) a fi foarte, suparat, mnios: baba, cnd l-a vazut viind, crapa rnza-n ea de ciuda.POP. a crapat ceasul! a crapat ceasul! , a dat Dumnezeu!, n fine!, n sfrsit! a crapa usa a crapa usa, a ntredeschide usa. a crea impresia ca ... a crea (sau a da, a lasa) impresia ca .. . (sau de ... ) , a da, a lasa sa se

nteleaga ca .. . (sau de ...) , a sugera ca .. . a crea un rol a crea un rol, (despre actori), a interpreta cu maiestrie un rol (ntr-o piesa de teatru, ntr-un film) . a crede ca tot ce zboara se mannca a crede ca tot ce zboara se mannca, a-si face iluzii, a fi naiv. a se crede cazut din cer a se crede cazut ( cu hrzobul) din cer, a fi foarte ncrezut. a se crede grozav a se crede grozav, a avea o foarte buna parere despre sine. a nu crede ochilor a nu( -si) crede ochilor (sau ( nv. ) ochii) , a nu crede ceea ce vezi cu ochii: se mira si nu stia ce sa creaza ochilor sai.ISP. a crede pe cuvnt a crede pe (sau de) cuvnt

(pe cineva), a crede fara a verifica, a lua de bune spusele cuiva. a le crede toate laptoase a le crede toate laptoase, a crede tot ce i se spune: mama .. . crezndu-le toate laptoase ... , cum i le spusesem eu ..., m-a laudat.CR. a-si crede ziua eterna a-si crede ziua eterna, a se considera nemuritor: cine nu merge cu ea nainte si sta, cu gndul la sine acela si crede ziua lui eterna.CAR. cred si eu! cred si eu! , nui de mirare! , desigur!

, ba bine ca nu! : nu umbla .. . nebun dupa dnsa? cred si eu: vaduva, tinerica, avere buna! NEGR. crescut n matase crescut n matase (sau n puf), crescut n belsug, rasfatat. crescut n vata crescut n vata, crescut cu o grija exagerata. a cresta pe raboj a cresta pe raboj, a face pe raboj o crestatura pentru a tine socoteala; ( p.ext. ) a-si nota ceva (spre a nu uita): crestati pe raboj, copii! ISP. a creste iarba sub cineva a creste iarba sub cineva, a fi foarte lenes. a creste inima din cineva a creste inima (sau sufletul) din (sau

n) cineva sau ai creste sufletul (sau inima, pieptul) cuiva, a simti o mare bucurie, o mare satisfactie, a fi ncntat: cnd te vad zmbind ..., sufletul mi creste.EM. a creste n puf a creste (sau a trai) n (sau pe) puf (sau pufuri, n perini de puf) , a creste, a trai confortabil, a nu duce lipsa de nimic; a huzuri: desi nu crescuse-n perini de puf, a creste sarpele n sn a creste (sau a ncalzi, a tine) sarpele n (sau la) sn sau a vr pe dracun

sn, a ajuta, a ocroti pe un nerecunoscator: n snul meu cu-ngrijire p-asti a creste vaznd cu ochii a creste vaznd cu ochii (sau ca din apa) , a creste foarte repede: purcelul ncepe a se nfiripa si a creste vaznd cu ochii.CR. cresti mare! ( sa) cresti (sau crestere-ai) mare! , sa fii sanatos, copile! crngul cerului crngul (sau brul luminos cerului, calea laptelui.

a-si croi drum a-si croi drum, a-si deschide drum, ndepartnd obstacolele. a-si croi drum cu coatele a-si croi (sau a-si face) drum cu coatele, 1) a-si face loc prin multime; 2) a parveni. a-si croi drum n viata a-si croi drum n viata, a razbate n viata. a o croi la fuga a o croi la fuga, a o tuli, a o lua la sanatoasa: iepurii o croira la fuga.POP. a croi la planuri a croi la planuri, a face proiecte. a croi o minciuna a croi o minciuna, a ticlui o minciuna. a croi pe cineva a croi pe cineva, a bate (cu un bat, cu biciul) pe cineva. cruce ajuta! cruce ajuta! , 1) Doamne ajuta! ; 2) reprezentare grafica a crucii n vechile abecedare: batul n care era asezata fila cu cruce-ajuta.CR. crucea ta! crucea ta! , njuratura amenintatoare. crucea zilei crucea zilei (sau noptii), miezul zilei (sau al noptii) . cruce de aur n casa! cruce de aur n casa! , invocatie rostita atunci cnd se pomeneste numele diavolului. cruce de voinic cruce de voinic, barbat

n toata puterea: se rusina singur de sine, cum sa se arate el, cruce de voinic, asa putin la inima! ISP. crucile satului ( n) crucile satului, (n) mijlocul satului (unde de obicei se ntlnesc mai multe drumuri) : pe la prnz eram n crucile satului, cu toti flecaii din batalionul meu.GANE. crucis si curmezis ( n) crucis si ( n) curmezis, n lung si n lat, n toate directiile; ( p.ext. ) pretutindeni;

peste tot: dupa ce umblara lumea n crucis si curmezis, ajunsera la muma Crivatului.ISP. a-si cruta fortele a-si cruta fortele, a se menaja. a-i cruta viata cuiva a-i cruta viata cuiva, a lasa n viata (pe cineva) . cu ... cu tot cu ... cu tot, laolalta, la un loc cu ..., mpreuna cu ...: Ipate si ia femeia cu zestre cu tot.CR. cu aceasta rnduiala cu aceasta (sau asta) rnduiala, ( nv. si pop. ) astfel, n acest mod: are sa nceapa ai mirosi a catrinta si cu asta rnduiala n-am sa am folos de el niciodata.CR. cu aceste cu toate cu aceste( a) cu toate, ( nv. ) cu toate acestea: cu aceste cu toate, giudetul va giudeca sas

[i] piarza muiarea toate zestrele.PRAV. cu adevarat cu adevarat, ntr-adevar: acum, tata, cu adevarat este mort Robinson? DRAGHICI. cu alai cu alai, cu fast, cu solemnitate: l petrecu cu cinste si alai. cu alta ocazie cu alta ocazie, cnd se va mai ivi ocazia, altadata: vom continua discutia cu alta ocazie. cu alte cuvinte cu alte cuvinte, adica: cu alte cuvinte, ne lasi balta si pleci? CEZAR.P. cu amanuntul cu ( de) amanuntul, n amanuntime, n detaliu: m-apuc so studiez cu de-amanuntul, ca orice amator pasionat.CAR. cu amndoua minile cu amndoua minile sau cu mna buna, 1) din belsug; 2) ( fig. ) cu toata bunavointa, din toata inima. cu anasna cu anasna, cu forta, cu de-a sila. cu anevoie cu anevoie, cu greu, cu dificultate. cu anii cu anii, pe masura trecerii anilor, cu timpul: cu anii,

ochii i-au slabit, de ajunsese sa nu mai vada la doi pasi.GALA. cu apropiere cu apropiere, n apropiere, apropiat, aproape: fiind satul cu apropiere de trgul (a.1818) .URIC. cu att mai mult cu att( a) mai mult (sau mai vrtos) , ntro si mai mare masura: cu ct e omul mai bogat, cu att mai mult se carpanoseste.POP. cu att mai putin cu att( a) mai putin, ntr-o masura si mai cu bagare de seama cu bagare de seama, cu grija, cu atentie; cu precautie; cu delicatete: prin

ntuneric mergea greu de tot, cu mare bagare de

cu bine cu bine, 1) ( nv. ) cu bunatate, cu bunavointa, bine: ar fi cu bine primite a rostului meu .. . cuvinte.DOS. ; 2) cu sanatate, sanatos: mergi cu bine! cu binele cu binele sau cu binisor( ul), cu duhul blndetii. cu bratele deschise cu bratele deschise, din toata inima. cu brio cu brio, 1) ( muz. ) cu multa nsufletire; 2) cu (mare) succes: a luat examenele cu brio. cu buna stiinta cu buna stiinta, n mod constient, n cunostinta de cauza. cu bunavointa cu bunavointa, binevoitor: mi-a zmbit cu multa bunavointa.CAR. cu bun chip cu bun chip, ( nv. ) cinstit: ntr-aceaia vreame veni Iosif din Arimathei, cu bun chip sveatnic.BIBLIA. cu cale cu cale, drept, nimerit, potrivit, rezonabil. cu cap cu cap, destept, inteligent: era un tip cu cap. cu capul a mna

cu capul a mna, ( reg. ) necugetat. cu capul gol cu capul gol, cu crestetul descoperit. cu capul n piept cu capul (sau cu fruntea) n piept, cu capul plecat (de suparare, de rusine) : cu fruntean piept, s-apropie de cal.COSBUC. cu capul sau ( singur sau nsusi) cu capul sau, ( nv. ) 1) el nsusi, n persoana: se margini Traian, ca iara nsusi cu capul sau sa mearga cu oastea romana asupra dachilor.P.MAIOR. ;

2) singur, fara nsotitori: cnd merge el singur cu capul sau, de-i sotie, si sngur cu sine sa faca gresala.PRAV. cu capu-n jos cu capu-n jos, cu fundul n sus; anapoda, pe dos: lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos! CR. cuc armenesc cuc armenesc, ( reg. ) pupaza: iar vrei sa te spurce cucul armenesc? CR. cu carul cu carul, ( fig. ) 1) cu gramada, cu toptanul; 2) mult, din abundenta, din belsug: i aduce n casa cu carul, si ea tot nu-i multamita.POP. cu cas la gura cu cas( ul) la gura, lipsit de experienta, imatur. cu caciula n mna cu caciula n mna, ( reg. ) smerit, supus, umil. cu catel cu purcel cu catel ( si) cu purcel, cu tot avutul, cu toata familia, cu totii: au plecat cu catel si purcel.CAMIL.P. cu ce obraz? cu ce obraz? , cu ce ndrazneala?, cum?: cu ce obraz sa mai ies eu n lume? ISP. cu cevasi cu

cevasi, ( nv. ) na lipsit mult sa (nu) ... , ct p-aci sa ... : cu cevasi gramaticii romni au agiuns la caos, calarind pe gramaticele latine.RUSSO. cu cheltuiala cu cheltuiala, scump, costisitor: bunatatede copila, crescuta cu cheltuiala prin pensioane.cu chezasie ca ... cu chezasie ca .. . (sau sa ... ) , cu conditia ca ... : primi cele zise de drac cu chezasie nsa ca el sai duca burduful cu bani.POP. cu chibzuiala cu

( chip si) chibzuiala, cu ntelepciune; cu prudenta: a petrecut un an de zile, jucnd [carti] cu chibzuiala.NEGR. cu chip ca .. . cu chip ca ... , sub pretext ca ...: cu chip ca esti hazliu, mi spui o multime cu chip de a ... cu chip de a .. . (sau ca ( sa) ... ) , n asa fel nct ... , astfel nct ... ; cu gnd sa ... , cu intentia sa ... : vaznd niste lisite pe apa, zvrrr! cu toporul cu chiu, cu vai cu chiu,

cu vai sau cu ( mare) chiu si vai sau cu vai-nevoie, cu greu, cu truda, dupa multa osteneala, cu mult necaz: ma trezeste mama ntr-o cu chiuita cu (sau de-a) chiuita, cu nemiluita, nenumarat, foarte mult: ati umplut, cu chiuita, de cerneal-attea coale.VLAH.

cu cinste cu cinste, (n mod) onorabil, cinstit, cu fata curata: ba nca i da nadejde, si coraj da cugeta, ca negresit i va bate si cu cinste va scapa.PANN. cu cioporul cu cioporul, ( reg. ) cu toptanul, cu ridicata. cu ciuda cu ciuda, cu mnie, enervat: cnd o roaga si catelusa si parul si fntna si cuptoriul ca sa ngrijeasca de dnsele, ea le raspunde cu ciuda si n bataie de joc.CR. cu crdul cu crdul, ( pop .) multi. cu ct trece timpul cu ct trece timpul, pe masura ce trece timpul. cu claritate cu claritate, clar, limpede, deslusit: autorul descrie cu finete, cu claritate si cu eleganta.OD.

cu coada ntre picioare cu coada ntre picioare, rusinat, umilit: fuge ca cinele cu coada ntre picioare. PANN. cu coaie cu coaie, 1) nejuganit; 2) (barbat) viril; energic, ndraznet: nu gasesti om cu coaie. MAG.IST. cu coarne cu coarne, (despre minciuni) de necrezut: aceasta poveaste iaste cariia noi moldoveanii i zicem minciuna cu coarne.CANT. cu conditia sa .. . cu conditia sa ... , cu obligatia de a .. . cu consecventa cu consecventa, n mod consecvent. cu convingere cu convingere, ferm, hotart. cu credinta cu credinta, credincios: cu credinta sa-l primim.CORESI. cu crezamnt cu crezamnt, cu adevarat, ntr-adevar: daca vrei cu crezamnt sa te-ndragesc pe tine, tu te coboara pe pamnt.EM. cu cumpana ntr-o mna si cu sabia n cealalta cu cumpana ntr-o mna si cu sabia n cealalta, fals, fatarnic, ipocrit.

cu cumpat cu cumpat ( bun) , ( nv. ) chibzuit, cumpatat: omul cel muncitor si cu cumpat bun nu piere niciodata.MARCOVICI. cu cununie cu cununie, casatorit legitim: si luase femeie cu cununie.POP. cu ... cu tot cu .. . cu tot (sau cu totul) sau cu tot cu ... , mpreuna cu ... , la un loc cu ... : mnnc merele cu tot cu coaja.SAD. cu cuviinta cu (sau de, dupa,

n) cuviinta, cum se cuvine, cumsecade, cum trebuie, potrivit, nimerit, cu cale, corect, bine, frumos, n ordine, metodic, cuviincios, convenabil, cuminte, ntelepteste: am facut si eu un praznic, .. . si am gasit de cuviinta sa te poftesc si pe d-ta, cumatre.CR. cu cuvnt de .. . cu cuvnt de ... , 1) sub cuvnt de ... ; 2) sub cuvnt ca .. . cu deadinsul cu deadinsul sau cu ( tot) dinadinsul, anume, premeditat; mortis, neaparat: tinea cu tot dinadinsul sa-si faca feciorul popa

. cu de-amanuntul cu de-amanuntul, amanuntit, n detaliu. cu de-a sila cu de-a sila, cu forta; fortat, silnic: a duce lumea cu d-a sila la biserica.CAR. cu de destul cu de destul, ( nv. ) destul: si niminea nu iaste cu de destul spre multemita cu de la sine putere cu de la sine putere sau ( nv. ) cu puterea sa, din proprie initiativa: o tiganca aduse, cu de la sine putere, un lighean ncarcat cu var.CAL. cu departare cu departare, ( nv. ) cu greu, departe: aceasta vie mi era cu departare a o (a.1811) .URIC. cu desavrsire cu desavrsire, complet, integral, n totalitate: era cu desavrsire chel.GALA. cu doua cugete cu doua cugete, ( nv. ) sovaitor: barbatul cu doao cugete nu cu doua fete cu doua fete, prefacut, fatarnic, ipocrit: om cu doua fete. cu doua ntelesuri cu doua ntelesuri, echivoc, ambiguu: vorbe cu doua ntelesuri. cu drag cu drag, din toata inima, soarele ... privea cu dragoste cu dragoste, plin de iubire: cu dragoste parintele

cu drept cu drept( ul), adevarat, drept, sincer: spuneti-mi cu drept, cu mna la piept.POP. cu dreptate cu dreptate, drept: daca n una vi s-au parut cu dreptate, pentru ce n ceealalta sa paie cu strmbatate? CONACHI. cu drept cuvnt cu drept cuvnt, pe buna dreptate, n mod ntemeiat: .. . cu drept cuvnt, te asteptai sa fii rasplatit, .. . prin laude meritate.OD. cu droaia cu droaia, n numar mare: numai iaca au si nceput a curge furnicele cu droaia.CR. cu duhul blndetii cu duhul blndetii, blnd, cu binisorul. cu duiumul cu duiumul, n numar mare: au venit pasarile cu duiumul, care de pe unde se gasea.POP. cu dulce cu dulce, (

nv. ) placut: ma vei odihni cu dulce.DOS. cu dulceata cu dulceata, cu bunatate, placut: vorbea cu dulceata. cu durere n suflet cu durere n suflet, cu parere de rau, cu regret. cu exceptia .. . cu exceptia ... , (n) afara de ...: nvatase toata materia, cu exceptia ultimului capitol. cu fata curata cu fata curata sau cu obraz curat, nepatat, nevinovat, integru, cinstit: fuge .. . la sfnta dumineca scapnd cu obraz curat.CR. cu fierbinteala cu fierbinteala, cu caldura, fierbinte; cu febra: brusc, simti ca-l ia cu fierbinteala. cu foc cu foc, cu nflacarare, cu nfocare: se puse n genunchi la tronul Dumnezeirii si ncepu a se ruga asa de duios si asa de cu foc.POP. cu foc si cu potop cu

foc si cu potop, ( nv. ) arzator, fierbinte, disperat: cazui cu fata la pamnt plngnd si jaluindu-ma cu foc si cu potop.CR. cu folos cu folos, folositor, profitabil, util: sa ne fie cu folos.POP. cu forta cu forta, cu de-a sila: cum vine asta? vrei sa intri n casa mea cu forta? CEZAR.P. cu frica lui Dumnezeu cu frica lui Dumnezeu, pios, evlavios; pazitor al moralei crestine: era un crestin cu frica lui Dumnezeu.POP. cu frica cu frica sau ( nv. ) cu dea frica, 1) ( nv. )

sub amenintare, prin forta, de frica: l feace cu dea frica dei spuse cine iaste. DOS. ; 2) speriat, cu teama: vorbea cu frica. cu frumuselul cu frumuselul, cu binisorul. cu fruntea sus cu fruntea sus, curajos, plin de ndrazneala. cu fuga cu fuga, repede, degraba, imediat: hai, deschideti cu fuga, dragii mamii; cu fuga! CR. a se cufunda n somn a se cufunda n somn, a dormi adnc. cu fundul n doua luntri cu fundul (sau cu curul) n doua luntri, nehotart, indecis; fatarnic, ipocrit: Golescu-Negru umbla sovaind, cu curu-n doua luntri.GHICA. cu gaidele n sus cu gaidele n sus, ( reg. ) cu picioarele n sus: a doua zi, l-a gasit pe urs cu gaidele-n sus.CONV.cu genunchii la gura cu genunchii la gura, ghemuit, strns. a cugeta bine .. . a cugeta ( n) bine (sau ( n)

rau) (cuiva) ... , ( nv. ) a voi binele (sau raul) (cuiva) , a avea gnduri, intentii bune (sau rele) (fata de cineva) : Domnul nteleage cine ce gndeaste, de cugeta bine si cearca de Domnul.DOS. cugetare buna cugetare buna (sau rea) , ( nv. ) (buna sau rea) intentie: tot cursul vietii voastre va veti povatui de buna cugetare.DRAGHICI.

a cugeta sfaturi a cugeta sfaturi, ( nv. ) a unelti: cugetara sfeature ce nu cugetator de Dumnezeu cugetator de Dumnezeu, pios, evlavios: adunarea cea cugetatoare cuget curat cuget curat (sau drept), constiinta linistita, cu cuget drept,

cu ghiotura cu ghiotura, 1) din belsug; 2) de-a valma, nemasurat. cu gndul aiurea cu gndul aiurea, distrat. cu gndul de a .. . cu gndul de a ... , cu intentia de a ..., intentionnd sa .. . cu gsca-n barba cu gsca-n barba, carunt. cu gsca-n traista cu gsca-n traista, vinovat, cu musca pe caciula; cu mta-n sac. cu glamnica la inima cu glamnica la inima, topit de durere. cu graba cu graba, grabit, pe fuga, n graba. cu gramada cu gramada, cu duiumul, la hurta, cu nemiluita: crdurile de gste trec .. . cu gramada da lungul Buzaului.OD. cu greseala cu greseala, ( nv. ) din greseala, gresit: cu gresala spun unii ca se arsera de

Mihaiu-voda [acele palaturi] .BALC. cu greu cu ( mare sau mult) greu (sau greutate) , cu mare dificultate, anevoie: din sfera mea venii cu greu ca sa-ti ascult chemarea. EM. ; cu mare greu gaseste drumul.CR. cu grija cu ( mare) grija, 1) foarte ngrijorat: au statut n Roman cu mare grija de tatari.COSTIN ; 2) cu (mare) atentie, cu (mare) bagare de seama: este un lucru prea cu grija mare a ispiti.NEC. cu gura jumatate cu gura jumatate sau cu jumatate de

gura, fara voie, de nevoie; fara convingere: Bun sosit la noi, voinice!, zise craiul cam cu jumatate de gura.CR. cu gura plina cu gura plina, 1) cu mncarea n gura: striga Titu cu gura plina.REBR. ; 2) ( nv. ) cu toata gura, hotart; 3) cu rautate. cu gura rece cu gura rece, pe nemncate (si nebaute): da gsca ceea ce asteapta musafirii cu gura rece.POP. cu hamisa cu hamisa, ( reg. ) cu nselaciune, n mod fraudulos: ngerul cel rau, ce cu hamisa voia sa se

vre n cer.POP. cu hapca cu hapca (sau cu japca) , cu dea sila, cu forta: ai avea pofta sa le rasluiesti o parte de pamnt .. . cu hapca.AL. cu hatalm cu hatalm, ( reg. ) cu forta, cu sila. cu haz cu haz, hazliu, nostim, placut. cu hotarre cu hotarre sau cu toata hotarrea, fara sovaiala, n mod hotart: sa stie cu hotarre cai va da de sotie pe cea mai frumoasa muiere.ISP.

cu hurta cu hurta, ( reg. ) cu gramada, cu toptanul: ce mi-i cere asa cu hurta? CR. cui cu cui scoate cui cu (sau pe) cui ( se) scoate ( afara) , o pasiune noua face sa se uite pasiunea dinainte: traieste ca viermele n radacina hreanului, pna va veni vremea cui de tei cui de tei, lucru pe care nu poti pune nici un temei, n care nu te poti ncrede: nadejde pe el ca pe un cui de tei.POP. cu ifos cu ifos, cu foc, patetic: cntau la psaltichie, colea, cu ifos.CR. cui i-ar fi dat prin cap

? cui i-ar fi dat (sau i-ar fi trecut) prin cap (sau prin minte) ? , cine s-ar fi gndit? : cui i-ar fi dat prin cap ca, ntr-o buna zi, are sa ajunga ditai cu impartialitate cu impartialitate sau cu toata impartialitatea, cu obiectivitate, cu detasare: sa fie admisibila o asa creatiune? autorul, cu toata impartialitatea, cu inima deschisa cu inima deschisa, cu franchete, cu sinceritate. cu inima racita cu inima racita, speriat, ngrozit: cu inima racita, observa cu inima cu inima, 1) energic, cu viata: mpotriva noastra lucra ; 2) inimos, curajos. cu inima buna cu inima buna, bucuros. cu insistenta cu insistenta, cu staruinta: l ruga cu atta

cu intentia sa ... cu intentia sa ... (sau de a ... ), cu gndul, cu planul de a .. . cu intentie cu intentie, intentionat, dinadins: mi cer iertare! n-a fost cu intentie! cu intermitente cu intermitente, cu ntreruperi, intermitent. cu iuboste cu iuboste, ( nv. ) cu drag, bucuros: cu iuboste fagaduira noi fratii.COD.VOR. cu iuteala fulgerului cu iuteala fulgerului (sau glontului), (aproape) instantaneu. cu izbnda cu izbnda, biruitor, victorios: s-a ntors de la lupta cu izbnda. cu ncredintare cu ( buna) ncredintare, cu siguranta, sigur: vrei sa stii cu-ncredintare dragostea ct cuprins are? CONACHI. cu ndelungul cu ndelungul, ( nv. ) timp ndelungat. cu ndestulare cu ndestulare, 1) n belsug; din belsug: sa poata avea lapte cu ndestulare. DRAGHICI

; 2) n mare masura, din abundenta, destul. cu ndoire cu ndoire, ( nv. ) ndoielnic, incert, nesigur: este oare de cuviinta a lasa cineva un mic folos sigur, ca sa cstige altul mai mare cu ndoire? DRAGHICI. cu nfocare cu nfocare, cu nflacarare, cu ardoare, cu pasiune: libertatea pe care o doream cu nfocare.BALC. cu nlesnire cu nlesnire, lesne, usor, cu usurinta: pot cunoaste cu lesnire ce dureri a ncercat. PANN. cu ntelepciune cu ntelepciune, (n mod) ntelept, cumpatat, prudent, chibzuit: vorbea cu ntalepciune si supunere.ISP. cu nversunare cu nversunare, nversunat, pornit: facea totul cu nversunare. cu jale cu jale, jalnic, trist: de ce plngi cu jale? AL. cu judecata cu judecata, cu bun-simt, cu tact: fata cea mai mare era mai tacuta si mai cu judecata.ISP. a se culca cu gainile a se culca ( odata) cu gainile, a se culca foarte devreme: baba ... se culcase odata cu gainile.CR. a se culca pe lauri a se culca pe lauri, a se multumi cu succesele obtinute n trecut; a se culca pe o ureche a se culca pe o

ureche (sau pe cea ureche, pe urechea ceea, pe urechea aia) , 1) a astepta mult si bine sa se mplineasca o promisiune, o speranta: nu crez sa se fi culcat pe urechea aia si sa fi stat numai asa, cu degetul n gura.ISP. ; 2) a nu-i pasa, a nu se sinchisi (de ceva) . a culca un arbore a culca un arbore, a taia un arbore. a culege aplauze a culege (sau a smulge) aplauze( le) (cuiva) , a fi

aplaudat (de cineva) : ncheie n sfrsit, printr-un remarcabil aforism filozofic si politic, menit a smulge aplauzele d-sale.CAR. a culege de pe drumuri a culege de pe drumuri (pe cineva), a oferi mijloace de subzistenta (cuiva) . a culege lauri a culege lauri, a avea succese mari; a deveni celebru. cu limba de moarte cu limba (sau cu grai) de moarte, ca ultima dorinta, exprimata pe patul mortii: a lasat cu limba de moarte ca averea sa-i fie mpartita saracilor. cu lipici cu lipici, ncntator, atragator, seducator: vorba si fata-i era cu lipici.ISP. cu lopata cu lopata, n mare cantitate; cu gramada: curaj cu chila si minciuni cu lopata. VLAH. cu luare-aminte cu luare-aminte, atent, cu grija, cu atentie: citeste cu luare-aminte aceste pagini . cu luna cu luna, cu plata la sfrsitul fiecarei luni: fusese angajat cu luna . cu lunile cu lunile, timp de luni de zile: nu dadea pe acasa cu lunile. cum, necum cum, necum, ntr-un fel oarecare, cumva: cum, necum, s-a descurcat si de cum ... iara cum .. .

iara, ( nv. ) desi ... , totusi ... ; cu toate ca ... , tot ... : cumu iaste aceasta drept .. . a ne durea si n toate partile a ne da ... iara noi cum a da trgul si cum (sau ce) a (sau o) da trgul si norocul, ( reg. ) cum so nimeri, cum o da Dumnezeu, fie ceo fi: apoi da, tata, cum a da cum adica? cum adica? sau adica cum?

, ce vrei sa spui?, cum adica? sa

cu maiaua n cap cu maiaua n (sau la) cap, (glumet) ametit de bautura. cum ai zice cum ai (sau s-ar) zice sau cum se cheama (sau s-ar chema) , (ca) de pilda, altfel spus, adica: cum s-ar zice la noi n taraneste, era frumoasa de mama focului.CR. cum am cumparat-o, asa o vnd cum am cumparat-o, asa o vnd, cum am auzit-o, asa o spun mai departe. cu mare alai cu mare alai, cu pompa. cu mare cazna cu mare cazna, cu chin, cu chiu si vai, cu greu. cu mare ce cu mare ce, cu mare greutate, dupa multa osteneala; ( p.ext. ) n cele din urma: dupa multa truda, cu mare ce haladuiesc de deschid usa.CR. cum ar fi ..

. cum ar fi ... , de exemplu, de pilda, bunaoara: o pasare, cum ar fi ciocanitoarea. cu maiestrie cu maiestrie, priceput, ndemnatic, cu talent: cioplea lemnul cu maiestrie. cu maruntul cu maruntul, cu amanuntul. cu maruntusul cu maruntusul, ( nv. ) n cantitate mica, n detaliu. cu masura cu masura, chibzuit, cumpatat, ponderat: si la bautura sa fii cu masura.ZANNE. cum ca sa .. . cum ca sa ... , ( nv. ) pentru ca sa ... , cu scopul de a ... , spre a ... : creade giudetul cum sa nui fie dat stapnul puteare ntr-acesta chip cum ca sa-l uciga.PRAV. cum ca .. . cum ca ... , ca ...: si simt cum ca de bratu-mi un brat usor s-anina.EM. cum de .. . cum de ...

, cum se face ca ... , din ce pricina, de ce: cum de nu cade trasnetul sa arda pe niste asemenea necredinciosi! NEGR. cum dracu? cum dracu? , ce naiba? cum e cum e, ca (si), precum: apa limpede cum i lacrima.CR. cum e habarul? cum e habarul? , cum e, cum merg lucrurile? cum e legea cum e legea, cum se cuvine, cum se cade. cum e mai .. . cum e mai ... , ct se poate mai ...: iaste preacurvariu si iaste minciunos si om cumu-i mai rau.PRAV. cum e obiceiul cum e obiceiul, cum se obisnuieste, conform obiceiului. cum era si de asteptat cum era si de asteptat, precum se putea prevedea. cu merit cu merit sau de merit, merituos: slujbele sa fie ocupate numai de oameni cu merit.URIC.

; diploma de merit. cum e sfntul si colacul cum e sfntul si colacul, omagiul sau darul se masoara dupa importanta persoanei. cu metoda cu metoda, sistematic, metodic. cu mic, cu mare cu mic, cu mare, toti, fara deosebire. cu miez cu miez, ( fig. ) substantial; semnificativ: spunea numai lucruri cu miez. cu miile cu miile, n cantitate, n numar foarte mare: fluturii cu miile joaca pe cmpie.IOSIF. cu mila cu mila, ( nv. si pop. ) jalnic, dureros: puica mea plnge cu mila.POP. cu minte cu minte, cu judecata sanatoasa; ( p. ext. ) ntelept, cumpatat: erai mult mai cu minte pe cnd erai nebun.cu minune cu minune, ( nv. ) uimitor. cu minile goale cu minile goale, nenarmat. cu minile n solduri cu minile n solduri (sau ncrucisate) , 1) impasibil; inactiv; 2) fara nici o grija, fara bataie de cap; n voie, n larg: ai gasit un sat fara cni cu minile la piept cu

minile ( ncrucisate) la (sau pe) piept, 1) inactiv: sta nemiscat pe spate, cu minile la piept.ARGHEZI ; 2) ( nv. ) cu minile mpreunate 3) decedat, mort.

cum i plesneste prin cap cum i plesneste (sau i trasneste) prin (sau n) cap, cum i vine, cum poate (mai bine) , cum se pricepe: am vazut scriind fiecare cum i plesnea n cap.NEGR. cum i vine pe tacalie cum i vine pe tacalie, cum doreste, cum are chef. cu mna cu mna, de mna, manual. cu mna cuiva cu mna cuiva, cu ajutorul (cuiva): scosu-i-ai ca oile oamenrii tai cu mnra lui Moiseiu.PSALT. cu mna goala cu mna goala, fara a aduce sau a lua ceva; fara a-si fi atins scopul: cu mna goala nu ma mai ntorc acasa.DELAVR. cu mna lui cu mna lui

( a mea, a ta etc. ) sau cu minile lor ( ale noastre, ale voastre etc.) , direct, personal, din proprie initiativa: mai bine sa-si faca moarte cu mnule sale.NEC. cu mna pe constiinta cu mna pe constiinta (sau pe inima), cu constiinta curata; deschis, sincer. cu mncare cu mncare, ( nv. ) roditor. cum m-a facut mama cum m-a ( te-a, l-a etc.) facut mama,foarte: era curat cum l facuse ma-sa.ISP. cum mai de cum mai de, ( nv. ) ct mai: sa vie cum mai de srg la curte.COSTIN. cum mai poti? cum mai poti? , ( nv. ) ce mai faci?, cum o mai duci? cum mi-o fi scris cum mi-o fi scris, cum mi-o fi dat, cum mi-e sortit. cum nu! cum ( sa sau de) nu! , 1)

de ce nu? , desigur! , fireste! , mai ncape vorba? , se poate altfel? , vezi bine! : mndrulita, ochii tai, bine seamana cu-ai mei! da cum, foc, n-ar samana, cas facuti pe seama ta.POP. ; 2) vorba sa fie! , da de unde? : eu gndesc ca sa da dupa mine si sa face

si ea buna; i .. . h! da, cum nu! CR. cum nu si .. . cum nu si ... , ( nv. ) ca si cum nu ...: strica-sa-vor aceale tocmeale, cum nu si s-are fi facut.PRAV.MOLD. cu moartea-n suflet cu moartea-n suflet, disperat, deznadajduit: Arald cu moartea-n suflet ... pe jet tacut se lasa.EM. cu modru cu (sau la) modru, ( reg. ) nimerit, potrivit: sa n-apuce codru, unde nu-i de modru.COSBUC. cum o mai haladuiesti? cum o mai haladuiesti? , cum o mai duci? , cum traiesti? ; halal sa-ti fie! , bravo tie! , sa-ti fie de bine! : de iar impinge pacatul sa-mi deschida usa, halal sa-mi fie! CR. cu mo

. ( mai) cu mot, ( iron. ) 1) (mai) rasarit, (mai) breaz: cum te-ai brodit tu mai cu mot, mai firoscos dect noi toti.POP. ; 2) (despre exprimare) (mai) aleasa, (mai) plastica, (mai) spumoasa: spune-le nitel mai cu mot, iar nu asa, odoronc-tronc, ca din topor. POP. cumpana de viata cumpana de viata (sau de moarte, de pierire), pericol de moarte: lumea sta n cumpana de peire.BALC. a cumpani din ochi a cumpani din ochi, a evalua, a cntari din ochi. a cumpara carbuni de la faur a cumpara carbuni de la faur (sau orz de la

gste) , a cumpara de la un intermediar, a cumpara la un pre . exagerat de mare. a cumpara pe nimica toata a cumpara pe nimica toata, a cumpara foarte ieftin. a cumpara vremea a cumpara vremea, a cstiga timp. cumpatul vremii cumpatul vremii, ( nv. ) conjunctura: mparatilor Tarigradului cautnd, si domnii Volohiii, dupa cumpatul vreamii, si rudenii, si cuscrii cu craii cum poate ( care sau cine) cum poate, dupa puterile, dupa posibilitatile fiecaruia: [iedul] cel mijlociu, tustiu! iute sub un chersin; se nghemuieste cum ramne ? cum ramne ( cu ... ) ? , ce se ntmpla (cu ...)?:

omul putea sa nu ne cum s-ar prinde cum s-ar prinde, ( nv. ) cum s-ar zice: sa va fie sfntul Vasili

cum sa .. . cum sa ... , ( nv. ) 1) sa ... : au jurat cu Brutcum sa nu mai sufere craiu asupra sa. COSTIN ; 2) ca sa ... : asteapta cum toti sa se ntoarca.CORESI. cum sa fac sa ... ? cum sa fac ( ca) sa ...? , n ce chip sa procedez (ca) sa ...? : o nvata cum sa faca sa iasa si

de asta data biruitoare.ISP. cum sa nu! cum sa nu! , desigur. cum se cuvine cum se cuvine, dupa cum se cere, cum se cade; temeinic, zdravan: mereu citeste spre a sti cum se cuvine.EM. cum se face ca ... ? cum se face ca .. . (sau de ... ) ? , cum e posibil ca? : fata nu se putea dumiri cum se face ca barbatu-sau ziua era porc si noaptea om.ISP. cum nu se mai afla

cum nu se mai afla ( pe lume), cum nu mai exista, fara asemanare; extraordinar. cum se nimereste cum se nimereste, cum da Dumnezeu, oricum. cum se poate? cum se poate? , cum e posibil? , de necrezut! : cum se poate? douasprezece pahare, d-ta care esti att de delicata! AL. cum se zice cum se zice, adica: om de gios, cum se zice taran.PRAV. cum stai cu ... ? cum stai cu ...? , cum o duci cu ...?: cum stai cu sanatatea? cum si cum si, 1) la fel ca ... , ntocmai ca ... : datori sntem .. . a multemi lu Dumnezeu, cum si Iov.CORESI

; 2) precum si: au pornit spre biserica si barbatii, si femeile, cum si copiii. cum si ce cum si ( n) ce ( fel sau chip) , 1) explicit, amanuntit, detaliat: daca i-am spus cum si ce, moare de dor ca sa te cerceteze.BARAC ; 2) prin ce ntmplare, cum anume: nu stiu nsa cum si ce fel ne aduse vorba a pomeni despre grauri.OD. cum te vad si cum ma vezi cum te vad si cum ma vezi,

( fam. ) mai ncape vorba? , pe onoarea mea! : snt adevarate toate acestea? uite, cocoane, cum te vaz si cum ma vezi.FIL. cum trebuie cum trebuie, asa cum se cuvine, cum se cade, bine: l asaza cum trebuie, pune roata la loc.CR. cum ti se pare? cum ti se pare? , ce parere ai? cu multa bucurie cu multa bucurie, din toata inima. cu multa cazna cu multa cazna, dupa multe eforturi, cu greutate. cu multa usurinta cu multa usurinta, fara efort, usor. cu multul cu multul, ( nv. ) n cantitate mare: lua mai cu asupra cu multul de la-mparatul.DOS. cu multumita cu multumita, ( nv. si pop. ) cu vorbe de multumire: cu multamita pre tine pururea te marim.MINEIUL. cu mustrare cu mustrare, cu repros. cumusi cumusi, ( nv. ) 1) asa cum, dupa cum: au nfruntat .. . pre mparat ..

. facndul eretic ... , cumus [i] era.DOS. ; 2) n timp ce, pe cnd: cumus [i] nnoptam pre mare noaptea ntr-aceste parti, sa feace turbureala n mare.DOS. ; 3) de ndata ce: [bucatele] sa le ia acesta ispravnic, cumus [i] va muri stapnul.PRAV. cum vine asta? cum vine asta? , ce vrea sa spuna asta?, ce nseamna cum vine vorba cum vine vorba, cum se zice. cum vrei cum vrei, cum crezi (ca e mai bine), cum cu nart cu nart, cu masura, cu socoteala, cu nasul n jos cu nasul n jos, umilit; suparat. cu nasul zbrciog cu nasul zbrciog, cu aere de superioritate, dispretuitor: vine de la Paris, izmenit, cu monoclun

ochi, cu nasul zbrciog, parca cu nazar cu nazar, (despre cai) sperios,

cu nabadai cu nabadai, plin de temperament; nabadaios. cu napaste cu napaste, ( nv. si reg. ) , 1) (pe) nedrept: mamonul nvata sa apucam si sa luam cum putem si cu strmbul si cu asupreala si cu napaste.VARLAAM ; 2) cel mult, aproximativ: sa fi avut cu napaste douazeci si opt de ani.HOGAS. cu narile n vnt cu narile n vnt, seme . si avntat, ( p. ext.

) mndru, tantos, sfidator: roibii cu narilen vnt vor trece n mndru galop.COSBUC. cu navala cu navala, ( nv. ) navalnic: mergea turcii cu navala asupra polcurilor lesesti.NEC. cu neadormire cu neadormire, ( nv. si pop. ) 1) atent, cu grija: sa privegheze cu neadormire asupra fericirii mele.HEL. ; 2) nencetat, fara ragaz: fiarele ... ziua si noaptea pazesc cu neadormire.ISP. cu neastmpar cu neastmpar, nerabdator, cu nervozitate: ncepe a se nvrti prin casa cu neastmpar.CR. cu neasteptare cu neasteptare, ( nv. ) imediat, nentrziat. cu necaz cu necaz, anevoie, dureros: ca-n sufletu-i pamntul se zbate cu necaz.EM. cu necesitate cu necesitate, n mod necesar: nu ntrevazura fundamentele

istorice mai adnci care au produs cu necesitate acele forme [de civilizatie]. MAIOR. cu necurmare cu necurmare, ( nv. ) necontenit: nu sa vazut nici o natie care sa fi petrecut cu necurmare zile senine si norocite.MARCOVICI. cu nedumerire cu nedumerire, 1) nedumerit: se uita cu nedumerire n spate.ISP. ; 2) ( rar ) n nestire, fara rost: privind cu nedomirire, ... balacea cu nuiaua prin apa.ISP. cu nefolosinta cu nefolosinta, ( nv.

) fara folos. cu nencetare cu nencetare, ( nv. ) continuu, necontenit: o privesc cu nencetare.CONV.LIT. cu nendemna cu nendemna, ( nv. ) greu, dificil, cu eforturi: si pre noi cu nendemna ne-au facut.N.COSTIN. cu nendurare cu nendurare, fara mila, cu cruzime: a strns cu nendurare gradini, livezi, cirezi, hambare.ARGHEZI. cu nejudecata cu nejudecata, fara a fi fost judecat; abuziv, samavolnic: puteau sa scurteze viata cui pofteau, cu nejudecata.ARGHEZI. cu nemara cu nemara, ( nv. si reg. ) nesigur, incert;problematic. cu nemilostivire cu nemilostivire, ( nv. ) fara mila, fara crutare, crud, nemilos: taia n carne vie cu nemilostivire.ISP. cu nemiluita cu nemiluita sau ( pop. ) cu nenumarata, din belsug; fara socoteala, nenumarat; cu ghiotura: niste

betivi care, ct traieste lumea, beau cu nemiluita si nu se mbata.cu neornduiala cu neornduiala ( nv. ), n dezordine, alandala: se turburara si fugira cu neornduiala.OD. cu nepasare cu nepasare, nepasator: [frate-meu cel mare] se da cu nepasare dupa usa si trage zavorul.CR. cu nepreget cu nepreget, fara preget. cu neputinta cu neputinta sau ( nv . ) cu neputere, 1) imposibil: strigati ca e cu neputinta a strica obiceiul.NEGR. ; 2) ( p.ext. ) imaginar, ireal: lumea ... cea aievea ne parea cu neputinta.cu nerabdare cu (sau n) nerabdare, nerabdator: nepotul @mparatului Verde ne-o fi asteptnd cu nervozitate cu nervozitate, nervos, cu crispare; cu nerabdare, tragea din tigara cu nervozit ate.SAD. cu nesa . cu nesat, cu aviditate, cu patima nepotolita: sa te privesc cu mult nesat.EM. cu nestramutare cu nestramutare, ferm, neabatut: este hotart cu nestramutare a merge

n ajutorul fiintei care a trimis naframa pe pru.GANE. cu nevinovatie cu nevinovatie, cu candoare: se lipi de ma-sa cu un

cu nevoie cu ( mare sau multa) nevoie sau cu nevoi, ( nv. si pop. ) 1) (foarte) greu, anevoie, dificil: abia cu nevoie putum de ne coborm la ses. DOS. ; 2) primejdios, periculos: aflnd ntr-un loc rpos si cu nevoie o mica pestera, lacui ntr-nsa.MINEIUL ; 3) de nevoie. cu nevointa cuiva cu (sau prin) nevointa cuiva, ( nv. ) prin munca asidua

a cuiva, datorita eforturilor depuse de cineva: l-au ales la domnie cu nevointa si cheltuiala lui Serban Voda.NEC. cu nevointa cu ( multa sau mare, buna) nevointa sau cu toata nevointa, ( nv. ) 1) cu rvna, cu elan: fiestecarele cugeta ntru inima lui cu nevointa spre rautati.BIBLIA ; 2) anevoie, cu greu: plugariul cu multa truda ara si seamana cu nevointa si cu lacrame.CORESI ; 3) staruitor, zelos. cu nici un chip cu (sau n) nici un chip sau

nici ntr-un chip, n nici un caz, sub nici o forma, nicidecum: cea mai mica nu voia, cu nici un chip, sa se marite.ISP. cu nici un pre . cu nici un pret, n nici un caz, orice s-ar ntmpla, pentru nimic n lume: nu voiam sa mai dorm cu nici un pret.SAD. cu nimara cu nimara, ( nv. si reg. ) la ntmplare, pe nimerite. cu nimereala cu nimereala, ( nv. ) , adecvat, judicios, potrivit: ntru tine

striga toate si spun ca, cu nimereala, ti-au dat Dumnezeu lacasul pe a sferei rotunzeala.CONACHI. cu nimic cu nimic sau ( nv. ) de nemica, n nici un fel, deloc: aceasta leage nu-i buna de nemica. PRAV. cu noaptea-n cap cu noaptean cap, dis-de-dimineata, de (cu) noapte: cu noaptean cap, nca necntati cocosii, o scula si o trimetea dupa munca cea mai grea.POP. a cunoaste ca pe apa a cunoaste (sau a sti) ca pe apa, 1) a cunoaste n amanuntime, n detaliu; 2) a sti pe din afara, pe de rost. a cunoaste ct colo a cunoaste (sau a vedea) ct ( de) colo, a cunoaste (sau

a vedea) de departe, de la distanta: se vedea ct de colo ca vorbea cu ntelepciune si supunere.ISP. a cunoaste din talpa a cunoaste din talpa (pe cineva sau ceva) , ( pop. ) a cunoaste foarte bine (pe cineva sau ceva) : numai cine a trait mult cu Agatocle ..., precum am trait eu, putea sa-l cunoasca din talpa. a cunoaste din vedere a cunoaste (sau a sti) din vedere (pe cineva) , a cunoaste, a sti (pe cineva) dupa nfatisare, fara a fi facut

cunostinta: o cunostea numai din vedere. a cunoaste fata a cunoaste fata, ( nv. ) a fi partinitor: sa nu cunoasteti fata la judecata! MINEIUL. a cunoaste har cuiva a cunoaste (sau a sti) har cuiva, ( nv. ) a fi recunoscator fata de cineva: asa plateaste Dumnezeu cui nui stie har de bine ce-i da.MOXA. a cunoaste lumea a cunoaste lumea, a avea experienta vietii. a -si cunoaste lungul nasului a ( nu) -si cunoaste (sau sti) lungul (sau vrful) nasului, a (nu) avea simtul masurii; a avea (sau a fi lipsit de) buna-cuviinta: voia sa-i arate ca nu-si cunoaste lungul nasului.a nu cunoaste moarte a nu cunoaste moarte, a fi trainic, a dura. a nu cunoaste nici de nume

a nu cunoaste (ceva) nici de nume, a nu sti nimic (despre ceva) . a cunoaste numai din nume a cunoaste (ceva) numai din nume, a cunoaste (ceva) numai din auzite: [ o biserica] pe care o cunosteam numai din nume. HOGAS. cu-n ochi la faina si altul la slanina cu-n ochi la faina si altul la slanina, ( fam. ) crucis. cu noima cu noima, 1) logic, cu judecata; ntelept, cuminte: auzi boierul asemenea vorbe cu noima.ISP. ; 2) semnificativ, cu subnteles: uneori i zmbea cu noima, cu noroc cu (sau fara de) noroc, 1) cu (sau fara) succes, n (dez)avantajul

(cuiva) : romnii, zice, s-au racosit asupra lui Isachie mparatul, cu cari mparatul fara naroc razboaie au avut.CANT. ; 2) prevestitor de (ne)fericire, de (in)succes; purtator de (ne)noroc; de bun (sau rau) augur, (ne)norocos: ei doar au stele cu noroc si prigoniri de soarte.

cu norocire cu norocire, ( pop. ) cu noroc; bine: sa-tistapnesti mparatia cu norocire.ISP. cunoscut ca un cal breaz cunoscut ca un cal breaz, foarte cunoscut. cu nume de ... cu (sau sub) nume( le) de .. . (sau ca ... , sa ... ) , 1) cu titlu de ... , sub forma de ... : ia dat un milion cu nume de mprumut ; 2) avnd numele de ... , numit ... : un cal nvatat cu nume

de Graur.POP. ; 3) sub pretext ca ... , motivnd ca ...: baba se urca n pod, cu numele sa le aduca slanina.POP. cu numele ( numai) cu numele, (numai) de forma; n aparenta: sntem crestini numai cu numele.HEL. cu numirea cuiva cu numirea cuiva, ( nv. ) cu invocarea cuiva (n special a unei divinitati) : facea mari minuni cu numirea lui Hristos.MINEIUL. cu numire de ... cu numire (sau cu numiri) de .. . sau ( nv. ) cu numire ca ... , cu titlul de ...

, ( p.ext. ) sub pretextul ... , ca si cum ...: cu numiri cum ca tai cherestea pentru trebuinta unei case. VAC. cununa de lauri cununa de lauri, ( fig. ) faima, glorie. cu nuri cu nuri, 1) (despre femei) atragatoare, apetisanta: o demoazela cu nuri.CEZAR.P. ; 2) ( fig. ) favorabil: soarta ncepe a fi cu nuri.AL. cu oasele pisate cu oasele pisate, ( pop. ) 1) foarte obosit: soseste n Bucuresti cu oasele pisate. CAR. ; 2) batut mar. cu ochii ct ceapa cu ochii ct ceapa (sau ct cepele) , cu ochii umflati (de plns) :

ochii i-au iesit afara din cap, ct cepele de mari.CR. cu ochii nchisi cu ochii nchisi, 1) fara discernamnt, orbeste; 2) pe de rost; foarte usor, fara greutate: spunea lectiile cu ochii nchisi. cu ochii pierduti cu ochii pierduti, privind n gol; n extaz. cu ochii tinta la ... cu ochii (sau cu privirea) tinta la .. . (sau pe ... ) , cu privirea pironita la .. . (sau pe ...) : toti ramn uimiti

n fata ei, cu privirea tinta.CAR. cu o falca n cer si alta n pamnt cu o falca n cer si ( cu) alta (sau una) n pamnt, 1) (n basme) cu gura larg deschisa: venea zmeul cel batrn co falcan cer si alta n pamnt.POP. ; 2) ( fig. ) cuprins de mnie, furios la culme: pe cnd Resid era urgisit ..., soseste generalul Mencicof, cu o falca n cer si alta n pamnt.GHICA. cu ogodul cu ogodul sau pre ogod, ( nv. ) pe ndelete, fara graba. cu ora cu ora, angajat si platit dupa un tarif orar.

cu orbire cu orbire, fara a se mai gndi; orbeste: nebun cine se-ncrede n tine cu orbire! AL. cu orice chip cu orice chip sau n tot chipul, cu orice pret, cu tot dinadinsul, pe toate caile, prin toate mijloacele: spnul vrea sa-ti rapuie capul, cu orice chip.DRAGHICI. cu orice pre . cu orice pret, cu oricte eforturi, sacrificii, cu orice risc, n orice conditii, neaparat: el se simtea obosit de atta singuratate si voia cu orice pret sa-si gaseasca cu orice risc cu orice risc, indiferent de riscuri, cu orice pret. cu ornduiala cu ornduiala, cu rost; organizat: toate se petrec ... prin lume si prin viata cu ornduiala.cu osebire cu osebire, 1) n special, mai ales: i place

mai cu osebire prepelita.SAD. ; 2) foarte: era dar cu osebire firesc ca toti sa se uite la ei cu jind.MACED. cu ostentatie cu ostentatie, n mod ostentativ, demonstrativ. cu otuzbirul cu otuzbirul, ( nv. si reg. ) cu de-a sila. cu pacoste cu pacoste, ( nv. ) pe nedrept. cu paralcul cu paralcul, ( nv. si reg. ) n cantitate (foarte) mica; cu bani putini: a vndut cu paralcul si cu bucata.CAR. cu parul cu parul, cu de-a sila, cu forta. cu pasiune cu pasiune, nflacarat; intens: ncepu sa lucreze cu pasi repezi cu pasi repezi, repede, grabnic: fig. ) tara ... mergea

cu patima cu patima, patimas: cnta si el cu patima.CAMIL.P. cu patos cu patos, 1) entuziast; nflacarat; 2) afectat, emfatic: si rosti oratia cu patos.SAD. cu pacat cu pacat, gresit; nedrept, condamnabil: nu mai vorbi cu pacat si nu te pune de-a curmezisul! POP. cu parere ca .. . cu parere ca ... , ( nv. ) sub pretextul ca .. . cu parere de rau cu parere de rau, cu regret. cu parul colilie cu parul colilie, cu parul complet alb. cu pastru cu pastru, ( nv. si reg. ) cu masura, cu economie; cumpatat: stie a trai cu pastru. PANN. cu perdea ( mai) cu perdea, 1) (exprimat) pe ocolite, indirect: d-apoi, cu iertat sa-mi fie, dar prea le zici cu perdea, de nu mai pricepe nimene.POP. ; 2) decent: [i] vorbesc cu perdea ... ca sa n-o rusinez.CAR. cu picatura cu picatura,

1) cte putin; 2) ncet, cu greu. cu picatele cu picatele, ( reg. ; despre oua) ncondeiat. cu picatele ( nostim si) cu picatele, ( fam. ) (despreoameni) atragator; plin de haz, picant: o demoazela cu nuri si cu picatele.CEZAR.P. cu piciorul n scara murgului cu piciorul n scara murgului, (facut) n graba, din fuga. cu piciorul cu piciorul sau pe picioare, pe jos: e rau cu carul, dar mai rau pe picioare.POP. cu pielea goala cu (sau n) pielea goala sau ( nv. si reg. ) n piele sau cu pielea (sau pieile) , 1) complet dezbracat,

gol: iau desbracat cu pielea si i-au legat la stlp la ger.N.COSTIN ; 2) sarac lipit pamntului. cu pieptul deschis cu pieptul deschis, direct, fara teama: se duce cu pieptul deschis drept la palatul mparatului.CR. cu piper cu piper, (despre glume), picant, usor indecent: anecdota cu piper. cu pntecele lipit de coaste cu pntecele lipit de coaste, lihnit de foame. cu prjol cu prjol sau cu ( mare) foc si cu prjol, foarte intens si foarte repede: si, cu foc si cu prjol, pe amor l dau de gol.AL. cu plata cu plata, care costa, care se plateste: policlinica cu plata . cu placere cu placere, 1) bucuros, din toata inima: cu placere, te ascult, domnisoara! BARBU ;

2) (formula de raspuns la multumirile exprimate de cineva) n-ai (sau n-aveti) pentru ce! : multumesc pentru invitatie! cu placere! ; 3) mpacat, linistit: sa te vad ncaltea, vrednic esti de comoara ce ti-o las si apoi cu poala cu poala, n cantitate mare: si-i duc vinu cu vadra si paralele cu poala.POP. cu podobie cu (sau pre) podobie, ( nv. ) cum se cuvine: si pre podobie om fu fara pacate.CORESI. cu pofta cu pofta, din toata inima: a rs cu mare pofta.CAR. cu portile nchise cu portile nchise, n secret: ati lucrat voi ntre voi cu portile nchise.CAMIL.cu potcoava cu potcoava, (despre alfabet, scriere) chirilic. cu precautie cu precautie, cu grija, cu bagare de seama, cu mare atentie, cu prudenta, circumspect: am pasit cu

precautie.GALA. cu precadere cu precadere, n primul rnd, nainte de orice; n (mod) special, ndeosebi, mai ales: cauta .. . sai ajute, cu precadere asupra exigentelor nobilimii.cu precugetare cu precugetare, ( nv. ) cu premeditare: toate aceste rele nu le-a facut cu predilectie cu (sau de) predilectie, mai ales, ndeosebi: filologii .. . cercetara cu predilectie proprietatile comune ntre deosebitele limbi. MAIOR. cu premeditare cu premeditare, (n mod) premeditat, se asasineaza ncet

cu pretentie de .. . cu pretentie de ... , care vrea sa para ..., care ar vrea sa fie ...: o scula minuscula cu pretentie de nas.TOP. cu pretentii cu pretentii sau cu pretentie, 1) cu infatuare: o baba cu pretentii, .. . boita pe obraz cu suliman.HOGAS ; 2) pretentios; de (un fals) rafinament: mobile cu pretentii, canapele si fotolii de lemn aurit.CAL. cu pre . cu ( mare) pret, ( nv. si reg. ) 1) (foarte) scump (n bani) : cine vrea sa vnza marfa cu pret, sa o scoata la mezat.POP ;

2) (foarte) pretios, (foarte) valoros. cu pretul .. . cu pretul ... , n schimbul ... , cu sacrificiul ... , cu riscul ... , cu efortul ... : va vom apara cu pretul vietii noastre.CAMIL.P. cu pricina cu pricina, (care este) n discutie, n cauza; respectiv: viu si teafar, l saluta surznd chiar poetul cu pricina.VLAH. cu priinta cu (sau de) ( mare) priinta, ( nv.

) 1) cu (multa) bunavointa, cu amabilitate, prietenie, apropiat de ... : dupa ct se zvoneste n tara, e om cu priinta pentru norod.SAD. ; 2) ( reg. ) devotat, credincios, fidel, supus: ceilalti sfetnici nu mi-au fost cu priinta.SAD. ; 3) folositor, util: Despot nu-i tarii de priinta.AL. cu prilej cu prilej, 1) ( nv. ) mult, din belsug: unul cu alalt iubindu-va cu prilej.CORESI ; 2) (n superstitii) , aducator

de rele: vinerile-s cam cu prilej. POP. cu primejdie cu primejdie, ( pop. ) 1) primejdios: zisera ca ar fi cu primejdie da nainta.BALC. ; 2) de rau augur: trei lucruri cu primejdie: mta blnda, apa lina, carbune potolit.CONV.LIT. cu prioritate cu prioritate, n mod special, mai ales, ndeosebi, n primul rnd: drum cu prioritate . cu prisos cu prisos, 1) ( nv. ) excesiv, exagerat: temerea cea cu prisos a viitorului, la multi oameni, este numai un obicei rau.MARCOVICI ; 2) ntro masura care depaseste

obisnuitul, normalul, cerintele, asteptarile; cu vrf si ndesat: veti plati cu prisos toate crimele seculare.CAR. cu prisosinta cu (sau ( nv. ) de, din) prisosinta sau ( nv. ) cu prisosire, mai mult (dect trebuie) , n plus, ( p.ext. ) din plin, din belsug, din abundenta: se bea cu prisosinta.MACED. cu priveghere cu priveghere, ( nv. si pop. ) cu luare-aminte, cu grija, cu atentie: sin tara sin afara sa fiu cu

priveghere.AL. cu privire la .. . cu privire la ... , referitor la ... , raportat la ... , privitor la ... , n (ceea) ce priveste ... , n privinta ... , avnd n vedere ...: se sfatuira putin cu privire la robi si la prazile de razboi.SAD. cu probabilitate cu probabilitate, n mod probabil: era un personaj care se putea ntlni cu probabilitate la orice legatie.CAL. cu profuziune cu profuziune, din abundenta, din belsug, din

plin, n mare cantitate: sfarmaturi de amfora sau de urna funerara arunca marea cu profuziune.GALA. cu promptitudine cu promptitudine, n mod prompt, repede si la timpul potrivit: vei fi slujit cu promptitudine.STANCU. cu protectie cu protectie, influent. cu prudenta cu prudenta, (n mod) prudent: nestiind locurile, nainta cu prudenta. cu pumnul cu pumnul (sau pumnii) , n mare cantitate; cu toptanul, cu ghiotura: a lua cu unul si a da cu pumnul.BARONZI. cu puterea cu puterea, ( reg. ) de-a valma, gramada: intrara cu puterea n ograda. cu puterea cu ( de-a) puterea sau n putere, ( nv. si reg. ) cu

forta, prin violenta; cu dea sila: nie draga si noua viata si-averea, dar regii

cu putinta cu putinta (sau ( nv. ) putinti) , 1) ( nv. ) bogat, nstarit: cei mai cu putinta era multamiti.NEC. ; 2) posibil, admisibil: toate maruntisurile cu putinta.SAD. cu raita n sus cu raita n sus, ( reg. ) cu picioarele n sus; cu gaidele n sus. curata socoteala curata socoteala, lucru clar, indiscutabil: curata socoteala: erai numai mparat, dar nu erai om, acum esti om, fara sa fii mparat. DELAVR. cu ragaz cu ragaz, fara graba, pe ndelete. cu rastire cu rastire sau cu rastiri, rastit: vede muierea

n mini cu un facale . stnd, judecndu-si barbatul cu rastiri, cu glas semet. PANN. cu rasuflarea la gura cu rasuflarea la gura, abia respirnd. a-si curata obrazele a-si curata obrazele, ( nv. ) a se dezvinovati, a se scuza: si ei si curatia obrazele cum n-au stiut nimica.LET. cu rautate cu rautate, rautacios, malitios: scriti ... cum veti putea, dar nu cu rautate.HEL. cu regret cu regret sau cu tot regretul, cu (multa) parere de rau: e cam prea larg n spate, i-ospun cu tot

regretul.MACED. cu regulateta cu regulateta, ( nv. ) cu regularitate: platea cu cea mai mare sfintenie si regulateta. (a.1835) .URIC. cu regula cu regula, ( nv. ) ordonat, rnduit: aste oase, puse cu regula n dulapuri, m-a mahnit si m-a suparat.NEGR. cu repejune cu (sau n) repejune, ( nv. si pop. ) repede, iute: ei trec n repejune prin ruri fara punti.EM. cu repetitie cu repetitie, de mai multe ori: casca cu repetitie.CEZAR.P. cu rezerva cu rezerva, cu ndoiala: stirile acestea trebuiesc primite cu multa rezerva.REBR. cu rezolutie cu rezolutie, cu hotarre: vorbea cu rezolutie. a-i curge balele ai curge balele (dupa cineva sau ceva) , ( pop. ) a dori, a pofti, a rvni (pe cineva sau ceva) , a tnji (dupa cineva sau ceva)

. a-i curge din mna numai mirozna a-i curge din mna numai mirozna (cuiva), ( reg. ) a fi priceput la orice. a curge grla a curge grla (sau pru) , a curge mult, din abundenta: pe unde treceau ei cu palosul n mna, sngele de pagn curgea pru.POP. a-i curge grasimea pe nas ai curge grasimea (sau untura) pe nas (cuiva) , ( iron. ) a fi foarte slab, a fi slab ca un tr: calului .. . i curgea grasimea pe nas de-ncalat si zdravan ce era.POP. a curge hududoi a curge hududoi, (

reg. ) a curge repede si cu zgomot. a-i curge mucii de gras a-i curge (cuiva) mucii de gras ( ce e), ( reg. ; iron. ) a fi foarte slab. a-i curge numai miere a-i curge numai miere (cuiva), a-i merge toate din plin (cuiva) . a-i curge oasele a-i curge oasele (cuiva), a fi foarte slab. a-i curge obielele ai curge obielele (sau flendurile, peticele) (cuiva) sau a curge obielele (sau flendurile, peticele) de pe (sau dupa) cineva, a fi mbracat saracacios, n zdrente; ( p.ext. ) a fi sarac: curgeau oghelele dupa dnsii.CR. a curge pnza a curge pnza, (despre ape, ploi) a curge continuu a-i curge sudori ai

curge sudori( le) (cuiva) , 1) a transpira abundent; 2) a munci din rasputeri: si tot asa muncindu-se Necuratul, de-i curgeau sudorile, cu risipire cu risipire, din abundenta, din belsug: dragostea ce-mi dai cu risipire curnda vreme ( n) curnda vreme, ( nv. ) n scurt timp, peste n curunda vreame vei curnd sau mai ( mai) curnd (sau mai devreme) sau mai trziu sau ( mai) trziu ori mai curnd, acum sau altadata, odata si odata, ntr-o adevarul va iesi .

cu rnduiala cu ( buna sau multa) rnduiala sau dupa (sau cu) toata rnduiala, ordonat, disciplinat; cum se cuvine; cu chibzuiala: le aseza n mijlocul mesei, pe ncet si cu rnduiala. NEGR. cu rnduiala la cap cu rnduiala la cap, chibzuit: te stiam om cu rnduiala la cap.HOGAS. cu rndul cu rndul, cu schimbul: stam la masa toti mpreuna, facnd mncare cu rndul.CR. a-l curma foamea al curma foamea ( la mate, la inima) (pe cineva) , a simti dureri (n stomac) din cauza foamei, a fi foarte flamnd: i curmase foamea, de flamnzi ce era.POP. a curma o discutie a curma o discutie, a pune, brusc, capat unei discutii. a curma pamntul a curma pamntul,

1) a bate tara n lung sin lat, a strabate tari si mari; 2) ( fig. ) a se face luntre si punte; a face pe dracu-n patru. a i se curma rasuflarea a i se curma (sau a i se taia, a i se opri, ai pieri) rasuflarea (sau respiratia) (cuiva) sau a fi cu rasuflarea oprita (sau taiata) , a fi coplesit de

o emotie puternica, a nu mai putea respira: cnd ajung cu ea alaturi, rasuflarea mi se curma.EM. a curma tacerea a curma (sau a ntrerupe, a rupe, a sparge) tacerea, a vorbi n mijlocul tacerii generale: aveti lume multa la pomana, rupse ea, ntr-un trziu, tacerea.AGRB. a-si curma viata a-si curma viata, a se sinucide. cu rost cu rost, cu rnduiala, judicios. curs de vreme curs de vreme (sau de vremi) , ( nv. ) termen, data: de sa va zalogi acelasi zalog n doao cursuri

de vremi ... CARAGEA. a curs multa cerneala pe acest subiect a curs multa cerneala pe acest subiect, s-a scris mult despre acest subiect. cu ruptoare cu ruptoare, ( nv. ) cu toptanul, cu ridicata, cu ruptul: li se dau cu ruptoare de catra tiitorii casapiilor acele pelcele. (a.1805) .URIC. cu ruptul cu ruptul sau cu rupta, ( reg. ) 1) n acord; cu ziua (sau saptamna, luna) : am luat cositul cu ruptul.POP. ; 2) (despre cantitatea muncii) impus, dinainte stabilit:

ca ma baten toate zilele si-mi da lucru cu ruptul.POP. ; 3) cu toptanul; en gros. cu rusine cu (sau plin de) rusine, ( nv. ) dezonorat, compromis: caci mai bine este supus laudat dect cu rusine domn si atrnat.BOL. cu sabia scoasa cu sabia scoasa, gata de lupta, de atac (cu sabia) : pe cnd vrea sa iasa pe usa, apare micul maior de rosiori cu sabia scoasa si-i opreste trecerea.CAR.

cu sacul cu sacul, n cantitate (foarte) mare, din abundenta: geaba binele cu sacul dupa ce moare saracul.PANN. cu satiu cu satiu, ( nv. ) ndelung, mult timp: si cu satiu a petrecut n tovarasia lui.NEC. cu salbaticie cu salbaticie, fioros, crunt; crud: l biciuia cu salbaticie, ca iesit din minti.SAD. cu sanatate cu sanatate, n conditii bune, fara necazuri; cu bine: marti, de-om ajunge cu sanatate, amsa ieu nepotul cu mine.CR. cu saptamna cu saptamna, (pe) timp de o saptamna: nu te vad cu saptamna si esti negru ca cu saptamnile cu saptamnile, timp de mai multe saptamni; ( p.ext. ) timp (relativ) ndelungat: umbla vara prin munti cu saptamnile.VLAH. cu scaun la cap cu scaun la cap (sau la

minte, la judecata) , ( fam. ; despre oameni) cu judecata temeinica, chibzuit, cumpatat: acesta-i om mai cu scaun la cu scazamnt cu scazamnt, ( nv. ) n mod incomplet: aceasta nelegiuita .. . tainele ei nu le spune dect tot cu scazamnt.CONACHI. cu schepsis cu schepsis, (n mod) bine socotit, chibzuit, gndit: snt alte roluri mai cu schepsis de jucat, daca vine vorba sa joci si

cu schimbul cu schimbul, rnd pe rnd, alternativ: doctorii au facut cu schimbul la capatiul ei.VINEA. cu scrisul cu scrisul sau cu scrisoare, ( nv. ) n scris: care nu se pot arata cu scrisul cta rasipa si paguba au avut.LET. cu scumpatate cu scumpatate, ( nv. ) cu drag, cu placere; cu scumpete: m-am folosit mult de privilegiul ce aveam noi, banii de aur, a fi strnsi cu scumpatate la pieptul lor.AL. cu seama cu seama, ( nv. ) cu rost. cu semetie cu semetie, n mod semet, semeteste: nu-mi este de vnzare ... raspunse cu semetie feciorul.ISP. cu seninatate cu seninatate, cu

calm, linistit, netulburat; cu indiferenta: oamenii din Tara Oltului pot sa contemple crestele nalte ale muntilor cu seninatate si mndrie.BOGZA. cu sentiment cu sentiment, ( fam. ) cu pasiune: bateaclapele pianului cu mult sentiment.VLAH. cu seriosul cu ( tot) seriosul, cu toata seriozitatea, cu toata convingerea, fara gluma: asta, n Tara Romneasca, se numeste, cu tot seriosul, sistema democratica.CAR. cu seriozitate cu ( mare) seriozitate sau cu toata seriozitatea, 1) cu convingere, cu tarie, fara gluma, n mod serios: la aceasta parere, aruncata

cu toata seriozitatea ... , toti ceilalti fac niste ochi mari.CAR. ; 2) cu mare atentie, cu constiinciozitate, temeinic, n mod competent: rndunica si face cuibul cu seriozitate, albina strnge miere la fel.CAL. cu sete cu (sau ( reg. ) n) sete, 1) cu putere, cu nversunare; violent, foarte tare: bine vorba nu-si sfrsea, murguletu-si repezea si cu sete mil lovea. POP.

; 2) cu pasiune, cu asiduitate; staruitor: si cuvntati toti cu sete ca Dumnezeu sa ma ierte. POP. ; 3) cu multa pofta, cu lacomie, cu nesat: ar fi tras cu sete cteva fumuri de tutun.CEZAR.P. cu seu cu seu, ( reg. ) (despre oameni) respectat, bine vazut. cu sfatosenie cu sfatosenie, cu ntelepciune: ce-o fi, om vedea, ncheie cu sfatosenie Tase chiristigiul.CAMIL.P. cu sfiala cu sfiala sau cu sfiiciune sau cu sfiire, sfios; timid; temator: ntinse cu sfiala mna spre capul baiatului.CAR.

cu sfintenie cu ( mare sau cea mai mare) sfintenie, 1) cu evlavie: din cnd n cnd facea si cte o matanie spre rasarit, lipindu-si cu sfintenie fruntea de pamnt.HOGAS ; 2) cu respect; cu veneratie: ne vorbeste ntotdeauna cu mare sfintenie despre dumneata.CEZAR. P. ; 3) n mod corect; cu exactitate; cu rigurozitate: hai, porneste pna te vad, si-ti fa

datoria cu sfintenie.CR. ; 4) cu mare atentie; cu grija deosebita: am cetit cu sfintenie toate gazetele.CAR. cu siguranta cu siguranta, 1) indiscutabil, neaparat, negresit, precis, sigur: era un om sau era un urs? iata ceea ce, deocamdata, nu putui sti cu siguranta.HOGAS ; 2) n mod hotart; ferm: fara de tine nu ma duc am raspuns cu siguranta.AL. cu sila cu ( de-a)

sila sau de( -a) sila sau de (sau n, cu) sila, cu forta, fara voie, abuziv, silnic: mai cu binele, mai cu de-a sila, l-a luat acasa.CAR. cu sinceritate cu sinceritate, sincer; din toata inima: oamenii care doresc cu sinceritate progresul .. . vor putea fi apreciati de natiune.GHICA. cu sistem cu sistem, ordonat, disciplinat, metodic: ncepu cu sistema o minutioasa expunere. cu situatie cu situatie, cu o stare materiala, cu o pozitie sociala buna: e om asezat si cu

situatie si a venit la el sa ntrebe ce fac.CAL. cu snge albastru cu (sau de) snge albastru, de familie nobila, de neam cu snge rece cu snge rece, cu calm, cu stapnire prosti, dar multi,

cu srg cu (sau de, n, ( nv. ) n de) srg, n graba; cu repeziciune; imediat; ( p.ext. ) curnd: s-au ngrozit si de srgu au iesit de supt cort afara.NEC. cu socoteala ca .. . cu socoteala ca ... , ( nv. ) cu conditia ca ... : i-au raspuns crciumarul cal va ierta, cu socoteala ca la toate sa zica ca-mi place.BARAC. cu sudoarea fruntii cu sudoarea fruntii, prin munca: vreau sa-mi cstig hrana cu sudoarea fruntii mele. POP. cu surle si trompete

cu surle si trompete (sau tobe, trmbite), cu multa zarva. cusut cu ata alba cusut cu ata alba, batator la ochi, izbitor, flagrant. cu sezamnt cu sezamnt, ( nv. ) stabil, sigur. cu sir cu sir, (n mod) coerent; (n mod) logic: unde sa-i scoti vorba cu sir din gura? MACED. cusma frigiana cusma frigiana, boneta frigiana: batalioane a plebei proletare cu cusme frigiene si arme lucitoare.EM. cu sosele , cu momele cu sosele (sau cu soptele, cu tocmele) , cu (sau si) momele sau cu momele, cu sosele, cu minciuni, cu nselatorii: ademenea pe altele cu sosele, cu momele si, cnd le ncoltea, vedeau pe dracul.MACED . cu stiinta cuiva cu (sau fara) stiinta cuiva, cu (sau fara) cunostinta cuiva; cu (sau fara) asentimentul cuiva: varsarea de snge s-a facut fara voia mea si fara a mea stiinta.CAMIL.P. cu stiinta

cu stiinta, ( rar ) nvatat, instruit; erudit, savant: om iscusit si cu stiinta.DELAVR. cu stiinta de cauza cu stiinta de cauza, n cunostinta de cauza: materia ei [ a cartii] , tratata cu seriozitate si cu stiinta de cauza de catre constiintiosul autor.OD. cu stiinta cu (sau ntru, prin) stiinta sau fara stiinta, (ne)stiind, (ne)avnd cunostinta (de ceva) ; (ne)fiind constient; cu (sau fara) voie: ma jur ... ca n-am pus cu stiinta asemenea iscalitura.SAD. cu stire cu stire, ( nv .) pe stiute: nu va veni mparatia lu Dumnezeu cu stire.CORESI. cu stirea cuiva cu (sau ( nv. ) prin) stirea cuiva

sau fara ( de) stirea cuiva, cu (sau fara) cunostinta cuiva; cu (sau fara) nvoirea, ncuviintarea cuiva: iarta-ma daca, fara stirea mea, te-am suparat cu ceva.VLAH. cu tabiet cu tabiet sau cu tabieturi, cu deprinderi fixe; cu ritual, cu pedanterie, tabietliu; ( p.ext. ) cu atitudini, cu apucaturi boieresti: Traian n-ar fi patit attea nevoi spre a nvinge pe daci, deaca i-ar fi gasit .. . tragnd cu tabiet din narghilea.OD. cu tahmin cu

tahmin sau cu tahminuri, ( nv. ) aproximativ: sa va fac o socoteala cu tahmin, ca sa vedeti ct de mult va amagiti.FIL. cu talaba cu talaba, cu gramada, n numar mare. cu tarie de cuvnt cu tarie de cuvnt, convingator: era n stare sa te faca sa crezi ca are dreptate: pentru ca era un om cu multa tarie de cuvnt.CAR. cu tarie cu (sau n) ( mare sau multa) tarie sau cu toata

taria sau ( nv. ) cu ( de-a) taria, 1) tare, puternic: arme cu tarie, suflet romnesc, vis de vitejie, fala si mndrie, dulce Romnie, asta tio doresc! EM. ; 2) categoric, ferm, curajos, energic: inexact! a protestat domnul Arghir cu tarie. VINEA ; 3) cu intensitate: aceasta pasiune cereasca sau infernala .. . nu poate sa se manifesteze

cu tarie.FIL. ; 4) ( nv. ) cu mputernicire legala, valabil; plauzibil: iara de nu vor avea marturii nice o parte, nice alta, atunce sa arate rapitoriul seamne ca acealea cu tarie, ca sa poata creade.PRAV. ; 5) ( reg. ) cu forta, cu dea sila: eu nu fac pe nime cu taria sa asculte.POP.

cu temei cu temei, 1) trainic; solid: de atunce sa asadza aceasta boierie cu temei n Moldova. NEC. ; 2) ntemeiat; cu socoteala, cumpatat, chibzuit; serios, asezat: nu te teme, snt om serios si-ti vorbesc cu temei.SAD. ; 3) cu staruinta, serios; intens; temeinic: mai cautati cu temei, ca mai este-un putinei, dobnda banilor mei.POP. ; 4) potrivit, nimerit: casatoria

oamenilor poate fi ca este cu numitul la ce loc ar fi cu temei.N.COSTIN ; 5) ( reg. ) n toi: dumineca dimineata, cnd trgu era cu temei, baba vindea-n piata petrenjei.POP. cu temeinicie cu temeinicie, serios, temeinic: mpartasea stiinta cu mare temeinicie si zel.CONV.LIT. cu temelie cu temelie, ( nv. ) cu srguinta, cu staruinta, temeinic: ma nevoiesc dara cu toata virtutea spre aceaia ca cu temelie sa nvat maiestriia de a muri bine.MAIOR. a cuteza mpotriva a cuteza mpotriva, ( nv. ) a se mpotrivi cu temeritate: ei au cutezatu

mpotriva mparatestei porunci. (a.1819) .URIC. cu ticna cu ticna sau cu ticneala, ( nv. si pop. ) 1) n pace, n liniste; cu multumire, cu placere; comod, lipsit de griji: mi va da mie leafa n curtea sa, din care sa poci trai cu ticneala.SINCAI ; 2) prielnic, folositor; potrivit: locurile Dachiii mai cu odihna si mai cu ticneala socotind ...

, si scaunul, si vederea ntr-nsa s-au mutat.CANT. cu tinerete cu tinerete, tinereste; proaspat, viguros: un om care iubeste cu tinereta pe gingasa lui sotie.NEGR. cu titlu consultativ cu titlu consultativ, cu valoare de consultatie. cu titlu de .. . cu titlu de ... , sub forma de ..., cu caracter de ..., cu scop de ...: cu titlu de mprumut ; cu titlu de curiozitate . cu titula ca .. . cu titula ca ... , ( nv. ) cu scopul ca ... , cu intentia sa ... : sa ia si neste perne sau vro plapoma sau vreun tol, sa le puie n cocie cu titula ca sa nu-i ngheata picioarele. (a. 1817) .IORGA. cu tlc cu tlc, cu subnteles; cu rost, cu socoteala: cineva le vorbeste n limba lor, cu tlc, cu haz.SAD. cu toane cu

toane, capricios, inconsecvent; rasfatat: patimas si ndaratnic so iubesti ca pe-un copil, cnd eai rece si cu toane ca si luna lui april? EM. cu toata inima cu (sau din) toata inima sau din inima sau cu draga inima, cu tot sufletul, cu toate puterile, cu mare placere, bucuros: ma supun cu toata inima la slujba Mariei Voastre, stapna.CR. cu toate acestea cu toate acestea, totusi: putine tari s-au mbogatit din natura cu atta mbilsugare .. . si cu toate

acestea nicairea fericirea n-a fost mai rara dect ntr-acest pamnt.cu toate ca .. . cu toate (sau cu tot, cu toata) ca ... , cu toate acestea, desi, admitnd ca ... , chiar asa fiind ... , chiar daca admitem (sau tinem seama) ca ... : cu toata sntenia dreptului sau, astazi nu e destul ca o natie sa-si aiba un loc pe harta.BALC. cu ton cu ton, ( nv. ) cu glas tare: nti l-as certa cu ton.PANN. cu toptanul cu toptanul sau

( nv. ) n toptan, n cantitate mare, cu ridicata, ( p.ext. ) foarte mult, din belsug: eu singur le cumparam cu toptanul, biblioteci risipite cu topuzul cu topuzul, ( nv. ) cu sila, cu forta, cu brutalitate: ti spun drept, boierule ma tem, de aia zisei ca nu e potrivit sa-i iei cu topuzul.SAD. cu tot .. . cu tot (sau toata, toti, toate) ... , n ciuda ... , n

pofida ... : cu toata graba, ramase pe loc si se uita n urma lor.PREDA. cu tot dinadinsul cu tot dinadinsul, mortis, neaparat: tinea cu tot dinadinsul sa cu totul cu totul sau ( pop. ) n totului tot sau ( nv. ) n tot sau ( reg. ) de tot, n totalitate, n ntregime: n totului tot, a fi trecut la mijloc

cu totii cu totii sau cu toatele, toti sau toate (mpreuna): ca mumii egiptene stau cu totii-n scaun tepeni.EM. cu traista-n bat cu traistan ba . sau traistan bat, 1) sarac, calic, cersetor: era soarece ales si chemase la ospa . pe un var cu traista-n bat. ARGHEZI ; 2) ratacitor, pribeag, calator, haimana. cu trasura de la ma-sa cu trasura de la ma-sa, ( fam. ) pe jos, cu piciorul. cu trebuinta cu trebuinta, ( nv. ) n mod necesar: c-o neaparata trebuinta a face sa renvieze spiritul de unire.GHICA. cu treburi cu treburi sau cu treaba, pentru a rezolva ceva, n interes (personal, de serviciu) :

a plecat de-acasa cu treaba.POP. a cutreiera lumea a cutreiera lumea, a calatori mult si n locuri diferite. cu tremur cu tremur sau ( nv. ) cu tremuri, tremurnd, nfiorndu-se: galbeni, nmarmuriti, asteptam cu tremur minuta hotartoare.GANE. cu truda cu truda, cu greutate, foarte greu: dar el dormea, cu capul pe o piatra ... , abia suflnd, cu truda.VOICULESCU. cu trufie cu trufie, arogant, trufas: Midas... raspunse cu trufie ca Pan cntase mai frumos. ISP. cu tarna n gura cu tarna n gura, mort, raposat. cu tfna pe limba cu tfna pe limba, ( reg. ) pus pe cearta; artagos. cu tra cu tra, ( pop. ) cu trita. cu uimire cu uimire, uimit:

sta, aude-n cmp latrare si zareste cu uimire o casuta.AL. cu una, cu doua cu una, cu doua, usor, repede: romnul nu se sperie cu una, cu doua.POP. cu un cuget cu (sau ntru) un cuget, n consens, n deplin acord: sfatuira cu un cuget depreura, spre tire sfeature sfatuira.PSALT. cu un cuvnt subtire cu un cuvnt subtire, cu multa finete, cu vorba adusa pe departe: l lua cu vorba de departe si, cu un cuvnt subtire-l facea sa priceapa ca are sa fie fericit.ISP. cu un ochi la gaie si altul la tigaie cu un ochi la gaie si altul la tigaie, chiors. cu urt cu urt, ( nv. ) urt, neplacut: era si drumetilor cu urt a treace pre acolea.DOS. cu usurinta cu usurinta, 1) lesne, usor; 2) cu indiferenta:

ai trecut cu usurinta peste conditiile mele ; 3) cu usuratate. cu viata cu viata, viu: nca ma mir cum am scapat cu viata.CR. cuvinte grele cuvinte grele, vorbe de ocara: i spusese cuvinte grele, pe care, dupa ce-i trecuse mnia, cu vitejie cu vitejie, vitejeste. a cuvnta de bine a cuvnta de bine (sau de rau) (pe cineva) , ( nv. ) a spune lucruri bune (sau rele) (despre cineva) , a vorbi de bine sau de rau (pe cineva): pre Petru laudnd si de bine cuvntnd.DOS. cuvnt cioplit cuvnt cioplit, ( nv. ) exprimare rafinata, aleasa, cizelata: cuvinte cioplite si sub pilde oarecum acoperite.CANT. cuvnt cu cuvnt cuvnt cu cuvnt, ntocmai; fara nici o modificare. cuvnt de ordine cuvnt de ordine, dispozitie data de un superior. cuvnt naimit

cuvnt naimit, angajament, promisiune. cu vrf si ndesat cu vrf si ndesat, 1) bine umplut; 2) ( fig. ) mult, din belsug: cte nu faceam cu vrf si cu voie buna cu voie buna, cu buna dispozitie: m-a facut maica pe luna,

cu vreme cu vreme( a) sau cu timpul sau cu zabava, 1) la vremea potrivita, la timpul sau: si cu vreme s-au strns multime de au mplut locul.DOS. ; 2) dupa ctva timp, cndva, ncetul cu ncetul, odata si odata: badita, de dragul tau, toate mor broastele-n tau; cu vreme-oi muri si eu.POP. cu zilele a mna cu zilele a (sau n) mna, amenintat de o mare primejdie: am venit pn-aici cu zilele-n mna.AL. cu zor cu zor sau cu tot zorul, repede, n graba: tu-i ascunzi acum cu zor.COSBUC. a-si da acordul a-si da acordul (sau asentimentul), a fi de acord, a accepta. a da adapost

a da adapost (cuiva), a adaposti, a gazdui (pe cineva) . a-si da adeziunea a-si da adeziunea, a adera. a-si da aere a-si da aere, a adopta o atitudine de superioritate, a-si da importanta; a fi ngmfat: lasa, ca prea si dadea aere n ultima vreme.CEZAR.P. a da afara a da afara (de undeva) (pe cineva sau ceva) , 1) a alunga, a ndeparta, a elimina, a exclude (de undeva pe cineva sau ceva): l-au dat afara din casa ; 2) a vomita: a dat afara tot ce mncase . a da afara din slujba a da

afara (sau a elibera) din slujba (sau din serviciu, din functie, din post) (pe cineva) , a desface contractul de munca (cuiva) , a destitui (pe cineva) : cnd l-aude Dumnezeu vorbind asa, .. . se face foc sil da afara din slujba de cinste ce-i ncredintase. POP. a da afund a ( se) da afund, 1) a (se) cufunda n apa; 2) a se retrage; a nu mai participa la viata sociala: ce s-a ntmplat cu dumneata de te-ai dat afund? SAD. a da ajutor a da ( o mna de) ajutor

(cuiva) , a ajuta (pe cineva) : strigatele lor te nfiorau si, cu toate astea, nimeni nu le da nici un ajutor. POP. a da alarma a da alarma, a alarma. a da apa la moara a da apa la moara (cuiva) , a ncuraja, a stimula, a sprijini, a sustine (pe cineva) : vezi ce tupeu are, dacai dai apa la moara? a da apa la soareci a da apa la soareci, ( fam. ) a boci, a plnge, a

se smiorcai: cei asta? doar esti femeie n toata firea! cum nu-ti convine ceva, cum dai apa la soareci.GALA. a-si da arama pe fata a-si da arama pe fata sau a-si arata arama, a-si dezvalui adevaratul chip, adevaratele gnduri, sentimente: prea v-ati aratat arama jefuind aceasta tara.EM. a da ascultare a da ascultare (cuiva) , 1) a asculta spusele cuiva; 2) a tine seama de rugamintile cuiva; 3) a fi ascultator, supus (fata de cineva) . a da atentie a da (sau a

acorda) atentie (sau toata atentia) (cuiva sau la ceva) , 1) a fi atent, a fi numai ochi si urechi (la cineva sau la ceva) : Camera i acorda toata atentia.CAR. ; 2) a trata cu respect, cu consideratie (pe cineva sau ceva); a lua n serios (pe cineva sau ceva): n-a dat atentie amenintarilor sale. a nu da atentie a nu da (sau a nu acorda) ( nici o) atentie (cuiva sau la ceva) , a

trece cu vederea, a ignora, a nesocoti, a desconsidera (pe cineva sau ceva): ma stii ca nu dau atentie calomniilor.CAR. a da averea pe cur a da averea pe cur, ( fam. ) a-si cheltuit banii cu curvele. a da bacsis a da bacsis (cuiva), a rasplati (pe cineva) pentru a-l da banii afara din casa a-l da banii afara din casa (pe cineva), a fi foarte bogat. a da bani pe miere a da bani pe miere, ( reg. ) a mustra, a batjocori, a bate . a-i da bataie ai da bataie, a lucra de zor, n ritm sustinut: dai bataie si mine dimineata sa aud ca ai mntuit treaba.VLAH. a-i da bataie de cap ai da bataie de cap (cuiva) , ai crea probleme,

ai face greutati (cuiva) : musterii din mahala i dadeau destula bataie de a se da batut a se da batut, a ceda, a se recunoaste gata! mi-ajunge!

a da bice a da bice, 1) a bate cu biciul; 2) ( fig. ) a grabi, a zori: degeaba le dadea bice lucratorilor, ca din ritmul lor nu-i scotea.REBR. a da bice calului a da bice (sau calcie) calului, a ndemna calul sa mearga: fata dete calcie calului.ISP. a da binecuvntarea a( -si) da binecuvntarea, 1) a accepta, a consimti, a-si da acordul; 2) a binecuvnta: s-au nfatisat dinaintea parintilor fetei, care le-au dat binecuvntarea.POP. a da binete a( -si) da binete, a (se) saluta: si scoase palaria de departe, dndu-le binete.SAD. a da bir cu fugitii a

da bir cu fugitii, a o lua la sanatoasa; a disparea: pesemne au vazut ca e de munca si au dat bir cu fugitii.CEZAR.P. a-i da borsul n foc a-i da borsul (sau oala) n foc (cuiva), a-i sari mustarul (cuiva) . a da bratul a da bratul (cuiva), a trece bratul pe sub bratul celui cu care mergi alaturi. a da brnci a da brnci (cuiva) , a mbrnci (pe cineva) : si cum sedeau ei pe malul grlei, ologul a dat brnci orbului n apa.POP. a da buna seara

a da buna seara (sau seara buna) (cuiva), a saluta n cursul serii (pe cineva) . a da buna ziua a( -si) da (sau a( -si) dori, a( -si) pofti) buna ziua (sau ziua buna), a (se) saluta. a da buzna a da buzna (undeva), a intra intempestiv, a navali (undeva): ce dai buzna fara sa bati la usa? SAD. a da ca cinele prin ba . a da ca cinele prin bat, a fi foarte ndraznet, obraznic. a da caier de tors a da caier de tors (cuiva), a da de lucru (cuiva) . a da canon a da canon (cuiva) , ( bis. ) a pedepsi (pe cineva) : parintii pustnici din Sfnta-Agura mi-au dat canon sa mannc lapte numai de la o vaca.CR. a da carul de mal a da carul de mal, a da chix, a esua. daca ai intrat n hora, trebuie sa joci! daca ai intrat n hora, trebuie sa joci! , daca te-ai apucat de un lucru, trebuie sa mergi nainte! daca-i astfel treaba dacai

astfel treaba sau dacai treaba asa, daca asa stau lucrurile: acum, dacai treaba-asa, spune-i, draga, maica-ta sa-ngradeasca ulita.POP. daca-i pe aceea daca-i pe aceea, ( pop. ) daca asa stau lucrurile. daca ti surde daca ti surde, ( fam. ) daca ti convine. daca nu ma nsel daca (sau de) nu ma nsel, daca (sau de nu gresesc cumva: de nu ma nsel, ai mai fost si saptamna trecuta.SL. daca o iei asa daca o iei asa, daca interpretezi astfel lucrurile: daca o iei asa, atunci n-avem ce mai vorbi. a da cartile pe fata a da cartile pe fata, a deveni sincer, a-si da arama pe fata. daca-ti da inima brnci daca-ti da inima brnci, daca te ndeamna inima. daca va fi cazul daca va fi cazul, daca va fi nevoie, daca va trebui. a da ceasul nainte a da ceasul nainte (sau

napoi), a schimba pozitia acelor ceasornicului. a da cep unei buti a da (sau a pune) cep unei buti (sau unui butoi) , a ncepe o bute plina (sau un butoi) : el dete cep la o butie cu vin.ISP. a da chiors de cineva a da chiors de cineva, a gasi, a descoperi fara greutate pe dati chiors de el, pe stnca soimilor.a da chiors prin ceva a da chiors prin ceva, a nu lua seama pe unde calca, a calca orbeste: si asa o fierbeam de tare, de nu ne ajungea casa; si dam chiors prin a da chiors unii peste altii a da chiors unii peste altii, a se lovi unii pe altii, ca orbii. a da chior peste cineva a

da chior peste cineva, a da navala orbeste, prosteste peste cineva; a se ciocni, a se izbi de cineva: dau chior unul peste altul, a da chix a da chix, a nu izbuti ntr-o

a da cinstea pe rusine a da cinstea pe rusine, a ramnea de rusine, a o festeli: sa nu vie vremea sa dai cinstea pe rusine! NEGR. a da ciubuc a da (sau a lua, a primi) ciubuc, a da (sau a lua, a primi) pesches, mita. a nu-i da cmp cuiva a nu-i da cmp cuiva, ( nv. ) a-i taia drumul (cuiva): iesind deodata, nu le da lesilor cmp.N.COSTIN. a-i da cteva ai da (sau ai arde, ai croi) cteva (cuiva) , a lovi de cteva ori (cu palma, cu batul etc. ) (pe cineva) : o sa te mustre s-o sa-ti dea cteva - dupa lege.PANN. a da claca la .. . a da claca la ... , a se repezi, a se

napusti de-a-valma la ... : lnga coseriu, niste curce dadeau claca la ciocalai.CONTEMP. a da coaste a da coaste (cuiva sau la ceva) , ( nv . ) a da ascultare (cuiva) , a se lasa prins de ... : jertfa oricare lui e putin, el nu da coaste la maglisiri, singur sta oaste catre ostiri.VAC. a-si da coate a-si da coate( le) sau a-si da cu cotul unul altuia, 1) a-si face semne

(cu cotul) : si dedeau coate, de rdeau.ISP. ; 2) ( fig. ) a complota (cu cineva): noua ne e frica ... de! ca-si da coatele cu Catavencu.CAR. a da colb a da colb (la ceva sau cuiva) , a ispravi, a mntui repede, a da gata, a da rasol (ceva sau pe cineva) : iaca niste bulughine cu mujdei si cu mamaliga; hai! da-le colb si-apoi te-apuca de treaba.CR. a da colb n ochi a da colb n ochi (cuiva), 1) a arunca praf n ochii cuiva; 2) ( fig .) a induce n eroare (pe cineva) . a da coltul a da coltul, 1) a coti dupa

colt: dau coltul si intru n Lipscani ; 2) (despre plante) a rasari: iarba a dat coltul ; 3) ( fam. ) a muri: a bolit toata iarna si, n primavara, a dat coltul. a-i da concursul cuiva a-i da ( tot) concursul cuiva, a ajuta, a sprijini pe cineva. a da crezare a da crezare (sau crezamnt) (cuiva) , a se ncrede, a avea ncredere (n cineva) : cel putin pe fata, nimeni nu voia sa le dea crezamnt.AGRB. a-i da cu ardei pe la nas a-i da cu ardei (sau cu chibritul, cufrunza de tutun) pe la nas (cuiva), a supara, a ntarta (pe cineva) . a da cu banul

a da cu banul, a se lasa n voia ntmplarii. a da cu barda n Dumnezeu a da cu barda (sau cu pusca) n Dumnezeu, ( fam. ) a nu se teme de nimic; a nu tine seama de nimic: ar fi dat, la o adica, si cu barda n Dumnezeu.ARGHEZI. a se da cu binisorul a se da cu binisorul (pe lnga cineva) , a intra pe sub pielea cuiva; a curta (pe cineva) : el atta sa dat cu binisorul pe lnga dnsa.POP. a da cu bta n balta a da (sau

a plesni, a pocni) cu bta (sau cu batul) n balta, a face o gafa, a gafa; a face o prostie. a da cu bobii a da cu bobii (sau n bobi), a face prevestiri cu ajutorul bobilor; ( p.ext. ) a presupune, a-si da cu parerea. a da cu camata a da cu camata, a mprumuta (bani) cu dobnda. a da cu capetele a da cu capetele, v. a da din cap. a da cu capul a da cu capul, v. a da din cap. a se da cu capul de pereti a se da (sau a se bate, a se izbi, a se lovi) cu capul de ( toti) pereti( i) (sau de vatra) , a fi disperat; a regreta o eroare, o greseala (ireparabila): se bate cu capul de pareti si nu stie a da cu capul de prag a ( se) da (sau a se lovi, a

se izbi) cu capul de prag (sau de pragul de sus) , a trage nvataminte dintro ntmplare neplacuta, dintr-pna nu dai cu capul de a da cu caciula n cini a da cu caciula n cini (sau n grinda), a fi cu chef; a fi beat. a-i da cu cadelnita a-i da cu cadelnita (cuiva), a lingusi . a da cu calciele a da (sau a izbi) cu calciele n a se rani singur.

a da cu ceva pe la nas a da cu ceva pe la nas (cuiva), a tenta, a momi (pe cineva) . a da cu chirie a da (sau a lua) cu chirie, a nchiria: hanul poti sa-l dai cu chirie.CAR. a da cu crucea peste cineva a da cu crucea peste cineva, a ntlni (pe neasteptate) , a prinde, a gabji pe cineva: temndu-se sa nu deie puscasii cu crucea peste dnsii si sa-i mpuste.POP. a-si da cu degetul n ochi a-si da cu degetul n ochi, a fi ntuneric bezna, a nu vedea la doi pasi. a da cu gndul a da cu gndul, a fi de parere, a opina. a da cu huideo a da cu huideo (cuiva), a lua cu huideo (pe cineva) . a-i da cu luleaua n nas ai da cu luleaua n nas (cuiva) , a nesocoti, a dispretui (pe cineva) : nu-ti

mai cautan obraz, ti da cu luleaua-n nas.PANN. a da cu maciuca-n balta a da cu maciuca-n balta, a comite o gafa. a da cu matura a da cu matura, a matura: da si tu, femeie, oleaca cu matura, ca acusi ne vin oaspetii.POP. a da cu mila a da cu mila (n cineva), a bate cu mila (pe cineva) . a da cu mna de cineva a da cu mna de cineva (sau de urma cuiva), a gasi, a descoperi (pe cineva) . a da cu mna n foc a da cu mna n foc (sau prin spuza, prin sperla) , 1) a se pacali; 2) a se mbogati peste noapte: ntelese ea ca trebuie sa fi dat el cu mna n foc.ISP. a da cu mneci largi a da cu mneci largi, a da bucuros: parintii fetei ... o dau cu mneci largi.CR. a da cu nasul de .. . a da cu nasul de ... , a lua cunostinta de ..., a se familiariza cu .. . a da cu nasul pe ... a da cu nasul pe ... (sau prin ... ), a trece n graba pe ... (sau prin ...); a adulmeca.

a da cu oarba a da cu oarba (cuiva), a pune la punct (pe cineva), a-i da cu tifla (cuiva) . a da cu paharul a da cu paharul, ( pop .) a trage la masea. a-i da cu parul n cap ai da cu parul n cap (cuiva) , 1) a bate zdravan (pe cineva) ; ( p.ext. ) a omor (pe cineva) ; 2) a mpiedica, a opri cu brutalitate actiunile cuiva. a da cu piciorul a da cu piciorul (cuiva sau la ceva) , 1) a refuza, a respinge (pe cineva sau ceva) ; a sfida

(pe cineva) : au vrut sal aleaga deputat, dar el a dat cu piciorul.SAD. ; 2) a pierde prilejul de a ... , a nu profita de ... : nu-i pacat sa dai cu piciorul unei asemenea ocazii? a da cu piciorul binelui a da cu piciorul binelui, a nu accepta o situatie mai buna. a da cu polonicul a da cu polonicul, a oferi cu larghete, a da din abundenta. a da cu praftorita a da cu praftorita ( pe la nas) , ( pop. si fam. ) 1) a vorbi mult, a fi vorbaret, guraliv; 2)

a supara (pe cineva) prin aluzii jignitoare. a da cu prastia n ceva a da cu prastia n (sau prin) ceva, ( fam. ) a da iama prin ceva; ( p.ext. ) a ncerca sa fure sau a fura, a sterpeli ceva: nici pomeneala nu era ... sa dea [pisoiul] cu prastia prin bucatelele de friptura.ISP. a-si da cu presupusul a-si da cu presupusul, ( fam. ) a presupune; a opina; a-si da cu parerea: sa gasit si el, tocmai acum,

sa-si dea cu presupusul. CEZAR.P. a-si da cu pumnii n cap a-si da cu pumnii n cap, a nu mai putea de necaz, a regreta foarte mult: degeaba-ti dai cu pumnii n cap, ca e prea trziu! GALA. a da curs a da curs (sau urmare) (la ceva) , 1) a rezolva, a solutiona: a dat curs cererii mele ; 2) a pune n aplicare: mosneagul promite pe tot ce are a da cu sita a da (sau a cauta) ( bobi) cu

sita sau a trage n bobi pe sita (sau pe fundul sitei) , a face prevestiri: babele care trag pe fundul sitei a da cu soldul a da cu soldul, ( reg. ) a baga zzanie;

a da cu tifla a( -i) da cu tifla (sau o tifla) (cuiva) sau a arunca o tifla (cuiva) , ai rde n nas (cuiva) ; ( fig. ) a-si arata dispretul (fata de cineva) ; a batjocori (pe cineva) , a face n ciuda (cuiva) , a sfida (pe cineva) : degeaba mi dai cu tifla, domnule, ca mai jos de opt mii nici o para frnta.AL. a da cu toaca peste cineva a da cu toaca peste cineva, a descoperi, a surprinde asupra faptului, a prinde c u mta-n sac pe cineva. a da cuvnt a da

cuvnt, ( nv. ) 1) a spune, a vorbi: am dat cuvnt de nvatatura.PRAV.MOLD. ; 2) a da seama: nece urii vine fiind, de carea se putem da cuvnt.N.TEST. a-si da cuvnt a-si da cuvnt( ul) , 1) a promite solemn, a se angaja: i dadu [flacaului] drumul, caci si dase cuvntul.POP. ; 2) a se ntelege, a se vorbi: toate par ca si-au dat cuvnt pentru ca sai

prelungeasca chinul.AL. a da de ... a da de .. . (sau peste ... ) , 1) a ajunge la ... , a nimeri la ... : a ntrebat de mai e mult pna da de capul pamntului.POP. ; 2) a ntlni, la tot pasul, pe ... : hotii s-au nmultit att de tare, nct nu mai e col . unde sa

nu dai de ei.POP. ; 3) a descoperi, a gasi pe ...: taci, draga si nu mai spune, ca or da ei peste mine.POP . a se da de-a curu-n cap a se da de-a curu-n cap, a se da de-a berbeleacul, de-a rostogolul, de-a tumba. a da de-a dreptul a da de-a dreptul, a merge drept la tinta: foamea da de-a dreptul.POP. a se da de-a dura a se da dea dura, a se rostogoli: unchesul odata scoate din sn doua mere si le zvrla naintea lui, asa ca se dau de-a dura.POP. a da de-a gata a da dea gata (sau muran gura) (cuiva ceva) , a scuti de orice efort (pe cineva) : tare

ma tem ca va astepta ca toate sa i le dau de-a gata, asa cum s-ar zice: mura-n gura.POP. a se da de-a mototolul a se da de-a mototolul, a se da de-a rostogolul, a se rostogoli. a se da de-a rostogolul a se da (sau a se duce) dea rostogolul (peste cap) , a se da dea berbeleacul, a se da dea dura; a se rostogoli: pietre marunte ... curgeau de-a rostogolul la vale.HOGAS. a da de bine a da de bine, a avea noroc. a da de cap a da de cap (sau de capat, de capati) (cuiva sau la ceva) , 1) a ajunge la sfrsit: nu-

i mai dadeau de capat [povestii] .EM. ; 2) a gasi ac de cojocul cuiva, a veni de hac (cuiva sau la ceva) , a o scoate la capat (cu cineva sau ceva) : sase argati nu le da de cap [vitelor] , pna nu se potoleau de bunavoie.DELAVR. ; 3) ( fig. ) a descifra, a desclci, a descurca,

a ntelege, a lamuri, a talmaci: multi s-au ispitit a deslega cimilitura; nemini nsa nu-i da de capati.HASD. a da de capati a da de capati, 1) a da de cap (cuiva sau la ceva); 2) a face de capati. a se da de ceasul mortii a se da de ceasul mortii, a se zbuciuma, a depune eforturi disperate, a se strofoca; a fi disperat: se da de ceasul mortii ca nu putea descoperi adevarul.ISP. a-i da de cheltuiala ai da de cheltuiala (cuiva) , ( pop. ) 1) ai purta de cheltuiala (cuiva)

; 2) ai arde o mama de bataie (cuiva) : ei las ca ti-oi da eu tie de cheltuiala, mai a da de cheltuiala a da (sau a avea, a lua) ( bani) de cheltuiala, a da (sau a avea, a lua) bani pentru a cumpara, a plati ceva: da-i bani de cheltuiala si haine de primeneala a da de dracul a da de dracul (sau de naiba) , a da de bucluc, a o ncurca: sa nu-ti pui n crca cu mine,

c-apoi dai de dracu! POP. a da de dusca a da de dusca ( un pahar), a bea dintr-o rasuflare continutul a da de exemplu a da de (sau ca, drept) exemplu (pe cineva sau ceva) , a sublinia meritele (cuiva sau a ceva) ; a evidentia (pe cineva sau ceva) : nu mai puteau de necaz, cnd le certau barbatii ori soacra, dndu-le de exemplu pe nevasta fratelui cel

a-i da de fund ai da de fund (cuiva) , ( pop . ) a patrunde cele mai ascunse gnduri (ale cuiva) , a ntelege perfect (pe cineva): cte stii tu, numai dracul cred sa-ti deie de fund.CR. a da de fundul sacului a da de fundul sacului, ( pop. si fam. ) a saraci. a da de furca a da de furca (cuiva) , a crea dificultati, greutati, probleme (cuiva) : mult i mai daduse de furca tarasenia aceea.CAR. a da de gndit a da de

gndit (cuiva) , 1) a ridica o problema (cuiva) ; a face (pe cineva) sa se gndeasca, sa mediteze, sa reflecteze: vorbele unchiului i dadusera de gndit.VLAH. ; 2) a naste ndoieli, ntrebari n mintea cuiva; a pune pe gnduri (pe cineva): ncepuse sa-i dea de gndit supusenia nevestei.POP. a da de gol a ( se) da de gol, a (se) trada (fara voie) , a (se) deconspira: crivatul nu putu sa zica

ba, caci firea toata l da de gol.POP. a da de grumaz a da (sau a lua) de grumaz (pe cineva) , 1) ( nv. ) a prinde, a lua prizonier (pe cineva) : i-au dat pre toti de grumaz, pre mna lui Grigorie-Voda.NEC. ; 2) a strnge de gt (pe cineva) . a da de gustul a ceva a da de (sau a afla) gustul a ceva, a descoperi gustul a ceva, a ncepe sai placa

ceva: dadusi de gustul muierii, frtate.POP. a da de hac a da de (sau peste) hac, a da de unul mai tare; a i se nfunda cuiva. a da de leac a( -i) da de leac (cuiva sau la ceva) , 1) (despre boli) a(-i) descoperi leacul, remediul: stia bine cum merge boala si vedea ca-i dedese de leac.CAR. ; 2) (despre oameni) a-i veni de hac (cuiva) . a da de lucru a da de lucru (cuiva) , 1) a angaja, a tocmi pe cineva sa faca ceva: se naimi argat la un om

din satul sau, care nu-i dedera alt de lucru dect sa pazeasca patru cai.POP. ; 2) a da de furca cuiva. a da de mascara a da de mascara, ( reg. ) a se face de rs. a da de miere a da de miere sau a-i pica mierea-n pasat (cuiva), a fi foarte norocos; a-i merge toate din plin. a da de minciuna a da (sau a face) de minciuna (pe cineva) sau ( nv. ) a lasa n minciuna (pe cineva) sau a prinde cu minciuna (pe cineva) , a dovedi ca cineva a mintit: Mihai l dete de minciuna scotnd carte a mparatului. BALC.

a-si da demisia a-si da (sau a-si prezenta) demisia, a demisiona: batrnul intendent, pe care l-am mostenit de la tata, sia prezentat zilele trecute demisia irevocabila.CAR. a da de mncare a da de mncare (cuiva), a hrani (pe cineva): nici de mncare nu-i dadea destula.POP. a da de nevoie a da de nevoie, a da de bucluc. a da de nod a da de nod, ( reg. ) a da de greu. a da de nunta a da de nunta (cuiva), a bate tare (pe cineva) . a da de paguba a da de paguba (pe cineva), a pagubi (pe cineva) . a da de pamnt a da de pamnt (cu cineva), 1) a trnti la pamnt (pe cineva); 2) ( fig. ) a mustrului (pe cineva) . a da de potca a da de potca, ( pop. ), a da de necaz: ce voi face acuma ca dedei de potca? TICHINDEAL. a da de pozna a da de pozna (cu cineva), ( reg. ) a o pati (cu cineva): mai dadea si de pozna cu jandarmii.REBR.

a da de primejdie a da de primejdie (sau primejdiei) (pe cineva) sau a baga (sau a pune) n (sau la) primejdie (pe cineva) sau ( nv. si reg. ) ai face primejdie (cuiva) , a pricinui un mare rau (cuiva) , a baga ntro mare ncurcatura, ntr-un mare necaz (pe cineva) , a primejdui (pe cineva) : pusese n primejdie

armia si raspunderea sa.BALC. a da de primejdie cu cineva a da de (sau a veni la) primejdie cu cineva, ( nv. si reg. ) a avea un necaz, o suparare cu cineva, a da de bucluc cu cineva: ca sa nu vie la vreo primejdie a da de rpa a ( se) da de (sau pe, la) rpa, 1) a distruge, a nimici: ai mai crescut haraciul cuo mna de risipa, fara vedea ca

tara sarma-nao dai de rpa? AL. ; 2) a (se) omor: nevastica cea urta nui pacat so dai de rpa.POP.

a da de rost a da de rost, a se dumiri, a deslusi, a ntelege; a gasi solutia: nu-i dadea de rost si pace.ARGHEZI. a da de sugubina a da de sugubina, ( reg. ) a i se ntmpla (sau a produce cuiva) o neplacere, un necaz, o nenorocire; a (se) face de rs, de ocara: ia mpinge hoborocu cela ncoace, mai tca ... ncet sa nu dai de sugubina.VLAH. a da de veste a da de veste (sau de stire) , a vesti, a nstiinta: se aratara zorile de dupa culmile dealurilor, dndu-ne de stire ca si soarele nu e departe.POP. a da de ziua necazului a da de ziua necazului, a da de belea, de bucluc. a da dezmintire a da ( o) dezmintire, a dezminti:

d. gen. Leca ... da cea mai formala dezmintire.CAR. a da din aripi a da din aripi, (despre pasari) a bate din aripi; ( p.ext. ) a zbura. a da din buzunar a da din buzunar, a plati o paguba de care nu esti raspunzator. a da din cap a da (sau a clatina) din cap (sau din barba, din capatna, cu capul, cu capetele) , a misca capul ntro parte si n alta (sau n sus si n jos) , n semn de (dez)acord; a (dez) aproba: plesuvul clatina din capatina.EM. a da din coada a da din coada, 1) (despre cini)

a-si misca coada; 2) (despre oameni) a se lingusi, a se gudura (aidoma cinilor) . a da din coate a da din coate, a-si face loc (prin multime), a razbate; a urca pe scara sociala . a da din colt n col . a da din col . n colt, a fi la strmtoare, a nu avea solutie: slujitorii dedeau din col . n col . si nu mai stiau ce sa raspunda.ISP. a da din gard a da din gard (sau din gardul Mntulesei, Oancei, Razoaiei,

Iloaiei) , ( pop. ) a refuza pe cineva: vrei bani? ti-oi da din gard! POP. a da din gura a da din gura (sau din clampa, dinclont, din melita) sau a da cu gura (sau cu clanta, cu clontul, cu melita) sau a fi bun de gura (sau de clampa, de clanta, de clont, de melita) , ( fam. ) a vorbi repede si fara pauze, a fi gures, limbut; a vorbi mult si fara rost, a flecari, a trancani: da-i cu gura, sa iasa sfantu! POP.

a da din mini si din picioare a da din mini si din picioare, 1) a se zbate; 2) ( fig. ) a se stradui, a face eforturi pentru a depasi o dificultate, a face pe dra- cu-n patru. a da din tenchi n tenchi a da din tenchi n tenchi, ( pop. ) a se framnta, a se zbate pentru a gasi o rezolvare; a da din a da divor . a da divort, a deschide actiune de divort, a divorta. a da dosul a da dosul sau a da dos la fata, a da bir cu fugitii, a fugi, a o sterge din loc, a o lua la sanatoasa;

( p.ext. ) a dezerta: dadeau dosul, goniti de vrajmasi.POP. a da dovada de .. . a da dovada de ... , a dovedi, a demonstra: publicul nostru .. . tocmai n acele vremuri a dat cea mai puternica dovada de cumintenie.CAR. a da dracului a da dracului ( de pomana) (pe cineva) , ( reg. ) , a renunta (la cineva) : am so dau dracului de pomana, soi rau ce este ea.CR. a da dracului tamie

a da dracului tamie, ( reg. ) a-si da osteneala degeaba, a munci a se da drept ... a se da drept ... (sau de ... ), a (se) pretinde: va dati de cele mai ntelepte si a da dreptate cuiva a da dreptate cuiva, a mpartasi (si a sustine) a da drumul a da drumul (de undeva) (cuiva sau la ceva) , a lasa liber, a elibera (pe cineva sau ceva de undeva) : cnd i-a dat drumul Noe din corabie, a-si da drumul a-si da drumul, ( fig. ) 1) a-si nvinge emotia, 2) a se dezlantui.

a-si da drumul la gura a-si da drumul la gura, a spune tot ce stie; a vorbi exagerat de mult: ho! ti-ai dat drumul la gura si nu te mai opresti! POP. a-i da drumul pasului a-i da drumul (sau brnci, vnt) pasului sau a da pas, a se grabi: flacaii dau pas ca sa aduca vitele.EM. a-si da duhul a-si da duhul (sau sufletul), a da ortul popii, a muri: si dete sufletul linistita si cu sursul pe buze.POP. a se da dupa par a se da dupa par, ( pop. ) a se acomoda mprejurarilor: ea prinse voie buna, se dete

din ce n ce dupa par.SL. a se da dupa perdea a se da dupa perdea, a se ascunde, a lucra din umbra; a se sustrage de la ceva. a se da dupa picior a se da dupa picior, (despre ncaltaminte) a se modela, a se mula (dupa forma piciorului) : nenorocirea e ca ncaltamintea, care te bate ctva timp, pna se da dupa picior.CAR. a da dupa piersic a da dupa piersic (ceva), ( pop. ) a ascunde, a dosi (ceva) . a se da dupa tufa a se da dupa tufa, a se ascunde. a se da dupa voia cuiva a se da dupa voia cuiva, a face asa cum doreste, cum vrea cineva: nu parintele face dupa voia feciorilor, ci feciorii se dau dupa voia parintilor.POP. a da exemplu

a da (sau a fi) exemplu, a trezi dorinta de a fi imitat. a da faliment a da faliment, 1) a deveni insolvabil; 2) ( fig. ) a se ruina. a da fata cu cineva a da fata cu cineva, a se ntlni cu cineva: cu nime fata n-a dat.POP. a da falci a da ( din) falci, a mnca (cu lacomie): dau falci mamaligii si fierturii.POP. a da fitil a da (sau a pune) fitil ( cuiva) , a mboldi, a ademeni (pe cineva) sa faca ceva; a ntarta (pe cineva) mpotriva cuiva. a-i da foamea de cap ai da foamea de cap (cuiva) , ( pop. ) a fi lihnit

de foame: nici mbracati nu erau asa bine, da foamea le da de cap.POP. a da foc a da foc (sau focuri) , 1) a aprinde: cnd i avea nevoie de mine, sa dai foc aripei.CR. ; 2) a incendia: pesemne ca na stat tocmai drept cu fata cnd a dat foc fisicului cu ingenioasa ei compozitie.CAR. ; 3) ( nv. ) a trage cu o arma de foc:

strejile ... detera focuri n trimisi.VAC. a-si da foc la valiza a-si da foc la valiza, ( fam. ) a-si crea necazuri, neplaceri; a-si periclita situatia. a da frul a da frul (sau fru liber, friele) (cuiva sau la ceva) , 1) a ngadui, a permite (cuiva sau la ceva) sa actioneze n voie, nestingherit: sa nu dam fru liber patimilor! ; 2) a ncredinta conducerea treburilor (cuiva): de cnd i-ai dat friele daraverii n mna, se face ca nu a da gata a da gata, 1) a ispravi, a lichida (ceva) : cum era mort de

foame, dadu gata oala cu sarmale.POP. ; 2) a chinui, a distruge (pe cineva) ; ai face de petrecanie (cuiva) : ma dai gata cu-al tau dor.POP. ; 3) a impresiona, a ului (pe cineva): hai, ca m-ai dat gata! a da gaura a da ( o) gaura, 1) a gauri; 2) ( arg. ) a delapida, a fura: nici n-ai iesit bine din prnaie si-ai si dat a da gaz a da (sau a baga) gaz (sau carbuni),( fam. ) 1) a mari viteza unui

vehicul, a accelera; 2) ( fig. ) a mari ritmul unei actiuni, a grabi, a zori. a da ghes a( -i) da ( inima) ghes (sau brnci) (cuiva) , al mboldi, al ndemna (inima) (pe cineva): dreptui ca inima i cam dadea ghes sa se duca.a da gir a( -si) da gir( ul), a garanta, a gira. a da glas a da glas, a exprima: cine s-a gasit sa dea a da glas cuiva a da glas cuiva, a chema pe cineva.

a-si da glas cu cineva a-si da glas cu cineva, a se ntelege cu cineva: Ion-voda si-au dat glas cu cazacii sa se pedestreasca toti.URECHE. a da gres a da (sau a baga) gres (cuiva) , ( nv. ) ai gasi vina (cuiva) , a gasi vinovat (pe cineva) : s-apoi, cei dai gres cucoanei Luxitei? ea-i nca hazlie, nurlie.AL. a da gres a da (sau ( nv. ) a

face) gres, 1) a gresi, a nu nimeri (tinta) ; 2) a comite o eroare, a gresi, a se nsela: instinctul nu face gres vreodata.CONACHI. a da haisa a da haisa, a mna la stnga. a nu da haturile din mna a nu da (sau a nu lasa) haturile din mna, ( fig. ) a pastra pentru sine puterea, conducerea. a da hrstioaga popii a da hrstioaga popii, ( reg. ) a da ortul popii. a da huta a ( se) da ( de-a) huta, a (se) legana, a (se) balansa: tata dndu-ne huta.CR. a da iama a da (sau a umbla) iama, 1) a da navala, a navali; 2) a jefui, a

prada; a paradui: te-am lasat sa dai iama n averea mea.AL. a-si da ifose a-si da (sau a umbla cu) ifose, a se crede important, a-si da aere. a da importanta a da importanta, a pune pret, a pretui. a-si da importanta a-si da importanta, a-si da aere. a da inima din el a da ( si) inima din el, a da tot ce poate da, a da foarte mult: ba zau, am muncit de am dat si inima din noi.CR. a-i da nainte ai da nainte (cuiva) , (la jocuri, la ntreceri) 1)

a oferi din start un avantaj (cuiva) ; 2) a fi mai destept, mai priceput (dect altcineva) : ct l vezi de copil, n treburi din astea ti da oricnd nainte! ; 3) a da un avans de bani, a aconta. a da napoi a da napoi (sau ndarat) (cuiva ceva) , a napoia, a restitui (cuiva ceva) : sai dea banii ndarapt

numaidect.CR. a da napoi a ( se) da (sau a merge) napoi (sau ndarat) ( ca racul) sau ai spori ca la rac, ( fam. ) 1) a bate n retragere, a se retrage: ei s-au prins cu juramnt sa nu dea ndarat.AL. ; 2) ( fig. ) a se lasa, a ceda: vai de biet romn saracul, ndarat tot da

ca racul.EM. ; 3) ( fig. ) a se codi; 4) (despre nivelul apei) a scadea, a regresa: apele au dat ndarat ; 5) ( fig. ) ai merge mai rau ca nainte, a regresa: stau si ma mir ce sa-mi fac! ca-n loc sa-mi mearga-nainte, mi sporeste ca la rac.PANN. a da n arenda a da (sau a lua) n arenda, a arenda. a da n brnci a da n brnci ( muncind), a munci foarte mult, pna la epuizare. a-i da n cale ai da n cale

(cuiva) , ( pop. ) a convinge (pe cineva) : daca eu, om batrn, nui dau n cale, apoi cu atta mai putin fata mea! POP. a da n cap a da n cap, 1) a lovi n cap pe cineva; a dobor pe cineva: oricine face rele, l da n cap Dumnezeu.PANN ; 2) a cadea (n nas) de oboseala: l ajunsese osteneala, de dadea

n cap ; 3) ( fig . ) a mpiedica ascensiunea cuiva: ori de cte ori se astepta sa fie avansat, cineva, era ca un facut, i dadea n cap ; 4) ( fig. ) a scoate din minti, a seduce pe cineva: el [si] batuse capul mult si bine sa dea n cap pe fata mparatului, n lipsa fiului sau.ISP.

a-si da n cap a-si da n cap, a-si face singur rau. a da n carne vie a da (sau a trage) n carne vie, a lovi (sau a trage) n inamic: pe cnd trageam noi tot n gol, el [turcul] tot n carne vie.AL. a da n carti a da n carti, a ghici n carti: mi da si mie n carti, uneori.a da n clapca a da (sau a se prinde, a cadea) n clapca, ( reg. ) a fi prins, nselat: el stia ce i se pregateste, dara se feri, ca de oala malaiului,

a da n clocot a da n clocot, 1) (despre lichide) a ncepe sa clocoteasca; 2) (despre oameni) a fi peste masura de furios. a da n copt a da n (sau spre) copt (sau n vremea coptului) , a ncepe sa se coaca, a da n prg: orzul n copt a dat si trebue secerat. PANN. a da n cunostinta a da (sau a supune) n cunostinta, ( nv. ) a nstiinta, a face sa stie, sa se cunoasca: da n cunostinta purtarile vremii si schimbarile norocirii.PANN. d-a ndaratele

d( e) a ndaratele( a) , cu spatele nainte si cu fata napoi; de la coada la cap, pe dos, invers: sa zica Tatal Nostru si sa mearga de-a-ndaratele.GHICA. a da ndemna sa ... a da ndemna sa .. . (sau a ... ) , ai veni bine sa ... , ai conveni sa ... , ai da mna cuiva sa ... :

nu i-au dat ndamna sa se bata. MAG.IST. a da n fapt de zori a da n fapt de zori, a se lumina de ziua. a da n gazda a da (sau a aseza) n gazda (pe cineva) , a gasi o gazda (cuiva) : nea asezat bunicul n gazda cu toata cheltuiala lui.CR. a se da n gnd cu cineva a se da n gnd cu cineva, ( nv. ) a face cauza comuna cu cineva: nu vrura sa se dea n gnd cu ariianii.DOS. a da n gt a

da n (sau de) gt (pe cineva) , a baga nbelea, a nfunda (pe cineva) : la pndit ct la pndit, dar pna la urma tot l-a prins si l-a dat n gt . CAR. a da n grija cuiva sa .. . a da (sau a lasa) n grija (sau n grija, de grija) cuiva sa ... , a da (sau a lasa) n seama cuiva sa ... : tata mia dat n grija ca sa ma feresc de om ros.CR.

a da n gropi de prost a da n gropi de prost, a fi foarte prost: nu c-ar fi destept din cale-afara, dar nici nu da n gropi de prost.CAR. a da n har a da n har, ( nv. ) a darui, a acorda. a da n jaf a da n (sau de) jaf, a lasa prada, a ngadui ca cineva sa fie jefuit: navalira n Polonia si detera n jaf provinciile Volynia si Podolia. BALC. a da n judecata a da n judecata (pe cineva), a intenta proces (cuiva) . a se da n laturi a

( nu) se da n laturi (de la ceva) , a (nu) se codi, a (nu) se rusina sa faca ceva: fie fata de mparat, fie fata de taran, trebuia sa munceasca si sa nu se dea n laturi de la nici a nu se da n la turi de la nimic a nu se da n laturi de la nimic, a fi capabil de orice: a nu iubi si a nu voi nimic n afara de chiverniseala personala, si a nu te

da n laturi de la nimic ca so ajungi iata maxima cea mai nalta a vietii noastre publice.CAR. a se da n leagan a se da n leagan, a se balansa, a se legana. a se da n lungis si-n curmezis a se da n lungis sin curmezis, a face pe dracun patru: n curmezis tiganul sin lungis sa dat, doua oi n urma a capatat.POP. a da n mustrare a da n mustrare, ( nv. ) a mustra: prin ce-t gresi omul, l-ai dat n mustrare.DOS. a da n nas a da n nas, a cadea n nas. a se da n nevoie a se da n nevoie, ( nv.

) a avea de ndurat o nenorocire, a se a da n noduri a da n noduri, (despre cereale) a creste, a se dezvolta. a o da not a o da (sau a se da) not, a trece o apa not, a nota: dupa ce mergea, dupa ce umbla, not daca o da .. . POP. a da n patarama cuiva a da (sau a cadea) n patarama cuiva, a o pati (asemenea altcuiva) : ca no sa caza el, caprarul, n patarama d-lui sublocotenent. a-si da n petic a-si da n petic (

ca tiganul) , ( fam. ) a-si arata, fara voie, cusururile; a-si da arama pe fata: ma miram eu sa nu-ti dai n

a da n prg a da n prg( a) (sau n prguiala) , a ncepe sa se coaca, a se prgui: rosiile mai au pna sa dea n prga.SAD. a-si da n prtie a-si da n prtie, ( reg. ) a se face om de treaba (n urma unei pedepse), a se da pe brazda. a da n prada a da n ( foc si) prada, ( nv. ) a prada: Mihai puse de arse si dete n prada orasul. BALC. a da n primire a da n primire, 1) a preda, a ncredinta cuiva (pe cineva sau ceva) : ma dat n primire

unui coleg.GALA. ; 2) (glumet) a muri: saracul nenea Ghita, a dat n primire! a da n public a da n public (pe cineva), ( reg. ), a demasca, a da pe fata (pe cineva) . a se da n public a se da n public, ( fam. ) a deveni cunoscut, a-si face publicitate: [el] se hotaraste a iesi din sfera modesta a auritei mediocritati si a se da n public.CAR. a da n rod a da n rod sau a se da pe rod, ( pop. ;despre legume, pomi fructiferi) a ncepe sa rodeasca, a lega. a da n scalda a da n scalda (pe cineva), a provoca un mare neajuns (cuiva) . a da n scris a da n scris, a certifica: dau n scris ca nu mai am nici o pretentie . a se da n stamba a se da n stamba, ( fam. ) a se face de rs, a-si da n petec. a da n taiere a da n taiere ( o padure), a propune pentru taiat (o padure): se mai da n taiere nca o padure.STANCU. a da n tarbaca

a da (sau a lua) n (sau la, prin) tarbaca (sau n tarbaceala) , 1) a chinui cinii cu tarbaca: prinsese un cine jigarit de mahala, i legase o tinichea de coada sil aruncase n mijlocul stradei sal dea gardan tarbaca. CAR. ; 2) a bate mar pe cineva; 3) a-si bate joc de cineva; a batjocori,

a ocar pe cineva, a face albie de porci pe cineva: nu o putura trece cu vederea, ci o detera n tarbaceala, o luara la trei parale.IS P. a-si da n teapa a-si da n teapa, ( reg. ) a reveni la vechile obiceiuri, a-si da n petec. a da n tipar a da n tipar (pe cineva) , ( nv. ) a vorbi npresa despre cineva: de ar fi o multumire sa te vezi n tipar dat, si pe uliti cteodata cu degetul aratat, s-auzi: asta e cutare! apoi eu te-as feri ci.a da n tipar a da (sau a bate, a pune) n (sau la, sub) tipar (sau ( nv. ) n tiparire)

sau a ncredinta tiparului, a tipari: asta poezie ... numa-n romneste, pna asta data, nu s-a vazut nca-n tiparire a da n t ivic a da n tivic (pe cineva) , ( reg. ) 1) a bate zdravan (pe cineva) : oamenii nu se dau n tivic, parinte, ca doar nu snt cini.STANCU ; 2) ( fig .) a da la iveala, a demasca (pe cineva) . a da n trasnet a da n trasnet sau a lasa n trasnetul, a se lipsi de ceva, a da dracului (pe

cineva sau ceva) : dar cu pamntul ce sa faci? si ce folos de boi si vaci? nevasta a se da ntru trufii a se da ntru trufii, ( nv. ) a se deda unor fapte urte: acest nenorocit printip .. . au slobozit frul stapnirii ..., vrnd a afla vreame a sa da ntru trufii.BELDIMAN. a da n vart a da n vart (pe cineva), ( reg. ) a baga n bucluc (pe cineva) . a da jaf a da jaf, a se repezi la prada: temndu-sa sa nu dea jaf narodul la svintele a da jos capraria din pod a da jos capraria (sau militaria) din pod, a impune o disciplina aproape militara: daca a vazut ca nu merge cu vorba buna, a dat jos capraria a da la carte

a da la carte (sau la scoala) (pe cineva), a trimite la nvatatura . a da la cos a da (sau a arunca) la cos, a da deoparte, a ndeparta un a da la fier vechi a da la fier vechi (ceva), a arunca (ceva), a . a da la gioale a da la gioale, ( fam. ) a lovi peste picioare. a da la moara a da la moara, a bea zdravan. a se da la munca a se da la munca, a se pune pe treaba; ai placea sa munceasca, a munci: dar sfinti nca nu avea Dumnezeu, caci

a da la o parte a da la o parte, a ndeparta, a nlatura: el da asternutul la o parte.PREDA. a se da la o parte a se da la o (sau ntr-o) parte (sau deoparte) , 1) a se feri n laturi (spre a face loc) : hai sa ne dam ntro parte.CR. ; 2) ( fig. ) a se retrage (dintro actiune) ; a se eschiva: oamenii .. . au trebuit, cu deosebita parere de rau, sa se dea ntr-o parte.CAR. a se da la plan a se da la plan

(cu cineva), ( reg. ) a cadea la nvoiala (cu cineva) . a da la pricina a da la pricina (cu cineva) , ( reg. ) a ncepe sa se certe (cu cineva) : dau la pricina .. . pna ce ajung la bataie.POP. a da la rebut a da (sau a cadea) la rebut, a considera un produs drept rebut: aceasta opera a unui asemenea individ trebuie sa cada la rebut.SAD. a da la reforma a da la reforma, ( fam. ) a reforma, a da la gunoi, la vechituri. a da la rindea a da

(sau a trage) la rindea, 1) a rindelui; 2) ( fig. ) a bate (pe cineva) . a se da la sedere a se da la sedere, a sta la taifas. a se da la treaba a se da la treaba, ( reg. ) a se apuca de lucru: nu mi-ar fi ciuda cnd n-as vrea sa ma dau la treaba.CR. a da lamurire a da (sau a aduce, a veni cu) ( o) lamurire (sau deslusire, lamuriri, deslusiri) , a lamuri, a clarifica, a deslusi: sa dau din nou o mica deslusire suparaciosilor nostri confrati.CAR. a da lenchi a da lenchi, a lovi arsicele cu ichiul: daca ... ncep a da lenchi, nu mai scapa nici un arsic.ISP. a-i da limbi a-i da limbi (cuiva), ( fam. ) a lingusi nemasurat (pe cineva). a da liturghie a da ( o) liturghie (sau liturghii), a plati o slujba la biserica pentru cineva. a da loc la .. . a da loc la ... , a oferi prilej de ..., a permite:

plecarea lui intempestiva a dat loc la discutii. a da lovitura a da lovitura, ( fam. ) a obtine un succes important (si neasteptat) . a da lovitura de gratie a da lovitura de gratie (cuiva), a da lovitura mortala (cuiva) . a da lumii vesnica sarutare a da lumii vesnica sarutare, ( nv. ) a muri: au vestit ca era aproape a da lumii vecinica sarutare.MARC. a da lustru a da lustru, a lustrui. a da mangarul cel de apoi a da mangarul cel de apoi, ( nv. ) a da ortul popii: batut la talpe pna au dat mangarul cel de apoi.MUSTE. dama de consumatie dama de consumatie, prostituata: ui-ta-te la ea! asai ca-ti ia mintile? nici n-ai zice ca e dama

de consumatie! de lux, se-ntelege! CEZAR.P. a da marire a da (sau a face) marire (cuiva) , a preamari (pe cineva) : toti ntr-un gnd si-ntro glasuire dete marire Domnului.ISP. a-si da masura a-si da masura, a arata (tot) ce poate. a nu-i da mesii a nui da mesii (cuiva) , ( fam. ) , a nui conveni, a nui da mna (cuiva) ; a nu cuteza: pe unde l stie, nui da

mesii sa mai vie.PANN. d-a minune da minune, ( reg. ) numai asa, din pura curiozitate; ( fam. ) ca chestie: ia spune-mi da minune, ce are barbatul meu ...? ISP. a da mita a da mita (cuiva), a mitui (pe cineva) . a da mna a( -si) da mna (cu cineva) , 1) a strnge mna cuiva (n semn de salut sau de mpacare) : dau mna unii cu altii.PRAV. ; 2) a se

uni (prin casatorie) : vino, mndra, sa dam mna si sa fim amndoi una! POP. ; 3) a colabora (cu cineva) . a-i da mna ai da mna (cuiva) , 1) a ntinde mna (n semn de salut, de mpacare) ; 2) ( fig. ) ai conveni (cuiva) sa ... , a putea sa ...: nu-i da mna sa iasa

a-i da mna de ajutor ai da (sau ai fi) ( o) mna de ajutor (cuiva) , a ajuta (pe cineva) : o sluga vrednica, ca sa-ti fie mna de ajutor la drum.CR. a da mncare la pesti a da mncare la pesti, ( fam. ) a vomita. a da mladita a da mladita, a lastari. a da moartea n cineva a da (sau a intra) moartea n cineva, a fi cuprins de o spaima ngrozitoare. a da mortii pe cineva a da mortii pe cineva, ( nv. ) a ucide pe cineva: iara pre fatarnic l-au dat mortii.LET. a da motiv sa .. . a da (cuiva) motiv sa ... , a oferi (cuiva) ocazia, prilejul sa .. . a-si da multamita a-si da multamita, ( reg. ) a se lasa pagubas. a da nas a

( nu)( -i) da nas (cuiva) , a (nu)(-i) permite (cuiva) sa fie prea familiar, prea ndrazne . sau obraznic: nu da nas spurcatului sa se ntinza.ISP. a da nas n nas cu cineva a da (sau a se ntlni) nas n nas cu cineva sau a da nasul cu cineva, a se pomeni, a se trezi fata n fata cu cineva: se ntlni n fata liceului, nas n nas, cu judecatorul.REBR. a-i da nasul sa .. . a-i da nasul sa ... , a avea ndrazneala sa ..., a avea tupeul sa ... a da nastere a da

nastere, 1) a naste, a crea; 2) a genera, a produce, a provoca, a strni: mestesugul cuvntului .. . a dat nastere literaturii si elocventei.ARGHEZI. a da natrele cu cineva a( -si) da natrele (sau natra) cu (sau pe) cineva, ( reg. ) 1) a se certa la cutite cu cineva; 2) a trage o mama de bataie cuiva. a da nabrna a da nabrna (sau nabuzna) (undeva), ( reg. ) a da buzna (undeva) . a da navala a da navala, a navali: tatarii ca zavozii pe dnsul dau naval.AL.

a-i da navala ai da navala (cuiva) , ( rar ) a coplesi, a covrsi (pe cineva) : de ce-as simti ca suie vremea si n-as oprio pas cu pas, sa vad ca singura din urma mi da navala si ma curma.ARGHEZI. a da navala ca porcul a da navala ca porcul, a fi nesimtit, obraznic. d-a-nctelea d-a-nctelea, din rasputeri: sfetnicul umbla d-a-nctelea, zorind sa se faca mai curnd nunta.ISP. d-a-n fuga d-a-n fuga, ( reg. ) pe apucate: cu cte-o toala pe dnsele, asa d-a-n fuga.ISP. a da noroc a da noroc (cuiva sau cu cineva) , 1) a saluta (pe cineva) ; 2) a nchina, a ciocni (un pahar

de bautura) (cu cineva). a-i da o barbiereala ai da o barbiereala (cuiva) , ( pop. ) a barbieri (pe cineva) : sa faci asa fel sa-mi dai o barbiereala buna.POP. a-si da obolul a-si da (sau a-si aduce) obolul, a contribui cu un mic ajutor (n scop de binefacere). a da obraz a da obraz (cuiva) , a ngadui cuiva prea multe, a da nas cuiva: celui fara rusinare dei dai ceva obraz, sare sa ti se urce-n spinare. PANN. a nu da obraz

a nu da obraz (cu cineva), a nu da ochii (cu cineva): de atta vreme de cnd nu ne-ai mai dat obraz.a da o calcavura a da (sau a trage, a mnca, a primi) o calcavura, ( reg. ) a da (sau a primi) o mama de bataie: n loc de bucate, ti mnca o calcavura de cele tatarasti.a da ocazie la ... a da ocazie la ... (sau de ... ), a prilejui, a ocaziona: aceste primblari ... da ocazie de multe a da ochii cu cineva a da ochii cu cineva sau a da cu ochii de cineva, a se ntlni pe neasteptate cu cineva: cnd a dat cu ochii de mine, pe loc a ncremenit.a-i da ochii n gene

a-i da ochii (sau geana, pleoapele) n gene (cuiva), a i se nchide ochii a-si da ochii peste cap a-si da ochii peste cap, 1) a cocheta; 2) (a fi pe punctul de) a da ocol a da ocol (la ceva sau cuiva) , 1) a ocoli, a merge de jur-mprejur: el poarta calul, dnd ocol, n trap grabit.COSBUC. ; 2) a da trcoale: Prslea ... da ocol

a da ocol tarii a da ocol tarii (sau tarilor, pamntului), a cutreiera lumea n lung si-n lat. a-si da odajdiile a-si da odajdiile, ( reg. ) a-si da sufletul, a muri. a da o fuga a da o fuga (sau o fuguta, fuga, fuguta) ( pna la ... ) , a se duce repede (pna la ...) : da fuga la mparatul.POP. a da o gura a da o gura (cuiva) , 1) a striga (pe cineva) : dai o gura vecinului, sa vie pna la

noi! ; 2) a saruta (pe cineva): da-mi, mndruta, gura ta, ca mi-i tare dor de ea.POP. a-i da o gura ai da (sau ai trage) o gura (cuiva) , a se rasti, a se ratoi (la cineva) ; a certa (pe cineva) : chema slujitorii si le dete o gura de-or pomeni-o.ISP. a da o idee a da o idee, a oferi, a sugera o idee. a da o idee despre ... a da o idee despre .. . (sau de ... ) , a descrie, a prezenta sumar (ceva) :

pompoasa lui cuvntare lea dat o idee despre ce va sa zica politicianismul. a da oile n paza lupului a da oile n paza lupului, a lasa pe cineva la discretia dusmanului de moarte. a da oile n porneala a da (sau a lua) oile n porneala, ( pop. ) a da (sau a lua) oile n paza, spre a le duce la pascut: luai oilen porneala, sa le duc la pasuneala.POP. a da olat a da (sau a face) olat (cuiva) , ( nv. ) a ceda unei puteri straine o parte din

teritoriul unei tari: le-au dat hotar si olat ... si au facut pace.NEC. a da o lectie a da o lectie (cuiva), a nvata minte (pe cineva) . a da o masa a da o masa (cuiva), a oferi de mncare si de baut (cuiva) . a da omatul a da omatul, 1) a se face iarna: anul acesta, a dat omatul cam devreme ; 2) a curata zapada: da omatul de pe carare! a da omenie a da omenie (cuiva), a respecta, a cinsti (pe cineva): jupea pe bietii tigani fara mila, iar omenie nu le da de un ban.BUDAI-DELEANU. a da onorul a da onorul, a prezenta arma n semn de salut la primirea unei personalitati sau n ocazii a-si da o parere a-si da o parere (sau cu parerea) , a-si da cu presupusul; a

opina: daca nul aplauzi, macar fluiera-l; da-ti nsa numaidect o parere.CAR. a da o pedeapsa a da o pedeapsa (cuiva), a pedepsi (pe cineva) . a da o perdea a da o perdea (cuiva), a dojeni (pe cineva) (pentru o necuviinta) . a da o povata a da o povata (cuiva) , a povatui, a sfatui (pe cineva) : daca ne e permis a da o povata adversarilor nostri, atunci le vom spune urmatoarele.CAR. a da o raita a da o raita (pe undeva) , a face o plimbare, a face un tur (pe undeva)

: fiind vreme frumoasa, a dat o raita prin oras. a da orbis a da orbis, a lovi orbeste, n toate partile, la nimereala: sa ridice patul pustii si sa deie orbis n toate partile.SL. a da ordin a da ordin (sau dispozitie) , a ordona, a dispune: guvernul a dat ordin sa nu se mai achite nici un mandat la casieria centrala. CAR. a da origine a da origine, ( nv. ) a da nastere; a provoca, a genera.

a da ortul popii a da ortul (sau pielea) popii sau ai zice popa pe (sau de) cap sau ai cnta popa ( la pat sau aghiosul ), ( pop. ) a muri: de foame nu dau popii ortul! COSBUC . a da o saritura a da o saritura, a se repezi (pna) undeva: am dat o saritura pna la Sibiu.a-si da osteneala a-si da ( toata) osteneala (sau osteneala) , a depune toate eforturile, a se stradui: si dau osteneala nemaipomenita sa convinga a da o stearsa a da o stearsa, 1) (

reg. ) a-si face drum, a se abate (pe undeva sau pe la cineva) : am dat o stearsa si pe la rude.POP. ; 2) ( fam. ) a sterge o palma .

a da otpustul a da otpustul (cuiva), ( nv. si pop. ) a ucide, a omor (pe cineva). a-si da otpustul a-si da otpustul, ( nv. si pop. ) a muri: tata nti si mama ndata dupa el si-au dat otpustul.CAR. a da o teapa a da (sau a trage) o teapa (cuiva), ( fam. ) a nsela (pe cineva) . a da pace a da ( buna) pace (cuiva) sau a lasa n pace (pe cineva) , a nu deranja, a nu tulbura, a nu supara (pe cineva) ; a lasa n voia lui (pe cineva) : vitele

din cireada vecina ncepura sa fuga .. . peste tot cmpul, de frica strechiei, care nu le mai lasa n pace.POP. a da paiele a da paiele (cuiva) , a flata (pe cineva) ; a ngadui prea multe, a da nas (cuiva) : te uiti la ei, barbate, .. . si le dai paiele! CR. a da papucii a da papucii (cuiva), a expedia, a da afara (pe cineva) . a da parola a da parola (sau parola) , 1) a stabili si a

comunica un semn verbal de recunoastere; 2) a rosti semnul verbal de recunoastere. a da parola a( -si) da parola ( de onoare) sau ( nv. ) a da (sau a pune) parola, 1) a se angaja solemn: i da parola de onoare ca nul va trada.FIL. ; 2) ( nv. ) a da ordin, a ordona: datu-s-au parola de bataie.NEC. ; 3)

a da parola. a da pas a da pas (sau pasul) , 1) ( reg. ) a pasi, a merge: da, murgule, pasu mare, s-ajungem n pas cu soare.POP. ; 2) ai da drumul pasului; 3) a ceda pasul; 4) a permite, a ngadui (cuiva sa faca ceva) : nu-ti da pas de vorba. PANN. a-i da pasaportul ai da pasaportul (cuiva) ,

( fam. ) a expedia, a ndeparta (din serviciu) , a alunga (pe cineva) : si lua asuprasi sa-i dea pasaportul.CONV.LIT. a da pat a da pat (cuiva), a adaposti (pe cineva) . a da pamntul cu dosul n sus a da (sau a ntoarce, a rasturna) pamntul cu dosul (sau cu fundul, cu curul) n sus, 1) a scotoci pentru a gasi ceva; 2) a fi foarte harnic. a da pe apa smbetei a da (sau a se duce) pe apa smbetei, a (se)

distruge, a (se) pierde, a (se) prapadi, a (se) risipi: azi se duce pe apa smbetei o limba de porumbiste, mine o livada ntreaga.REBR. a da pe bete a da pe bete ( afara), ( reg. ) a izgoni, a alunga mbrncind pe cineva: apoi l dete pe bete din ostrov.ISP. a da pe brazda a ( se) da pe brazda, a (se) ndrepta, a (se) acomoda. a da pe chezasie a da pe (sau n) chezasie, a da pe garantie, a amaneta: da-mio mie [gurita] n chezasie, pna la SntaMarie.POP. a da pe cineva pesches a da (sau a duce) pe cineva pesches (cuiva) ,

a preda (sau a duce) pe cineva prins, legat; a preda pe cineva dusmanului: politaiul hartuise revoltantii ... i legase butuc si-a da pe credit a da pe credit (sau pe datorie) (cuiva), a da marfa (cuiva) cu plata mai trziu. a da pe fata a ( se) da pe fata, a deveni public, a (se) demasca, a (se) dezvalui: podoabele inteligentii primului ministru snt date pe fata cu o zgrcenie proverbiala.a da pe foaie a da (sau ai face) pe foaie (sau pe foi) (cuiva) , ( pop. ) a mustra, a certa (pe

cineva) ; a da o bataie (cuiva) : voi sa-i dea pe foi, pentru ca nu ngrijise a se da pe gheata a se da pe gheata, a aluneca pe gheata. a da pe grla a da (sau a se duce) pe grla, a da (sau a se duce) pe apa a da pe la cineva a da (sau a trece) pe la cineva, a-i face o vizita cuiva: pe drum, ce-mi zic: ce-a da pe la nas a da (sau a trece) pe la (sau pe lnga) nas (cuiva ceva), a ispiti, .

a da pe mna justitiei a da pe mna justitiei (sau ( nv. ) a judetului) (pe cineva) , a nainta (pe cineva) organelor judiciare pentru a fi judecat: daca va prinde tlhariul, sa-l dea pre mna giudetului.PRAV. a-i da pe nas ai da (sau ai iesi) pe nas (sau pe ochi) (cuiva ceva) sau ( nv. ) a varsa pe nas (ceva) , a suporta urmarile (neplacute ale) propriilor fapte; a o pati, a i se nfunda (cuiva): va vor iesi ele toate aceste pe nas.CR. a da perdaf a da perdaf, (

nv. ) 1) a stropi (pentru a lustrui) ; 2) a presara: ttlei le despica, cu sare le presara, perdaf cu piper le da.POP. a-i da peste bot cuiva a-i da peste bot cuiva, 1) a plesni peste gura pe cineva; 2) ( fig. ) a dojeni cu asprime pe cineva. a da peste cap a da peste cap (pe cineva sau ceva) , 1) a rasturna (pe cineva) : n caic sarea si pe cel Arap l da peste cap.AL. ; 2) (

fig. ) a bulversa, a tulbura, a ntoarce pe dos (pe cineva) : povestea asta la cam dat peste cap ; 3) ( fig. ) a ncurca, a strica planurile cuiva; 4) ( fig. ) a face otreaba de mntuiala, a da rasol, a rasoli (ceva) : fa treaba cu rabdare, n-o da peste cap! a se da peste cap a se da ( dea roata sau tumba)

peste cap sau a veni peste cap, 1) a se da dea berbeleacul, dea rostogolul: broasca se dadu de trei ori peste cap si se facu o zna.ISP. ; 2) ( fig. ) a face tot ce e omeneste posibil: s-a dat peste cap sa-l ajute . a-i da peste nas ai da peste nas (sau ( pop . ) peste rt, ( reg. )

peste sfrla) (cuiva) sau a da (sau a pune) n (sau peste) nas (cuiva ceva) sau a scoate (cuiva ceva) pe nas sau a( -i) trece (sau freca) ( pe) sub nas (cuiva ceva) sau a-i trage una (sau un ibrisin) pe la nas (cuiva) , a pune la punct (pe cineva) ; ai reprosa, ai imputa (ceva

cuiva): ne trage cte un ibrisin pe la nas despre fata popei.CR. a da pe sub nas a da (sau baga) pe sub nas (sau ( reg. ) pe sub nara) , a mnca, a mbuca (cu lacomie) : se silea a baga pe sub nas ct mai iute. ISP. a nu da pe sapte a nu ( se) da pe sapte, a se considera (sau a considera pe cineva) superior altora. a da pesches a da (sau a duce) pesches (cuiva), a da (sau a duce) plocoane (cuiva); a mitui (pe cineva) . a da pe sleau a da pe sleau (pe cineva), ( reg. ) a aduce pe calea cea buna, a da pe brazda (pe cineva) . a da pe tine-minte a da pe tine-minte, ( reg. ) a da pe datorie. a da pe toi a da pe toi, ( arg. ) a da pe credit, pe datorie. a da piept a da piept (cu cineva sau cu ceva), a nfrunta (pe cineva sau ceva):

el va sta sa dea p [i] ept cu talharii.ISP. a da pierzarii a da pierzarii sau ( reg. ) a scoate la pierzare, a ucide sau a lasa sa fie ucis: fata sa se dea pierzarii.ISP. a da pinteni a da pinteni ( calului) , a zori, a grabi calul sa mearga (mai iute) : ea a strunit mrtoaga, ia dat pinteni si a prins a nvrti buzduganul.POP. a da pnza pe fuioare a da pnza pe fuioare, a face un schimb n pierdere. a da prjol a da (sau a lasa, a slobozi) prjol, a da foc, a incendia: zise nepotului sau sa dea prjol unei paduri.a da platnic pe cineva a da platnic pe cineva, ( nv. ) a scoate dator pe cineva: fara vina ma dedera platnic.DOS. a se da platnic a se da platnic, ( nv. ) a se recunoaste dator: daca a vazut asa, s-a dat platnic a da plecarea a da plecarea, a da semnalul de plecare. a-si da poalele peste cap a-si

da poalele peste cap sau a-si pune poalele n cap, a depasi limitele bunei-cuviinte; a-si da arama pe fata: pentru ca inima cere, nu-a da pojar a da pojar, ( nv. si pop. ) a incendia: pojar codrului ca-i da.a da pomana a da ( de) pomana (ceva cuiva) , a da, a mparti ceva gratuit (pentru iertarea pacatelor, mntuirea sufletului, din mila etc.): mi-or da feciorii

a-i da pricina ai da pricina (cuiva) , ( nv. ) a nvinui, a acuza (pe cineva) : i-am dat pricina ca nu da seama de o suma de bani a visteriei.COSTIN. a da prin ciur si prin drmon a da (sau a cerne, a trece, a zbate) ( si) prin (sau n) ciur si prin (sau n) drmon, a alege, a cntari (cuvintele); a cerceta cu de-amanuntul: dau prin ciur si prin drmon neajunsurile Sultanicai.DELAVR. a da prin prlitura a da

prin (sau pe) prlitura, 1) a necaji, a supara (pe cineva) ; a demasca (pe cineva) : ma scos, fiindca am dat pe prlitura o multime de hoti.FIL. ; 2) a ironiza (pe cineva sau ceva) : este oare vreo idee pe care spiritul glumet al francezului sa n-o fi dat ... pe prlitura? OD. a se da prins a se da prins, 1) a se preda: dati-va prinsi! nea strigat unul.STANCU

; 2) ( reg. ) a se recunoaste nvins, a ceda: fata ... nu vrea sa se dea prinsa.POP. a da prin sireag a da prin sireag, ( nv. ) a pune pe un delincvent sa treaca printre doua rnduri de soldati nsarcinati sal loveasca cu vergi. a da prin sperla a da prin sperla (pe cineva) , ( reg. ) 1) a da de gol, a face de rs (pe cineva) : si

la toata ntmplarea, cred ca nu ma vei da prin sperla si nu-l vei lasa sa mai bata! CR. ; 2) a trata cu asprime (pe cineva) . a o da prin sperla a o da prin sperla, ( reg. ) a o pati: bietul boier, a dat-o si el prin sperla! POP. a da prin trg a da prin trg ( cu nasul taiat sau cu capul ras) (pe cineva) sau a da trgului (pe cineva sau ceva) sau a o da trgului, 1) ( nv. ) a pedepsi (pe cineva) purtndul prin trg cu nasul taiat sau cu capul

ras: pe mine ma da pn trg cu capul ras si ma duce la ocna parasita.FIL. ; 2) a vorbi de rau, a da n gura lumii (pe cineva) ; 3) a divulga un secret: cum ... sa stie el ceva si sa n-o dea trgului.ISP. a da proba de .. . a da proba (sau probe) de ... , a dovedi, a demonstra, a proba: [armata] dedese frumoase probe de curagiu.BALC. a da publicitatii a da publicitatii (sau

n publicitate) , a publica: ct pentru oda, .. . cred .. . ca domnitorul va dao publicitatii.AL. a da pui de giol a da (sau a face) pui de giol, ( reg. ) a nsela, a escroca, a fura: cugeta sa nsele pe Fat-Frumos si sai dea pui de giol la inel.ISP. a da raport a da (sau a( -si) face) raport( ul) , a raporta: marele

vizir a nceput sa-si faca raportul despre felurite treburi.CAR. a da rasol a da rasol, ( fam. ) a face ceva de mntuiala: pe urma se plictisesc magarii de calai si dau rasol.CAMIL.a se da ramas a se da ramas, ( nv. ) a se da batut: boierul, vezi, nu voia sa se dea ramas.ISP. a da ramas a da ramas ( din judecata) (pe cineva) , ( nv. ) a declara nvins (pe cineva) : daca judecatorii nostri ar vra sa ma asculte, ei ar da totdeauna ramas pe advocatii a da rascoala a da rascoala, a rascoli: doar vntul noptii-n ierburi da rascoala.IOSIF. a-si da rasuflarea a-si da rasuflarea ( de pe urma) , a-si da obstescul sfrsit, a muri:

calul sau, lnga el, rasuflarea sia dat.NEGR. a da relatii a da relatii, 1) a relata; 2) a informa. a da replica a da (sau a vorbi n) ( o) replica (sau replica), a replica, a riposta: Inocentiu voi sa-i dea replica.a da rezultat a da rezultat (sau rezultate) , a produce efectul scontat; a da roade: schimbarea ministrilor corupti na prea dat rezultate . dar nca dar nca (sau nca-mi-te), cu att mai mult deal cu deal se

a nu da rnd a nu da rnd (cuiva) , ( nv. si reg. ) a nu da ragaz, a nu ngadui, a nu permite (cuiva ceva) : nu le da nicidecum rnd ca sa-si vie ct de putin n fire.POP. a nu-si da rnd a nu-si ( putea) da rnd ( la sau cu ceva) , ( nv. si reg. ) a nu mai prididi; a se mbulzi: [flacaii si fetele] nusi dadeau rnd care mai de care, sa-l ntrebe cte ceva.POP.

a da roata a da roata (sau roate) , a da ocol; a descrie un cerc: corbiin pribeagul lor drum dau roate prin zarea pustie.COSBUC. a da rod a da (sau a face) rod (sau roada) , a rodi: pomun nflorire n orice floare-ncearca ntreaga a sa fire, cin calea de-a da roade cele mai multe mor.EM. a da rotocol a da rotocol (sau rotocoale) (cuiva sau la ceva), a da trcoale (cuiva sau la ceva) . a se da rusinos a se da rusinos, ( pop. ) a se rusina, a se sfii: dracul de argat ... nu sa dadea rusinos deloc.POP. a da sare

a da (sau a pune) sare, a sara: pun sare; gust n vrful lingurii.SAD. a da satisfactie a da satisfactie, 1) a multumi, a satisface: trebuie o mna de fier care sa stie sa dea satisfactiune aspiratiunilor nationale.GHICA ; 2) a accepta o provocare la duel. a da sa nteleaga ceva a da (cuiva) sa nteleaga (sau a ntelege, de nteles) ceva, a face (pe cineva) sa priceapa ceva: nu peste mult, a nceput a-i da femeia cte una de nteles.POP. a da salas a da salas (cuiva), a gazdui (pe cineva): se ruga de Amurg sa-i dea salas pna a doua zi.POP. a da scari a da scari, a

ndemna calul lovindul cu scarile sau cu pintenii: Paturica dete scari calului si nainta n lagar.FIL. a-si da seama a-si da seama (sau seama) sau ( reg. ) a-si trage (sau a-si lua) seama, a fi constient; a realiza: nu vreau sa te descos: tu ti dai seama daca ai ori nu ai ceva sa-mi spui.SL. a da seama a da seama (sau cont, socoteala, seama) , 1) a (se) justifica, a raspunde de propriile fapte; a

suporta consecintele propriilor fapte: vei da sama de-ai fost strmb ori de-ai fost drept! VLAH. ; 2) ( nv. ) a declara; a raporta; a anunta, a comunica, a nstiinta: orologiul .. . suna de 12 ori din limba sa de metal spre a da lumii ce nu-l asculta sama ca se scursese a 12-a oara a noptii.EM. a da seara buna a da seara buna (cuiva), v. a da buna seara (cuiva) . a da semn a da semn, ( nv. ) a vesti: s-au dat samn ca va veni D [umne] zau pre pamnt si va lacui cu oamenii.DOS.

a da semnalul a ( se) da semnalul (sau ( nv. ) semnal) , a (se) anunta, a (se) comanda nceputul sau sfrsitul unei actiuni; a lua initiativa, a da tonul: dete semnalul aplaudarii ... si toti o aplaudara.AL. a da semn de viata a da ( un) semn (sau semne) de viata, a-si afirma prezenta, existenta, a se manifesta; a comunica din departare cu cineva, a transmite vesti despre sine: ti dau semne de viata din capitala daco-romna.a da sfara n tara a da sfara (sau sfoara) n tara (sau n sat, n trg,

n mahala) , 1) ( nv. ) a semnal(iz) a un pericol; 2) a anunta; a da de veste, a vesti: sil facu sa deie sfoaran tara ca cine sa se va gasi ca sa lecuiasca pe mparateasa ... va dobndi multe daruri.a-si da sfrsitul a-si da sfrsitul (sau obstescul sfrsit) , a deceda: sia dat sfrsitul, bietul, cnd era nca n floarea

vietii.GHICA. a da sfredel unei buti a ( se) da sfredel unei buti, a (se) ncepe o bute (de vin) nfundata: sa dat sfredel acelei buti de vin n cinstea ostenilor mariei sale a da sictir a da ( cu sau un, cu hai) sictir (cuiva) sau a lua la (sau cu) sictir (sau sictireala, sictireli, la sictirit) (pe cineva) , a njura (pe cineva) ; a se ratoi

(la cineva) , a ocar, a repezi (pe cineva) : le-as da cu hai sictir! BOGZA.

a-si da silinta a-si da silinta sau a-si da (sau a-si pune) ( toata) silinta (sau toate silintele) sau ( nv. ) a avea (sau a face, a pune) ( mare sau multa) silinta, a se sili, a se stradui: ca sa nu-si deaprea mult silinta, te fa ca crezi orice el o sa-ti zica.EM. a da sn a da sn, a alapta copilul. a da snge a da snge, a dona snge. a da strigat a da strigat( ul), a striga: sufletul cinstit d-abia a dat strigatul de indignare.CAR. a da sapte boi si sapte vaci a da sapte boi si sapte vaci, a da (foarte) mult.

a da si camasa a da si camasa (sau haina) ( de pe el) , 1) a darui pna si ultimul lucru carei apartine; a fi filotim: asa om mai rar! pinea lui Dumnezeu, nu alta! era n stare sa dea, la o adica si camasa de pe el.SAD . ; 2) a face orice sacrificiu pentru a obtine ceva. a-i da si pe gura si pe nas a-i da si pe gura si pe nas (cuiva), a-i da mai mult dect i trebuie (cuiva), a mbuiba (pe cineva) . a da sper . a da

(sau a lua, a primi) spert, a da (sau a lua, a primi) mita, spaga. a da spranga a da spranga, ( reg. ) a risipi fara chibzuiala. a da spri . a da sprit, a spritui. a da tact a da tact sau a tine tactul, 1) a bate tactul unei melodii: ( fig. ) albele giulgiuri batute de vnturi dau tact tnguioaselor cnturi. COSBUC ; 2) a marca, prin miscari regulate (facute cu mna, cu piciorul sau cu o bagheta), accentele unui text (scandat sau cntat). a da taga a da taga (sau taga)

sau a avea (sau a prinde, ai fi) taga ( de ... ) , ( nv. ) a tagadui, a nega; a contesta: de giudetul tau nu ..., mi-i taga.DOS. a dat de fund a dat de fund, ( pop. ) i s-a nfundat. a da teschereaua a da teschereaua (cuiva), ( reg. ) a alunga, a expedia (pe cineva); a da pasaportul (cuiva) . dat fiind ca .. . dat fiind ca ... , deoarece, pentru ca, ntruct. a da timp de gndire a da ( un) timp (sau ragaz) de gndire (cuiva), a lasa (cuiva) timpul necesar pentru luarea unei hotarri. a da trcoale a da (sau a face) trcoale (sau un trcol) ,

1) a se nvrti mprejurul (sau n preajma) cuiva sau a ceva; a da roata; a da o raita: da trcoale prin toate colturile, privind frumusetile pamntului.POP. ; 2) a umbla, a se nvrti n preajma unei femei, pentru ai cstiga simpatia; a face curte: juca bine si da trcoale fetelor cu zestre mare.VLAH. a dat Nan de gavan a dat Nan de gavan, ( pop .) a patit-o, a ncurcat-o. a da toate pe una a da toate pe una, a face orice pentru o dobndi ceva.

a-si da ton a-si da ton, a-si da aere: dndu-si ton de mari capitalisti, ruineaza societatea prin falimente frauduloase.FIL. a da tonul a da tonul, 1) a indica notele de nceput ale unei compozitii muzicale: ( fig. ) acum, ah, negrele ape cui i dau tonul? BLAGA ; 2) a fi initiatorul unei actiuni, al unui anumit fel de a gndi, al unei mode:

la Neamt, tonul l da corpul didactic.IBR. a da totul din el a da totul din el, 1) a vomita; 2) a spune tot ce stie, a marturisi, a recunoaste: l-au bumbacit pna a dat totul din el, chiar si ce nu facuse ; 3) a depune toate eforturile, a nu precupeti a dat prea mult de pomana a dat prea mult de pomana, ( reg. ) i tremura minile de zgrcit a-i da trecatoare ai da (cuiva) trecatoare, ( nv. ) a lasa sa treaca: multa vreme au pierdut pana a trece Dunarea, caci gotthii siliia sa nu-i dea a-si da truda a-si da ( toata)

truda, a depune toata silinta, stradania, a se stradui: toate chipurile si toate trudile ti le-ai dat, numai ca sa ma a-i da tuleiele a-i da (sau a-i iesi) tuleiele (sau taunii) (cuiva), a ncepe .

a da tumba a ( se) da ( de-a) tumba (sau tumba peste cap) , a se rostogoli (sau a face pe cineva sa se rostogoleasca) , dndu-se peste cap: i nfige cutitul drept n ochi si l da tumba peste cap.ISP. a da tuturor railor a da tuturor railor (pe cineva) , 1) a ocar, a blestema (pe cineva) : parasi locul hatmaniei blasfemnd si dnd tuturor railor pe toti amploiatii tarii.FIL. ; 2) a parasi,

a abandona (pe cineva) : hotul, daca vazu ca nu este nimic n crng, dete tuturor railor si iepure si tot si se ntoarse sa se odihnea sca.ISP. a da tanc la pepene a da tanc la pepene, ( reg. ) a taia o bucatica dintr-un pepene pentru degustare. a da tancusa a da tancusa, ( reg. ) a arunca zarurile. a da tancus la .. . a da tancus la ... , ( reg. ) a face o gaura n ... a da tta a da tta, a alapta: ciutele tta mi-au dat, ... si pe mine m-au scaldat.POP. a da tutu a da tutu (pe cineva), ( reg. ) a legana, a da huta (pe cineva) . a da uitarii a da uitarii, a uita: ah, n desert, nici nu pot ca sa te dau uitarii.EM. a-i da un aer de ... ai da (sau a-si lua) un aer de .. . (cuiva) , a face (pe cineva) sa lase impresia de

... , sa semene cu ... : un dezgust nfricosat de apa se zugraveste n ochii lui si i da un aer de om turbat.AL. a da un avertisment a da un avertisment (cuiva), a avertiza (pe cineva) . a da un cal la prastie a da un cal la prastie, a dresa un cal tinndu-l legat cu o funie si facndu-l sa al erge n cerc. a da un chiot a da un chiot, a chiui. a da un concert a da un concert, a sustine un concert, a concerta. a-i da un cutit prin inima ai da un cutit ( ascutit) (sau cutite, un fier ars, un fier rosu) prin inima (cuiva) , a simti (sau ai pricinui cuiva) o durere, o mare suparare; a fi cuprins (sau a provoca cuiva o

stare) de frica, de spaima: att i trebui unchiasului sa auza, ca sa-i dea un cutit ascutit prin inima.ISP. a da un exemplu a da un exemplu (sau o pilda) , a exemplifica: ariciul da o pilda lui Dumnezeu sil nvata ce sa faca cu pamntul.POP. a da un ghiont a da un ghiont (sau ghionti) (cuiva), a ghionti (pe cineva) . a da un ordin a da un ordin, a ordona. a da un perdaf a da (sau a trage) un perdaf (cuiva) , a mustra cu asprime, a sapuni (pe cineva) :

are sa ne traga un perdaf ca acela.CEZAR.P. a da un ropot a da un ropot, a da, a trage o fuga: [lupii] dadeau cte un ropot n jurul fntnei. CONTEMP. a da un sfat a da un sfat (sau sfaturi) (cuiva), a sfatui (pe cineva): dragul mamii, am sa-ti dau un sfat. POP. a da un telefon a da (sau a primi) un telefon, a transmite (sau a primi) un mesaj prin telefon: nu uita, da-mi un telefon, si trimite-mi baiatul. CEZAR.P. a-i da un toc de bataie ai da (sau ai trage) un toc (sau un top) de bataie (cuiva) , ( reg. ) a-

i da (sau ai trage) o bataie strasnica, o mama de bataie (cuiva) . a da usa de perete a da (sau a lasa, a izbi, a trnti etc. ) usa (sau poarta, fereastra) de perete, a deschide larg usa (sau poarta, fereastra), lasnd-o sa loveasca Rada izbeste usa de perete.VLAH. nu dau turcii ( doar) nu dau (sau vin) turcii sau ( ce) au navalit turcii? , ai rabdare! , nui nici o graba! : ce

dracu, au navalit turcii, sau esti nebun? PREDA. a da valma a da valma, a se napusti, a da buzna: ctiva flacai ... dau valma prin a da viata a da viata, a nsufleti; a nvia: Dumnezeu sufla de trei a da vina a da (sau a arunca) vina (pe cineva sau asupra cuiva) , a trece raspunderea n seama cuiva; a nvinovati (pe nedrept) (pe cineva) . a da vitele la iarba a da vitele la a da vitele la

a da voie a( -i) da voie (cuiva) , a ngadui, a permite (cuiva ceva) ; a aproba, a autoriza: Dumnezeu sa suparat pe el si i-a dat voie sa mai crpojeasca si domnia-sa.POP. a da zi dupa zi a da zi dupa zi, a amna, a tergiversa. a da zor a da zor, a (se) grabi, a (se) zori: mereu mi da zor sa ma-nscriu si eu numaidect. CAR. a-i da zor cu .. . a-i da zor cu ... , a nu mai conteni cu ...: el i da zor cu scrisul.VLAH. da-i pace! dai pace! , 1) lasal n voia lui! , lasal n plata Domnului! : da-le pace tuturora si tu

zi ca esti la moara.PANN ; 2) asta e! da-mi, Doamne, mintea romnului cea de pe urma! da-mi, Doamne, mintea (sau gndul) romnului cea (sau cel) de pe urma! , lumineaza-ma, Doamne, nainte de a gresi! a darui cuiva tinutul Cinenilor si satul Corbenilor a darui cuiva tinutul Cinenilor si satul Corbenilor, a omor, a ucide (pe cineva) . de abanos de abanos, foarte negru: par de abanos . de-a berbeleacul dea berbeleacul (sau berbeleaca) , dea rostogolul, dea dura: a turtito si a nceput so ntinda ca pe o coca, fugind de la un capat la altul si dndu-se de-a berbeleacul.POP. de-abia sta de-abia sta,

1) e foarte grabit; 2) numai ca nu cade de oboseala, de somn. de-a binelea de-a binelea, de tot: motai cteva clipe, apoi adormi de-a binelea. de-a busilea de-a busilea, trndu-se pe brnci. de-a capul dea capul, 1) de la nceputul rndului, (cu) alineat nou; 2) din nou, de la nceput: ia mai spune nca o data povestea, de-a capul.POP. de-a cateaua dea cateaua, ( pop. ) peo ureche, peo parte: mosneagul .. . statea mai departe, cu cusma de-a-cateaua, lund pe baba n taraboanta.ISP. de aceea de aceea, din aceasta cauza. de-a coasta

dea coasta sau din (sau ( nv. ) den) coaste, 1) piezis, oblic, ntro rna: usa sicriului o vei face den coaste.BIBLIA ; 2) din lateral, din parti: [oastea] lovita-i de pieire si din fata si din coaste.EM. de acord! de acord! , bine, ma nvoiesc! de-a crucisul de-a crucisul, ( nv. ) piezis, oblic: [Nilul] drept de-a crucisul spre apus ... izbucneste. CANT. de actualitate de actualitate, care se petrece (sau intereseaza) n clipa de fata. de-a curmezis dea curmezis( ul) , transversal, dea latul, n diagonala: parintele Manea facuse .. . nu tocmai placuta calatorie de-a curmezisul Mesopotamiei.SL. de-a doua oara

de-a doua oara, ( reg. ) de-al doilea: nici o poama nu-i amara ca omu de-a doua oara.POP. de-a dreptul de-a dreptul, fara ocolisuri, direct, n fata: am sa raspund de-a dreptul, scurt, precum ma taie capul.de-a fir a par dea (sau din) fir a (sau pna-n) par (sau ata) , cu de-amanuntul, cu minutiozitate, cu acribie: sa dus la Maica Domnului, spunndu-i tot, din fir pna-de-a frumuselul de-a frumuselul, cu de-amanuntul. de-a gata ( pe) de-a gata, fara osteneala, pe nemuncite: de-a gata toate-i vin.VLAH. de-a handramandra de-a handramandra, fara rost. de aici ncolo de aici (sau de astazi, de acum, de mine, de atunci) ncolo (sau nainte) , ncepnd de acum (sau de astazi,

de mine, de atunci) , dupa aceea, mai departe, n viitor: pot sa-ntmpin patriotii ce-au venit de-atunci ncolo? EM. de-a ntoarsele de-a ntoarsele, pe dos: este dar o eroare contra de ajuns de ajuns, destul, suficient. de ajuns si de ramas de ajuns si de ramas, din plin, cu prisosinta: ti-au spus aceia de de-a latul de-a latul, n curmezis.

de alaturi de alaturi, din vecini, nvecinat. de-al dracului de-al dracului, din rautate; din capriciu. de-ale gurii de-ale gurii, de mncare, alimente, hrana. de-a lungul de-a lungul sau n lung( ul), n lungime, n sensul lungimii: zece metri n lung. de-a marunta ( cu) de-a marunta, cu de-amanuntul. de-a mna de-a mna, ( reg. ) n lant; necurmat. de-a mna dea mna, ( nv. ) 1) apropiat, intim: l socotea dea mna, iar boierie nui da.COSTIN ; 2) (despre lupte) corp la corp: ramasera lucrul di sa bate de-a mna.NEC. de ani si ani de ani si ani, de multa vreme, de demult. de-a-n siru de-a-n (sau d-a) siru, ( reg. ) 1) necontenit, nentrerupt; 2) minutios, amanuntit.

de-a poanca de-a poanca, ( reg. ) la ntmplare, fara o tinta precisa. de-a prostul de-a prostul, v. a proasta. de-a pururi dea pururi, n veci, pentru totdeauna: ele vor ntrece dea pururi pe autori ce-au spus aceste lucruri de zeci de mii de ori.EM. de-a putere fi dea putere( a) fi, ( reg. ) cum s-ar spune, cum s-ar zice, cu drept cuvnt, ntr-adevar, de fapt, doar: du-te, nu ti-i oprita calea; de-a puterea hi, acum esti de casa noastra.CR. de-a ratacita de-a ratacita, ( reg. ) hai-hui, razna. de-a rnd cu .. . de-

a rnd cu ... , ( reg. ) alaturi de ... , lnga ... : dea rnd cu casele ispravnicului se nalta conacul vornicului. de-a rndul ( pe) ( tot) dea rndul sau ( pe) de-a( -n) rnd sau dea rnda, 1) ( reg. ) de la un capat la altul, peste tot, pretutindeni: vezi, de-atunci eu alergai lumile de-a rndul! COSBUC ; 2) la rnd.

de-a rostogolul dea rostogolul sau ( nv. si pop. ) dea rostogol, dea dura, dea berbeleacul, dea tumba: pietre marunte ... curgeau de-a rostogolul la vale.HOGAS. de-a saniusul de-a saniusul, alunecnd (pe gheata): uta ... a ... a ... bine-i de dat de-a saniusul.AL. de-a surda de-a surda, n van, zadarnic. de-a sirul de-a sirul, ( nv. ) n coloana: mergea 100 de voinici de-a sirul, cte doi.DOS. de-a suiu de-a suiu, ( reg. ) ghemuit, pe vine. de-a tartacuta de-a tartacuta, de-a rostogolul: o dadu de-a tartacuta.ARGHEZI. de-a tavalul de-a tavalul, ( reg. ) de-a rostogolul: cnd cnele se da de-a tavalu pe omat, are sa se moaie de-a tavalisul de-a tavalisul, de-a rostogolul, de-a tavalugul. de-a tavalugul dea tavalugul, dea rostogolul: pontifii nchina lui Antoniu un

lat si larg covor sil dau dea tavalucul n fata-i, la picioare.AL. de-a trisul dea trisul, trndu-se pe jos: de sus se pravaleau dea trisul pna n san . copii balani cu ochi lucitori.SAD. de-a trta de-a tr( i) ta, trs. de atta vreme de atta ( amar de sau veac de) vreme, de (foarte) mult timp: nu ne-am mai vazut de atta amar de attea ori de attea ori, de (foarte) multe ori: te ridicam de subtiori de-attea de-a travala de-a travala, ( reg. ) de-a rostogolul. de atunci ncoace de atunci ncoace, de atunci pna n de atuncea ncoaci de-a tampura de-a tampura, ( reg. ) de-a berbeleacul.

de-a valma dea valma, 1) mpreuna, laolalta: calarii dea valoma cu inicerii .. . au dat navala. COSTIN ; 2) claie peste gramada; n neornduiala, n dezordine: adunati .. . da valma si cu zgomot pe piata mare.OD. ; 3) ( jur. ; nv. ) n comun, n devalmasie, n indiviziune: lucrau pamntul de-avalma. de-a valatucul dea valatucul, dea rostogolul; n mare graba, foarte

repede: cad mereu, cad dea valatucul, fara a ma putea opri.AL. de azi pe mine de azi pe mine, de pe o zi pe alta: nu lasa treaba de azi pe mine! de bastina de bastina, autohton, din acel loc, neaos. de baza de baza, fundamental, esential. de bine, de rau de bine, de rau, mai mult sau mai putin. de bine ce .. . de bine ce ... , ( fam. ) abia; cu toate ca. a deborda de sanatate a deborda (sau a plesni) de sanatate, a fi sanatos tun. de brac de brac, ( reg. ) netrebnic; prost: cal de brac. de brazda de (sau din) brazda, (despre vite njugate) din dreapta. de bronz de bronz, ( fig. ) neclintit, ferm: inima debronz ; caracter de bronz. de bun augur de bun augur, favorabil, prielnic. de buna credinta de buna credinta, cinstit, onest; de ncredere. de buna seama de (sau ( reg. ) cu) buna

seama, cu adevarat; cu certitudine; desigur, negresit: de bunaseama cel mai drag a fost ales.COSBUC. de buna trebuinta de buna trebuinta, ( reg. ) de mare folos: noi ti vom fi de buna trebuinta.POP. de bunavoie de bunavoie, nesilit de nimeni: a adunat tot norodul si lea spus ca cineva trebuie de bunavoie sa se arunce n mare.POP. de buzunar de buzunar, 1) care se poarta n buzunar: ceas de buzunar ; 2) ( p.ext. ) de mici

dimensiuni: dictionar de buzunar. de cap de cap, ( nv. ) capital, fundamental: gresala ce va face iaste de cap.PRAV.MOLD. de capul meu de capul meu ( tau, lui etc.) , dupa cum ma (te, l etc. ) taie capul: sa bizuit a merge de capul lui nainte, fara socoteala.CAR. de calare de( -a) calare( a) sau de-a-n-calare( le) , de pe cal, din fuga calului; ( fig. ) fara odihna, fara liniste: din

Hotin si pn la mare vin muscalii de-a calare.EM. de capatat de capatat, 1) obtinut prin cersit; 2) primit n dar. de capetenie de capetenie, de frunte, principal, capital, esential: slujba lui de capetenie era sa duca vitele la apa.ISP. de catra .. . de catra ... , ( nv. ) cu privire la ..., n privinta ...: domnul ... leage ne-au pus de catra pacate.DOS. de ce de ce, pentru ca ..., din cauza ca ...: m-a blestemat maicuta, de ce i-am calcat vorba. de ce, de ne ce de ce, de ne ce, de aia: de ce, de ne ce... uite, pentru ca nu vreau eu! de ce ..., de ce ... de ce ... , de ce .. . (sau de aceea ... ) , cu ct ... , cu att ... : de ce mergeau nainte, de ce lui Harap-Alb i se tulburau mintile.CR. de ce? de ce? sau

pentru ce? sau la ce bun? sau ( nv. ) d( e) rept ce? , din ce cauza? ; n ce scop? , cum de ...? : spune, mndra, si-mi ghiceste: codru de ce-ngalbineste, voinic de ce-mbatrneste? POP. ; pentru ce m-ai ndemnat sa ma lupt cu el? . de ... ce e de .. . ce e ( snt, esti etc.) , att e (snt, esti etc. )

de ... , asa e (snt, esti etc. ) de ... : de rele ce snt, nu pot sa traiasca la un loc. ISP. de ce merge de ce merge (sau trece) sau pe (sau ( nv. ) de) zi (sau an) ce merge (sau trece) , pe masura ce trece timpul; tot mai mult: ea din ce n ce

de ce nu? de ce nu? , da, desigur: mergi si tu cu noi? - de ce nu? de ce treaba? de ce treaba? , ( reg. ) de ce?, din ce cauza?, pentru ce?: da de ce treaba sa hargatesc eu ...? POP. de chip de chip, ( nv. ) chipes, aratos, impunator, distins: o fameie de chip, nsa saraca de mbracaminte.BARAC. de chiteala de chiteala, ( nv. ) falsificat, masluit: cu carte de chiteala si fara dreptate, de multe ori s-au ntins calugarii.URIC. de cinste de (sau n) cinste, ( nv. ) 1) cinstit, onest, vrednic de ncredere: un batrn de treaba si foarte de cinste.PANN ;

2) cast, feciorelnic; credincios (n casnicie) , legitim: vadu [v] a curata si de cinste.PRAV. ; 3) cu trecere, de vaza: si fiind Dragos mai de cinste ntre alti nemesi, domni si capitani, l-au radicat cu totii sa le fie domn.LET. ; 4) de onoare, de mare importanta: scaun de cinste.DOS. ; 5) pe gratis, de pomana: cine bea n cinste ori n dator, se mbata de doua ori.PANN. de circumstanta de

circumstanta, 1) de ocazie, ocazional: consideratiile pripite ale unui nationalism de circonstanta.GOGA ; 2) de forma, formal: a luatcuvntul numai asa, de circumstanta. de cnd de ( pe) cnd, din momentul n care ..., din vremea cnd ...: e mult de cnd te-astept! AL. de cnd cu .. . de (sau pe) cnd cu ... , n (sau pe, din) vremea: pe cnd cu dascalii greci, ziua copiilor ncepea cu rasaritul soarelui.GHICA. de cnd cu jidovii si cu tatarii de cnd cu jidovii si cu tatarii, ( pop. ) din vechime, cu mult timp n urma. de cnd cu mos Adam de cnd cu mos Adam, din timpuri imemoriale; din mosi stramosi. de cnd e lumea de cnd e lumea, din totdeauna:

de cnd e lumea, [Soarele] cauta sa se nsoare, fara ca sa poata izbuti.POP. de cnd e pamntul de cnd e ( lumea si) pamntul sau ct e lumea si pamntul, 1) (din) totdeauna; 2) (n constructii negative) niciodata: ct i lumea si pomntu, dupa horn nu bate vntul. POP. de cnd era mama fata de cnd era mama (sau bunica) fata( mare), ( fam. ) de foarte multa vreme. de cnd mama m-a facut de cnd mama (sau maica, maica-mea, maica-ta, ma-ta, maica-sa, ma-sa) ma ( te-a,

la etc. ) facut sau de cnd ma ( te-a, la etc. ) facut mama (sau maica, maica-mea, maica-ta, ma-ta, maica-sa, ma-sa) , de cnd snt (esti, este etc.) pe lume; din totdeauna: parca era de-acolo de cnd l-a facut ma-sa.CR. de cnd muscalii cu coada de cnd muscalii (sau nemtii) cu coada, ( pop. ) de demult. de cnd se potcovea puricele de (sau pe) cnd se potcovea puricele ( la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier) , ( pop. ;

formula introductiva la basme) (de) demult; niciodata: a fost odata ca niciodata .. . de cnd se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier.ISP. de cnd se scria musca pe perete de cnd se scria musca pe perete, de demult, niciodata. de cnd snt de cnd snt, de cnd traiesc, dintotdeauna; niciodata: n-am sarit peste garduri niciodata, de cnd de cnd tata mosu de cnd tata mosu, ( reg. ) de foarte multa vreme, de cnd era de cntecul cucului de cntecul cucului, n zadar, degeaba, de florile marului, de ct .. . de (sau pre) ct ... , de (sau pre, cu) att(a) ... , cu ct .. . cu att ... : de ct mai mult l munceaste, de atta

mai mult sa-ntariia ceialal . [i] crestini.DOS. de cte ori ..., de attea de cte ori ... , de attea ori, de fiecare data, ori de cte ori; n multe rnduri, adesea: de cte ori da, de attea ori cadea.ISP. de cteva ori de cteva ori, de mai (dar nu de i mai saruta de cteva

de claca de claca, fara folos, degeaba: da din tunuri [arnautii], cteodata, ... dar de claca, n zadar.BELDIMAN. de clasa de ( mare sau prima) clasa sau ( de) clasa nti, de cea mai buna calitate, foarte bun: sia facut niste haine clasa-nti. a-si declina competenta a-si declina competenta, a declara ca nu are dreptul, pregatirea pentru a face c eva. a-si declina raspunderea a-si declina raspunderea, a se spala pe mini de (orice) raspundere. de cocon de cocon, ( nv. ) de copil, din copilarie: cti ani snt, de cnd aceasta fu lui? ; el zise de cocon .CORESI. de colo colo

de colo ( pna) colo sau de colea ( pna) colea, 1) dintr-un loc ntr-altul, ncoace si ncolo; de la un capat la altul, n sus si n jos; 2) fara nici un rost: un roi de albine se nvrtea n zbor deasupra capului sau si umblau bezmetice de colo pna colo.CR. ; 3) dintr-una, dintr-alta: ba din una, ba

din alta, si de cole pna colea, si-au placut unul altuia.CR. de comanda de comanda, 1) executat n urma unei comenzi, potrivit exigentelor clientului: sia facut un costum de comanda ; 2) ( fig. ) de porunceala, de nevoie, fara tragere de inima; prefacut, simulat: literatura de comanda. de coma de coma, ( arg. ) extraordinar, nemaipomenit: a fost un bairam de coma. de complezenta de complezenta, de forma, din amabilitate. de comun de comun, ( nv. ) comun: esti ... a veacului cununa, tuturora de comun.PANN. de comun acord de comun acord, cu acordul tuturor partilor. de coniventa cu .. .

de coniventa cu ... , n complicitate cu .. . de copil de ( mic) copil, din (frageda) copilarie: dragi am fost de mici copii.POP. de credinta de credinta, ( nv. ) vrednic de a fi de crezut, demn de ncredere; credincios: o suta de siimeni cu doi bulucbasi mai de credinta. LET. de cu frica de cu frica, ( nv. ) cu frica: eu de cu frica si cu bucurie ma minunez.DOS. de cu nnoptatele de cu nnoptatele, ndata ce s-a nnoptat. de cum de cum, 1) dect: mi-ar parea nici mai mari nici mai mici de cum mi par azi.EM. ; 2) de

ndata ce: de cum a dat n fapt de zori, veneau cu fete si feciori.COSBUC. decum decum, ( pop . ) cu att mai putin, daramite, necum: a ajuns mparateasa mndra, de nu era alta asa ca ea, nici ntre zne, decum ntre oameni.POP. decum asa! decum asa! , vorba sa fie!, ntr-adevar? ce spui? de cu noapte de cu noapte( a), foarte devreme, dis-de-dimineata. de curea de curea, facut din curea: ciurul ... avnd o cheita de curea, ca sa-l poata acata de curnd de curnd sau ( nv. ) de curnda vreme, cu putin timp nainte, de putin timp, nu demult, recent, abia: demoazela Agapita, de curnd iesita din pensionat, [de] galbeni.NEGR.

de curte de curte, 1) (despre oameni) curtean; 2) (despre animale si pasari) domestic. de cu seara de cu seara sau de cu seara, (nca) din (sau n) timpul serii, (nca) de aseara; seara(devreme) ; din (sau n) prima parte a noptii, (pna n miezul . de cu tinerete de cu tinerete, de tnar, din tinerete: un negustor .. . si luase si-un nepot, ca sal nvete negotul de cu tinerete.ARGHEZI. de cu toamna de cu toamna sau ( nv.

) de toamna, din toamna, fiind nca toamna: tmplatu-s-au dupa aceasta pieire a lesilor n Moldova la anul, si mai mare pieire n Tara leseasca, ciuma, n sese luni de cu toamna.URECHE.

de cuvnt de cuvnt, 1) ndata, numaidect, pe loc: iar Ipate, de cuvnt, se prinde n joc lnga o fata.CR. ; 2) de ncredere, parolist: e om de cuvnt si, daca i-a promis, sa fie sigur ca n-a uitat.REBR. de cu ziua de cu ziua sau de cu ziua, dis-de-dimineata, n zori: de cu ziua matur casa.POP. de cu zorile de cu zorile, dis-de-dimineata: Dumnezeu, de cu zorile luase sub crma sa carul Soarelui.POP. de dimineata pna seara de dimineata (sau dimineata) pna seara (sau pna n seara) , din zori n noapte; toata ziua: ma aflam la Florenta, alergnd n toate zilele, de dimineata pn-n seara.AL. a se dedulci ca calul la tarte a se dedulci ca

calul la tarte, ( reg. ) a se deprinde cu binele, a se complacea ntro situatie avantajoasa: hotii ... venira iarasi fiindca se dedulcisera ca calul la tarte.ISP. de efect de efect, atractiv; impresionant. de estrada de estrada, (despre muzica, spectacoleetc.) distractiv si variat. de exemplu de exemplu, de pilda, bunaoara. de fatada de fatada, de forma, formal. de fel de fel( ul meu, tau etc.) , 1) de la natura, din fire: de felul lor este sa se gaseasca n mare.DRAGHICI ; 2) de neam, de origine, de loc: [era] de fel din Botosani.CAR. ; 3) demeserie, de profesie: de felul lui era cojocar .

de fier de fier, tare nenduplecat, sever: inima de fier ; brat de fier . de flanc de flanc, ntr-o parte. de florile marului de florile marului sau de flori de mar (sau de cuc) , degeaba, n zadar, de pomana: nul duceam noi la spnzuratoare, numai asa de flori de cuc! CR. de foc ( plin) de foc, focos, nfocat, aprins: tu, cu viers duios de foc.EM. de folos de ( vreun sau nici un) folos, (ne)folositor, (in)util: ia-ma si pe mine cu d-ta ca ti-oi fi de mare folos.EM. de forma de forma, de ochii lumii: pe la scoala mai dam noi asa cteodata, de forma.CR. de frunte de frunte, de calitate superioara; nsemnat, renumit, ales, nobil: nu numai

oameni prosti, ci si oameni de frunte.NEC. de frupt de frupt, de dulce: a trecut miezul noptii, acum putem sa mncam de frupt.VLAH. de gala de gala, de sarbatoare, festiv: n faeton de gala Cezarul trece.EM. degete boante degete boante, degete scurte si groase. de haimana de haimana, fara capati, fara stapn: are sa ramie caruta asta de haimana.CR. de haram de haram, 1) la voia ntmplarii, fara stapn; 2) degeaba, de pomana: vrei sa-ti mannc banii de haram? AL. ; 3) pe nedrept: razasia mea care mi-ai mncat-o de haram cu carti de hatrul .. . de hatrul ... , multumita ..., gratie ...: s-a facut vornic de hatrul unei placinte.AL. de ici, colea de ici, ( de) colea, de aici n alta parte, de aici si

din alta parte, dintr-una ntr-alta: prind cocosii a cnta si de ici si de colea. POP. de ici, de colo de ici, de colo, dintr-una, dintr-alta. de ieri, de alaltaieri de ieri, de alaltaieri, de data recenta: nu-s harabagiu de ieri, de alaltaieri.de ieri ( ca) de ieri, de curnd. de-i merge colbul dei merge (sau sai mearga) colbul (sau fulgii, peticele, untul) , zdravan, tare, violent: o lovi o data cu mitele de-i merse fulgii.ISP. deinte ( mai) deinte, ( nv. ) dinainte: mai deinte H [risto] s i-au spus ca va fi n iscusenie de-i sar maselele dei sar (sau crapa, pocnesc, trosnesc)

maselele sau de-si culege maselele ( de pe jos) , foarte tare, foarte mult. de isprava de isprava, vrednic, remarcabil: om de isprava.

de izbeliste de izbeliste, 1) parasit de toti, lasat la voia ntmplarii: satul a ramas de izbeliste ; 2) fara stapn: sa ramie caruta asta de haimana si iepusoarele de izbeliste.CR. de iznoava de iznoava, ( nv. ) din nou, nca o data; de la capat: cnd a ajuns acasa, sia facut de iznoava socoteala.VLAH. de mprumut de mprumut, 1) luat cu mprumut, mprumutat: un strai unguresc larg,

nct pare ca e de mprumut.NEGR. ; 2) ( fig. ) imitat, copiat de la altii: cultura de mprumut.IORGA. de nalta scoala de nalta scoala, care da dovada de o pregatire excelenta, de o maiestrie desavrsita: dresorul de cai, calareata de nalta scoala, baletistele si clovnul August.ARGHEZI. de ndata de ndata, ndata, imediat: boierii se supun si de ndata ncep n Iasi a s-aduna.OD. de jaratic de jaratic, arzator: mama, snt silita eu sa-i tot vad n vis mereu ochii de jaratic? COSBUC. de joi pna mai apoi de joi pna mai ( de) apoi, la nesfrsit, mereu. de jos de jos, din multime, din mase, din popor: era om de jos, fara pretentii.SAD. de jug de jug, (despre vite) apt pentru a fi njugat: doi boi de jug. a dejuga la moara rea a dejuga la moara rea, a o nimeri prost. de jur mprejur de jur mprejur, n toate partile, din toate partile. de la cap la coada de la cap la coada, de la nceput pna la sfrsit; integral, n totalitate. de la caz la caz de la caz la caz

sau ( reg. ) din caz n caz, dupa mprejurari: ministeriul Taaffe era maestru a-si face majoritate din caz n caz. SBIERA. de la coarnele plugului de la coarnele plugului, de la tara. de la distanta de la distanta, de departe. de la nceput de la ( bun) nceput sau dintru nceput, 1) de la capat; 2) din capul locului: parerile att de riscante cuprinse-n aceste scrisori ... declar dintru nceput ca eu nu le pot mpartasi.CAR. de la mare pna la mare de la mare pna la mare, ( nv. ) pe ntreg pamntul. de la margini pna la margini de la margini pna la margini, ( nv. ) de la un

capat la altul: de la margini pna la margini au strabatut vestirea ta.MINEIUL. de la mna pna la gura de la mna pna la gura, n scurt timp, foarte repede: prostul uita, din natura, de la mna pn-la gura.PANN. de la nasterea lui Hristos de la (sau dupa) nasterea lui Hristos, n (sau din) era noastra, al erei noastre. de la ochi de la ochi sau ( verde) n ochi, cu ndrazneala, n fata; fara menajamente: spune-mi verden ochi, ca sa stiu

ce leac trebuie sa-ti fac.CR. de la olalta de la olalta, laolalta, mpreuna: eu cu sergentul ... sarim de la olalta.AL. de la o vreme de la o vreme (sau de ctva timp) ( ncoace) , n ultima vreme, de curnd: de ctva timp ncoace ti stau gogoasele in gt.AL. de la o zi la alta de la o zi la alta, 1) zilnic; 2) vaznd cu ochii, foarte repede: si crestea feciorul mosneagului de la o zi la alta.POP. de la pamnt de la pamnt, de jos: se ridica alene de la pamnt. de larga respiratie de larga (sau scurta)

respiratie, de mare (sau mica) ntindere. de la roate de la roate, ( reg. ) foarte tare, strasnic: tu m-ai fermecat de la roate.AL. de la un timp de la un timp sau ( reg. ) de la un timp (sau rnd) de vreme sau dintr-un timp, de la o vreme: dintr-un timp si vntul tace; satul ; de la un rnd de vreme, de la vladica pna de la vladica pna la opinca, toti, dintoate straturile societatii: toti au sa ieie parte la sarcini, de la vladica pna la opinca.

de leac de leac, care vindeca, vindecator: ierburi de leac . de leac ( nici) de leac, deloc: nu se gaseau potcoave nici de leac. de lux de lux, 1) care nu e de prima necesitate; excesiv de elegant; somptuos: hotel de lux ; 2) de calitate superioara: editie de lux ; 3) cu marfuri de calitate superioara: magazin de lux. de mahala de mahala, care apartine sau este specific mahalalei; ( p.ext. ) grosolan, vulgar: sa confunde-un crai de pica cu un crai de mahala.EM. de mai nainte de mai nainte sau

de mainte, ( nv. ) mai demult, anterior: sa-mi aibi de grija ca si de mainte.DOS. de nu mai pot de nu mai pot ( nu mai poti, nu mai poate etc. ) sau nu mai pot ( nu mai poti, nu mai poate etc. ) de ... , snt (esti, este etc.) foarte, extrem de ...: drumul a durat doua zile si snt obositi de nu mai pot. de mai trziu de mai trziu, ulterior: ntr-o scrisoare de mai trziu, i se plngea de scumpetea vietii.CEZAR.P. de mama focului de mama focului, foarte, deosebit de ..., puternic, tare: tipau si strigau de mama focului.NEGR. de mama de mama sau despre mama, n linie materna: despre mama sa trage de multe mparatii.BIBLIA. de maniera de ( o) maniera sau de ( asa) maniera, n asa fel. de maramet de maramet, (

nv. si reg. ) degeaba. de marca de marca, 1) de firma, prestigios, renumit: sia cumparat un ceas elvetian, de marca ; 2) marcant, distins: un membru de marca al partidului de guvernamnt. de mare circulatie de mare circulatie, foarte raspndit: idei de mare circulatie . de mare rusine de (sau cu) mare (sau multa) rusine, ( nv. si pop. ) foarte rusinos, dezonorant, umilitor; blamabil, reprobabil: si m-ai dus la tine cu multa rusine, fara cununie, fara veselie.POP. de mare tonaj de mare tonaj, (despre vehicule) care are o mare capacitate

de ncarcare: zaceau mprastiate camioane de mare tonaj.PREDA. de mare trebuinta de mare trebuinta, absolut necesar, indispensabil: un asemenea ajutor i-ar fi fost de mare trebuinta.SAD. de margine de margine, ( nv. ) marginas, periferic: nu va putea crmui o tara de margine.BALC. de masa de masa, 1) care se asaza pe masa; care se foloseste la servitul mncarurilor si al bauturilor: fata de masa ; serviciu de masa ; 2) care cuprinde, care antreneaza o ntreaga colectivitate: miscare de masa . de magan de magan, ( reg. ) 1) singur, din proprie initiativa: Vlaicu, fecior de taran, sia

facut aeroplan, de zbura el de magan.POP. ; 2) dupa plac: satraiesc de-al meu magan.POP. ; 3) pe de rost: stie sarbatorile de magan ; 4) de capul lui: de-as trai macar un an, sa mai fiu de-al meu magan.POP. de margarit de margarit sau de margaritar, batut, ncrustat cu perle: tichie de margaritar . de maritat de maritat sau ( pop. ) de marit, potrivita pentru casatorie: pare-mi bine c-ati venit, dar n-am fata de marit.POP. de matase de matase, matasos, moale, lucios: parul ei cel negru-n valuri de matase se desprinde.de meserie de meserie, calificat ntr-un anumit domeniu, de specialitate: alegea numai oameni demeserie

. de miazazi de miazazi, sudic, meridional. de mic de mic, din copilarie, de copil: nca de mic te cunosteam pe tine.de miere de miere, (despre oameni) bun, darnic, de mijloc de mijloc, 1) situat n centru, n spatiul dintre alte lucruri: tine treapta cea de mijloc ntre sublim si simplu.HEL. ; 2) potrivit (ca dimensiuni) , mijlociu: Alexandru Voda era la stat de mijloc.N.COSTIN ; 3) ( fig. ) obisnuit, banal, este un autor de mijloc. ; 4) ( fig. ) moderat, ponderat.

de mila de mila sau de mila (cuiva), din compatimire (pentru cineva): poporul cruci facea de mila ei.COSBUC. de mila, de sila de mila, de sila sau de sila, de mila, de voie, de nevoie; vrnd, nevrnd: de sila, de mila fu nevoit a mai astepta.ISP. de mila sa nu .. . de mila sa nu ... , cu grija sa nu cumva ...: de mila sa nu le strice frumusetea.ISP. de mintea mea de mintea mea ( a ta, a lui etc.), din proprie initiativa. de minune de minune, 1) admirabil, minunat, extraordinar: nu tagaduiesc ca n sara aceea ea era de minune.NEGR.

; 2) foarte bine, exceptional, grozav: dar deo va spune-aceasta sau daca no va spune, padurile si luna vor face-o de minune.EM. de mir de mir, 1) (despre clerici) care nu face parte din tagma calugareasca; 2) (despre biserici) care nu depinde de o biserica. de mirare de( -a) mirare sau ( nv. ) de mirat, surprinzator; ( p.ext. ) uimitor: de mirare

cum ntr-un oras ca Parisul nu se introduce odata n comert acest excelent articol.CAR. de mirare ( vrednic) de mirare, demn de a fi admirat; admirabil: dar cu slabele-ti mijloace, faptele-ti snt de mirare.GR.AL. de miraz de miraz, ( reg. ) minunat, strasnic. de mit de mit, fabulos, fantastic, ca-n basme. de mizerie de mizerie, 1) mizerabil; 2) saracacios: viata de mizerie. de mine de mine, 1) (precedat de ziua ) care urmeaza zilei de azi: la ziua cea de mne abia cuget-un sarac.EM.

; 2) (din) viitor: faptele de azi ndrumeaza istoria de mine.CAMIL.P. de mna a doua de mna a doua, de calitate inferioara. de mna nti de mna nti, de calitate superioara; de prim ordin. de mna de mna, 1) (despre unelte) actionat manual: ferastrau de mna ; 2) executat manual: lucru de mna . de mncare de mncare, comestibil: n-aveti ceva de mncare? de mntuiala de mntuiala, superficial: treaba de mntuiala . demn de atentie demn de atentie, vrednic de a fi luat n seama. demn de crezare demn de crezare, care inspira ncredere, credibil. demn de lauda demn (sau vrednic) de lauda (sau de toata lauda) , demn (sau vrednic) de a fi laudat: la aceasta ntrebare vrednica de toata lauda voi avea nor a raspunde.AL. de moarte de moarte, 1) mortal: lovitura de moarte ;

2) mortuar, funerar: ce ai .. . de-ti plac faclii de moarte? EM. ; 3) ( nv. ; despre pacate) care atrag osnda vesnica: as fi curatt de toate, de greseale cealea ces de moarte. DOS. ; 4) ( fig. ) grozav, teribil: de luceafarul din cer m-a prins un dor de moarte.de moda veche de moda veche sau de veche moda, 1) depasit, demodat; 2) (despre oameni) cu conceptii nvechite, depasite:

eu snt un nvatatorde moda veche.CEZAR.de modru-n afara de modru-n afara, ( reg. ) din cale-afara. de moment de ( un) moment, de scurta durata, momentan, efemer, pasager, trecator: iluzii de-un moment.MACED. ; slabiciune de moment. de monolit de monolit, trainic, de nezdruncinat. de mosie ... de mosie .. . sau de mosia lui ... , ( nv. ) 1) ereditar: sal scoate din domnia cei era de mosiie de atte vacuri a Batorestilor.COSTIN ; 2) originar din ... ,

de loc din ... : Duca Voda era de mosie din Tara Greceasca.NEC. ; 3) (despre limba) materna: limba cea de mosie de mostenire de mostenire, ( nv. ) ereditar: noi n-avem boieri

de mucava de mucava, ( fig. ; despre oameni) fara personalitate. de mult ce de mult ce, deoarece, din cauza ca: au batut parintii din palme de mult ce le-a placut cntecul.CAR. de multe ori de multe ori sau de cte ori, n repetate rnduri, adesea: de cte ori am asteptat o soapta de raspuns! EM. de multe ori de ( mai) multe ori sau n ( mai) multe rnduri, n mod repetat: am fost de multe ori confidentul lui.CAR. de multisor de multisor, care exista de multa vreme; vechi: asta-i cam de multisor poveste.CAR. de multamire de multamire, ( nv. ) multumitor, acceptabil. de multamita de multamita, drept multumire: cntare de multamita.MINEIUL. de muzeu de muzeu, 1) rar, pretios, demn de a sta n muzeu; 2) ( fam. ) depasit, vetust. de nastere de (sau din) nastere sau de nasterea sa, 1) (urmat de prep. din ) de loc

din ... , de origine din ... : au fost de nasterea sa din ostrovul Samos.URECHE ; 2) de nationalitate ... : grec din nastere, moldovean prin adoptiune.SAD. de natura sa .. . de natura sa ... , capabil sa ..., apt sa .. . de natie de natie, ( nv. si reg. ) din popor: feciorii de mparat nu se rusinau a lua fete de natie, din popor.POP. de nadejde de (sau cu) nadejde, 1) de ncredere: le tramise un om de nadejde.ISP. ; 2) puternic; solid, temeinic: nici

nu mai miscara din loc, fiindca i lovise cu nadejde.ISP. de naprasna de (sau din) naprasna, pe neasteptate,fulgerator: dadu de naprasna porunca de ncalecare.SAD. de nascare de nascare, cu care sa nascut (cineva) , originar: tii porecla de nascare si nici nu vreau sa tio stiu.ARGHEZI. de nea de nea, alb stralucitor; marmorean: fata ta de nea.EM. de neam de neam, 1) (despre oameni) de origine, de nationalitate: bunicul lui era de neam polonez.CAMIL.P. ; 2) (despre oameni) dintro familie nobila, nsemnata: are

casa frumoasa, nevasta de neam s-un baiat la Paris.VLAH. ; 3) (despre vita de vie, pomi fructiferi etc.) de soi bun: ramurile unui cais de neam.GALA. de nebiruit de nebiruit, invincibil. de necaz de necaz, de ciuda, de mnie. de necazul ... de necazul .. . (cuiva sau a ceva) , din pricina .. . (cuiva sau a ceva) , de raul .. . (cuiva sau a ceva) : de necazul vreunui tiran aprig, cumplit peste fire.CONACHI. de neclintit de neclintit, 1) imposibil de miscat din loc; 2) ( fig. ) ferm, nenduplecat. de neconceput de neconceput, imposibil, absurd. de necrezut de necrezut

sau de necrezare, de necrezut, incredibil. de nedescris de nedescris, imposibil de descris, indescriptibil. de nego . de negot, ( nv. ) 1) destinat vnzarii, de vnzare: mai facut-au si alt obicei, de tot boul de negot, cornarit cte un leu.NEC. ; 2) comercial: nvoiala de negot cu Polonia.DELAVR. de neiertat de neiertat, impardonabil. de nenchipuit de nenchipuit, 1) care depaseste puterea nchipuirii, inimaginabil: un peisaj mirific, de nenchipuit ; 2) foarte, extrem de ..., exceptional frumoasa de nenchipuit . de nenlaturat de nenlaturat, inevitabil. de nenteles de nenteles, ininteligibil. de nemncate de nemncate, ( reg. ) dis-de-dimineata.

de nenumarate ori de nenumarate ori sau n nenumarate rnduri, de foarte multe ori, foarte des. de netreaba de netreaba, ( nv. ) fara valoare, fara importanta, nefolositor. de nevoia .. . de nevoia ... , ( nv. ) din cauza ..., datorita ...: ntrziara ctva de nevoia iernei.BALC. de nevoie de (sau cu, din) nevoie, 1) ( nv. ) necesar, de trebuinta: de acea hrana cu nevoie sa te grijesti.CORESI ; 2) constrns, fortat, silit; ( p.ext. ) prin forta mprejurarilor: acesta de nevoie au iesit din tara tatarasca.URECHE. de nici o trebuinta de nici o trebuinta, nefolositor, inutil: toiagul sau ... se tocise, nct nu-mi era de nici o trebuinta.ISP.

de nici unele de nici unele, de nici un fel, nimic: muncim pna dam pe brnci si nu ni se ajung de nici unele.STANCU. de nici un fel de nici un fel, defel, deloc. de nimic de (sau ( nv. ) ntru) nimic, 1) fara valoare, lipsit de importanta: uscativ asa cum este, grbovit si de nimic.EM. ; 2) lipsit de orice merit; fara caracter: om rau si de nimic, nu i-au fost mila de sufletul stapnusau.NEC. de noapte de noapte, 1) care actioneaza, lucreaza n timpul noptii; din timpul

noptii; 2) (despre pasari rapitoare, animale, insecte) cu organe adaptate pentru activitate n cursul noptii; care si desfasoara activitatea n timpul noptii. de noapte de ( cu) noapte( a) sau ( reg. ) din (sau n, cu) noapte, n zori, dis-de-dimineata: a se scula prea de noapte si frumos a se gati. PANN. de nord de nord, nordic. de norocul de norocul (cuiva) , ( nv. ) (care este) potrivit cu soarta, cu destinul (cuiva) : era slujitoriu de oaste de

narocul sau.DOS. de noua neamuri de ( la) noua neamuri, de toate felurile: lungoare de noua neamuri, alege-te, culege-te din crierii capului.POP. de nu .. . de (sau daca) nu ... , n caz contrar ..., altfel ...: de nu, schimb a ta coroana ntr-o ramura de spini.EM. de obicei de obicei, de regula, n mod obisnuit, n genere: a mai avut puterea sa se trasca pna la prag, undei era de obicei culcusul. CAR. de obste de obste, 1) comun, general; public: o lucrare

ce s-au alcatuit sa fie spre folosul de obstie.URIC. ; 2) mpreuna, n comun, deopotriva: sa ma iertati toti de obste.PANN ; 3) n mod obisnuit, de obicei, n genere: merse la cursuri ca de obste.CONV.LIT. de ocara de ocara, rusinos, compromitator: cuvintele cealea ce i-au dzis de ocara snt adevarate.de ocazie de ocazie, 1) potrivit (numai) pentru o anumita mprejurare: nu voia sa puie n romanul lui tarani de ocazie.VLAH. ; 2) (aparut) ntmplator; cumparat sau vndut

ocazional, din ntmplare (si avantajos) : omul e bine sa cumpere cnd gaseste, de ocazie! de ochii lumii de (sau pentru) ochii lumii, pentru a salva aparentele, de forma, de ocol de ocol, ocolit, indirect: o ia pe un drum de ocol.CAR. de ocupatie de ocupatie, care ocupa temporar un teritoriu, trupe de ocupatie . de o faina cu cineva de o (sau de aceeasi) faina (sau teapa, tagma) cu cineva, de aceeasi calitate umana cu cineva: fu osndit si de cei ce era tot de o farina de-o ntmplare deo ntmplare sau de toata ntmplarea sau de (sau pentru) orice ntmplare, pentru orice eventualitate: purta, de toata ntmplarea,

de olac de olac, 1) care apartine postei (sau postalionului) ; destinat transportului calatorilor si al corespondentei: drum de olac ; 2) iute, repede; ntins: ndata au rapedzit de olac si l-au adus.NEC. de olalta de olalta, ( pop. ) 1) dea valma: taind copaci de olalta.URIC. ; 2) unul de altul, unul de celalalt: se iubesc ... si ce departe snt de-olalta amndoi! EM. de-o marginioara de-o marginioara, ( reg. ) la periferie: avui si io o draguta, sedea-n sat d-o marginioara.POP. de o masura de (sau pe) o masura, egal, la fel: nalti toti de o masura.PANN. de omenie

de omenie, 1) bun, cumsecade, cinstit; ospitalier: acesti oameni mi se pareau mai buni, mai de omenie.DELAVR. ; 2) ( reg. ; despre fete) fecioara, virgina; spusu-mia maicuta mie ca sa fiu de omenie; si io cum sa nu gresesc, daca pe bade-l iubesc? POP. de onoare de onoare sau ( nv. ) de onor, 1) de ncredere; onorabil: mi gaseste nenea Dumitrache barbat mai de onoare ca dumneata.

CAR. ; 2) de demnitate: datorie de onoare ; 3) de frunte: vinul ocupa locul de onoare. FIL. ; 4) onorific: membru de onoare. de o palma de o palma, foarte mic. de o parte ..., de alta parte .. . ( pe) de o parte ... , (pe) de alta parte ... , 1) ntr-un loc ... , n altul: au ales nasipul deo parte si macul de alta parte.CR. ; 2) dintr-un

punct de vedere ... , din alt punct de vedere ... , (pe) aici ... , (pe) dincolo ... : de o parte-l bat si-l gonesc, pre de alta parte sa ntoarce si vine.VARLAAM. de-o posta ( cale) deo posta sau de la o posta, (de) la o distanta (relativ) mare, de (sau pna) departe: cei trei plopi uriasi se zareau cale de-o posta.HOGAS. de oras de oras, care provine de la oras, care are caracteristicile, aspectul etc. de la oras. de ordin de ordin( ul) , cu caracter ... ,

de natura ... : ma intereseaza orice chestiune de ordin intim.STANCU ; probleme de ordin economic . de ordinar de ordinar( a), ( nv. ) de obicei, n mod obisnuit: revistele de ordinar le face el.VLAH. de ordine .. . de ordine ... , ( nv. ) de natura ... , de domeniul ... : sa ne bucuram de frumos, de orice ordine ar fi acel frumos.MACED. de origine de origine, 1) de provenienta, de natura: alimente de origine

animala ; 2) originar: locul de origine al rului ; 3) de bastina, de neam, de nationalitate: un celebru diplomat, francez de origina.HASD. de-o seama deo seama (cu cineva) sau ( reg. ) de (sau la) seama, 1) de (aproximativ) aceeasi vrsta, generatie (cu cineva) : cti voinici deo seama fura, toti o ceata se facura.POP. ; 2) la fel, deopotriva, asemanator, asemenea: amndoi sntem de-o mama, de-o faptura si de-o sama.a deosebi albul de negru a deosebi albul de negru, a deosebi binele de rau. a se deosebi ct cerul de pamnt a se deosebi

ct cerul de pamnt, a nu avea nici o trasatura comuna; a fi complet diferit de ... : albina [se deosebeste] de viespe, ct cerul pe pamnt.GOLESCU. de o schioapa de o schioapa, ( fam. ) 1) (mai ales despre copii) foarte mic: de cnd eram do schioapa pricepusem lumea! DELAVR. ; 2) (foarte) mare: era tiparit cu caractere deo schioapa.AGRB. ; 3) (despre materii,

substante) (foarte) mult; gros: un biet vnator, ... cu pamnt de otel, foarte tare, asemenea ) o inima de aur si bratul de de de parada, 1) care participa la o parada: detasament de parada ; 2) festiv, sarbatoresc: era-nvestiti cu totii ca-n zile de parada.; 3) de forma, de ochii patrioti de de paradis, splendid, minunat.

clisos de otel otelului: fig. parada

parada de paradis

de parca de parca, ca si cum: ploua de parca era potopul. de parola de parola, de cuvnt: om de parola. de paza de paza, nsarcinat cu paza, pazitor: este ngeru-i de paza.EM. de padure de ( la) padure, 1) (despre plante si animale) care creste si traieste n padure, salbatic; 2) (despre oameni) necivilizat, necioplit. de pamnt de pamnt, 1) ( nv. ) pamntean; 2) facut din pamnt: oale de pamnt . a-si depana amintirile a-si depana amintirile, a povesti din aducere aminte. a depana din picioare a depana din picioare, a merge foarte repede; a o lua la sanatoasa. a se departa de la chestiune a se departa de la chestiune sau a nu mai fi n chestiune, a

vorbi despre lucruri straine de problema n discutie; a divaga. a depasi limitele a depasi limitele, a ntrece masura. de pe de pe, din jur, de lnga. de pe cnd de pe cnd, de pe vremea n care .. . de perete de perete, destinat a fi fixat pe perete: gazeta de perete . de periferie de periferie, 1) periferic, marginal; provincial; 2) ( fig. ) de mna a doua: literatura de periferie. de pe urma de pe urma, ultimul: ea [noaptea] samana cu cea de pe urma noapte a unui osndit lamoarte.AL. de pilda de( -o) (sau spre) pilda, de exemplu: spre pilda: cnd vei vorbi de mucos, nici tu sa fii urduros.PANN. de pisica de pisica, n felul pisicii: ncepu sa coboare cu o repeziciune de pisica.CAL. de pleasca de (sau pe) pleasca, pe gratis: au baut pe pleasca de la mine.SAD. de plns de plns, vrednic de mila, jalnic: orasul ... se afla ntr-o stare de plns.SAD. de plop de plop, ( reg. ; despre rudenie) ndepartat: cucoana Sevastita, matusa de plop a lui Andrei.HOGAS. de plumb de plumb, 1)

plumburiu, ntunecat: sub cer de plumb.AL. ; 2) greu; ( p.ext. ) profund, adnc: simti cum se strecoara un somn de plumb prin toate vinele lui.CR. de pofta ( numai sau doar, macar) de pofta sau ct sa-si prinda pofta, foarte putin; deloc: n-au ramas prune n prun nici de pofta.POP. de politete de politete, 1) care exprima politete; politicos, amabil; 2) protocolar: vizita de politete.REBR. ; 3) din politete. de pomana de pomana,

1) gratuit; ( p.ext. ) (care este) la un pre . de nimic: am petrecut noaptea ntro crciuma, unde am fost primiti de pomana.BALC. ; 2) (n mod) inutil, degeaba, zadarnic, fara rost, pe nedrept: nu mai zobi pamntul de pomana! DELAVR. ; l-au bagat la basca de pomana. de pomina de pomina, de neuitat; memorabil: as face ceva sa ramna de pomina.CAR. de popa de popa, ( pop . ) 1) (despre mncaruri, n opozitie cu de dulce

) de post; 2) (despre zile, saptamni, perioade) n care se posteste (conform de popularizare de popularizare, care se adreseaza unui public larg: literatura de popularizare. de porunca de porunca, ( reg. ) (n mod silit), constrns: umbla din loc n loc si-a greu, de porunceala de (sau pe, dupa, n) porunceala, ( pop. ) 1) (facut) la (sau pe, dupa) indicatiile, dorintele, comanda cuiva, asa cum doreste cineva, de (sau la) comanda: de-as avea ncai darul sa scriu de porunceala.GR.AL. ; 2) (facut sau acceptat) dinordin, (impus) cu forta, (

p.ext. ) (facut) n sila, prost, de mntuiala: pot sa te ntreb, tata, cine este acest de poslede de posle( a) de, ( nv. ) obisnuit, de rnd: eu, un om de posleade.

de post de post, 1) (despre mncaruri) gatit fara carne si fara grasime animala: i-am dat mncare de post, sa sentoarca cum a fost.POP. ; 2) (despre zile, saptamni, luni) n care se recomanda postul, n care se posteste; ( p.gener. ) n care cineva e constrns sa rabde de foame: nu se sfia, n zile de post, sa iasa la vnat.SAD. de postrig de postrig, ( nv. ) 1) (despre carti bisericesti) care serveste la ceremonia intrarii cuiva

n rndul calugarilor: evanghelie .. . de postrig la calugarie.IORGA ; 2) (despre oameni) care apartine, prin calugarire, unei manastiri: noi fiind de postrig de la aceasta manastire.URIC. de posta de posta, postal: vagon de posta . de potca de potca, ( pop. ) artagos, certaret: oameni de potca fara de lege.BOLLIAC. de potriva .. . de (sau pe, la) potriva ... , la fel cu ... , asemenea, egal cu ... , corespunzator cu ... , pe masura ... : unde sa se

gaseasca altul de potriva lui? NEC. de povara de povara, (despre animale) care cara poveri, folosit pentru carat poveri: pe mine nu ma intereseaza caii de povara.STANCU. de povata de povata, 1) (persoana) care ndruma, povatuieste: i-ai trimis un nger de povata. ARGHEZI ; 2) care serveste cuiva ca exemplu, ca sfat, ca ndemn: ntmplarea asta sa va fie voua de povata. de poveste de poveste, ( nv. ) care poate povesti, n calitate de martor, faptele petrecute; nici unul, nici de samnta:

de ar fi nimerit ct foc slobozie, n-ar mai fi ramas nici la turci, nici la moscali, om de poveste.NEC. de praznic de praznic, ( nv. ; despre mbracaminte) care se poarta n zilele de sarbatoare; de gala,festiv: [erau] mbracate cu haine de praznic.BELDIMAN. de prasila de prasila, (despre animale domestice) selectionat pentru reproducere: un vestit magar de prasila.CAR. de precautie de precautie, care prentmpina sau ncearca sa prentmpine un pericol, un necaz posibil: miscari ncete, pline de precautie. CEZAR.P. de precizie de precizie, (despre aparate, instrumente de masura etc. ) care functioneaza cu (cea mai) mare exactitate, (foarte) exact; (

p.ext. ) de calitate, bun: aparatura de mare precizie. de predilectie de predilectie, 1) preferat, favorit: studiul istoriei .. . a fost n toate timpurile ocupatia de predilectie a oamenilor gnditori. MAIOR. ; 2) obisnuit, frecvent: petrecerea de predilectie oconstituia un soi de cavalcada speciala.CAL. ; 3) cu predilectie. de preferat de preferat, (n mod) preferabil. de preferinta de (sau ( nv. ) cu) preferinta, mai ales, ndeosebi: sa poftesti cnd ai vreme, de preferinta

ntre 5 7 p.m.CAR. de prestigiu de prestigiu, prestigios. de pre . de ( mare sau ( nv. ) mult) pret, (foarte) scump, (foarte) valoros: au daruit un hanger de mare pre . vezirului.NEC. de prevedere de (sau ca) prevedere, (care serveste) pentru a preveni un lucru neplacut; pentru a evita eventualele riscuri: consimtira, dar si luara toate masurile de price de price, ( nv. ) 1) care constituie prilej de

nentelegere, de disputa, de cearta; 2) care este potrivnic, dusman: sa prinza, ori morti ori cu de pricina de (sau cu) pricina (sau pricini), vinovat: astfel dar pe strugur l-au pricina.PANN. de prima de( -a) prima sau din prima, ( nv. ) de la nceput, dinti; nainte de toate, mai nti: iaste derept den prima sa ne curateasca

de prima necesitate de prima necesitate sau de ( cea mai) mare necesitate, absolut trebuitor, indispensabil. de primavara de primavara, 1) (despre plante sau parti ale lor) care creste, care se dezvolta n timpul primaverii, primavaratic: flori de primavara ; 2) (despre samnta plantelor) care se seamana n timpul primaverii; din care cresc plante primavaratice: salata de primavara ; 3) care se efectueaza, care are loc n timpul primaverii:

araturi de primavara ; 4) care este potrivit, indicat pentru primavara, care se poarta n acest anotimp: haine de primavara . de primejdie de ( mare) primejdie, 1) (extrem de) primejdios: l asteptau altele mai gingase si mai de primejdie.CEZAR.P. ; 2) care anunta un (mare) pericol: se auzi batnd la biserica clopotul de primejdie.SAD. ; 3) (glumet) extraordinar, grozav: snt toti de

parere cai sade de primejdie [costumul] .BRATESCU-VOINESTI. de primire de primire, 1) (despre ncaperi) destinatoaspetilor, vizitatorilor sau solicitantilor: n fata,cu ferestrele la strada, e salonul de primire.VLAH. ; 2) (despre ore, zile) n care se primesc oaspeti; n care este permis accesul ntr-un anumit loc: zi de primire ; 3) care poate fi primit; acceptabil: glasu-mi n sfrsit va va-nvata

ce este de priimire si ce d-a va departa.HEL. de prim ordin de prim (sau de primul) ordin, 1) de prima importanta; 2) de cea mai buna calitate; excelent. de primprejur de primprejur, care se afla n jur, nconjurator, nvecinat, vecin: toata suflarea si faptura de prinprejur i tineau hangul.CR. de principiu de principiu (sau principii) , care are caracter teoretic, general (si preliminar) : am plecat de la ziar pe chestii de principii.CEZAR.P. ; pozitie de principiu . de pripas de pripas, 1) (despre animale domestice, mai ales despre cini) fara stapn: i placea si lui un asa dobitoc ... mai cu

seama ca era de pripas.ISP. ; 2) (despre copii) parasit, abandonat; ( p.ext. ) nelegitim, din flori: baiat din flori si de pripas.EM. ; 3) (despre oameni) strain, venetic: boieri deo zi, boieri de ieri .. . si unii, si-altii de pripas.ARGHEZI. de prisos de (sau n de) prisos sau ( nv. ) de prisoseala (sau prisosit) , (care este) din

belsug, din plin, mult, abundent, (care este) n plus, mai mult dect trebuie, peste obisnuit, ( p.ext. ) (care este) fara rost, inutil, zadarnic, superfluu, ( nv. ) de prisoseala, de prisosit: temndu-se mult ca sa nu zica vorbe de prisos, ajunge a fi nenteles.HEL. de proba de ( o) proba, de ncercare, de verificare: luai de proba pentru casa vreo trei chile [devin] .CAR. de progres de progres, ( nv. ) (despre oameni) progresist. de prost gust de prost gust, deplasat, nepotrivit: sa renunti la planurile dumitale de prost gust.CAL. de protectie de

protectie, care sprijina, ajuta, ocroteste, protejeaza: masurile de protectie pe care le prepara noul guvern.REBR. de provincie de provincie, situat n provincie, specific provinciei: n orasul de provincie, banal, unde niciodata nu se vazuse vrun papagal.TOP. a depune armele a depune armele, 1) a capitula; 2) a ceda; a renunta. a depune o plngere a depune o plngere, a face o reclamatie. de purtare de purtare, 1) (despre mbracaminte, ncaltaminte) care se poarta n mod obisnuit (n zilele de lucru) ; de

toate zilele, de lucru; 2) (despre animale) care se foloseste la munca, la tractiune, de munca, de tractiune: nu ar fi multumita sa o plimbe de purtat de purtat, (care este, serveste) de mbracaminte; de mbracat: sa-mi dai de mncare si de purtat ct mia trebui.CR. de puterea sa de puterea sa, ( nv. ) de sine statator, de va face ceasta sa sau supt ascultarea

de putin de putin, ( sport ) la foarte mica distanta, diferenta. de putine ori de putine ori, rareori. de rangul al doilea de rangul al doilea sau de al doilea rang, de calitatea a doua, de gradul al doilea. de rangul nti de rangul nti sau de primul rang, de prima clasa, de calitatea nti, de gradul nti; de frunte: persoane care ocupa n societatea capitalista locuri de ntaiul rang.SAD. de rasa de rasa, 1) superior, ales: un scriitor de rasa.GALA. ; 2) de soi bun: vite si cai de rasa. CAL. de radacina de radacina, ( fig. ; nv. ) de baza, fundamental: idei streine si nepotrivite cu ideile sale cele

de radacina.HEL. de rau de rau, ( nv. ) dusmanos, suparator, vatamator: cuvinte brfealnice si de rau.MINEIUL. de raul cuiva de raul cuiva, din pricina rautatii cuiva: nu haladuia de raul lui nici o jupneasa.NEGR. de regula de regula, n mod obisnuit, de obicei: cei adusi n fiare snt de regula spnzurati de catarg.CAMIL.P. de resedinta de resedinta, care serveste drept sediu (unei persoane, unui organ administrativ etc.) ; rezidential: Duca Voda nu ma poate privi, n orasul sau de resedinta, cu prea mare simpatie. SAD. de revolutie de revolutie, (despre suprafete sau corpuri geometrice) generat prin rotatia unei drepte, a unei curbe sau a unei figuri geometrice n jurul unei drepte fixe. de rezerva de rezerva, menit sa nlocuiasca; destinat a fi folosit n

anumite conditii: ntro camera de rezerva i se improvizase un dormitor.REBR. ; cheie de rezerva . de rezidenta de rezidenta, de resedinta. de ridicat la cer de ridicat la cer, ( nv. ) vrednic de lauda. de rnd de rnd, 1) din popor; ( p.ext. ) comun, obisnuit: am fost un creier bolnav so inima de rnd.EM. ; 2) ( reg. ) alaturi, unul lnga altul: au pascut toate de rnd.PANN ; 3) (planificat) de serviciu: pe

cnd era de rnd viteazul nostru sa pndeasca, iesi balaurul din groapa.ISP. ; 4) la rnd. de rndul .. . de (sau din) rndul ... , ( nv. si pop. ) n privinta ... , referitor la ... : se apropia timpul prnzului si trebuia sa alerge ca sa vada de rndul mesei.SLAVICI. de rndul acesta de rndul acesta (sau asta), de data asta. de rndul traiului de rndul traiului, ( reg. ) de hrana: m-am fost vrt prin niste scai, ca sa-mi caut si

eu putina samnta de rndul traiului.POP. de rs de rs, 1) fara valoare; 2) rusinos, de ocara: i-a oferit un pret de rs. de rod de (sau pe, cu) rod, roditor; ( spec. ; despre pomi) fructifer, ncarcat cu fructe: are de vnzare o vie pe rod.CAMIL.P. de rost de rost, ( nv. ) 1) prin viu grai, oral, verbal: pot a va zice di rost ca snt cu multa, fiiasca plecaciune.KOG. ;

2) nchipuit, inventat: n acea zi stralucita ce bucurii mari a fost, va putea fiestecare a le socoti de rost.PANN ; 3) din proprie initiativa, nendemnat, de la stie ca calul prost sa ia hamul de rost. POP. de ruda de ruda, ( pop. ) 1) de prasila; 2) foarte putin; de leac: lasa-mi macar de ruda un fir.POP. de ruda buna de ruda buna (sau mare, bogata) , ( nv. ) de neam bun (sau mare, bogat) : era de luminata si bogata ruda.DOS. de ruda rea de ruda rea (sau

mica), ( nv. ) de origine modesta: o fata de taran si de ruda mica.de rusine de rusine, (despre cuvinte, expresii) vorbe de rusine . de sabie de sabie, ( nv. ) capabil sa poarte sabia sau ( p.gener. ) arma (pentru a lupta) : era oameni foarte viteji, mai vrtos barbati de

de sacrificiu de sacrificiu, sacrificat: generatia noastra nu e o generatie de sacrificiu, ci o generatie de biruitori.LO V. de salon de salon, (adesea peior. ) specific lumii mondene, societatii bune (care frecventeaza saloanele) ; care se produce ntr-un salon: multi poeti de salon ar fi ncntati cnd ar putea descoperi .. . idei cu o umbra .. . de frumusetea celor populare.MAIOR. de salvare de salvare, care serveste pentru a salva: am cerut ... barci de salvare.STANCU. de santinela de santinela, care serveste la paza: cei 2 tlhari studiau

inginereste teritoriul claustrat, cu turnuri de sentinela nsirate pe ziduri. ARGHEZI. de sapa de sapa, (despre oameni) capabil sa lucreze cu sapa: as fi avut acum si nepoti de sapa, dar na vrut Dumnezeu sa-mi traiasca copiii cei dinti.POP. de sa . de sat( iu) , 1) ( nv. ) satios: nici ntre mare si mica bucata sau nghititura mai de satiu sau mai de nesatiu a fi socotesc.CANT. ; 2)

pna la sat(iu) . de samnta de (sau pentru) samnta, 1) (pastrat) pentru semanat, (bun) pentru semanat: e jacmanit can codru si e amenintat sa ramie fara porumb de samnta.REBR. ; 2) de prasila: nui gsca, cii gnsac: l-am cumparat de samnta.CR. de saptamna de saptamna, (care este) de serviciu pe timp de o saptamna: aflasem ca esti de saptamna.SAD. de sarbatoare de sarbatoare sau de sarbatori, 1) (despre zile) n care se sarbatoreste ceva sau cineva;

n care (oficial) nu se lucreaza, de odihna: saracul n-are soare, nici zile de sarbatoare!POP. ; 2) (ca) pentru sarbatoare; (n mod) festiv, ceremonios, sarbatoresc) : lelisoara, trup de flori, gura tai de sarbatori.POP. ; haine de sarbatoare. de scaun de scaun, (despre asezari) care constituia resedinta monarhului sau a crmuirii; de resedinta: partea aceasta e anticul trg de scaun, cubeilicul.SAD. ; cetate de scaun. a-si descarca inima a-si descarca

inima (sau sufletul, aleanul inimii, aleanul sufletului) (asupra cuiva) , 1) a se confesa, a se destainui (cuiva) ; a-si spune ofurile (cuiva) ; 2) a-si revarsa supararea, mnia (asupra cuiva) ; a mustra, a certa (pe cineva) : dupa ce a mustrato si sia descarcat tot aleanul inimii sale asupra ei, cica a parasit pentru totdeauna pamntul acesta.POP. a-si descarca mnia

a-si descarca mnia (asupra cuiva), a-si revarsa mnia (asupra cuiva) . de schelet de schelet, (despre fiinte sau parti ale corpului lor) foarte slab, scheletic: mini stravezii cu falange de schelet.CEZAR.P. a deschide apetitul a deschide apetitul, a face pofta de mncare. a-i deschide cale neteda a-i deschide cale neteda (cuiva), a-i croi drum n viata (cuiva). a deschide gura a deschide gura, a vorbi. a-si deschide inima a-si deschide (sau nchide) inima, a(nu) se destainui: cei mai ramne celui singur, dect sa-si nchida inima, sa se roage si sa se plnga cu lacrimi a deschide larg usile a deschide larg usile, a fi ospitalier. a deschide ochii a deschide ochii, 1) a veni pe lume, a

se naste: satul n care deschisese ochii nu mai exista ; 2) a se trezi: zgomotul l facu sa deschida ochii ; 3) a vedea (sau a face pe cineva sa vada) dincolo de aparente; a (se) lamuri: bine ca ti-ai deschis si dumneata a-si deschide ochii n patru a-si deschide ochii (si urechile) n patru sau a fi cu ochii n patru, a fi cu mare bagare de seama:

Chiriac, puiule, ... fii cu a deschide ochii mari a deschide (sau a face) ochii mari ( ca de bou sau ct cepele), a se mira foarte tare, a deschide a deschide (sau a rupe, a croi, a taia) prtie, a ncepe, a initia ceva (luptnd cu dificultatile nceputului) ; asi croi (singur)

a deschide scorul a deschide scorul, a marca primul punct ntr-o ntrecere sportiva. a deschide un credit a deschide un credit (cuiva), a credita, a mprumuta (pe cineva) . a deschide urechile a deschide urechile, 1) a fi atent, a lua aminte (la ceva); 2) a tine seama (de ceva) . deschizator de drumuri deschizator de drumuri, pionier. a desclci itele a desclci (sau a descurca) itele, a clarifica, a limpezi o afacere. de scrba de (sau cu) scrba, ( nv. ) 1) care produce neplacere, scrba: de se vrea ntmpla cuiva de n slugile lui boala, poruncea al scoate de graba, .. . ca pentru nemic lucru cu scarba sa nu

vaza. (a.1648) .GCR. ; 2) mpotriva vointei sale,cu forta, cu sila: 3 dzile s-au aparat si n-au vrut sa iscaleasca n marturie, si pe urma Neculai Voda au triimis o sluga a mariei sale cu scarba de-au iscalit.BUL.C OM.IST. de scoarta de scoarta, ( reg. ) (despre parinti, frati, surori) vitreg: mama de scoarta.CR. a descoase pe cineva a descoase ( din toate prohaburile) pe cineva, a ncerca cu orice pre . sa afle secretele cuiva: tinea sa-si descoase tovarasul din toate prohaburile.GANE. a descoperi America a descoperi America, ( iron. ) a forta usi deschise. a descrie n culori negre a descrie n culori negre, a prezenta (numai) aspectele negative; a semnala (numai ) defectele.

de scris de scris, cu (sau pe) care se scrie: tacanitul .. . unei masini de scris se repezi ca o grindina metalica.VINEA. ; hrtie de scris. de scurta respiratie de scurta respiratie, de mica ntindere. de seama .. . de seama ... , 1) la fel cu ... , asemenea, egal cu ... , corespunzator cu ... , pe masura ... , de potriva ... : te cunosti de pe naframa

ca esti dea maica-ta seama.POP. ; 2) ( nv. ) din firea ... , din temperamentul ... : [era] scunducel de stat, iubitor de glume, foarte desentat la port si cuvinte; iar, de seama lui, nu desert de minte.BUDAI-DELEANU. de seama de seama, (care este) cu nsusiri deosebite, iesite din comun; (care este) cu mari merite ntr-un anumit domeniu; (care

ocupa un loc) de (mare) importanta n ierarhia sociala; (care este) de o valoare remarcabila, (care este) de o mare nsemnatate, importanta: istoria patriei este una dinpreocuparile cele mai de seama ale unei natii.CAL. de seara pna dimineata de seara pna dimineata, n tot timpulnoptii; n fiecare noapte: de seara pna dimineata o sa tot auda glasul bufnitelor. STANCU. de seara de seara, 1) care se face, se

produce sau actioneaza n timpul serii sau n prima parte a noptii; din timpul serii; de cu seara: lucrul de seara nul lasa pentru dimineata. POP. ; 2) (despre obiecte de mbracaminte) care se poarta n timpul serii sau al noptii la anumite rochie de seara. de sec de sec, ( pop. ) 1) de post; 2) (despre zile, saptamni, luni) de post; 3) pentru post. de senzatie de ( mare) senzatie, senzational: s-a petrecut ... un incident de mare sensatie.CAR. de serie de serie, (despre marfuri, obiecte) fabricat, confectionat dupa acelasi

tip, mpreuna cu alte obiecte asemanatoare; ( p.ext. ) comun, obisnuit, banal: productie de serie . de serviciu de serviciu, 1) n tura de lucru la serviciu; (care se afla) dejurna pe timp de o noapte, de o zi sau pe o perioada din zi; de garda: el na fost de serviciu n noaptea aceea a si adormit acasa cu copiii.REBR. ; 2) (care se afla)

n folosinta curenta, efectiva si (zilnica) a unei ntreprinderi, a unei institutii etc. : vei avea la dispozitie o motocicleta de ; 3) care se refera la serviciu, la cineva n calitate de angajat al unei ntreprinderi: d-ta sa nu te amesteci; asteas chestii de serviciu.SEBASTIAN. a desface o casatorie a desface o casatorie, a pronunta o sentinta de sfinx de sfinx, enigmatic, misterios: o tacere de sfinx

de sine de (sau de la, ( nv. ) din, dintre) sine (sau ( nv. ) sinesi, sinele, sinene) sau ( nv. ) singur de (sau de la, din, dintru) sine sau de la sine sau de sine singur (sau nsusi) , (facut, realizat etc. ) din initiativa proprie, cu (sau prin) mijloace, resurse proprii, fara interventia cuiva; (care actioneaza)

(de unul) singur, independent (de cineva sau de ceva) : si una si alta se dezvolta de sinele, fara a cauta sa se atinga, sa se influenteze cumva una pe alta.CAR. de sirena de sirena, deosebit de frumos, ncntator, fermecator; amagitor: cu un cntec de sirena, lumea-ntinde lucii mreje.EM. de smbra de smbra, ( reg. ) n tovarasie; mpreuna: am botezat de smbra.CONV.LIT. de sn de sn, (despre copii) sugar. de snge de snge, 1) rosu (aprins) , sngeriu:

luminile cerului s-au cernit cu zabranic de snge. ARGHEZI ; 2) (despre lacrimi) de mare durere: cnta doua turturele, una rde, una plnge tot cu lacrime de snge.POP. ; 3) sngeros; crud: scepticismul, monstru de snge, parinte al turbarii si al sinucidului.FIL. a deslega calul de la gard a deslega calul de la gard, a ncepe discutia: desleaga odata calul de la gard, sa stiu si eu .. . cei al tau si ce-i al meu.CR.

despartire de pat despartire de pat, ( nv. ) divort. a despica parul n patru a despica (sau a taia) parul (sau firul de par) n patru (sau n sapte) , a cerceta cu minutie exagerata ceva: e n stare sa taie un fir de par n patru.AL. despre chipul lui despre chipul lui, ( nv. ) ct despre el, din(spre) partea lui: poate stapnul robului despre chipul lui sa faca pra la giudet.PRAV. de stinge pamntul de stinge (sau de zvnta) pamntul, peste masura (de

mult) ; excesiv, exagerat: o, acum beau de zvnt pamntul.VLAH. de surda de( -a) surda, ( pop. ) degeaba, zadarnic, n van: de surda ncercase el so mai dea pe brazda cu vorba.POP. de sus pna jos de sus pna jos, n ntregime. de sus si de nceput de sus si de nceput, ( nv. ) din capul locului, nainte de toate: ca de susu sie si de nceputu, nti, mai

rea, iubirea dulcetiei, ca nu lasa nici cuvntul lu Dumnezeu sa asculte.de sus si pna n t alpa de sus (sau din vrf) si pna n talpa, de sus si pna jos, n ntregime: de-ar fi casa lor din piatra, totusi sa rasipi toata de sus si pna n talpa.POP. de satra de satra, 1) tiganesc: purta un nume mai mult de satra dect de salon, caci se numea Porojan.AL. ; 2) grosolan, necuviincios, vulgar: cunostea mniile regelui .. . si vocabularul,

care uneori era mai curnd de satra dect de curte regala.STANCU. a deserta casul a deserta casul, ( reg. ) a o zbughi, a fugi. a deserta sacul a deserta sacul, ( fam. ) a povesti, a relata ce a aflat. de-si scoate ochii de-si scoate ochii sau de ( si) a scos (sau de ia iesit) limba de-un cot, foarte mult, din rasputeri: fuge lumea de dnsul de-si scoate ochii.CR. de soc de soc, (despre unitati militare) care destept ca oaia destept ca oaia, prost. de streang ( bun) de streang, care merita sa fie spnzurat: hoti buni de streang.AL. de taina de (sau ( nv. ) cu) taina, 1) secret, tainic; misterios:

naintea celui strain nu grai cele da taina.POP. ; 2) ( nv. si pop. ) foarte apropiat; intim: postelnicul ma ales sfetnic de taina al sau. FIL. ; 3) desfasurat n cadru restrns, Cina cea de taina.

de talia cuiva de talia cuiva, de talentul, de valoarea cuiva: nu era un pictor de talia celor mari, dar nvatase bine mestesugul. de talie de talie, de talent, de valoare: cnd jucatorii snt toti de talie, se ntmpla ... partida sa fie remisa.CAR. de taraba de taraba, mahalagesc, trivial: chestie de taraba, onorabile! daraveri de clopotnita, stimabile! CAR. de tavaleala de tavaleala, (despre haine) de purtat la lucru, rezistent la purtat: pantaloni de tavaleala. de teatru de teatru, 1) care se prezinta pe scena: spectacol de teatru, pentru care luptasera attia jer-tindu-si a lor stare.MACED. ; 2) care se ntrebuinteaza n spectacol; de recuzita:

pumnal de teatru. CAL. ; 3) care se ocupa cu literatura dramatica si cu reprezentarea acesteia pe scena: oameni de teatru ; 4) afectat, teatral: asa-i slujba, micule - ofta ea cu compatimire de teatru.REBR. de temei de temei, 1) de baza, fundamental, principal; important, serios; ( p.ext. ) greu, dificil: nu putea alcatui articole mai de temei dect n liniste.CAL. ; 2) de ncredere, sigur: cum l scapa din

mna, nu mai era de nici un temei. DUILIU.Z. de temelie de temelie, 1) fundamental, principal, esential: ntrebarea .. . de temelie.BLAGA ; 2) ( reg. ) bastinas, autohton. de teren de teren, care lucreaza sau care se foloseste pe teren: automobil de teren . de ticna de ticna, ( nv. ) prielnic, folositor; potrivit, favorabil: el singur, spre mngaiere, si face lui-si figura de un lacas mai de tihna, potrivit pe a lui vrere.CONACHI. de timpuriu de timpuriu, din timp; devreme: vream sa plecam, ca

sa ajungem de timpuriu la mnastirea Razboieni.BOL. de tiraj de (sau cu) ( mare) tiraj, care apare ntr-un numar mare de exemplare: nu un ziar oarecare, ci unul de mare tiraj? STANCU. de tnar de tnar, de timpuriu: nsuratul de tnar si mncarea de dimineata n-au gres.NEGR. de toaleta de (sau pentru) toaleta, care serveste la curatirea si ngrijirea corpului: adusese un feredeu mic de stejar ..., un burete de toaleta si carti.BACOVIA. de toamna de toamna, 1) care se refera, care tine de anotimpul toamnei: mbracaminte de toamna ; 2) de cu toamna. de toata frumusetea

de toata frumusetea, foarte frumos, minunat. de toata mna de toata mna sau de multe mini, de toate felurile: era multa lume, boieri si cocoane de toata mna.CAR. de toata nostimada de toata nostimada, foarte nostim, amuzant. de toata ornduiala de toata ornduiala, de tot felul. de toata ziua de toata ziua sau de toate zilele, de fiecare zi, cotidian: scrisorile mele snt un jurnal n care nsemnez nuvele de toata zioa.GHICA. de toate de toate, 1) (lucruri) de diferite feluri, variate: avem de toate cu mbelsugare.MAIOR. ; 2) de toti. de tocmeala de tocmeala, 1) care este stabilit printro ntelegere: dar nu trecu mult si se ncheiara si cei cinci

ani de tocmeala.POP. ; 2) (despre mbracaminte, ncaltaminte) facut la comanda: ghete de tocmeala ; 3) de mntuiala: dupa ctevacruci de tocmeala, m-am suit n pat.BRAESCU ; 4) bine, tare, zdravan: pusese piele buna ... erau cusute de tocmala.de tot ... de tot .. . sau de toata ... , 1) foarte ... : era baiat de tot hazul, stia sa faca o multime de pozne.SLAVICI ;

2) cu totul.

de tot felul de tot felul (sau neamul) sau de toatefelurile (sau neamurile) , variat, felurit: un gard viu .. . format de maracini de tot neamul.GHICA. de tot de (sau ( nv. ) ntru) tot sau cu (sau n, ntru) totul sau ( pop. ) cu (sau ntru) totului (sau ( nv . ) totulus) tot, 1) n ntregime, pe de-a-ntregul, complet, cu desavrsire:

lasa-ti lumea ta uitata, mi te da cu totul mie.EM. ; 2) foarte: trziu de tot s-a ridicat. COSBUC. de tot soiul de tot soiul sau ( reg. ) n toata forma, fel de fel, variat: multimea pasarilor de tot soiul.DRAGHICI. de toti de toti (sau de toate), n total: fusesa de toti sesa, septe mii de lesi.NEC. de trandafir de trandafir (sau de trandafiras) , ( pop . ) asemenea trandafirului (ca frumusete sau culoare) : bade, trup de trandafir, lasa-ma sa rup un fir.POP. de tranzitie de tranzitie, de trecere, intermediar, tranzitoriu: elemente pentru ntelegerea .. .

unei interesante epoci de transitie.MAIOR. de treaba de treaba sau ( nv. ) cu ( buna) treaba, 1) ( nv. si reg. ) harnic, priceput, capabil: ca boii se tin cu iarba, si casa c-un om de treaba.POP. ; 2) de omenie, bun, cinstit, vrednic de cinste, cumsecade: purcelusi cu coada sfredel si cu beten loc de laba, cum mai

bine i se sede unui purcelus de treaba.EM. ; 3) ( reg. ) cum trebuie, bine: au fost numit si el cu buna treaba Marele viteaz de la Crlibaba.BUDAI-DELEANU. de trebuinta de trebuinta sau ( pop . ) de trebuiala, 1) trebuincios, necesar, folositor, util: nevoia a facut pre oameni sasi afle cele ce le era de trebuinta.HEL. ; 2) ( nv. ) potrivit, propice: si se tmpla zi de trebuinta, cnd

Irod nascutul lui cina facea.CORESI. de trei parale de trei parale, de proasta calitate: ntro alta drosca, mai de trei parale, veneau cei patru cavaleri.BARBU. de tropice de tropice, de la tropice, din regiunea tropicala: struguri de Constantinopol ... , fructe bizare si aurite de tropice.CEZAR.P. de trufa de trufa, (despre nume) de rs, de batjocura. de trup de trup sau de un trup (cu cineva) , ( nv. ) care este nascut din

... ; care este din aceiasi parinti cu cineva, de snge: au trimis niste frati ai lui mai mici si pre un ficior a lui de trup.NEC. de tunet de tunet, puternic, rasunator, ca tunetul: atunci rasunara, deodata, silabe energice pe un timbru ciclopic, de tunet nfundat.VINEA. de tara de ( la) tara, 1) de la sat: pragul vilei de tara.EM. ; 2) satesc, taranesc: un pat acoperit cu velinte vargate de tara.OD. de tiis de( -a) tiis, ( nv.

) tinnd cu mna ceva: apucnd drugi, hloabe, snete dea tiis, au mpins pre nemti de la santuri.COSTIN. de-ti scoti ochii cu degetele de-ti scoti ochii cu degetele sau de-ti bagi degetele n ochi, (despre ntuneric) bezna: era un pui dentuneric di-t scotei ochii cu degitili.POP. de ultima ora de ultima ora, foarte nou, actual: stire de ultima ora. de un crd de ani de un crd de ani, de mai multi ani. de un crd de vreme de ( la) un crd de vreme, de un timp ncoace. de unde pna unde de unde pna unde, nu se stie cum: amu, di undi pna undi, i vini de unde sa-i trazneasca lui ! de unde sa-i trazneasca lui , cum sa-si nchipuie? de un fel de un fel, de o singura specie. de un moment de un moment, momentan,

trecator: la oamenii deosebiti, toane de un moment pot determina o mare parte a vietii.CAR. de-un rnd de-un rnd, ( reg. ) de data asta,

de unul singur de unul singur, nensotit, neasistat de (alt)cineva: le-am vorbit eu, de unul singur, vreun ceas si mai bine.CAMIL.P. de valoare de valoare, 1) (despre lucruri) pretios, valoros, scump: muzeul are obiecte de valoare ; 2) (despre oameni) important, merituos; valoros: un om de mare valoare . de vara de vara, 1) (despre plante) care rodeste n timpul verii; (despre fructe) care se coace vara (de timpuriu)

; 2) care se efectueaza sau care se practica n timpul verii: sport de vara ; 3) care se poarta n timpul verii, care este adecvat verii: tremura iarna n haine de vara.GHICA. de veghe de veghe, care vegheaza, veghetor: ( fig. ) faclie de veghe pe umezi morminte.EM. de venetie de venetie, ( nv. ; despre marfuri) care provin din Venetia: sa ne dai cai de calarie si arme de venetie.POP. de vis de vis, ( fam. ) foarte frumos; de o frumusete ireala. de voie, de nevoie de voie, ( ori) de nevoie sau au de voie, au de nevoie, vrnd-nevrnd, constrns, fortat, silit. de vreme ce .. . de vreme ce ... , din moment ce .. . de vreme ce cum .. . de vreme ce cum ... ,

( nv. ) din moment ce ... , dat fiind ca: de vreme ce cum Dumnezeu n-are sfrsit, nice pedeapsa ... nu se cuvine a avea sfrsit.VAC. dezbraca un sfnt si mbraca pe altul dezbraca un sfnt si mbraca pe altul, ( fam. ) face datorii noi pentru a plati pe celevechi. a dezbraca de shima calugareasca a dezbraca de shima calugareasca (pe cineva) , a determina sa renunte la calugarie (pe cineva) : dezbracnd-o de shima calugareasca, o luase femeie.CANT. de zile mari de zile mari, deosebit, solemn; exceptional: costum de zile mari . de ziua de (sau despre, catre) ziua, nainte de ivirea zorilor, spre dimineata: despre ziua au adornit.CR. a dezlantui un atac a dezlantui un atac, a lansa, a porni un atac; a ataca. a dezlantui un razboi a dezlantui un razboi, a declansa un razboi. dezleaga-ti iapa de la gard! dezleaga-ti iapa de la gard!

, vorbestelimpede, lamurit! a-si dezlega baierile inimii a-si dezlega baierile inimii, a se destainui, a se confesa. a-si dezlega punga a-si dezlega (sau a-si desface) punga (sau baierile pungii) , a da bani (cuiva) , ( p. ext. ) a fi darnic, generos: oamenii din trg trec repede; ... n-au vreme sa-si desfaca punga. DELAVR. a dezlega sacul a( -si) dezlega sacul, 1) a ncepe sa vorbeasca; a spune tot ce stie: ascultati, copiii mosului, sa dezleg eu sacu cu glumele si cu snoavele.POP. ; 2) a se destainui; 3) ( reg. ) a fata. a dezmorti atentia a dezmorti

atentia (cuiva) , a destinde (pe cineva) : d. presedinte l opreste, spre a mai dezmorti atentia Camerei cu o gluma.CAR. de zor de zor, din plin; cu elan: se pregatea de zor sa-si treaca examenul.VLAH. dimineata pna seara ( de) dimineata (sau dimineata) ( si) pna seara, toata ziua; n fiecare zi, zilnic, ( p.ext. ) tot timpul, mereu: aceeasi munca de dimineata pna seara.VLAH. din aceasta secunda ( chiar) din aceasta secunda sau din secunda aceasta, ncepnd cu momentul n care ne

aflam; de acum (nainte), (chiar) din aceasta clipa; n chiar din aceasta secunda nu-ti mai . din adncul inimii din adncul inimii (sau sufletului) , din tot sufletul; cu tot dinadinsul; foarte mult: sa suspinam den adncul inimei catra cela ce poate spasi din alte potoape din alte potoape, ( reg. ) din mosi-stramosi, de demult. din alte timpuri din alte timpuri, de altadata, de demult: vntuo foaie vestejita mi-au adus .. . voi pastra-o, voi ntindeo ntre foile acele ce le din an n Pasti din an n Pasti sau din Pasti n Pasti sau din

Pasti n Craciun, foarte rar: la biserica mergi din pasti n pasti.CR.

din babaluc din babaluc, ( reg. ) din mosi-stramosi, din timpuri stravechi. din batrni din batrni, din mosi-stramosi: asta doftorie eu o stiu din batrni.POP. din belsug din belsug, n cantitate mare; din plin. din bob n bob din bob n bob, amanuntit, detaliat. din brazda din brazda, v. de brazda. din bun proeresis din (sau cu) bun proeresis sau de bun proeresul (cuiva) , ( nv. ) de bunavoie, din proprie initiativa, nesilit de nimeni: mai adaog la aceasta foaie, de bun proeresul meu, zece suflete de tigani lingura ri.AL. din cap din cap, inventat, imaginat. din cap din cap( at), de la nceput: spuse din capat toata ntmplarea, pe unde-a fost si ce-a patit.CR. din cap n cap din cap( at) ( pna) n cap( at) , de la nceput pna la

sfrsit, de la o extremitate la alta: le spuse povestea, din capat pna n capat.DOS. din cap pna n picioare din cap pna n picioare, 1) de sus pna jos, n ntregime: se-mbraca din cap pnan picioare.CAR. ; 2) v. n picioare. din capul capisterii din capul capisterii, de unde ai, orict de putin ai avea. din capul locului din capul locului, nainte de a ncepe ceva, de la (bun) nceput; nainte de orice altceva: daca vom zice din capul locului nu, atunci nu se vor convoca acele camere de revizuire.MAIOR. din cauza ...

din cauza .. . sau din cauza de ... , din pricina ... , pe motiv de ... : am suferit mult din cauza ta ; a lipsit, din cauza de boala. din cauza ca .. . din cauza ca ... , pentru ca ..., fiindca, deoarece. din ce din ce, ( nv. ) din care pricina, motiv pentru care: [sfntul] l-au nfruntat [pe mparat] , din ce spre mnie sa porni mparatul.DOS. din ceas n ceas din

ceas n ceas, din clipan clipa, din moment n moment: astepta din ceas n ceas sai vie om de la Poarta.NEC. din ce cauza din ce (sau care) cauza, din ce motiv?: cele doua ntrebari specific omenesti: din ce cauza? spre ce efect? MAIOR. din ce n ce din ce n ce, tot mai mult; pe masura trecerii timpului: din ce n ce cntarea ... tot creste.EM. din cer din cer, din senin, pe neasteptate. din chiar senin din chiar senin, ( nv. ) pe neasteptate, netam-nesam: i

era cu ciuda sai pice lui mura n gura o bucatica asa de buna, din chiar senin.ISP. din cte din cte sau de-a-ctele( a) , ( pop. ) din rasputeri, foarte mult: do fi tata, o s-alerge d-a-n-ctelea pe la Soare-rasare.DELAVR. din clipa n clipa din clipa n clipa, din moment n moment, n orice moment, ct de curnd: asteapta moartea, din clipa n clipa.ISP. din contra din

contra sau din contra, dimpotriva, invers: atunci lumea cea gndita pentru noi avea fiinta, si, din contra, cea aevea ne parea cu neputinta.din crestet pna n talpi din (sau de la) crestet pna n talpi (sau n talpa, la picioare) sau din talpi (sau din talpa) pna n (sau la) crestet (sau crestetul capului) sau din talpi pna subsuori sau din talpa (sau din talpe) pna n cap, de sus

pna jos, peste (sau n) tot corpul; n ntregime: chintesenta de mizerii de la crestet pnan talpa.EM. ; cnd l vad ..., ma iau fiori, din cuvnt n cuvnt din cuvnt n cuvnt, ( nv. ) cuvnt cu cuvnt: din cuvnt n cuvnt din doasca n din doasca n de la nceput

din fasa din fasa, din frageda pruncie. din fata din fata, 1) n fata: cuprinsa-i de pieire si din fata si n coaste.EM. ; 2) de dinainte: ferestrele din fata . din fericire din fericire, printr-un concurs de ntmplari favorabile. din fire din fire, de la natura, nativ: cum e cam lenes si somnoros din fire, a adormit greu de tot.POP. din fuga din (sau n) fuga, n treacat, n graba: i strapungea pieptul, din fuga, cu pumnarul.AL. din generatie n generatie din generatie n generatie, din tata n fiu. din gresala din (sau n) gresala, din nebagare de seama, fara intentie: sar odata ... din gresala drept cu fata-n jos.CR. din greu din (sau de, n) greu, mult, tare, adnc: baba ofta din greu.CR. din gros din gros (sau cu grosul), din greu, mult, gros. din gura n gura din gura n gura, pe cale orala, de la om la om: mers-au vestea-n lume, trecnd din gura-n gura.AL. din hat din hat, vecin: mosia din hat . din hais din hais, din stnga. din ncurcatura n mpleticire din ncurcatura n mpleticire, din rau n mai rau. din ndestulare din ndestulare, ( nv. )

suficient, destul, ct trebuie (si ceva pe deasupra) , din belsug: aur din ndestulare iau dat.BARAC. din ntmplare din (sau ( nv. ) pre) ntmplare, pe neasteptate, pe nepregatite, ntmplator, accidental, ocazional: umblnd pe acolo, gaseste din ntmplare cte o piatra de aceste.CR. din joi n pasti din joi n pasti, foarte rar. din leagan din leagan, din frageda copilarie, de la nceput: Blanca, afla ca din leagan Domnul este al tau mire.EM. din loc din (sau de pe) loc, fara sa se deplaseze, stnd nemiscat: nici ca m-ar clinti din loc.AL. din loc n loc din loc n loc, de colo pna colo, ici si colo: i-a purtat din loc n loc.OD. din memorie din memorie, din amintire; pe de rost: cnta din memorie.GHICA. din mers din mers, fara a se opri din deplasare, n timpul mersului. din mijloc din mijloc, 1) situat n centru; central:

dupa catapeteazma din mijloc era cortul.N. TEST. ; 2) ( nv. ) n devalmasie: la tovarasie, cheltuiala iaste din mijloc, cum si cstigul si paguba.PRAV. ; 3) din centru; ( p.ext. ) n plin. din mijlocul ... din mijlocul ... sau ( nv. ) de mijloc de ... , din; dintre: vor aleage raii den mijlocul dreptilor.CORESI. din minut n minut din minut n minut, dintr-un moment n altul. din moment ce .. . din moment ce ... , de vreme ce ..., dat fiind ca ...: din moment ce asa ai hotart, asa sa ramna. din moment n moment din moment n moment, din clipa n clipa: trebuie sa vie din moment n moment. CEZAR.din momentul acela din momentul acela sau din acel moment, de atunci, din

clipa aceea: din momentul acela purcese ngreunata.EM. din mosi stramosi din (sau de la) mosi ( de la sau n) stramosi, mostenit de la naintasi; ( p.ext. ) din vremuri stravechi: are sasi pastreze credinta lui din mosi din nastere din nastere, 1) din momentul n care s-anascut; din nascare, congenital: avea un negel din nastere.NEC. ; 2) nativ, nnascut, din vocatie: un erete, politai din nastere.; 3) de nastere. din natura din (sau de la) natura, 1)

din nastere, nnascut: prostia din natura nu se poate iscusi.PANN ; 2) ( nv. ) n mod natural, pe cale niste vai din natura

din nascare din nascare sau ( nv. si reg. ) din nascuta, din nastere, nativ: fara vina, din nascare ma vazui eu pedepsita.AL. din neam n neam din neam ( pna) n neam sau ( nv. ) de neam si neam sau n neam si ( n) neam sau pna la neam si neam, din generatie n generatie, din tata n fiu, n

veci: din neam n neam vor binecuvnta numele lui Zoroastru.BELDIMAN. din nebagare de seama din nebagare de seama, din neatentie; din neglijenta. din nenorocire din nenorocire, din pacate, din nefericire: literaturei romne el ar fi fost de folos, daca din nenorocire soarecii nu l-ar fi ros. GR.AL. din nestire din nestire, din nebagare de seama, involuntar: un tipat de gnsac, nchis din nestire ntr-un cerdac.DELAVR. din nevoie din nevoie, v. de nevoie. din noapte din noapte, v. de ( cu) noapte( a) . din noapte-n noapte

din noapte-n noapte, de la o noapte la alta; fara ntrerupere, mereu. din norocire din norocire, ( pop. ) din fericire: trag asupra domnului, pe care din norocire nu-l nemeresc.GHICA. din nou din (sau ( nv. si pop. ) de) nou, 1) de la nceput, din temelii: s-au apucat sa o faca [manastirea] de nou.NEC. ; 2) ( nv. ) de curnd, recent: industrii, sau vechi, nationale, sau din nou introduse.OD. ; 3) nca o data, iarasi, iar: hai si noi la craiul, draga, si sa fim din nou copii.EM. din obisnuinta din (sau dupa, prin) obisnuinta, n virtutea

deprinderii, potrivit obiceiului: rnduim .. . dupa vechea obicinuinta. (a.1814) .URIC. din ochi din ochi, estimativ: se uita la inel, pretuindu-l din ochi. din oficiu din oficiu, 1) fara a fi consultat, obligatoriu: l-au numit director din oficiu ; 2) (n mod) oficial: juramnt dat din oficiu. din om n om din om n om, de la unul la altul: vestea se raspndise din om n om . din ora n ora din ora n ora, la intervale de o ora. din partea din (sau dinspre, ( nv. si pop. ) despre) partea (cuiva sau a ceva) , 1) din punctul

de vedere (al cuiva) , ct despre ... , referitor la ... , n privinta ... : despre partea nchinarii nsa, Doamne, sa ne ierti.EM. ; 2) n numele cuiva, trimis de cineva; de la cineva: tramise un om din parte-i la domn.BALC. din partea locului din (sau de prin) partea (sau partile) locului, de pe acolo: fiind din partea locului, putea sa fie de mare folos.CAMIL.P. din partea mamei din (sau dinspre) partea mamei (sau a

tatalui) , din neamul, din familia mamei (sau a tatalui) : bunicu-meu din partea mamei era zugrav.CAMIL.P. din pacate din pacate, 1) din nenorocire, din nefericire; spre regretul cuiva: din pacate, era si evlavios mos Nichifor.CR. ; 2) ( reg. ) din ntmplare: oliolo, ciocoi bogate, ici de-ai trece din pacate, sa-ti arunc doi glonti n spate.POP. din pamnt din pamnt, de jos: si ridica ochii din pamnt. din pamnt din pamnt ( din iarba verde)

sau din fundul pamntului, cu orice pret, neaparat: din pamnt din iarba verde, sa te duci sa-mi aduci din patite din patite, din experienta. din plin din plin, din abundenta, din decoratia aia o meriti din poarta-n poarta din poartan poarta, din casa n casa,dintr-un loc n altul: muntii nostri aur poarta, noicersim din poartan poarta.GOGA.

din politete din (sau de, pentru) politete, din obligatii de eticheta; formal, de forma: sa stam oleaca, de politeta.SAD. din pomana din pomana, ( nv. si reg. ) de demult, din mosi-stramosi. din popor din popor, de origine sociala modesta: si el e d-ai nostri, baiat din popor.CAR. din preajma .. . din (sau de prin) preajma ... , 1) din (sau de prin) jurul, dimprejurul, din (sau de prin) apropierea, din (sau de prin) vecinatatea (cuiva sau a ceva) : din preajma vetrei mele, fa calea ta ntoarsa.GOGA ; 2) din timpul

apropiat de ..., din ajunul ...: documentul acesta dateaza din preajma anului 1000. STANCU. din pricina ... din pricina .. . sau din pricina de ... , din cauza ... , datorita ... , ca urmare a ... , din vina ... : numai din pricina ei mi se trage.CR. din pricina ca .. . din pricina ca ... , pentru ca ... , deoarece, fiindca: domnul nostru nu nea nvatat niciodata din pricina ca se temea de cei mari.SAD. din prigon din (sau

n, de la, la) prigon, ( reg. ; despre animalele de tractiune) prins (nhamat sau njugat) de tnjala, la mijloc (cnd snt mai multe perechi): bivolul ista, din brazda, de la prigon.SAD. din prima secunda ( chiar) din prima secunda, (chiar) de la nceput, din prima clipa, din primul moment: nu mia placut chiar din prima secunda a ntlnirii noastre ; m-a recunoscut din prima secunda. din primul moment din primul moment, de la nceput. din principiu din principiu, conform unui punct de vedere (general) hotart ( o data

pentru totdeauna) : din principiu nu citesc foile care ma ataca.CAMIL.P. din privirea .. . din (sau n) privirea ... , 1) ( nv. ) din punctul de vedere ... , din perspectiva ... : stiintele pozitive trebuiesc nfatisate din privirea teoriei.OD. ; 2) cu privire la .. . din prnz pna-n cina din prnz pna-n cina, ( nv. ) toata ziua. din proaspat din (sau ( nv. ) de) proaspat, ( pop. ) de curnd, de putina vreme, nu cu mult

nainte: [unul] venise n gazda la noi din proaspat.CR. din profil din (sau n) profil, dintr-o parte (a fetei sau a corpului): se opri si o privi din profil. STANCU. din proprie initiativa din proprie initiativa, fara ndemnul altuia: s-a [h] otart din proprie initiativa a espedia trupe.EM. din punct de vedere ... din punct de vedere .. . sau din punctul de vedere al ... , n privinta ... , sub raportul ... , lund n consideratie (un anumit element de referinta) : acest edificiu .. . privit nsa din punctul de vedere al

stilului .. . nu prezinta nimic nsemnator.FIL. din punct n punct din punct n punct sau punct cu punct, unul dupa altul, fiecare pe rnd (si detaliat) , ( p. ext. ) n mod amanuntit, detaliat, pe larg. din rarunchi din rarunchi sau din (sau pna n) fundul rarunchilor, din toate puterile; intens: a gemut pna n fundul rarunchilor si s-a dus. SAD. din rasputeri din rasputeri (sau din rasputerea, din toata rasputerea,

din toate rasputerile) , din toate puterile: s-au pornit ... glasurile sa sune din rasputeri.din rau n mai rau din rau n mai rau, din lac n put: femeia a dat din rau n mai rau.REBR. din ruda n ruda din ruda n ruda sau ( nv. ) n ruda de ruda, din neam n neam, din generatie n generatie: n ruda de ruda ... va face preste toata lumea din saptamna n saptamna din saptamna n saptamna sau saptamna de saptamna, saptamnal: din saptamna n saptamna, ieseau de la marele vizir din scoarta n scoarta din scoarta n (sau pna n) scoarta, de la prima

pna la ultima pagina, n ntregime; ( nv. ) din doasca n doasca: fatul meu, cartea din scurt din scurt, de aproape: ciute razlete ...

din scutece din scutece, imediat dupa nastere, din pruncie. din seara pna-n zori din seara pnan zori sau ( nv. ) de cu seara pna n ziua, n tot timpul noptii; n fiecare noapte; tot timpul, mereu, de dimineata pna n seara, si dimineata si seara. din secunda aceea ( chiar) din secunda aceea sau ( chiar) din acea secunda, ncepnd cu momentul despre care este vorba; de atunci, din clipa aceea, din momentul acela: i-am spus tot adevarul

si, din secunda aceea, relatiile dintre noi s-au racit. din secunda n secunda din secunda n secunda, 1) la intervale foarte scurte; mereu: sunetul .. . se repeta din secunda n secunda.TEODOREANU ; 2) ntr-o secunda. din senin ( ca) din ( bun sau chiar) senin, 1) pe neasteptate, dintro data, fara veste: cum ncepu hora, fata cea frumoasa .. . veni ca din senin si

iara se prinse lnga dnsul.ISP. ; 2) fara motiv: din senin si fara cuvnt .. . se mnia foc pentru toata nimica.HOGAS. din sfert n sfert de ora din sfert ( de ora) n sfert de ora, la intervale de 1 5 minute; ( p.ext. ) foarte des: din sfert n sfert de ora, folosind alte cuvinte, l ntreba pe Iosif acelasi lucru.PREDA. din snul .. . din snul ... , dintre ...; din mijlocul ...: soarele se rdica maret din snul valurilor.AL. dinspre tata dinspre (sau ( nv. ) despre) tata, n

linie paterna: neamul si despre tata, si despre muma sa trage de multe mparatii.BIBLIA. din tabla n tabla din tabla n tabla, din scoarta n scoarta: cetania curata .. . cathihisul cel mic, de rost bine, din tabla n tabla. (a.1810) .IORGA. din talpa din talpa, din temelie: smulsa din talpa, cadea prabusita neptunica Troie.COSBUC. din tata n fiu din tata n fiu (sau prunc) sau ( reg. ) de la tata la (sau pe) fiu

(sau prunc) sau de pe tata pe fiu, transmis dea lungul generatiilor, prin descendenta directa; din generatie n generatie: mosia Slovenilor, mostenita din tata n fiu.CEZAR.P. din temei din temei (sau din temeiuri) , n ntregime, cu totul: linistea singuratatii cuprinsese din temei toate celea.DUILIU.Z. din temelie din temelie (sau temelii), n ntregime, cu totul, de tot: tot neamul ... sa stnsa den temelie.N.COSTIN. din timp din timp, nainte de a fi prea trziu, din vreme: se pornise din timp, ca sa nu ntrzie. din timp n timp din timp n timp sau ( nv. ) pe

la timpi, din cnd n cnd, n rastimpuri; uneori; din vreme n vreme: din timp n timp tresareau ca de spasmuri.VLAH. din toate puterile din (sau cu) toate puterile sau din (sau cu) toata puterea sau cu (sau din) putere, extrem de mult, de tare, de intens; cu toata rvna, cu toata vointa, din rasputeri: Fat-Frumos .. . o trnti cu toata puterea ntro piua.EM. din toate timpurile din toate timpurile, de totdeauna.

din tocmeala din tocmeala, ( nv. ) din fire, de la natura: leagea amu den tocmeala sluga are pre frica, iara frica den tocmeala judecatoriu are leagea.CORESI. din topor din topor, grosolan, necioplit: facea versuri d-acelea ca din topor lucrate.din totdeauna din (sau de) totdeauna, 1) de la nceput, n tot timpul, mereu, necontenit: obrazul sa-ti descopar no sa viu! si totusi, l presimt de totdeauna.PILLAT ; 2) obisnuit, cunoscut: iesi n curnd, schimbata

n hainele ei de totdeauna.EM. din traite din traite, din propria experienta. din treacat din treacat, n trecere, n fuga: din treacat i arunca din trecut din trecut, de altadata, de glasuri din trecut

dintr-o chitire dintr-o chitire, ( reg. ) dintr-o ochire. dintr-o mna n alta dintro mna n alta sau din mna n mna, de la unul la altul: si umblam din mnan mna, ca crligul la fntna.POP. dintr-o ochire dintro ochire sau cu o ( singura) ochire sau de la prima ochire, dintro privire; foarte repede, imediat: venituri, cheltuiele, c-o singura ochire sa poata lamuri.NEGR. dintr-o privire dintr-o privire, imediat ce s-a uitat, ct a putut vedea uitndu-se repede, dintr-o ochire. dintr-o rasuflare dintro (

singura) rasuflare, dintro data, pe nerasuflate: dintro resuflare spuneau cu ochii nchisi cele septe taine din catihisul cel mare.CR. dintr-o trasatura dintr-o trasatura (sau trasura) ( de condei), dintr-o data, fara a sta mult pe gnduri. dintr-un condei dintr-un condei, dintr-o data. dintr-un cuvnt dintr-un cuvnt, ( pop. ) fara a sta la gnduri, imediat: eu raspund dintr-un cuvnt, far-sa pun ochiin pamnt.POP. dintr-un moment n altul dintr-un moment n altul, dintr-o clipa n alta. dintru-nti dintru-nti, ( nv. ) mai nti, nainte de toate, de la bun nceput:

daca nu t-au fost voia ta sa te marite dupa mine, pentru ce n-ai spus mai dintru-nti? BARAC. din teava din teava, ( fam. ) direct, dintr-o data. din una n alta din una n alta, din vorba n vorba. din veac din veac sau de veac, din cele mai vechi timpuri; din mosi stramosi: aceia era puternici den veac barbati vestiti.PALIA. din vechi din vechi, din batrni; din mosi-stramosi; din vechime: ncepnd cu acel oaspe, ce din vechi se pomeneste, cu Dariu a lui Istaspe.EM. din vecinatate din (sau

de prin) vecinatate, din apropiere, n (sau prin) preajma: se poate referi .. . la plaiurile de prin vecinatate.HASD. din vecini din (sau de prin) vecini, care este din (sau de prin) apropiere: le-aduci aminte deo fata din vecini.COSBUC. din vedere din vedere, privind: mestesugul vreme cere, nu sa-nvata din vedere.PANN. din vremea lui han-tatar din vremea lui han-tatar, din mosi-stramosi. din vreme n vreme din vreme n vreme, cteodata; din timp n timp, la rastimpuri: din vreme n vreme nsa zaream cte o fiinta ratacita pe acele cmpii fara margini.AL. din zi n zi din zi n zi, 1) de azi pe mine: amna din

zi n zi si de joi pna mai apoi.CR. ; 2) pe zi ce trece; ( p.ext. ) din ce n ce: preocuparile politicii militante absorb din zi n zi din zori n prnz din zori n prnz, toata dimineata. a disparea fara urma a disparea fara urma, a fi de negasit. a-si disputa mna cuiva a-si disputa mna cuiva, (despre barbati) a concura la mna unei fete: o droaie de petitori .. . si disputau mna ei.NEGR. a distrage atentia a distrage atentia (cuiva de la ceva), a abate atentia . a drdi de frica a drdi de frica (sau de frig), a tremura de frica (sau de frig) . Doamne, iarta-ma! Doamne, iarta-ma! , (formula ntrebuintata

dupa rostirea sau numai gndirea unei injurii) : Aice-i? unde, Doamne, iarta-ma, sa fie?Doamne fereste! Doamne fereste! , sa ne fereasca Dumnezeu caii luneca, Doamne Doamne pazeste Doamne pazeste (si apara) ! sau pazita sfntul! , 1) Doamne fereste! ; vai de mine! ; 2) deloc, nicidecum: si unde mai pui ca

doarme si pamntul sub om doarme si pamntul sub om, e o liniste desavrsita. doar n-am baut cerneala doar n-am baut cerneala (sau gaz), ( fam. ) doar nu m-am prostit, doar nu snt nebun; nici nu ma gndesc. doar nu-s tuns, nici ras pe cap doar nu-s tuns, nici ras pe cap, doar n-am mncat ciuperci. doar nu s-o face gaura n cer doar nu so face gaura n cer, ( pop. ) nu va fi paguba prea mare; nu se va ntmpla nimic rau: doara nu so face gaura n cer, d-om intra! ISP. doar nu vin turcii ! doar nu vin (sau nu dau) turcii (sau tatarii) ! , ai rabdare! , nu te grabi!

: iaca ma duc, ma duc .. . doar nu dau tatarii.AL. doina stie, doina cnta doina stie, doina cnta, (despre oameni) bate apa n piua. Domnul sa-l odihneasca ! Domnul (sau Dumnezeu) sal odihneasca ( n pace) ! , (formula prin care se invoca ndurarea lui Dumnezeu pentru cei morti): Dumnezeu sa odihneasca pe mos Tandura si pe tovarasul sau.CR. dop de saca dop de saca, om scund si ndesat, om bondoc: era .. . gras si gros ca un butoi, adeca, cum i-am zice noi

astazi: dop de saca.ISP. a dori raul a dori (sau a vrea, a voi, ( nv. ) a cugeta) raul (cuiva) , a dori (sau a voi, a vrea) ca cineva sa aiba parte de necazuri, nenorociri etc.: stapne, stii ca eu nu-ti voiesc raul! CR. a dormi adnc a dormi adnc sau a dormi somn fara vise, a dormi bustean. a dormi bustean a dormi bustean (sau butuc, lemn, ( reg. ) blana), a dormi adnc. a dormi dus a ( a) dormi dus, a (a)dormi adnc; a (a)dormi bustean: natura doarme dusa,

tariile n pace. EM. ; somnul o fura fara de veste si adormi dusa.POP. a dormi iepureste a dormi iepureste sau a dormi somnul iepurelui, a dormi foarte usor: dar tu sa stii ca eu dorm iepureste.CR. a dormi n front a dormi n front, a fi cu gndurile aiurea, a fi distrat. dormi n pace! dormi n pace! sau odihneasca n pace! , formula prin care se implora linistea sufletului celui mort: dormi n pace printre faclii o mie! EM. a dormi mort a dormi mort, a dormi adnc. a dormi nentors a dormi nentors, a dormi adnc, linistit. a dormi obiala a dormi obiala, a dormi tun. a dormi popeste a dormi (sau

a mnca) popeste, a dormi (sau a mnca) (foarte) mult. a dormi somn nentors a dormi somn nentors, a dormi adnc, linistit. a dormi somnul cel de pe urma a dormi somnul cel de pe urma (sau somnul celor drepti, somnul de veci), a deceda, a muri. a dormi tun a dormi tun, a dormi bustean. a doua nastere a doua nastere, 1) nnoire a fiintei individului, produsa prin taina botezului; 2) nvierea din morti si viata vesnica, dupa judecata de apoi. a doua nascuta a doua nascuta, ( nv. ; bis . ) a doua nastere: toti ne sem frati dentru unul singur Domnul ... , mai vrtos cti den muma ceaia sfnta ce iaste nsas a doua venire a doua

venire ( a lui Iisus Hristos) , (n textele religioase) venirea lui Iisus Hristos la sfrsitul lumii, pentru Judecata de apoi. draga Doamne draga (sau dragulita) Doamne, asa-zicnd: ncepusem si eu, dragulita Doamne, a ma radica baietas la casa parintilor mei.CR. a drege busuiocul a drege busuiocul (sau mohorul), ( fam. ) a ncerca sa repare drept aceea drept aceea, prin urmare. drept ca funia drept ca funia (sau ca sarpele) n sac (sau n traista), 1) ncovoiat; ncolacit; 2) ( fig. ) necinstit.

drept cine ma iei? drept cine ma iei? , ( fam. ) nu cumva ma confunzi?, ma iei drept altul! drept rasplata drept rasplata, ca recompensa. drept urmare drept urmare, v. ca urmare. drum bun! drum bun! , calatorie placuta! drum calcat drum calcat, drum umblat, batut, practicabil. drum de mijloc drum (sau cale, linie) de mijloc, solutie intermediara, atitudine de compromis. duca-se pe pustii ! duca-se ( duce-te-ai, duce-s-ar etc. ) pe (sau la, n) pustii (sau pustiu, pustia) ! , ( pop. ; fam. ) nu vreau sa mai stiu de el (de tine, de ei etc.)! , duca-se (duce-te-ai,

duce-s-ar etc. ) dracului! , lua-l-ar (lua-te-ar etc. ) naiba!: dar mai grea e saracia, duce-mi-s-ar la pustia! POP. a duce boala pe picioare a duce boala pe picioare, a fi bolnav, fara a zacea la pat. a se duce ca pe ciripie a se duce (sau a merge, a trage) ca pe ciripie, a se duce (sau a merge, a trage) n linie dreapta: capra nici una, nici alta, merse drept, ca pe ciripie, la stuful cu flori, unde era copilul . ISP. a se duce ca pe gura lupului a se duce ca pe gura lupului, a disparea, a pieri: boisorii mei s-au dus, ca pe gura lupului.CR. a -l duce capul a ( nu) l duce (sau a ( nu) l ajunge) capul (sau mintea)

(pe cineva) ( sa ... ) , a (nu) putea, a (nu) fi n stare, a (nu) fi capabil (sa ...): cum, pe Dumnezeu l-a dus capul sa a se duce catre Domnul a se duce catre Domnul, a muri: ei, mititeii, s-au dus catra Domnul, si datoria ne face sa le cautam de suflet.CR. a o duce cine-cineste a o duce cine-cineste, a o duce a-si duce crucea a-si duce (sau a-si purta) crucea, a ndura o mare suferinta . a se duce cu calciele nainte a se duce (sau a pleca, a porni) cu calciele nainte, a fi dus la a duce cu cobza a duce cu cobza (pe cineva), ( fam. ) a amagi, a nsela (pe cineva)

iscodeasca asa ceva si pe el nu? POP.

foarte greu; a trage mta de coada.

(fizica sau morala)

groapa.

. a duce cu nasul la teica a duce (sau a trage) cu nasul la teica (pe cineva), ( reg. ) a da n judecata (pe cineva) . a se duce cu nepus n traista a se duce cu nepus n traista, ( pop. ) a pleca pe neasteptate. a se duce cu plosca a se duce (sau a veni) cu plosca, ( reg. ) a se duce (sau a veni) n petit. a se duce cu posta nemteasca a se duce cu posta nemteasca, ( reg. ) a merge pe jos. a duce cu presul a duce cu presul (pe cineva) , ( fam. ) a induce n eroare (pe cineva) , a purta cu vorba, a pacali, a nsela (pe cineva): de ce ncerci sa ma duci cu presul? STANCU. a duce cu sososo a duce (sau a lua)

cu sososo (pe cineva) sau a umbla cu sososo, ( reg. ) a lingusi, a amagi (pe cineva) : umbla pe lnga mine cu sososo; crede ca eu nu bag de a duce cu zaharelul a duce cu zaharelul (pe cineva), a amagi, a nsela (pe cineva) . a se duce de-a roata a se duce (sau a merge) dea roata, ( reg. ) a se da dea rostogolul, a se rostogoli: toti sa se lese la vale dea roata.SAD. a duce de mna a duce de mna (pe cineva), 1) a calauzi (pe cineva); 2) (

fig. ) a proteja, a sprijini, a sustine (pe cineva) . a duce de nas a duce (sau a purta, a tr, a tine) de nas (pe cineva) , 1) a stapni, a conduce, a dirija dupa plac (pe cineva) ; a obliga pe cineva sa actioneze ntr-un anumit fel: crapa de necaz ca nu pot sa stapneasca dumnealor pe toti mahalagii nostri, sai poarte de nas, dupa cum le

place lor.CAR. ; 2) a duce cu vorba, a amagi (pe cineva): s-a lasat dus de nas si tras a se duce de nu-i mai a se duce de nu-i mai a pleca foarte repede. a se duce de pe a se duce (sau a pleca) de pe capulcuiva, a lasa n pace pe cineva: duceti-va de pe capul mieu, ca mi-ati scos peri albi!

a se duce de rpa a se duce de rpa (sau la sant) , a se risipi, a se distruge: daca o sa ne ducem de rpa, literaturii proaste a acestui prostanac o s-o datoram.CAMIL.P. a duce de rpa a duce de rpa (pe cineva sau ceva) , a distruge (progresiv) (pe cineva sau ceva) : mergem ncotro o vrea Cel de sus - Dumnezeu, adica; si doar o fi El bun sa nu ne duca de rpa! CAR. a se duce glon . a se duce glont, a se duce drept. a o duce greu a o duce greu, a trai anevoie. a duce greul a duce greul ( unui lucru), a avea de mplinit, de suportat partea cea mai grea (a unui lucru)

. a se duce hartun a se duce hartun (la cineva), ( reg. ) a se duce direct si hotart, a se duce tinta (la cineva) . a duce haul si greul a duce haul si greul, a duce tot necazul, toata greutatea unei case. a o duce mparateste a o duce (sau a trai) mparateste, a o duce foarte bine. a duce n crca a duce n crca (pe cineva sau ceva), a duce, a purta pe umeri, n spate (pe cineva sau ceva); a f i mpovarat. a se duce n lume a se duce (sau a pleca, a fugi) n lume (sau n lumea larga) , a pleca departe, fara sa se stie unde: hai s-om fugi n lume, doar ni s-or pierde urmele.EM. a se duce n lumea lui a se duce n lumea lui, a-si vedea de treburi, a se retrage la treburile sale. a se duce n plata Domnului a se duce (sau a pleca) n plata Domnului (sau a lui Dumnezeu)

, a se duce (sau a pleca) unde vrea, unde stie: sa se duca n plata lui Dumnezeu.CR. a duce n poala a duce n poala (pe cineva) , a ocroti, a proteja (pe cineva) : sau te duc n poala sau te-alungan pielea goala.ARGHEZI. a duce n prapastie a duce (sau a mpinge, a baga) n prapastie (pe cineva) , a face (ca cineva) sa ajunga ntro situatie dezastruoasa

(si fara iesire) , a duce la pieire (pe cineva) : nu tea lasat inima sa-mpingi n prapastie peo biata femeie ce-i nevinovata.AL. a se duce n sihastrie a se duce n (sau ( nv. ) a se deda pre) sihastrie, ( nv. si reg. ) a se sihastri: vazuse ca el tot nu e nimic de lumea asta oarba si d-aia se dusese n sihastrie.ISP. a se duce ntins a se duce ntins (undeva sau

la cineva) , a se duce direct si repede (undeva sau la cineva) : apoi sa dus ntins la ma-sa s-o ntrebe si pe dnsa.POP. a se duce n treaba lui a se duce (sau a merge, a pleca) n (sau la) treaba (sau treburile) lui ( ei etc. ) sau a se duce n treaba-si sau a-si vedea de treaba lui ( a ei etc.) , a se ntoarce la

ocupatiile sale, a-si vedea de lucrul sau, de interesele sale: cei trei camarazi se despart, sa mearga fiecare la treaba lui.a o duce ntr-o mncar e si o bautura a o duce (sau a o tine) ntr-o mncare si ( ntr) o bautura, a petrece, a face chefuri lungi si dese. a se duce n tara a se duce (sau a pleca) n tara (sau n tari) , a se duce n lumea larga: eu ma duc mndrutan tari, dar te rog sa nu porti flori. POP. a duce jindul a duce jindul, a dori foarte mult, a jindui: sa nu mai ducem jindul.PANN. a duce la capat a duce la capat (sau la bun sfrsit) (ceva), a finaliza, a ispravi, a termina (ceva) . a duce la groapa a duce la groapa (pe cineva), a nmormnta (pe cineva): ducnd la groapa trupul reginei dunarene.a duce la liman a

( o) duce (sau a ( o) scoate pe cineva sau ceva) la ( un) liman (sau la liman bun, la limpede, la luminis), 1) a scapa, a salva (pe cineva sau ceva) ; 2) a duce la bun sfrsit (ceva) ; a o scoate la capat: se sfatuieste dara caii, cum s-o scoata la a duce la manastire a ( se) duce (sau a ( se) nchide, a

intra, a trimite, a baga) la (sau n) manastire, a (se) calugari: sa stiu de bine ca ma duc la mnastire, a duce la mormnt a duce la mormnt (pe cineva), a provoca . a se duce la navod a se duce la navod, ( reg. ) a se duce la pescuit.

a duce la tavaleala a ( o) duce (sau a tine) la tavaleala, ( fam. ) 1) (despre oameni) a fi rezistent la efort: snt, slava domnului! sanatos si voinic, duc bine la tavaleala.CAR. ; 2) (despre lucruri) a fi rezistent (la purtat, la ntrebuintare zilnica), a fi durabil. a duce lipsa de ceva a duce lipsa de ceva, a-i lipsi ceva. a-si duce nasul undeva a-si duce nasul undeva, 1) a raspunde, a garanta de ceva; 2) a ndura rusine pentru ceva. a duce ogodul cuiva a duce ogodul cuiva, ( nv. ) a menaja pe cineva. a duce o viata de cine a duce o viata de cine, a trai foarte greu. a duce plocon a

duce (sau a aduce, a trimite) plocon (pe cineva cuiva) , a prezenta pe cineva cuiva (n semn de omagiu sau pentru a-l judeca, a-l pedepsi): l prinsera si-l adusera la Mihai plocon.ISP. a se duce pe copca a se duce pe copca (sau ( reg. ) pe copce) , 1) a se duce unde e apa mai adnca; 2) ( fig. ; despre obiecte) a se a se distruge, a se pierde, a se

prapadi; 3) ( fig. ; despre oameni) a o ncurca, a o pati: v-ati dus pe copce, cu toata smichiria voastra.CR. a se duce pe drum nentors a se duce (sau a pleca) pe drum nentors (sau pe cale nentoarsa), a muri. a se duce pe drum nenturnat a se duce (sau a se lua) pe drum nenturnat (sau pe cale nenturnata) , a muri, a disparea: s-au dus toti, sau dus cu toate pe o cale nenturnata.EM. a se duce pe gotca a se duce pe gotca, a da de nevoie, a pati ceva. a se duce pe tocmala a se duce pe tocmala, ( pop. ) a merge n petit: s-a dus badea pe tocmala, nu-i ajute sfnta sara.POP. a se duce pna n scara murgului a

se duce (sau a ajunge) pna n (sau la) scara murgului, a nu se lasa, a starui pna reusesti: la o nvoiala, unul mai da, altul mai lasa; daca nu vrei, eu ma duc pna la scaramurgului.CONV.LI T. a se duce pna la calea ntoarsa a se duce pna la calea ntoarsa, a ntrerupe o calatorie si a reveni n locul de plecar e. a se duce pna la tinda a se duce (sau a merge, a face treaba) pna la tinda, a face ceva pe jumatate, a lasa neterminat ceva. a se duce pocnetului a se duce pocnetului, a se duce dracului: duca-se pocnetului cu mustetile lui cu tot. HOGAS. a se duce pomina a ( i) se duce (sau a( -i) merge) pomina (cuiva) , a ajunge sa fie cunoscut de toti, a (i) se duce

vestea (cuiva) : trasera un chef de sa se duca pomina.ISP. a-si duce povara a-si duce povara, a-si purta crucea. a duce prin vama cucului a ( se) duce prin vama cucului sau a trece (sau a ( se) strecura) prin vama (sau vamile) cucului, a (se) duce sau a trece, a (se) strecura clandestin peste granita; a trece a se duce ru ga a se duce ruga, ( reg. ) a se duce vestea: sa duce ruga de vitejia noastra! BUDAI-DELEANU. a duce sacul la moara a duce (sau a cara) sacul (sau saci) la moara, a munci din greu: am mncat azi destul si n-am carat saci la moara.CEZAR.P.

a duce sfat a duce sfat, a brfi: ea duce sfat din casa-n casa ca n-am broboada de matasa. a duce sfntul a( -l) duce sfntul (pe cineva) , ( fam. ) a ndrazni sa ... : apoi sa fi dus sfntul pe vreunul sa nu stie lectia .. . ca ... scotea imineu din picior si-l azvrlea dupa a se duce tins a se duce (sau a merge) ( n) tins, ( nv. si reg. ) a se duce direct, dea dreptul; a se duce ntins: moscalii ..

. au mers tins la Dantca.NEC. a duce trai pe vatrai a duce trai pe vatrai, a duce o viata grea, plina de lipsuri. a-si duce traiul a-si duce traiul, a trai: Dumnezeu, dupa ce a facut toate animalele si vietatile, a ornduit apoi fiecaruia felul de viata si locul unde sa-a duce trena a duce trena, ( sport ) a conduce plutonul concurentilor a duce trena cuiva a duce trena cuiva, a urmari pretutindeni a se duce unde a a se duce unde a a se duce foarte a-i duce vergile a-i duce vergile (cuiva), ( reg. ) a fi ngrijorat .

a se duce vestea ca de popa tuns a ( i) se duce (sau ai merge) (cuiva) vestea (sau buhul) ca de popa tuns, a fi cunoscut ca un cal breaz; a strni mare vlva: la iad ai tras un guleai de ti s-a dus vestea ca de popa tuns.CR. a duce viata comuna cu cineva a duce viata comuna cu cineva, a trai laolalta. a-si duce zilele a-si duce (sau a-si tine) zilele, a se ntretine. Dumnezeu cu mila! Dumnezeu cu mila! , cum o da Dumnezeu! Dumnezeul al din tau Dumnezeul al din tau, dracul. Dumnezeu sa-l ierte! Dumnezeu sa-l ierte! , formula ntrebuintata pentru cei morti: de-o fi murit, sa-l ierte Dumnezeu.COSBUC. Dumnezeu stie ( numai) ( unul) Dumnezeu (sau Domnul) ( mai) stie sau dracul ( mai)

stie, 1) doarDumnezeu, care le stie pe toate, ar putea sa spuna: Dumnezeu stie numai ce se petrece acuma n sufletul unui biet dascal ca mine.CAR. ; 2) cine stie: dracul mai stie ce are.CR. dunare de mnios dunare de mnios sau mnios dunare, foarte mnios, turbat de mnie. dupa aceasta dupa aceasta (sau aceea), apoi, pe urma. dupa bunul plac al cuiva dupa bunul plac al cuiva, dupa capriciul cuiva. dupa chip ca .. . dupa chip ca ... , ( nv. ) la fel cu ...: dupa chip ca si aceia.CORESI. dupa chipul si semanarea cuiva dupa (sau pre) chipul si ( a) semanarea (sau obrazul) cuiva sau

tocma( i) si spre chipul cuiva, dupa nfatisarea cuiva; ntocmai ca, leit cineva: si-si ia un suflet de nora, ntocmai dupa chipul si asemanarea celei dinti.CR. dupa ct dupa (sau ntru, pe, de, din) ct, n masura n care, dupa cum: rabda pe ct vei putea.POP. ; aista nui semn bun, dupa ct stiu eu.CR. dupa cte mi amintesc dupa cte mi amintesc, daca-mi aduc bine aminte. dupa ct stiu dupa (sau pe) ct (sau cte) stiu (

eu) ( stii ( tu) etc.) , potrivit informatiilor de care dispun (dispui etc.) : dupa ct stiu eu, o femeie nu spune niciodata tot.SAD. dupa cum dupa cum, 1) ( nv. ) de(ct) cum: la scos afara mai viteaz dupa cum a fost! POP. ; 2) cum, asa cum, precum, n felul n care ...: nu-i dupa cum gndeste omul, ci-i dupa cum vrea Domnul.CR. dupa cum de .. . dupa cum de ... , ( nv. ) dupa ct de... : sa sa

cearte cu ocna pna la o sama de vreame, dupa cum de mult va fi fost furtusagul. PRAV. dupa cum se vede dupa cum se vede, din cte se poate observa. dupa datina dupa datina, conform obiceiului, traditiei. dupa dreptate dupa dreptate, dupa lege; just. dupa fapta si rasplata dupa (sau pentru) fapta si rasplata, rasplata este pe masura faptei: pentru fapta rasplata si napasta pentru napasta! CAR. dupa fiinta sa dupa fiinta sa, n esenta, n fond: snul care mni va fi un cadavru si care, dupa dupa mprejurari dupa mprejurari, dupa cum se ntmpla, potrivit circumstantelor. dupa lege dupa lege, potrivit legii; just; legal. dupa masura dupa (sau pe, n) masura, potrivit cu ... , proportional cu ... : sprinteneala

la dobitoace scade sau sporeste pe masura vartutei sau a slabiciunii.dupa masura dupa (sau pe) masura, (despre mbracaminte, ncaltaminte) dupa mine dupa mine, dupa parerea mea: dupa mine, care stii ce milos snt, a devenit insuportabila sederea aici.CAR. dupa mine , potopul! dupa mine ( dupa noi) , ( vie) potopul! , nu-mi pasa ce se va ntmpla dupa plecarea (sau dupa moartea) mea (sau a noastra) !

dupa mintea mea dupa mintea mea ( a ta, a lui etc. ) sau dupa capul meu ( tau, lui etc.) , dupa parerea mea (sau a ta, a lui etc.) . dupa mutra lui dupa mutra lui, dupa conditia lui sociala: lua de sotie o zna dupa mutra lui.ISP. dupa natura dupa natura, avnd ca model obiecte din realitate: plasmuiti dupa natura, pesti din carnuri delicate.MACED. dupa obicinuire dupa obicinuire, ( nv. ) potrivit obiceiului: sal

petreaca pan-la hotar, dupa obicinuire.BUDAIDELEANU. dupa olalta dupa olalta, unul dupa altul (fara ntrerupere) : ca setea cea eterna, ceo au dupa olalta, lumina dentunerec si marmura de dalta.EM. dupa potriva .. . dupa potriva ... , ( nv. ) conform cu ... , corespunzator cu ... : am facut lucrurile dupa potriva nevredniciei mele.GALA. dupa pravila dupa (sau pe, ca pe) pravila sau cu

pravila, ( nv. ) (care este) conform legii, dupa lege; ( p.ext. ) (care este) drept, just: n domnia lui au taiat capul lui Goe Capitanul, ... cu pravila.N.COSTIN. dupa putinta dupa putinta, 1) pe masura puterilor; 2) n limita, pe masura posibilitatilor. dupa rndul .. . dupa rndul ... , n ordinea ...: toate acestea, dispuse dupe rndul fabricarii lor ... OD. dupa semuire .. . dupa semuire ... , ( nv. ) n raport cu ... , potrivit cu ... : boierii si feciorii de boier se vor priimi n slujba, si priimesc feluri de comenzi rnduite lor, dupa semuirea rangurilor cu care au fost cinstiti.REG.dupa tingire, si capacul dupa

(sau cum e) tingire( a) , si capacul, dupa sac, si petecul. dupa toate probabilitatile dupa toate probabilitatile sau ( nv. ) dupa toata probabilitatea, dupa ct se pare, probabil, poate, pesemne: dupa toate probabilitatile voi fi n Iasi peste vreo zece zile. CAR. dupa toiul cuiva dupa toiul cuiva, pe masura, pe potriva cuiva: feciorul babei se daduse .. . n dragoste co fata saracuta si frumusica, dupa toiul lui. POP. dupa voia inimii dupa voia inimii, ct, cum doreste: mblam dupa voia inimii.CORESI. a-l durea capul al durea capul (pe cineva) , 1) a

avea dureri de cap (din cauza ...) ; 2) ( fig. ) a fi ngrijorat (din cauza ...) , ai pasa (de ...): trecea prin padure, fara sa-l doara macar capul.ISP. a -l durea maseaua a ( nu) -l durea maseaua (pe cineva de ceva), a (nu)-i pasa (cuiva de ceva) . du-te cu Dumnezeu! du-te cu Dumnezeu! , 1) mergi sanatos!; 2) lasa-ma n pace! du-te de te plimba! du-te de te plimba! , ( fam. ) vezi-ti de treaba!, lasa-ma n pace! du-te n plata Domnului! du-te n plata Domnului! , 1) vezi-ti de drum!, du-te unde stii!; 2) lasa-ma n pace! du-te prlii! du-te prlii! , du-te naibii!, du-te dracului!; pleaca!: da du-te prlii, sorutule! AL. du-te unde a dus dracul roata si mutul iapa! du-te unde a dus dracul (sau

surdul) roata si mutul iapa! , piei din ochii mei! , du-te naibii! : du-te undea dus surdul roata si mutul iapa, ca sa nu mai du-te unde poftesti! du-te unde poftesti! , ( fam. ) du-te unde vrei (numai pleaca de aici)e al dracului de greu, e foarte greu. e cam albastru e cam albastru sau e cam albastra situatia, ( fam. ) lucrurile par sa ia un curs neplacut. e ce e e (sau ar fi) ce (sau cum) e (sau ar fi) , treaca-mearga, acceptabil: de foame ar fi ce-ar fi, dar n-am cu ce ma-nvali.POP. e ceva de speriat e ceva de speriat, e de groaza, e de coma, e e ceva la mijloc e ceva ( putred) la

mijloc (sau n Danemarca) , ceva nu e n ordine, ceva e suspect, dubios: eu vad bine ca aicea e ceva la mijloc.e cu ochi si cu sprncene e cu ochi si cu sprncene, e batator la ochi, e cu putinta? e cu putinta? , se poate?, e posibil?

e de ajuns e de ajuns, e destul, e suficient. e de la sine nteles e de la sine nteles, se subntelege. e de rau! e de rau! , primejdia e mare! e destept de bate cuie cu capul e destept de bate cuie cu capul, ( pop. ) e prost ca noaptea. e dracul gol e dracul gol, are o minte diabolica, e descurcaret foc. e floare la ureche e floare la ureche, e nimica toata. ei bine .. . ei bine ... , dupa cum spuneam .. . e lata ! e lata ( rau de tot) ! , e grav! el stie ... el (sau ea) stie .. . sau ei stiu ... , numai el (sau ea) ar putea sa spuna: Scaraoschi .. . se vra, el nu stie cum si pe unde, n odaie la Ivan.CR. e mai aproape camasa dect anteriul

e mai aproape camasa dect anteriul (sau sumanul, tundra) , interesul personal e mai presus de interesul strainilor. e minune ca .. . e minune (sau ce minune) ca ... , e de mirare ca ...: e minune oare ca pentru el visul era viata? EM. e mncat ca alba de ham e mncat ca alba de ham, e foarte apasat de nevoi. e mult de cnd ... e mult de cnd ... (sau de atunci), a trecut mult timp de cnd ...: e mult de cnd nu ne-am vazut.IOSIF. e mult pna a .. . e mult pna a ... , v. e mult pna sa .. . e mult pna sa ... e mult pna sa .. . (sau pna a ... ) , va trece mult timp pna sa .. .

(sau pna a ...) : usor e a zice: placinte, dar e mult pna a le face.ZANNE. e murat n varza acra e murat n varza acra, (glumet) e batut mar. e nasulie! e nasulie! , ( fam. ) e primejdie!, e nenorocire! e natural sa .. . e natural sa ... , e normal sa ..., e firesc sa ...: asa e bine si natural sa fie.CAR. e nadejde sa ... e nadejde sa ... (sau de ... ), ( reg. ) e posibil sa ..., snt sperante sa ...: e nadejde s-avem ploaie.POP. enciclopedie vie enciclopedie vie (sau ambulanta), ( fig. ) persoana cu cunostinte ntinse si variate. e nimica toata e ( o) nimica toata, e un fleac, e o bagatela. e nins n luna lui mai e nins n luna lui mai, (despre oameni) a ncaruntit devreme. e nor e nor sau snt nori, e nnorat. e-n regula! e-n regula! , e-n ordine!, ne-am nteles! e numai gura de el e numai gura de el, vorbeste, promite multe, dar nu face nimic. e o figura e o figura, (despre oameni) este o personalitate inconfundabila, e un e o nimica toata e o nimica toata, e un fleac, e o bagatela. e pacat de Dumnezeu

e pacat de Dumnezeu, e mare pacat: ei bine, omule, nu tie pacat de Dumnezeu sa lacomesti la averea altora? POP. e peste poate e peste poate, e imposibil. e prea de oaie e prea (sau prea e) de oaie, e prea de tot: las-o balta, ca prea e de oaie! e probabil e ( foarte) probabil, e (foarte) posibil; tot ce se poate: e foarte probabil .. . ca marile reforme sociale si economice ... vor nlesni ... rasarirea era de asteptat era de asteptat, se putea prevedea, era previzibil:

era de asteptat ca dumnealui sa nu se tina de cuvnt.CAR. era mai sa .. . era mai (sau mai-mai, aproape, ct pe ce) sa ... , putin lipsea sa ... , era la un pas de a ... : era mai ca sal omor.EM. era si timpul era si timpul, ar fi trebuit sa se ntmple mai demult: ce vrei? sntem n postul

Craciunului; se cheama era si timpul sa ninga.

e rau de moarte e rau de moarte (sau de boala) , e prevestitor, aducator de moarte (sau boala) ; aduce ghinion, e semn rau: saptamna mare ... sa nu prea lipesti sau spoiesti, caci e rau de boala.POP. e rau de paguba e rau de paguba, nu concepe sa piarda: lasa-l n pace! doar l stii ce rau e de paguba!CAR . e scris sa .. . e scris sa ... , e predestinat sa ..., e sortit sa .. . este n natura lucrurilor este n natura lucrurilor, este firesc, de la sine nteles. este probabil ca .. . este (sau e) probabil ca ... , e posibil, exista posibilitatea ca ...: e probabil ca femeia ma iubeste.CAMIL.P. esti nebun? esti nebun? , ( fam. ) ce vorbesti?, fii serios!, nu se poate! e tatal sau n picioare e tatal sau (sau mama-sa) n picioare, seamana leit, perfect cu tatal sau (sau cu mama sa) . e tras de par e tras de par, e exagerat, e cusut cu ata alba: ia-o mai usurel, vere, ca prea e trasa de par! POP. e tun e tun, e vreme grea. exact ca un ceasornic

exact (sau precis) ca un ceasornic (sau ca un cronometru), foarte exact; punctual. examen de admitere examen de admitere, examen pe baza caruia cineva este primit ntr-o forma (superio ara) de nvatamnt. examen de constiinta examen de constiinta, analiza lucida a propriei conduite morale. exces de zel exces de zel, srguinta, straduinta excesiva: pornite dintr-un exces de zel condamnabil.EM. a exista numai pe hrtie a exista numai pe hrtie, a exista numai de forma. a expedia pe lumea cealalta a expedia pe lumea cealalta (pe cineva), a omor, a ucide (pe cineva), a-i face de petrecanie (cuiva) . a expune la aer a expune la aer, a aerisi. a face a bine a face a bine (sau a rau, a vnt, a ploaie) , a cobi, a prevesti: parca nu faceti a bine, de nu va mai astmpara dracul ...! CR. ; iaca, si-acuma fac nourii a ploaie.SAD. a face abstractie de .. . a face abstractie de ... , a lasa la o parte, a nu lua n considerare, a ignora. a face abuz de putere a face abuz de putere, a abuza de puterea detinuta. a face acrobatie a face

acrobatie (sau echilibristica) , ( fig. ) a adopta solutii nesigure, periculoase pentru a iesi dintro ncurcatura: ca sa iasa basma curata, a facut destula echilibristica. a face act de prezenta a face act de prezenta, a veni undeva numai din obligatie, din politete. a se face alb a se face alb, 1) a deveni palid, a se albi (la fata); 2) a ncarunti. a face albie de porci a face ( ca pe o) albie (sau troaca) de porci (sau de cine, ( nv. ) porceasca) (pe cineva) , a face de doua parale, a face cu ou si cu

otet, a batjocori, a ocar (pe cineva) : ca po albie porceasca ma facut si ma gonit.PANN. a face albul negru a face albul negru, a denatura, a falsifica realitatea. a face aluzie a face aluzie, a sugera, a insinua. a face amiaza a( -si) face amiaza, 1) a mnca de prnz: aci se aseza, ca sa-si faca amiazul.POP. ; 2) a se odihni dupa masa de prnz; a-si face siesta: cerbul ce-mi facea? sta si rumega, namiaza-a-si face aparitia a-si face aparitia, a aparea, a se ivi. a face apel a face apel (la cineva sau la ceva)

, 1) a invoca (pe cineva sau ceva) ; a apela (pe cineva) : facem apel la sentimentul national al d-lui Branisteanu.CAR. ; 2) a chema (pe cineva) , a apela (la cineva) : am facut apel la vecini, sa ne dea o mna de ; 3) ( jur. ) a se adresa unei instante superioare. a face apelul a face apelul, a face prezenta. a face aratare a face aratare, ( nv. ) a arata. a face armata a face armata, a satisface serviciul a face ascultare a face ascultare, ( nv. ) a asculta. a face asezare a face asezare, ( nv. ) a aseza, a rndui.

a face asteptare a face asteptare, ( nv. ) a astepta. a se face asteptat a se face asteptat, a se lasa asteptat, a ntrzia. a-si face bagajele a-si face bagajele, a se pregati de plecare. a face baie a face baie, a se mbaia. a face bani a face bani, 1) a bate, a emite moneda; 2) a face parale. a-si face barba a-si face barba, 1) a-si tunde barba; 2) a se barbieri. a face basici a face basici, a se basica. a face bataie a face bataie, ( pop. ) a se bate: veni vremea de se hotarra cinii a face bataie n regula.POP. a face bine a ( se) face bine (sau sanatos) , a (se) nsanatosi, a (se) ntrema, a (se) vindeca: se jura ca ntr-un ceas are sa-l faca bine. VLAH. a-i face bine ai face bine

(cuiva cu ceva) , a mprumuta (cuiva ceva) : fa-mi bine cu el [cu buzduganul] , sa vad pe mine m-o speria balaurul? POP. a-i face bine a-i face bine (ceva cuiva), a-i prii, a-i fi de folos (ceva cuiva): cafeaua o sa-i faca bine.DELAVR. a face bine sa ... a face bine (sau rau) sa .. . (sau ca ... , de ... ) , a (nu) fi de dorit, preferabil sa .. . (sau ca ... , de ...) : ai face

bine sa treci pe la el. a face biruinta a face biruinta, ( nv. ) a birui, a nvinge. a face bca a face bca, a cadea: era sa faca bca.AL. a face blatul a face blatul, ( arg. ) a intra, a calatori, a mnca fara plata. a face blau a face blau, a lipsi de la lucru a doua zi dupa o sarbatoare. a face boboane a face boboane, ( reg. ) a vraji. a se face bocna a se face bocna, v. a fi bocna. a face bogat a face bogat (pe cineva), a mbogati (pe cineva) . a face bot a face (sau a pune) bot, a se bosumfla. a face bucati a face bucati (sau bucatele, daraburi, mii si farme, gramada, pamnt, praf, pulbere, scrum, tandari) (pe cineva sau ceva) , 1) a bate, a hacui, a taia, a zdrobi,

a omor, a nimici, a distruge (pe cineva sau ceva) : de i-oi da drumul, te face mii si farme. CR. ; 2) ( fig. ) a combate cu argumente puternice, decisive; a reduce la zero, a anula, a desfiinta: critica a facut praf ultima sa carte. a se face bucati a se face bucati (sau farme, praf si pulbere, scrum, cioburi, tandari, zgura) , a se sfarma, a se sparge, a se distruge, a se nimici: paharul ... s-a izbit de toartele cerului si s-a facut cioburi.a face bucati-buc

atele a face bucati-bucatele (pe cineva sau ceva), 1) a face bucati (pe cineva); 2) a farmita (ceva) . a face burta a face (sau a avea, a prinde) burta, 1) a se ngrasa, a fi gras: observa ca a nceput sa prinda burta.CEZAR.P. ; 2) (despre femei) a ramne nsarcinata. a se face ca ceara a se face ca ceara, a deveni palid, a se albi (la fata): Damian atuncea se facu ca ceara.TOP. a face ca cineva a face ca cineva, a urma exemplul, pilda cuiva; a imita pe cineva: cinea face alta data ca mine, ca mine

sa pateasca.CR. a face cale a face cale, a calatori, a merge, a umbla, a se duce: dragile mamii picioare, de-amu n-or mai face cale! POP. a face cale a face (sau a da, a trage) cale (sau drum) (cuiva) , 1) a lasa sa treaca (pe cineva) ; a da drumul (cuiva) : auzind asa, [ienicerii] le tot facea cale.NEC. ; 2) a ajuta

sa treaca, sa se raspndeasca: sa face cale ceiialalte nvataturi. ; 3) a pregati terenul, a face sa-i faca cale sa fuga.

a-si face cale a-si face cale, 1) a-si face prtie, a-si deschide drum: sus la munte, jos la vale, si-au facut dusmanii cale.EM. ; 2) a cauta un pretext pentru a merge undeva; a-si gasi de treaba undeva: si face cale pn-la put, ca sa se ntlneasca cu el.POP. a i se face calea cruce a i se face (cuiva) calea cruce (cu cineva), a se ntlni, a se ncrucisa (cu cineva) . a i se face calea cruce a i se face (sau ai fi, ai

sta) calea (sau drumul) cruce (sau cruci) (cuiva) sau ai fi calea n cruce (cuiva) , 1) a ajunge la o raspntie: si m-as duce, zau, m-as duce, da mii calean cruce.POP. ; 2) ( fig. ) a da de piedici, a nu mai putea nainta; 3) ( fig. ) a sta la ndoiala, a sovai: de

urt m-as duce, duce, calea mi se face cruce! POP. a face calea ntoarsa a face (sau a apuca) calea ntoarsa, a se ntoarce, a se nturna (din drum) : vei vrea sa faci ntoarsa de peacuma a ta cale.EM. a face cap a face cap, ( nv. si pop. ; despre bube, cosuri) a se umfla la vrf prin acumulare de puroi: buba cap nu face, pna nu se coace. PANN. a face capatul

a( -i) face (sau ai pune) capatul (sau conetul, sfrsitul) (cuiva sau la ceva) , 1) a sfrsi, a face sa nceteze (ceva) : fa un sfrsit durerii, vin-la snu-mi! EM. ; 2) a omor, a ucide (pe cineva) , ai face de petrecanie (cuiva): s-au sfatuit acuma maica-sa cu zmeul cum sa-i faca capatul.POP. a-i face capul calendar ai face capul calendar (cuiva) , a bate, a toca

la cap (pe cineva) , ai mpuia capul (cuiva) : destul acum, ca ne-ai facut capul calindar! CR. a-si face capul calendar a-si face capul (sau din cap) calendar (sau ceaslov) , a-si ncarca memoria cu fleacuri: vorbesc putin si ascult mult, adeca mi fac capul ceaslov, de havadisuri, fara ca altii sapoata afl a de la a face caraul a face caraul, a astepta pe cineva (uitndu-se n toate partile) : n zadar facui caraul vreo doua ceasuri pe piata; V. nu venea.AL. a face cariera a face cariera, a reusi ntr-o profesie. a face casa

a face casa, a face bilantul ncasarilor si al platilor. a face casa a face (sau a duce) casa ( buna sau rea) (cu cineva) , 1) (despre soti) a convietui (bine sau rau) : Dumnezeu n-o vrut sa facem casa-mpreuna.AL. ; 2) ( p.ext. ) a se ntelege (bine sau rau) (cu cineva) . a se face ca sfecla a se face ca sfecla, a se nrosi la fata. a face ca trenul a face ca trenul, ( fam. ) 1) a fierbe de nerabdare; 2) a respira greu, zgomotos; a gfi. a face cauza comuna a face cauza comuna (cu cineva), a fi solidar (cu cineva) . a face caz a face ( mare) caz (de cineva sau de ceva) , 1) a

insista asupra a ceva: [ o gazeta] zice ca nu mai face caz de infamia pe care o comitem noi. CAR. ; 2) a scoate n evidenta, a sublinia nsusirile cuiva sau a ceva; a pretui foarte mult pe cineva sau ceva; 3) a da amploare la ceva; a exagera nsemnatatea a-si face camasa izmene a-si face camasa izmene, a da chix, a esua (ntr-o afacere) . a se face ca ploua a se face ca ploua, ( fam. ) a se preface ca nu are stiinta de cineva sau

ceva, ca nu baga de seama pe cineva sau ceva: ne cunosteam de copii, dar cnd l-am ntlnit n Bucuresti si l-am salutat, sa facut ca ploua. CEZAR.P. a se face capusa a se face capusa, a fi satul peste masura. a se face carbune a se face carbune, (despre alimente) a se arde. a face cartile a face (sau a bate) cartile ( de joc), a amesteca si a mparti eu fac cartile! AL. a face ceata cu cineva a face (sau a sta n) ceata cu cineva, a intra ntro tagma oarecare, a se alia cu

cineva: au facut ceata cu toti mai marii.DOS. face ce face face ce face, ncearca n toate face el ce face

a face ce-o face a face ce-o face, ( pop. ) a face orice: se hotar sa faca ce-o face si sa se cotoroseasca de lenesa.POP. a face cercare a face cercare (cuiva), ( nv. ) a cerceta (pe cineva): sa-i faca cercare, caci e crestina.MINEIUL. a face cercare a face ( o) ( n) cercare, a face o proba, a ncerca, a proba: nu ma leg ca sa prind pe tlhari, ci numai o cercare sa fac.ISP. a face cerere a face ( o) cerere, 1) a cere, a solicita; 2) a redacta, a nainta o petitie. a face certare a face certare (cuiva), ( nv. ) a certa (pe cineva); a pedepsi (pe cineva) . a face chemare a face chemare (cuiva)

, 1) ( nv. ) a chema (pe cineva) ; 2) a invita pe cineva (n strainatate) : neamurile din Germania i-au facut chemare si a plecat la ele doua saptamni. a face chica topor a face chica topor (sau maciuca) (cuiva) sau a face morisca ( de vnt) n chica (sau n cap, n par) (cuiva) , ( pop. ) a trage de par (pe cineva) ; a bate zdravan (pe cineva)

: ia sai faci chica topor, spinarea doba si pntecele cobza.CR. a se face chinez a se face chinez sau a o face pe chinezul, a se face preface ca nu ntelege, ca nu stie nimic, a face pe prostul: ei, stimabile, prea te faci chinez, da-mi voie! CAR. a-si face chip cioplit a-si face chip cioplit, a se nchina la idoli: sa nu-ti faci chip cioplit.BIBLIA. a face chiselita a face chiselita (pe cineva) , ( reg. ) a snopi n bataie, a calca n picioare (pe cineva) :

te-ntind jos si te fac chisalita, de bataie.AL. a face cinste a( -i) face (cuiva) cinste( a) , 1) a cinsti, a onora (pe cineva) : ma mir, cum de mia facut cinste sa ma ia de barbat.NEGR. ; 2) a fi spre lauda, spre cinstea cuiva: asemenea fapte i fac cinste ; 3) a cinsti, a omeni, a trata, a ospata (pe

cineva) , a da de baut si de mncat (cuiva) , a plati consumatia (cuiva) : stiti una, baieti? mie mi-e sete; cine face cinste? FIL. a face circ a face circ, ( fam. ) a face galagie, scandal, tambalau; a se da n spectacol, n stamba. a face ciuciulete a ( se) face ciuciulete sau a fi ud ciuciulete, a fi ud pna la piele. a face ciulama a face ciulama (pe cineva), a zdrobi n bataie (pe cineva) . a face ciur a face ( tot) ciur (ceva), a gauri n multe locuri (ceva) . a face clti a face clti (pe cineva sau ceva), a face farme, a face praf (pe cineva sau ceva) . a se face crlig a se face crlig (sau covrig) , ( pop. ) 1) a se

ghemui, a se ncovoia, a se strnge covrig, a se covrigi: fierul se ncovoia de se facea covrig.ISP. ; 2) a se zgribuli de frig: se strcisera de se facura covrig de ger.ISP. ; 3) a se ncovoia de batrnete: moartea se uscase, de se facuse crlig.ISP. a face crpa a face crpa ( de sters) (din cineva) , 1) a batjocori, a ocar (pe cineva) , a face albie de

porci (pe cineva) ; 2) a umili, a supune, a pune la munci istovitoare (pe cineva) . a se face crpa a se face (sau a fi) crpa (sau petica) , (despre oameni) 1) a se nfricosa; 2) a fi vlaguit; a deveni moale, bleg; 3) a fi beat. a face clabuci la gura a face clabuci (sau spume) la gura, a vorbi mult si cu furie. a-si face coada colac a-si face coada colac, a se codi; a o sterge pe furis (pentru a scapa de raspundere) : am stiut

ca dumnealor, cnd vor fi la adeca, s-or face coada a face coarne a face (sau a scoate) coarne, a deveni ndraznet, impertinent, a face cobza a face cobza (pe cineva), a lega fedeles atunci, mare, l-ati lega, pna a se face coca a se face coca, a se mbata turta, a se bea, de se turteste si coca a se face cola c a se face (sau a sedea) colac, a se ghemui, a se Grivei ... iarna se a face coltul a face coltul, a coti dupa colt,

a face comedii a face comedii (sau boroboate, nazdravanii, nazbtii, pozne) , a se tine de boroboate, de nazbtii, de pozne, de trasnai. a face complimente a face complimente (cuiva), a complimenta (pe cineva) . a face conac a face conac, ( nv. ) a poposi. a face concesii a face concesii, a-si reduce pretentiile, a lasa de la sine, a ceda. a face conciul unei fete a face conciul unei fete, a o lua de nevasta o fata: storsul vinului trecu, badea conciu nu-mi facu.POP. a face concurenta a face concurenta (cuiva), a concura (pe cineva) . a face copii a face copii, a zamisli, a naste (copii): numai un copil o sa faceti.ISP. a face cor cu .. . a face cor cu ... , a face cauza comuna cu ... , a se uni cu ...

: lumea politica face cor cu toata lumea.BACALBASA. a face corp comun a face corp comun (cu cineva), a se solidariza (cu cineva) . a-i face costum de scnduri a-i face costum de scnduri (cuiva), ( fam. ) a omor (pe cineva) . a face cotituri a face cotituri (sau coturi), a coti, a serpui: poteca face cotituri n drum.COSBUC. a face credinta a face credinta, ( reg. ) a se logodi. a-i face credit a-i face credit (cuiva), a vinde pe datorie (cuiva) . a face cret a face cret (ceva), a ncreti (ceva): hai, murgule, murgulet, nu-ti mai face parul cret. POP. a face crngu poiana a face crngu poiana, ( reg. ) a fugi foarte repede. a face cruce a face cruce, (despre vehicule) a se ntlni (venind din directii diferite); a se ncr ucisa. a face cruce a( -si) face cruce, a duce trei degete mpreunate la frunte, la piept, la umarul drept si

la cel stng, a se nchina: nici pe dracul sa vezi, nici cruce sa-ti faci! NEGR. a-si face cruce cu stnga a-si face cruce cu stnga, 1) a se cruci, a se mira peste masura, a fi surprins, uluit: ca mni, parcal vad ministru; sa nu ne facem cruce cu stnga; am vazut altele mai strasnice! VLAH. ; 2) ( rar ) a prevesti a rau, a cobi. a face cruce lnga biserica a face cruce lnga biserica, a face ceva inutil. a face cu capul a

face cu capul, 1) a chema, a porunci printro miscare a capului: du-te, bade, la dracu, nu-mi mai face cu capu, ca ma vede barbatu! POP. ; 2) a misca capul ncoace si ncolo: merge facnd cu capul, gndesti cai mosul, saracul! POP. a face cu coada ochiului a face cu (sau din) coada ochiului (cuiva) , ai face semn discret (cuiva) :

una ntr-alta se leganau [fetele] , facndu-si din coada ochiului.DELAVR. a face cu degetul a face cu degetul (cuiva) , a ameninta cu degetul aratator (pe cineva) : zarindul n slava cerului printre stolul de corbi, ncepu a-i face cu degetul.ISP. a face cu geana a face (sau a trage) cu geana, a face cu ochiul. a-si face cuib a-si face cuib (undeva), a se stabili, a se aciua (undeva) . a-si face cuib n cuibul altuia a-si face cuib n cuibul altuia, a trai cu femeia altuia. a face cuie a face cuie, ( fam. ) a drdi de frig: o sa va pun sa faceti nitele cuie, clantanindu-a-i face cuiva onoarea sa ... ai face cuiva onoarea sa .. . (sau a ... ) , ai

face cuiva favoarea sa .. . (sau a ...) , a considera pe cineva demn sa ...(sau a ...): daca exelentia sa ar vroi sa-a-i face cu maseaua ai face cu maseaua (cuiva) , ai arata coltii (n semn de prietenie) (cuiva) , a rnji (la cineva) : ticalosul si mangositul! nca se rnjea a face cumetrie cu a face cumetrie ( pop. ) a nu mai putea scapa a face cum i vine a face cum i (pe cineva), a .

a face cu mna a face cu mna (sau din mna) (cuiva) , a porunci, a da de stire, a da de nteles (cuiva) , a chema (pe cineva) : Ipate, care da oca pe spate si face cu mna sa-i mai aduca una.CR. a face cumparaturi a face cumparaturi, a cumpara, a trgui. a face cunoscut a face cunoscut (pe cineva sau ceva cuiva) , 1) a prezenta (pe cineva cuiva) : pe data l face cunoscut curtii si fetelor sale.CR. ; 2) a

ncunostiinta, a informa (pe cineva) ; a avertiza, a preveni (pe cineva) : face cunoscut mparatului aceasta hotarre a tarii.BALC. a se face cunoscut a se face cunoscut, a se distinge, a se remarca; a deveni notoriu: se facuse cunoscut prin cteva portrete n ulei. a i se face cunoscut ca .. . a i se face cunoscut (sau ( nv. ) de stire) (cuiva) ca ... , a fi nstiintat, anuntat, a primi

vestea ca ... : i se facu de stire ca romnii pradeaza locurile.P.MAIOR. a face cunostinta a face cunostinta (cu cineva) , a cunoaste pe cineva, a se cunoaste cu cineva: fa cunostinta cu fata; no lua numai pe auzite.NEGR. a face cu ochiul a face cu ochiul (sau din ochi) (cuiva) , 1) ai face (cuiva) un semn discret dintr-un ochi (cuiva) : tu ii face cu ochiul,

el ti face cu capul.PANN ; 2) (despre femei) a cocheta cu ndrazneala, a atrage, a mbia: pe cnd ei sucesc mustata, iara ele fac cu ochii.EM. a face cu ou si cu otet a face (sau a spala) cu ou si cu otet (sau cu sare si piper) (pe cineva) , a dojeni cu asprime, a ocar (pe cineva), a-i trage o sapuneala (cuiva) . a-si face curaj a-si face curaj, a se mbarbata, a-si lua inima n dinti:

sacul era greu de tot; dect fata si facu curaj, se opinti ct putu si ... se duse cu el la grla.POP. a face curatenie a face curatenie, 1) a deretica; 2) ( fig. ) a da afara din posturi persoanele considerate incompetente. a face curte a face (sau a turna) curte (cuiva) , 1) a adresa cuvinte magulitoare (spre ai cstiga favoarea) (cuiva) ; a curta (pe cineva) ; 2) ( fam. ) a-si arata admiratia fata de o femeie, pentru ai

cstiga simpatia; a trage clopote(le) (unei femei): o sa fiu silit a-i face si curte acum.AL. a face cu sapun si cu apa rece a face cu sapun si cu apa rece (pe cineva) sau a trage un sapun (cuiva) , ( reg. ) a certa aspru, a face cu ou si cu otet (pe cineva), a-i trage o sapuneala (cuiva) . a nu face cusur a nu face cusur, ( nv. ) a nu neglija, a face negresit: ornduindul de al doile sa duca pe Pasa pna

la trece n hotarul Hotinului, ca sa nu se faca vreun cusur la nimica.LET. a se face cu treaba a se face cu treaba sau a umbla a treaba, ( reg. ) a se preface ca are de lucru, a simula ca e ocupat: ma facui si eu cu treaba si intrai dupa ei n graba.PANN. a-i face cu ulcica ai face cu ulcica (cuiva) , ai pune oala, ai face vraji (cuiva) : ti face cu ulcica, se vede, cela .. . tare

tii drag! AL. a face cuvnt a face cuvnt (sau cuvinte) , ( nv. ) a cuvnta, a vorbi: de judecata voroveaste lor Dumnezeu, si de vieata si de lucrure foarte cu socotinta face cuvnt.CORESI. a-si face cuvnt cu cineva a-si face cuvnt cu cineva, a intra n vorba, a sta de vorba, a conversa . a face cuvnt a face cuvnt sau a-si da cuvnt n de sine sau a se lega la un cuvnt sau a pune (sau a lega) cuvnt cu cineva, ( nv. ) a

se ntelege, a cadea la nvoiala cu cineva: s-au dat cuvnt n de sine si au purces bulucuri spre trg.COSTIN. a-si face datoria a-si face datoria, a-si ndeplini ndatoririle, obligatiile. a face datorii a face datorii, a se ndatora. a i se face de .. . a i se face (cuiva) de ... , a simti o atractie puternica i s-a facut de duca. a se face de basm a se face de basm, a se face de rs: c-am baut tot ce avui a face de batjocura a ( se) face de batjocura, a (se) face de rs; nu te mai face de

a-si face de cap a-si face de cap (sau de ciolane, de cap si de ciolane) , a comite fapte periculoase, primejdioase; a se tine de prostii, a face blestematii: de cap si-a facut, de cap i-a fost! POP. a face de cap cuiva a face de cap cuiva sau a pune capul cuiva, ( nv. si pop. ) ai face capatul, ai face de petrecanie cuiva: hotarra sa-i faca de cap.POP. a face de capati a face (sau a da) de capati,

a (se) casatori, a(-si) asigura existenta, a (se) capatui: am trei feciori, Maria Ta ... - apoi sa le facem de capati; sa-i nsuram.OD. a face de drvala a face de drvala (pe cineva), a face cu ou si cu otet (pe cineva) . a face de doua parale a face de doua (sau trei) parale (pe cineva), a certa aspru, a besteli, a batjocori (pe cineva) . a-si face de lucru a-si face de lucru (cu cineva sau cu ceva) , 1) a-si pierde vremea cu fleacuri; a parea ca lucreaza; 2) a-si crea singur ncurcaturi. a-si face de marit a-si face de marit, ( pop. ) a face farmece pentru a se marita. a face de mascara a face de mascara, ( pop. ) a face de rs. a-si face de najit a-si face de najit, ( reg.

) a cauta cearta, bataie. a face de nevasta a face de nevasta, ( reg. ) a lua de nevasta: fata mndra mai curata el si-o face de nevasta.POP. a se face de nici o treaba a se face de nici o treaba, ( nv. ) a deveni nefolositor, inutil: au umblat dupa desertaciuni si de nici o treaba s-au facut. MINEIUL. a-si face de noroc a-si face de noroc, a face descntece, vraji etc. pentru a-si ghici soarta sau pentru a-si asigura succesul n actiunile ntreprinse: sa creasca busuioc, sa ne facem de noroc.POP. a o face de oaie a o face de oaie, a face o prostie, o gafa: am facut-o de oaie de tot.CAR. a face de panarama a ( se) face de panarama, (

fam. ) a (se) face de rs. a face de patrula a face de patrula, a patrula, a pazi. a face de paza a face de paza (sau de straja), a pazi. a-si face de petrecanie a-si face de petrecanie, ( fam. ) a se sinucide. a face de petrecanie a( -i) face de petrecanie (cuiva) , 1) ( fam. ) a omor, a ucide (pe cineva) : sa puie mna pe hot, spre ai face de petrecanie. ISP. ; 2) a risipi, a strica, a distruge (un bun, un obiect); a da gata (ceva) . a face de rusine a ( se) face (sau a fi, a ramne, a ( se) da) de

(sau la) rusine (sau de rusinea lumii, satului) sau ( nv. ) a da n (sau peste) rusine sau a face rusine (cuiva) , a (se) face de rs, a (se) rusina, ( fam. ) a (se) face de bacanie: preafacurati neamul nostru de rusine si ocara.EM. ; nu iubi pe fiecine, ca-ti faci neamul de rusine.POP. a-si face de seama a-si face

de seama, ( reg. ) a se ngrijora: pentru el n-au teama, .. . dar mi fac de seama, cnd stau de gndesc, la dragul Lisandru ca-i un copilandru si mult a-i face de urt ai face de urt (cuiva) , a fermeca, a vraji (pe cineva) , ai face farmece (cuiva) : ca nui dracul pe pamnt, sa ne faca de urt.POP. a face de vnzare a face de vnzare (pe cineva) , ( nv

. ) a vinde (pe cineva) : aveti un rob de pierzare; nu l-ati face de vnzare? POP. a-si face de vorba a-si face de vorba (cu cineva), a-si gasi subiect de conversatie . a face din alb negru a face din alb negru, a denatura, a falsifica, a mistifica a face din cap ca ... a face din cap ca ... (sau sa ... ), a da din cap n semn de aprobare a face din iarna vara a face din iarna vara, a fi foarte harnic. a face din noapte a face din noapte zi (sau ziua) sau a face noaptea zi, 1) a petrece zi si noapte, nentrerupt; a face noapte alba: ei fac din noapte ziua si-ai zilei ochi nchid.EM.

; 2) ( fig. ) a munci fara odihna; 3) a lumina (ca ziua) ; a straluci: un palat cu ziduri numai si numai de aur si trepte de nestimate, de faceau noaptea zi cale de trei posti.POP.

a face din tei curmei a face din tei curmei, a face tot posibilul, a ncerca toate mijloacele, posibilit atile. a face din tntar armasar a face din tntar armasar, a exagera (valoarea, nsemnatatea a ceva) : gura satului prea lesne face dintr-un tntar armasar.SL. a face dobndire a face dobndire, ( nv. ) a dobndi. a i se face dor a i se face dor (de cineva sau de ceva) , a dori (pe cineva sau ceva) : spune-le ca mi sa facut dor de aleea lor si mai ales de pimnita.CAR. a face drum a face

drum (sau cale) , ( nv. si pop. ) a merge, a umbla, a calatori: cnd rastorni mamaliga pe masa si se desface, ai a face drum.POP. a se face drumul crucis a se face drumul crucis, a se bifurca, a se face cruce: ne-am dus pna unde ne-am dus si ni sa facut drumul crucis si nu ne-am mai putut duce.POP. a face dupa capul sau a face dupa (sau de, din) capul sau (ceva) sau a

face cum l taie capul, 1) a lucra din proprie initiativa (ceva) : de-ai facuto din capul tau, rau cap ai avut! CR. ; 2) a face cum crede de cuviinta, cum l duce mintea, cum se pricepe (ceva): am facut de capul mieu, si m-a batut Dumnezeu! POP. a face dupa cum zice cineva a face ( asa) dupa cum (sau cum, precum etc. ) zice (sau porunceste) cineva, a urma sfatul (sau porunca) cuiva, a asculta de cineva: mai-mai ca as face asa precum zici tu.ISP.

a se face dus de acasa a se face dus( a) de acasa, ( pop. ) a parasi casa parinteasca: tot n haine de mireasa, sa facut dusa deacasa.POP. a face economii a face economii, a economisi. a face epoca a face epoca, a atrage atentia, a se impune (la un moment dat) : este o sistema materialista-mistica, a carei expunere va face desigur epoca n stiinta umana.CAR. a face escala a face escala, a se opri. a face exceptie a face exceptie, a nu se supune normei, regulii. a face exces de zel a face exces de zel, a fi peste masura de zelos; a exagera. a face explozie a face explozie, a exploda; a sari n aer. a face fasoane a face fasoane, a face mofturi, nazuri.

a face fata a face fata, a nfrunta, a tine piept; a rezista, a suporta: si strnse cu putere tot aparatul de eruditiune pentru a face fata naltei situatiuni n care se afla.CAR. a face fata mprejurarilor a ( nu) face fata mprejurarilor, a (nu) se descurca n mprejurarile date. a face fagada a face fagada (cuiva), ( nv. ) a fagadui, a promite (cuiva) . a-i face felul ai face felul (cuiva) , ( fam. ) 1) ai face pe plac cuiva; 2) a da gata, a omor, a nimici (pe cineva)

: nu te-am stiut eu ca esti de acestia, ca de mult ti faceam feliul! a-si face felul a-si face felul, 1) a-si face cheful, poftele, mendrele: noi tot ne faceam feliul asa cteodata.CR. ; 2) a se sinucide. a face ferfenita a face (sau a rupe) ferfenita, a distruge, a ferfeniti: si rupea ciubotele ferfenita jucndmpreuna cu noi.CR. a-i face festa ai face (sau ai juca) festa (sau o festa, figura, o figura) (cuiva) ,

a pacali (pe cineva) , ai juca un renghi (cuiva); a nsela, a trage pe sfoara . a face fete-fete a face (sau a schimba) fete-fete, a se fstci, a se pierde: Ivan atunci lasa capul n jos si, tacnd, ncepe a face fete, fete.CR. a o face fiarta a o face fiarta, 1) a da chix, a esua; 2) a se face de rs. a face figura de circumstanta a face figura de circumstanta, a se purta potrivit mprejurarilor: va trebui sa faca figura de circumstanta.CAR. a face fite

a face fite, a face mofturi,

a face fn a face fn, a cosi, a usca si a strnge iarba: ca m-ai dat la un batrn, merge ziua, face fn.POP. a face foale a face foale, ( pop. ) a avea pntecele plin, a se ghiftui: boii si vacile chiar acolo faceau foale, gndesc ca numai n pizma.POP. a face focul a face focul, a aprinde focul: fata aducea apa, facea focul si punea de mncare.POP. a se face frate cu dracul a se face frate cu dracul, a face compromisuri pna la realizarea unui plan. a se face frumos a se face frumos, 1) a se gati, a se mpodobi: du-te acasa, fa, buhoasa, si te la, te fa frumoasa! POP. ; 2) (despre vreme) a se ndrepta. a face frumos

a face frumos, a face pe placul, pe gustul cuiva; a face sluj, a fi slugarnic: si din haosul de gnduri s-alegi sfintele icoane, ca sa faci frumos cu ele la boieri si la cucoane? EM. a se face fugit a se face fugit, a fugi si a nu se mai ntoarce: se facu fugit n munti.POP. a se face galben a se face galben, a deveni palid: se facuse galban ca ceara.POP. a i se face galben naintea ochilor a i se face galben naintea ochilor (cuiva) , ai veni ameteala, a i se face rau (cuiva) : plngea .. . pna i se facea galben naintea ochilor.VLAH. a face galerie a face galerie, a se manifesta zgomotos la o ntrecere sportiva, la un spectacol e tc.

a face gata a face gata, ( nv. ) a pregati: sa mi faca un om de oaste gata.NEC. a face gaura n cer a face gaura (sau borta) n cer, ( iron. ) a face o mare isprava: doara nu so face gaura n cer, d-om intra! ISP. a face gatire a face gatire, ( nv. ) a (pre)gati. a face ghem a face ghem, 1) a depana; 2) a mototoli; 3) a strnge, a aduna la un loc. a se face ghem a se face ghem, a se ghemui, a se strnge ca un ghem: fata doarme pe brnci, ori strnsa, facuta ghem.ISP. a face ghetele a face ghetele (sau pantofii) (cuiva) , 1) a curata ghetele (sau

pantofii) (cuiva) ; 2) ( fig. ) a sluji cu slugarnicie (pe cineva) . a face glceava a face glceava, 1) a provoca cearta, scandal; a glcevi; 2) a face intrigi, a baga zzanie, a strni dihonie: l nchise Dumnezeu n foalele pamntului, n iad, de unde numai o gheara scoate si face glceava n lume.POP. a-si face gnduri a-si face gnduri (sau nchipuiri) , a-si

face griji, a se ngrijora: cum sa nu ma ngrijesc si sa-mi fac fel de fel de gnduri cnd te vad asa? VLAH. a face gt a face gt, a face galagie, a se sumeti. a face glume a face glume, a glumi. a face goana a face goana (cuiva) , ( nv. ) a goni, a prigoni, a persecuta (pe cineva) : facea goana bunei credinte.MINEIUL. a face gospodarie a face gospodarie, a face menajul. a face gramada a face (sau a da, a pune) gramada (pe cineva) , 1) a dobor (pe

cineva) ; 2) a omor (pe cineva) : pe opt tii dam gramada jos.COSBUC. a face greutate asupra cuiva a face greutate asupra cuiva, ( nv. ) a face plngere mpotriva cuiva. a-i face greutati a-i face greutati (cuiva), a-i crea probleme, a-i pune . a face grija a( -si) face grija (sau griji), a se ngrijora. a face groaza a face groaza (cuiva), ( nv. ) a ngrozi (pe cineva) . a face gunoaie multe n a ( nu) face gunoaie multe (sau purici) n casa cuiva, a (nu) sta mult timp n a face gura plnie a face gura plnie, a bea (foarte) mult, a face gura a face gura ( mare sau larga) , a striga, a tipa, a vocifera; a face galagie, scandal: toti striga

si fac gura larga.AL.

a face gusa a face gusa, 1) a suferi de gusa; 2) a se ngrasa. a face hap a face hap, a prinde, a apuca repede, a nhata (ceva) . a face hara-para a face ( o) hara-para, ( reg. ) a provoca nvalmaseala, a vnzoli: cu dracii ai facut hara-para.CR. a face harcea-parcea a face harcea-parcea, ( fam. ) 1) a taia n bucati, a farmita, a marunti (ceva) ; 2) ( fig. ) a nvinge categoric, a bate mar (pe cineva) . a face hareci a face hareci (asupra cuiva) , ( nv. ) a adjudeca (asupra cuiva)

: s-au facut hareci n divan asupra dsale.URIC. a face hatrul a( -i) face hatrul (cuiva), a(-i) face pe plac (cuiva), a satisface capriciul, cheful (cuiva) . a face havalea a face havalea (la cineva) , ( nv. ) a da n sarcina, n grija (cuiva) : ocrmuirea spitalelor, a scolilor, a drumurilor, ... sa se faca havalea la boierii pamntului.URIC. a face haz a face haz (pe cineva), a placea, a aprecia (pe cineva): ma face haz ministrul.AL. a face haz a face haz (de cineva sau de ceva) , 1) a rde, a se amuza, a

se distra: la rndul sau povestea cteo batjocura ... si publicul facea un haz nespus.GHICA ; 2) a lua n rs, a-si bate joc (de cineva sau de ceva). a face haz de necaz a face haz de necaz, a nghiti amarul facnd glume, simulnd voie buna. a face hais a face hais (sau haisa), a o lua la stnga. a face hrburi a face hrburi, a sparge, a sfarma. a face hrca a face hrca (pe cineva), ( reg. ) a face de rs (pe cineva) . a face huc a ( se) face ( tot) huc, ( reg. ) a (se) sfarma. a se face huhurez a se face huhurez, ( reg. ) a se tupila. a face hunie a face hunie, ( reg. ) a face cale. a face iama a face (sau a da) iama, 1) a risipi (n mod nechibzuit) : face iama

n iconomiile visteriei. AL. ; 2) a se repezi (sa ia ceva), a navali. a face iarmaroc a face iarmaroc, a se trgui. a face iasca a ( se) face iasca, 1) a se usca; 2) ( fig. ) a slabi foarte tare: te bagan boala cineasca si te face numai iasca.POP. a-si face idee a-si face ( o) idee (despre cineva sau ceva) , a-si forma o impresie, o parere (sumara) (despre cineva

sau ceva); a-si nchipui, a-si imagina: fiind gresita ideea ce v-ati facut de dnsii.URIC. a-si face iluzii a-si face iluzii, a-si face sperante zadarnice, a se amagi cu lucruri irealizabi le; a face imposibilul a face imposibilul, a face pe dracu-n patru. a face impresie a face (sau a produce) impresie, a atrage atentia, a avea efect, a impresiona: si mie-mi face aceeasi penibila impresie.CAR. a i se face inima ct un purice a i se face inima ct un purice (cuiva)sau a fi cu inima ct un purice, ( fam. ) a fi foarte speriat: mi se facuse inima ct un purice.SAD. a-i face inima buna ai face inima buna

(cuiva) , a mngia cu vorba (pe cineva) ; a consola, a mbarbata (pe cineva) : au sa vie dupa voi, sa va faca inimabuna.POP. a-si face interesele a-si face interesele, 1) a fi preocupat numai de propriile 2) a-si face nevoile. a face inventarul a face inventarul, a inventaria. a face ispita a face ispita (cuiva), ( nv. ) a ispiti (pe cineva) . a face izbnda a face izbnda, a izbndi. a face mparteala a face mparteala, a mparti. a face mpiedicare a face mpiedicare (cuiva), ( nv. ) a mpiedica pe

a face nchipuire a face nchipuire, ( nv. ) a-si nchipui. a-i face n ciuda ai face n ciuda (sau n necaz) (cuiva) , a necaji intentionat (pe cineva) , a provoca ciuda (cuiva) : unge toti paretii cu snge, ca sa faca si mai mult n ciuda caprei.CR. a-i face ndemna ai face ndemna (cuiva) , ai nlesni, ai usura (ceva cuiva) : au facut ndemna turcilor sa poata cuprinde locurile.LET. a face ndemnare a face ndemnare (cuiva), ( nv. ) a ndemna (pe cineva) .

a face n doua a face n doua (sau n patru) (pe cineva) , a taia n doua (sau n patru) , a omor, a ucide (pe cineva) : pe butuc mi-l aseza, cu baltac patru-l facea.POP. a se face n doua parti a se face n doua (sau n trei, n patru etc. ) parti, a se desface n doua (sau n trei, patru etc. ) parti: cnd ajung la moara noua, calea lor se face-n doua.COSBUC. a face ndraznire a face ndraznire, ( nv. ) a ndrazni.

a face nfruntare a face nfruntare (cuiva), ( nv. ) a nfrunta (pe cineva) . a face n neajuns cuiva a face n neajuns( ul) cuiva, ( nv. ) a face ceva n dauna, n defavoarea cuiva. a se face n patru a se face n patru, ( reg. ) a munci din greu. a-i face n sila a-i face n sila (cuiva), ( nv. ) a-i produce, a-i provoca sila (cuiva): de ce vrei sa-mi faci n sila? AL. a face nselaciune a face nselaciune (cuiva), a nsela (pe cineva) . a face nstiintare a face nstiintare, ( nv. ) a face cunoscut, a ncunostiinta, a vesti: se si feace nstiintare la Roma.P.MAIOR. a face ntristare a face ntristare (cuiva), ( nv. ) a ntrista (pe cineva) . a face nvoiala a face ( o) nvoiala (cu cineva) , a cadea de acord, a conveni, a se nvoi (cu cineva) : nu pot

sa faca un lucru mai cuminte, dect sa trimitadeputatie la dumnialor boii, cu rugare smerita, sa a face jaf a face jaf (sau ( nv. ) jac), a jefui, a prada: mari rautati si jacuri au facut.CANT. a face jalba a face jalba, a nainta o plngere; a se plnge: vad ele ca alt chip nu-i, dect sa faca jalba la mparat.POP. a face jertfa a face jertfa, a jertfi. a face jocul cuiva a face jocul cuiva, a servi interesele cuiva. a face judecata a face judecata, a judeca. a face juramnt a face juramnt, a jura. a face laba a face laba sau a o lua la laba, ( arg. ) 1) a se masturba, a practica onanismul; 2) ( fig. ) a pierde vremea. a se face la loc a se face la loc (sau iarasi), a redeveni: se facu om la loc.ISP. a o face lata a o face lata, ( fam. ) 1) a face un chef strasnic; 2) a face (fara voie) o pozna, o prostie. a face lectura a face lectura, a citi. a face lege a face lege, ( nv. ) a hotar, a da sentinta, a pedepsi pe giudetul sa-i faca leage cum sa cade.a se face leu paraleu a se face (sau a

face pe cineva) leu paraleu, a (se) nfuria peste masura: zmeul e nabadaios si se face leu paraleu.ISP. a face liniste a ( se) face liniste, 1) a tacea, a nu mai face zgomot; 2) a determina pe cineva sa taca, sa nu mai faca zgomot. a face lipsa a face lipsa, a produce o paguba: nici lipsa fa, dar nici a face loc a face loc, a permite accesul, faceti-mi loc, striga a-si face loc a-si face loc, a-si croi drum: facndu-mi loc

a face lumina a face lumina, 1) a lumina; 2) ( fig. ) a clarifica, a limpezi. a se face luntre si punte a se face (sau a se pune) luntre (sau munte, ( reg. ) cruce, scara) si punte, a depune toate eforturile, a-si da toata silinta, a ncerca imposibilul: sa pus el, nui vorba, luntre si punte, ca sa-si vre codita cea brligata undeva.CR. a face lux a face lux, a duce

o viata fastuoasa, costisitoare; ( spec. ) a se mbraca extrem de elegant si de costisitor: ei fac lux pe banii tarii. a face mai scurt de o palma a face mai scurt de ( cte) o palma (sau cu un cap) (pe cineva) , ( nv. ) a decapita (pecineva) : Mihai aflnd, supuse sub picioare pre vrajmasi, i facu mai scurti de cte o palma.ISP. a face marafeturi a face marafeturi, a face mofturi. a se face mare a se face mare, a creste; a se mari: si crescu si se facu mare.EM. a face mart a face mart (pe cineva), a face paf (pe cineva). a face masaj a face ( un) masaj (cuiva), 1)

a masa (pe cineva); 2) ( fam. ) a-i trage o bataie, a-i muia oasele (cuiva) . a face mascara a face ( de) mascara (pe cineva) , 1) a face de rs (pe cineva) : ne-au facut de mascara POP. ; 2) a certa cu severitate, a face de doi bani, de doua parale (pe cineva) : pentru un lucru de nimica .. . facea pe un boier mare mascara si-l si nchidea.LET. a face mamaliga a face mamaliga (pe cineva sau ceva), a distruge, a face praf (pe cineva sau ceva)

. a se face manastire a se face manastire, ( arg. ) a se produce nvalmaseala; a ncepe bataia. a face marturisiri a face marturisiri, 1) a marturisi; 2) a-sirecunoaste vinovatia. a-si face masuri a-si face (sau a-si lua) masuri, ( reg. ) a chibzui, a judeca: las mustele n pace si-mi iau alte gnduri, alte masuri.CR. a face mea culpa a face mea culpa, a-si recunoaste vina. a-si face mendrele a-si face (sau a-si juca) ( toate) mendrele, 1) a-si face capriciile, chefurile, gusturile, poftele: numai dracul .. . si facea mendrele printre

muritori.POP. ; 2) a-si bate joc, a necinsti, a viola ( o fata, o femeie) : a mbrobodit-o si si-a facut mendrele cu ea. a face mestesug a face mestesug, a ntrebuinta mijloace nengaduite pentru a realiza ceva: ce mestesug sa faca, ca sa scape de el? ISP. a face metanii a face metanii, a bate metanii: i face metane-n post.POP. a se face mic a se face (sau a deveni) ( mai) mic, a deveni timid, umil. a se face miel de ghinda a se face miel de ghinda, a fi lipsit de caracter. a-si face mila a-si face mila (de sau cu cineva) , a se

ndura, a se milostivi (de cineva) : Maica Domnului sa-si faca mila de fata mea! NEGR. a face mila a face mila (cuiva) , ( nv. ) a da de pomana, a milui (pe cineva) : i multamira ca facu cu dnsii mila.MINEIUL. a face militarie a face militarie (cu cineva), a se purta sever, militareste (. a se face mititel a se face mititel, a se strnge, a se chirci (pentru a nu fi vazut, remarcat) : s-

a facut mititel ntr-un ungher.SAD. a-i face mizerii a-i face mizerii (cuiva), a-i face neplaceri (cuiva), . a face mizerie a face mizerie, a certa rau. a face mlcomire a face mlcomire, ( nv. ) a se ploconi. a-si face mna caus a-si face mna caus, a da minii forma de recipient, a-si face mna grebla a-si face mna grebla, a-si ncovoia si a-si lipi degetele mini, pentru a nu scapa nimic printre ele; ( fig. ) a fi zgrcit.

a-si face mna buna a-si face mna buna (la cineva) , ( nv. ) a se pune bine (cu cineva) : mbratisase legea lui Mahomet, numai si numai ca sa-si faca mna buna la turci.GHICA. a face mngiere a face mngiere (cuiva), ( nv. ) a mngia (pe cineva) . a se face mta a se face mta, ( reg. ) a se ghemui. a-si face moarte a-si face moarte ( singur sau el nsusi, cu mna lui) , 1) a se sinucide: de mii da unde n-oi vrea, moarte-mi

fac cu mna mea. POP. ; 2) ( fig. ) a se framnta, a se strofoca, a se da de ceasul mortii. a face moarte a ( se) face moarte ( de om) sau ai face moarte (cuiva) , ( nv. si pop. ) a ucide: sa nu te fi carat pacatul sai zici atunci vreo vorba, ca se facea moarte de om.POP. a face mobilizare a face mobilizare, a mobiliza. a face mofluz a face mofluz (pe cineva) a aduce la faliment (pe cineva) : pierdirea corabiei lui l facusa mofluz.DRAGHICI. a face mofturi a face mofturi, a face nazuri, a strmba din nas.

a face monopol a face monopol, ( nv. ) a monopoliza: monopol fac azi de drepturi.GR.AL. a face morala a face morala (cuiva), a moraliza (pe cineva) . a face morman a face morman (pe cineva), ( fam. ) a zdrobi, a omor (pe cineva) . a se face mort n papusoi a se face mort n papusoi sau a face pe mortul n papusoi, ( reg. ) a face pe prostul, pe niznaiul. a face mototol a face mototol (pe cineva) , a culca la pamnt, a lasa fara cunostinta (pe cineva) : lovindo cu burduful dupa cap, o facu mototol dupa usa. ISP. a se face mototol a se face mototol, (despre oameni) a se ghemui, a se face covrig. a face muma a face muma (pe cineva), ( reg.; despre fete) a dezvirgina. a face mutare a face mutare (cuiva), ( nv. ) a muta (pe cineva) .

a face mutre a face mutre, a face mofturi, nazuri; a se sclifosi: muza mi face mutre.AL. a face muzica a face muzica, 1) a cnta (la un instrument muzical sau cu vocea); 2) ( fam. ) a boci; 3) a face galagie. a face nada a( -si) face nada, a-si face un obicei: nada nu face-n prietesug.PANN. a face nani a face nani, (despre copii) a se culca, a dormi. a face nart a face nart (la ceva), 1) a face nceputul, a lua initiativa: a facut nart la tarina. POP. ; 2) a pune nart. a face naveta a face naveta, a parcurge cu regularitate un drum dus si ntors. a face nazuri a face nazuri (sau naz) , a face mofturi, a avea capricii; a fi nazuros, a se fandosi: ncepu sa-mi faca nazuri, tocma ca un copilas.PANN. a face nadejde a( -i) face nadejde (cuiva), a-i destepta sperante (cuiva)

. a-si face naluca a-si face naluca, 1) a se speria: te miri ce si fac naluca si frigurilei apuca.PANN ; 2) a-si face iluzii: si fac naluca despre ntoarcerea ... lui Attila.OD. ; 3) a i se nazari. a face namol a face ( bai de) namol, a-si acoperi corpul cu un strat de namol cu proprietati curative: mai bine l luam cu mine la mare, sa faca bai de namol.CEZAR.a-si face nasarmba pe mncare a-si face nasarmba pe mncare, a refuza mncarea din cauza unei suparari; a face navo d de oameni a face navod de oameni,

( nv. ) a cauta, a haitui (pe cineva) cu un sir de oameni prinsi mna de mna: avnd Radul Voda o fata, s-au ascuns n codru ... ; si au facut Radul Voda navod de oameni si au gasito n mijlocul codrului.NEC. a se face neam . a se face (sau a fi) neamt, a se preface ca nu ntelege. a face necaz a( -i) face ( n) necaz (cuiva) , ai

face n ciuda (cuiva) : piticii care-or ramas, pun caciulile pe masa si fac la fete nacaz.POP. a face necazuri a face necazuri (cuiva), a produce .

a face necinste a face necinste (cuiva) , a nu face cinste (cuiva) , a necinsti (pe cineva) : sa faca necinste domnului ce i-au trimis.PRAV. a face nedreptate a face nedreptate (cuiva), ( nv. ) a nedreptati (pe cineva) . a face nefer a face nefer (pe cineva), ( reg. ) a pacali (pe cineva) . a i se face negru naintea ochilor a i se face negru (sau rosu, ntuneric) naintea (sau pe dinaintea) ochilor sau a vedea negru (sau rosu) ( naintea ochilor)

, a nu mai vedea bine (de suparare, de mnie) , a turba de furie: negru i se facu dinaintea ochilor de necaz.SAD. a face neom a ( se) face (sau a ajunge) ( din om) neom, a face ca cineva sa-si piarda (sau a-si pierde) nsusirile de om normal; ( p.ext. ) a (se) nenoroci, a (se) distruge: ma-ta tea facut om

ca pe toti oameni si tu te-ai facut neom.DELAVR. a se face nevazut a se face nevazut, a pleca brusc, a disparea; a deveni invizibil: atunci Sfntul Petru sa facut nevazut dinaintea lui, urcndu-se la cer.POP. a face nevoie a face nevoie (cuiva) , ( nv. si reg. ) a provoca neajunsuri, necazuri, ai face un rau (cuiva) : pre ardeleni nui lasa sa odihneasca, ce pururea le facea nevoie.URECHE. a-si face nevoile a-si face (sau

( nv. ) a i se usura) nevoile, a defeca (si a urina) : la ucis glontul .. . cnd si facea nevoile.CEZAR.P. a nu face nici doi bani a nu face nici doi bani, a nu valora nimic. a nu face nici o ceapa degerata a nu face (sau a valora) nici ( ct) o ceapa degerata, a nu avea nici o valoare. a se face niznai a se face niznai sau a face pe niznaiul, a se preface ca nu stie nimic (despre ceva) : nu are nici un rost sa

faca pe niznaiul.STANCU. a face noapte alba a face noapte alba, a ramne treaz toata noaptea. a face nota aparte a face nota aparte, a face opinie separata. a face nula a face nula, ( rar ) a reduce la zero, a anula; ( fam. ) a face praf: vamesi de aceia care fac nula pe cei de la Vamile Vazduhului .FIL. a face numarul cinci a face numarul cinci, ( arg. ) a fura. a face o achizitie a face o achizitie, a procura (un lucru rar); a achizitiona. a se face oale si ulcele a se face (sau a fi) oale si ulcele (sau urcioare) sau a se face pamnt (sau lut)

de oale, a fi mort de mult: despre noi nimeni nu are sa mai stie nimic cnd om fi oale si a face oastea a face oastea, a efectua serviciul militar. a-i face o belea a-i face o belea (cuiva), a-i face o dandana, un rau (cuiva); a baga n bucluc a face o bila a face o bila, ( fam. ) a juca o partida de biliard. a face obraz a face obraz (la cineva), ( nv. ) a tine piept (cuiva) . a-si face obraz a-si face obraz, 1) a se pune bine (cu cineva) ; a-si face intrare (la cineva) : scrie carti la Seremet, des face obraz.NEC. ; 2) a se preface: ia las, mai omule, las! nu-ti mai face obraz! a face obstructie a face obstructie, a obstructiona. a face ocara a face ocara (cuiva), ( nv. ) a ocar (pe cineva) . a face o casa a

face o casa, 1) a construi o casa; 2) ( nv. ; fig. ) a casatori (pe cineva) : au facut nunta Vasilie-voda fiicei sale .. . dupa cneazul Ragivil ...;numai cu ce inima si sfat au facut acea casa dupa om de lege calvineasca? COSTIN ; 3) ( fig. ) a ntemeia o familie. a face o calatorie a face o calatorie, a calatori: au hotart sa faca aceasta a face ochi a face ochi, 1) a se

trezi, a se scula din somn; 2) (despre unii pui) a putea deschide ochii la cteva zile dupa nastere. a face ochi dulci a face ochi dulci (cuiva), a face .

a face ochii n patru a face ochii n patru, a fi atent, a veghea. a face ochii mici a face ochii mici, 1) a fi foarte obosit, pe cale de a adormi; 2) a se preface ca nu vede. a face ochii roata a( -si) face (sau a( -si) ntoarce) ochii roata, a se uita de jur-mprejur, a-si roti ochii, privirea: mai scoatema-n deal odata, sa-mi fac ochisorii roata, sa ma uit la lumea toata.POP. a face o cucerire a face o cucerire, a cuceri (o femeie) . a face o digresiune a face o digresiune (sau digresiuni), a deschide o paranteza (sau paranteze) . a face o favoare a face o favoare (cuiva), 1) a favoriza (pe cineva); 2) a face o concesie (cuiva) . a face o foita a face o foita, ( fam. ) a juca o partida de carti. a face o gluma a face o gluma, a glumi: m-ai nteles ca am facut o gluma, ca sa rdem de flecareala voastra? CAR. a face o greseala a face (sau a comite)

o greseala (sau greseala, greseli) , a gresi: se-ntmpla ca partidul fratelui .. . a facut o suma de greseli politice.CAR. a face o gura ct o sura a face o gura ct o sura, a deschide, a casca gura mare. a face o halta a face o halta, a ntrerupe termporar o calatorie. a-i face o horodinca a-i face (sau a-i trage) o horodinca (cuiva), a mustrului zdravan, a certa cu asprime (pe cineva) . a-si face o idee a-si face o idee (despre cineva sau ceva) , a-si forma o parere sumara (despre cineva sau ceva) ; a concepe cu mintea ceva: istoricul viitor nu-si va face desigur

o idee buna despre starea sanatatii intelectuale a unei mari parti a contimporanilor nostri.CAR. a face o impresie buna a face (sau a produce, a provoca, a lasa) o impresie buna (sau rea) (cuiva) , a impresiona (ne)placut (pe cineva) . a face o inspectie a face o inspectie, a inspecta: face o mica inspectie nti la opus, apoi la brazdele gradinitei.CAR. a face o ncercare a face o ncercare, a face o proba, o experienta; a ncerca, a testa. a face olat a face olat (cuiva), v. a da olat (cuiva) . a face o lipitura a face o lipitura, 1) a lipi ceva; 2) ( fam. ) a agata o femeie. a face om a face om (pe cineva) , 1)

a asigura pregatirea, calificarea (cuiva) ; a educa, a instrui (pe cineva) : scoala .. . om l face.PANN ; 2) a asigura o situatie materiala sau sociala buna (cuiva) ; a nzestra (pe cineva) : ti-ai aruncat norocul n grla: te faceam om! CAR. a-i face o magarie a-i face o magarie (cuiva), a se purta urt (cu cineva), a jigni (pe cineva); a-i face un . a face omenie a face omenie (cu cineva) , ( nv. ) a fi ntelegator, omenos (cu cineva) : mparatul vostru

cu mine omenie de va face, binele de la dnsul voi cunoaste.CANT. a face o nefacuta a face o nefacuta, ( pop. ) a face o pozna, o boroboata. a face onoare a face onoare (cuiva), a fi motiv de mndrie, de fala (pentru cineva); . a face onorurile casei a face onorurile casei (sau ale balului) , a-si ndeplini ndatoririle de gazda la o petrecere, la o receptie etc.: onorurile balului le-a facut comitetul damelor.a nu face o para a nu face ( nici) ( ct) o para ( chioara) sau ( nici) doua parale, a nu avea (nici o) valoare: cnd veni judecatorul, actul aratat nu facu doua parale.a face opinie separata a face opinie separata, a sustine un punct de vedere deosebit a face o plimbare

a face o plimbare, a se plimba. a face o potera a face o potera sau ( reg. ) a pleca n potira, a face (a pleca n) cercetari pentru a face opozitie a face opozitie, a se opune, a se mpotrivi. a face ordine a face ordine, a ordona, a disciplina. a face o reverenta a face o reverenta, a se nclina (n semn . a face orgii a face orgii, a se destrabala.

a face o roata a face (sau a da) o roata (sau roata) ( pna la ... ) , a da o fuga, o raita (pna la .. . sau pe la ...) : fa o roata pn-acasa.POP. a-i face o rugaminte a-i face o rugaminte (cuiva), a ruga (pe cineva) . a-i face o salata ai face o salata (cuiva) , ( fam. ) a certa, a mustra, a ocar (pe cineva) :

acum sa vezi ce salata o sa-mi faca! LOV. a face o saritura a face o saritura, a sari (o data): face o saritura napoi.CR. a face o scadere a ( se) face o scadere (sau un scazamnt) , a scadea, a (se) diminua, a (se) reduce: celor banuiti ca dusmani ai principiilor republicane li s-a facut un scazamnt de 50 la suta.CAR. a-i face o scena a-i face o scena (sau scene) (cuiva), a-i face scandal, taraboi (cuiva) . a-i face o situatie a-i face o situatie (cuiva), a ajuta, a sprijini (pe cineva) sa ajunga ntr-o pozitie materialasau soc iala buna. a-si face osnda a-si face osnda, a ispasi o pedeapsa. a face osnda a face ( pre) osnda (cuiva), ( nv. ) a condamna, a osndi (pe cineva) . a-si face osnda a-si face osnda (cu cineva), ( reg.

) a se purta rau (cu cineva): nu-ti mai face atta osnda cu mine! CR. a face osteneala a face osteneala, ( nv. ) a se osteni, a se stradui. a face o surpriza a( -i) face o surpriza (cuiva), a surprinde (pe cineva): a plecat de lnga noi, ca sa ne faca o surpriza.CAR. a face o tabla a face o tabla (pe cineva), ( fam. ) a juca cu cineva o partida de table: hai sa te fac o tabla.BRAESCU. a face o vizita a face o vizita (cuiva), a vizita (pe cineva) . a face pace a face pace ( buna) (cu cineva) sau a se face pace, a se mpaca (cu cineva) : si se facu pace buna de toate partile.NEC. a face paf a face (sau a lasa) paf (pe cineva) sau a

ramne paf, a uimi, a ului, a da gata (pe cineva) sau a ramne mut de uimire: daca-ti spun una, rami paf! a face paguba a face paguba (cuiva), a pagubi (pe cineva): nu vezi ce taraboi si ce paguba mi-ai facut? CAR. a face palanca a face (sau a da) palanca ( la pamnt) (ceva) , a dobor, a culca la pamnt, a calca n picioare (ceva) : dam cnepa toata palanca lapamnt.CR. a-si face palmele plnie a-si face palmele (sau minile) plnie ( la gura sau la ureche)

, a-si pune palmele n forma de plnie (la gura sau la ureche) pentru a fi auzit (sau a auzi) mai bine: cu mna plnie la gura un chiot dau.CAL. a face pansamente a face (sau a pune) pansamente, a pansa, a bandaja. a face paosul a face paosul (cuiva), a ndeplini ritualul de stropire a mortului a face papara a face papara (pe cineva sau din ceva) , a bate, a nvinge, a distruge (pe cineva sau ceva) : de le vom cadea n gheara, pe toti ne fac papara.PANN. a face parada a ( se) face parada (de sau cu ceva) , a parada; a (se)

face caz (de ceva) : gentilom ridicol, ce facea parada cu titlurile.BOL. a face parada de .. . a face parada de ... , a-si da importanta, a se grozavi. a face parale a face parale (sau bani, avere) , a cstiga, a agonisi, a strnge bani: lapte, brnza, unt si oua, .. . de-am putea sclipui sa ducem n trg ca sa facem ceva parale.CR. ; d-sale i mersesera treburile bine, facuse avere.CAR. a face parale a face

( toate) parale( le) , a arata bine; a fide calitate; a merita (pre . bun) : coada lui cea lunga, cu ochiuri sclipitoare, facea

a face pardaf a face pardaf (pe cineva), ( reg. ) a certa cu asprime (pe cineva); a bate (pe cineva) . a face pardale a face (ceva) pardale, ( reg. ) a distruge. a face parte a( -si) face parte, 1) a mparti; 2) a-si nsusi partea leului: apoi singur mi fac parte.AL. ; cine-mparte, partesi face. a face parte din ... a face parte din .. . (sau dintre ... ) , a fi unul dintre elementele componente ale ... , a fi membru al

... , a apartine: o foaie oficioasa .. . pretinde ca toti cti combat colectivitatea nu mai fac parte din partidul national liberal.CAR. a face parte a( -i) face parte ( de .. . sau din .. . ) (cuiva) sau ( nv. ) a scoate parte (cuiva) , a face partas (pe cineva la ceva) ; a(-i) face rost (de ceva cuiva)

; a harazi (ceva cuiva) : puneam lumea la cale mpreuna si faceam parte buna si Romniei.GHICA. a face pasiune a face ( o) pasiune (pentru cineva sau pentru ceva) , a se simti atras n mod deosebit (de cineva sau de ceva) ; a se pasiona (de ceva) . a se face pastrama a se face (sau a fi) pastrama, a slabi foarte tare. a face pastrama a face pastrama (pe cineva) , a snopi n bataie (pe cineva) ;

a distruge (pe cineva) : mai trebuie sa-si bata joc de casa mea si pe voi sa va puie la pastrama? CR. a face pasul a face pasul ( acesta) , ( fig. ) a ntreprinde (ceva) dupa ezitari: parca tot m-as nsura: cnd as da pesteo parte buna, as face poate si eu pasul acesta.CR. a face pasi a face pasi, ( fam. ) a pleca: fa pasi! a face patron a face patron, ( pop. si fam. ) a-si serba ziua numelui. a face patul a face patul (sau culcusul) , a ntinde (sau a strnge) asternutul (de)

pe pat: eu m-apuc patul sai fac.POP. ; facu un culcus stapnului sau.ISP. a face pacat cu cineva a( -si) face pacat( e) cu cineva, a face o fapta rea n dauna cuiva, a oropsi pe cineva. a face pamnt a face ( tot o apa si-un) pamnt sau a face tot una cu pamntul, a distruge, a nimici, a face praf: fa-ma, Doamne, lut, pamnt, nu-mi da om care-i urt.POP. a face paralute a face paralute, a se mbogati: a facut paralute cu munca, ca e pastrator.HEL. a face parasire a face parasire (cuiva), ( nv. ) a parasi (pe cineva) . a face partas a face partas (pe cineva la ceva) , a

mparti (cu cineva ceva) : sin orice ntmplare a vietiimelemi place la gndurile mele partas de a te face.AL. a face parti a ( se) face ( n) parti, a (se) mparti, a (se) risipi: faceti-va toti n parti, ca eu m-ascund dupo stnca.PANN. a-si face parul a-si face parul, a se coafa. a i se face parul puica a i se face parul puica (cuiva), ( reg. ) a i se face parul maciuca (cuiva) . a face pasat a face pasat (pe cineva), a zdrobi, a face pilaf (pe cineva) . a face patul a face patul, ( reg. ) a sta la pnda. a face pe-a surdul a face pe-a surdul, a se face ca nu aude (bine) . a face pe boierul a face pe boierul,

1) a se feri de munca; 2) a astepta sa fie servit. a face pe chef a face pe (sau dupa) chef (sau dor, gust, plac, pofta, voie, vrere) (cuiva) sau a face ( pe) cheful (sau gustul, placul, pofta, voia, vrerea) (cuiva) sau a face chefurile (saugusturile, poftele, vrerile) (cuiva) sau a-si face cheful (sau chefurile, damblaua) , a(-si) mplini, a(-si) satisface capriciile, dorintele, poftele,voia: Dumnezeu ... voia sa a [l] mortii.CR. a face pedeapsa a face pedeapsa

(cuiva), ( nv. ) a pedepsi (pe cineva) .

a face pe dracu-n patru a face pe dracun patru, ( pop. ) a-si datoata silinta, a depune toate eforturile, a face tot posibilul: macar sa faci pe dracul n patru, sau ori ce-i face, dar numai dect sa-mi aduci pielea cerbu lui.CR. a face pe el a face pe el (sau n pantaloni) ( de frica), a-i fi foarte frica; a fi ngrozit, timorat. a o face pe fanariotul a o face pe fanariotul, a fi corupt, ipocrit, viclean; a fi lipsit de caracter. a face pe gnd a face pe gnd (cuiva) , a proceda cum gndeste sau doreste cineva: cu lacrimi te-oi ruga, ca sa faci pe gndul meu.POP. a face pe grozavul a face pe grozavul, a se grozavi; a se purta cu semetie. a face pe iezuitul a face pe iezuitul, a fi ipocrit: sa facem pe iezuitul a la Metternich.CAR.

a face pe marele a face pe marele, a-si da importanta; a fi fudul. a face pe mironosita a face pe mironosita, a-si da aere de nevinovatie. a face pe nebunul a ( o) face pe nebunul, ( fam. ) a tine sa atraga atentia, a-si da importanta: cnd erau femei tinere si frumoase de fata, o facea pe nebunul. a face pe nevinovata a face pe nevinovata, a-si da aere de inocenta: cocheta face pe nevinovata.NEGR. a face penitenta a face penitenta, a executa canonul impus de preotul duhovnic pentru ispasirea p acatelor. a-i face pe obraz ai face pe obraz (cuiva) , a trata dupa cum merita (pe cineva) ; a se razbuna (pe cineva) : cea mai tnara gasi acum prilej sa-i faca pe obraz.CR. a-si face pe parte a-si face pe parte, ( reg. ) a-si face vraji pentru aflarea ursitului. a i-o face pe piele a io face pe piele (cuiva) , ( nv.

si reg. ) a se opune cuiva; a se razbuna pe cineva: tio fac eu pe piele, femeie fara inima ce mi-ai fost! ISP. a face pe prostul a face pe prostul sau ( reg. ) a se face prost, a se preface ca nu ntelege, ca nu baga de seama, a simula prostia. a-si face pere-mere a-si face ( averea) pere-mere, ( reg. ) a-si risipi averea. a face pe riosul a face pe riosul, ( fam. ) a-si da aere, a fi nfumurat: sa-l vezi ... facnd pe riosul si pe-al dracului.POP. a face pe sfntul a face pe sfntul, a se da drept moral, a simula moralitate.

a face pe surdul a face pe surdul, a se face ca nu aude (bine); a nu raspunde cnd e chemat, striga t. a face pe smecherul a face pe smecherul, a ncerca sa fie smecher. a face pe treaba a( -i) face pe treaba, ( reg. ) a proceda conform interesului (propriu sau al cuiva) : crede si d-ta, matusa, ca de-i face pe treaba, n-are sa-ti fie degeaba.CR. a face piata a face piata, 1) a cumpara alimente pentru hrana zilnica; 2) a face taximetrie. a face picioare a face (sau a capata) picioare, ( fam. ) a disparea. a face pielea cojoc a face pielea (sau spinarea) cojoc (cuiva) , a bate zdravan (pe cineva) : sa stie maica

ca joc, face-mi-ar pielea cojoc! POP. a i se face pielea de gaina a i se face pielea de gaina (sau de gsca) (cuiva), a i se ncreti pielea (de frig sau a face pierdut ceva a face pierdut ceva (sau pe cineva) , a lasa sa se piarda sau a da impresia ca sa pierdut ceva (sau cineva) : i facu pierduti n padure.POP. a face piftie a face piftie (pe cineva), ( fam. ) a bate foarte tare pe cineva. a face pilaf a face pilaf (pe cineva) , ( fam. ) 1) a bate (pe cineva) foarte tare, a nimici; 2) (

fig. ) a uimi, a ului (pe cineva) . a face piroane a face ( la) piroane ( si la cuie) , ( fam. ) a clantani din dinti din cauza frigului; a drdi: acum tremurau de frig ... si faceau la

a-i face pntece din coaste ai face pntece din coaste (cuiva) sau ai face coastele pntece (cuiva) sau ai rupe (sau ai frnge) coastele (cuiva) , a bate mar, a snopi n batai (pe cineva) : sai faci chica topor, spinarea doba si pntecele cobza.CR. a face pra a face ( o) pra (asupra cuiva) sau a da n pra

(pe cineva) sau a baga pra (dupa cineva) , a da n judecata (pe cineva): de ce pune pra pe administratia conacului? SAD. a face prjol a face prjol, ( pop. si fam. ) a nimici (prinfoc) , a prjoli; a face prapad, ravagii: pe unde treceau, prjol faceau.CR. a face plaja a face plaja, a face bai de soare. a face planul ca tiganul a face planul ca tiganul, a-si propune lucruri irealizabile. a face planuri a face planuri, a planui. a face plata a face plata (cuiva) , 1) a plati (pe cineva) ; 2) ( nv.

) a rasplati, a recompensa (pe cineva) : va face plata izbndirii tale.MINEIUL ; 2) ( nv. ) a pedepsi (pe cineva) . a-si face plata a-si face (sau a i se face) plata (cuiva) , ( nv. si reg. ) a fi despagubit, a se despagubi: de nui va placea acela, sa i se faca plata dupacum a fost dobitocul lui.PRAV. a face placere a( -i) face placere (cuiva ceva) , a(-i) placea (cuiva ceva) , a

agrea (ceva) : nu-mi face nici o placere, nu nteleg comediile alea.CAR. a face placerea cuiva a face placerea cuiva, a face pe plac cuiva, a satisface capriciul, cheful, gustul cuiva: fa-mi placerea si pleaca! a face pleasca a face pleasca, ( nv. ) a jefui: servitorii au facut pleasca tot ce au putut.GALA. a face plinul a face plinul, a umple cu combustibil rezervorul unui vehicul. a face a face (sau a compune, a redacta, a adresa, a trimite) (o) plngere, a se plnge (n scris) (cuiva de ceva) ;

a reclama, a solicita (ceva cuiva) : d. ministru plenipotentiar al Romniei a adresat numaidect plngere guvernului turcesc.CAR. a face plns a face plns, ( nv. ) a plnge: mult plns feacera.DOS. a face pluta a face pluta, (despre oameni) a pluti pe spate. a face pocainta a face pocainta, ( nv. ) a se pocai: voi face pocainta de pacatele meale.MINEIUL. a-i face pocinogul cuiva a-i face pocinogul cuiva, ( reg. ) a-i face de petrecanie cuiva. a face pod cu palma a face pod cu palma, a pune palma streasina la ochi. a face podul a face podul, ( sport ) a executa figura de gimnastica numita podul . a face politica a face politica, a fi membru activ al unui partid; a participa la rezolvarea treburilor statului: sa luam un

literat care n-a facut si nu face politica deloc.CAR. a face polita a face polita (pe cineva), ( fam. ) a purta pe drumuri pe cineva. a face politie a face politie, 1) a mentine ordinea n mod sever si autoritar; 2) a chestiona, a ancheta (n felul politiei) . a-si face pomana a-si face ( mila si) pomana (de sau cu cineva) sau a-si face o pomana (cu cineva) , a se ndura (de cineva) , a face un bine (cuiva): si-a facut pomana capitanul si m-a luat a face pomenire a face pomenire (cuiva) , 1) ( nv. ) a(-si) aminti (de cineva) , a mentiona, a pomeni (pe cineva)

; 2) a face slujba de pomenire (cuiva) . a face pompa de ceva a face pompa de ceva, ( nv. ) a face caz de ceva: virtuti cetatenesti, de care a-si face ponos cu cineva a-si face ponos cu cineva, ( pop. ) a avea neplaceri cu cineva: dar m-am ferit sa-mi facponos cu toti nebunii.COSBUC. a-i face pontul ai face pontul (cuiva) , 1) ai crea o situatie favorabila (cuiva) , ai nlesni (cuiva ceva) ; 2) a pacali (pe cineva), a-i face pentru ca sa-mi

a face popas a face popas, a poposi. a face posibilul a face ( tot) posibilul ( si imposibilul) , a face tot ce e (omeneste) posibil: te-am rugat sa faci tot posibilul sa am astazi banii.SAD. a face posomol n .. . a face posomol n ... , ( reg. ) a face ravagii printre ... : prdalnica buduhoala de gt face posomol, prjol n copii.CONTEMP. a-si face povara a-si face povara, ( reg. ) a se satura: dupa ce-si facura povara de somn, se sculara. ISP. a face pozna a

face pozna, ( reg. ) a face o impresie deosebita, a face senzatie: niste placinte att de gustoase, ct facea pozna, nu alta! POP. a face pozne a face pozne, v. a face comedii. a face praf a face praf (sau colb) , 1) a face sa se ridice praful; 2) ( fam. ) a vorbi fara rost, a trancani, a spune minciuni: nu-ti mai raci gura, Ghita, ca faci praf! PREDA. a face praf a ( se) face praf, 1) a (se) distruge, a (se) nimici; 2)

( fig. ) a se mbata. a o face praf a o face praf, ( fam. ) a nu realiza nimic, a suferi un esec: aici ai facut-o praf.PREDA. a face praftura a face praftura (pe cineva) sau ai face (sau ai da, ai trage) o praftura (cuiva) , ( fam. ) a face de rs, a batjocori, a certa (aspru) (pe cineva) . a face pradaciune a face pradaciune, a prada. a face prapadit a face prapadit (pe cineva), a prapadi (pe cineva): cu dorul nu-i de glumit, ca te face prapadit.POP. a se face praviriste a se face praviriste, ( nv. ) a se da n spectacol (n fata

cuiva) : facndu-sa praviriste tuturora ce era preatuncea tirani ... au dobndit cununa slavii.DOS. a face praznuire a face praznuire, a praznui. a o face prea ncornorata a o face prea ncornorata, a spune ceva de necrezut. a face pregatiri a face pregatiri, a se pregati. a face pre osnda a face pre osnda (cuiva), ( nv. ) a osndi (pe cineva): rasipeaste, Doamne, pizmasii, le fa pre osnda.DOS. a se face pres a se face pres (dinaintea cuiva), a fi slugarnic (cu cineva); a se umili (dinaintea cuiva) . a face pretentii a face pretentii, a pretinde. a-si face prilej cu .. . a-si face prilej cu ... , ( nv. ) a-si ocupa timpul cu ... , a se ndeletnici cu ... : facndu-si prilej cu pascarie da n dar cine-i cerea peaste.DOS. a face prima a face prima,

a se bucura de consideratie deosebita; a pretui, a valora: cuvntul sau facea prima.BRAESCU. a face primire a face ( buna sau rea) primire (cuiva), a primi (bine sau rau) (pe cineva) . a face primul pas a face primul pas, a face nceputul, a avea initiativa. a face prinsoare a face prinsoare, a pune ramasag, a paria. a face proaspat a face proaspat, ( reg. ) a taia porcul. a face proasca a face (sau a da) proasca sau a face proasca ( n ... , ntre ... , prin ... , printre .. . sau mprejurul ... ), ( pop.

) a se napusti, a navali, a da iama (n, ntre, prin, printre sau mprejurul ...) , ( p.ext. ) a distruge, a nimici, a prapadi (prin mijloace violente si instantanee) : acolo sa dam proasca, sub ochiul cel de sus .. . si cale sa deschidem prin aprigul dusman.a face probleme a( -i) face probleme (cuiva), a(-i) crea dificultati, omul asta ne cam face probleme. a face proces a face (sau a intenta) proces (cuiva sau ( nv. ) asupra cuiva), a chema judecata (pe cineva) .

a-si face proces a-si face proces( e) de constiinta, a-si reprosa anumite

a-i face proces de intentii ai face proces de intentii (sau intentie) (cuiva) , a suspecta de intentii necurate (pe cineva) ; a nvinui fara dovezi (pe cineva): domnia lor fac un proces de intentii.MAIOR. a face procesul a face procesul (cuiva sau a ceva) , a critica, a ataca n cuvinte (pe cineva sau ceva) , a analiza critic si polemic (condamnnd): fratele i facea procesul unei palarii care nici macar nu era un model.CEZAR.P. a face pulbere a ( se) face (sau a ( se)

preface) ( n) ( praf si) pulbere (sau pulbere si cenusa) sau a ( nu) se ( mai) alege sau ramne ( nici) ( praful si) pulberea, 1) (despre fiinte) a fi zdrobit, sfarmat, farmitat, nimicit, ucis; a se alege praful: moara ciocoiului macina oameni de s-alege din ei pulberea.SAD. ; 2) (despre obiecte, bani, bunuri materiale etc. ) a

nu mai ramne nimic, a fi complet distrus sau irosit, risipit, nlaturat, a nu se mai alege nici praful: si cadzura toti idolii de se sfarmara si se feacera pulbere.DOS. a-i face punga paienjeni la gura a-i face punga paienjeni la gura, ( reg. ) a fi foarte zgrcit. a face punte a face punte, 1) a nu merge la serviciu ntro zi de lucru care cade ntre doua sarbatori legale; 2) (despre servicii publice, institutii) a nu functiona ntr-o zi de lucru care cade ntre doua sarbatori legale. a face purici a face purici, ( reg. ) a fi nerabdator. a nu face purici a nu ( mai) face ( multi sau

prea multi) purici (undeva sau la cineva) , ( fam. ) 1) a sta putin (undeva sau la cineva) , a pleca repede (de undeva sau de la cineva) : du-te .. . n toate saloanele literare, dar nu fa nicaieri purici. CAR. ; 2) a nu rezolva nimic, a nu face nici o treaba; a nu face nici o brnza. a face puzderie a ( se) face puzderie, ( pop. ) a (se) sfarma, a (se) face

praf, a (se) distruge: fac puzderie o-rice-mi cade sub mna.NEGR. a-i face raport a-i face raport (cuiva), a-i raporta unui superior greseala comisa de un subaltern. a face radicare a face radicare, ( nv. ) a se ridica, a se razvrati. a face ramasag a face ramasag, a paria. a face rascumparare a face rascumparare, ( nv. ) a rascumpara. a face rasplatire a face rasplatire (cuiva), ( nv. ) a rasplati (pe cineva) . a face rau a face ( un) rau (cuiva) , a pricinui un necaz, o suparare (cuiva) : mparatul dadu porunca strasnica, ca oriunde le-ar vedea cineva, ... sa nu le faca nici un rau.POP. a-i face rau ai face rau (ceva cuiva) , a

nui prii, ai produce o suferinta (trupeasca sau sufleteasca) (ceva cuiva) : oita brsana, ... apa rau ti face, ori iarba nu-ti place? POP. a i se face rau a i se face (sau ai veni) rau (cuiva) , a fi cuprins de o stare de ameteala, greata etc. ; a lesina: i sa facut rau si a cazut pe strada. CAL. a-i face ravasul ai face ravasul sau ai da ravas ( de drum)

(cuiva) , a izgoni (pe cineva) , a da pasaportul (cuiva) : Leicutei i-a facut ravas de drum.DELAVR. a face razboi a face razboi, ( nv. ) a se razboi. a face razboi asupra cuiva a face (sau a sta cu) razboi asupra cuiva, ( nv. ) a ataca pe cineva: feciorul iaste datoriu sa agiute tatnesau, cnd va vedea ca stau cu razboiu facerea lumii facerea lumii, crearea lumii: cuvintele lui Dumnezeu, pe care facere de bine facere de bine, binefacere, fapta buna, mai ales pentru noi ... este a face revi sta a face revista, ( nv. ) a cutreiera, a vizita: facnd revista prin Paris,

facuram cunostinta cu un turist englez.CODRU-DRAGUSANU. a face rezerve a face rezerve, a exprima ndoieli.

a face rezolutiune a face rezolutiune, ( nv. ) a (se) decide, a (se) hotar: spre a nimici proiectul rialului sau, face rezolutiune a se duce nsusi n Moldova.ASACHI. a face ridicarea a face ridicarea, ( reg. ) a face parastas. a face risipa a face risipa, a risipi. a-i face rnd de ceva ai face rnd de ceva (cuiva) , ( reg. ) ai face rost de ceva (cuiva) : i facuse popa rnd de ceva haine.AGRB. a face rs a face rs (de cineva), a rde (de cineva) .

a-si face rs de ... a-si face (sau a-si bate) rs de .. . (sau dupa ... ) , ( nv. si pop. ) 1) a-si bate joc de ... : iar tu, ciobane, pentru ca ti-ai facut rs de mine, sa ratacesti toata viata ta.POP. ; 2) a silui, a viola ( o femeie) : lua femei si fete mare si copii, cu sla, de-s face rs.NEC. a face rt a face rt, ( pop.

) 1) a se obraznici; 2) a face nazuri. a face roata n jurul ... a ( se) face roata n jurul .. . (sau mprejurul ... ) , a ncercui, a nconjura din toate partile: la iesire cteva muieri din sat facura roata n jurul ei.DELAVR. a face robie a face robie, ( nv. ) a lua captivi, prizonieri, robi: multe robii au facut n Tara Lesasca.NEC. a face roiul a face roiul, ( arg. ) a pleca repede (de undeva); a o roi, a o sterge. a-si face rondul a-si face rondul, 1) ( mil. ) a inspecta santinelele; 2) a face un control; 3) a da o raita. a face rost a face rost (de ceva) , a obtine, a

procura (ceva) : [lupul] se ndrepta catre o stna din apropiere, pentru a-si face rost de ceva de ale gurii. POP. a se face rosu a se face rosu ( la fata), 1) a se mbujora, a se nrosi la fata; 2) ( fig. ) a se enerva, a se nfuria. a face rugaciune a face (sau a nalta, a da, a aduce) rugaciune (sau ruga, rugaciuni) sau a-si face rugaciunea (sau rugaciunile, ruga, rugile) , a se ruga, a se nchina: facura rugaciune mare catre Mahomet al lor.ISP.

; sculati-va si faceti ruga, toti arhiereii.VARLAAM. a face rumn a face rumn (pe cineva), ( reg. ) a crestina (pe cineva) . a i se face rusine a i se face rusine (cuiva), v. a-i fi rusine (cuiva) . a face salata a face salata (pe cineva), a-i trage o bataie zdravana (cuiva) . a face sala plina a face sala plina (sau goala) sau a face sali pline (sau goale) , (despre spectacole) a (nu) avea public numeros; ( p.ext. ) a (nu) avea succes. a face sandvis a face sandvis (pe cineva), ( fam. ) a strivi (pe cineva); a bate (strivindu-l) (pe cineva) . a face sat a face sat (undeva sau cu cineva) , ( pop.

) a ramne, a sta mult (undeva sau cu cineva) : descaleca iute, ncaleca, du-te, sat nu face. PANN. a face scrum a ( se) face scrum ( si cenusa) , ( pop. ) a arde (sau a face sa arda pe cineva sau ceva) complet: ajuta-ma sal fac scrum si cenusa. POP. a se face a se face sau a ( fi) facut scoaba, ( reg. ) 1) a slabi foarte

tare sau a fi extrem de slab: purceaua e facuta scoaba! POP. ; 2) a se strnge, a se ghemui: te-ai facut scoaba de frig. HOGAS. face sa .. . ( nu) face sa ... , (nu) merita sa ... , (nu) secade, (nu) se cuvine sa: nu face sa mergem tocmai la vremea mesei.CAR. a-i face sa ... ai face (cuiva) sa .. . (sau de ... ) , a fermeca, a vraji (pe

cineva) (sa iubeasca sau sa urasca) : nu stiu cine nea facut, noi, bade, de ne-am urt! a face sa curga snge a face sa curga snge, a declansa o ncaierare sngeroasa, a face salas a face salas (cu cineva) , ( nv. ) a avea relatii sexuale (cu cineva) : mparatul ndrazni degrai catra ea cu pohta curvii: cum sa a face scandal a face scandal, a face galagie: am aflat ca dascalinea cu Catavencu si cu toti ai lor vor sa faca scandal.CAR.

a face scapat a face scapat (pe cineva) , a lasa, a ajuta sa scape (pe cineva) , a nlesni fuga (cuiva) : ia dat pn sa saturat, si-atunci l-a facut scapat. PANN. a face schimb a face schimb, a schimba. a i se face scntei a i se face scntei ( pe dinaintea ochilor) (cuiva) , a primi o lovitura (fizica sau morala) puternica (si a avea senzatia ca vede scntei) : sar

odata voiniceste de pe-un mal .. . din greseala, drept cu fatan jos, numai scntei mi s-au facut pe dinaintea ochilor, de durere.CR. a se face scoarta a se face (sau a capata) scoarta, a se ngrosa si a se ntari (de murdarie) : hainele lor ncepura sa capete scoarta.AG@RB. a face scrob a face ( un) scrob, 1) a pregati o omleta; 2) ( fam. ) a sfarma, a sparge; a strica. a se face scrob a se face scrob, a se usca foarte tare. a-si face scrupule a-si face scrupule, a se framnta,

a-si pune probleme de constiinta n legatura cu moralitatea, cu legitimitatea sau oportunitatea unei decizii, a unei actiuni etc.: nu trebuia sa-si faca scrupule.STANCU. a face scurta la limba a face scurta la limba, ( reg. ) a trancani: mai ho, cu atta melita, ca faci scurta la limba.POP. a face scurta la mna a face scurta la mna (sau la mini) , ( fam. si iron. ) a face un efort manual deosebit (si de durata) : nu te pune cu cotnarul ... ca fac scurta la mna! DELAVR. a face seama a( -i) face seama (sau ( nv. ) de seama) (cuiva), ( pop. ) a omor (pe cineva) . a-si face seama a-si face (

singur sau ( nv. ) singur siesi, siesi) seama (sau seama) , ( pop. ) 1) a se sinucide: de cte ori am vrut fac sa-mi sama. EM. ; 2) ( reg. ) a se satura (de mncare, de bautura) . a face selam a face (sau a da, ( reg. ) a-si da) sel( e) am( ul) , ( nv. ) a (se) saluta: selam unu altu-si dau si gtlejul si udau.POP.

a face semn a face ( un) semn ( cu capul sau cu mna, din cap, din mna) (cuiva) , a atrage (cuiva) atentia printr-un gest, a da de nteles (cuiva): i face semn sa sada.EM. a i se face semn a i se face semn (cuiva) , a i se prevesti (cuiva ceva) : stiam eu ca o sa mi se ntmple mie un necaz mare; mi se facuse semn: rasturnasem de dimineata candela ... CAR. a face semn a face (sau a

pune, a lasa) ( un) semn (undeva) , a nsemna (ceva undeva) ; a marca (ceva undeva) : a facut un semn pe toate pachetele. a-si face semnul crucii a-si face semnul crucii (sau ( nv. ) semn de pace) , a se nchina: ca sa-si faca semnul crucii dupa regula, el si-a strns toate degetele tare.ARGHEZI. a face senzatie a face senzatie, a impresiona foarte puternic, a strni vlva. a face seu a face (sau a prinde) seu (sau cheag), a se mbogati. a face sfada ntre .. . a face sfada ntre ... , ( nv.

) a nvrajbi. a face sfat a face sfat, a se sfatui. a face sfrsit a face (sau a pune) sfrsit, a face sa nceteze: fa un sfrsit durerii ... vin la snu-mi. EM. a face sila a face (sau a produce) sila (cuiva) , 1) ( nv. si pop. ) a forta, a sili (pe cineva) : lasa-ma maicutan pace sa iubesc pe cine-mi place, la urt sila nu-mi face.POP. ; 2) ( nv. ) a silui (pe cineva) : o femeaie .. . margnd

la sv [] nt [u] l, .. . un om descaleca sii facea sla sa o spurce.DOS. ; 3) a produce greata, scrba, sila (cuiva) , a scrbi (pe cineva) . a face sila a( -si) face sila, ( nv. si reg. ) a se sili, a se stradui: si facea sila pe doica a asculta. a face silinte a face ( asupra-si) silinte (sau o silinta) , ( reg. ) a se retine, a se stapni: si strmba obrazul,

facnd o silinta sa para si el bucuros.a face silueta a face silueta, a deveni zvelt; a

a face snge rau a( -si) face snge rau (sau inima rea, inima amara) sau ( reg. ) a( -si) pune snge rau la inima, a (se) mhni, a (se) ntrista; a (se) supara foarte tare, a (se) enerva: sa nu ne mai facem inima rea si spaima gndindu-ne ca lumea romneasca ar fi mai stricata dect altele. CAR. a se face sloi a se face sloi ( de gheata), a ngheta: fie apa, fie ce va fi, pe loc se si face sloi de gheata.POP. a face socoteala a face socoteala, a socoti, a calcula. a-si face spaima a-si face spaima, a se speria (unul pe altul) si a fugi: turcii, cum au auzit huetul

carelor, si-au si facut spaima.NEC. a se face stapn pe ceva a se face stapn pe ceva, a lua cu forta (sau prin viclenie) ceva; a uzurpa. a face surgun a face surg( hi) un (pe cineva), ( nv. ) a surghiuni (pe cineva) . a face saga a face saga (cu cineva) , a glumi, a sugui (cu cineva) : dragu-mii a face saga, cu omu carei de treaba.POP. a face sahar-mahar a face (sau a umbla cu) sahar-mahar (sau sahar-maharuri), a nsela, a escroca. a face sah si mat a face sah si mat (pe cineva), a nvinge (ntr-o lupta, ntr-o disputa etc.) (pe cineva) . a face satra a face satra, ( fam. ) a se instala undeva ca acasa. a-si face sancalii a-si face sancalii, ( reg. ) a se face de rs. a face scoala

a face scoala (cu cineva) , 1) a nvata minte (pe cineva) ; 2) a sta de vorba; a se sfatui (cu cineva) ; 3) a atta, a asmuti. a face scoala a face scoala, a avea un numar mare de adepti sau de imitatori. a face sort a face sort (cuiva), a defaima, a vorbi de rau (pe cineva) . a face sotii a face sotii, a face, a se tine de pozne. a se face sperla a se face ( tot) sperla, ( reg. ) a se distruge; a nceta sa mai existe. a se face stiuca a se face stiuca, ( reg. ; despre cai) a slabi din cauza lipsei de hrana. a face stiut a face stiut, ( nv. ) a aduce la cunostinta: va facem stiut ca sa va adunati n graba. NEGR. a-si face tabietul a-si face tabietul, a-si satisface un gust

devenit obicei zilnic: si facea dupa prnz tabietul boieresc, cu cafea si ciubuc.CAR. a face tabinet a face tabinet, (la jocul de carti) a ridica cu o singura carte toate cartile care se gasesc deodata n joc, lasnd masa goala. a face talmes-balmes a face talmes-balmes (pe cineva), a bate zdravan (pe cineva) . a face tacere a face tacere, a face liniste. a face tamaduire a face tamaduire, ( nv. ) a tamadui, a vindeca. a face tarte a face tarte (pe cineva sau ceva) , ( reg. ) a rupe n bucati,

a nimici (pe cineva sau ceva) : cinii, apucnd pe zmeu de cap, de picioare, de mni, de spinare, l a face teatru a face (sau a juca) teatru, ( fig. ) a se preface: dumneata faci teatru: e mai rau.VINEA. a face temenele a face temenele, a se nclina n semn de respect sau de supunere: temeneaua ca-si facea, mna, poalai saruta.POP. a-i face teorie ai face teorie (sau teoria chibritului) (cuiva) , ai face morala (cuiva) ; a bate la cap (pe

cineva) , a spune lucruri inutile, fara rost: certa conducatorul parinteste, i a face terci a face terci (pe cineva sau ceva), a nimici, . a face teren a face teren, a efectua o munca n deplasare. a face teslim a face (sau a da) teslim (sau testimat) , ( nv. ) a preda, a ncredinta; a livra; a nmna: cnd ispravnicii vor iesi din ispravnicie, (a.1795) .URIC. a face trg a face trg( ul), a se nvoi asupra

a face toaleta a face toaleta ( unui bolnav), a pregati pentru operatie (un bolnav) . a face toaleta a face toaleta ( unui condamnat) , a pregati un condamnat pentru executie (tunzndul si schimbndui vesmintele): doi-trei barbati asteapta aci sa vie calaul ca sa le faca toaleta . CAMIL.P. a-si face toaleta a-si face toaleta, a se gati (spalndu-se, pieptanndu-se, mbracndu-se) : tocmai acum pe la ora 11 ajunsese sa se scoale si sa-si faca toaleta.SL. a face toate mijloacele a face toate mijloacele (sau mii de mijloace) , ( nv. ) a

face tot posibilul: am facut mii de mijloace sa fug din patria mea.PANN. a face toate sa .. . a face toate ( chipurile) sa ... , a ncerca toate posibilitatile de a ... : nu putem trai n casa asta, de n-om face toate chipurile sa scapam de hrca de baba.CR. a face toba de bataie a face toba de bataie (sau de buseli) (pe cineva) sau ai face spinarea (sau pielea, capul, pntecele) toba

(sau burduf, cobza) (cuiva) , a bate foarte tare (pe cineva) : nu umbla prin mahalale .. . co sa-ti fac spinarea toba.POP. a se face toba a se face toba sau a ( i se) face burta toba, a mnca peste masura, a se ndopa, a se ghiftui: zeama de prune, cnd bei multa, te umfla-n burta, faci burta toba.POP. a face tocmeala a face tocmeala, a se tocmi. a face tot ce-i sta n putinta a face tot cei sta n (sau

( nv. ) prin) putinta, a face tot posibilul, tot ce poate: va face tot cei va sta n putinta sa-l scoata din casa lui. REBR. a se face tot tra a se face tot tra, ( pop. ) 1) a se agita, a se framnta; 2) a-i fi frica, a se teme. a face tot tra a face tot tra, ( pop. ) 1) a sfarma; 2) a nimici, a ucide. a face tragedie a face tragedie (sau tragedii) (din ceva), a exagera partea neplacuta a unei ntmplari. a-i face trampa a-i face trampa (cuiva), a-i mijloci (cuiva ceva): gata! ti-am facut trampa cu Marioara! POP. a-si face treaba a-si face treaba (sau trebile) , 1) a-si face interesele, a-si rezolva problemele: Voda

doarme n camara, iar boierii, tot furnd, si fac trebile pe rnd! HASD. ; 2) a urina sau a defeca: ia-ti mai bine turca si-ti fa treaba-ntr-nsa.POP. a-si face treaba cu .. . a-si face treaba cu ... , 1) ( reg. ) a se servi de ... , a se folosi de ... : aveam o caruta, cum era, buna, rea, mi faceam treaba cu ea.POP.

; 2) ( fam. ) a-si satisface nevoile sexuale cu ... a-si face treaba a-si face (sau a-si prinde) treaba (cu cineva) , 1) ( reg. ) a intra n relatii (de dragoste) (cu cineva) , a se ncurca (cu cineva) : nu te teme, mndra draga, ca cu alta nu-mi fac treaba. POP. ; 2) a-si gasi de lucru (cu cineva) . a face treaba a face treaba sau

( reg. ) a o face pe treaba, 1) a face bine (ceva) ; 2) a trebalui: faceau treaba pe la bucatarie.STANCU. a face trebuinta a( -i) face trebuinta (sau trebuinta) sau a( -i) fi ( de) trebuinta, a(-i) trebui, a(-i) fi necesar, util: n-are mosul sita, dar daca i-a face trebuinta, sa trimeata a face trotuarul a face trotuarul, a se prostitua: e ca o cantilena pe care o ngna prostituatele a face truda a face truda, ( nv. ) a (se) trudi: svntul ... zise capitanilor: faceti a se face trup a se face trup, ( nv. ) a lua fiinta, a se ntrupa, a se a face turta a face turta (ceva sau pe cineva)

, 1) a strivi, a turti (ceva sau pe cineva) ; 2) a bate foarte tare (pe cineva) : las ca te-oi prinde eu! am a face tarna praf a face tarna praf, ( reg. ) a nu face nimic. a se face timir la a se face timir la ( nv. si reg. ) a se face de rs. a face tinte a face tinte sau a da n tinte, ( reg. ; despre porumb)

a face tra a face tra, ( reg. ) a ciurui, a zdrentui. a face tra si farina a face tra si farina (sau praf si tra) sau a se face tra si nemica, ( pop. ) a (se) face praf si pulbere: praf si tra m-o facut.POP. a face turturi a face turturi, a clantani de frig. a se face tusca a se face tusca, ( reg. ) a se mbata: din dusca-n dusca mi-i sa nu ma fac tusca.AL. a face uitat a face uitat (pe cineva sau ceva) , a da uitarii, a nu se mai gndi (la cineva sau

la ceva) sau a lasa impresia ca a dat uitarii (pe cineva sau ceva): bag seama, pe mine ma fac uitata.POP. a face umbra a face umbra, a umbri. a face umbra pamntului a face umbra pamntului, a trai: noi, ce din mila sfntului umbra facem pamntului, rugamu-ne-ndurarilor Luceafarului marilor.EM. a face umbra pamntuluidegeaba a face (sau a tine) umbra pamntuluidegeaba, a nu fi bun de nimic: nu vezi ca faci umbra pamntului degeaba? ISP. a face una a( -i) face (cuiva) una ( si buna sau lata)

, ai juca (cuiva) o festa: taci, ca i-oi face eu cumatrului una, de sia musca labele.CR. a face una boacana a face una boacana sau a o face boacana, a face ceva nepotrivit, prostesc; a gafa. a face un act de dreptate a face un act de dreptate, a restabilidreptatea; a pune n drepturi pe cineva. a se face una cu .. . a se face ( tot) una cu ... , a se uni cu ..., a se contopi cu ..., a se mpreuna cu ..., a nu mai putea fi de osebit de ...: porcul se tavali n noroi, pna se facu una cu tina.ISP. a face una cu pamntul a face una cu pamntul (pe cineva sau ceva) , a calca n picioare, a distruge, a face praf si pulbere (pe cineva sau ceva): era sa-i faca una cu pamntul pe nevrednicii tlhari.POP. a-i face un bine cuiva a-i face un bine cuiva, a ajuta pe cineva.

a face un carambol a face un carambol, ( biliard ) a lovi cu bila proprie celelalte doua bile. a face un cerc a face un cerc (sau cercuri) , 1) a descrie un cerc (sau cercuri) ; 2) a se roti (n zbor) : un vultur mare, facnd cercuri de zburare, se vedea plutind cu fala.AL. a face un chef a face un chef, a chefui. a face un compliment a face un compliment (cuiva), a complimenta (pe cineva) . a face un gheseft a face un gheseft, a ncheia o afacere. a-si face unghiile a-si face unghiile, a-si taia, a-si curata si a-si da unghiile cu lac. a face un hatr a face un hatr (cuiva) , a acorda o favoare, un privilegiu (cuiva) ; a face un

serviciu solicitat insistent: acest hatr i-l facuse Dumnezeu.POP. a face unire a face unire, a se uni. a face lucru musama a face ( un) lucru (sau lucrurile) musama, a musamaliza: sa ne pazim aci vreo ctava vreme, pn-ce so face lucru musama.AL. a-si face un nume a-si face un nume, a ajunge cunoscut, vestit; a deveni celebru; a-si face o cariera: sia facut un nume destul de cunoscut, numai prin munca si meritele a face un ocol a face un ocol, a ocoli. a face un pas a face un pas (sau ctiva pasi), a pasi, a se apropia de ..., a face ctiva pasi spre dnsa.CR. a face un pas gresit a face un pas gresit, a comite o greseala. a face un pacat

a face (sau a comite, a savrsi) un pacat (sau pacate) , a pacatui: rami tu aici n cer la noi si ne cnta, da femeia ta, pentru ca a face un prost serviciu a face un prost (sau rau) serviciu (cuiva), a face (fara . a face un serviciu a face un serviciu (cuiva), a servi .

a-i face un surub n cap ai face un surub (sau suruburi) n (sau prin) cap (cuiva) , ai rasuci suvite de par de pe cap (cuiva) ; a rasuci unghia degetului mare sau ncheieturile degetelor n parul capului (cuiva) : lasam pruncii sa-si vada de treburile lor ... ne mai stropsim la ei, le mai facem cte un surub n cap.SAD. a face un topor a face un topor (sau toporul) (cuiva) , 1) a nsela, a pacali (pe cineva)

; a juca o festa (cuiva) : frnghierul ... a vazut pacostea si a stiut cine ia facut toporul.POP. ; 2) a bate zdravan (pe cineva) : pe semne te mannca spinarea,cum vad eu; si ia acus te scarpin, daca vrei; ba s-un topor ti fac, daca ma crezi.CR. a face urechea toaca a( -si) face urechea toaca, a se preface ca nu aude sau ca nu ntelege: deputatii nsa si regalistii si facura, cum zicem noi ardelenii, urechea toaca.BARITIU. a se face urt a se face urt, (despre vreme) a se strica. a face uz de.. .

a face uz de... , a se folosi de..., a uza de .. . a-si face vad a-si face vad, a-si face loc de trecere; a razbate: pe aici si-au facut vad ostile turcesti. VLAH. a face val a face val (cuiva), a pricinui neajunsuri, necazuri, a-i face un rau (cuiva) . a-si face valiza a-si face valiza (sau valizele), a se pregati de plecare; a pleca; a fi nevoit, silit sa plece. a face valuri a face valuri, ( fig. ) a perturba, a tulbura. a se face val-vrtej a se face (sau a sta, a umbla) val-vrtej, a depune toate eforturile spre a reusi, a se stradui n vederea realizarii unui scop: baba ... umbla val-vrtej sa-i gaseasca mireasa.CR. a face val-vrtej a face val-vrtej (ceva) , a perturba, a tulbura (ceva) : toate ntocmirile administrative, financiare, religioase, militare ... erau facute val-vrtej.OD. a face varza

a face varza (ceva sau pe cineva) , ( reg. ) 1) a taia n bucatele (ceva sau pe cineva) ; 2) a bate zdravan (pe cineva); 3) a reduce la tacere(pe cineva) . a face varza a ( se) face (sau a ajunge, a fi) varza, ( fam. ) (despre carti, caiete etc. ) a (se) deteriora, a face (sau a ajunge) sa aiba foile mototolite, nfoiate, zdrentuite. a o face varza a o face varza

sau a face o varza, ( fam. ) a suporta un esec, a da chix. a se face valatuc a se face valatuc, a se strnge ghem, a se ghemui. a-si face veacul a-si face (sau a-si duce, a-si petrece, a-si trece) veacul, ( pop. ) a-si duce, a-si petrece viata ntr-un anumit fel, a duce un anumit trai: mi fac veacul tot pe cale, n-am n lumesarbatoare.POP. a face veleatul a( -i) face veleatul (cuiva), a omor (pe cineva) . a face venin a( -si) face venin, a (se) supara foarte tare, a-si face snge rau; a se enerva: amabilul Fanica trebuie sa faca venin de moarte ... att mai bine pentru mine.CAR. a face veste a

face veste (sau stire) (cuiva) , ( nv. ) a da de stire, a anunta, a ncunostiinta (pe cineva) : le-au facut un prieten din Iasi veste.NEC. a face vis a face vis (sau visuri), ( nv. ) a visa: numai visurile ce facem destepti ne vatama. MARCOVICI. a-si face visuri a-si face visuri, a-si face planuri proiecte; a spera, a visa . a face vizita a face ( o) vizita (cuiva), a vizita (pe cineva) . a face vlva a face vlva (sau zgomot) , a trezi interesul, a produce senzatie; a deveni cunoscut, renumit: pentru ce Lamartine a facut atta vlva n Franta a face vnat

a face vnat, ( nv. ) a vna. a se face vnat a se face vnat ( la fata) , a se nvineti (la fata) (de enervare sau de frig) : cnd se nfuria, se facea vnata la fata si ochii i se nvrteau a-i face vnt a-i face vnt (cuiva), 1) a crea un curent 2) ( fig. ) a alunga (pe cineva) . a-si face vnt a-si face vnt, 1) a se racori; 2) a-si lua elan.

a face vrf a face vrf (la ceva), 1) a ascuti; 2) a pune vrf (la ceva); 3) ( fig. ) a mplini, a rotunji. a face vorba a face vorba (sau ( nv. ) voroava), a vorbi, a sta de vorba. a face vreo brnza a ( nu) face vreo (sau nici o) brnza, 1) a fi lipsit de valoare, a nu valora nimic; 2) a esua, a da chix: am banuit eu ca n-ai sa faci nici o brnza! a face zarva a face zarva, a face galagie. a face zbor a face zbor (cuiva) , a ndemna, a ndruma, a orienta

(pe cineva) : n loc sa ncurajam fetele romne n aceasta directiune ..., voim sa le facem zbor la universitate, pentru a le nzestr a cu diplome de doctor.EM. a face zid mprejurul cuiva a face zid mprejurul cuiva, 1) a apara, a proteja pe cineva; 2) a fi solidar cu cineva. a face zile fripte a face zile fripte (sau negre) (cuiva) , a amar, a necaji foarte tare, a chinui (sistematic) , a aduce la exasperare (pe cineva): [feciorul] i facea zile negre bietei babe.POP. a se face ziua alba a se face ziua alba, a se lumina bine de ziua: facndu-se ziua alba, vulpea iese la marginea drumului.CR. a face zmbre a face zmbre, a face nazuri, mofturi. a-si face zor mniei a-si face zor mniei, a-si alimenta supararea, a se necaji. faci bine ca ... faci bine (sau rau) ca .. . (sau de ...

, sa .. . ) sau faci bine (sau rau) ca .. . (sau de ... , sa ... ) , e bine (sau e rau) ce faci: bine faci ca nu te arati mic la suflet.DRAGHICI. fala goala, traista usoara fala goala, traista usoara, dupa ce ca e lenes, mai e si fudul: aici la saracaciosul ist de rai, vorba ceea: tu, traista goala, fala usoara ... trup fudul si saracacios.POP. fapta vegheata fapta vegheata, ( nv. ) flagrant delict. fata mare fata mare, fecioara, virgina. fata nemaritata fata nemaritata, ( reg.

) fata batrna. fata veche fata veche, ( reg. ) fata batrna. fata n fata fata n fata, unul naintea (sau mpotriva) celuilalt; vis-a-vis: si nici apa nu ma lasa sa fiu cu el fatan fata.POP. fata turceasca fata turceasca, fata ncruntata: azi, intrnd la staritul tau, am facut o fata catranita si turceasca.fa bine sa .. . ! fa (sau sa faci, ai face) bine sa (sau de) ...! , te rog sa ...! , ai amabilitatea sa ...! , binevoieste sa ...! : fa

bine de napoieste un leu istuilalt ...! CR. ; faceti bine si iertati! POP. fa bine si .. . fa bine si ... , fii bun si .. . facator de bine facator de bine, binefacator. facator de lege facator de lege, legiuitor. facator de minuni facator de minuni, (persoana) care savrseste minuni: mnele sale facatoare de minuni.EM. facator de rau facator de rau, raufacator. fa ce-i face si .. . fa cei face (sau poti) si ... , ncearca toate solutiile pentru a putea sa ... : fa, neicuta, cei putea si ma ia cu dumneata.POP. fa ce stii! fa ce stii! , te priveste!, e treaba ta! a facut ceafa a facut ceafa, 1) s-a ngrasat; 2) s-a obraznicit. facute de mna facute de mna, ( nv.

) idoli: sa nu faceti voao singuri facute a facut morisca a facut morisca, ( reg. ) a decedat. a fagadui cerul si a fagadui (sau a cere, a promite) cerul si pamntul (sau marea cu sarea) (cuiva) , a promite foarte mult, totul, ( p.ext. ) imposibilul (cuiva): popa cerea nsa marea

fa-mi cinstea sa ... ! fa-mi (sau faceti-mi) cinstea sa .. . (sau a ... , de a ... ) ! , fa-mi onoarea sa ...! : faceti-mi cinstea sa luati masa cu mine! fa-mi placerea ... ! fa-mi placerea ...! , fii bun ..., te rog! fara ... cevasi fara ... cevasi, ( nv. ) fara nici un ...: o vazu sanatoasa, fara samn cevasi, sa se cunoasca loc de rane.DOS. fara alaturare fara alaturare, incomparabil; fara egal. fara aparare fara ( de) aparare, lipsit de aparare. fara asemanare fara ( de) asemanare, fara seaman, fara egal: fara de asemanare easte blagorodnia. BIBLIA. fara astmpar fara ( de) astmpar, neastmparat. fara barba fara barba, imberb.

fara buna rnduiala fara buna rnduiala, ( nv. ) dezordonat, haotic, la ntmplare: cursul vremilor .. . fara nici o buna ornduiala, amestecate si zamentite era. CANT. fara cale fara ( de) cale, ( nv. ) nepotrivit, (pe) nedrept, incorect, necuviincios: multe lucruri fara cale facea.NEC. fara capat fara capat, fara sfrsit: ntr-un calcul fara capat, tot socoate si socoate.EM. fara cap si fara picioare fara cap si fara picioare (sau coada) , ( fig. ) lipsit de sens, de logica; ininteligibil: era un articol fara cap si fara coada. fara capati fara capati, (despre oameni)

fara adapost, fara rost, fara ocupatie (statornica) , sarac, vagabond: l alunga ca pe un om fara capati si vagabond.NEGR. fara ceremonie fara ceremonie (sau ceremonii) , fara protocol, neprotocolar: haide, haide, fara ceremonii, domnul mieu, aveti un drept la recunostinta mea.I.NEGR. fara chibzuiala fara chibzuiala, nechibzuit, necugetat. fara cinste fara ( de) cinste, 1) necinstit, malonest: lotru, ce sa zice fara de cinste.PRAV.MOLD. ; 2) lipsit de castitate: ori care muiare, dupa ce o va sili cineva

... , aceasta nu sa chiama fara de cinste, nice rusinata, .. . ca au fost denti muiare de cinste.PRAV. ; 3) de rusine, de ocara: ramne fara de cinste, ce sa zice de ocara si de rusinea cestii lumi, si de-aciia n-are nice o credinta nice ntr-un fara cisla fara cisla, ( nv. ) nenumarat: [lacustele] s-au nmultit fara cisla de multe ... , ct nu se vedea soarele, de dnsele.LET.

fara cnd fara cnd, ( nv. ) afara doar daca. fara ct fara ct ( numai) , 1) ( nv. ) dect, numai: n-au statut sultanul cu voievodul sa se bata, .. . fara ct numai cte o straja unde si unde de se lovea.NEC. ; 2) numai ct. fara comentarii fara comentarii, convingator, elocvent prin el nsusi. fara compliment fara compliment( e) , fara curtenie, neprotocolar, fara ncunjur, de-a-dreptul, fara fasoane, pe fata, sincer, verde, limpede, curat: gramatici .. . care, trebue spus

fara compliment, ti explica .. . pna ce nu se mai ntelege nimica.CR. fara conditii fara conditii, neconditionat; fara obiectii, fara fara consideratiune fara ( nici o) consideratiune, fara a tine seama sau socoteala fara contenire fara contenire, necontenit, nencetat, continuu: [h] otarra sa trimeata o jalba sultanului, n care sa se plnga de relele ce sufereau fara convingere fara convingere, fara tragere de inima, fara credinta fara credinta, necredincios (n fara crcneala fara crcneala, fara mpotrivire.

fara crutare fara crutare, necrutator. fara cumpat fara cumpat, nechibzuit, necumpatat: se purta oarecum fara cumpat.ISP. fara cuviinta fara (sau peste) cuviinta, nepotrivit, necuviincios. fara cuvnt fara cuvnt, 1) ( nv. ) pe nedrept: fara cuvnt norocul ocarasti.DONICI. ; 2) lipsit de cuvnt: e un om fara cuvnt. fara de cinste fara de cinste, ( nv. ) necinste: ntru saracie si ntru fara-de-cinste au fost.CORESI. fara dect fara dect ( numai) , ( nv. ) dect: nu vom putea ntr-alt chip sa ne desteptam sufletele, fara dect

cu cea folositoare aducere aminete.BIBLIA. fara de dumnezeire fara de dumnezeire, ( nv. ) lipsa de credinta, ireligiozitate: si mai vrtos fecioarele calugarite striga asupra lui, mustrndu-l pentru fara-de-dumnezeirea lui.MINEIUL. fara de frica fara de frica, nenfricat, viteaz. fara de greata fara de greata, ( nv. ) blnd: fara de greata m-oi arata.DOS. fara de ndoire fara de ndoire, ( nv. ) fara ndoiala, fara ezitare, cu siguranta: credeam fara de ndoire. DOS. fara de margini fara de margini, nemarginit: cu-amor att de fara de margini si de-nalt nu se cadea sa tie un om la celalalt.EM. fara de mita fara de mita, ( nv. ) cinstit; incoruptibil. fara de numai

fara de numai ( ct) , ( nv. ) cu exceptia, dect: nui vei lovi, fara de numai pre carii ai robit cu sabia.BIBLIA. fara de price fara de price, ( nv. si pop. ) cu supunere, fara a protesta, fara a se revolta, fara a admite replica: sa ascultati fara price; sa ascultati ce voi zice.POP. fara de raspuns fara de raspuns, ( nv. ) fara replica: fara de

raspuns prea cu slava acelui facatoriu sa creadem.CORESI ; la argumentele mele, a ramasfara de raspuns. fara de rastimp fara de ( nici un) rastimp, ( nv. ) fara ntrerupere, continuu. fara de savrsire fara de savrsire, ( nv. ) n mod continuu, vesnic: va [i] de voi, pacatosilor, ca fara de savrsire ve veti munci.HASD. fara de seama fara de (sau nici o) seama sau ( reg. ) n seama de nimica, ( nv. ) fara rost:

omul .. . umbla fara nici o sama, fara frul chibzuintei. CONACHI. fara de sfrsit fara de sfrsit, nesfrsit, interminabil: sa-ti beau tot sufletul iubit co lunga, lunga sarutare, uimita, fara de sfrsit! EM. fara de tagaduiala fara de tagaduiala, fara (de) tagada. fara de truda fara de truda, ( nv. ) care nu oboseste niciodata: sventele scaune pre carii odihneste Dumnedzau cel fara de truda.VARLAAM. fara doar si poate fara doar si poate, neaparat, desigur, neconditionat, cu siguranta, fara

ndoiala, precis, sigur: la acest ospat fu poftit, fara doar si poate, si fiul de fara exceptie fara exceptie, fara deosebire: sa porneasca toti, fara exceptie.BOL. fara expresie fara expresie, inexpresiv: privire fara expresie. fara fasoane fara fasoane, fara mofturi. fara folos fara folos, inutil. fara frica fara frica, curajos: se duce fara frica pe-o strmtoare fara fru fara fru, nenfrnat. fara fund fara fund, 1) ( nv. ) abis, prapastie: radicndu-se pna n ceriu, [undele] scadu pna la fara-fundu.PSALT. ; 2) fara capat, interminabil, sac fara fund. fara gluma! fara gluma! , ntr-adevar!,

fara grai fara grai, mut. fara gres fara ( de) gres, ( nv. si pop. ) 1) negresit, desigur: fara gres va veni Domnul.DOS. ; 2) fara greseli, fara defecte: mntuia de spus, repede si fara gres, istoria Vechiului Testament.CR. fara gresala fara gresala, fara gres. fara grija fara grija, fara temeri, fara teama: se porneste fara grija de pacat.AL. fara intentie fara intentie, neintentionat, involuntar. fara ncetare fara ( de) ncetare, nencetat: cnd urgia lui cea mare va arde fara-ncetare.DOS. fara nconjur fara nconjur, 1) drept, neocolit; 2) ( fig. ) direct, de la obraz, n fata. fara ndoiala fara ( de) ndoiala, nendoios, nendoielnic: ah! la asa o

ntmplare, tu stii fara-ndoiala, de mai pot trai.CONACHI. fara ndurare fara ndurare, nendurat: dar tu nsuti ... ai voit fara-ndurare sa jertfesc amorul meu.AL. fara ntrziere fara ntrziere, nentrziat, imediat, numaidect, fara preget, fara zabava; punctual. fara ntrerupere fara ntrerupere, nentrerupt, continuu, permanent. fara ntelepciune fara ntelepciune, lipsit de ntelepciune, fara prevedere, imprudent, nebunesc: sa nu se ncumeteze fara ntelepciune n noroc.BALC fara nteles fara ( nici un) nteles, fara noima, absurd. fara leac fara leac, 1) (despre boli) incurabil, nevindecabil: boala asta e fara leac ; 2) (despre deprinderi, obisnuinte) incorigibil: e betiv fara leac. fara leac de.. . fara (

de) leac de... , fara (nici un) pic de...: fara leac de suparare.CR. fara leac de pacat fara leac (sau mila) de pacat, 1) v. fara ( de) pacat; 2) fara scrupule. fara lege fara ( de) lege, 1) nelegiuire: rar tie dat sa auzi de o asemenea faradelege ; 2) nelegiuit, pacatos, misel: ce om fara de lege e spnul.CR. fara limita fara limita, nelimitat. fara margini fara ( de) margini (sau margine) , 1) foarte ntins; nesfrsit, nemarginit: Dumnezeu sta pe scaunul

lui fara margini.POP. ; caleai lunga, fara margini, cum e si iubirea mea.AL. ; 2) intens, puternic; nestavilit: iubindo fara margini. EM. fara materie fara ( de) materie, ( nv. ) spiritual, imaterial: focul duhului cel fara de materie.MINEIUL. fara masura fara ( de) masura (sau ( nv. ) masurare) , 1) din cale-afara, exagerat; lipsit de masura, peste masura: vorbeste tare si cam fara masura.DELAVR. ; 2) foarte (mare), nemasurat: pasuri desnadajduite, pasuri fara masurare.CONACHI. fara mijlocire fara mijlocire, ( nv. ) nemijlocit. fara mila

fara ( de) mila, crud, nemilos: cu tine numa-n lume putere-as fara mila sa fiu.EM. fara minte fara ( de) minte sau fara de minti, 1) lipsit de ratiune; ( p.ext. ) nesocotit, nebun: bine-ti pare sa fii singur, crai batrn fara de minte.EM. ; 2) n mod nesocotit, nesabuit: ca fara minte crea ei acel lucru.CORESI ; 3) ( nv. ) fapta nechibzuita; prostie, nebunie: putrezira ranele meale de fata fara-fara moarte fara ( de) moarte, 1) nemuritor, etern: ajunse

sa fie si el fara de moarte, ca zeii.ISP. ; 2) (despre obiecte) durabil: ncaltarile astea snt fara moarte ; 3) ( nv. ) nemurire: putrezirea aceasta mbraca-se-va ntru fara moarte.CORESI. fara motiv fara motiv, nejustificat. fara murmur fara murmur, fara a se mpotrivi, fara mustrare fara mustrare de cuget (sau a cugetului) , fara remuscare, fara scrupule: sa-mi zica fara pic de mustrare a cugetului ca nu

fara nevoie fara ( nici o) ( trebuinta si) nevoie (sau necesitate) sau ( nv. ) fara de nevoie, n mod (absolut) inutil, gratuit; de amorul artei: s-au ndurat a da tara n prada, fara nici o nevoie.NEC. fara nici o temelie fara nici o temelie, ( nv. ) nentemeiat, fictiv: niste marturii de pe la niste oameni, .. . lucruri rasuflate, fara nici o temelie. (a.1746) .URIC. fara nici un capati fara nici un capati, fara capati. fara nici un chichirez fara nici un chichirez, 1) lipsit de noima, fara sens; 2) fara rost, inutil. fara noima fara

( nici o) noima, fara sens, fara judecata; prostesc, absurd: ma vazu mirat de acea ntrebare fara noima.SAD. fara numai .. . fara numai ... , ( nv. si pop. ) afara de ... , cu exceptia ... , dect ... : alti boieri mai aproape nu se aflau, fara numai Preda Buzescu si frate-sau.BALC. fara numar fara ( de) numar, nenumarat, ( p.ext. ) imens: sarutari fara de numar el i soarbe de pe gura.EM. fara nume fara (

de) nume, 1) necunoscut, nestiut, neidentificat; ( p.ext. ) anonim, obscur: copil de parinti sarmani si fara nume.CAR. ; 2) impresionant; nemarginit, nespus: cta fara de nume fericire ntr-o oara de amor.EM. fara ocol fara ocol (sau ocolisuri), direct, fara menajamente: spune-mi fara ocol ; vorbea fara ocolisuri . fara ocolisuri fara ocolisuri, v. fara ocol. fara odihna fara odihna, 1) n continua miscare, neastmparat: parcai o caprita fara astmpar si fara hodina.SAD. ; 2) mereu, nencetat: apa clipoteste fara odihna.CEZAR.P. fara omenie fara ( de) omenie, 1) inuman:

l pusera la munci cumplite si fara de omenie.MINEIUL ; 2) fara-omenire. fara-omenire fara-omenire sau fara-de-omenie, ( nv. ) neomenie: n-au mai putut suferi fara-omenirea si rautatile lui.URECHE . fara oprire fara oprire, nentrerupt, necontenit: mersesem trei ceasuri fara oprire.HOGAS. fara orizont fara orizont, cu vederi nguste; fara perspectiva. fara osebire fara osebire, 1) fara deosebire: fara mila si fara osebire de oameni.AL. ; 2) ntocmai; identic: fara osebire, ntocma potrivita.PAN N. fara osnda fara ( de) osnda, ( nv. ) fara vina; nevinovat. fara pata fara ( de) pata, curat; neprihanit: a calcat n picioare onoarea mea fara pata.SAD. fara pauza

fara pauza, continuu, nentrerupt. fara pacat fara ( de) pacat sau ( pop. ) fara leac de pacat, nevinovat; drept, legiuit: si-as fura far-de pacat fata popii din Galati.BOL. fara parere fara ( de) parere, ( nv. ) nendoielnic, sigur: avu credinta buna, fara de pareare.CORESI. fara partinire fara partinire, nepartinitor, impartial. fara pas fara pas sau fara ( de) pasare, ( pop. ) nepasator: am jurat ca peste dnsii sa trec falnic, fara fara perdea fara perdea, (exprimat) pe fata, fara nconjur, pe sleau; indecent: cntau mai mult cntece fara perdea.CAMIL.P.

fara pereche fara pereche, incomparabil; nemaipomenit; lenes fara pareche ma facusem.fara pes teala fara ( de) pesteala, ( nv. si reg. ) imediat, nentrziat; ndata: si vin, Doamne, fara de pesteala.fara pierdere de vreme fara pierdere de vreme, ( nv. ) imediat: fara pierdere de vreme fara plata fara plata, gratis; gratuit. fara plod fara plod, ( nv. ) sterp: den pntece fara plod

fara popas fara popas (sau popasuri) , nentrerupt, continuu: la geam mi se zbatea orasul cu huietul fara popasuri.GOGA. fara potol fara potol, ( reg. ) nencetat, continuu; nepotolit. fara precedent fara precedent (sau ( nv. ) precedente) , care este asa cum nu a mai fost, cum nu sa mai ntmplat pna atunci; ( p.ext. ) nemaintlnit, nemaipomenit, extraordinar: o catastrofa fara precedent.CEZAR.P. fara precurmare fara ( de) precurmare, ( nv. ) continuu,

nencetat, nentrerupt, permanent: fara precurmare a operat n diverse parti ale Ungariei, cu toata furia mniei sale.BARITIU. fara preget fara ( de) preget, 1) nentrziat, imediat: trebuia sa se gndeasca fara preget la scapare.SAD. ; 2) fara ncetare, nentrerupt, nencetat, necontenit, continuu; fara odihna, neobosit: el si nzestra fara preget memoria cu operele nsemnate.MAIOR. fara pregetare fara pregetare, fara preget. fara prelungire fara ( de) prelungire, ( nv. ) numaidect, imediat: sa se puna n lucrare de

iznoava asazarea darilor fara prelungire. (a.1804) .URIC. fara pretentie fara pretentie (sau pretentii), modest, simplu, natural: un om cu maniere nobile, fara pretentii.NEGR. fara pre . fara ( de) pret, 1) (mult) sub valoarea reala, (foarte) ieftin: cumpara odoarale si sateli far de pret, cai tot ngreuia cu dajdile.NEC. ; 2) inestimabil; nepretuit: el palate si biserici si podoabe fara pre . a dat Moldovei.VLAH. fara pricina fara ( nici o sau de)

pricina, fara justificare, n mod nemotivat, din senin: dintro data ... , fara nici o pricina, Elvira disparea.SAD. fara prietenie fara prietenie, lipsit de amabilitate, fara afectiune; neprietenos, rece, ostil: i privi din urma, fara prietenie.CEZAR.P. fara prihana fara ( de) prihana, lipsit de pacate, nevinovat; ( spec. ) neprihanit, imaculat, curat, virgin, cast: oameni alesi, fara prihana, nu s-afla ca marfa la dugheana! BUDAI-DELEANU. fara priinta fara ( de) priinta, ( nv.

) 1) n mod obiectiv, fara partinire: fara pizma si priinta, voi povesti cu buna credinta tot lucrul cum este.BUDAI-DELEANU ; 2) neprielnic, nefolositor. fara pripa fara pripa (sau pripeala), pe ndelete, fara graba: spunea [vorbele] fara pripeala, rece, linistit.REBR. fara putinta fara ( de) putinta, ( nv . ) imposibil, cu neputinta: fara de citirea sfintei scripturi, iaste fara de putinta a le dobndi.BIBLIA. fara ragaz fara ( de) ragaz, necontenit, continuu: viata e o batalie fara ragaz.GALACTION. fara rasuflare fara rasuflare, mort: dete ... peste dihania spurcata fara rasuflare.fara-rau fara-rau, (

nv. ) nevinovatie, inocenta: eu cu fara reul mieu mblai.PSALT. fara repaus fara repaus, nentrerupt, continuu: cum m-a furat de-atunci viata n goana fara replica fara replica, la care nu se poate replica;definitiv: raspunsul lui e fara replica.CAMIL.fara restrictie fara ( nici o) restrictie, fara retinere, fara rezerve; pe deplin: noi n-am cerut ca tara sa se nchine cu umilinta si fara restrictiune Portei.fara restrngere fara restrngere, fara restrictii; ntreg, deplin: acolo unde iubirea va fi ... fara rezerva fara rezerva (sau rezerve) , fara reticente: admiram fara rezerva echilibristi, gimnastici si clowni.BRAESCU. fara rnd fara ( de) rnd, ( nv. si reg. ) 1) nechibzuit,nesocotit: eu zic dorului

plngnd c-am iubit fara de rnd.POP. ; 2) fara cumpatare: mnca si bea fara

fara rnduiala fara ( nici o) rnduiala, ( nv. ) 1) n dezordine: asa, fara nice o rnduiala, nu putem nici pna dimineata ramnea.BUDAI-DELEANU ; 2) excesiv, exagerat; nechibzuit, nesocotit: sa poata lipsi de acum nainte izvodirile din nou a celor fara rnduiala necontenite biruri. (a.1802) .URIC. fara rost fara ( de) rost, 1) dezordonat, haotic; 2) fara sens; striga la femeie fara rost.PREDA ; 3) de prisos, inutil:

nu mai vorbi fara rost! fara ruda de pacat fara ruda de pacat, ( pop. ) fara mila. fara rusine fara ( de sau nici o) rusine, fara jena, obraznic, cu tupeu, nerusinat: asa snteti, mai, fara rusine si fara obraz.REBR. fara sa . fara ( de) sat, (adesea fig. ) lacom, nesatul, insatiabil; ( p.ext. ) nepotolit, neistovit: dar ochii mari si minunati lucesc adnc himeric, ca doua patimi fara sat si pline de-ntuneric.EM. fara samnta fara samnta, ( reg. ) (despre fiinte) steril, sterp. fara savrsit fara savrsit, ( nv. ) etern, vesnic: iadul ... de veci muncitoriu si fara savrsit.VAC. fara schimbare fara

schimbare, ( nv. ) fara ntrerupere, necontenit, mereu: un lacas .. . n care, fara schimbare, el asteapta cu placere.CONACHI. fara scrupul fara ( nici un) scrupul (sau scrupule) sau lipsit de scrupule, (care actioneaza, se comporta) fara a tine seama de nici un considerent moral n atingerea scopului propus: ambitios, fara scrupule ... , el .. . se ilustra chiar din prima legislatura.VLAH. fara seama de ...

fara seama de .. . sau fara de seama sau ( reg. ) fara chip (sau numar, rost) si ( fara) seama sau din seama afara, 1) fara numar, fara socoteala, nemasurat, din cale afara de ... ; exagerat, neobisnuit (de mult, de mare) : coiful .. . care era de fier si fara de seama gros.PANN ; 2) (care

este) fara asemanare, fara seaman: cuminte fara seama precum era.COSBUC. fara seaman fara ( de) seaman, incomparabil, inegalabil, neasemanat; ( p.ext. ) neobisnuit, iesit din comun, extraordinar, nemaiauzit, nemaintlnit, nemaipomenit; fara asemanare, fara pereche: Gore Pirgu era o lichea fara seaman si fara pereche.M.CAR. fara sens fara ( de sau nici un) sens, de nenteles; fara rost: dar nu-si puteau nabusi pornirea care le punea pe buze cuvinte grele si fara de sens.CEZAR.P. fara sentiment

fara sentiment, ( fam. ) cu indiferenta, indiferent; rece. fara sfiala fara ( de sau nici o, de nici o) sfiala, cu ndrazneala, cu nerusinare: radica-te, mos Ioane, si spune fara sfiala, ce durere ai? CR. fara sfiinta fara sfiinta, ( nv. ) fara sfiala: asemenea sa postim si cu ochi sa nu cautam fara sfiinta fara sfrsire fara sfrsire, fara ncetare, mereu, necontenit: da cum va aflati? .. . da snteti sanatosi? .. . ne ntrebau fara sfrsire cuconul Stefanica si cucoana Marghiolita.fara sfrsit fara ( de) sfrsit, interminabil; nesfrsit: drumul se desfasura

ca o pnza alba si lunga .. . dar lunga fara sfrsit.HOGAS. fara simtire fara simtire (sau simtiri) , fara cunostinta, lesinat: noi abia iesisem din oras si tu ai cazut aicea fara simtiri.EM. fara sine fara sine, ( nv. si reg. ) (n mod) nesocotit, nechibzuit, neechilibrat: m-am azvrlit fara sine pe parul unui cal, am alergat acasa.CR. fara sistem fara ( nici un) sistem,

dezordonat, incoerent, anarhic: cruciadele .. . au fost ntreprinse de bande exaltate, fara nici un sistem.CAL. fara so . fara sot, impar. fara spor fara spor, lipsit de randament,

fara stare fara stare, nelinistit: fara de stare va rugati fratilor! DOS. fara suflare fara suflare, nensufletit, mort. fara saga fara saga, n mod serios: la-ndoiala nu mai sta, caci voiesc, zau, fara saga, sa ma-nsor cu dumneta.AL. fara sezamnt fara sezamnt, ( nv. ) instabil, nesigur. fara sir fara sir, (despre scriere, vorbire) incoerent; fara legatura logica: spunea vorbe fara sir care ma nspaimntau.VLAH. fara stiinta cuiva fara stiinta cuiva, v. cu stiinta cuiva. fara stiinta fara ( de) stiinta, incult, ignorant: [oameni] fara orizont larg de vederi economice si fara stiinta.CAR. fara taga fara ( de) taga, ( nv. si reg. ) 1) netagaduit, nendoielnic: acest nume este deci, fara taga,

al vestitului mester romn.OD. ; 2) fara ezitare, fara sovaire: n sfrsit, fara de taga, voi spune la lumea-ntreaga ceea ce mi s-a-ntmplat. PANN. fara talie fara talie, 1) (despre oameni) gras, obez; 2) (despre haine) care cade drept, fara sa marcheze talia. fara tacere fara tacere, ( nv. ) fara pauza, necontenit: voi cnta [puterea ta] prin limbile toate fara de taceare.DOS. fara tagada fara ( de) tagada, n mod sigur, incontestabil: Zilot Romnul, fara tagada, cel mai de seama cronicar al Tarei Muntenesti.XENOPOL. fara temei fara ( de) (

nici un) temei sau lipsit de temei, nentemeiat; fictiv: tras n judecata dinaintea soborului pentru niste vini fara de temei. OD. fara ticneala fara ticneala, ( nv. ) obositor, greu, incomod: de tot drumul rau, fara ticneala, picioarelor mi-am pus sprejineala.DOS. fara tihna fara tihna, nencetat, fara odihna. fara trasura fara trasura, ( nv. ) fara bataie de cap, fara urmari neplacute: ridica-m-oi sa-mpar . cu masura Sihem cu mosii fara trasura.DOS. fara treaba fara (

de) treaba, ( nv. ) fara temei, nefondat, nejustificat: la nebunii ca acestea vin de multe ori oamenii, povatuiti de frica cea fara de treaba a mortii.MAIOR. fara un pic de .. . fara un (sau nici un) pic de ... , lipsit (cu totul) de ...: era un ger aspru, fara pic de vnt.EM. fara veste fara ( de) veste (sau stire) , pe neasteptate, deodata: fara veste, vazu cum telegarii aduceau pe aripele lor de otel pe cei doi miri.POP. fara vina fara ( de) vina, nevinovat: eu pentru tine voi fi fara vina.DOS. fara voie fara ( de) voie, involuntar: fara de voia mea am calcat pe coprinsul tau.ISP.

fara-voroava fara-voroava, ( nv. ) liniste, tacere: multa fara-voroava fu.COD.VOR. fara vreme fara vreme, prea de timpuriu, nainte de momentul potrivit: vestejiti fara de vreme.EM. fara zabava fara ( multa sau prea multa) zabava, imediat, nentrziat: mparatul .. . se ndrepta, fara prea multa zabava, drept spre pestera cu vrajitoarea.a-si farma capul a-si farma capul, a-si bate capul. a fata neleapca a fata ( de) neleapca (sau nelepcica), ( reg. ) a lepada (fatul) . fa-te ncoa! fa-te ncoa! , ( pop. ) vino ncoace! fecior boieresc fecior boieresc, ( nv. ; reg. ) slujbas pe mosia unui boier: a pus nadins pe

feciorii boieresti sa-mi caute pricina.CR. fecior de baba fecior de baba, ( pop. ) copil slab, becisnic;

fecior de bani gata fecior de bani gata, copil de oameni avuti, cheltuitor, risipitor: fumurile si strmbaturile feciorilor de bani gata.VLAH. fecior de casa fecior de casa, ( nv. ) valet. fecior de domn fecior de domn, print. fecior de lele fecior (sau fiu, pui) de lele, copil de femeie nemaritata, bastard: alelei! fecior de lele! caci rapisi zilele mele! POP. fecior de suflet fecior de suflet, copil de suflet. feciori de ghinda fatati n tinda feciori de ghinda fatati n tinda, ( iron. ) persoane cu fumuri

de noblete: oare nu cumva v-ati face si voi niste feciori de ghinda, fatati n tinda, ca snteti obraze subtiri? CR. fel de fel de .. . fel( uri) de fel( uri) de ... , diferite feluri de ...: paserile cntau fel de fel de cntece.ISP. fel si chip ( n) fel( uri) si chip( uri) sau n toate felurile (sau chipurile) sau n tot chipul sau ( nv. ) n ( multe) feluri de chipuri, fel de fel, tot felul, n toate chipurile, n toate modurile posibile: a

doua noapte iarasi au venit petitoriul si au nceput a starui feliu si chip, tot cu binele, ca sa i-o deie num aidect.POP. felurime de .. . felurime (sau felurimi) de ... , fel de fel de ..., toate felurile de ...: feliurimi de suparari si necazuri.URIC. femeie iertata femeie iertata ( de Dumnezeu) , femeie n vrsta (care nu mai are ciclu) : tintesc a se nsura cu zestrea unei cuconiti ertata de Dumnezeu si de oameni.AL. femeie la toate femeie la toate, femeie (de serviciu) care face singura toate treburile dintr-o casa. fereasca Dumnezeu! ( sa te) fereasca Dumnezeu! (sau sfntul) sau ferita Dumnezeu! (sau sfntul) , ( pop. si

fam. ) Doamne fereste! , n nici un caz, nicidecum: oamenii aceia .. . erau apoi si rautaciosi de sa te fereasca Dumnezeu sa ai treaba cu ei.POP. ; sa dea milostenii la saraci ... ferit-a sfntul! POP. ferice de tine! ferice de tine! , ce norocos esti! a o festeli a o festeli, a o pati, a o ncurca; a se face de rs. a festeli mantaua a( -si) festeli mantaua, a se face de rs. a fi a bine a ( nu) fi a bine (sau a buna), a (nu) fi semn bun: nu mai plnge, Saftica: nu-i a bine! CONTEMP. a fi abtiguit a fi abtiguit, a fi afumat. a fi a cincea roata la caruta a fi a cincea roata la caruta (sau la car), a fi de prisos, inutil. a fi adncit n lucru a fi adncit (sau cufundat) n lucru, a fi concentrat asupra a ceea ce face. a fi afumat a fi afumat ( cu luleaua), a fi (usor) ametit de bautura; a fi beat. a fi afurisit

a fi ( un) afurisit, 1) a fi blestemat, excomunicat; 2) ( fig. ) a fi rau, plin de draci: stia tot satul ca e un afurisit.POP. a fi agatat cu toc-n-poc a fi agatat cu toc-n-poc, ( arg. ) a fi prins asupra faptului. a fi ager la minte a fi ager la minte, a fi istet, destept; a avea o minte patrunzatoare, a fi alat uri de cineva a fi alaturi de cineva, a fi solidar cu cineva. a fi alb ca varul a fi alb ca varul, a fi foarte palid. a fi alfa si omega a fi alfa si omega, a fi buricul pamntului. a-i fi aminte ai fi aminte (cuiva) , ( nv. ) a nu uita, a tine minte, a avea grija sa ...

: sii era aminte sa nul sminteasca si din domnie.NEC. a fi a-ntia a fi a-ntia, ( pop. ) a fi de cea mai buna calitate. a fi apa de ploaie a fi ( o) apa de ploaie, ( fam. ) a fi lipsit de temei, de seriozitate; a nu avea nici o valoare, a nu face doi bani: ordinul dat de dumneavoastra a fi aproape de a fi aproape de a fi usor de nteles.

a fi aruncat din furca a fi aruncat din furca, a fi asezat la ntmplare, dezordonat. a-i fi a scapare ai fi ( de) a scapare( a) sau a face dea scaparii (ceva) , 1) a dori ori a face tot posibilul sa scape de cineva sau de ceva: am croito .. . spre Humulesti, uitndu-ma napoi sa vad, sa nu ma ajunga mosneagul; caci mi era acum a scapare de dnsul.CR.

; 2) a face ceva de mntuiala: ceilalti ofiteri mai fac rondul dea scaparii.BACALBASA. a fi as n meserie a fi as n meserie (sau n materie), a stapni foarte bine o meserie (sau un domeniu) . a fi aspru a fi (sau a se purta) aspru (cu cineva) , a fi sever (cu cineva) : multi din tinerimea noastra se poarta asa de aspru cu predecesorii.CAR. a fi baiat levent a fi baiat (sau barbat) levent, 1) a fi chipes, bine facut; 2) a fi curtenitor, atent, generos. a fi barbat la gura a fi barbat la gura, a mnca ct sapte. a fi batrn ca vremea a fi batrn ca vremea, a fi foarte batrn. a fi batut n cap

a fi batut n cap, a fi prost (ca noaptea) . a fi beat crita a fi beat crita (sau beat pulbere, beat mort, mort de beat) , a fi ntro stare avansata de ebrietate, a nu mai sti pe ce lume se afla (din cauza bauturii) . a fi turta a fi ( beat) turta, (a fi) foarte beat: era beat turta si a treia zi la prnz.ARGHEZI. a fi belaliu la mncare a fi belaliu la mncare, ( fam. ) a fi pretentios la mncare; a fi un gourmet. a-i fi bine ai fi (sau a nui fi) bine (cuiva) , 1) a fi (sau a nu fi) sanatos: tare

m-am bucurat auzind ca esti bine.AL. ; 2) a (nu) se gasi ntr-o situatie prielnica, favorabila. a fi bine de .. . a fi bine de ... , a fi momentul potrivit de a .. . a fi bine dispus a fi bine dispus, a avea buna dispozitie: d. prezident ... este foarte bine dispus.CAR. a fi bine vazut a fi bine vazut, a fi apreciat: om asezat si foarte bine vazut de toata obstea.CAR. a fi blindat a fi blindat, 1) a fi prevazut cu blindaj; 2) ( fig. ) a fi pregatit, a avea tot ce-i trebuie: e blindat cu acte. a fi blindat cu lovele a fi blindat cu lovele, ( arg. ) a avea bani din belsug, a fi plin de bani. a fi blnd ca un miel a fi blnd ca un miel, a fi foarte blnd. a fi boboc a fi boboc, a fi cu cas la gura. a fi bocna a fi (sau a se face, a ngheta) bocna, a ngheta (foarte) tare: capraru meu era bocna.AL. a fi bogat ca un stup a fi bogat ca un stup, a fi putred de bogat. a fi bolnav de ceasul cel rau a fi bolnav de ceasul cel rau, ( pop. ) a suferi de epilepsie. a fi bolnav de inima rea a fi bolnav (sau a suferi) de inima rea, a fi bolnav de suparare: si vestejea fata de inima rea.PANN. a fi botezat de un popa beat a fi botezat de un popa beat, ( reg. ) a fi nebun, iesit din minti.

a fi bucatica rupta a fi bucatica rupta, a semana leit. a fi bucuros de oaspeti a fi bucuros de oaspeti, a primi cu placere oaspeti. a fi bun a fi bun, 1) a fi cumsecade, a fi milostiv: n-am avut taria dea fi nici rau, nici bun.EM. ; 2) a binevoi: team rugat sa fii bun sa nu-mi mai zici vorba a fi bun ca mierea cinelui a fi bun ca mierea cinelui, a fi rautacios, scitor. a fi bun ca pinea calda a fi bun ca pinea calda sau a fi pinea lui Dumnezeu, a fi foarte bun, cumsecade: matusa-sa ... era pinea lui Dumnezeu.GALA. a fi bun ca snul mamei a fi bun ca snul mamei, a fi foarte bun. a fi bun cu perje a fi bun cu perje, ( fam. ) a nu fi bun de nimic. a fi bun de .. . a fi bun de ... , a fi potrivit de ... a fi bun de balamuc a fi bun de ( dus la) balamuc, a fi ntr-o doaga, a fi bun de picior a fi bun de picior, a fi agil, iute.

a fi bun de plata a fi bun (sau rau) de plata, a (nu) fi bun platnic. a fi bun de plisc a fi bun de plisc, ( reg. ) a fi bun de gura. a fi bun de pus la rana a fi bun de pus la rana, a fi foarte bun, cumsecade; a fi bun ca pinea calda. a fi bun la toate a fi bun la toate, a se pricepe la orice; a face orice. a fi bun sa se ia de mna cu cineva a fi bun sa se ia de mna cu cineva, a fi de o teapa cu cineva. a fi buricul pamntului a fi (sau a se crede) buricul pamntului, a fi (sau a se crede) foarte important. a fi buruienos a fi buruienos ( la gura), ( fam. ) a vorbi vulgar, a spune mascari. a fi butoi fara fund a fi butoi fara fund, a bea peste masura. a fi butuc de padure a fi butuc de padure sau a fi nascut (sau crescut) n padure, a fi lipsit de educatie, de maniere. a fi ca copilul cu doua tte a fi ca copilul cu doua tte, a trai n belsug. a fi ca fata nemaritata a fi ca fata nemaritata, a nu avea nici un rost n lume. a fi ca gaina cu un ou a fi ca gaina cu un ou, a nu-si gasi locul. a fi cal de posta a fi (sau a ajunge) cal de posta, a fi (sau a ajunge sa fie) extrem de

solicitat, de hartuit (cu treburi marunte), a fi trimis n toate partile: de-abia am venit; sa pornesc iar? da ce? eu snt cal de posta? POP. a fi cal de sa a fi cal de sa, a munci pentru altii. a fi cam ntr-o parte a fi cam ntr-o parte (sau doaga, dunga), a fi ntr-o ureche. a fi cam taram-taram a fi cam taram-taram (sau tralala) , a fi aiurit, zapacit, a fi ntro ureche: i-asculta, fa, mi se pare ca esti cam taram-taram.REBR. a fi ca nimeni de pe lume a fi ca nimeni de pe lume, a fi iesit din comun, a fi neobisnuit. a fi ca o curca a fi (sau a sta, a sedea, a umbla) ca o curca (sau ca o gaina) ( beata

sau plouata) , a fi (sau a sta, a sedea, a umbla) fara vlaga, zapacit; a fi lipsit de curaj; a fi abatut, trist: nu mai sta ca o gaina plouata.CR. a fi ca o sorcova a fi ca o sorcova, a se mbraca strident, fara gust, ca o toapa. a fi ca o varza nvelita a fi ca o varza nvelita, a fi nchis n sine, ascuns. a fi cap de afis a fi cap de afis, a fi vedeta unei reprezentatii, a unui spectacol. a fi cap patrat a fi cap patrat sau a avea capul patrat, ( fam. ) a fi marginit; a fi ncuiat. a fi cap taiat a fi cap taiat (cineva), a fi leit (cineva): e tata-sau, cap taiat! POP. a-i fi capul n primejdie ai fi capul n primejdie (cuiva) , a se afla n mare pericol, a fi pe punctul de a-si pierde viata: trebuie sascult, ca mi-i capul n primejdie.CR. a fi carne din carnea cuiva a fi carne din carnea cuiva, a fi copilul cuiva. a fi carne rea a fi carne rea (sau rau de carne), a fi nclinat spre placeri senzuale.

a fi carne si oase a fi (cineva) ( n) carne si ( n) oase, 1) a fi viu; a fi chiar persoana presupusa: bata-te sa te bata! esti chiar tu, n carne si oase! ; 2) a semana leit (cu cineva): era bunicu-sau n carne si oase. a-i fi carul ntr-o roata a-i fi carul ntr-o roata (cuiva), a fi sarac; a duce o existenta precara. a-i fi casa casa si masa masa a-i fi casa casa si masa masa (cuiva), a trai tihnit, chibzuit. a fi ca sarea-n bucate a fi ca sarea-n bucate, a fi potrivit, adecvat. a-i fi ca sarea-n ochi ai fi (sau ( reg. ) a avea, ai sta) ( drag) (cuiva) ca sarean ochi, a-

i fi antipatic, nesuferit (cuiva) , a nu putea suferi (pe cineva) : fetele mparatului .. . priveau la verisor .. . cum priveste cnele pe mta si li era drag ca sarea-n ochi.CR. a fi casca-gura a fi casca-gura (sau gura-casca), 1) a-si irosi timpul fara 2) a fi neatent, neglijent. a fi ca scris a fi (sau a parea) ca scris (sau scris de frumos) , a fi foarte frumos: avea niste sprncene bine arcuite

de pare ca erau scrise.

a fi cata-cearta a fi cata-cearta, ( pop. ) a fi certaret, a fi pus pe glceava. a fi catran a fi (sau a se face) catran ( de mnie) , a fi (sau a se face) foc (de mnie) , a se catrani: se supara, de se facu foc si catran, de mnie.ISP. a fi ca un copil la tta a fi ca un copil la tta (sau cu tta n gura), a fi multumit, fericit. a fi calare pe situatie a fi calare pe situatie, a fi stapn pe situatie. a fi carbune potolit a fi carbune potolit, a-si ascunde gndurile, sentimentele. a fi cazut din pod a fi cazut ( ca) din pod, a fi dezorientat, buimac: Orbescu cazu ca din pod.STANCU. a fi cazut din sarigla a fi cazut din sarigla, ( reg. ) a fi prost. a fi ceasul trecut a fi ceasul trecut, (

nv. ) a fi trziu: acum ceasul e trecut; [h] ai sa mergem, ca maica ta ne asteapta cam de mult.PANN. a fi certat cu capul a fi certat cu capul, ( nv. ) a fi pedepsit cu taierea capului: sa fie certati cu capul.DOS. a fi certat cu justitia a fi certat cu justitia, a fi urmarit de justitie pentru fapte ilegale. a fi certat cu morala a fi certat cu morala, a nesocoti normele morale. a fi certat la cutite a fi certat la cutite (cu cineva), a se dusmani (cu cineva) . a fi ceva de capul cuiva a fi ceva de capul cuiva, a avea anumite calitati. a fi cheia si lacata a fi cheia si lacata, a sti totul, a controla totul, a fi nceputul si sfrsitul; a fi alfa si omega. a fi chel ca o luna plina a fi chel ca o luna plina (sau ca-n palma), a fi complet chel. a fi chemat de Dumnezeu a fi chemat de Dumnezeu, a-i veni ceasul mortii: dragul tatei, iata ca Dumnezeu ma cheama.ISP. a fi chezas pentru cineva a fi (sau a sta, a se face, a se pune, a se

prinde, a sluji de) chezas (sau cu chezasie) pentru (sau pe ) cineva, a garanta pentru cineva, a raspunde pentru purtarea cuiva, a-si pune obrazul pentru cineva: snt chezas pentru dumnealui.NEGR. a fi chezasie a fi (sau a da, a se pune) chezasie, a garanta: cnd vor da nscris si chezasie ca nu vor mai mnca carne.NEGR. a nu mai fi chip a nu mai fi chip, a nu se mai putea: nu mai e chip sa-i consideri pe acesti domni ca oameni politici.CAR. a fi chip de scapare a ( nu)

( mai) fi chip de scapare, a (nu) (mai) putea scapa, a (nu) se (mai) putea salva: cnd vazura ca nu mai e chip de scapare, se adunara n ascuns, ca sa se sfatuiasca.a fi chit cu cine va a fi chit cu cineva, a nu mai datora nimic cuiva. a fi cimotie cu cineva a fi cimotie cu cineva, ( reg. ) a se nrudi cu cineva. a fi cine sa .. . a ( nu) fi (sau a nu avea) cine sa ... , a (nu) exista cine sa ... : n-ar avea cine sa va mai carabaneasca asa de des pe la trg! CR. a fi cineva

a fi cineva, a fi om de seama. a fi citit a fi citit, 1) a fi cultivat, instruit; 2) (despre scriitori) a fi cunoscut, a avea (multi) a fi ciuciulete a fi ( ud) ciuciulete, a fi ud leoarca. a-i fi ciuda ai fi (sau ai veni) ciuda (cuiva) , 1) ai parea rau, a regreta: l cauta pe barbatul ei si ii ciuda ca nul poate gasi.POP. ; 2) a invidia, a pizmui (pe cineva) : i era ciuda pe vecin, ca traia mai

bine ; 3) a se enerva, a se nfuria: lui Sf. Petre i venise ciuda, caci a fi ciur a fi ( tot sau gaurit) ciur, a fi ciuruit, a avea multe gauri: ca as face mamaliga de cina si a noastra e gaurita ciur.POP. a fi crlig cu cineva a fi crlig cu cineva, ( pop. ) a fi prieten la catarama a fi ct pe ce sa .. . a fi ct pe ce sa ... , a fi la un pas de a ... : sngele i curgea att de

tare din rana, ca .. . era ct pe ce sa piara.POP. a fi ct roata carului a fi ct roata carului, a fi foarte mare: era o mamaliga

a fi clampa a fi ( beat) clampa, a fi foarte beat. a fi clei a fi clei, ( fam. ) 1) a fi ignorant, a nu sti nimic: snt barbat odata, zdravan, iar tu, pace .. . turta, cleiu! CONTEMP. ; 2) a fi beat turta. a fi coada clasei a fi coada clasei, a fi ultimul la nvatatura din clasa. a fi coada de cine a fi coada de cine, a fi un om de nimic. a fi coada de topor a fi coada de topor, a fi instrumentul altora, a fi unealta n minile altora; a tra da. a fi cobort cu hrzobul din cer a fi ( s) cobort cu hrzobul din cer, a fi ngmfat, a se crede de

neam ales: cu hrzobul din cer na cazut nimeni.NEGR. a fi codita cuiva a fi codita cuiva, a fi ciracul cuiva: monitorul era un lingau, codita de-a lui Isaia.CONTEMP. a fi coltos a fi coltos, a fi rau de gura. a fi contra a fi contra, v. a fi pentru. a fi contra a fi (sau a se lua) ( n) contra (cu cineva) , a fi n dezacord, a se contrazice (cu cineva) ; a se lua la cearta, la harta (cu cineva) . a fi copt a fi copt ( la os) , a fi om

matur, cu judecata; a avea experienta: o! dac-as avea la mna un barbat copt, vestejit, limoniu, nu verde! AL. a fi copt la minte a fi copt la minte, a gndi matur, a se maturiza: demult, pe cnd lumea nu era coapta la minte, dar era mai buna ca azi.POP. a fi cotat ca .. . a fi cotat ca ... , a fi considerat ca ..., a fi apreciat drept .. . a fi crescut n seul sau a fi crescut n seul sau, a fi ferit de griji. a fi crita a fi ( beat) crita, a fi foarte beat: acesta, cu picioarele n cosul trasurii, era crita.DUILIU.Z. a fi crita la minte a fi crita la minte, a avea minte agera. a nu fi cruce de-nchinat a nu fi cruce de-nchinat, a nu fi cinstit. a fi cu borsul pe foc si cu pestele n iaz a fi

cu borsul pe foc si cu pestele n iaz, a promite ceea ce nui este la ndemna; a se lauda cu o izbnda inainte de obtinerea ei. a fi cu botul pe labe a fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe, a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tacere, a fi pus (sau a pune pe cineva) la respect. a fi cu bratele prinse a fi cu bratele prinse, ( pop. ) (despre o femeie) a avea copil mic. a fi cuc a fi

(sau a ( se) face) cuc (sau cuculete, tun) ( de beat) , ( fam. ) a (se) mbata: tot ndesa paharele boierului, pna l facu cuc.ISP. a fi cu cale a fi (sau a gasi, a afla, a socoti) cu cale, a fi (sau a gasi, a afla, a socoti) nimerit, potrivit,just, bine: asa cred eu c-ar fi cu cale, cnd e vorba de dreptate.CR. a fi cu capul n nori a fi (sau a umbla) cu capul n nori, a fi aerian, a nu avea simtul realitatii. a fi cu capul mare a fi (sau a umbla) cu capul mare

sau a fi cap mare (sau mare de cap), 1) a fi ncrezut; 2) a fi ncapatnat. a fi cu capul pe umeri a fi cu capul pe umeri, a fi lucid, a fi realist. a fi cu cadere a fi cu cadere, ( nv. ) a se cadea, a se cuveni. a fi cu chef a fi cu (sau fara) chef, 1) a fi bine (sau prost) dispus: cnd a ajuns acasa, era foarte vesel, nct nu stia baba lui ce l-a gasit, de-i asa ; 2) a fi bine dispus de bautura; a fi cu cineva a fi cu cineva, 1) a fi de partea cuiva, a tine cu cineva; 2) a fi mpreuna, a

face echipa cu cineva: trageti toti cte-o carte: domnule, a fi cu ciolane a fi cu (sau a avea) ciolane (sau oase) n pntece, 1) (despre fete) 2) a nu se da la treaba.

a fi cu ciubote rosii a fi cu ciubote rosii, ( reg. ) a se gasi foarte greu; a fi foarte scump: banii-s cu ciubote rosii.POP. a fi cu cntec a fi cu cntec, 1) a fi mai complicat dect pare, a fi cu tlc; 2) a fi dubios, obscur. a fi cu crpa a fi ( muiere sau nevasta) cu crpa ( n cap) , a fi frumos, fricos sau slab ca o femeie: ba eu prins ca nu moiu da, ... ca nu-s nevasta cu crpa, de unguri sa-mi fie frica.POP. a fi cu coliva n piept a fi cu (sau a-i bate, a-i juca cuiva) coliva n piept, a fi cu un picior n groapa, a fi pe duca. a fi cu comanac a fi cu comanac, a fi barbat, om voinic: nus

femeie, conci nu port, ca sa zici ca eu nu pot; cis voinic cu comanac, cu sapte poteri ma bat.POP. a fi cu constiinta mpacata a fi cu constiinta (sau cu inima) mpacata, a nu avea nimic sa-si reproseze: cnd esti cu constiinta mpacata ca ti-ai mplinit pna la capat datoria.CAR. a fi cu crucea-n sn a fi (sau a umbla) cu crucean sn, 1) a fi bun, cucernic, evlavios; a fi om cu frica lui Dumnezeu: fetisoara

asta o vezi d-ta ct e de scumpa la rs? parca ti-ar veni a crede cai de cele cu crucean sn.CR. ; 2) ( iron. ) a fi fatarnic, ipocrit: crestin, cu cucea-n sn si cu dracul de-a spinare.POP. a fi cu doua obraze a fi cu doua obraze, ( nv. ) a fi cu doua fete, a fi ipocrit: muntenii era cu doua obraza.NEC. a fi cu doua taisuri a fi ( cutit) cu doua taisuri sau a avea doua taise, a implica, a presupune avantaje si dezavantaje la fel de importante: dreptatea-i vesnic cu doua taisuri.REBR.

a fi cu frica n sn a fi (sau a umbla) cu frica (sau cu gheata, cu moartea) n sn (sau n spate) , a se teme foarte tare de ceva, a trai terorizat de frica: unde pna aci umbla cu moartea n sn, acum se mai linisti olecuta.ISP. a fi cu frica lui Dumnezeu a fi (sau a trai) cu (sau n) frica lui Dumnezeu, a fi (sau a trai) n respectul poruncilor lui Dumnezeu; a fi credincios: ai trait toata viata n frica lui Dumnezeu.OD. a fi cu haz a fi cu haz, a avea farmec, a fi nostim. a fi a fi (sau

a astepta, a sta) cu inima sarita, a fi (sau a astepta, a sta) extrem de emotionat, de speriat: ajunse la sotioara lui care l astepta cu inima sarita.ISP. a-i fi lumea draga a-i fi lumea draga (cuiva), a-i placea satraiasca (cuiva) . a fi cuiva nevoie sa ... a( -i) fi cuiva ( de) nevoie sa .. . (sau a ... ) , ( nv. ) a fi nevoit (sa ...) , a fi necesar (sa ...) : de nevoie mi-au fost

... sa-mi poci plati datoriia. VARLAAM. a-i fi sete ai fi sete (cuiva de ceva sau de cineva) , a fi cuprins de un dor nestavilit, puternic: mult mie dor si mult mie sete sa vad frunza-n codru verde, sa mai strng vreo sapte cete.a-i fi cuiva tnga a-i fi cuiva tnga (dupa ceva), ( reg. ) a regreta (ceva), a tnji (dupa ceva) . a fi cu lapte a fi cu lapte, ( pop. ) a fi adevarat: bine ar fi daca ar fi toate cu lapte cte le spui.CR. a fi cu limba fagure de miere a fi cu limba fagure de miere, a vorbi foarte frumos, a fi elocvent. a nu fi cum a nu fi cum, a nu fi cu putinta: a stare mpotriva ostilor ce-i veneau asupra, nu a fi cu minile legate a fi cu minile legate, ( fig. ) a nu putea actiona. a fi cu mta-n sac a fi ( prins) cu mta-n sac, a fi prins asupra faptului: lupul era prins cu mta-n sac. POP. a fi cu mucii la nas a fi ( nca) cu mucii la nas, ( fam.

) a fi (nca) prea tnar, lipsit de experienta; a fi cu musca pe caciula a fi (sau a se simti, a se sti) cu musca pe caciula (sau pe nas) , a fi sau a se simti, a se sti) vinovat: bine venisi! sari dintr-o data finul n picioare, a fi cu nart a fi cu nart, 1) (despre oameni) a avea obligatia de a termina ceva pna la o anumita data; 2) (despre lucrari) a trebui sa fie terminat 3) a nu lasa din pretul unei marfi. a fi cu nasul de ceara a fi cu nasul de ceara, 1) a fi capricios, suparacios, 2) a fi sfios, rusinos. a fi cu narav

a fi cu narav, a fi capricios; a la 60 de ani picioarele-

a nu fi cununat cu cineva a nu fi cununat cu cineva (sau cu nimeni) , a nu avea nici o obligatie (morala) fata de cineva, a nu depinde de cineva (sau de nimeni) . a fi cu ochii pe cineva a fi cu ochii pe cineva, a nu slabi din ochi pe cineva, a supraveghea pe cineva. a fi cu o falca-n cer si cu una n pamnt a fi cu o falca-n cer si cu una n pamnt, a fi foc si para. a fi cu picioarele pe pamnt a fi cu picioarele pe pamnt, a fi realist, a avea simtul realitatii. a fi cuprins de scrba a fi cuprins de scrba, a fi scrbit, a fi dezgustat. a fi cu putinta a( -i) fi cu (sau ( nv. ) la, prin) putinta (sau putinta) , 1) a (se) putea, a fi posibil: este oare

cu putinta sa nu simtiti ndurare? CONACHI ; 2) a exista: attia cti fura cu putinta.EM. a fi curat ca lacrima a fi curat ca lacrima, a fi curat ca mirul. a fi curat ca mirul a fi curat ca mirul, a fi lipsit de pacate, a fi pur: daca n-ar fi smburele cel rau ntr-nsul, omul ar fi curat ca mirul.POP. a fi cu rnza mare a fi cu rnza mare sau a avea rnza prea mare, ( pop. ) a(-i) crapa rnza (de ciuda, de invidie, de necaz) . a-i fi cu scrba ai fi cu scrba (cineva) , ( nv. ) ai fi dusman, potrivnic

(cineva) : sa nu lasi toata dzua om ce mii cu scrba sa ma lupte.DOS. a fi cu stea n frunte a fi cu stea n frunte, a fi nascut ntr-o zodie norocoasa. a fi cu sufletul n palma a fi cu sufletul (sau cu zilele) n palma, a fi pe moarte, cu un picior n groapa. a fi cu sufletul la gura a fi cu sufletul la gura (sau pe buze), a fi n pragul mortii. a fi cu serpar de ata a fi cu serpar de ata, a fi sarac. a fi cu tolba-n spinare a fi cu tolba-n spinare, a fi cocosat. a fi cu traista n ba . a fi cu traista n bat, a fi pe drumuri. a fi cu trei roate la car a fi cu trei roate la car (sau la caruta) , a fi zapacit, a fi nebun: nteles-ati oare vrun singur cuvnt macar? ma tem ca hatmanul nostru e cu trei roate la car.HASD. a fi cu testul n cap a fi

cu testul n cap, 1) a fi retras, rezervat fata de oameni; 2) a fi prost; 3) a fi lenes; 4) a se lasa condus de femei. a fi cu testul n spate a fi cu testul n spate, a fi cocosat. a fi cu tipaul n spate a fi cu tipaul n spate, ( reg. ) a fi cocosat. a fi cu tfna n nas a fi cu tfna n nas, v. a fi cu tfna la nas. a fi cu tfna la nas a fi (sau a umbla) cu tfna la (sau n) nas sau ai da dracul cu tfna pe la nas (cuiva) ,

1) a fi pus pe cearta, a se nfuria; 2) a umbla cu nasul pe sus. a fi cu un picior n groapa a fi cu un picior n groapa, 1) a fi foarte batrn; 2) a fi foarte bolnav; a fi pe moarte. a fi dat dracului a fi dat dracului (sau naibii), a fi smecher, descurcaret, inventiv. a fi dat n paste a fi dat n paste (sau n pastele masii) , a fi foarte descurcaret, smecher: era dat n paste, dat dracului.M.CAR. a nu fi dat la rindea a nu fi dat la rindea, (despre oameni) a fi necioplit. a fi dator vndut a fi dator vndut, a fi plin de datorii. a fi dat prin trg a fi dat prin trg, a cunoaste lumea. a fi de ... a fi de .. . (cineva sau de ceva) , a se potrivi

cu cineva sau cu ceva: se vede lucrul, ca nici tu nu esti de mparat, nici mparatia de ; ca-i iarba de noi si umbra a fi de aceeasi parere a fi de aceeasi parere (cu cineva) sau a fi de parerea cuiva, a avea aceeasi opinie (cu cineva) ; a mpartasi opinia cuiva: e totdeauna de parerea a fi de acelasi snge a fi de acelasi snge a se nrudi cu cine va.

a fi de ajuns a fi de ajuns, a ajunge; a fi destul, suficient: pentru a face pe lume sa creada ca esti om politic, nu e de ajuns sa o spui singur.CAR. a-i fi de ajutor ai fi de ajutor (cuiva) , ai fi de folos (cuiva) : du-te zice Dumnezeu pe drumul ista, pna cei ajunge la casa Soarelui, caci tu esti lui de ajutori.POP. a fi de alta parere a fi de alta parere, a avea o opinie diferita: uite, noi suntem cu totul de alta parere.CAR. a fi deasupra nevoii

a fi deasupra nevoii, a fi depasit greutatile, dificultatile. a fi de bransa a fi de bransa, a fi de meserie; a fi specialist n materie. a fi de buna credinta a fi de (sau cu) buna (sau rea) credinta, a fi (ne)sincer, (ne)cinstit: nainteaza neadevarul cu rea credinta.MAIOR. a fi de capul lui a fi (sau a umbla, a ramne) de capul lui, a fi (sau a ramne, a umbla) liber, necontrolat de nimeni: are sa urmeze cum stim noi, nu cum vrea el, ca doar nu-i de capul sau.CR. a fi de caraul a fi de caraul, ( reg. ) a-i veni rndul sa faca de paza. a fi de cealalta parte a baricadei a fi de cealalta parte a baricadei, a fi n tabara opusa. a -i fi de ceva cum i este cinelui a linge sare a ( nu) i fi de

ceva (cuiva) cum ( nu) i este cinelui a linge sare sau a ( nu) i veni sa faca ceva (cuiva) cum ( nu) i este cinelui a linge sare, a nui arde, a nu dori, a nu avea chef de ( a face) un lucru (necesar) : nu ne era a nvata, cum nu i-i cnelui a linge sare.CR. a fi de competenta cuiva a ( nu) fi de competenta cuiva, a (nu) intra n atributiile cuiva. a fi de coniventa cu cineva a fi de coniventa cu cineva, a fi nteles cu cineva.

a fi de cuviinta cuiva a fi de cuviinta cuiva, ( nv. ) a fi de datoria (morala a) cuiva. a fi de datoria cuiva a fi de datoria cuiva, a intra n ndatoririle, n obligatiile cuiva: ncepatura ar fi de datoria partidului conservator s-o faca.CAR. a fi de dorit a fi de dorit, a fi preferabil: ar fi nsa de dorit ca ziaristii nostri .. . sa cerceteze cu snge rece cari ar fi acuma masurile de luat.CAR. a fi de fata a fi de fata, a fi prezent, a

fi martor: iar adevarul, ca si pacatul mumii Eve, de fatai pretutindeni si pururea aieve.EM. a fi de fel din .. . a fi de fel din ... , a fi de loc din ..., a fi originar din .. . a fi de folos a fi de folos (cuiva), a fi util, a folosi (cuiva): i-ar fi fost foarte de folos povetele lui Dumnezeu.POP. a fi de ieri, de alaltaieri a fi de ieri, de alaltaieri, a fi nou; a fi necopt, tnar, neexperimentat. a fi de interes a fi de ( mare) interes, a fi de (mare) importanta, utilitate, folos. a fi de jaf a fi de (sau n) jaf, a fi de prada, de batjocura: casa lui va fi n jah.BIBLIA. a fi de la sine a fi de la sine ( nteles) sau a se ntelege de la sine sau ( nv. ) de la sine (sau

de sinesi) se ntelege, a se subntelege; a fi evident, clar, firesc: de la sine se ntalege ca furam cu deosebita cinste a fi de lemn a fi de lemn (sau ca lemnul), 1) a fi nepasator, insensibil; 2) a fi ignorant; 3) a fi abtiguit. a fi de mare necesitate a fi de mare necesitate, a fi indispensabil: sta la gustul scriitorului de a sti cnd sa se fereasca de hiatus si cnd este de mare necesitate.HEL. a fi de masura a fi de ( o) masura (cu cineva), 1) a fi de aceeasi vrsta (cu cineva); 2) a fi de o teapa (cu cineva) . a fi de minune a fi (sau a face pe cineva)

de minune (sau de minunea lumii) , a fi (sau a face pe cineva) de rs: pn-ce ia facut n lume de nacaz si de a-i fi de mirare ai fi de (sau a, de-a) mirare( a) (cuiva) , a ramne nedumerit, surprins: mparatului ia fost dea mirarea vaznd ca niste golani a fi de miraz a fi (sau a se face) de miraz, ( reg. ) a (se) face de rs. a fi de multumita a fi de multumita, a multumi.

a fi de nasul cuiva a ( nu) fi (sau face) de nasul cuiva sau a ( nu) i fi de nas, a (nu) fi de demnitatea (cuiva) , a nu fi pe potriva cuiva, a (nu) fi pentru cineva: asemenea bocanci nu snt de nasul lui. PREDA. a fi de natie spurcata a fi de natie spurcata (sau rea, a dracului), ( reg. ) a fi rau din fire. a fi de neam de ... a fi de neam de .. . sau a-si trage neamul din ... , a se trage de

la .. . (sau din ...) : mirele si mireasa erau de neam de boier.GHICA. a fi de neam mare a fi de neam mare, a fi de origine, de vita nobila. a fi de neiertat a fi de neiertat, a nu putea fi iertat. a nu fi de nici o zeama a nu fi de nici o zeama, (despre oameni) a fi neserios, usuratic. a nu mai fi de nici un sfnt a nu mai fi de nici un sfnt, ( reg. ) 1) a nu mai fi bun de nimic; 2) a nu mai exista nici o speranta de scapare. a fi de notorietate publica a fi (sau a deveni, a ajunge) de notorietate publica,

a fi (sau a deveni, a ajunge) cunoscut (de toata lumea), celebru. a fi de-o panura cu cineva a fi ( tot) de-o panura cu cineva, ( reg. ) a fi la fel, a fi de-o teapa cu cineva. a fi de-o seama cu timpul a fi deo seama cu timpul, ( rar ) a fi foarte batrn: n prag se arata mama pamntului, a deo seama cu timpul.BARBU. a fi de partea cuiva a fi (sau a se declara) de partea cuiva, a sprijini pe cineva, a

se ralia la punctul de vedere al cuiva: familia Herdelea era cu trup si suflet de partea lui Ion.REBR. a fi de partida cuiva a fi de partida cuiva, ( nv. ) a fi membrul sau partizanul unei grupari: a fost o lupta cu pietre ntre orasenii ce erau de partida lor, cu ceilalti.BALC. a fi de panura cuiva a fi de panura cuiva, a fi de o teapa cu cineva. a fi de parere a fi de parere sau a-si da ( cu) parerea, a crede, a considera, a opina (ca ...) : comisia interimara este

somata sa spuna daca, vremea rece continund, n-ar fi de parere ca ar fi preferabila o vreme mai buna.CAR. a fi de pe vremea lui Pazvante a fi de pe vremea lui Pazvante ( Chiorul) (sau a lui Tata Noe) , ( fam. ) a fi din timpuri imemoriale, a avea o vrsta matusalemica. a fi de piatra a fi de piatra, 1) a sta neclintit, nemiscat, ncremenit (ca piatra); 2) ( fig. ) a fi nesimtitor,nemilos, rau. a fi de planton a fi (sau a sta,

a sedea) de planton, a fi (sau a sta, a sedea) de paza, de straja: de planton sedeau doi soldati.CAL. a fi de poveste si de veste a fi de poveste si de veste, ( nv. ) a fi demn de povestit, de a deveni cunoscut, renumit: ce poate fi de poveaste ca aceasta si de veaste? DOS. a fi deprins ca tiganul cu scnteia a fi deprins ( cu nevoile) ca tiganul cu scnteia sau a fi

nvatat (la ceva) ca tiganul cu ciocanul, a fi obisnuit cu necazurile, cu greutatile. a fi de prisos a fi de prisos, a fi n plus, a prisosi. a fi de proverb a fi (sau a se face) de proverb, a fi (sau a se face) de rs. a fi deranjat la mansarda a fi deranjat la mansarda, ( arg. ) a nu fi n toate mintile. a fi de rau augur a fi de rau augur, a nu prevesti nimic bun. a fi de resortul a fi de resortul (cuiva) , a fi de competenta (cuiva) ; a intra n atributiile (cuiva) : asta e o problema .. . care nu e de resortul meu.CAL. a fi de rs a fi (sau a ( se) face, a ajunge,

a ramne) de rs ( si de ocara) (sau de rsul lumii, al satului, al trgului, al curcilor, al cinilor) , a fi (sau a (se) face, a ajunge, a ramne) de batjocura; a se compromite: de rs si de ocara safii! POP. ; cnd era Corbea n tara, a fi de rond a fi de rond, a fi nsarcinat cu jupne, da deseara

a-i fi de sant a-i fi (sau a-i parea) de sant (cuiva), 1) a-i parea ciudat sau amuzant (ceva cuiva): rdeti, domnia-voastra? va pare de sant? AL. ; 2) a se jena, a-i fi rusine (cuiva): nu ti-i de sant sa n-ai nici un copil? POP. a fi de sugubina a fi de sugubina, ( reg. ) a fi de ocara: sotia teo blastamat: sa se mire de-al tau cap; cnd i iesi din gradina tot sa fii de sugubina si sa mori fara lumina.POP. a nu fi de suguit cu .. . a nu fi de suguit (sau ( nv. ) de suguire) cu ... , a nu

fi de glumit cu ... : nui de suguit cu vrajitorul acesta! CR. a nu mai fi de trai a nu mai fi de trai (sau de trait) , 1) ( nv. ; despre oameni) a fi foarte batrn si bolnav, a fi pe moarte: cunoscndu-mi cu neputinta vietii mele, ca n [u] mai sndu da trai. (a.1780) .IORGA ; 2) a nu se

mai putea trai, a fi de nendurat; a fi insuportabil: can sat nu mai e de trai, ca ne dau turcii stupai sa iesim cu toti la plai! POP. a fi de treaba a fi de treaba, 1) ( nv. si reg. ) a fi necesar: iaste de treaba si de trebuinta.CORESI ; 2) (despre oameni) a fi cumsecade: l rugase pe vecin, stiind ca e de treaba.CAR. a nu fi de treaba a nu (

mai) fi de ( nici o) treaba sau a nu ( mai) fi nici de o treaba sau ( nv. ) a fi ( fara) de nici o treaba, ( pop. ) 1) (despre fiinte) a fi foarte slabit (din cauza oboselii, a unei boli) ; a nu mai dispune de ntreaga forta: tot la munci grele si fara spor

o mna, ca so prasca .. . ca nui nici deo treaba si so izgoneasca din casa.VLAH. ; 2) (despre obiecte) a fi (cu totul) nefolositor, a fi lipsit de utilitate. a-i fi de tta a-i fi (sau a i se face) de tta (cuiva), (despre sugari) a dori sa suga. a fi de un neam .. . a fi de un neam ( cu) ... , a fi din aceeasi familie (cu) ... : nui bine sa fie tot de un neam domnu, ce

sa se schimbe.NEC. a fi de vina a fi de vina, a fi vinovat; a purta raspunderea: dar ca [copiii] sunt cam rau crescuti, cine altul dect parintii dumnealor e de vina? CAR. a fi de vita si samnta a fi de vita si samnta, a fi de neam ales: dintre attia, cnd toti snt de vita si samnta, cum focul negru sa te legi de unul? POP. a fi de vreo mana a fi de vreo mana sau a fi

mare mana de ... , a fi de folos, a aduce profit: nu va fi mare mana de cstigul meu.ISP. a fi de zile multe a fi de zile multe, ( pop. ) a fi batrn. a fi din opinca a fi din opinca, a avea origine taraneasca. a fi din os domnesc a fi din os domnesc (sau de domn, boieresc, din oase sfinte) , a fi din familie domnitoare: cei din oase sfinte nu cunosc moarte rusinoasa.SAD. a fi din partea locului a fi din partea locului, a fi localnic, bastinas. a fi doua inimi ntr-un smbure a fi doua inimi ntr-un smbure, ( reg. ) a fi trup si suflet cu cineva. a fi drac mpielitat a fi drac mpielitat, a fi neastmparat. a fi dracul gol a fi dracul gol, 1)

a fi rau, afurisit; 2) a fi istet, poznas. a fi drag a( -i) fi drag (cuiva), a placea (cuiva), a fi ndragit, . a-i fi draga lumea a-i fi draga lumea (cuiva), a se bucura de placerile a fi dupa chipul si asemanarea a fi dupa chipu l si asemanarea a fi la fel cu cineva. a fi dupa prnz a fi ( cam) dupa prnz, (glumet) a fi ametit de bautura. a fi dupa voia cuiva a fi dupa voia cuiva, a fi asa cum doreste, cum vrea cineva: cica era un om asa de bun la Dumnezeu, ca ce cerea, ce dorea el, toate a fi dus cu mintea a fi dus cu mintea (sau cu mintile) , 1) a fi cufundat n gnduri; a fi

distrat, neatent: el nu vedea, nu auzea; atta era de dus ; 2) a fi nebun: e cam dus cu mintea,

a fi dus cu pluta a fi dus cu pluta, ( fam. ) a fi aiurit, zapacit; ( p.ext. ) a fi nebun. a nu fi dus de multe ori la biserica a nu fi dus de multe ori la biserica, a ignora, a nesocoti conventiile sociale. fie! fie! , accept, admit; sa se faca asa. fiecare cu pasarica lui fiecare cu pasarica lui, fiecare cu ciudateniile lui. fiecare stie unde-l doare fiecare stie unde-l doare ( maseaua), fiecare si cunoaste necazurile, nevoile. fie ce-o fi! fie ce-o fi! , ntmple-se orice!: ma duc sa-l ntreb, fie ce-o fi! PREDA. fiecine cela ce fiecine cela ce, ( nv. ) fiecare care: priimeaste D [u] m [ne] dzau pocainta hiecui celuia ce sapocaiaste.VARLAAM. fie-i tarna usoara! fie-i (sau sa-i fie) tarna usoara! , odihneasca-se n pace!: fie-le tarna usoara orunde ar dormi! DELAVR. a fierbe de mnie a fierbe de mnie, a turba de mnie, a fi peste masura de mnios. a fierbe fara apa a fierbe fara apa (pe cineva), a face zile fripte (cuiva) . a fierbe n suc propriu a fierbe n suc

propriu (pe cineva) , ( fam. ) a tine n tensiune, pe jar (pe cineva) : la lasat sa astepte doua ceasuri, sa fiarba n suc propriu. a fierbe matele n cineva a fierbe matele n cineva, a fi foarte enervat. a fierbe margica a fierbe margica, ( reg. ) a se sfatui. a fierbe sngele a( -i) fierbe (sau a( -i) clocoti, dogori) sngele ( n vine) (cuiva) , 1) a fi plin de energie; a plesni de sanatate; 2) a se nfierbnta, a fi

cuprins de patima, de mnie: caldura trupului ei l ncalzea; simtea ca ncepe sai clocoteasca sngele, o strnse navalnic n brate.REBR. fie si asa fie si asa, treaca de la mine. a fi fata a fi (sau a se ntmpla) ( de) fata (la ceva) , a asista, a fi prezent, a fi martor (la ceva) : oamenii de pe ulita .. . fusesera fata la aceasta ntmplare.AL. a fi fara capati a fi fara capati sau a nu avea nici un capati, a nu avea nici un rost, a fi vagabond. a fi fara constiinta a fi fara constiinta, a fi lipsit de scrupule. a fi fara crestere a fi fara crestere, a fi lipsit de educatie; a fi prost crescut. a fi fara grija a fi fara grija, a nu avea nici o grija; a nu-i pasa, a nu se sinchisi de nimic.

a fi fara haz a fi fara haz sau a nu avea ( nici un) haz, 1) a fi lipsit de farmec, a fi nesarat: ct sa te dregi pe obraz, te-ai trecut, nu mai ai haz! PANN ; 2) afi lipsit de umor: bancurile dumitale n-au nici unhaz. a fi fara inima a fi fara inima, a fi rau, a fi nemilos. a fi fara obraz a fi fara ( de) obraz, a fi nerusinat, necuviincios: au nceput ... a-i dzice dulau fara de obraz.NEC. a fi fara putinta a fi fara putinta, ( nv. ) a nu mai avea nici o posibilitate de a realiza

ceva: iaste fara de putinta a le dobndi.BIBLIA. a fi feciori de ghinda,fatati n tinda a fi feciori ( sau cuconasi) de ghinda,fatati ( sau facuti) n tinda, a fi oameni dernd: oare nu cumva v-ati face si voi, niste feciori de ghinda fatati n a fi fiere spurcata a fi fiere spurcata, a fi rau de gura. a fi foc a fi (sau a se face) foc ( si para sau ( reg. ) prjol, otrava) (pe cineva) , a se nfuria, a se mnia (pe cineva)

, asi iesi din pepeni: [nevasta] era lenesa dei pasa pamntului si rea de se facea foc si para din nimica toata.POP. a fi foc si sabie a fi foc si sabie, (despre oameni) a fi furios, a-i fi frica a-i fi frica (cuiva), a se teme: parerea ta, iubit si blond a fi frnt de oboseala a fi frnt de oboseala, a fi peste masura a fi frumoasa a fi frumoasa ( reg. ) a fi foarte frumoasa.

a fi frumos din partea cuiva a fi frumos din partea cuiva, a se cadea, a se cuveni (sa faca ceva sau sa se poarte cumva) : e frumos din partea lui ca si-a adus aminte de noi. a fi fudul de o ureche a fi fudul (sau tare) de o ureche (sau de urechi) , 1) a nu auzi (sau a se preface ca nu aude) bine, a fi surd: nu era cu desavrsire surd, dar era tare de ureche.GHICA ; 2) a fi nfumurat, ngmfat. a fi fudul la coate

a fi fudul la coate, a avea coatele (hainelor) rupte: surtucul lui era ros pe margini, fudul la coate.EM. a fi galben a fi galben ( la fata), a fi palid: ce galben esti la fata! EM. a fi gata a fi gata, a fi pregatit: tot nu esti gata? a fi gazda batailor a fi gazda batailor, a mnca batai multe si de la toata lumea. a fi geniul bun al cuiva a fi geniul bun (sau rau) al cuiva, a avea o influenta buna (sau rea) asupra cuiva. a fi gingas la boala a fi gingas la boala (sau la mncare), a fi sensibil la boala (sau la mncare) . a-i fi gndul sa .. . a-i fi (cuiva) gndul sa ... , a avea intentia sa ...: fa-mi camasa de fuior, ca mi-i gndul sa-ma-nsor.POP. a fi goala ca o oala a fi goala ca o oala, (despre case) a fi saracacioasa: casai goala ca o oala, de n-are de ce se prinde mta.POP. a fi gol ca sarpele a fi gol ca sarpele (care si-a lepadat pielea), 1) a fi gol pusca;

2) a fi foarte sarac. a fi gol prepeleac a fi gol prepeleac (sau mei), a fi foarte sarac; a fi gol pusca a fi gol pusca (sau pistol, ( reg. ) neaga), ( reg. ) a fi complet despuiat, a-i fi graiul prins ai fi graiul prins (cuiva) , ( reg. ) a nu putea vorbi, a fi mut: n cap ochii sa i se-ntoarca si sai fie graiul prins.AL. a fi gras ca un pepene a fi gras ca un pepene (sau ca un butoi), a fi peste a fi gras ca un tntar a fi gras ca un tntar (sau ca scorpia), a fi foarte a-i fi greata ai fi greata (cuiva) ,

a umbla n zdrente.

a fi n pielea goala.

masura de gras.

slab.

1) ai cadea ceva greu la stomac (cuiva) ; a suferi de indigestie; 2) ( fig. ) ai fi scrba; a se jena: nu-i era greata a minti.P.MAIOR. a-i fi greu ai fi (sau ai veni, ai cadea, ai pica) greu (cuiva ceva) , a nu putea, a nui tihni, a nui placea, a nui prii (cuiva ceva)

; a i se ur (cuiva de ceva) , a se satura (de ceva) : mi-ar fi greu sa reconstruiesc din memorie, dupa peste o jumatate de veac, o povestire cu attea amanunte subtile.a fi greu de mna a fi greu de mna, a fi nendemnatic. a fi greu la palma a fi greu la palma sau a avea palma grea, a palmui, a lovi cu putere. a-i fi greu pamntului a-i fi greu ( si) pamntului (cu cineva), ( reg. ) a fi plin de pacate, ticalos. a-i fi groaza ai fi ( mai mare) groaza (sau groaza) (de ceva sau de cineva) (cuiva) , a fi ngrozit (de ceva sau

de cineva) : ti-era mai mare groaza! POP. a fi gros de cap a fi gros de cap, a avea mintea nceata. a fi gros de obraz a fi gros de obraz sau a avea obrazul gros sau ai fi gros obrazul (cuiva) , a fi fara rusine; a fi obraznic, mojic: mi pare rau ca esti gros de obraz.CR. a fi gros la ceafa a fi gros la ceafa (sau cu ceafa groasa), 1) a fi bogat; 2) a fi mojic. a fi gros la piele a fi gros la piele (sau cu pielea groasa) sau a avea pielea groasa, a fi nesimtit(or)

, neobrazat: cel fara obraz si gros la pieale.TICHINDEAL. a fi gros la punga a fi gros (sau cald) la (sau de) punga (sau cu punga groasa), a fi foarte bogat. a fi gura-sparta a fi gura-sparta, ( fam. ) a nu putea pastra un secret, a fi hacul a fi hacul (cuiva), a pune la respect . a fi hap pe cap a fi hap pe cap, a fi tocmai pe tocmai,

a fi harnic sa ... a fi harnic sa .. . (sau a ... , de ... ) , ( nv. ) a fi n stare sa ... , a putea sa ... : nu este nime harnic sai stea mpotriva.NEC. a fi hamesit a fi hamesit, a fi lihnit de foame. a fi iesit din ttni a fi iesit (sau sarit) din ttni, ( reg. ) a fi nebun, smintit, zanatic: vorbe de om sarit din ttni.SAD. a-i fi indiferent ai fi indiferent (cuiva ceva) , a nui

pasa (cuiva de ceva) : omului nzestrat cu adevarat talent i este absolut indiferenta judecata altuia despre operele sale.CAR. a fi inima rece a( -i) fi inima rece (cuiva), a fi speriat, nspaimntat: si nu-i era, zau, nimanui n piept inima rece.AL. fiinta de fata fiinta de fata, ( nv. ) prezenta: fiinta de fata a steagului profetului chiar nu putu ncuraja pe ostasi.BALC. fii pe pace! fii pe pace! , fii linistit!, nu-ti fa griji!: fii pe pace! n-ai venit degeaba.DELAVR. fii salon! fii salon! , ( arg. ) 1) tine-te de cuvnt!; 2) nu fi mojic! a fi iute ca prsnelul a fi iute ca prsnelul, a fi foarte vioi, iute, harnic. a fi iute de otele a fi iute (sau slab) de otele, a fi iute (sau slab) din fire. a fi mbracata grafina a fi mbracata grafina, ( reg. ; despre femei) a fi mbracata foarte elegant. a fi mburdat cu leaganul a fi mburdat cu leaganul, ( reg. ) a fi scrntit la minte. a fi n activitate a fi n activitate, a lucra; a ocupa un post. a fi n al saptelea cer a fi (sau a se

crede) n al saptelea (sau al noualea) cer, a fi (sau a se crede) foarte fericit, a nu mai putea de bucurie. a fi n anii maimutei a fi n anii maimutei, ( reg. ) a fi sclerozat (de batrnete); a fi n mintea copiilor. a nu fi n apele lui a nu fi n apele lui, a fi prost dispus, abatut, tulburat; a nu-i fi toti boii aca sa. a fi n ale vaviloane a fi n ale vaviloane, ( nv. ) a fi zapacit, naucit, dezorientat. a fi n buna rnduiala a fi n buna rnduiala, a fi n ordine. a fi n buze miere si n inima fiere a fi n buze (sau n gura) miere si n inima fiere (sau otrava) sau a fi n fata miere si n dos fiere, a

fi viclean, fatarnic. a-i fi n cale a-i fi n cale (cuiva), a fi n drumul cuiva: daca tot ti-i n cale, abate-te pe la dnsul! a fi n cauza a fi n cauza, a fi amestecat, implicat ntr-o chestiune. a fi n caderea cuiva a fi n caderea cuiva, a fi de competenta cuiva. a fi n circulatie a fi n circulatie, a fi ntrebuintat, a fi valabil: bancnotele de o suta de lei nu mai snt n circulatie. a fi n cmpul muncii a fi n cmpul muncii, a fi angajat undeva, a munci. a fi n coma a fi n coma, a agoniza. a fi ncredintat ca .. . a fi (sau a ramne) ncredintat ca ... , a fi convins ca ... , a fi sigur ca ... : erau ncredintati ca tatal lor stia ce spune.ISP. a fi n cruci a fi n cruci, (despre soare) a fi la amiaza: tocmai la amiazi cnd va fi soarele n cruci.a fi n cumpana a fi n cumpana, a fi n dificultate, a fi

la ananghie, a fi sub semnul ntrebarii: este esistenta statului n cumpana? CAR. a nu-i fi ndemna a nui fi (sau a nui veni) ndemna (cuiva) , 1) ai veni peste mna, a nui conveni (cuiva ceva) ; 2) a nu se simti bine, a fi bolnav: cum nu-i bine si-ndamna cu ibovnica a fi ndestulat a fi ndestulat, 1) a fi cuprins, a fi avut; a avea din belsug; 2) a

fi n stare, a fi capabil: mintea nu iaste ndestulata a spune ... maririle.a fi ndragostit lulea a fi ndragostit lulea, a fi foarte ndragostit. a fi n dusmanie a fi n dusmanie, 1) (despre oameni) a se dusmani; 2) (despre fenomene, idei) a se exclude reciproc: amor si moarte snt

a fi n favorurile cuiva a fi n favorurile (sau gratiile) cuiva, a se bucura de favorurile (sau de gratiile) cuiva. a fi n fiinta a fi (sau a sta, a se tine) n fiinta, a exista, a se afla, a se mentine, a dainui; a fi n ordine, n regula: odoarele eclesiastice ale Bistritei stau n fiinta.OD. a fi n forma a fi n forma, a se afla n plinatatea puterilor. a fi n ghearele cuiva a fi n ghearele cuiva, a fi la cheremul, n stapnirea cuiva. a-i fi n gnd ai fi (sau ai da) n gnd (cuiva) , a avea de gnd sa ... , ai trece

prin minte sa ... : cum sta baba mpietrita, dracul i si da n gnd una.CR. a fi n impas a fi (sau a ajunge) n impas (sau n ncurcatura), a fi n dificultate, a fi la ananghie. a fi n interesul cuiva a fi n interesul cuiva, a fi spre folosul, spre binele cuiva: fiind chiar n interesul domniilor voastre .. . NEGR. a fi n intimitatea cuiva a fi n intimitatea cuiva, a fi n relatii apropiate, prietenesti cu cineva; a se bu cura de ncrederea cuiva. a fi n ntrziere a fi n ntrziere, a nu face ceva la timp, a ntrzia. a fi n jena financiara a fi n jena financiara, a nu avea bani. a fi n joc a fi n joc, a fi ntr-o situatie critica, n primejdie. a fi n lapte a fi n lapte, (mai ales despre cereale) a fi necopt, crud: boabele snt n lapte. a fi n largul lui a fi (sau a se simti) n (sau

la) largul lui ( meu, tau etc.) , a fi (sau a se simti) liber, nestingherit: nu si-au putut face mendrele n largul lor.EM. a fi n legalitate a fi (sau a intra) n legalitate, a se conforma legilor n vigoare. a fi n lucru a fi n lucru, a fi n curs de executare, de elaborare. a fi n masura sa .. . a fi n masura sa ... , a putea sa ..., a avea posibilitatea de a .. . a fi n matase a fi n matase, (despre porumb) a ncepe sa lege. a nu-si fi n minte a nu-si fi n minte, ( nv. si reg. ) a fi nebun: zicea ca nu-si e n minte.N.TEST. a fi n mintea copiilor a fi (sau a ajunge, a cadea, a da) n mintea (sau n doaga) copiilor, a fi copilaros, infantil;

a fi lipsit de judecata, a fi sclerozat. a fi n neglijeu a fi n neglijeu, a fi mbracat sumar, cu toaleta neterminata. a fi n neiurea a fi n neiurea sau a vorbi neiurlea, ( reg. ) a aiura, a delira. a fi n nevoie a fi (sau a sta) n nevoie (sau la nevoie) , 1) ( nv. ) a fi n primejdie: [sufletul] pentru multele lui pacate, sta n nevoie sal piarza.ANTIM ; 2) a fi n dificultate, a fi la greu: ori de cte ori o fi

n nevoie, sal cheme ntrajutor.POP. a fi n nori a fi (sau a trai) ( cu capul) n nori, a trai n lumea imaginatiei; a fi distrat: tot n nouri si visuri ai sa traiesti? NEGR. a fi n nota cu .. . a fi n nota cu ... , a fi n acord cu ..., a fi n ton cu .. . a fi n ogodul tau a fi n ogodul tau ( al sau etc.) , ( reg. ) a fi n largul, n voia ta

(sa etc.) : pasarile erau mai n ogodul lor.POP. a fi n paguba a fi n paguba, a fi pagubit, a fi n pierdere. a fi n pana a fi (sau a ramne) n pana, ( fam. ) a duce lipsa de ceva. a fi n pas cu vremea a fi n pas cu vremea (sau cu timpul), a fi n spiritul timpului; a fi a fi n picioare a fi n picioare, 1) a se scula: la sase era n picioare ; 2) a fi gata de .. . a fi n prg a fi n prg( a), a fi aproape copt: un smochin mare cu roadele a fi n plecare a fi (sau ai veni) n plecare, ( nv. ) a fi gata sa ... , a fi ct pe ce sa ... : Mandica

era n plecare sa se deie n dragoste cu puschiu

a fi n poala cuiva a fi n poala cuiva, ( nv. ) a depinde de cineva, a fi la cheremul cuiva: astazi snt n poala dumitale.HASD. a fi n pom a fi n pom, ( fam. ) 1) a ramne fara bani, a fi lefter; 2) a fi ntr-o situatie dificila, fara iesire. a nu fi n toti porcii a nu fi n toti porcii (sau boii) ( lui) sau a nui fi porcii (sau boii) acasa (cuiva) , ( reg. ) a fi fara chef, a fi prost dispus: nu stiu ce o fi avnd nea Chiriac ..., parca nu-i snt toti boii acasa.CAR. a fi n porneala a fi n porneala, ( pop. ) a fi plecat (de) undeva: mi-e neicutu-n porneala.POP. a fi n pozitie a fi n pozitie, ( fam. ; despre femei) a fi nsarcinata. a fi n primele rnduri a fi n primele rnduri, a fi n fruntea unei activitati. a fi n prim plan a fi n prim plan,

1) a sta n rndul nti, n fata; 2) a fi n centrul atentiei. a fi n priza a fi (sau a se afla) n priza, (despre piesele jocului de sah) a fi n pericol de a fi capturata. a fi n priza a fi (sau a baga pe cineva) n priza, ( fam. ) a fi (sau a face pe cineva) sa fie foarte activ. a fi n productie a fi (sau a se afla, a intra etc. ) n productie, 1) (despre oameni) a lucra (sau a ncepe sa lucreze) ntr-un anumit domeniu de activitate, a fi (sau a intra) n cmpul muncii; 2) (despre obiecte) a fi n curs de executie. a fi n puterea cuiva a fi (sau a ajunge, a ramne) n puterea cuiva, 1) a fi (sau a

ramne) la dispozitia, la discretia cuiva; a depinde de cineva: simt ca n puterea ta sunt.EM. ; 2) a sta n puterea cuiva. a fi n regula a fi n regula, a fi n ordine: totul e n regula. a fi nrnd cu ... a fi (sau a aseza, a pune, a intra) nrnd cu .. . sau a fi (sau a intra) n rndul ... , a face parte din aceeasi categorie cu ... , a fi la acelasi nivel cu ... ; a fi alaturi de

... : nea pus n rnd cu ceilalti scolari si nea dat de nvatat.CR. a fi n rnd cu lumea a fi n rnd cu lumea, a fi la fel cu ceilalti; a fi cu rost, asezat: sa te vad om ca toti oamenii n rnd cu lumea.CR. a fi n saptamna oarba a fi (sau a intra) n saptamna oarba (sau chioara) , ( pop. si

fam. ) a-si pierde simtul realitatii; a actiona orbeste: tu esti intrat n saptamna oarba, dar ai sa deschizi curnd ochii si ai sa a fi n scau n a fi n scaun, ( reg. ; despre soare) a cobor, a se afla la asfintit. a fi n scumpire a fi n scumpire, (despre marfuri) a avea pretul n crestere: aurul e n scumpire.STANCU. a fi n secretele zeilor a fi n secretele zeilor, a sti lucruri cunoscute numai de persoane importante; a fi n relatii apropiate (de prietenie) cu persoane sus-puse. a fi nsemnat de Dumnezeu a fi nsemnat de Dumnezeu, a avea un defect din nastere. a fi n situatia cuiva a fi (sau a se gasi, a se afla, a se vedea) n situatia cuiva, a se afla n

conditii identice sau similare cu cele ale altcuiva; a fi comparabil cu cineva: snt mii si zeci de mii n situatia ta si soarta le poarta de grija tuturor. REBR. a fi n situatia de a ... a fi ( pus) (sau a pune pe cineva) n situatia de a .. . (sau sa ... ) , a fi constrns (sau a obliga pe cineva) sa ...

: cel mai bun si mai devotat dintre acesti reprezentanti ai stiintei e pus n situatia de a se trudi fara mult folos. SAD. a fi n snul lui Avram a fi (sau a se afla, a trai ca) n snul lui Avram (sau al lui Dumnezeu, ca n sn de rai) , a trai bine, fericit: mi s-a parut ca ma aflu n snul a fi n stare sa .. . a fi (sau a se simti) n

stare (sau capabil) sa ... , a putea sa ... : a mamei amintire eu unun stare-am fost sa ti-o sacrific tie.EM. a fi n suferinta de bani a fi n suferinta de ( fam. ) a nu avea bani, a fi a-i fi n saga ai fi n saga (cuiva) , a lua lucrurile n gluma: sarutam mnile, cuconasule; eu chiteam ca vii n saga.MIRONESCU.

a fi n sapte luni a fi n sapte luni, a fi artagos, nestapnit. a fi n talpi a fi (sau a scula pe cineva) n talpi, 1) a se scula (sau a scula pe cineva) din pat: dupa cina sa dau la culcare, ca pna nu sa face ziua trebuie sa fien talpi.POP. ; 2) a (se) pune n miscare, n actiune: ar scula tot satul n talpi sa stie ca i-a adus pe Ion n casa.REBR. a fi n talpi a fi (cineva) n talpi, a fi aidoma (cu cineva); a fi leit (cineva): vad ca esti tata-to n talpi.POP. a fi n termeni buni a fi n termeni buni

(sau rai) (cu cineva), a fi n relatii bune (sau rele) cu cineva. a fi n terta a fi n terta (cu cineva), a flirta (cu cineva) . a nu-i fi n ticna a nu-i fi n ticna (cuiva), ( nv. ) a nu-i cadea bine, a nu-i tihni (cuiva) . a fi ntiul la joc a fi ntiul la joc, (despre jucatorii de carti), a iesi cel dinti, a fi protos. a fi ntrziat a fi ntrziat, 1) a veni cu ntrziere; 2) a fi napoiat mintal. a fi n toane bune a fi n toane bune (sau rele), a fi bine (sau prost) dispus. a fi n toata mintea a ( nu) fi n (sau ( nv. ) cu) toata mintea (sau n toate mintile) , a (nu) fi n deplinatatea facultatilor mintale; a (nu) fi ntreg la minte: oamenii l credeau sau

vreun strain venit de undeva de departe sau ca nu e n toate mintile.POP. a nu fi n toate ale sale a nu fi n toate ale sale ( ale tale, ale ei etc.) , 1) a nu fi n deplinatatea facultatilor mintale: a ramas cam ntro ureche de cnd i-au murit baietii n razboi. Nu e vorba, nici mai nainte nu era ea n toate

ale ei.STANCU ; 2) a fi abatut, a nu fi n apele lui: de ce nu vrei tu sa-mi spui ce ai pe suflet? Eu vaz ca nu esti n toate aletale.CAR. a fi n toi a fi n toi, a fi n plina desfasurare: petrecerea era n toi. a fi ntors pe dos a fi ntors pe dos, ( fam. ) a fi tulburat, a fi bulversat. a fi n trecere prin .. . a fi n trecere prin ... , a trece printro localitate fara a se opri (mai mult timp) : un

mare actionar al consortiului n trecere prin Bucuresti.ARGHEZI. a fi ntre ciocan si nicovala a fi (sau a se afla, a ajunge, a sta, a se vedea) ntre ciocan (sau baros) si nicovala (sau ilau) , a fi ntro situatie critica, a fi la ananghie, la strmtoare: junele, vazndu-se pus ntre ciocan si nicovala, nu putea face dect a mbraca haina.FIL. a fi ntr-o doaga a fi ( cam) ntro doaga (sau dunga,

parte, toana, ureche) sau a fi ( cam) pe o parte, a fi zapacit; a nu fi n toate mintile, a fi smintit, ticnit, nebun: da-i pace! vezi ca-i ntr-o toana! POP. a fi ntr-o minte a fi ntr-o minte (cu cineva), ( nv. ) a fi de aceeasi parere (cu cineva) . a fi ntr-o pasa buna a fi ntr-o pasa buna (sau proasta), a fi bine (sau prost) dispus. a fi ntr-un hal fara hal a fi (sau a ajunge) ntr-un hal fara ( de) hal, a fi (sau a ajunge) ntr-o situatie, ntr-o stare dezolanta. a fi n turnul de fildes a fi (sau a se nchide, a ramne) n turnul de fildes (sau de ivoriu) , (despre artisti, savanti etc. )

a se izola de realitate: sa ramndeoparte, cu ochii catre stele, n turnul a fi ntarcat de dracul a fi ntarcat de dracul (sau de Scaraoschi) , a fi al dracului, a fi dat dracului, a fi foarte siret: mare htru mai esti! sa juri ca te-a ntarcat Scaraoschi! a fi ntepat a fi ntepat, a fi rigid, nfumurat, ngmfat, fudul. a fi nvechit n rele a fi nvechit n rele, a fi nrait. a fi n vizita a fi n vizita (cu cineva), a se vizita cu cineva. a fi n voce a fi n voce, a fi n deplinatatea calitatilor a-i fi jale ai fi jale (cuiva) (de cineva) , ( nv. ) ai fi dor (cuiva) (de cineva) : sarmane prietene! mie

jale de tine.NEGR. a fila a fila (pe cineva), a urmari a fi la aman a fi la aman, a da din colt

a fi la capatul puterilor a fi la capatul puterilor, a nu mai putea, a fi epuizat, extenuat. a fi la capatul rabdarii a fi la capatul rabdarii, a nu mai putea rabda. a fi lac de sudoare a fi lac de sudoare (sau de transpiratie), a fi foarte transpirat. a fi la cheremul cuiva a fi (sau a ramne) la cheremul (sau la bunul plac al) cuiva, a fi la discretia, la bunul plac al cuiva: deacum i la cheremul meu.AL. a fi la coarnele plugului a fi la coarnele plugului sau a duce plugul de coarne, a conduce, a stapni, a fi stapn, a avea pinea si cutitul. a fi la colti a fi la colti

(cu cineva), a nu se ntelege cu cineva. a fi la cutite a fi (sau a ajunge) la cutite (cu cineva) , a se dusmani, a trai rau cu cineva: au fost multa vreme la cutite cu directorul si cu familia acestuia.CAR. a fi la gura de cuptor a fi la gura de cuptor, a se gasi n mare primejdie. a fi la naltimea situatiei a fi la naltimea situatiei, a corespunde pe deplin misiunii ncredintate. a fi la naltime a fi la naltime sau a fi la naltimea .. . (cuiva sau a ceva) , 1) a fi la ( o anumita) altitudine; 2) a fi

asa cum se cuvine, conform exigentelor: executia nu e la naltimea planului total.IORGA. a fi la ndemna a( -i) fi (sau ai veni) la ndemna (sau la socoteala) (cuiva ceva) , 1) a se gasi, a fi disponibil (ceva) ; 2) ai conveni, ai fi usor (ceva cuiva) : adevarul este ca lor nu le vine la ndemna sa schimbe cultura si instrumentele primitive ... pe niste masini moderne si-o cultura noua.CAR. a fi la mijloc a fi la mijloc, 1)

( nv. ) a fi prezent ntro adunare: fiind si alti crai megiesi la mijloc sa socoteasca si sa judece.NEC. ; 2) a fi n cauza, n joc: e la mijloc tot norocul vietii mele. CAR. ; 3) a atrage atentia ca exista un dedesubt al lucrurilor: era la mijloc o nselare si o uneltire.SAD. ; 4) a trece la mijloc. a fi la mintea omului a fi la mintea omului, a fi evident, clar (ca lumina zilei). a-i fi la mini bune a-i fi la mini bune (cuiva), a-i fi prieten credincios (cuiva) . a fi la parte cu cineva a fi la parte cu cineva, a fi asociat cu cineva la o afacere. a fi la pamnt a fi la pamnt, 1)

a fi cazut la pamnt; 2) ( fig. ) a fi ruinat; 3) ( fig. ) a fi demoralizat. a fi la remorca cuiva a fi (sau a sta, a se pune) la remorca cuiva, a fi (sau a se lasa) condus, dominat de cineva: s-au gasit la noi oameni cari sa ne spuna ca locul statului romn trebuie sa a fi la sigur a fi la sigur (de ceva), ( reg. ) a avea certitudinea unui lucru. a fi la stapn a fi la stapn, 1) a fi n serviciul cuiva; 2) ( fig. ) a nu avea libertate de miscare. a fi la smecherie a fi ( pus) la smecherie, ( fam. ) a fi dichisit,

ferchezuit, sclivisit: mi place, ma, ca esti la smicherie.IOVESCU. a fi lata a fi lata ( rau de tot) , (despre evenimente, situatii etc. ) a capata proportii grave, ngrijoratoare; a deveni dramatica. a fi lat de foame a fi lat de foame, a fi foarte flamnd. a fi la un cuvnt a fi (sau a se uni, a se face, a se tocmi) la (sau ntr-un, pre) un cuvnt (cu cineva) , ( nv. ) a avea

aceeasi parere, a fi ntr-un gnd, a conveni (cu cineva) : si fiind muntenii toti la un cuvnt, au dat pe Nicolai-voda n mnile nemtilor.MUSTE. a fi la vatale a fi (sau a intra) la vatale, ( reg. ) a ndeplini sau a ncepe a fi lasat la vatra a fi lasat la vatra, ( nv. ) (despre ostasi) a fi a fi leat cu cineva a fi leat cu cineva, a fi de aceeasi vrsta

a-i fi lehamite ai fi (sau a i se face) lehamite (cuiva) (de cineva sau de ceva) , a se dezgusta, a se scrbi (de cineva sau de ceva): mi-e lehamite de fratia voastra.CR. a fi leit a fi (sau a semana) leit ( poleit) (sau ( nv. ) leit poseclit) (cu cineva) , a fi ntocmai, aidoma cu cineva, a semana, a aduce (bine) cu cineva: Sultanica e leita poleita raposatul. DELAVR. a fi liber sa ... a

fi liber sa .. . (sau de a ... ) , a avea posibilitatea de a ... , a i se permite sa ... : este liber oricine sa sustie orce teorie va voi.MAIOR. a fi lipit de foame a fi lipit de foame, a fi foarte flamnd. a fi lipsit a fi lipsit ( de ... ), ( pop. ) a fi foarte sarac: o femeie asa de lipsita, ca nu avea dupa ce bea apa.POP. a fi loc a fi (sau a avea) loc, a se putea; a ncapea: n lumea de mizerii si lacrimi

nu e loc pentru atta mila si pentru-att noroc.EM. a fi lovit cu leuca a fi lovit (sau batut, trasnit) cu leuca, 1) a fi lipsit de vlaga; 2) a fi cu toane, a fi zapacit; a fi prostanac; 3) a fi beat crita. a fi lovit cu mneca tundrei a fi lovit cu mneca tundrei, ( reg. ) a fi prostanac. a fi lovit cu prastia a fi lovit cu prastia (sau de prastie), ( fam. ) a fi (cam) nebun. a fi lung de gheare a fi lung de (sau n) gheare, a fura, a fi hot. a fi lung n gheare a fi lung n (sau la, de) gheare (sau unghii, degete), a fi predestinat, predispus la furt.

a fi mai breaz ca altii a ( nu) fi mai breaz ca altii, a (nu) fi mai destept, mai iscusit dect altii. a fi mai bucuros sa .. . a fi mai bucuros sa ... , a prefera sa .. . a fi mai catolic dect papa a fi mai catolic dect papa, a fi mai riguros, n chestiuni de forma, dect cei nsarcinati sa vegheze la respectarea ei; a exagera: mi pare bine ca snt mai catolic dect papa, n aceasta cestiune.MAIOR. a fi mai cu mot a fi (sau a se crede) mai cu mot (sau mai cu coarne) (dect cineva), a fi (sau a se crede) superior (cuiva) . a-i fi mai mare dragul ai fi mai mare dragul (sau mila, rusinea, ciuda) (cuiva) , ai fi foarte placut (sau

foarte mila, foarte rusine, foarte ciuda) (cuiva) : ncepura greierusii sa trie si pasarelele pe ramuri sa ciripeasca, de ti-era mai mare dragul.POP. a fi mai mult mort dect viu a fi mai mult mort dect viu sau a fi pe jumatate mort, a fi foarte obosit, epuizat. a fi mai presus de .. . a fi (sau a se pune, a se situa) mai presus de ... , a se ridica deasupra ... : snt n stare sa ma pun mai presus de orice interes personal.CAR. a fi mai presus de orice critica a fi mai presus de orice critica, a fi de o calitate foarte nalta. a fi mai sarac ca cucul a fi mai sarac ca cucul, foarte sarac.

a-i fi mau a-i fi mau (cuiva), a-i conveni (cuiva ceva), a se obisnui (cu . a fi magarul cuiva a fi magarul cuiva, a face treburile grele si umilitoare pentru cineva. a fi mic la os a fi mic la os, a avea o constitutie delicata. a nu fi mijloc de a .. . a nu fi mijloc de a ... , a nu exista posibilitatea de a .. . a-i fi mila ai fi (sau a i se face) mila (cuiva de cineva) , 1) a compatimi (pe cineva) ; 2) a se ndura, a se milostivi (de cineva) : vaznd Dumnezeu ca gnganiile si gujuliile .. . necontenit i necajesc pe oameni, i sa facut mila

de acestia.POP. a-i fi mila ca tiganului de pila a-i fi mila ca tiganului de a nu avea mila. a fi miop a fi miop, a nu vedea bine, a suferi a fi mireasa cu .. . a fi mireasa cu ... , ( nv. si pop. ; despre fete, femei) a se casatori cu ... : da si Sfnta Duminica stia ca Lunai mireasa cu Soarele.

a fi mna de sare a( -i) fi ( cu) mna (sau minile) de sare, ( reg. ) a avea ghinion: cte flori pe iaz n sus toate cu mndra le-am pus ... le-am pus cu mna de sare si nici una nu rasare.POP. a fi mna dreapta a fi mna ( cea) dreapta ( a cuiva) , a fi principalul sprijin, omul de ncredere (al cuiva) : un bun gramatic era mna dreapta a boierului.CAR. a fi mna sparta a fi mna sparta, a fi risipitor. a fi mna strnsa a fi mna strnsa, a fi econom; a fi zgrcit. a fi mncat de gndaci a fi mncat de gndaci, (

pop. ) a avea hainele rupte, ciuruite. a fi mncat de molii a fi mncat de molii, 1) (despre obiecte) a fi foarte vechi; 2) (despre oameni) a avea o mentalitate nvechita. a fi mncat de nevoi a fi mncat de nevoi, a fi suferit multe necazuri, lipsuri. a fi mncat moarea cuiva a fi mncat (sau a cunoaste, a sti) moarea cuiva, a cunoaste firea, obiceiurile cuiva: pare-mi-se ca stii tu moarea mea ... CR. a fi mncat pine din multe cuptoare a fi mncat pine din multe cuptoare sau a fi mncat ( mai) multe pasti (sau mai multi craciuni) dect cineva, a fi (mai) batrn, a avea (mai) multa experienta de viata. a fi mndru ca un paun a fi mndru ca un paun, a fi ngmfat, nfumurat. a fi mta blnda a fi mta blnda, a fi fatarnic, ipocrit. a fi mta plouata a fi mta plouata (sau

uda), a fi abatut, descurajat. a fi moale de mijloc a fi moale de mijloc, a fi lingusitor. a fi moale la inima a fi moale la inima, 1) a fi milos; 2) a fi lipsit de vointa. a-i fi moale ai fi moale (cuiva) sau a trai pe moale ( si la cald) , a avea o existenta tihnita, lipsita de griji: babei mele nare sa-i fie moale, cnd m-oi ntoarce acasa.CR. a fi moara neferecata a fi moara neferecata, a fi vorbaret, vorbaret, a flecari tot timpul. a fi modru a fi modru, ( reg. ) a putea, a fi chip: vaznd oamenii ca nui modru sai scoata

cu puterea, s-au dat cu rugaciunea lui Dumnezeu.POP. a nu fi modru a nu fi (sau a nu ( mai) avea) modru, ( reg. ) 1) a nu mai putea, ai fi imposibil sa ... : n-are cap dea o uita, nici modru de-a o lasa. POP. ; 2) a fi peste masura de ..., a fi fara seaman de .. . a fi mort dupa ... a fi mort dupa ... (sau fara ... ), 1) a dori foarte mult sa aiba ...; 2) a fi foarte ndragostit de .. . a fi muiere cu crpa a fi muiere (sau nevasta) cu

crpa ( n cap) , ( reg. ; despre barbati) a fi fricos ca o muiere: ba eu prins ca nu m-oi da, ca nu-s nevasta cu crpa, de unguri sa-mi fie frica.a nu fi mult sa .. . a nu fi mult sa ... , a fi la un pas de a .. . a fi murit si moartea a fi murit si moartea (n cineva), a fi lipsit de vlaga, a fi becisnic. a fi musai a fi musai, a fi absolut necesar, a fi obligatoriu. a-i fi nasul ai fi nasul (sau nasa) (cuiva) , ai veni de hac (cuiva) , a pune la punct (pe cineva) , ( p .ext. ) a bate (pe

cineva) . a fi natie blagoslovita a fi natie blagoslovita, ( reg. ) a fi om bun. a fi nascut n zi de lucru a fi nascut n zi de lucru, a fi foarte harnic. a fi nascut n zodia porcului a fi nascut n zodia porcului (sau scroafei), a fi foarte norocos. a fi nascut n zodia ratelor a fi nascut n zodia ratelor, a fi vesnic nsetat: Setila, fiul secetei, nascut n zodia a fi nea ntr-o parte a fi nea ntr-o parte, ( rar ) a fi smintit. a fi neam a fi (sau a se face) neam ( cu ... ), a se nrudi (cu ...): ti-oi da car cu sase boi, a fi neam dupa iapa a fi neam dupa iapa (cu cineva), ( glumet) . a fi neam prost a fi neam prost, a fi lipsit de educatie,

a fi neam tamie a fi neam tamie, a fi ignorant; a nu avea habar. a-i fi neaza ai fi neaza (cuiva) , ( reg. ) ai fi sila, scrba, greata (cuiva de cineva sau de ceva) : la vremea asta cetoasa tot omului i-i neaza.POP. a fi nebun de carte a fi nebun de carte, a fi toba de carte. a-i fi necaz ai fi necaz (cuiva de ceva) sau a avea necaz (de ceva) , ai parea rau, ai fi ciuda (cuiva de ceva) :

nu te necaz cnd te izbeste un armasar, ci cnd te trnteste un magar. PANN. a-i fi necaz ai fi (sau a avea) necaz (cuiva pe cineva) sau ai purta necaz (cuiva) , a fi suparat (pe cineva) , a purta pica (cuiva): acea femeie i purta necaz batrnei, ca nu traia bine cu soacra-sa.POP. a fi necazul oamenilor a fi necazul oamenilor, ( reg. ) a fi bolnavicios; a fi becisnic. a fi necesar a fi necesar, a trebui. a fi negru n cerul gurii a fi negru n cerul gurii, v. a avea suflet negru. a fi negru pamnt a fi (sau a se face) negru ( ca) pamnt( ul) , a fi foarte suparat, mnios;

a fi negru de suparare, de mnie: spune-mi, mndra, ce ti-i gndul, de esti neagra ca pamntul? POP. a fi nelalocul lui a fi nelalocul lui, ( fig. ) a avea o purtare inadecvata, necorespunzatoare. a fi nespalat la gura a fi nespalat la gura, a fi spurcat la gura. a fi nevoie de cap a fi nevoie de cap, ( reg. ) , a fi primejdie de moarte: sa nu te duca pacatele sa vnezi p-acolo, ca este nevoie de cap.ISP. a fi nevoit sa .. . a fi (sau a se vedea) nevoit (sau silit) sa ... , a fi constrns sa ... ,

a trebui sa ... : pna si cel mai mare erou se vede slit a parasi cmpul gloriei.AL. a nu fi nici cal, nici magar a nu fi nici cal, nici magar, a nu apartine nici unei categorii, a nu avea un st atut clar. a nu-i fi nici cald, nici rece a nu-i fi nici cald, nici rece (cuiva) sau a nu-i tine nici de cald, nici de rece (cuiva), a-i fi indiferent. a nu fi nici de zeama oualor a nu fi nici de zeama oualor, a nu fi bun de nimic: sarace! sarace! nu esti bun nici de zama oualor! CR. a nu fi nici o trebuinta a nu ( mai) fi ( de) nici o trebuinta, a fi nefolositor, inutil. a nu fi nimic de capul cuiva a nu fi nimic de capul cuiva, a nu fi bun de nimic, a nu se pricepe la nimic. a fi nor a fi nor, a fi nnorat. a fi nul la .. . a fi nul la ... , ( arg. ) a nu sti absolut nimic la ...: eram nul la matematici.GALA. a fi numai burta si caciula a fi numai burta si caciula, a fi scund. a fi numai greabanul de el a fi numai greabanul de el, a fi slab ca o scndura. a fi numai gura de cineva a fi numai gura de cineva, a spune multe si a nu face nimic. a fi numai lapte si miere a fi numai lapte si miere, a fi exagerat de amabil, de binevoitor. a fi numai o apa a fi numai o apa, a fi lac de transpiratie. a fi numai ochi a fi numai ochi ( si urechi), a privi foarte atent (la ceva). a fi numai piele si os a fi

numai piele( a) si os( ul) (sau oase) sau ai fluiera vntul prin oase (cuiva) sau ai numara oasele (sau coastele) (cuiva), a fi foarte slab. a-i fi numele ... a-i fi numele ... (cuiva), ( nv. ) a se numi ..., a se chema ...: si-i era numele Plachidas.DOS. a fi nunta a fi nunta, ( reg. ; despre oameni) a fi n numar mare: da ce v-ati adunat attia? e nunta? a fi oaie cu sorici a fi oaie cu sorici, ( reg. ) a fi prost si obraznic. a fi o apa si un pamnt a fi ( toti) o apa si un pamnt, a fi (toti) la fel, de-o teapa. a-i fi oarecum a-i fi oarecum, a se jena, a se sfii: ma mir ca nu ti-i oarecum a fi o crpa a fi o crpa, a fi un om de nimic; a fi o frna pentru . a fi o frna pentru , a fi un obstacol . a fi om copt a fi om copt ( la minte), a fi om serios,

a fi om cu dare de mna a fi om cu dare de mna, a fi bogat. a fi om de actiune a fi om de actiune, a fi energic, a actiona cu rapiditate. a fi om de cultura a fi om de cultura, a fi foarte instruit. a fi om de cuvnt a fi om de cuvnt, a-si respecta promisiunile. a fi om de lume a fi om de lume, 1) a avea experienta vietii; 2) a fi vesel, dornic de petreceri. a fi o mna singura a fi o mna singura, ( reg. ) a fi singur, fara ajutor. a fi omul lui Dumnezeu a fi omul (sau om al) lui Dumnezeu, a fi, a se purta conform moralei crestine; a fi bun, cinstit: toti oamenii zic ca-i rau, da-i omul lui Dumnezeu.POP. a fi op a fi op, ( nv. ) 1) a fi de folos, oportun: toti plecara-se .. . si

fura op.PSALT. ; 2) a trebui, a fi necesar: e op sa stim . a fi o piscoace a fi o piscoace sau ct piscoacea, ( pop. ) a fi mic de tot. a fi orb de minte a fi orb de minte, ( reg. ) a fi prost. a fi o revelatie a fi o revelatie, a fi o surpriza, a depasi asteptarile: tnarul pianist a fost o revelatie.VINEA. a fi orfan a fi (sau a ramne) orfan, a-si pierde parintii: din cea mai frageda a mea copilarie eu am ramas orfan.POP. a-i fi paharul plin ai fi paharul plin (cuiva) , a ajunge la limita rabdarii:

multe, Doamne, l-au batut, ia fost paharul plin.COSBUC. a fi papa-lapte a fi papa-lapte, a fi lipsit de energie, de initiativa; a fi nataflet, bleg. a-i fi paraxin ai fi (cuiva) paraxin, ( nv. ) a i se parea curios, a se mira: boierule, sa nu-ti fi paraxim unde nu vezi .. . numai amndoi.ISP. a fi paduche lesinat a fi paduche lesinat, ( reg. ) 1) a fi lacom; 2) a fi foarte slab. a fi papusa cuiva a fi papusa cuiva, a se lasa dirijat de cineva. a fi patit multe a fi patit multe, a fi trecut prin multe necazuri, a avea experienta: cine a patit multe, stie multe. a fi pe bec a fi (sau a ramne, a

cadea) pe bec, ( fam. ) 1) a ramne fara bani, lefter; 2) (despre femei) a ramne nsarcinata. a fi pe cale a fi pe cale, a calatori: de ani e pe cale.EM. a fi pe cale de a ... a fi pe cale de a ... (sau sa ... ), a fi pe punctul de a ..., a intentiona sa ...: e pe cale sa se-nsoare . a mai fi pe ct este a mai fi pe ct este, a fi nca o data pe att (de mare, tare) : asta n-as faceo eu, de-ar mai fi el pe ct este.CR. a fi pe cutit a fi pe cutit, a fi n ceasul mortii, gata sa-si dea sufletul.

a fi pe cutite a fi (sau a sta) pe cutite, a fi nerabdator de a afla ceva sau de a pleca; a fi (sau a sta) pe jaratec, pe carbuni, pe ghimpi. a fi pe faza a fi pe faza, ( fam. ) (a fi atent si) a actiona prompt, la momentul a fi pe gnduri a fi (sau a cadea, a se pune, a sta, a sedea, a ramne) ( dus) pe (sau ( nv. ) n) gnduri (sau ( nv. si

pop. ) pe gnd, pe cugete) , a cugeta, a (se) gndi, a reflecta: o, demone, viata-mi si sufletu-mi de vrei, de ce mai stai pe gnduri, de ce nu mi le iei? EM. a fi pe janta a fi pe janta, 1) (despre masini) a avea un cauciuc 2) ( fam. ) a ramne fara bani. a-i fi pe la nas a-i fi ( rusine) pe la nas, a se rusina: nu-i este asa, nitel pe la nas ...? a fi pe linia de plutire a fi pe linia de plutire, ( fig. ) a supravietui. a fi pe linie moarta a fi (sau a se afla, a trece) pe linie moarta, a fi retrogradat (ntr-un . a fi pe marginea gropii a fi (sau a se gasi, a ajunge) pe (sau la) marginea gropii (sau mormntului), a fi la un pas de

a fi pe marginea prapastiei a fi (sau a se afla, a ajunge) pe (sau la) marginea prapastiei, a fi ntro situatie critica; a fi amenintat de o mare primejdie: am fost din cauza ei pe marginea prapastiei. GANE. a fi pe moarte a fi (sau a se afla) pe ( patul de) moarte (sau pe patul mortii) sau a ( se) lupta cu moartea sau ( reg. ) a trage a moarte, a fi n agonie, a trage sa moara. a fi pentru a (

nu) fi pentru (sau mpotriva, contra) , a (nu) fi de acord (cu ceva) : a tinut sa declare ca d-sa nu este pentru aceasta propunere. CAR. a fi pentru unii muma, iar pentru altii ciuma a fi pentru unii muma, iar pentru altii ciuma, a trata preferential. a fi pe o masura a fi pe o masura (cu cineva), a se potrivi, a fi de aceeasi teapa (cu cineva) . a fi pe pamnt a ( nu) fi ( cu picioarele) pe pamnt, a (nu) avea simtul realitatii. a fi pe picior de duca a fi pe picior de duca, v. a sta pe picior de plecare. a fi pe picior de egalitate a fi pe picior de egalitate (cu cineva), a se bucura de aceleasi drepturi (cu cineva). a fi pe picior de pace a fi (sau a se afla) pe picior de pace (sau de razboi) , a

fi n stare de pace (sau de razboi) : avea si o armata pe picior de razboi. CEZAR.P. a fi pe plac cuiva a( -i) fi pe plac( ul) cuiva, a placea cuiva, a fi agreat, simpatizat de cineva: ncepu si el a crpi ce si pe unde nu-i era pe plac.POP. a fi pe post de .. . a fi pe post de ... , ( fam. ) a ocupa temporar, accidental (n locul altuia)

functia de ... : azi, snt pe post de spalatoreasa. a fi pe potriveala cuiva a fi pe potriveala cuiva, ( reg. ) a fi nimerit, indicat, potrivit cuiva; a fi pe masura cuiva. a fi pe punctul de a ... a fi (sau a se gasi) pe (sau la) punctul de a .. . (sau ( nv. ) n punctul ... , n punct de ... ) , a fi gata de ... , a fi pregatit sa ..., a fi ct pe-aci sa ...: a fost pe punctul de a plati cu nchisoarea aceste ndrazneli.SAD. a fi pe roata a fi pe roata, (despre situatii)

a fi schimbator: ah! norocule, slavitule, stii ca starea-ti e pe roata.CONACHI. a fi pe scndura a fi pe scndura, ( reg. ) a fi mort (n sicriu): cnd era n zori de ziua, Valean era pa scndura.POP. a-i fi peste cap a-i fi (sau a-i ajunge) ( pna) peste cap (cuiva), a-i fi prea destul (cuiva); a se satura. a fi pestrit la mate a fi pestri . (sau negru) la mate sau a avea (sau a fi cu) mate pestrite, a fi rau lasuflet: nevasta .. . celui bogat era pestrita la mate si foarte zgrcita.CR. a fi piatra n casa a fi piatra n casa sau a fi

piatra ( de moara) din casa, ( fam. ) a fi fata nemaritata (considerata ca o povara pentru familie): pentru baba, fata mosneagului era piatra de moara n casa.a fi picat din cer a fi picat (sau a fi cazut) ( ca) din cer (sau din luna, din nori) , 1) ( fam. ) a veni pe neasteptate; 2) ( reg. si fam. ) a fi singur pe lume: far-de frati, far-de surori, parca

snt picat din nori.POP. ; 3) a fi complet strain de cele din preajma; a fi dezorientat, a nu sti ce sa a fi pic de apa a fi (sau a se face) pic de apa (sau de naduseala) , a fi foarte transpirat: eram pic de apa cnd am ajuns la locul de pnda.SAD. a fi piedica cu cineva a fi piedica cu cineva, ( nv. ) a sta n calea cuiva: era pedica Cantemir Voda cu Cuparestii.a fi pisica blnda a fi pisica blnda, a fi fatarnic. a fi pine si cas a fi pine si cas (cu cineva), ( reg. ) a fi prieten la catarama (cu cineva) . a fi platit a fi (sau a se socoti) platit (fata de cineva)

, a nu fi (sau a nu se socoti) dator (cuiva) : numai cu acest raspuns m-as putea socoti a fi plin de neam a fi plin de neam, ( nv. ) a fi de neam mare: Mihalachi era plin de neam.a fi plin de noroc a fi plin de noroc ca broasca de par sau ( nv. ) ai sta norocul tot mpotriva, ( pop. ) a avea ghinion; a fi ghinionist: i-au statut narocul, a fi plin de noroc a fi plin de noroc ( pop. ) a fi foarte norocos.

a fi plin de parale ca cinele de purici a fi plin de parale ca cinele de purici, ( pop. ) a avea multi bani. a fi plin de sine a fi plin de sine, a fi ncrezut, ngmfat. a fi pocit a fi pocit, 1) a fi fermecat, blestemat, vrajit; a fi cu ghinion: pare ca era lucru pocit, cu ct se opintea mai tare ca sa-l radice, calul cu atta se cufunda mai adnc.POP. ; 2) a fi desfigurat. a-i fi popa ai fi popa (cuiva) , a nvata minte (pe cineva) , a veni (cuiva) de hac, ai fi nasul (cuiva) : daca-

i vorba pe asa, apoi eu ti-s popa.REBR. a fi pornit a fi pornit sau a porni pe ... , a cauta (cu tot dinadinsul) sa ... , a fi dispus sa ... : snt porniti pe sciala.STANCU. a fi prada cuiva a fi ( n) prada cuiva, v. a fi prada (cuiva sau a ceva) . a fi prada a fi (sau a cadea, a ( se) da, a ( se) lasa, a ramne) prada (sau (

n) prada) (cuiva sau a ceva) , a fi (sau a (se) da, a (se) lasa, a ramne) dominat, coplesit de cineva sau de ceva, la bunul plac al cuiva (sau a ceva) : lasnd prada gurii mele ale tale buze dulci.EM. a fi pragul casei a fi pragul casei, a fi sprijinul familiei. a fi prea de tot a fi prea de tot (sau prea din cale afara, prea-prea) , a depasi ceea ce poate fi ngaduit, acceptat, permis: dar ca o strpitura ... sa-i faca lui asta, i se paru ca e prea-prea.CAMIL.P.

a fi prieten de caciula a fi prieten (sau cunoscut) de caciula (cu cineva), a fi o simpla cunostinta (a cuiva) . a fi prieten la catarama a fi prieten la catarama (cu cineva), a fi prieten apropiat, intim (cu cineva) . a fi prieten unghie si carne a fi prieten unghie si carne (cu cineva) , a fi frate de cruce (cu cineva) : varului meu Ioan, cu care [Pavel] era prieten unghie si carne.CR. a fi prins de limba a fi prins de limba, ( nv. ) a fi ametit de bautura. a fi puisor cu cas la gura a fi puisor cu cas la gura, a fi copil, a fi imatur, ( p.ext. ) a fi (total) lipsit de experienta. a fi pus la punct a fi pus la punct, a fi bine mbracat (si ngrijit) . a fi pus pe liber a fi pus pe liber, a fi concediat. a fi pus pe trai a fi pus pe trai, a duce o viata de chefuri si petreceri: e pus pe trai! POP. a nu fi putin lucru a nu fi putin lucru, a fi

mare lucru: nu era putin lucru pentru om sa aiba pe Dumnezeu n preajma lui.POP. fir-ar al dracului! fir-ar al (sau a, ai, ale) dracului! , blestemat sa fie! : fir-ar a dracului de viata s-afurisita! ca ma facut mama fara noroc! CAR. fir-ar el iaca cui! fir-ar el iaca cui! , fir-ar al dracului! a fi ras din cartea vietii a fi ras (sau sters) ( de Dumnezeu) din cartea vietii (sau a viilor), a muri. a-i fi rau ai fi (sau ai merge) rau (cuiva)

, 1) a o duce greu; a nui prii (cuiva) : cnd neo fi mai rau, sa ne fie ca asta-seara.GALA. ; 2) a se simti rau. a fi rau a fi rau, (despre bolnavi) a fi n stare grava. a fi rau de gura a fi rau de gura (sau gura rea), a avea gura mare; a fi scandalagiu. a fi rau de ochi a fi rau de (sau la) ochi sau a avea ochi rai, a deochea. a fi rau de scrba a fi rau de scrba, ( reg. ) a trai cu (prea multa) intensitate o durere, o neplacere: cam

ce pre . vrei tu? spune ... ca nu-s asa rau de scrba.a fi rau dispus a fi (sau a parea) rau dispus, a fi (sau a parea) indispus. a fi recunoscator a fi recunoscator (cuiva) , a purta recunostinta (cuiva) : pentru propagarea nvataturilor nalte .. . scoalei firesti trebuie sa-i fim recunoscatori.a fi rost a fi rost (de ceva) , a exista o ocazie, o posibilitate favorabila: ia stai, frate, ca e rost sa ma plimbe si pe mine! TOP.

a fi ruda a fi ruda (cu cineva) sau ai fi ruda (cuiva) , a se nrudi, a face parte din aceeasi familie (cu cineva) : starita schitului era ruda cu tovarasul meu de drum.HOGAS. a fi rupt de osteneala a fi rupt (sau frnt) de osteneala, a fi foarte obosit: att de mult era rupta de osteneala, nct cazu si ramase acolo o zi s-o noapte.ISP. a fi rupt din soare a fi rupt din soare (sau din rai), a fi extraordinar de frumos: chipul tau e rupt din soare.BOL. a fi rupt n cos a fi rupt

(sau fript) n cos, a fi foarte flamnd, a fi mort de foame si de sete: asteptau cu neastmpar, fiind rupti n cos, de foame si de sete.CR. a-i fi rusine a-i fi ( cu) rusine, a se rusina: fiindu-i cu rusine a-l vedea la obraz.MINEIUL. a fi rusinea cuiva a fi rusinea cuiva, a face de rusine pe cineva: era un fel de rusinea familiei.SAD. a-i fi rusine ai fi (sau a i se face, a avea) rusine (sau ( nv. ) cu rusine) (cuiva) sau al prinde rusinea (pe cineva) , a se rusina:

i-e rusine omenirii sa va zica voua oameni! EM. a fi sac fara fund a fi sac fara fund (sau spart) , 1) a fi lacom, nesatios; ( spec. ) a fi mncacios: pe semne c-aistai Flamnzila, foametea, sac fara fund, sau cine stie ce pricopsala a fi.CR. ; 2) a fi risipitor: femeiai sac fara fund.CR. ; 3) a sti (si a povesti) multe snoave, anecdote, glume: uneori cnta

lucruri vesele, era un fel de izvor nesecat, sac fara fund, cum i ziceau prietenii.SAD. a fi salon a fi salon, ( arg. ) a fi de calitate foarte buna; a fi distins. a fi salta-singurel a fi salta-singurel, ( reg. ) a fi singur cuc: la nceput era Dumnezeu salta-singurel.POP. a fi sat fara cini a fi ( un) sat fara cini, a ramne de izbeliste: republica literelor romnesti a fost pna acum un sat fara cini.CAR. a fi sanatos ca un harbuz a fi sanatos ca un harbuz, a fi gras si frumos. a nu fi sanatos daca .. . a nu fi sanatos daca ... , ( fam. ) a nu se putea retine sau abtine

de la ceva (rau) , a nu se simti bine pna nu face sau nu spune ceva (rau); a-i sta n fire sa faca ceva (rau): nu e sanatos daca nu pune mna. a fi sanatos tun a fi sanatos tun, a fi perfect sanatos. a fi sarac cu duhul a fi sarac cu duhul, a fi ncet la minte. a fi sarit din minte a fi sarit din minte, a fi nebun: ori, poate, esti sarit din minte, nu cum erai mai nainte.POP. a fi satul pna-n gt a fi satul pna-n gt, a fi peste masura de satul, a i se acri, a-i ajunge: pna n gt esti satul.PANN. a fi scart a fi scart, (la jocul de carti) a nu mai avea n mna carti de o anumita culoare. a fi scaldat n lapte dulce a fi scaldat n lapte dulce, 1) a fi alb la fata; 2) a fi placut, amabil. a-i fi scrba ai fi (sau a ( i se) face) scrba (sau o scrba) sau al ( cu) prinde scrba (sau o scrba) , a (se) scrbi,

a (se) dezgusta: fugi, ca mi-e scrba cnd te-aud.VLAH. a fi scrbos la gura a fi scrbos la gura sau a avea gura scrboasa, a vorbi indecent, trivial, vulgar. a fi scris a( -i) fi scris ( n noroc) (cuiva) , a(-i) fi rnduit (cuiva) de la nastere, a(-i) fi sortit, harazit (cuiva) : ce e scris si pentru noi, bucurosi le-om duce toate.EM. a fi scump de mna a fi scump de mna, a fi zgrcit. a fi scump la rs a fi scump la rs (sau de zmbet) , a rde rar, a fi posac: fetisoara asta, o vezi dumneata ct e

de scumpa la rs? CR. a fi scump la secure a fi scump la secure, ( reg. ) (despre lemn) a fi greu de prelucrat, a fi scump la tarte si ieftin a fi scump la tarte si ieftin la faina(sau malai) , a vinde scump lucrurile fara valoare si ieftin pe cele pretioase; a nu cunoaste maicuta, de ce esti scumpa a fi scump la vedere a fi scump la vedere, a se arata rar n lume, a trai retras: Hariclia, cu firea ei sfioasa ... , era mai scumpa la vedere.BASS.

a fi scump la vorba a fi scump la vorba (sau la vorbire, la grai) , a fi tacut: mi sa parut prostalau; era numai scump la grai.STANCU. a fi scurt a fi scurt, a fi concis: ascult, dar fii scurt, fiindca snt foarte obosita.PREDA. a fi scurt la minte a fi scurt la minte, a avea memorie scurta. a fi scurt la vorba a fi scurt la (sau n) vorba (sau cuvnt, grai, ( nv. ) voroava) , a fi putin comunicativ: tata-meu era de felul lui scurt la vorba.GANE. a fi sensibil la .. . a fi

sensibil (sau simtitor) la ... , a fi impresionat de ... : el nu era tot asa de putin simtitor la aplauzele semenilor sai.CAR. a-i fi sfiala a-i fi sfiala (cuiva), ( reg. ) a se sfii. a fi sfintit a fi sfintit, ( fam. ) a fi beat. a fi sfntul zilei a fi sfntul zilei, a fi o persoana cu trecere; a se bucura de consideratie. a fi sigur a fi sigur (de cineva sau de (sau pe) ceva) , a avea deplina ncredere (n cineva) , a se baza (pe cineva sau ceva):

eu snt sigur de caracterul lor.CAR. a fi sigur de sine a fi sigur de (sau pe) sine (sau el, dnsul) , a fi nesovaitor, a fi constient de valoarea proprie: omul ce nu sia comunicat ideile nu e niciodata sigur de dnsul.BOLLIAC. a-i fi sila de zile a-i fi sila de zile (sau si de camasa de pe el) (cuiva), a fi indispus, plictisit, fara chef. a-i fi sila ai fi (sau a i se face) sila (cuiva) sau a avea sila, ai fi greata, scrba (cuiva) : i era rusine si sila sai

marturiseasca adevarul.REBR. a fi sngele cuiva a fi sngele cuiva, a fi copilul cuiva: o muma iubeste fiul caci este al ei snge, caci l-a purtat la snu-i.BOL. a fi slaba nadejde sa ... a fi slaba nadejde (sau nadejde slaba) sa .. . (sau de ... ) , ( nv. ) a fi putin probabil sa ... : vom da de dnsa pe cale, ca aici, precum vad, i nadejdea slaba.BUDAI-DELEANU. a fi slab de inima a fi slab de inima, 1) a fi bolnav de inima; 2) a fi slab de nger; a fi lipsit de fermitate. a fi slab de nger a fi slab de nger, a ceda cu usurinta, a se lasa usor intimidat, nduiosat; a fi lipsit

de vointa: nu te-as fi crezut asa slab de nger.CR. a fi slab de piept a fi slab de piept, a fi bolnav de plamni. a fi slab de ttni a fi slab de ttni, ( reg. ) a fi lipsit de putere, de rezistenta. a fi slobod la gura a fi slobod la gura, a spune tot ce gndesti, fara sfiala; a fi obraznic. a fi soarele la toaca a fi soarele la (sau pe la) toaca, a fi soarele pe cale sa apuna: e soarele la toaca, dupa cum spun taranii.SAD. a-i fi somn ai fi (sau a i se face) somn sau ai veni somnul (cuiva) , a fi foarte obosit, a

i se nchide ochii de oboseala; a vrea sa doarma: cnd ti va veni somnul, cheama-ma! POP. a fi Stan patitul a fi Stan patitul, a fi trecut prin multe ncercari: la orice treaba, pe Stan patitul ntreaba.PANN. a fi stapn pe situatie a fi (sau a ramne) stapn (sau calare) pe situatie, a fi sigur de reusita unei actiuni: din ziua aceea ei ramasera stapni pe situatie.VLAH. a fi stearpa a fi stearpa (sau ( reg. ) o sterpatura),(despre femei) a nu putea avea copii: de baieti nu mai trag nadejde, pentru ca baba mea e o sterpatura.a fi strmtorat a fi strmtorat (sau la strmtoare), a fi n dificultate, a fi la greu, a fi strns cu usa

a fi strns cu usa, a fi la ananghie; a fi nevoit, a fi sub calci a fi sub calci, a fi sub dominatia cuiva. a fi sub glie a fi sub glie, a fi mort, ngropat: dar George-al nostru cum o duce? sub glie, taica, si sub cruce.COSBUC.

a fi sub impresia cuiva a fi sub impresia cuiva (sau a ceva) , a fi stapnit, de amintirea, de impresia produsa de cineva (sau de ceva): eram nca sub placutaimpresiune a petrecerii.NEGR. a fi sub orice critica a fi sub orice critica, a fi de o calitatefoarte proasta. a fi sub papuc a fi (sau a tine pe cineva) sub papuc, a fi (sau a tine pe cineva) sub ascultare, a fi (sau a face sa fie) condus de cineva. a fi saga a fi (sau a-

i parea cuiva) ( de) saga sau a fi (sau ai parea cuiva) lucru de saga, a fi (sau ai parea cuiva ca este) ceva neserios, fara importanta: gardul si casa femeiei darmate la pamnt, o capra rupta n bucati, nui lucru de saga.CR. a fi sapte frati pe un cojoc a fi sapte frati pe un cojoc, a fi scapatati. a fi siret ca oaia a fi siret ca oaia, a fi prost ca noaptea. a fi nu stiu cum a fi nu stiu cum, a avea ceva inexplicabil, neobisnuit, ciudat:

prea era nu stiu cum tovarasul lui, prea saltat mersul si prea neted si gingas obrazul.POP. a-i fi nu stiu cum sa .. . ai fi (cuiva) nu stiu cum sa ... , ai fi (cuiva) greu sau penibil sa ... : sufletele aceste ce snt drepte a Iadului, mi-e nu stiu cum sa le priimesc.NEGR. a fi talanga trgului a fi talanga trgului, ( reg. ) a raspndi zvonuri. a fi tanto pe tanto a fi (sau a sta) tanto pe tanto, a fi chit: acum nu mai avea ncurcaturi

banesti, cu socotelile statea tantoi pe tantoi .CAL. a fi tare a .. . a fi tare a ... , ( nv. ) a fi cu dreptul de a ... , a fi liber sa ... : dat-am cartea domniei meale .. . sa fie tari si puternici ... a-si lua de a zecea de pe a lor drepte ocine si mosii. (a.1737) . URIC. a fi tare ca piatra a fi tare (sau sanatos) ca piatra, a fi sanatos si puternic: ai sa fii vesela si sanatoasa ca piatra.ISP. a fi tare de boaca a fi tare (sau gros) de boaca, ( reg. ) 1) a fi prost, marginit, a fi tare de cap; 2)

a fi rezistent la bautura. a fi tare de cap a fi tare de (sau la) cap, 1) a fi prost, a fi ncuiat: dupa cinci minute te enervezi si-mi spui cas tare de cap.CEZAR.P. ; 2) a fi rabdator: n sfrsit, mama, ct era ea de tare de cap, de la o vreme pierde rabdarea.CR. ; 3) a fi ncapatnat: cum poate fi omul asa de

tare la cap si apara atta norocirea.TICHINDEAL ; 4) ( reg. ) a fi rezistent la bautura. a fi tare de chica a fi tare de chica sau a fi cu chica tare, a fi sanatos, gras, voinic; a fi bogat: pe lesii cu chica tare i .. . njuga ca sa are.AL. a fi tare de nger a fi tare de nger (sau de fire) sau a fi tare la inima, a nu se lasa

usor intimidat sau nduiosat; a nu ceda; a fi ferm; a fi rezistent, nenduplecat, curajos: aflati domniile voastre ca eu s tare de nger si nu ma nfricosez de nimic.SAD. a fi tare de ochi a fi tare de ochi, a nu vedea bine; a se preface ca nu vede bine: nemuritorii snt cam tari de ochi.VLAH. a fi tare n ceafa a fi tare n ceafa, a fi obraznic. a fi tare n falci a fi tare n falci, a fi ncapatnat, a nu se da batut. a fi tare n replici a fi tare n replici, a replica prompt si bine: solgabiraul nu era tare n replici si, la toate dovezile profesorului, raspundea cu un zmbet a fi tare la cerbice a fi tare

(sau vrtos) la (sau n, de) cerbice sau a fi cu cerbicea tare, a fi rezistent, nenduplecat, drz, ncapatnat; a fi neinfluentabil, norodul acesta iaste tare la cerbice.a fi taiat ci neva a fi taiat cineva, ( reg. ) a semana leit cu cineva. a-i fi talam a-i fi (cuiva) talam, ( nv. si reg. ) 1) a-i fi rusine, a se jena; 2) a-i fi lehamite de ceva. a fi tamie a fi tamie, ( fam. ) 1) a fi lefter, a nu avea 2) a fi ignorant, a nu sti a fi tei a fi (sau a se face beat) tei, a se mbata foarte cu-o ghioace de

a fi teleleu Tanase a fi teleleu Tanase, a fi zapacit, prost: tu sa nu fii talalau Tanase, si-i cere raiul.POP. a fi timp a ( nu) fi timp (pentru ceva), v. a ( nu) avea timp (pentru ceva) . a-i fi timpul ai fi (sau ai sosi, ai veni) timpul (cuiva sau la ceva) , ai sosi (cuiva sau la ceva) momentul favorabil, prilejul asteptat: mie timpul mi-a sosit, timpul de casatorit.POP. a fi timpul sa ... a ( nu) fi timpul (sau vremea) sa .. . (sau de ... )

, a (nu) fi momentul potrivit pentru ... : ar fi vremea sa se paraseasca n politica Statului romn jocul calcarilor periodice si reciproce de Con stitutie.CAR. a fi tinichea a fi (sau a ramne, a ajunge la, a lasa pe cineva) tinichea, a fi (sau a ramne, a ajunge, a lasa pe cineva) sarac lipit, lefter: eu am venit n Bucuresti cu ceva paralute ... tu zici ca esti tinichea de tot.CAR. a fi tmp la vedere a fi tmp la vedere, ( nv. si reg. ) a nu vedea bine, a fi miop. a fi toaca a fi ( uscat ca o) toaca (sau ca toaca), (a fi) foarte slab. a fi toba de carte a fi

(sau a ( se) face, a iesi) toba (sau burduf) de carte (sau de nvatatura) , ( a fi) foarte nvatat: la Socola sa mergem daca voim sa iesim doba de carte.CR. a fi tocmai pe tocmai a fi tocmai pe tocmai (sau tocmai-tocmai) , a fi chit: ma jur c-am lasat acasa catastise ne-ncheiate .. . iarta-ma! ... tocmai pe tocmai ... fost-ai rob, te iert si eu.HASD. a fi Toma necredinciosul a fi (sau a face pe) Toma necredinciosul, a se ndoi (din principiu)

de orice; a nu avea ncredere n cuvntul nimanui. a fi topenie de cineva a fi topenie de cineva, ( reg. ) a fi rau de cineva, a fi vai de cineva: avea .. . niste mustati totdeauna bine rasucite, de ar fi crezut ca-i topenie de bietele femei.GANE. a fi tot cu mna n buzunar a fi tot cu mna n buzunar, a fi cheltuitor. a fi tot de-o zeama a fi tot de-o zeama, a fi de-o teapa: primarul satului aceluia era tot de-o zeama cu dnsul.POP. a fi tot o mncare de peste a fi tot o mncare de peste, a fi acelasi lucru, a fi totuna. a fi totul tabara a fi (sau a lasa) totul (sau toate) tabara, ( reg. ) a fi (sau a lasa)

totul vraiste: vazu el ca nu este toate tabara cum lasase.ISP. a fi totuna a( -i) fi totuna (cuiva) sau a face totuna (pentru cineva) , mie indiferent, mie egal: spune-le ce-ti place; ca pentru ei, ori viu, ori mort, totuna face.COSBUC. a fi tras la fata a fi tras la fata (sau cu fata trasa, cu obrajii trasi), a fi slabit, scoflcit la fata. a fi treaba mea a ( nu) fi treaba mea ( a ta, a lui etc.) , a (nu) ma (te, l etc. ) privi,

a (nu) ma (te, l etc. ) interesa: n sfrsit, i treaba d-tale; eu ma duc. AL. a fi treaba pe .. . a fi treaba pe ... , ( reg. ) a se ajunge la ... , a fi situatia de a ... : daca vazut sa vazut cai treaba pe chef ... , a strigat sa mai scoata o vadra din cel vechi.VLAH. a fi treaba pe bta a fi treaba pe bta (sau pe ciomag), a se decide prin bataie, a iesi cu bataie. a fi treaba a fi treaba, a fi mult de lucru: pna sa-i scoata de acolo a fost treaba.GALA. a fi trecut la munca de jos a fi trecut

(sau trimis) la munca de jos, a fi retrogradat. a fi trecut prin ciur si prin drmon a fi trecut ( si) prin ciur si prin drmon (sau prin sita, prin ciurel, prin vesca) , (despre oameni) a avea experienta, a fi versat: un boier batrn, trecut si prin ciur si prin drmon, d-aia care auzise, vazuse si patise multe.ISP. a fi trimis pe banca acuzarii a fi trimis pe banca acuzarii, a fi dat n judecata. a fi trup din trupul a fi (sau a se simti) trup din trupul cuiva (sau a

ceva) , a fi ( a se simti) descendent al cuiva, ( fig. ) a face parte integranta din ceva: nu te-ai simtit .. . o clipa macar trup din trupul si suflet din sufletul larg al naturii.HOGAS.

a fi trup si suflet cu cineva a fi (sau a se face) trup si suflet cu cineva, a se identifica cu aspiratiile cuiva, a fi foarte apropiat de cineva: se cunoscu cu Pan ... si se facu trup si suflet cu dnsul.ISP. a fi trupul cuiva a fi trupul cuiva, ( nv. ) a fi ruda de snge cu cineva. a fi tufa de parale a fi tufa de parale, a fi lipsit de bani, sarac: nu v-ati da fetele dupa evghenisti, tufa de parale.AL. a fi turbat dupa ceva a fi turbat dupa ceva (sau cineva) sau a fi turbat sa ... , a fi foarte pasionat dupa ceva (sau cineva) , a dori foarte mult sa ..

. a fi turc a fi turc (sau ca turcul), a fi foarte ncapatnat, a nu vrea sa nteleaga, a nu tine seama de nimic. a fi tureatca a fi tureatca, (despre elevi) a fi nepregatit la lectie, a fi clei. a fi tap ispasitor a fi tap ispasitor, a suferi pentru greselile altora. fi-ti-ar de cap! fi-ti-ar de (sau n) cap! , (n blesteme): toc, toc, toc ... de capul vostru fi-v-ar atta tocat! CONTEMP. a fi tinut sa .. . a fi tinut sa ... , a fi obligat sa ...: vor fi tinuti sa se supuna nentrziat.CAMIL.P. a fi uitat de moarte a fi uitat de moarte, a fi foarte batrn. a fi umbra cuiva a fi umbra cuiva, 1) a se tine scai de cineva; 2) a fila pe cineva. a fi un om si jumatate a fi un om si jumatate, a fi un om cu nsusiri deosebite; a fi foarte capabil. a fi un prost si jumatate a fi un prost (sau magar, dobitoc, ho . etc. ) si jumatate, a fi culmea prostiei (sau magariei, dobitociei, hotiei etc.) . a fi uns cu toate alifiile a fi uns cu

toate alifiile (sau unsorile) , a fi trecut prin multe, a avea o mare experienta (de viata) ; a fi abil, viclean. a fi un trup a fi (sau a se face) un trup, a se uni, a se contopi: aceasta iaste muiare lui, carea au fost mpreunat cu dnsa, sa fie un trup.PRAV. a fi urechea trgului a fi urechea trgului (sau a satului), a fi la curent cu tot ce se ntmpla. a-i fi urt ai fi (sau a i se face)

urt (cuiva) , a se plictisi: baciul, pentru ca sa nui fie urt, .. . ncepu a fuma din pipa.POP. a fi uscat troscot a fi uscat troscot, a fi foarte uscat: uscati s covrigii, cumatra? - uscati troscot.AL. a nu fi usa de biserica a nu fi ( tocmai) usa (sau cheie) de biserica, a nu fi lipsit de pacate. a fi usa de biserica a fi usa (sau cheie) de biserica, a fi cuminte, a avea purtare de sfnt. a fi usor de mna a fi usor (sau ager) de mna sau a avea mna usoara, a lucra cu dexteritate, cu finete. a fi vaca de muls a fi vaca de muls, a se lasa exploatat (de cineva) : la drept vorbind,

nu esti numai asa o vaca de muls pentru fiecare.CR. a fi vai si amar de capul cuiva a fi vai si amar de capul (sau de pielea, de viata) cuiva, a fi, a ajunge ntr-o situatie foarte grea, neplacuta: noroc ca era o fata robace si rabdatoare, caci fi-v-ar fata cinstita! fi-v-ar fata cinstita! sau sa ierte cinstita fata a d-voastra! , ( pop. ) scuzati!, pardon!, iertati vorba proasta! a fi varatec de gura a fi varatec de gura, a fi vorbaret, guraliv. a fi vesnic cu caciula pe cap a fi vesnic cu caciula pe cap, a fi mndru, a nu apela la nimeni. a fi vorba a fi vorba, a fi n discutie: aici nu e vorba de ce-i place unuia a fi vrajit a fi vrajit (de cineva), a fi n puterea zic ca snt vrajit.POP. a fi vrednic de mila a fi vrednic de mila, a fi demn de compatimire. a fi vrednic de miraz a fi vrednic de miraz, ( reg. ) a fi vrednic de batjocura: nu stiu de minune sau de miraz iaste vreadnic.TICHINDEAL.

a fi vrednic de poala cuiva a fi vrednic de poala cuiva, ( nv. ) a fi pe potriva cuiva; a fi demn de cineva: raposatul na fost vrednic de poala ta, batrne crai.GOGA. a fi zobit de oboseala a fi zobit de oboseala, a fi mort de oboseala: e zobit de oboseala.DELAVR. a i se flfi cuiva a i se flfi cuiva (de ceva), ( fam. ) a nu-i pasa cuiva (de ceva) . floare la ureche floare la ureche, bagatela, fleac, maruntis: necazurile noastre snt flori la ureche pe lnga cele ce se spun n carti.CR. a fluiera a paguba a fluiera a

paguba, a regreta o pierdere, o nereusita, un esec; a ramne cu buzele umflate: le rasfoi, apoi fluiera a paguba.PREDA. a fluiera n biserica a fluiera n biserica, a nesocoti convenientele; a fi inoportun: asai trebuie! cine la pus sa fluiere n biserica? a fluiera n biserica a fluiera (sau ( reg. ) a suiera) n biserica, a comite fapte care socheaza, care contravin unei ordini

stabilite: asa pate, daca suiera-n biserica.ZANNE. a fluiera n pustiu a fluiera n (sau a) pustiu, a fluiera a paguba, a plictiseala. fluiera-n bute fluiera-n bute, ( reg. ) betivan. fluiera-vnt fluiera-vnt sau flutura-vnt, om fara capati, haimana: un june fluiera-vnt, umblnd de colo pna colo.ISP. foame breaza foame breaza, foame foarte mare. foame de lup foame de lup, foame mare. foc bengal foc bengal, foc de artificii. foc de paie foc de paie, 1) entuziasm sau pasiune trecatoare: iubirea lor a fost un foc de paie ; 2) fleac, bagatela. foc si scrum foc si scrum, ( reg. ) durere (foarte mare) : of! iubitii mei parinti! de cnd d-acas am

plecat, mult dor de voi am mncat; dar n vremea de acum la inima foc si scrum.POP. forme generoase forme generoase, forme pline, planturoase. a forta nota a forta (sau a exagera) nota, a depasimasura (n comportare). a fost ca niciodata a fost ( odata) ca niciodata, (formula de nceput n basme) sa ntmplat ntr-un timp foarte ndepartat, nedeterminat. fraged la limba fraged la limba (sau la gura), indiscret, flecar, gura-sloboda. frati buni frati buni, frati de la acelasi tata si aceeasi mama. a se framnta cu gndul a se framnta cu gndul (sau cu firea, cu mintea) sau a-si framnta mintea (sau mintile) , a-si bate capul,

a se gndi mult si intens; a se chinui sa gaseasca o solutie: se framnta multa vreme cu feliuri de gnduri.DRAGHICI. a framnta pamntul a framnta (sau a pisa) pamntul, a dansa ndracit. framntari de limba framntari de limba, fraze nclcite, alcatuite din cuvinte greu de rostit, a caror corecta pronuntare devine obiect de ntrecere. fratie de cruce fratie de cruce, tovarasie, prietenie pna la moarte ntre frati de cruce: om lega fratie

de cruce, pe ct om fi s-om trai.EM. a freca chelia cuiva a freca chelia (sau ridichea) cuiva, a mustrului pe cineva, a bate a freca de glci a freca de glci (pe cineva), ( pop. ) a nvata minte (pe cineva), . a freca menta a freca menta, ( fam. ) a pierde vremea, a taia a-si freca minile a-si freca minile, 1) a-si ncalzi minile (frecndu-le una de alta) ; 2) a fi foarte bucuros, multumit, satisfacut. a-l freca de glci a-l freca de glci a nvata minte

a freca ridichea cuiva a freca ridichea cuiva, a mustrului, a bate bine pe cineva, ai face mizerii cuiva; ai trage o scarmaneala cuiva: freaca ridichea becisnicului de zacas.ISP. frig de crapa pietrele frig (sau ger) de crapa pietrele, frig (sau ger) cumplit. a frige n bataie a frige n bataie (pe cineva), a bate mar (pe cineva) . a frige la mate a frige la mate (pe cineva), a pricinui un mare neajuns (cuiva) . a-l frige pamntul sub talpi al frige pamntul sub talpi, a fi nelinistit, nerabdator (sa faca ceva, sa plece undeva):[clipele] i pareau ca dureaza de o vesnicie, fiindca l frigea pamntul sub talpi.CAMIL.P.

a-i frige pielea cuiva ai frige pielea cuiva, ai face zile fripte cuiva; a se razbuna pe cineva: mai rabda, Harap-Alb, caci cu rabdarea i frigi pielea.CR. a-i frige serpi pe burta ai frige ( dracul) serpi pe burta (cuiva) , 1) a fi nervos, artagos; 2) a fi foarte zgrcit; 3) ai face rau, ai crea neplaceri (cuiva) . a frige un miel tlhareste a frige un miel tlhareste, a frige mielul ntreg, n pielea lui. a frnge carul a frnge carul, ( pop. ) a nu izbuti, a esua. a-si frnge gtul

a-si frnge gtul, 1) a da faliment; 2) a muri. a-si frnge minile a-si frnge minile, a fi ndurerat, desnadajduit, disperat; a se cai: suspina si-si frngea mnele de ginere ca acesta.URECHE. a-i frnge turta a-i frnge turta (cuiva), ( pop. ; glumet) a bate (pe cineva) . frumos de muc frumos de muc, ( reg. ) foarte frumos. frumos de pica frumos (sau frumoasa) de pica, foarte frumos (sau frumoasa) : neica-si are ibovnica; si e frumoasa de pica.POP. fudul de-o ureche fudul de-o ureche, surd. a fugi ca de popa tuns a fugi (sau a se pazi) (de cineva)

ca de popa tuns, a evita pe cineva. a fugi ca din pusca a fugi (sau a iesi, a se duce) ca din pusca (sau ca mpuscat, ca puscat) , a fugi (sau a iesi, a se duce) foarte repede, glont. a fugi ca dracul de tamie a fugi (sau a se feri) ca dracul de tamie (de cineva sau de ceva), a evita, a ocoli (pe cineva sau ceva) . a fugi ca taunul cu paiul a fugi ca taunul cu paiul, a fugi foarte repede: fuge si Scaraoschi dupa ceilalti, ca taunul cu paiul.CR. a fugi de acasa a fugi de acasa, a pleca n lume; a-si lua lumea n cap: hai s-om fugi in lume, doar ni

s-or pierde urmele.EM. fugi de-acolo! fugi de-acolo! , da de unde!, ce tot spui! a fugi de-i prie calciele a fugi (sau a merge) dei prie (sau sfrie, si prapadeste) calciele, a fugi foarte repede, a fugi ca din pusca: abia ma aratam naintea vrajmasului, si sa a fugi de scapara picioarele a fugi (sau a alerga) de ( i) scapara picioarele (sau calciele, potcoavele, pietrele) , a fugi foarte repede, din toate puterile: si unde nu ncep a fugi de-mi scaparau

picioarele. CR. ; fugea iepurele dei sfriau picioarele.POP. a fugi iepureste a fugi iepureste, a fugi repede (ca iepurele) . a-i fugi laptele a-i fugi laptele (cuiva), (despre femei) a-i a fugi mncnd pamntul a fugi (sau a alerga, a goni, a veni) mncnd (sau rupnd) pamntul sau a mncapamnt( ul) ( fugind sau alergnd) sau a rupepamntul n fuga, a fugi foarte repede: Aleargade groaza pieirei batut.Mannca pamntul.COSBUC.

a-i fugi ochii ai fugi (sau ai aluneca) (cuiva) ochii(dupa ceva sau dupa cineva) , ai placea, a dori foarte mult (ceva sau pe cineva) . a-i fugi ochii n fundul capului ai fugi ochii n fundul capului (cuiva) sau a i se nfunda ochii n cap (cuiva) , a fi foarte slabit: i se turbura si painginesc ochii, fugindu-i n fundul capului.POP. a-i fugi pamntul de sub picioare ai fugi (sau a pierde)

pamntul de sub picioare (cuiva) , 1) a-si pierde echilibrul: sui scaricica, intru, cnd .. . simt ca-mi fuge pamntul de sub picioare.CAR. ; 2) a fi pe punctul de a pierde o situatie materiala, sociala etc. a-i fugi sngele la cap a-i fugi sngele la cap (sau la inima)(cuiva), a se congestiona: mi-am simtit sngele fugit spre inima.SAD. a-i fugi sufletul a-i fugi sufletul (cuiva), a fi ca mort: i trage un frecus ..., de-i fugea sufletul din el.CR. a fulgera cu privirea a fulgera cu privirea (pe cineva), a-i arunca o privire scurta si amenintatoare (cuiva) . aa fuma ca un sarpe aa fuma ca un sarpe (sau ca o serpoaica)

, a fuma mult, cu nesat: Alion Drugan se apuca sa fumeze ca un sarpe.STANCU. a fuma ca un turc a fuma ca un turc, a fuma foarte mult. a-l fura Aghiuta a-l fura Aghiuta (pe cineva), a adormi profund: cum bau, l si fura Aghiuta.ISP. a fura ca n padure a fura ca n padure (sau ca n codru, ca la drumul mare, ca n padurea Vlasiei) , a fura fara teama; a jefui. a fura cu ochiul a fura cu ochiul (sau cu ochii, cu coada ochiului) (pe cineva) ,

1) a se uita pe furis (la cineva) : din cnd n cnd cu ochiul eu te fur.EM. ; 2) a fermeca, a vraji (pe cineva) : cnd se uita la dnsul, parca l fura cu ochii.POP. a fura cu urechea a fura cu urechea, a trage cu urechea: fur cu urechea pentru a ma ncredinta daca [ei] vorbesc limba mumei mele.NEGR. a fura cu zmbetul a

fura cu zmbetul, a cuceri cu zmbetul: Rada, cnd o vezi, te fura cu necontenitul zmbet si cu a vorbelor caldura.COSBUC. a-l fura gndul al fura gndul (pe cineva) , a cadea prada gndurilor; a se gndi, a medita, a reflecta: te fura gnduri, omule, pentru mine? DOS. a fura inima a fura inima (sau mintea) (cuiva) , a zapaci (pe cineva) , ai lua

mintile, ai suci capul (cuiva) : nimene nu mi-a furat inima ca hicleana asta de fata.POP. a fura luleaua neamtului a fura (sau a lua, a prinde, a apuca) luleaua neamtului ( cu zale cu tot), ( pop. ) a se mbata. a fura ochii a fura ochii (sau vederile) (cuiva) , a fascina, a fermeca (pe cineva) ; a lua ochii (cuiva) : se lumina, .. . de le fura vederile.CR. a fura o sarutare a fura o sarutare (sau un sarut) (cuiva) , a saruta

pe furis (sau prin surprindere) (pe cineva) : ti-as fura tainic o sarutare.AL. a fura oul de sub closca a fura ( si) oul (sau ouale) de sub closca (sau closca de pe oua) , 1) (despre hoti) a fi foarte ndemnatic; 2) ( fig. ) a fi deosebit de istet, de siret. a fura sfntul pe cineva a fura (sau a lua) sfntul (sau sfintii) pe cineva, ( reg. ) 1) a adormi, a dormi usor: cum

a pus capul jos, lau luat sfintii.POP. ; 2) a pati ceva neplacut: daca nui fi si cu draci oleaca, apoi cica te fura sfintii si iar nu-i bine.CR. ; 3) a fi molesit de somn sau de hotie; 4) a se mbolnavi; 4) a muri. a-l fura somnul a-l fura somnul (pe cineva), a picoti, a de abia ma furase somnul.. . a fura turnul Coltei a fura (sau a vinde) turnul Coltei, a fi nvinuit de o fapta fura de stinge fura de stinge (sau de usuca, ( reg. ) de palangeste), fura permanent furca drumului furca drumului, ( pop. ) bifurcatie, raspntie.

furca pieptului furca pieptului, ( anat. ) extremitatea inferioara a sternului: de oftat ce-am oftat tare, furca pieptului ma doare.POP. galben de gras, ( iron. ) foarte slab, pe moarte: c-am ramas galbin de gras.POP. gata sa ... gata sa ... (sau a ... ), ct pe ce sa ..., aproape sa ...: era gata a o lovi.ISP. gaina care cnta seara nu se oua dimineata gaina care cnta seara nu se oua dimineata, vorba multa, treaba putina. galagie ca-n iad galagie (sau zgomot) can (sau de) iad, galagie insuportabila, infernala: n curtea morii era o galagie can iad.REBR. a gasi acasa pe mutu a gasi acasa pe mutu, a gasi poarta ncuiata. a-si gasi beleaua a-si gasi beleaua(saubuclucul,(reg. )

bacaul, mantaua) (cu cineva) sau a da de belea (sau de bucluc) (cu cineva) , a o pati, a o ncurca, a da de dracul (cu cineva) : nu ma faceti din cal magar, ca va veti gasi mantaua cu mine.CR. a gasi capac la toate a gasi capac la toate, a avea raspuns la orice. a gasi cu cale a gasi (sau a afla, a crede) cu cale (sau de cuviinta) , a socoti nimerit, potrivit: guvernul

acesta nu a gasit de cuviinta - si foarte bine a facut - sa nu ia nici o masura exceptionala de si guranta publica.CAR. a gasi dreptate cuiva a gasi dreptate cuiva, a da, a face dreptate cuiva: cred ca si judecata are sa-mi gaseasca dreptate.CR. a gasi fata a gasi fata, ( nv. ) a descoperi: i se gasi vina fata.MOXA. a-l gasi galbinarea a-l gasi galbinarea (pe cineva), a face pe el de frica. a gasi leacul a gasi leacul, 1) a gasi remediul; 2) a gasi mijlocul de a rezolva ceva; 3) a gasi ac de cojocul cuiva, ai veni de hac cuiva: d-apoi las pe mine, ca ti-o gasi baba leacul! POP. a gasi noima a gasi noima, a gasi solutia unei probleme; a descoperi sensul unui eveniment, a l unui fenomen. a-si gasi omul a-si gasi omul (sau nasul, popa, lelea barbatul) , a da

peste cineva pe care nul poti amagi, nsela, birui cu una, cu doua: se vede ca-si gaseste lelea barbatul.POP. a gasi placinta gata a gasi placinta gata, a profita de munca altuia. a-si gasi potriva a-si gasi potriva, ( reg. ) 1) (despre piese care se asambleaza) a se potrivi, a se asambla cu o alta; 2) (despre oameni) a-si gasi nasul. a gasi pricina a( -i) gasi pricina (sau pricini) (cuiva) , a(-i) gasi motiv sau pretext de cearta (cuiva) ; ( p.ext.

) a(-i) imputa, a(-i) reprosa (pe nedrept) (cuiva ceva): unde-i dragoste putina, lesne-i a gasi pricina.POP. a-si gasi prostul a-si gasi prostul, a-si gasi omul pe care sal poata nsela usor, pe care sal poata duce de nas: vrea sa ma prinda cu un plan subtire; dar nu si-a gasit prostul! GALA. a-si gasi sfntul a-si gasi sfntul, ( nv. ) 1) a-si gasi nasul; 2) a gasi pe cineva gata sai satisfaca toate dorintele: degeaba, tigane, nu ti-ai gasit sfntul.PANN. a gasi tei de curmei a gasi (sau a

lega) tei( e) de curmei( e) , 1) a gasi pretexte, subterfugii; a se fofila; 2) a nsira vorbe fara rost: cuvinte captusite ngaima si teie de curmeie pna ce se vad iesiti din casa.POP. ; 3) a o duce greu, a fi sarac. a-i gasi tipicul a-i gasi tipicul, ( reg. ) a-i gasi pricina, chitibusul, clenciul, a-si gasi un rost a-si gasi un rost, a-si face o situatie: porni de acasa unde

o va nvata Dumnezeu, ca sa-si gaseasca un rost.POP. a gasi vreme a gasi vreme (sau prilej) ( de ... ) , a gasi momentul potrivit (pentru ...) : boierii sta acolo de astepta sa gaseasca vreme.NEC. a se gati de hora a se gati de hora, a se mbraca cu haine a gati o papara a ( i se) gati o papara (cuiva) , a ( i se) pregati ceva rau (cuiva) , a ( i se) ntinde o

cursa (cuiva) : mirosi cam ce papara i se

a gauri pielea cuiva a gauri pielea cuiva, ( pop. ) a mpusca pe cineva. a se gavozdi bine a se gavozdi bine, ( reg. ) a se mbuiba, a se ghiftui cu mncare. get-beget coada vacii get-beget coada vacii, autentic, original. a se ghionti cu cineva a se ghionti cu cineva, a se ciocni, a se lovi cu cineva. a gini marginea a gini marginea, ( arg. ) a fi atent (la ceva) . a gdila la inima a gdila la inima (pe cineva), a lingusi (pe cineva) . gdila-ma, sa rd! gdila-ma, sa rd! , n-ai haz, n-ai umor. a-i gndi bine cuiva ai gndi bine (sau rau) cuiva sau ai gndi gnd bun (sau rau) cuiva, a avea gnduri, intentii bune (sau rele) fata de cineva, a-i vrea binele (sau raul) cuiva: rau nu-ti voiesc, ci bine-ti gndesc.PANN. a gndi de rau pe cineva a gndi de rau pe cineva, a banui de fapte rele pe cineva. gsca buna de jumulit gsca ( numai) buna de jumulit, persoana

care poate fi exploatata, fraierita: ai gasit gsca de jumulit.RUSSO. gol facale . gol facalet, gol pusca. gol pusca gol (sau ( nv. ) mbracat) pusca (sau pistol) , 1) complet dezbracat, n pielea goala: vine dumnealui gol pusca si bea pna se face tun.CAR. ; 2) (foarte) sarac; (extrem de) saracacios: nici pat, nici masa, nimic ... ; vine iarna si noi tot goi pusca sntem.SAD. gras ca gratia gras ca gratia, foarte slab. gras ca pepenele gras (sau

nvelit) ca pepenele (sau ca un pepene) sau gras pepene, foarte gras: sase boi ca pepenii, sa tii mnce doftorii.POP. gras ca trnul gras ca trnul, foarte slab. gras cobza gras ( ca o) cobza, slab si bolnavicios. gras toba gras toba, ( reg. ) slab. a grai bine de cineva a grai ( de) bine de (sau pe) cineva, ( nv. si pop. ) a vorbi de bine pe cineva: graiti de bine pre ceia ce va blastama.VARLAAM.

a grai cu napaste a grai cu napaste, ( nv. ) a napastui (pe cineva) ; a vorbi cu pacat: graiesc cu napaste si ca niste oameni care nu pricep si nu stiu.NEC. a grai curmezis a grai curmezis, ( pop. ) a fi de alta parere, a contrazice. a grai de la inima a grai (sau a spune, a striga) de la inima, a vorbi, a spune, a striga din suflet, pe fata, fara nici o retinere: draguta de la inima graia.POP. a grai de price a grai de price, ( nv. ) a cauta cearta: catra sot de ce dzce nu graiaste de price.DOS.

a grai pe cineva a grai pe cineva, ( pop. ) a chema pe cineva, a i se adresa cuiva: la fereastra sus sarea si pe nume ma graia.POP. a grai pe ponturi a grai pe ponturi, a vorbi afectat. greu de cap greu (sau gros) de cap, ncet la minte: sa dau si cititorului celui mai gros de cap sa-nteleaga ca raposatul de la spital este numai un nou costum al gros la ceafa gros la ceafa, ( fig. ) bogat, cu influenta. gura bate curul gura bate curul,vorba nesocotita sepedepseste. gura i melita gura i melita, vorbeste mult si repede. gura lumii gura lumii

(sau a oamenilor, a mahalalei, a satului, a trgului) , clevetiri, brfe care circula prin viu grai: foaie verde loboda, gura gura pacatosului adevar gura pacatosului adevar s-a tra dat fara voie. gura n gura gura n (sau la, cu) gura, prin ntelegere directa, sa ne ntelegem gura gura nespalata gura nespalata, persoana flecara,

gura seaca gura seaca, ( reg. ) persoana flecara: badea Teaca, gura seaca.POP. a se guri de ziua a se guri de ziua, ( reg. ) a se crapa, a se lumina de ziua. gurile rele gurile rele, brfitorii. haida-de! haida-de! ,fiesi asa!,treaca-mearga: aida-de, nu se scrie la dnsa asa tiganie.DELAVR. haide, hai haide, hai sau haide, haide, lasa, vezi tu: haide, hai, parca le vad cum or sa mannce papara.AL. haina la doua rnduri haina la doua rnduri, haina cu doua rnduri de nasturi. haine de toata ziua haine de toata ziua (sau de purtare, de tavaleala), mbracaminte purtata n fiecare zi, haine de lucru. hai sa-ti vad mersul! hai sa-ti vad mersul! , ( pop. ) pleaca!,ntinde-o de aici! haita de cine haita de cine, cine rau. haram ca .. . haram ca ... , ( pop .) pacat ca .. . haram de capul vostru! haram de capul vostru! , halal de voi! : haram de capul vostru! de n-as fi eu

aici, ati pati voi si mai rau! CR. har Domnului! har Domnului! , slava Domnului!, multumesc lui Dumnezeu! harnic de mannca foc harnic (sau iute) de mannca foc, foarte harnic: patru telegari de mncau foc.ISP. a harati pe cineva a harati pe cineva sau a se harati cu cineva, a nui da pace cuiva; a se ciondani, a se sfadi cu cineva; a ntarta pe cineva. hat departe hat departe, foarte departe. a se hati cu cineva a se hati cu cineva, ( reg. ) a se mbrnci cu cineva. hrdaul lui Petrache hrdaul lui Petrache, ( fam .) arest, nchisoare. a se hri cu cineva a se hri cu cineva, a se ciondani, a se ciorovai cu cineva. hodoronc -tronc hodoronc (sau hodorog)

-tronc, brusc, din senin, pe neasteptate; (ni)tam-nisam: trnteste vorba hodorogtronc.PANN. a holba ochii a holba ochii, a deschide ochii mari: ce holbezi asa ochii la mine? holtei de cine holtei de cine, ( nv. ) cine fara stapn: ca niste holtei de cni lesinati.DIONISIE. hop de -o parte hop de (sau ntr) -o parte, ( reg. ) (despre oameni) ticnit, apucat, iesit din minti. hor, hor, hor, pentr-un topor hor, hor, hor, pentr-un topor, ( pop. ) a se certa pentru fleacuri. hotart lucru hotart lucru, cu siguranta: hotart lucru, napoi nu m-oi mai ntoarce.POP. a hrani cu miez de nuca a hrani (sau a creste) cu miez de nuca (pe cineva) , a rasfata (pe cineva) : sa vina la mine, ca l-oi hrani cu miez de nuca.EM.

a se hrani cu vnt a se hrani cu vnt, a nu avea ce mnca. a hurui la pistoale a hurui la pistoale, a descarca pistoalele, facnd zgomot mare. i-a adunat Dumnezeu potecile i-a adunat Dumnezeu potecile, ( reg. ) a murit. iaca asa iaca asa, n felul acesta, precum v-am spus; simplu de tot: scoalele cele mari nu se fac numai iac-asa, venind si plecnd.SL. i-a cntat cucul n casa i-a cntat cucul n casa, a ramas singur cuc. i-a cntat popa aghiosul i-a cntat popa aghiosul, a murit, l-au nmormntat. i-a crescut par n palma i-a crescut par n palma, nu face nimic; pute de lenes ce i-a iesit pamntu-n fata i-a iesit pamntu-n fata, e pamntiu la chip. i-a intrat barba-n gura i-a intrat barba-n gura, e pe moarte. ia-l de unde nui ia-l de unde nu-i, a disparut, s-a facut nevazut, ia loc! ia loc! , sezi!: ia loc si dumneata pe i-a luat cnepa apa i-a luat cnepa apa, ( pop. ) a gasit ce-a cautat. ia mai slabeste-ia mai slabeste-,mai lasa-ma npace!

ia-ma ncet! ia-ma (sau ia-o) ncet! , 1) nu ma grabi!, nu ma zori!; 2) spune pe ndelete! i-a pierdut dracul masura i-a pierdut dracul masura sau i-a uitat Dumnezeu masura, ( pop. ; despre oameni) e foarte nalt. i-a pierit glasul ia pierit glasul, nu mai are ce raspunde, a pus botul pe labe: cum se face ca tocmai acum tia pierit glasul? GALA . i-a pus Dumnezeu mna n cap i-a pus Dumnezeu mna n cap, a dat norocul peste el. iarba rea iarba rea, 1) buruiana (otravitoare); 2) ( fig. ) om rau, primejdios. iarna cu sapte cojoace iarna cu sapte cojoace,iarna foartegrea. ia seama! ia seama! , fii atent, baga de seama!: ia

seama, sa nu te mpiedici! ia saua la spinare! ia saua la spinare! , pleaca (numaidect)!, sterge-o!: ia seaua la spinare, baiete! BRAESCU. ia-te de mna cu el! ia-te (sau poti sa te iei) de mna cu el! sau puteti sa va luati de mna! , va potriviti (la rele) ! i-au fatat plosnitele i-au fatat plosnitele, ( fam. ) dupa ce ca e sarac, mai e si mna sparta. i-au mas soarecii n pntece ( parca) i-au mas soarecii (sau o cireada de boi) n pntece, are o foame de lup: mai asteapta, doar na mas o cireada de boi n pntecele tau.CONTEMP. i-a venit iapa la ha . i-a venit iapa la hat, s-a chivernisit, o duce bine. ia vezi! ia vezi! , baga de seama!, fii atent! nu te obraznici! ibostea banilor ibostea banilor (sau argintului), ( nv. ) zgrcenie, arghirofilie. ici colo ici ( si) colo (sau

colea) sau pe (sau ba) ici, pe (sau ba) colo ( pe colea) , din loc n loc, pe alocuri; din cnd n cnd: ici si colea a ei haina s-a desprins din sponci.EM. icre-verzi icre-verzi, lucruri inexistente, imaginare: sa nu mai umble, ca un pierde-vara, dupa icre verzi.ISP. ieftin ca braga ieftin ca braga, foarte ieftin. ieftin iei, ieftin porti ieftin iei, ieftin porti, cumperi lucruri ieftine si putin rezistente. ieri-seara ieri-seara sau ieri-seara, n timpul serii precedente; aseara: am primit ieri-seara, duminica, laconica ta scrisoare.CAR. iertare de vama iertare de vama, ( nv. ) scutire de vama. iese la spalat iese la spalat, ( fam. ) trece, se uita: nu fi, bade, suparat, suparat si mniat, oful iese la spalat! POP. a-i iesi ceva ai iesi

ceva (cuiva) , 1) ai aparea ceva (cuiva) , a se capata, a se pricopsi cu ceva: ce blnda mia iesit pe trup! CR. ; 2) a-i reusi ceva: nu i-a iesit afacerea. a iesi afara a iesi afara, a se caca, a defeca. a iesi afara cu udul a iesi afara cu udul, a se pisa. a iesi basma curata a iesi (sau a scoate pe cineva) basma (sau batista) curata, a scapa (sau a scoate pe cineva) cu bine dintro ncurcatura; a trece (sau

a face sa treaca cineva) drept nevinovat: a vuit presa, dar tovarasii de partid nu lau lasat la greu si l-au scos basma curata . a-i iesi bine ai iesi ( de sau nde) bine (cuiva) , ai merge bine, ai reusi ( o afacere) (cuiva) : toate nvataturile lui i iese nde bine.ISP. a iesi ca ogarul din iarna a iesi ca ogarul (sau ca cinele) din iarna, a fi foarte slab, numai pielea si oasele. a iesi ca paduchele a iesi ca paduchele ( nainte sau

n frunte) , a ncerca sa se evidentieze cu orice pret; a inoportuna: betivul iese la iveala ca paduchele n frunte.a iesi catra Dumnezeu a iesi catra Dumnezeu, ( nv. ) a muri: au esit catra Dumnezeu.DOS . a iesi cu capul gol a iesi cu capul gol, ( fam. ) a iesi (afara) cu capul descoperit: pune-ti caciula! nu iesi cu a iesi cu coada ntre a iesi (sau a pleca, a fugi, a se duce, a se ntoarce) cu coada ntre picioare (sau ntre vine) , a iesi (sau a pleca, a fugi, a se duce, a se ntoarce) umilit, rusinat:

[dracul] si ia coada ntre vine si se ntoarce la stapnu-su.CR. a iesi cu dosul a iesi cu dosul a se purta necorespunzator

a-i iesi cu gol ai iesi cu gol( ul) (sau cu sec) (cuiva) , ( pop. ) ai iesi nainte cu un vas gol (prevestitor de insucces) (cuiva); a-i purta ghinion (cuiva) . a iesi cu picioarele nainte a iesi cu picioarele (sau cu talpile) nainte, a muri (si a fi dus la groapa) . a iesi cu obraz curat a iesi (sau a scapa, a o scoate) cu obraz curat (sau cu fata curata) , a iesi onorabil dintro situatie dificila:

dar nici Satana nu scapa cu fata curata.POP. a-i iesi cu ocaua nainte a-i iesi cu ocaua nainte (cuiva), a-i da sa bea (cuiva): betivului si dracul i iese cu ocaua nainte.NEGR. a-i iesi cu plin ai iesi cu plin( ul) (cuiva) , ( pop. ) ai iesi n cale cu un vas plin (semn de noroc) (cuiva) ; a fi de bun augur; a-i purta noroc (cuiva) . a iesi cu vorba naintea cuiva a iesi cu vorba naintea cuiva, a deschide vorba, discutia: cum erau sa iasa ele cu vorba naintea tatalui lor? CR. a iesi deasupra

a iesi deasupra, ( fam .) 1) a iesi basma curata; 2) a avea cstig de cauza. a iesi de sub teasc a iesi (sau ( nv. ) a scapa) de sub teasc, a iesi de sub tipar: mai n toate zilele ies de sub teasc carti n limba romneasca.KOG. a-i iesi din cap a-i iesi din cap (cuiva ceva), a uita (de cineva sau ceva) . a nu-i iesi din cap a nu-i ( mai) iesi din cap (cuiva ceva), a nu (mai) putea uita (ceva), a-si aminti mereu (de ceva) . a iesi din comun a iesi din comun, a se distinge, a se evidentia, a se remarca. a iesi din fagas a ( nu) iesi din fagas, a (nu)-si parasi obiceiurile: a-si

vedea patria iesita din fagasul putred n care zace de secoli.AL. a-si iesi din fire a-si iesi din fire, a nu se mai putea stapni, a-si pierde controlul, a-si iesi din pepeni: apoi, nu ma fa sa-mi ies din fire, ca n-are sa-ti placa! POP. a iesi din impas a iesi (sau a scapa) din impas, a depasi o situatie dificila, grea: prilejul de a scapa din impas.MAIOR. a iesi din ncurcatura a iesi (sau a scoate pe cineva) din ncurcatura, a iesi (sau a scoate pe cineva) cu

bine dintro situatie dificila; a depasi (sau a ajuta pe cineva sa depaseasca) un moment greu. a iesi din lume a iesi din lume, a muri. a-si iesi din minte a-si iesi din minte (sau din minti) , 1) a-si pierde cumpatul, rabdarea: faci sa-mi ies din minti.EM. ; 2) a nnebuni: mi-a necinstit fata cu sila, batnd-o pna si-a iesit din minti.FIL. a iesi din moda a iesi din moda, a nu mai fi la moda, a se demoda. a-si iesi din ori a-si iesi (sau a scoate pe cineva) din ori, ( reg. ) a-si iesi (sau a face pe cineva sa-si iasa) din pepeni: scos din ori priveste stapnul si grabeste.COSBUC. a iesi din pamnt

a iesi (sau a se ivi, a rasari, a aparea) ( ca) din pamnt ( din iarba verde) , a aparea brusc, pe neasteptate: ei, bata-te sa te bata, ca tare m-ai speriat rasarind a-si iesi din pareri a-si iesi din pareri, ( reg. ) a se lamuri, a se lumina: ti spui ca te gresit planul si-ti iesi din aste pareri.PANN. a iesi din pelinci a iesi (sau a fi scos) din pelinci, a

depasi vrsta alaptarii; ( p.ext. ) a fi foarte tnar (si lipsit de experienta) : copilandru abia scos din pelinci.a-si iesi din pepeni a-si iesi (sau a scoate pe cineva) din pepeni (sau din pepene) , a-si pierde (sau a face pe cineva sa-si piarda) calmul, rabdarea; a Canuta si-a iesit din pepene.a-si iesi din piele a-si iesi din piele, ( pop .) 1) a-si iesi din fire; 2) a fi foarte bucuros, a nu a-si iesi din rabdari a-si iesi (sau a scoate) din rabdari (sau din rabdare, din toate rabdarile) (pe

cineva) , a (se) enerva; a-si iesi (sau a scoate orict de blajin

a iesi din raboj a( -si) iesi (sau a scoate pe cineva) din raboj ( afara) , a-si iesi (sau a scoate pe cineva) din fire, din pepeni, din ttni: sa ma faci ... sa-mi ies din rabus afara.CR. a-si iesi din rezon a-si iesi din rezon,( nv. )a-si iesi dinminti: femeia n lipsa-ti din rezonu-si va iesi.PANN. a-si iesi din sarite a-si iesi din sarite sau ( pop. ) a( -si) pierde sarita, a nu se mai putea stapni, a se nfuria, a-si pierde cumpatul: n desperarea

pe care lea pricinuito caderea lor meritata de la putere, apilpisitii conservatori si-au pierdut cu desavrsire sarita.CAR. a-si iesi din sine a-si iesi din sine, ( nv. ) a nu se mai comporta normal; a-si pierde cumpatul, a se pierde cu firea: de ce te mnii pre mine, caci ma pierd cnd cat la tine si-mi ies cu totul din sine. CONACHI. a iesi din uz a iesi din uz, a fi demodat, depasit; a nu mai (putea) fi folosit: aceasta bancnota a iesit din uz. a-i iesi dupa plac a-i iesi dupa plac, a-i reusi dupa dorinta. a iesi nainte a iesi nainte, 1) a iesi cel dinti; 2) a se distinge, a se remarca. a iesi nainte a iesi (sau a se duce)

nainte( a) (sau n calea) (cuiva) , 1) a ntmpina pe cineva: cum l-au vazut tovarasii, iau iesit nainte de departe.POP. ; 2) a rasari n calea cuiva: poate sa-ti iasa n cale vrun iepure.CR. a iesi n ntmpinarea cuiva a iesi n (sau ( nv. si pop. ) ntru, la) ntmpinarea (sau ( nv . ) tmpinarea) cuiva sau ( nv. ) a iesi la tmpinare, a iesi naintea cuiva; a ntmpina pe cineva: vaznd fetele

acestea ca cineva vine la dnsele, i-au iesit ntru ntmpinare.POP. a iesi n poiana a iesi (sau a merge, a se duce) n (sau la) poiana, ( pop. ) a defeca (si a urina) . a iesi n priveala a iesi (sau a se afla) n priveala sau a face priveala, ( nv. ) a privi, a asista: si nalta harapnicul, alungndu-si neamul care iesise n priveala.SAD. a iesi n relief a iesi (sau a scoate, a pune, a reiesi) n relief (sau n evidenta) ,

1) a fi proeminent; 2) a (se) evidentia, a (se) remarca, a (se) distinge, a (se) releva: subiectul nu reiese destul n relief pe fondul clarobscur al scoalei germane.MACED. a iesi la covrigi a iesi (sau a scoate pe cineva) la covrigi, ( fam. ) a deveni (sau a face sa devina) foarte sarac. a iesi la gol a iesi la gol, a iesi n cmp liber, la larg. a iesi la hat cu cineva a ( nu) iesi la hat cu cineva, a (nu) iesi la un capat, la o ntelegere cu cineva. a iesi la hora a iesi la hora, a avea vrsta potrivita pentru a merge la joc n sat. a iesi la larg a iesi la larg( ul) , 1) a ajunge n cmp deschis; 2) a

se simti liber, nestingherit de nimic: era acum iesit la larg.POP. a iesi la liman a iesi la liman, 1) a ajunge la tarm; 2) ( fig. ) a scapa cu bine dintro situatie dificila, dintro primejdie: l ncoltisera creditorii, dar pna la urma a iesit la ; 3) ( fig. ) a ajunge la o situatie mai buna. a iesi la lume a iesi la lume, 1) a ajunge la lumina, la loc deschis: cercam un vad sa ies

la lumea larga. EM. ; 2) a iesi la oameni. a iesi la lumina a iesi (sau a da, a scoate) la lumina (sau la iveala, ( nv. ) la aratare) , 1) a (se) arata, a (se) vadi, a (se) da pe fata, a (se) da n vileag: va iesi la lumina miselia tigancii.POP. ; 2) a iesi cu bine (sau a

scoate pe cineva) dintro situatie grea; 3) a deveni public, a publica, a da publicitatii: Al. Russo, Vasile Alecsandri scot la lumina poesia poporului.IORGA. a iesi la mal a iesi la mal, a o scoate la capat. a iesi la oameni a iesi la (sau ntre) oameni sau a iesi n (sau la) lume, a frecventa societatea, a iesi la obraz a iesi (sau a scoate pe cineva) la obraz( e) , a se distinge, a avansa (sau a ajuta pe cineva sa avanseze) pe scara

sociala, a (se) boieri: l tramit la domnia-ta, ca sa se mai roada, sa poata iesi si el, mne, poimne, la obraze.FIL.

a iesi la pensie a iesi (sau a se retrage, a scoate pe cineva) la pensie, a (se) pensiona: iesise la pensie ca judecator.SAD. a iesi la pepeni a iesi (sau a ajunge) la pepeni, ( fam. ) a face o afacere proasta, a nu reusi ntr-o actiune; a saraci. a iesi la savrsit a iesi la savrsit, ( nv. ) a reusi sa ispraveasca, sa termine ceva: i arata ca acesta lucru la savrsit va putea iesi.CANT. a iesi la selamet a iesi (sau a o scoate) la selamet, ( nv. ) a (se) rezolva n mod favorabil o

problema, o situatie etc. ; a scapa dintro primejdie; a ajunge la o situatie mai buna, a iesi la liman: i-au dat o suma da bani cnd au luat semesiia de la Bucuresti: bacalam la ce selamet vor sa o scoata! ca treaba .. . merge pe dos. (a.1820) .IORGA. a iesi la socoteala a iesi la socoteala, a ajunge la un rezultat, la o concluzie. a iesi la spalat a iesi la spalat, 1) (despre

pete) a se curata; 2) (despre tesaturi) a se decolora; 3) (despre culorile din tesaturi) a se dizolva n apa. a iesi la teft a iesi (sau a scoate) la teft, ( pop. ) a da n vileag, a iesi la iveala. a iesi la vapsea a iesi la vapsea, ( reg. ) a izbuti, a reusi. a iesi la zabrele a iesi la zabrele, ( pop. ) a iesi la poarta. a -i iesi media a ( nu) -i iesi (sau a ( nu) avea) media, (despre elevi) a (nu) obtine medie de trecere. a-i iesi mestecenii a-i iesi mestecenii (cuiva), ( reg. ) a ncarunti. a iesi mincinos a iesi mincinos (sau de minciuna) , a ramne de minciuna, a fi

proroc mincinos: toate prorocirile .. . iesira de minciuna.BALC. a nu iesi nici mort din .. . a nu iesi nici mort (sau nici n ruptul capului) din ... , a nu-si schimba convingerile, obiceiurile; a o tine una si buna: din ce stie ea, [gloaba] nu vrea sa iasa nici moarta.CAR. a-i iesi ochii din cap ai iesi ochii (sau sufletul) din cap (cuiva) , 1) a i se umfla, a i se bulbuca ochii (cuiva) ; a fi

exoftalmic; 2) a depune un efort foarte mare, la limita puterilor omenesti; a se speti muncind; 3) a astepta foarte mult. a-i iesi pasienta ai iesi pasienta (cuiva) , ( fam . ) a duce la ndeplinire un plan ambitios si nesigur; a izbuti, a reusi: cum, necum, i-a iesit pasienta: a facut rost de bani. a-i iesi pamntul n fata a-i iesi pamntul n fata, a fi pamntiu la fata. a-i iesi parul prin caciula ai iesi (sau ai trece) parul prin caciula (sau prin cusma) (cuiva) , 1) a face eforturi deosebite, pna la limita rabdarii: pna

ce cstigam francul, ne iese parul prin caciula.SAD. ; 2) a i se ur sa astepte (cuiva) ; 3) a fi sarac lipit pamntului. a iesi prs a iesi prs (asupra cuiva) , ( nv. ) a pr, a reclama pe cineva: esind prs Ionita Talpa asupra lui Ghervasie.URIC. a iesi prost a iesi prost (sau rau), a lua o ntorsatura neplacuta: n cele din urma, lucrurile iesisera destul de a iesi protap nainte a iesi protap nainte, a se baga n fata. a iesi pusca a iesi (sau a scapa, a fugi, a pleca, a

se duce) ( ca din) pusca, a iesi (sau a scapa, a fugi, a pleca, a se duce) n cea mai mare graba, foarte repede, imediat, dea dreptul: trase ivarul usii si sa duse pusca la gard. DELAVR. a-i iesi rau a-i iesi rau (sau de-a-ndoaselea) (cuiva), a-i merge rau, a nu-. a-i iesi sufletul ai iesi sufletul (cuiva) , 1) a muri; 2) a nu mai putea, a fi

sleit de puteri: sa bata caii si sai goneasca, pna sa le iasa sufletul.POP. iesit din comun iesit din comun, neobisnuit. iesit din gnd iesit din gnd, ( nv. ) scos din minti,

iesit din minti iesit din minti (sau din minte), nebun: si-a pierdut cumpatul: rdea ca un iesit din minte.DRAGHICI. iesit din moda iesit din moda, ( nv. ) desuet, demodat: biata mama, iubind pe fetita sa cu tot focul dragostei parintesti, lucru iesit din moda n zilele noastre ...NEGR. iesiti toti dintr-un tipar iesiti toti dintr-un (sau dupa un) tipar, pe acelasi calapod: ridicase de pe lespezi ceaunul urias .. . si din tiparul lui negru si fierbinte se rostogoli, ca o stnca rupta din munte, o gigant ica mamaliga.HOGAS. a-i iesi un sfnt din gura a-i iesi un sfnt din gura (cuiva), a spune o vorba potrivita: parca ti-a iesit un sfnt din gura! CR. a iesi untul din cineva a iesi (sau a

scoate) untul din cineva, ( pop. ) a munci pna la epuizare, a stoarce de puteri pe cineva: hamalisera sarmanii de iesise untul din ei.CEZAR. P . a-i iesi vorba din gura a-i iesi vorba din gura (cuiva), a spune ceva fara voie, a scapa o vorba. a imita scrisul cuiva a imita scrisul (sau semnatura) cuiva, a contraface, a plastografia scrisul (sau semnatura) cuiva. impozitul sngelui impozitul sngelui, ( nv. ) obligativitatea serviciului militar. a induce n eroare a induce n eroare (pe cineva) , a nsela, a amagi (pe cineva) : inducnd astfel n eroare opinia publica.BOL. inima albastra inima albastra, 1) suflet trist;

melancolie, ntristare, jale: doinele snt cntece de inima albastra ; 2) necaz, mnie. inima de aur inima de aur, om foarte bun la suflet. inima rea inima rea, mhnire, ntristare: a murit de inima rea. a insufla ncredere a insufla ncredere (cuiva) , a da curaj, a mbarbata (pe cineva) : fata lui tnara si barbateasca insufla ncredere.NEGR. interesul poarta fesul interesul poarta fesul, banul este totul n lume. a intra boala n cineva a intra boala n cineva, a se mbolnavi: intra boala n trupu lu [i] Cain.CORESI. a intra ca-n brnza a intra ca-n brnza (undeva), a patrunde foarte usor (undeva) . a intra chezas a intra chezas, ( nv. ) a accepta sa fie chezas. a intra cumparator a intra cumparator, ( nv. ) a se oferi sa cumpere ceva: au intrat spat. Cuza cumparator.URIC. a intra epitrop

a intra epitrop, ( nv. ) a primi nsarcinarea de epitrop: a intrat epitrop.PRAV. a intra n agonie a intra n agonie, a ncepe lupta cu moartea. a intra n atingere cu cineva a intra n atingere cu cineva, a lua legatura, a fi n contact cu cineva. a intra n belea a intra n belea (sau n chichion, n ncurcatura, n necaz) , a da peste un necaz, a avea de ndurat un neajuns, o neplacere: acum iaca n ce chichion am intrat.CR. a intra n cheltuiala a intra n cheltuiala (sau cheltuieli), a face cheltuieli: te-ai hotart a intra n cheltuiala unei nunti? AL. a intra n chibzuri a intra n (sau la) chibzuri, a cadea pe gnduri, a se framnta: nu mai putin si mparatul intra la chibzuri,

cum ar face sa prinza pe acesti hoti cutezatori.a intra n combinatie cu cineva a intra n combinatie cu cineva, a face un aranjament, a se asocia cu a intra n com petitie a intra n competitie, a concura. a intra n conflict cu cineva a intra n conflict cu cineva, a avea un diferend, a se certa a intra n dela a intra n dela, a intra n necazuri, a da de a intra n fabrica cuiva a intra n fabrica cuiva, ( fam. ) a fi certat, mustruluit, a intra n foc a intra n foc, a intra n lupta. a intra n foc a intra n foc (pentru cineva), a

a intra n gratiile cuiva a intra n gratiile (sau n favorurile) cuiva, a cstiga bunavointa cuiva: avusese o lunga vorba cu Motoc, care intrase iar n favor.NEGR. a intra n groaza a intra n groaza, (nv .) a se ngrozi. a intra n grozile mortii a intra n grozile mortii, a fi cuprins de groaza mortii apropiate: intra n grozile mortii.ISP. a intra n joc a intra n joc (sau n hora), a se ncurca ntr-o treaba. a intra n judet a intra n jude . (sau n judecata) (cu cineva) , a se judeca (cu cineva) : si nu intra n giude . cu serbul tau.PSALT. a intra n materie

a intra n materie, (despre conferentiari) a ncepe expunerea subiectului conferintei; a aborda miezul chestiunii. a intra n mormnt a intra n mormnt, a muri. a intra n obicei a intra n obicei, a deveni obisnuinta. a intra n panica a intra n panica, a se alarma, a se speria foarte tare. a intra n pacat a intra (sau a cadea) n pacat sau a da n pacat, 1) a comite o fapta condamnabila, a gresi, a pacatui: ia adu-ti aminte bine si nu intra n pacat.PANN ; 2) ( spec. ) a comite

o crima: lipsesti din ochii mei, ca ntru acus ntr-un pacat! AL. a intra n pamnt a intra n pamnt, 1) a muri; 2) a disparea: parc-au intrat n pamnt.CR. a intra n pamnt de frica a intra n pamnt de frica (sau de rusine) , a fi foarte speriat sau rusinat: iara eu intram n pamnt de rusine.CR. a intra n putrefactie a intra n putrefactie, a ncepe sa putrezeasca. a intra n salce a intra n (sau a iesi din) salce, ( pop. ) a ncepe (sau a termina) un tratament cu ceaiuri de salce. a-i intra n snge a-i intra n snge (ceva cuiva), a deveni o obisnuinta. a intra n spital a intra n spital, a se interna n spital. a intra n sufletul cuiva a intra n sufletul cuiva, 1) a agasa (cu amabilitatile) pe cineva; 2) a deveni drag cuiva.

a intra n tain a intra n tain, ( reg. ) a ajunge ntr-o situatie buna. a intra n tocmeala a intra n (sau la) tocmeala (sau tocmeli) , a cadea la nvoiala, a se pune de acord, a accepta conditiile cerute: asa s-a hotart sa intre la tocmeala, creznd ca doar l-o mpaca.GHICA. a intra ntr-un partid a intra ntr-un partid, a se nscrie n-tr-un partid. a intra n voie cuiva a intra n voie (sau n plac, n placul, n voia) cuiva, 1) ai da ascultare (cuiva) ; ai face pe plac (cuiva) : [pe animalele] care

i se parea ca nui intra n voie, le biciuia si nu le da de mncare.POP. ; 2) a fi agreabil cuiva, a corespunde exigentelor cuiva: sper ca-ti voi fi brodit gustul, [ca] ti voi fi intrat cu totul n plac.OD. a intra n vorba a intra n vorba (sau n discutie) (cu cineva) , 1) a ncepe o convorbire (cu cineva)

: am intrat n vorba cu dnsa s-am aflat ca e de aici din trg.AL. ; 2) a curta o fata: intrnd n vorba, fata ... i ntoarce capul.CR. a intra la apa a intra la apa, 1) (despre tesaturi) a-si reduce dimensiunile dupa spalare; 2) (despre oameni) a intra n belea, n necaz. a intra la gnduri a intra la gnduri (sau la grija, la griji, la idei, la idee) sau a se lua de gnduri, a se ngrijora, a se nelinisti; a deveni banuitor,

suspicios: stii ca eu nu intru la idee cu una, cu doua.CAR. ; azi asa, mine asa, pasarile se luasera de gnduri.a intra la mijloc a intra la mijloc, a interveni: au intrat la mijloc sa-i desparta.a intra la racoare a intra la racoare, ( pop. ) a face puscarie. a intra la spalat a intra la spalat, (despre tesaturi) a intra la stapn a intra la stapn, 1) a slugari; 2) a fi sub influenta

a intra mesa a intra (sau a cadea, a baga) mesa, ( fam. ) 1) a intra (sau a baga pe cineva) ntro ncurcatura, ntro belea: am intrat mesa, se vaicari el.CAR. ; 2) a se pacali. a intra pe mna cuiva a intra pe mna cuiva, a fi la discretia cuiva. a intra pe o ureche si a iesi pe cealalta a( -i) intra pe o ureche si a( -i) iesi pe cealalta, a nu fi atent, a fi distrat; a nu da importanta. a intra platca a intra ( n) platca, ( nv. ) 1) a pierde o partida la jocul de carti: izbucneau n rs

sau njuraturi, dupa cum intrau platca saunu.AL. ; 2) a avea de platit o datorie: am intrat n platca de 250 fr. , caci am trebuit sa iau o datorie a lui pe seama mea.BALC. a-i intra rata n traista ai intra rata n traista (cuiva) , a i se face frica, a o baga pe mneca: logofatului i intrase rata n traista, cnd auzi de barbat.ISP. a intra sluga a intra (sau a

se baga) sluga (la cineva) , a se angaja sluga (la cineva) ; a munci (pentru cineva) : fa-te ca esti om sarman si ca umbli sa te bagi sluga.POP. a intra sub judecata a intra sub judecata, ( nv. ) a fi dat n judecata: de nu va face asa, atunci ntra sub judecata.PRAV. a-i intra sarpele n punga a-i intra (cuiva) sarpele n punga, a nu avea bani. a intrat murga n sat a intrat murga n sat, s-a nserat. a intrat nora n blide a intrat nora n blide, (despre femei) e tare nendemnatica la treburile gospodaresti . a-i intra un cutit la inima a-i intra un cutit la inima (cuiva), a-l trece un fior rece (pe cineva) . a intra vremea n sac a intra vremea (sau zilele) n sac, a trece vremea: rabdare, tnarule, n-a intrat vremea-n sac! CAR. ironia sortii ironia sortii (sau soartei), jocul neasteptat al sortii: iata ironia soartii! CAR. a i se ispravi zilele cuiva a i se ispravi zilele cuiva, a muri. a iubi ca ochii din cap a iubi (pe cineva) (sau ai

fi drag cuiva) ca (sau mai mult dect) ochii din cap (sau lumina ochilor) , a iubi foarte mult pe cineva: si iubeste nevasta ca ochii din cap.CAR. iute de cur iute (sau rea) de cur, ( pop .; despre femei) desfrnata, curva. iute de pumn iute de pumn, bataus: un sergent sanchiu si iute de pumn.GALA. iute foc iute foc sau foc de iute, foarte harnic, foarte repede: aceasta era foc de harnica.CR. iute la mate iute (sau strmt) la mate, ( reg. ) artagos. iute la mnie iute (sau grabnic, rau) la mnie, iritabil, irascibil: ei, Doamne, ce rea esti la mnie! COSBUC. iute si degraba iute si degraba, imediat, ndata. a-si iuti pasul a-si iuti pasul, a fugi. a-si izbndi asupra cuiva a-si izbndi asupra cuiva, ( pop. ) a

se razbuna (pe cineva) : bietul iepure se hotar sa-si izbndeasca asupra ursului.POP. i curge untura (sau i da grasul) pe nas, (glumet) e foarte slab. i da necazul de nod i da necazul de nod, este foarte necajit, nenorocit. i mannca cinii din traista i mannca cinii (sau ratele) din traista (sau din buzunar) , 1) este foarte mic de statura; 2) e bleg, prost: era un om din aceia caruia-i mncau cinii din i ninge si ploua ( parca) i ninge si ( i) ploua sau ( parca) i ploua si ( i) ninge, e vesnic suparat, posomort, posac. i stiu eu buba i stiu eu buba, stiu eu ce l doare. i trec multi bani prin mini i trec multi bani prin mini, cheltuieste fara socoteala, e un risipitor. l mpunge orzul l mpunge

(sau nteapa) orzul (sau ovazul), ( reg. ) i merge (prea) bine, e mbuibat. l mannca palma dreapta l mannca palma dreapta (sau stnga) , are o senzatie de mncarime n palma dreapta (sau stnga) , semn ca va trebui sa dea (sau sa primeasca) a mbata cu apa rece a ( se) mbata cu apa rece (sau de cap) , a (se) amagi; ai da cuiva (sau a-si face) iluzii nemotivate; a duce (sau a se lasa dus)

a se mbata turta a se mbata (sau a se face, a se cocli) turta (sau crita) , a se mbata foarte tare: visase ca la avansat si sa mbatat turta de bucurie.REBR. a mbatrni degeaba a mbatrni degeaba, a nu face nimic folositor n viata: e vorba numai sa nu-mbatrnim, vorba romnului, degeaba.CAR. a mbatrni n vatra a mbatrni n vatra, a ramne fata batrna. a se mbraca bine a se mbraca bine, 1) a se mbraca cu haine groase; 2) a se mbraca cu haine de bunacalitate. a mbraca caftanul a mbraca caftanul, ( nv.

) 1) a fi boierit; 2) a deveni domn. a se mbraca cu camasa de gheata a se mbraca cu camasa de gheata, ai intra frica n oase (cuiva) , a tremura de frica: iar Duca-voda, daca auzi ca sed Cantimirestii la casele lor cu pace, ndata se mbraca cu camesa de ghea ta.NEC. a mbraca cu usa a ( se) mbraca cu usa, ( reg. ) a pleca: l-oi ruga sa te mbrace cu usa.NEGR. a se mbraca n negru a se mbraca n negru, a purta haine de doliu. a mbraca o carte a mbraca o carte, 1) a lega o carte; 2) a nveli o carte pentru a nu se murdari. a mbraca o icoana a mbraca o icoana, a fereca, a ncadra o icoana. a mbraca patul a mbraca patul, a pune lenjerie curata de pat. a mbraca pasunea cu vite a mbraca pasunea cu vite, a scoate la pascut attea vite cte sa aiba ce mnca. a mbraca pe cineva a mbraca pe cineva, ( reg. )

1) a mbogati pe cineva; 2) a mpovara cu o sarcina pe cineva; ai face un rau cuiva. a mbraca un lan a mbraca un lan (sau o mosie), a mparti un lan (sau o mosie) n arenda. a mbraca ziua a mbraca ziua, a-si ocupa, a-si umple ziua cu lucruri utile. a mbratisa o cariera a mbratisa o cariera, a se dedica unei profesii. a mbrobodi la ochi a mbrobodi (sau a lega) la ochi (pe cineva) , 1) a fermeca (pe cineva) ; 2) a orbi, a nsela (pe cineva) ; 3) a pune coarne (cuiva) . a mbuca ca lupul a mbuca ca lupul (sau lupeste), a mnca lacom.

a mbuna inima cuiva a mbuna inima cuiva, a mblnzi (pe cineva) ; a ndupleca (pe cineva) : [flacaii] gndira sai mbuneasca inima si se dusera ctiva de-l rugara sa vina.POP. mi bate cugetul mi bate cugetul, ( nv . si pop .) ma framnta gndul: cugetul mi bate, din strain sa-mi fac un frate.POP. mi este indiferent mi este indiferent, nu-mi pasa; nu ma intereseaza. mi umbla cuvntul prin gura mi umbla cuvntul prin gura, l stiu, dar l-am uitat si mi-l voi aduce aminte degraba . mi vjie motorul mi vjie motorul, ( arg. ) ma doare capul. a se mpaca ca capra cu varza a se mpaca ca capra cu varza, ( reg. ) a fi n relatii proaste, a nu se putea ntelege unul a mpaca capra si varza a mpaca ( si) capra si varza, a multumi si pe unul si pe altul; a mpaca doua a se mpaca cu rnza a se mpaca cu rnza, ( pop. ) a mnca pe saturate. a se mpaca cu soarta a se mpaca cu soarta, a-si accepta destinul. a i se mpaienjeni ochii a i se mpaienjeni (sau a i se mpnzi)

ochii (sau vederile) (cuiva) , a nu mai vedea bine, a i se ncetosa privirea: ochii-mi se painginesc, norii sus a mpana o fuga a mpana o fuga, ( pop. ) a o lua la fuga, a o sterge, a a mpartasi ceva cu cineva a mpartasi ceva cu cineva, a mparti ceva cu cineva: un nger ... , cu care mpartasesc toate bucuriile si fericirile vietii.NEGR. a mpartasi soarta cuiva a mpartasi soarta a mparti bucuriile a mparti colacul a( -i) mparti colacul (cuiva), a(-l) vedea .

a mparti cununa cu cineva a mparti cununa cu cineva, ( pop. ) a se casatori cu cineva: spune tu, cnd te-am rugat sa-mpartim cununa? COSBUC . a mparti dreptatea a mparti dreptatea, a face dreptate. a mparti frateste a mparti frateste, a mparti n mod egal. a o mpatura a o mpatura, ( reg .) a fugi, a o lua la sanatoasa. a se mpiedica n picioare a se mpiedica n picioare, a i se mpletici picioarele (cuiva) : unii, ametiti numai, se-mpiedican picioare.NEGR. a i se mpiedica limba a i se mpiedica limba (cuiva), a nu mai putea vorbi deslusit. a mpinge bani grosi a mpinge bani grosi (cuiva), a mitui (pe cineva) . a se mpinge cu vorba a se mpinge cu vorba, a se ndemna (cu vorba) .

a mpinge la roata cu cineva a mpinge la roata cu cineva, a da o mna de ajutor cuiva. a mpinge o posta a mpinge o posta, a merge din greu. a mpinge pacatul a( -l) mpinge (sau a( -l) ndemna, a( -l) duce) pacatul (sau pacatele, mpielitatul, dracul) (pe cineva) ( sa ... ) , a se lasa ispitit, ademenit (de o slabiciune) sa faca ceva: de i-ar mpinge pacatul sa-mi deschida usa, halal sa-mi fie! CR. ; [bacanul] i nsala .. . pre cari i mpingeau pacatele

sa mprumute cndva bani de la dnsul.POP. a mpleti cosita alba a mpleti cosita (sau coada) alba, a ramne fata batrna: esti ca floarea cea de nalba, dar mpletisi coada alba.POP . a mpleti din picioare a mpleti din picioare, a dansa, a juca: mata stii sa-mpletesti din picioare.AL . a mpleti gte albe a mpleti gte albe, ( reg. ) a ramne fata batrna. a i se mplini cuiva a i se mplini cuiva sau a o mplini cu cineva, 1) a termina, a ispravi (cu cineva) ; 2) a o

ncurca (cu cineva): poarta-te bine cu boierii, c-apoi o mplinesti cu mine! AL . a se mplini sorocul a se mplini sorocul, a veni scadenta, termenul de plata. a i se mplini veleatul a i se mplini veleatul (cuiva) , ai veni sorocul (cuiva) : sa mergem, mpielitatule, ca ti sa cam mplinit veleatul! POP. a se mpodobi cu pene de paun a se mpodobi cu pene de paun, a se mpauna. a se mpodobi la partile ascunse a se mpodobi la partile ascunse, a-i creste parul n partile ascunse ale corpului. a mprastia ca gaina a mprastia ca gaina, a cheltui fara socoteala, a risipi. a-i mprastia trupul madulari ai mprastia trupul madulari (cuiva) , ( nv. ) a rupe n bucati (pe cineva) : laudndu-sa cai va mprastia

trupul madulari.DOS . mpreuna cu ... mpreuna ( si) cu .. . sau ( nv. ) si cu .. . depreuna, laolalta cu ... , n acelasi timp cu ... : si cu facatorii pacatelor depreuna munciti fi-vor.CORESI . a mprospata culorile a mprospata culorile, a rennoi, a nviora culorile. a mprosca cu noroi a mprosca cu noroi (pe cineva) sau a zvrli cu noroi (n cineva) , 1) a stropi cu noroi (pe cineva) : masina trecu

printro baltoaca, mproscndui cu noroi pe cei de pe trotuar.CAMIL. P. ; 2) ( fig. ) a insulta, a batjocori, a calomnia, a defaima (pe cineva) : ce sa astepti de la un om care nu stie dect sa mproaste cu noroi? SAD . a mprumuta bani cu camata a mprumuta (sau a da, a lua) bani cu (sau ( nv. ) n,

pre) camata, a mprumuta bani cu dobnda: lund bani cu camata de la turci.. a mprumuta bani tiganesti a mprumuta (sau a lua) bani tiganesti, a face rost de bani cu orice a mprumuta cu ceva a ( se) mprumuta cu ceva, a mprumuta ceva (. a mpuia urechile a mpuia urechile (sau capul) cuiva, ai spune multe si marunte, verzi si uscate cuiva; a bate, a toca la cap pe cineva.

a o mpunge la fuga a o mpunge la (sau de) fuga sau a mpunge fuga, a o lua la fuga, a o lua la sanatoasa, a o ntinde, a o tuli: si lua slicul si o mpunse de fuga pe usa.NEGR . a mpusca cu pat de pusca grecesc a mpusca cu pat de pusca grecesc, a bate cu batul. a mpusca doi iepuri dintr-un foc a mpusca doi iepuri dintr-un foc, a rezolva doua treburi deodata. a mpusca francul a mpusca francul, ( fam .) a nu avea bani, a fi lefter. mpusca-n luna mpusca-n luna, om nesocotit, extravagant: bre, ce-mpusca-n luna! AL . a i se mputina sufletul a i se mputina sufletul (cuiva) sau a se mputina cu inima, a-si pierde curajul, a

se descuraja: nu temputina cu inima, ca tot mai am oleaca de nadejde.CR. n aceasta privinta n aceasta privinta (sau privire) sau ntro ( oarecare sau anumita) privinta (sau privire) sau n unele (sau multe) privinte (sau priviri) , din acest (sau dintr-un anumit) punct de vedere, din unele (sau din multe puncte de vedere) , sub acest aspect (sau raport) , sub un anumit aspect, sub unele (sau

sub multe) aspecte: amna din zi n zi ... aceasta poznasa trebusoara n multe privinti.CR. n aceasta secunda ( chiar) n aceasta secunda sau ( chiar) n secunda aceasta, (chiar) acum, (chiar) n aceasta clipa, n acest moment: n aceasta secunda mi amintesc ce sa ntmplat ; nu putea sa-ti dau un raspuns chiar n secunda aceasta . n acelasi timp n acelasi timp sau ( nv. ) ntr-acelasi timp, totodata, simultan, concomitent; de

asemenea: desi tine oarecum de trgul din launtru ... , mnastirea de la Sf. Sava poate fi socotita n acelasi timp si la marginea Bucurestilor.CAMIL.P. n acel ceas n( tr) acel ceas, n momentul acela, atunci, imediat, ndata, pe loc: simtind ostasii ca puteri nu le-au ramas, plini de frica, cu gramada alerg, fug, ntr-acel ceas.PANN. n acest caz n acest caz sau n cazul acesta sau ntr-un asemenea caz, n asemenea

mprejurari, n atari circumstante: sper ca d-l Socec ... n asemenea caz ar primi desigur sa-ti fie editor.OD. n acest moment n acest moment sau n momentul acesta, (chiar) acum: ar dori ca tot lucrul sa se mplineasca n acest moment.BALC. n acest sens n acest sens, 1) cu privire la ... , n aceasta privinta, n legatura cu problema n discutie: parerea .. . exprimata n acest sens .. . are toti sortii de a fi

confirmata.PRVAN ; 2) care se refera la problema n discutie: nu mi-a pus nimeni nici o ntrebare n acestsens. PREDA. n adevar n( tr) adevar, cu adevarat: literatura unei natii nu se poate ridica la o treapta n adevar nalta, pna cnd societatea nationala si Statul national n-au ajuns la cea n adevaratul sens al cu vntului n adevaratul sens (sau nteles) al cuvntului sau n sensul (sau n ntelesul) cel mai adevarat (sau nalt, exact, pur) al cuvntului, cu adevarat, absolut,

exact, precis: plouate, n adevaratul sens al cuvntului, erau gainile.ANGHEL. n afara de aceasta n afara de aceasta, pe lnga aceasta: e un prostanac si, n afara de aceasta, mai a-si nainta demisia a-si nainta demisia, a demisiona. a nainta n functie a nainta n functie (sau n grad) (pe cineva), a avansa (pe cineva) . a nainta o cerere a nainta o cerere (sau un act, o petitie, o plngere) (cuiva) , a adresa o cerere (sau un act, o petitie, o plngere) (cuiva) . nainte-alergatoriu nainte-alergatoriu, ( nv .) precursor. nainte cuvntare nainte cuvntare, cuvnt nainte, prefata, nainte de Hristos nainte (sau mai nainte) de ( nasterea lui) Hristos, naintea erei noastre. nainte de timp nainte de timp, prea devreme; nainte nainte de toate nainte

(sau mai nti) de toate, n primul rnd: care om nu tine

nainte sa ... ( mai) nainte sa .. . (sau de a ... ) , pna sa ... , pna a nu ... : se sculasera cu vreo doua ceasuri nainte sa rasara soarele.POP. n alta parte n alta parte, 1) n alt loc, altundeva; 2) ( fig. ) aiurea: era mereu cu gndul n alta parte. n alt chip n( tr) alt chip, n alt mod, altfel, altcum, altminteri: sfatuitu-sa cu un prietin, sa se

faca catolic, ca ntralt chip nu va pute scapa de moarte.LET. n alte timpuri n alte timpuri sau ( nv . ) n alti timpi, altadata, n trecut, odinioara: mai sezi, ca nu sezi pe ghimpi, ce te grabesti ca-n alti timpi? PANN. naltul cerului naltul cerului, bolta cereasca; vazduh: ca o sageata cobor pasarea din naltul cerului.POP. n amanunt n amanunt, n detaliu, detaliat: prinse a-i povesti tarasenia n amanunt.SAD. n amurg n amurg, pe nserat. n amurgul vietii n amurgul vietii, la batrnete. a napoia n lucru a napoia n lucru (pe cineva), a ntrzia, a mpiedica la lucru (pe cineva) . a se narma cu rabdare a se narma cu rabdare, a-si propune sa aiba rabdare: daca te duci

la Primarie, cata sa te narmezi cu rabdare . n asa hal ca .. . n asa hal ca ... , n asa masura ca .. . a nabusi n fasa a nabusi n fasa, a desfiinta, a distruge n faza incipienta. a nacri cuiva a ( i se) nacri ( sufletul) cuiva, a (se) amar, a (se) supara; a se satura: mi s-a nacrit sufletul de dnsa.CR. a nalta din umeri a nalta (sau a da, a ridica, a strnge) din umeri, a misca din umeri (n semn de nestiinta, de dezinteres, de neputinta) . a se nalta la pre . a se nalta la pret, a mari pretul, a se scumpi: se nalta la pret toate celea.DIONISIE. a nalta ochii a( -si) nalta (sau a(

-si) ridica) ochii, a(-si) ridica privirea, a privi n sus: fata-si ridica ochii albastri.EM. n bloc n bloc, mpreuna, laolalta. n buna parte n buna parte, n mare masura. n butul cuiva n butul cuiva, ( reg. ) n ciuda, n pofida cuiva: ce horesti asa cu jele n butul dragostei mele? POP. n cai de posta n cai de posta, ( nv. ) cu ajutorul postalionului sau cu ajutorul cailor schimbati la fiecare n cap n cap sau n capat, exact, fix: dupa ce se mplinesc trei ani n capat, iar porneste la Dumnezeu.n capat n capat, 1) n frunte: iar n capat [ul mesii] cine sade? AL .; 2) n cap. n cap de noapte n cap de noapte sau n capul noptii, ( pop . ) dupa ce sa ntunecat: pleca tiganul catra casa n capul noptii.POP. n carne si oase n carne si oase, n persoana: era chiar el, n carne si oase . a ncasa o bataie

a ncasa (sau a capata, a lua, a primi) o ( mama sau o sfnta de) bataie (sau o chelfaneala) , a fi batut mar, a lua o bataie zdravana. n caz afirmativ n caz afirmativ, n eventualitatea unui raspuns afirmativ: scrie-mi daca te intereseaza sau nu cartile! n caz afirmativ, trimite si contravaloarea n caz ca ... n (sau la) caz( ul) ca .. . (sau de ... , cnd ... ) , n

eventualitatea ca ... , daca ... : n caz de incendiu, chemati pompierii! n caz contrar n caz contrar, altfel, altminteri, daca n caz contrar, vei suporta . nca cum nca cum, foarte mult, n mare ti-e foame? - nca cum! a ncaleca n oaste a ncaleca n oaste, ( nv. ) a pleca la razboi: ca tara pizmuind lui Alexandru-voda, n-au vrut sa ncalece n oaste.COSTIN .

a ncaleca pe nevoie a ncaleca pe nevoie, ( pop. ) a scapa de saracie, a iesi la liman: muncea n dreapta si n stnga, ca doardoar a ncaleca pe nevoie.CR. a se ncalta cu cineva a se ncalta cu cineva, a face cunostinta cu cineva de care nu mai poti scapa. a ncalzi pna la rosu a ncalzi (sau a nfierbnta) pna la rosu, a ncalzi (sau a nfierbnta) pna la incandescenta. n camasa n camasa (sau cu camasa) , mbracat numai cu camasa: afarai vremea vrajmasa, si eu snt numan camasa.POP. a nu-l ncapea camasa a nu-l ( mai) ncapea camasa (pe cineva),

1) a se ngrasa; 2) ( fig .) a fi foarte preocupat, nelinistit. a nu mai ncapea de cineva a nu mai ncapea de cineva, a nu avea loc, a se impiedica de cineva. a nu mai ncapea n piele a nu( -si) mai ncapea n piele, 1) a fi foarte bucuros; a nu mai sti ce sa faca de atta bine: boierii nu-si ncap n piele de petreceri.REBR. ; 2) a fi nfumurat, plin de ifose: nu-ti mai ncapi n piele de fudulie? REBR. ; 3) a fi gras si lenes. a nu-si ncapea n saul sau a nu-si ncapea n saul sau, ( reg

.) a fi peste masura de gras. nca pe-atta nca ( odata) pe-atta, dublu: scurteica fusese nca pe-att de lunga.DELAVR. a se ncarca cu cineva a se ncarca cu cineva (sau cu ceva), a lua asupra-si sarcina de a se ngriji de cineva (sau de ceva) . a se ncarca de bogdaproste a se ncarca de bogdaproste, a-si gasi beleaua. a se ncarca de calabalc a se ncarca de calabalc, a-si aprinde paie n cap. a ncarca de Doamne-ajuta a ncarca de Doamne-ajuta (pe cineva), a bate (pe cineva) . a ncarca nota de plata a ncarca (sau a umfla) nota de plata, a mari nejustificat suma datorata pentru un produs, pentru un serviciu. n ce ape se scalda? n ce ape se scalda? , ce fel de om e? , ce opinii sau intentii are? , n

ce dispozitie sufleteasca se afla? : ma duc sa vaz ce gnduri au, n ce ape sa scalda.CAMIL.P. n ceasul al doisprezecelea n ceasul al doisprezecelea, n ultimul moment, cu o clipa nainte de a fi prea trziu. n ceasul ce ... n ceasul ce .. . (sau care ... ) sau n ce (sau care) ceas, cnd, n clipa (sau momentul) n care ... : nu stiti n ce ceas Domnul nostru vine.BIBLIA. n ce chip n (sau cu) ce chip, n ce fel, n ce mod, cum: si nvata n ce chip se cade a face ... ruga.CORESI . n cele din urma n cele (sau cea) ( mai) din (sau de pe, ( reg.

) dupa) urma, la urma urmelor, n sfrsit: n cele mai de pe urma, dete si peste calul tatalui sau din tinerete.ISP. n cel mai bun caz n cel mai bun (sau mai rau) caz, 1) nsituatia cea mai buna (sau mai rea) : n cel mai bun caz, ai putea nvata o meserie, iar n cel mai rau ai putea intra n politica. SAD. ; 2) cel mult (sau cel

putin) : ti-as putea da n cel mai bun caz douazeci de mii pe ele . CEZAR.P. n ce parte? n ce parte? , n ce directie?, unde?: n ce parte a apucat-o? a se ncepe cu cineva a se ncepe cu cineva, a se lua la cearta cu cineva: nu te ncepe cu un taran.POP . a ncepe cuvnt a ncepe cuvnt, ( nv . si pop. ) a ncepe discutia: iarasi a-nceput cuvnt strainul ...COSBUC. a ncepe la .. . a ncepe la ... , a se apuca de ..., a prinde sa ...: dnsii la cearta ncepura.COSBUC . a ncepe pe alta coarda a ncepe (sau a o da) pe alta coarda, a ntrebuinta alte mijloace (de convingere, de constrngere) , a o lua altcum: l luara cu frumuselul, l batura, degeaba; n ce priveste n ( ceea) ce (sau ct, ( nv.

) ntruct, nct) priveste (sau privea)... , referitor la... , raportat la... , n privinta... , privitor la... , cu privire la... , (judecnd lucrurile) sub aspectul ... , sub raportul... , din punct de vedere... : n ce priveste forma, am avea de a ncerca marea cu degetul a ncerca marea cu degetul, ( fig. ) a sonda terenul (pentru . a ncerca norocul a( -si) ncerca (sau a cerca, a cauta, ( nv . ) a ispiti) norocul, a actiona

fara certitudineareusitei: ei, Catalin, acui acu ca sa-ti ncerci norocul.EM. ; so dus acolo la fntna, ca sa-si cerce norocul, sa vada, na putea sa scape fata mparatului .

a nceta din gura a nceta din gura, ( pop .) a tacea. a nceta din viata a nceta din viata, a muri. ncet-ncet ncet-ncet sau cu ncetul sau ncetul cu ncetul, foarte ncet, treptat, putin cte putin, cu mare bagare de seama: planetele cu-ncetul ar reintra n viata n vechile lor legi. EM. ; pierd ncet-ncet simtirea.POP. a nchega ceva bani a nchega ceva bani, a strnge, a pune deoparte ceva bani. a nchega doua vorbe a nchega doua vorbe, a lega coerent cteva cuvinte. a nchega o prietenie a nchega o prietenie (cu cineva), a lega o prietenie, a se mprieteni (cu cineva) . a ncheia catastihul a ncheia catastihul, ( nv. ) a i se nfunda (cuiva) . a o ncheia cu cineva a o ncheia cu cineva, ( fam .) a rupe legaturile, relatiile cu cineva. a ncheia hotarre a ncheia hotarre, ( nv. ) a decide: au adunat pre vladicii si arhimandritii ... sa nchee hotarre.NEGR. a ncheiato a ncheiat-o, a renuntat, a abandonat. n chepeng n chepeng, putndu-se ridica

si cobor pe verticala: ferestrele catului de sus .. . cu obloane ce se trageau n chepeng.OD. n chestie n chestie sau n chestiune, (despre subiecte n dezbatere, teme, probleme) n discutie. a i se nchide cararile cuiva a i se nchide cararile cuiva, a nu mai avea nici o iesire, a nu mai putea face ni mic. a nchide cu sapte peceti a nchide (sau a fereca) cu sapte peceti, a pazi cu strasnicie. a i se nchide glasul a i se nchide glasul (cuiva) , a amuti; ( p.ext. ) a muri: ca nu stii ziua, nici ceasul, cnd vi sa nchide glasul.POP . a nchide lupul n stna a nchide lupul n stna, ( fig.

) a-si aduce dusmanul n casa. a nchide ochii a nchide ochii sau a nchide un ochi, a se face ca nu observa ceva, a trece cu vederea ceva: slujbasii stapnirii de multe ori nchid ochii.POP. a nchide ochii a nchide ochii ( pentru totdeauna), a nceta din viata, a muri. a i se nchide ochii a i se nchide ochii (cuiva), 1) a picoti; 2) a muri. a nu nchide ochii a nu ( putea) nchide ochii, a nu putea dormi, a avea insomnie: zori de ziua se revarsa si ochii nca n-am nchis.CONACHI. a nchide ochii cuiva

a nchide ochii cuiva, a fi lnga cineva n ceasul mortii si ai cobor pleoapele peste ochi: cine sa ne nchiza ochii n ceasul cel de pe urma? ISP. a-si nchide urechile a-si nchide urechile, a-si astupa urechile, a nu mai voi sa auda ceva. a nchina armele a nchina armele, a capitula: oastea lui Ieremia nchina armele lui Mihai.ISP. a se nchina de sanatate a se nchina de sanatate, ( nv. ) a saluta pe cineva, a trimite salutari cuiva. a nchina dracului pe cineva a nchina dracului pe cineva, a da dracului pe cineva, a lasa n pace pe cineva, a se dezinteresa de cineva: sa fi fost mndra-nchinata, parca nu mi-ai a-si nchina fruntea n tarna a-si nchina fruntea n tarna, a muri: a venit vremea sa-si nchine si el fruntea a nchina n sanatatea cuiva a nchina (sau a

bea, a ciocni) n (sau pentru, de) sanatatea cuiva, a nchina bautura sau a bea n cinstea cuiva, urndu-i sa fie sanatos, beau un pahar de bere n sanatatea a se nchina la poa la cuiva a se nchina (sau a cadea, a veni) la poala (sau la poalele) cuiva, a se nchina (sau a cadea, a veni) naintea cuiva; a fi la cheremul sa vie aici, la poalele slavitei a nchina o cetate a nchina o cetate (cuiva) , a preda o cetate (cuiva) , n semn de supunere: sa

nu fie silit a nchina cetatea din pricina setei s

a nchina o manastire a nchina o manastire, a harazi o manastire (mpreuna cu toate veniturile ei) unei patriarhii sau Sfntului Munte. a nchina o tara a nchina o tara (sau cheile tarii) , a face, n numele unei tari, declaratii de supunere: a nchinat tara turcilor . a nchina steagul a nchina steagul, 1) a capitula, a se declara nvins: cine scapa cu fuga ntro

parte, n cealalta nchina steagul.POP .; 2) ( fig. ) a adormi, ( p.ext. ) a muri. n chip n chip, ( nv. ) pe fata, fatis, deschis: gura cu gura voi grai lui n chip, si nu pren pilde.BIBLIA. n chip de .. . n chip de ... , 1) sub forma de ... , cu nfatisare de... , deghizat n ... : au trecut la Tarigrad, n chip de negustori.COSTIN ; 2) ( nv . ) ca, n semn de ... : amndoi, caznd

n genunchi, au aruncat acealea pe foc n chip de jertva.BELDIMAN. n chip de sedere n chip de sedere, ntro doara, pentru a nu sta degeaba: lucrez la niste lingurele nflorate, asa, n chip de sedere.POP. n chipul n chipul sau n( tr-un) chip de ... , n felul ... , n calitate de ... , n forma de ... , n loc de ...

, ca si cnd ar fi ... , sub pretextul ca ...: [un stejar] cioplit n chip de ghioaga.AL. n chipul acesta n (sau cu) chipul acesta sau ntr-acest (sau ( nv. ) ntr-acestasi) chip, n felul acesta, astfel, asa: le raspunse ntr-acestasi chip zicnd ... PANN. nchis cu sapte peceti nchis (sau ferecat) cu sapte peceti, 1) pazit cu strasnicie; 2) cu neputinta de aflat: taina ferecata cu sapte peceti.CEZAR. P . a ncinge cu o bta pe cineva a ncinge cu o bta pe cineva, a bate pe cineva: mi-l ncinge cu o bta zdravana.POP. n cinstea cuiva n (sau

spre) cinstea cuiva, 1) pentru a cinsti pe cineva: s-au rostit sforaitoare discursuri n cinstea eroilor ; 2) spre lauda, spre gloria cuiva: mparatul facu un ospat foarte mare, n cinstea nepotu-sau.CR . n ciuda n ciuda sau n ciuda cuiva, 1) cu intentia de a provoca nemultumirea, supararea cuiva; 2) n pofida (cuiva sau a ceva): verisoara tot tnara ramne, n ciuda vremii ce trece.I.NEGR. a nclci itele a ( se) nclci (sau a ( se) ncurca) itele (cuiva) , a (se) ncurca planurile

(cuiva) , ai pune bete n roate (cuiva) , a (se) produce confuzie, dezordine; a (se) complica lucrurile: acum nu mai era cine sai nclceasca itele.POP. a ncnta cu migdale amare a ncnta cu migdale amare (pe cineva) , ( reg. ) ai spune (cuiva) vorbe placute n aparenta, dar rautacioase n fond. ncntat de cunostinta! ncntat de cunostinta! , snt bucuros ca v-am cunoscut! n crca n crca, ( nv . si pop .) n spate: le-au rdicat n crca

[cosnitele]. DOS . n cte sntem azi? n cte sntem azi? , ce zi a lunii e azi? n cteva clipe n cteva clipe, foarte repede, imediat. a-si nclesta bratele de gtul cuiva a-si nclesta bratele de gtul cuiva, a nlantui cu bratele pe cineva, a cuprinde cu minile pe dupa gt pe cineva. a-si nclesta dintii a-si nclesta dintii sau a se nclesta cu dintii de ceva, a musca cu putere din ceva. a i se nclesta falcile cuiva a i se nclesta falcile (sau gura) cuiva, a i se ntepeni cuiva falcile (sau gura) : o emotiune i nclesta falcile.VLAH. a i se nclesta inima cuiva a i

se nclesta inima cuiva, a avea senzatia ca inima e strnsa ca ntr-un cleste (de durere, de frica, de suparare) . a se nclesta la lupta a se nclesta la (sau n) lupta, a se lupta cu ndrjire, corp la corp; a se incaiera: romnii so ntlnit cu lesii si-acum s-o nclestat

a-si nclesta minile a-si nclesta minile, a-si mpreuna minile, vrnd degetele unele ntre altele: de-ai sti tu cum traiesc, ti-ai nclesta minile.POP . n clipa aceea n clipa aceea, chiar atunci: n clipa aceea, am simtit ca nu mai am aer.CEZAR.P. n clipa n( tr-o) clipa, ct ai clipi din ochi, ndata, numaidect, imediat: ntro clipal poarta gndul ndarat cu mii de veacuri.EM. ncoace si ncolo ncoace si ncolo sau ( pop . ) ncoa si ncolo (sau ncolea)

, n toate partile: rataci ncoa si ncolo prin padure.ISP . a se ncocleti o lupta a se ncocleti o lupta, ( reg. ) a se ncinge o lupta: si unde mi se ncocleti o lupta ... ISP. ncolo si ncoace ncolo si ncoace (sau ( pop. ) ncoa), n toate partile: ncepe a purta caii ncolo si ncoace.CR. n colturi n (sau cu) colturi, colturos: vorba-n colturi si rotunda fara cercuri se nfunda.PANN. n comun n comun, laolalta, mpreuna. n conformitate cu .. . n conformitate cu ... , potrivit cu ..., conform .. . n consecinta n consecinta, ca urmare, prin urmare. n consideratiune n consideratiune, tinnd seama de ... : daca facem onoare zisului domn de al mentiona, este numai n consideratiunea unei reviste n care s-a citit cteodata un Alecsandri. HASD. n constructie

n constructie, n curs de construire. n continuare n continuare, fara ntrerupere, continuu. n contradictoriu n contradictoriu, n dezacord, n opozitie: discutie n contradictoriu . n contradictie cu .. . n contradictie cu ... , n dezacord cu ..., n opozitie cu .. . n contratimp n contratimp, inoportun, nepotrivit. n contul cuiva n contul cuiva, pe seama cuiva. a-si ncopcia minile a-si ncopcia minile ( pe piept) , a-si ncrucisa minile: Budulea si ncopcea mnile pe piept, privea o data la dascal si ramnea cu capul plecat.SL. n cor n cor, toti deodata, la unison. a se ncorda catre cineva a se ncorda catre cineva, a se uita cu groaza la cineva. a-si ncordaputerea a-si ncordaputerea (sau puterile, mintea, memoria),a-si aduna, printr-un efort,toate puterile; a face efortul de a ntelege, de a-si aminti: mi dadeam cteodata osteneala sa-mi ncordez memoria.NEGR . ncotro vede cu ochii ncotro vede

cu ochii sau unde l duc ochii, oriunde, indiferent unde: alta nui mai ramne dect .. . sa se duca ncotro vedea cu ochii.CAR. n credinta n credinta, ( nv. ) ntr-adevar, zau! : florile acelea n mna-mi cazura favor cen credinta,eu n-am meritat.GR.AL. n creierii muntilor n creierii muntilor, n locuri nalte si greu accesibile. a-si ncremeni ochii a-si ncremeni ochii, a-si holba ochii: ncremenindu-si ochii, lung la dnsul s-a uitat.a ncresta n grinda a ncresta n grinda, a nsemna ceva n grinda spre aducere aminte: azi

am sa-ncrestez n grinda! COSBUC. a ncreti din sprncene a ncreti din sprncene, a se ncrunta: Sfnta Dumineca cam ncreteste din sprncene, dar n-are ncotro.CR. a se ncrimina unul pe altul a se ncrimina unul pe altul, a-si face imputari reciproce, a ncropi din tei curmei a ncropi din tei curmei, ( pop. ) a aduna cu trita. a-si ncropi traiul a-si ncropi traiul, a-si mbunatati traiul: copilasii sa-mi hranesc, n cruce n cruce (sau crucis) , n forma de cruce, ncrucisat: ostenii Rmului .. . gol piciorul ncalta cu piele si cu legaturi n crucis.

a i se ncuiba n cap ceva a i se ncuiba n cap ceva, a avea o idee fixa. n culise n culise, n secret. n cumpana noptii n cumpana noptii, la miezul noptii. n cumpana n cumpana, 1) n echilibru; 2) indecis, nehotart. n cumplit ( pna) n (sau la) cumplit, ( nv. ) pentru totdeauna, pe vecie: dracului scadzura armele n cumplit.PSALT . n cunostinta de cauza n cunostinta de cauza, cunoscnd bine lucrurile. a o ncurca a o ncurca, ( pop . ) 1) a duce o viata chinuita, a trai cu chiu, cu vai: o ncurca si el de azi pe mine, cum poate.POP. ; 2) a o

pati (cu cineva) , a da de dracul: de data asta ai ncurcato cu mine, baiete! POP. ; 3) a ncurca vorba. a nu se ncurca a nu se ncurca, a nu se lasa, a nu glumi, a nu sta pe gnduri, a nu pierde vremea: dar cnti, cnti, nu te ncurci! CR . a ncurca cuvinte a ncurca cuvinte, a ngaima, a balmaji, a bolborosi. a i se ncurca limba a i se ncurca (sau a i se plimba) limba ( n gura) (cuiva), a vorbi greu, a rosti cu dificultate cuvintele. a ncurca lumea

a ncurca lumea, a nu fi bun de nimic: ce tot vii pe aici si ncurci lumea degeaba? POP. a ncurca rostul a ncurca rostul (cuiva) , ( pop. ) a ncurca treburile, a strica obiceiurile (cuiva) : s striin si nu-mi cade bine sa va ncurc rostul.POP . a ncurca vorba a ncurca vorba sau a o ncurca, a vorbi confuz, a da raspunsuri evazive, a da din col . n colt, a spune minciuni: o tot ncurca si ei cum pot.ISP. a ncurca vremea a ncurca vremea, a pierde vremea(degeaba): draga, de nu stii juca, vremea n-o mai ncurca.POP. ncurcatura de mate ncurcatura de mate, ( pop .) ocluzie intestinala.

n curnd n curnd sau ( nv. si pop . ) peste curnd,n scurt timp, nu peste multa vreme: trimisu-mi-ai la scrisori, can curnd, bade, te-nsori.POP. n curmezis n curmezis, 1) n lat, dea latul: trece saten curmezis si dumbravilen lungis.POP . ; 2) ( fig. ) pe cai piezise: de .. . veti mearge catre mine n curmezis, voi merge

si eu .. . cu mnia. BIBLIA ; 3) foarte, grozav de: fata mparatului unguresc i frumoasa n curmezis.POP . n cur n cur sau din cur, seznd: ce-mi esti bun, daca dormi n cur! POP . n curs de ... n ( de) curs de .. . sau n cursul ... , ct dureaza ... , pe durata ... , n timpul ... : n cursul zilei, roaba babei sapropie de el.EM. n curs de executie n curs de executie, pe cale de a fi executat. n curs de rezolvare n curs de rezolvare, pe cale de a fi rezolvat. n cursul zilei n cursul zilei, n timpul zilei. ndata mare ndata mare, (

pop. ) imediat, pe loc, repede: sa-i faci ndata mare o zeama de pui.POP. ndata ce .. . ( de) ndata ce ... , imediat ce ...; cnd; dupa ce ...: ndata ce sosise, Lapusneanu porunci.NEGR. ndata ct .. . ndata ct ... , ( nv. ) ndata ce ... , imediat ce ... : vitele fara lapte sa tamaduia ndata ct vrea bea de ceaia apa.DOS . ndata cum ... ndata cum .. . sau cum ce .. . sau ( nv . ) de cumusi ... , de

ndata ce ... , imediat ce ... : de ziua-ndata cum sa luminat, n necunoscute haine . n debandada n debandada, n dezordine, haotic. n decursul .. . n decursul ... , n timpul ..., pe durata . n definitiv n definitiv, n fond, la urma urmelor: caci n definitiv, toata activitatea lui nu sa exercitat altfel dect ca parada ostentativa

a se ndelunga cu zile a se ndelunga cu zile, 1) ( nv. ) a avea viata lunga, a-si prelungi viata; 2) ( fig. ) a expune pe larg, a starui, a insista, a persista (asupra a ceva): nu voi trai n veac, pentru ca sa ndelungesc la mnie.BIBLIA. a se ndesa ca tiganul la praznic a se ndesa ca tiganul la praznic, a se nghesui unde se da ceva degeaba; a umbla du pa pleasca. a ndesa caciula pe urechi a ndesa (sau a tufli) caciula pe urechi, 1) a trage caciula pe urechi; 2) a se arata nepasator, a se face a nu sti.

n directie opusa n directie opusa, n sens invers. n doi craci n doi craci, ( pop . ) ridicat n doua picioare (si cracanat) : Bico, te-oi lua, eu cnd oi vedea ursul n doi craci, vacar dupa vaci.POP . a ndoi n arc a ndoi n arc, a arcui: mna ta ndoaie n arc o ramura de fag.EM. n doi peri n doi peri, 1) ( pop. ; despre animale) care are parul din fire amestecate de doua culori; sur; 2) (despre oameni) carunt; ( p.ext. ) care

este ntre doua vrste: o muieren doi peri.EM. ; 3) ( fig . ) care este ntre doua stari, nehotart, nedefinit; echivoc, neclar, confuz: vorbe n doi peri ; 4) ( reg. ) cherchelit, beat. n doi timpi si trei miscari n doi timpi si trei miscari, foarte repede; ct ai clipi din ochi. n dorul lelii n dorul lelii, ntr-o doara, anapoda, aiurea, de mntuiala: pleaca si el cam n dorul lelii.ISP. a-si ndrepta cararile ntr-o parte a-si ndrepta cararile ntro parte, a apuca drumul spre un loc anume: ntr-acolo deci si dnsul si ndrepta cararile pentru care se ostenise atta mare de vreme.ISP. a se ndrepta de pacat a se ndrepta de pacat, ( nv. ) a se mntui de pacate: cela ce-au murit s-au ndereptat de pacat.DOS . a-si ndrepta ochii asupra cuiva a-si ndrepta

ochii (sau privirile) asupra cuiva, a se uita la cineva: ea nu putu dect sa-ndrepte asuprai ochii sai stinsi si orbi.EM. a-si ndrepta pasul spre ... a-si ndrepta pasul (sau pasii, cararea, calea) spre .. . (sau catre ... ) (ceva sau cineva) , a pasi, a se ndrepta, a o lua spre ...: Dumnezeu si cu Sn-Petru si ndreptara pasii catre un munte.POP. a ndrepta spatele cuiva a ndrepta spatele (sau spinarea) cuiva, a-i arde o mama de bataie (cu batul pe spinare) cuiva. a ndruga verzi si uscate a ndruga (sau a nsira, a spune) verzi si uscate, a

spune vrute si nevrute, fleacuri, nimicuri: va tot ndrug la verzi si uscate.ISP . a se neca ca tiganul la mal a se neca ca tiganul la mal, a esua nainte de a sfrsi ceva. a i se neca corabiile a i se neca corabiile (cuiva) , a fi suparat, a nu avea chef: ce esti asa de suparat? lasa ca nu ti s-au necat corabiile! POP. a se neca n datorii a se neca n datorii, a fi coplesit de datorii. a neca n snge a neca n snge, a masacra, a macelari. a se neca n vorba a se neca n vorba, a se mpiedica n vorba; a-i ramne vorba n gt. a se neca la mal a se neca ( tocmai sau ca tiganul) la mal, a esua ntr-

o actiune chiar nainte de ncheierea ei: sa se nece tocmai la mal? ISP. n egala masura n egala (sau n aceeasi) masura, la fel (de ...) . n esenta n esenta, n ultima analiza. n etate n etate, n vrsta, batrn. n evantai n evantai, n forma de raze care pornesc n exces n exces, fara masura, excesiv. n exercitiul functiunii n exercitiul functiunii, n timpul serviciului legal. n extras n extras, reprodus aparte, fragmentar. n fapta n fapta, ( nv. ) n fapt: Nastratin era un Hogea (dascal sau nvatator) .. . nul gasesti nsa n fapta sa fi fost vreun viclean.

n fapt de zi n fapt de zi (sau de seara) , la nceputul zilei (sau al serii) : si n faptul zilei, asa i-au lovit moscalii pe tatari pre dincolo.NEC . n faptul diminetii n faptul diminetii (sau zilei), nceputul diminetii (sau al zilei): faptul zilei n slava se repede.EM. n fata .. . n fata ... , dinaintea ... ; n vazul ... : dupa Te-Deum, a mers la casa orasului si a iscalit, n fata poporului, decretul.CAR.

n fata n fata, dinainte: n fata, li-i luna, prin suier de soapte s-ardica pe cer curcubeie de noapte.EM. n fata muma, n dos ciuma n fata muma, n dos ciuma, fatarnic, ipocrit. n favoarea cuiva n favoarea cuiva, spre binele, spre folosul cuiva: o concesie n favorul parintilor moldoveni.URIC. a se nfasura pe undeva a se nfasura pe undeva, ( pop .) a haladui, a hoinari, a rataci pe undeva. n felul .. . n felul ... , ca, precum: vorbesc romneste cam n felul Frantozitelor .OD. n felurimi n felurimi sau pe felurime, ( nv. ) n diferite feluri: sa invete a citi slove noi, a citi apoi pe felurime.DELAVR. a nfige cornul n perna a nfige cornul n perna (sau n blana patului, n pamnt), a dormi dus, a trage un pui de somn. a-si nfige corturile undeva a-si nfige corturile (sau tabara) undeva, a se stabili, a se instala undeva: Mihai

sinfipse tabara n locul parasit de dusman.BALC. n fiinta n fiinta, real, existent: toate nchinarile [manastirilor] azi n fiinta.OD. n fine n fine, n sfrsit: o vorba-ai vrea n fine s-auzi cum o rostesc.EM. n fire n ( toata) fire( a) , n toate mintile, cu scaun la cap: cum dea putut sa se orbeasca asa de tare dumnealui care-i om n toata firea? AL. n flanc n flanc ( cte unul), unul n spatele altuia, n sir indian. n floarea vietii n floarea vietii (sau a vrstei, a tineretii, a junetii) , n plina tinerete (sau junete,

maturitate) : de ce sa moara Emmi n floarea tineretii? AL. a se nfoia ca varza a se nfoia ca varza, a se ngmfa. n folosul n folosul (cuiva), n beneficiul (cuiva): spectacol n folosul copiilor orfani . n fond n fond, de fapt, n realitate: avea, n fond, si el dreptate.REBR. a se nfrupta din talerul cuiva a se nfrupta din talerul cuiva, a trai din munca altuia: o fi fost un zgrcit .. . d-ala de-si goneste neamurile sa nu se mai nfrupte nimeni din talerul lui.CEZAR.P. n fuga cailor n fuga cailor, n galop: o caleasca trecu n fuga cailor.NEGR. a i se nfunda a i se nfunda (cuiva) , a nu mai avea ncotro, a nu mai avea nici

o iesire, scapare; a o pati: a umblat cit a umblat, dar acum i s-a-nfundat.PANN. a nfunda gura cuiva a nfunda gura cuiva, a nchide, a astupa gura cuiva; a mpiedica pe cineva sa spuna ceva; a reduce la tacere pe cineva. a nfunda o usa a nfunda o usa (sau o fereastra), a acoperi cu scnduri (sau a zidi) o usa sau a-l nfunda rsul pe cineva a-l nfunda rsul pe cineva, a rde nfundat, pe nfundatelea. n furculita n furculita, (despre barba) cu partile laterale mai n galop n galop, n fuga: un calaret trece-n galop.VLAH. n galop ntins n galop ntins, repede, iute. n garantie n garantie, care nu a depasit termenul n gaura de sarpe n (sau din) gaura (sau ( reg. ) borta) de sarpe (sau de

soarece) sau ( reg . ) n borta sarpelui, (sau a soarecului) , ntr-un (sau dintr-un) loc ascuns, greu de descoperit: dar nu cumva sa faci de altfel, ca nici n borta soarecului nu

n general n general sau n genere, 1) din punct de vedere general, fara a intra n amanunte: lamuriri asupra acestei expozitiuni n genere. OD. ; 2) de obicei: cugetarile care-l preocupau n genere.EM. n germene n germene, aflat n stadiul initial, nainte de a se dezvolta. a ngheta cenusa sub foc a ngheta (sau a face sa nghete) ( si) cenusa sub foc, ( fig. ) a minti cu nerusinare: vorbele lui facura sa nghete si cenusa sub foc.POP. a ngheta lemn a ngheta lemn, a ngheta de frig. a-i ngheta maduva-n oase ai ngheta (sau

ai degera) maduvan oase (sau n ciolane) ( de frig) (cuiva) , ai fi foarte frig (cuiva) : nea nghetat ... maduva n ciolane de frig.CR. a-i ngheta sngele n vine ai ngheta sngele n vine (cuiva) sau a ngheta sngele (n cineva) , a se speria foarte rau, a fi cuprins de groaza: cnd vazu namila de urs la doi pasi, simti ca-i ngheata sngele n vine.SAD. nghetat bocna nghetat bocna (sau ciocan, toaca), ( reg. ) foarte nghetat, degerat. nghite si taci! nghite si taci! , rabda! a nghiti crucis

a nghiti crucis, a se neca (mncnd) : la masa nu odata era sa nghi . crucis, cnd din ntmplare ochii nostri se ntlneau.GANE. a nghiti gutuia a nghiti gutuia, ( reg .) a o pati, a da de dracul. a nghiti hapul a nghiti hapul (sau galusca) sau a o nghiti, a rabda, a suporta (de nevoie) o dojana, o batjocura, o insulta: fu silit sa nghita galusca.ISP . a nghiti n gol a nghiti n gol (sau n sec) , 1)

a nghiti aer; 2) ( fig . ) a nu se putea mpartasi, nfrupta din ceva: nghiti-n sec, se scula si iesi.VLAH . a-si nghiti limba a-si nghiti limba, 1) a mnca cu mare pofta; 2) a se abtine de a spune ceva nepotrivit. a nghiti noduri a nghiti ( cu) noduri, 1) a ngurgita cu dificultate; 2) ( fig. ) a suporta cu greu o durere, o umilinta: asculta cu dezgust si numai nghitea noduri.CR. a nghiti pastila a nghiti pastila, a suporta un lucru neplacut; a nghiti hapul. a nghiti soprla a nghiti soprla (sau o soprla), a suporta o neplacere fara sa crcneasca. a se ngna ziua cu noaptea a se ngna

(sau a se bate, a se mbina, a se lupta) ziua cu noaptea, a se nsera (sau a se lumina de ziua) : tocmai se ngna ziua cu noaptea.ISP. a se ngloda n datorii a se ngloda n datorii, a face datorii mari si a nu mai putea scapa de ele: m-am nglodat n datorii pn-n urechi.AL. n graba n graba, grabit, repede: atunce n graba ... l-au batut cu buzduganul.NEC . a ngrasa porcul de Ignat a ngrasa porcul de Ignat, a se apuca prea trziu de o treaba a ngreuia o femeie a ngreuia (sau a ngreuna) o femeie, a lasa gravida, nsarcinata o femeie. a-si ngreuia stomacul

a-si ngreuia stomacul, a-si ncarca stomacul mncnd prea mult sau mncaruri a ngropa cu t alerul a ngropa cu talerul (pe cineva) , a nmormnta pe cineva cu fonduri strnse prin colecta publica: or sa te ngroape cu talerul, ca pe cersetoarele paralitice a i se ngrosa obrazul cuiva a i se ngrosa obrazul (sau pielea) cuiva, 1) a i se tabaci pielea cuiva; 2) (fig. ) a se nvata sa suporte greutatile, suferintele, umilintele. a ngrozi de cap a ngrozi de cap (pe cineva) , ( nv . ) a

ameninta cu moartea (pe cineva) : craiul ndata au trimis cartile sale pretutindenea, de moarte ngrozind n gura mare n gura mare, cu voce tare: striga n gura mare ca e persecutat.n harul Domnului n harul Domnului, ( nv. ) fara nici o cauza: sa le arat eu pe cine . a se nhama dupa a se nhama dupa a se lua dupa cineva, n naltul cerului n naltul (sau n slava) cerului, n tarii, n vazduh: calul ... zboara

n ntregime n ntregime, integral, peste tot, de tot, cu totul. n josul n (sau din) josul, n (sau din) partea mai putin nalta: n josul scarii. n josul apei n josul apei, la vale. a njuga boii la car a njuga boii la car, ( fig .) a ncepe (sau a se apuca de) o treaba. njuga sacii la car si hai la moara, sa macinam boii! njuga sacii la car si hai la moara, sa macinam boii! , nu vezi ce prostii spui? a njura de cruce a njura (sau a sudui) de cruce sau a ridica (sau a trage) ( sfinte) cruci (cuiva) , a njura profannd cele sfinte; ( p.ext. ) njuratura de cruce : el te suduie de cruce.POP. n jurul .. . n jurul ... , 1) n preajma ...; aproape; 2) relativ la ...: s-a discutat mult n jurul acestei probleme . n larg n larg, departe de tarm. n larga masura n larga (sau

n mare) masura, foarte mult, n cantitate mare. n laturi n laturi, la o parte: fereste n laturi! n latis si n curmezis n latis si n curmezis, ( pop. ) n toate directiile, n lung si n lat: vestea mortii lui sa dus n latis sin curmezis.POP. n lege n lege, de-a binelea, cu totul; adevarat: doua cucuie tari ..., niste cornite n lege.CAR. n legea cuiva n legea cuiva, n felul cuiva, cum se pricepe: taia cum stia el n legea lui sa taie.ISP . n libertate n ( deplina) libertate sau n toata libertatea, dupa bunul plac, nestingherit: el si nchise ochii ca sa viseze n libertate.EM.

n linia .. . n (sau la) linia ... , n dreptul ..., la nivelul ...: sa-si faca casa n linia ulitei? NEGR . n linie n linie, n sir drept. n linii generale n linii generale (sau mari), n general, n genere. n lipsa de.. . n (sau din) lipsa de... , din cauza ca lipseste ceva. n loc de ... n loc de ... (sau n locul ... ), nlocuit, substituit cu ... n lumea larga n lumea larga, 1) n locuri departate; 2) pretutindeni. n lung si n lat n lung( ul) si n lat( ul) (sau n curmezis( ul) ) sau n lungis sin curmezis, dea lungul si dea latul; n

toate directiile, pretutindeni: noua ani de-a rndul am colindat pamntul n lung si-n curmezis.POP . n mare n mare, 1) pe scara larga; 2) n rezumat; pe scurt; 3) comert cu ridicata. n mare parte n ( cea mai) mare parte sau ( nv . ) spre cea mai multa parte, n majoritate, n buna masura: au desavrsit ... spre cea mai multa parte pre cea de tot folositoare si scumpa. n masa n masa, 1) n cantitate mare, masiv; 2) n numar mare, cu totii. n marime naturala n marime naturala, n marime reala. n masura posibilitatilor n masura (sau n limita) posibilitatilor, att ct (se) poate sau ct (se) va putea. n medie n medie sau ( nv. ) n mediu, ca masura

intermediara ntre cantitatile sau calitatile elementelor componente. n memoria ... n memoria ... (cuiva sau a ceva), n amintirea cuiva (n mica masura n mica masura sau n masura nensemnata, putin, n cantitate mica. n mijlociu n mijlociu, n medie. n mijloc n (sau prin) mijloc sau n (sau pre, ntru) mijloc de .. . sau n (sau pe) mijlocul ... , 1) la mijloc, ntre, printre, n: vazura pe svnta n cuptoriu n mijloc de doi ngeri. DOS . ; 2) n cursul, n timpul,

n toiul: vindea cte-o iapa chiar .; 3) la mijloc. n miniatura n miniatura, 1) de dimensiuni foartemici; miniatural: un tnc de vro sapte ani, un taran n miniatura.VLAH. ; 2) la scara redusa, nmic: limba romna o patea aici n miniatura ceea ce patea limba maghiara la magnatii

n minoritate n minoritate, n numar prea mic pentru a-si impune punctul de vedere. n minte n minte, n gnd: a bate tactul cu mna, cu piciorul sau n minte.HEL. n minutul acela n minutul acela, n acea clipa, n acel moment: n minutul acela o frica nespusa ma lua n spate.RUSSO . n miscare n miscare, 1) miscator; 2) ( fig . ) activ; agitat, ncordat, tulburat: inimai veghiata este mereu n miscare.OD. n mod necesar n mod necesar, obligatoriu, neaparat, cu necesitate, fara doar si poate. n mod organic n mod organic, indisolubil, inseparabil. n momentul acela n momentul acela sau n acel moment, (chiar) atunci: n momentul acela vazui pe politmaistru.NEGR . n monolit n monolit, dintr-un singur bloc de piatra: crucea aceasta ... era taiata n monolit.FIL . n muchii n ( trei, patru etc. ) muchii, care are mai multe suprafete ce se

intersecteaza: stlpi de zid n patru muchi.EM. n natura n natura, 1) n realitate, aievea: poza e moft! so vezi n natura! CAR. ; 2) n obiecte, n produse: plata n natura . n nadejdea .. . n nadejdea ... , n speranta ... a se nnadi cu cineva a se nnadi cu cineva, a se ncurca cu cineva: se dete lnga muma copiilor, i intra pe sub piele si se

nnadi cu dnsa.ISP. n neastmpar n neastmpar, 1) n (continua) miscare; 2) ( fig. ) agitat, nelinistit: caiin neastmparframntan loc pamntul.AL. n necazul .. . n necazul ... , n ciuda ... n negru n negru sau ( nv. ) n negre, n haine de culoare neagra, n doliu: n negru si n lacrimi prieteni-mi sarata.MACED . n neodihna n neodihna, ( nv. ) ngrijorat, nelinistit: alearga-n neodihna flacaii ct ce pot.AL . n neornduiala n neornduiala, dezordonat: parul carunt i cadea n neornduiala pe frunte.SAD .

n nepasare n nepasare, ( pop .) nepasator, vesel: dar el cnta-n nepasare, parc-ar fi la masa mare. POP. n nestire n nestire, 1) fara a-si da seama, distrat; ( p.ext. ) involuntar: se uita n nestire la gheata din piciorul stng.REBR . ; 2) fara rost, fara sens: l tot cata n nestire colo sus la manastire.POP. ; 3) fara masura, fara socoteala, la nesfrsit: o femeie din sat spunea, n nestire, cum este n iad.GALA . n nevazut n nevazut, n gol: privea n nevazut, cu buzele subtiri si strnse.CEZAR.P. n nevoie n nevoie, 1) lipsit (de ceva); 2) n suferinta, n necaz.

n nevointa n nevointa, ( nv. ) chinuit, torturat: l lasara sa-s petreaca n nevointa.DOS. n noaptea timpurilor n noaptea timpurilor, n vremuri imemoriale, stravechi. a se nnoda la cearta a se nnoda la cearta, a se certa: nu se nnoada la cearta ca mojicul.PANN. a se nnoda la vorba a se nnoda la vorba, a conversa mult cu cineva. n noduri n noduri, nclcit, nepieptanat: crai cu barba-n noduri.EM. a nnoi o casa a nnoi o casa, a repara, a zugravi o casa. n not n not sau cu (sau a, de-a) notu, ( nv . si reg . ) notnd: au trecut n not, nct fara pierdere de vreme s-au aflat de acea parte. DRAGHICI. n numar n numar, cu socoteala, ( p.ext .) complet, exact: aduse toate matele si le . n numar de .. . n numar de ... , n total. n numarul .. . n (sau din) numarul ...

, printre, dintre ...: face parte din numarul .

n numele n (sau ( nv. ) drept, pe) numele (cuiva sau a ceva) , 1) invocnd numele cuiva sau a ceva (n special al unei divinitati) ca simbol al unei credinte, n cinstea cuiva, ca prinos adus cuiva (n special unei divinitati) : sa-si reclame .. . libertatea sa n numele suvenirilor istorice.BALC. ; 2) din partea cuiva, invocnd

autoritatea cuiva sau reprezentnd pe cineva: nu ma puteti refuza, caci m-am angajat n numele dumneavoastra.AL. n numerar n numerar, (despre plati) cu bani lichizi, gheata, pesin. n ochii cuiva n ochii cuiva sau ( nv. ) naintea ochilor cuiva, dupa opinia, dupa parerea cuiva; n fata cuiva: risca a-si compromite reputatia n ochiilumii.BOL. n onoarea ... n onoarea .. . (cuiva sau a ceva) , spre lauda ... , spre cinstea .. . (cuiva sau a ceva) : au dat un bal n onoarea laureatilor . n opozitie cu .. .

n opozitie cu ... , n contrast cu ..., spre deosebire de ... n ordine n ordine, n regula, asa cum se cuvine. n original n original, n forma primara, necopiat; netradus: ti trimit chiar scrisoarea n original.GHICA . n osndire n osndire, ( pop .) urgisit, chinuit: sub asprime plecnd capul unui neam n osndire.AL. a nota mpotriva curentului a nota mpotriva curentului (sau n contra valurilor), a se mpotrivi parerilormpartasite de majoritate. a nota n miere a nota n miere, a o duce foarte bine, a fi bogat. a nota n seu a nota n seu, ( reg .) a fi foarte bogat. a-i nota ochii n lacrimi a-i nota ochii n lacrimi (cuiva), a avea ochii plini de lacrimi. a nota toporaste a nota toporaste, ( reg .) a nu sti sa noate, a cadea la fund (ca un topor) . n pace n ( buna) pace, n liniste, fara incidente: sa apucam fuga ha sanatoasa ncolo si sa mergem n pace.BUDAI-DELEANU. n paguba ... n paguba .. . (cuiva sau a ceva)

, aducnd un prejudiciu (cuiva sau la ceva) : nu vreau sa te seduc n paguba dragostei dumitale.CAL . n paguba n paguba,fara cstig material; npierdere. n panta n panta, nclinat, piezis. n paranteza n paranteza ( fie zis) , n treacat (fie zis) ; ntre noi (fie vorba) : ma rog, asa, n paranteza, fraude a facut? CAMIL.P. n parigorie n (sau de-o) parigorie, ( reg .) de hatrulcuiva; ( p.ext. ) de forma, ntr-o doara. n parte n parte,

I. 1) ( nv. ) personal, individual: biruintele ce ar fi fost numai pentru al sau n parte folos.MARCOVICI ; 2) n oarecare masura, partial: i spuneau lucruri n parte cunoscute.PREDA ; 3) separat, unul cte unul: va fi greu a socoti folosul ce va avea fiecare n parte.OD. ; 4) aparte; confidential: toti vorbesc n parte, nimeni nu asculta.CAR.

; 5) reciproc: rde unul de altul n parte.POP. ; 6) n special, n mod deosebit: eu nu ti cei n parte nimica pentru mine.GR.AL . II. 1) (care se face) n mod proportional: sa fie cheltuiala n parte.URIC. ; 2) (n sistemul de arendare a pamnturilor) (care se face) n dijma, cu plata unei dijme: mosia era data n parte.PREDA . n partea locului n (sau

prin) partea locului, prin acele locuri, pe acolo: unele istorisiri care se pastrau n partea locului.SAD. n particular n particular, 1) n mod deosebit, n special, mai ales: rogu-te si pe d-ta n particular sa vezi scrisoarea mea.CAR .; 2) ntr-un grup restrns, se adunau sa le dezbata n patru n patru, n patru parti egale.

n patru zari n ( cele) patru zari (sau colturi, vnturi) , n toate directiile; pretutindeni; ( p.ext. ) fara urma: mormntu lui ... s-a pustiit, nu trzie vreme dupa aceea, n patru vnturi.SAD . n par n par, cu totii, toti cei de fata; prezenti cu totii: mitocanimea era ... n par la galerie. CAR. n parasire n parasire, abandonat, parasit; n ruina: rami n parasire Despot, cu-ai tai straini.AL . n pensiune n pensiune, n gazda: se aseza n pensiune ntr-o odaie mobilata.CAR . n perilipsis n perilipsis, ( nv. ) pe scurt, n rezumat: coprinderea Curcanului n perilipsis este aceasta.VAC . n permanenta n permanenta, fara ntrerupere, n mod permanent: privea piezis si zmbea n permanenta.CAL. n persoana n persoana sau ( nv .) n persoana sa, nsusi, personal: dieta ... deschisa de mparatul n persoana.BALC . n perspectiva n perspectiva, 1) respectnd regulile de reprezentare

a obiectelor n spatiu, tinnd seama de departarea relativa a obiectelor; 2) pe cale sau cu sanse de a se ndeplini n viitor: are n fata lui o soacra n perspectiva.VLAH . n picaj n picaj, (aproape) vertical: avionul cadea n picaj. n picioare n picioare sau ( fam . ) de-an picioarele, (stnd) n pozitie verticala: cntareti .. . care sufla d-an picioarele, n flaute.OD . n picioare

n picioare sau din cap pna n picioare, leit; aidoma: bucatica rupta, tata-sau n picioare.CR. n pierdere n pierdere, fara cstig, cu deficit. n piez n piez, ( nv . si reg .) piezis: drept n fata muchei ... se deschide, n piez, ... un tarm undulos.OD. n pilda .. . n pilda ... , ( nv . si reg .) cu aluzie la ..., referitor la ...: cteodata ncepea sa cnte n pilda tiganului.SAD . n pilda n pilda, ( nv. ) chipurile, sub pretext: trimesese giupneasa la tara, n pilda ca o trimete pentru trebiule casii.COSTIN. n pizma cuiva n pizma cuiva, ( nv. ) n necazul, n ciuda cuiva: n pizma boierilor care sa ducea de la dnsul.NEC. n plin .. . n plin( a) ... , n toiul ..., n miezul ...: revolutia trebuie sa izbucneasca n plina zi. CAMIL. P . n plin cmp n plin cmp, sub cerul liber.

n plus n plus, pe lnga aceasta, pe deasupra. n poanca n poanca, ( reg .) 1) piezis, oblic; 2) chiors. n poara n poara, ( nv . si reg .) n contra; n ciuda: m-apuc sa-i spun o vorba-n poara.COSBUC . n pofida ... n pofida .. . (cuiva sau a ceva) , mpotriva .. . (cuiva sau a ceva) : se facea ca nu ntalege vorbele aruncate n pofida lui.ISP. n ponce n ponce, ( reg .) n contradictoriu, n raspar: [mndrul] cu mine graind n ponce.POP . n popasuri n popasuri, agale, alene, cu intermitente. n pozitie n pozitie, ( pop. ) (despre femei) gravida, nsarcinata. n practica n practica,

n mod efectiv, concret, nrealitate: alta este a dobndi diplome si alta este a exercita n practica o profesiune.MAIOR . n pravila n pravila, ( nv .) n pozitie de tragere. n preajma .. . n (sau prin) preajma ... , 1) n (sau prin) jurul ... , mprejurul ... , n (sau prin) apropierea ... , n (sau prin) vecinatatea ... , ( nv. ) n (sau prin) fata ...

, naintea ... : vor arden preajma mea luminilen dealuri.EM. ; 2) putin nainte de ..., n se ntmplase tocmai . n preajma n (sau prin) preajma, n (sau prin) jur, mprejur, n (sau prin) apropiere, n (sau prin) vecinatate: tot mai des n preajma

n prealabil n prealabil, mai nti, mai nainte de ...: a mesteruit n prealabil flacara putina a lumnarii.CEZAR.P. n predmetul .. . n predmetul ... , ( nv . ) relativ la ... , referitor la ... , privitor la ... , n privinta ... , n chestiunea ... , n ceea ce priveste ...: mi-am luat eu masurile cuvenite n predmetul lui.AL. n prelungirea .. . n prelungirea ... , n imediata continuare, lnga, lipit de ... : n prelungirea bulevardului era o strada pavata cu piatra.CAMIL.P.

n prescurt n prescurt, ( nv. ) n rezumat, succint, pe scurt. n pre . n pret, ( nv. ) drept compensatie a unei datorii: cela ce va avea datorie si sa va fi tocmit .. . sa ia vreun lucru n pret.PRAV. n preventie n preventie, n mod preventiv. n previziunea .. . n previziunea ... , n eventualitatea ca ... , n cazul ... , daca s-ar ntmpla ... : n previziunea ca nu mi se

va acorda cererea, mi procurasem un pasaport.BALC. n prezent n (sau de) prezent, n momentul de fata, n zilele noastre, azi, acum: n prezent cugetatorul nu-si opreste a sa minte.EM. n prezenta ... n prezenta .. . (cuiva sau a ceva) , n fata ... , naintea .. . (cuiva sau a ceva) : i-am citit n ochi un fel de teama n prezenta unui act absurd.CEZAR.P. n prezilele .. . n prezilele ... , ( nv .) n zilele premergatoare ...:

n prezilele conferentei nationale din 1863.BARITIU . n preziua .. . n (sau din) preziua ... , n ziua precedenta, n ajunul ... , cu o zi nainte de ... , ( p.ext. ) cu putin timp nainte de ...: cu nduiosarea de deportat n preziua osndei, privea arbustii exotici.CEZAR.P. n prima linie n prima linie, cel mai aproape de dusman. n prima auditie n prima auditie, (care se executa) pentru prima oara n fata publicului. n primavara n primavara, 1) n timpul primaverii, n fiecare primavara: frumusetile tinerii Zoe nfloresc repede ca un arbor n primavara.BOL . ; 2)

n cursul primaverii trecute: am facut n primavara o ncurcatura ngrozitoare.CAMIL. P. ; 3) n cursul primaverii viitoare: bade, nu veni diseara, vino mai n primavara.POP. n primul rnd n primul rnd (sau loc) , nainte de toate, mai nti: n primul rnd nu-mi place cum arati, iar ntr-al doilea ... SAD. n principal n principal, 1) n primul rnd, cu precadere, mai ales; 2) n linii mari. n principiu n principiu, din punct

de vedere teoretic, n linii generale, n fond, principial: n principiu trebuie sa aibi dreptate.OD. n pripa n pripa sau ( nv . ) de pripa, repede, iute, grabnic: ma mieram eu sa fi mncat lupul iarna asta asa de n pripa.CR. n pripite n pripite, ( reg . ) n mare graba, foarte repede, grabnic: muiereai mare dracu, cum aude

cai barbatu, n pripite-si leaga capul. POP. n priveala ... n priveala .. . (sau privelistea ... ) (cuiva) , ( nv. ) n prezenta ... , n vazul ... , n vederile .. . (cuiva) : sa le taie capul n priveala tuturor.BALC. n priveliste n (sau spre) priveliste, n vazul lumii, n public, la vedere. n privinta ... n privinta .. . sau ( nv. ) cu privinta la ... , 1) referitor la ...

, raportat la ... , privitor la ... , cu privire la ... , n (ceea) ce priveste ... : snt ncredintat, dascale, n privinta vremei. EM. ; 2) sub aspectul ... , sub raportul ... , din punctul de vedere ... : n privinta aceasta ramasese si acum taranca.AGRB . ; 3) ( nv. ) n comparatie cu ..., fata de ...:

ciomagul era n

n privirea .. . n (sau la) privirea ... , 1) ( nv . ) n vazul ... , n prezenta ... : trupul lui sfsiat ramase doua zile n privirea tutulor.BALC .; 2) din privirea. n proaspata vreme n proaspata vreme, ( nv. ) n scurta vreme, numaidect, imediat: n proaspata vreme toate aceste s-au vindecat.CANTA . n proportia .. . n proportia ( n care) ...

, tot att ct ..., dupa cum ..., n (sau pe) masura (n care) .. . n proportie cu .. . n proportie cu ... , n raport cu ... , comparativ cu ... , proportional cu ... : n fiecare comuna urbana se va organiza cte o societate dramatica, n proportie, se-ntelege, cu numarul locuitoril or.CAR. n propta .. . n propta ... , ( reg. ) n contra ... , mpotriva ... : crmaciul nsfaca vsla sio mplnta pieptis n propta torentului.VLAH. n prostie n prostie, fara masura, fara socoteala, n nestire: toaca banii n prostie .

n public n public sau ( nv . ) n publica, n fata oamenilor, n vazul lumii: eu, del negustor, sa ma pui n public cu un coate-goale, nu vine bine.CAR. n pulbere ( cu fruntea) n pulbere, umilit: asa vrui sa te vad n pulbere-nainte-mi, plecat si umilit.NEGR. n pustiu n pustiu sau ( pop . ) n pustie, zadarnic, inutil, degeaba: nu-nsela murgun pustiu, ca maicuta tia spus bine, ca nu ma da dupa tine.POP. n putere n putere sau n puteri

sau n toata puterea sau ( nv. ) la putere, 1) n deplinatatea capacitatilor fizice (si intelectuale) , (nca) n vigoare, n plina sanatate: e bine ct esti n putere sa faci putina economie pentru zile grele.CAMIL.P. ; 2) ( nv. ) care dispune de autoritate, puternic; aflat la putere: dreptul etreaba celor mai n putere.SL. ; 3) ( nv

. ) prin forta armata, prin puterea armelor: el viind cu razboi si n putere au luato [cetatea] .CANT . ; 4) ( pop . ) (aflat) n momentul culminant, n toi: arsita lui iulie era n putere.SAD. ; 5) ( nv . ) n plina dezvoltare, nfloritor: n-au mai fost alt oras mai frumos, mai n putere si

mai luminos. GOLESCU ; 6) plin de seva, de vigoare: orzul trebuie luat la secere ct este n putere.POP . ; 7) cu (de-a) puterea. n puterea .. . n (sau ( nv . ) dupa) puterea ... , 1) n virtutea ... , n baza ... , n temeiul ... : n puterea prieteniei, iarta-mi aceste nazuri.OD .; 2) ( nv .) n schimbul ...:

n puterea aurului rascumpara pe parintele sau.ASACHI . n puterea calului n puterea calului, ( nv . si reg . ) n goana calului, n mare graba: venie, care cum pute, n puterea calului.NEC . n puterea cuvntului n ( toata) puterea cuvntului, n ntelesul adevarat, deplin al cuvntului; pe deplin, cu desavrsire: pe ba . si descarca mnia n toata puterea cuvntului.CR. n puterea noptii n puterea noptii, n plina noapte. n puterea vrstei n ( toata) puterea vrstei (sau vietii), n plina vigoare: era un om voinic, n puterea vrstei.SAD. n putere de .. . n

putere de ... , ( nv . ) n materie de ... , n ceea ce priveste ... : n putere de bani, voia negresit sa izbuteasca.FIL. n putina vreme n (sau peste) putina (sau putintica) vreme (sau putin timp) , n viitorul apropiat, curnd: n putintica vreme are sa se dea. GHICA . n putine cuvinte n putine cuvinte, n rezumat. n putine zile n putine zile (sau ceasuri) , peste cteva zile (sau

ceasuri) ; ( p.ext . ) n viitorul (foarte) apropiat, ntr-un timp (foarte) scurt: ranit n razboaie, soldatul n raport cu .. . n raport cu ... , n comparatie cu ..., fata o picatura n raport cu n rate n rate, platit esalonat: cumparase ... mobila . n ragaz n ragaz, n tihna: ne hotarram a merge

n raspar n raspar, 1) mpotriva directiei firesti de crestere a firelor de par: ramase asa ncurcat, mngindu-si mustata subtire si carunta n raspar.CAMIL.P. ; 2) mpotriva directiei firesti decurgere, de miscare: umbla n raspar prin gru zvelt ca papurisul.ARGHEZI ; 3) contrar, potrivnic, ostil; echivoc: purtarea dumnealor unul cu altul e mai mult n raspar.SAD . n rasparul .. . n rasparul ... , 1) mpotriva ... ,

n contra ... : un not n rasparul apei.TEODOREANU ; 2) n ciuda ... , n pofida ...: trec eu Dunarea, n rasparul primejdiei.GALA. n rastimp n rastimp, ntre timp: n rastimp, ... scoase o foaie galbena pe care o arata conductorului.REBR. n rastimpuri n (sau la, pe la, prin) rastimpuri sau din rastimp n rastimp, din cnd n cnd; uneori, cteodata: n rastimpuri, veneau vrtejuri repezi [de vnt] care sgltiau ferestrele.VLAH. n realitate n realitate, de fapt; efectiv: parea mai tnar dect era n realitate.CAL. n regie proprie n regie proprie, executat cu mijloacele beneficiarului. n regres n regres, regresiv; n decadere: am vazut pe semenii mei facnd pasi n regres spre caverne.SAD. n regula n (sau la) ( buna sau perfecta)

regula, 1) n ordine, asa cum se cuvine: omul legii .. . examineaza scrupulos actele, le gaseste n regula.CAR. ; 2) n toata regula. n relief n relief, iesit n afara (dintr-un plan) ; proeminent: vasele mari, de aur sau de argint, poarta pe marginile lor, n relief, oameni si cai n miscare.STANCU. n repetate rnduri n repetate rnduri sau ( nv. ) de repetite ori, de multe ori, adesea: se ceruse de repetite ori la Viena.BARITIU.

n respectul ... n respectul .. . sau cu respect la ... , n ceea ce priveste, n privinta ... , fata de ... : rog a arata junelui Missir cainta mea profunda ca am fost un infam n respectul sau.CAR. n restanta n restanta, restantier: punerea sechestrului la cei n restanta cu plata darilor.REBR . n rezerva n rezerva, 1) la dispozitie pentru a fi utilizat la nevoie; pentru orice eventualitate: avea n rezerva o ocaziune de a-si demonstra .. . zel si

supunere la ordinile lui Amurat III.HASD . ; 2) (despre militari) care nu face parte din cadrele active ale armatei: colonel n rezerva . n rezumat n rezumat, pe scurt: iata, n rezumat, economia acestui proiect.CAR . n risipa n risipa, 1) n dezordine: toata armia musulmana ntoarse n rasipa spre balta.BALC. ; 2) n ruina: muntii ridicau adncuri si coaste-n risipa.EM. n rnd n rnd, la fel, egal, deopotriva: cu tine doua fete stau si torc n rnd cu tine.COSBUC . n roiuri n roiuri, n grupuri, n cete: raspndindu-se n roiuri, [ei] ntind corturile mari.EM. n ropot n( tr-un) ropot, n fuga, ntr-o fuga: calaretii pornira n ropot spre Murgeni.SAD . n rosu n (sau din, la)

rosu, (despre cladiri) netenciut. n rotocol n rotocol sau n rotocoale, 1) n forma de cerc; n spirala; 2) de jur mprejur: si se-ntorcea-ntr-un picior, taia tot n rotogol. POP . n ruina n ruina (sau ruine) , ruinat, darapanat, stricat: vezi muntii cum se ridica nainte ca niste domuri colosale n ruina.VLAH . n ruptul capului n ruptul capului, ( pop . ) foarte repede, ntro fuga: si lua

ramas bun de la scoala si hai, n ruptul capului, pna acasa la mumasa.POP. n ruptul capului ( nici) n (sau de-a) ruptul capului, nicidecum; n nici un caz, cu nici un pret; pentru nimic n lume: eu ma nchin principiului sacru al libertatii opiniunilor, dar n ruptul capului nu pot admite si obligativitatea lor.CAR . n sarcina .. . n (sau ( nv. ) pe) sarcina ...

, 1) n seama ... ; n grija ... ; n obligatia ... ; n atributia ... : cine era prea sarac .. . ramnea n sarcina vatafului si dadea vataful pentru el.GALA . ; 2) n legatura cu ... , pe seama ... ; asupra ...: vina tuturor suferintelor

n sarcina n sarcina, n seama: o fi facnd natura multe lucruri ciudate, dar unul ca asta nu i se poate pune n sarcina.TUDORAN. n sanatatea .. . n (sau pentru) sanatatea ... , 1) urare la nchinarea unui pahar cu bautura: Dinu lua paharul si zise: n sanatatea cocoanei Duducai! FIL. ; 2) n onoarea ... , n cinstea ... :

slujitorii moscali si puscile sta pe deal de slobodzie focul pentru sanatatea mparatului.NEC. n schimb n schimb sau n schimbul ... , n loc(ul) , pentru ... , ca echivalent; drept compensatie: reia-mi al nemuririi nimb si focul din privire, si pentru toate da-mi n schimb o ora de iubire. EM . n scopul ... n (sau cu) scopul .. . sau ( nv . ) cu scopos, n vederea ... , n interesul ... , cu intentia ... , pentru: mi-am concentrat

toata puterea mintii n scopul de ai dovedi ct de alunecos .. . era acest punct de sprijin.PREDA. n scris n scris, prin intermediul unui text scris; pe hrtie: da-mi n scris pe Gagamita ala, sa nu-i uit numele.CAR . n scurta vreme n (sau dupa, la, peste) scurta vreme sau n (sau dupa, la) scurt timp sau ( nv. ) n scurta diastima sau n (sau peste) scurt sau peste scurte zile, curnd, peste putina vreme: deci n

scurta vreme au purces si tatarii a venire n Tara Munteneasca.NEC. n seara n (sau ( nv .) la) seara, n timpul serii, seara: cum ajunge soarili-n sara, si ia furca subsuoara.POP . n sec n sec, 1) ( nv . si reg . ) degeaba: fratele Greuceanului, umblnd mai multa vreme n sec, se ntoarse la locul de despartire.ISP. ; 2) ( reg. ) n lipsuri, n nevoi; fara succes; 3) ( reg. ) n aer, n

gol; n prapastie: vru sa sara peste zid; sari, nsa, n sec.ISP .; 4) (despre tuse) fara flegma, uscat: tusi n sec . n secret n secret sau ( nv . ) n secretar, fara martori; ntr-un grup restrns, separat; n particular, n taina, pe ascuns: si deschisesecabinetul si ncepuse, n secret ... , o vasta si iscusita actiune de regrupare a fortelor.STANCU . n secunda aceea ( chiar) n secunda aceea (sau n secundele acelea)

sau ( chiar) n acea secunda (sau n acele secunde) sau pe secunda, (chiar) atunci, (chiar) n clipa aceea, n momentul acela, pe moment, pe loc: n secunda aceea mi-a venit o idee . n secundar n secundar, n al doilea rnd; n subsidiar. n semiprofil n semiprofil, astfel nct sa se vada numai o parte din profil: Lili se supuse din politete si se lasa asezata n semiprofil, asa cum dorea Titi.CAL. a nsemna la raboj a nsemna la raboj, a socoti, a tine evidenta: am nsemnat si eu la rabus vreo optzeci simai bine de ai.SAD . a nu nsemna nimic

a nu nsemna nimic, a nu avea nici o nsemnatate, importanta, valoare. n semn de ... n (sau ca, ( nv . ) spre) semn de (sau ca) .. . sau ( nv. ) spre semnul ... , pentru a arata, a dovedi sau a ntari (ca) ... ; ca dovada (ca) ... , ca expresie a ... , ca proba (ca) ... : da palosul sal sarute, ca semn de pecetluire a

juramntului.CR. n sensul .. . n sensul ... , 1) n directia ... , n spiritul ... , catre, spre: ncercarile ce se facusera, de la Mihai Viteazul ncoace, n sensul unei apropieripolitice.IORGA ; 2) potrivit vederilor, parerilor cuiva: [Brncoveanu] era destul de tare pentru a-si permite sa taraganeze executarea unei porunci mparatesti pna-si va procura alta, n sensul sau.IORGA . n sensul ca .. . n sensul

ca ... , si anume; cu alte cuvinte; adica: nu cumva exista un interes pe care cineva l poarta familiei noastre, .

n serie n serie, ntr-un mare numar de exemplare, n numar mare. n serpentina n serpentina, cu cotituri, cu serpuituri, cu serpentine: o sosea urca n serpentina.BOGZA. n servicie n servicie, ( nv . ) de actualitate, actual, valabil la un moment dat: ca sa se poata folosi mai bine de ornduirile n servicie, si recruteaza un ciocoi tot de calibrul sau si speculeaza printr-nsul pnea nenorocitilor functionari.FIL. n serviciul .. . n serviciul ... , n folosul ... , n interesul ... , n

slujba ... , n solda ... : geniul lui sa pus n serviciul patriei de la o vrsta frageda.SAD . n sfrsit n sfrsit, n cele din urma, n fine, la urma urmei: diligenta soseste, n sfrsit, cu aproape trei ceasuri de ntrziere.CAR . n sila n (sau a) sila, ( reg .) ncet, alene: ntia zi de Pasti trecu n sila.AGRB. n sila n (sau cu, de) sila, 1) fara interes, fara placere;

de nevoie; din obligatie: tremuri si vorbind te-neci; parca stai de sila! vrei sa pleci! COSBUC ; 2) cu (de-a) sila. n silnicie n (sau cu, prin) silnicie, ( nv . ) cu forta, cu sila: cu silnicie am vrut sai stapnesc ochii, dar ia ntors tot mai mult.CAMIL. P . n sine n (sau ( nv. ) ntru) sine ( sine-mi, si-ne-ti, sine-si etc. ) sau n sinea

mea ( a ta, a lui etc.) , n gndul, n mintea cuiva, n propria constiinta, n forul interior: ma ntreb n sine-mi.EM. n smbure n smbure, n embrion: astfel, fiecare forma, la un anumit moment, reprezinta transformarea necesara la care trebuiau sa ajunga formele anterioare si cuprinde n smbure formele viitoare.P ETICA. n snge n snge, 1) (despre carnuri) nu prea bine fript: ficat n snge ; 2) plin de snge: magariul .. . au vazut pre cal caznd jos cu totul

n snge. TICHINDEAL ; 3) n mod sngeros: caci voi murind n snge, ei pot sa fie mari.EM. n snul .. . n snul ... , n cuprinsul ... , n interiorul ... ; n mijlocul ... : am petrecut n snul acestei familii model cum nu se poate mai bine.CAR. nspre cadere nspre cadere, ( nv. ) spre asfintit. nspre olalta nspre olalta, unul catre altul. n stare nascnda n stare nascnda, n curs de formare, n stadiu initial, n faza incipienta. n saga n (sau de) saga, n gluma; ntr-o doara, la ntmplare: a se bate cu capcnii nu era lucru de saga.POP

. n satrange n satrange, 1) n carouri, cadrilat: un lat bru ... cu matostaturi n satrange.OD .; 2) ( reg .) vargat. a nsela la cntar a nsela la cntar, a cntari incorect. a se nsela la socoteala a se nsela la socoteala, a calcula gresit, n pierdere. a nseua murgu-n pustiu a nseua murgu-n pustiu, a-si face iluzii zadarnice. n sipot n sipot, tsnind impetuos si abundent: si-i curge sngele-n sipot din rani.COSBUC. n sir n (sau la, ( nv . ) ntr-un) sir (sau sirag) , 1) succesiv, consecutiv, la rnd, unul dupa altul; nentrerupt, necontenit: am umblat n sirag si n tacere cam doi kilometri.SAD. ; 2) imediat, numaidect, ntins: dndu-ise ceea ce a cerut, s-a dus n sir la a nsira la gogosi

a nsira (sau a spune) la gogosi, a spune palavre, minciuni, fleacuri, baliverne: omul din mintea neroada tot nsira la gogosi, spuind . a nsira mos pe gros a nsira (sau a spune, a ndruga) mos pe gros (sau multe si marunte) , a sta la taifas, a spune verzi si uscate, a palavragi: ncalecai pe un cocos, n soapta n soapta sau n soapte sau ( nv . ) cu sopta, (foarte) ncet, cu voce

scazuta: fete .. . trec grabite chicotind n soapte.TOP.

n sopot n sopot, n soapta, soptit: eu stiu de ce te temi, maria ta, urma n sopot tiganca.SAD . n taina n (sau cu, ( nv . ) ntru, la, pe, prin) taina, 1) pe ascuns, n secret; discret: iubind n taina am pastrat tacere.EM. ; 2) ( reg .) zadarnic: am asteptat n taina, caci nu am vazut nici un vnat.POP. n talie n (sau la) talie, mbracat numai n haina sau n rochie (fara pardesiu sau fara palton) . n taluz n taluz, oblic, piezis, n panta. n tangenta n (sau prin) tangenta, tangential. n tacere n (sau ( nv. ) ntru, cu) tacere, 1) fara

a vorbi, fara a crcni; tacut: l mbrobodesti, stii, chiar ca po muiere, i pui n cap testul, si rabdan tacere.PANN ; 2) n liniste, ncet: la rasarit icoane, de la strabuni lasate, so candela mareata ardea ntru tacere.HEL . ; 3) pe neobservate, n ascuns: o lume ce sfsien tacere zdrobit sufletul meu.EM . n talpi n talpi, n picioare; ( p.ext. ) vertical:

pe geam l-a vazut, n talpi a sarit.POP. n taria mea n taria mea ( a ta etc.) , ( nv. ) cu de la sine putere: iar acei oameni razesi s-au sculat n taria lor si au sarit sa-l bata. (a.1738) .URIC . a ntari din piele a ntari din piele, ( reg .) a se face ca nu aude, a nu vrea sa asculte. a se ntemeia pe ceva a se ntemeia pe ceva, a se baza, a se bizui, a se sprijini pe ceva. n teorie n teorie, fara a afecta activitatea practica; teoretic: n teorie generala se poate face ancheta pentru orice, dar n practica ... nu s-a facut niciodata.MAIOR . n teptil

n teptil, ( nv. ) n taina, pe ascuns: au trimes pe pedagogul la mine ca n teptil sa-mi zca sa ma mpac cu pastoriul.KOG. n terase n terase, dispus, asezat pe portiuni de teren terasate: orasul ridica n terase tot felul de cladiri destinate odihnei.SAD . n termen n (sau la) termen, la data fixata, prevazuta, stabilita: numai de s-ar tine

croitoreasa de cuvnt, sa fie rochia gata n termen. CEZAR. P . n teza generala n teza generala, ( nv. ) n general: n teza generala ... sa nu uitam ca naravul din fire nu are lecuire.OD . n tihna n (sau cu) tihna sau n toata tihna, n liniste, n pace, n voie; linistit, netulburat, nestingherit, tihnit: dormi, iubito, dormi n tihna; n-am venit sa-ti tulbur somnul.VLAH . n timp ce .. . n timp ce ... , n vreme ce ..., pe cnd .. . a se ntinde ca cascavalul prajit a se ntinde ca cascavalul prajit, a nu se mai termina: prea se ntinde abonamentul lui ca cascavalul

prajit.CAR . a se ntinde ca pecinginea a se ntinde ca pecinginea, a se raspndi, a se lati peste tot: negotul, cnd merge bine, de firea lui este sa se ntinza ca pecinginea.ISP. a ntinde ca pe o obiala a ntinde ca pe o obiala (pe cineva), a bate (pe cineva) . a se ntinde ct l ajunge cureaua a se ntinde ct l ajunge (sau l tine) cureaua (sau plapuma, salteaua) , a se ntinde numai ct i permite mijloacele, puterile, talentul. a ntinde coarda a ntinde ( prea tare

sau prea mult) coarda (sau ata, sfoara) sau a ntinde coardapna se rupe (sau pna plesneste) , a mpinge lucrurile peste limitele admisibile, a depasimasura: nu ntinde coarda prea mult, ca se rupe! POP. a-i ntinde cojocul ai ntinde cojocul (cuiva) , a bate (pe cineva), a trage o chelfaneala (cuiva) : fiindca n-avea cu ce sa plateasca, i-au ntins cojocul. a ntinde fuga a ntinde fuga (sau o

fuga) , a fugi, a o lua la picior: si-ntinsei o fuga lunga, dracii haida sa majunga.POP . a se ntinde n a se ntinde n ( reg .) a se bronza.

a se ntinde la cascaval a se ntinde la cascaval, a pretinde mai mult dect i se cuvine; a se obraznici, a-si lua nasul la purtare. a se ntinde mai mult dect i ajunge tolul a se ntinde mai mult dect i ajunge tolul (sau oghealul, plapuma) , a ncerca sa faca ceva peste puterile, peste posibilitatile sale. a ntinde masa a ntinde masa (cuiva), a da de mncare (cuiva) . a ntinde masa cu cineva a ntinde masa cu cineva, a fi bun prieten cu cineva. a ntinde masa mare a ntinde masa mare sau a tine masantinsa, 1) a da ospete; 2) a se tine de petreceri: cum na mai ntins masa mare, prietenii s-au facut nevazuti.CAR . a ntinde mna a

ntinde mna (sau ( nv . ) mna buna) (cuiva) , 1) a saluta (pe cineva) ; 2) ( fig . ) a ajuta (pe cineva) : le tindea mna buna, ajutorindu-le.MINEIUL. a-i ntinde o cursa ai ntinde (sau a pregati, a pune) o cursa (sau o capcana) (cuiva) sau a atrage (sau a prinde) n cursa (sau n capcana) (pe cineva) , ( fig

. ; despre oameni) a folosi vicleniapentru a prinde pe cineva sau pentru ai face un rau cuiva; a pune la ncercare (pe cineva) : pusera pacatosii cursa mie, si de dzisele tale nu rataciiu.PSALT . a ntinde o mna a ntinde o mna ( de ajutor) (cuiva), a ajuta (pe cineva) . a ntinde pedeapsa a ntinde pedeapsa (asupra cuiva),( nv .) a pedepsi (pe cineva) . ntinde-te ct ti-e plapuma! ntinde-te ct tie (sau ct te ajunge, ct te tine)

plapuma! , actioneaza numai n limitele posibilitatilor proprii! a ntinde undita a ntinde undita, 1) a lasa undita n apa; 2) ( fig .) a atrage, a momi, a nsela: undita daca voi tinde.PANN. a ntinde vorba a ntinde vorba, a lungi vorba, a vorbi mai mult dect trebuie. n tine n tine, n sinea ta: si de plnge, de se cearta, tu n colt petreci n tine.EM . ntiasi data ntiasi data, pentru prima oara: nu-i acum ntiasi data sa merg la drum! CR. ntia venire ntia venire (sau ntiul venit) ( a( l) lui Isus Hristos) , ( bis . ) venirea lui Isus Hristos n lume, prin ntruparea sa ca Fiul lui Dumnezeu: ntiul venitului a

lu Hristos, fratilor, cnd au venit spre pamnt sa spaseasca pre noi.CORESI. ntia vreme ntia vreme, ( nv . ) mai nti, mai nainte, anterior: dei va dzce hain pentru ceaia ce au fost ntia vreame, sa va certa.PRAV. nti si nti ( mai) nti si ( mai) nti, nainte de toate, n primul rnd: ce tia iesi nainte nti si nti, .. . puneo

n traista! CR . a se ntlni doi prosti la un taciune a se ntlni doi prosti la un taciune, a se casatori sau a se ntovarasi doi nevoiasi; ( p.ext. ) a trai n mizerie, a o duce greu. a se ntlni pe teren a se ntlni pe teren (cu cineva), a se bate n duel (cu cineva). a se ntlni tusea cu junghiul a se ntlni (sau a se ntovarasi, a se potrivi ca ... ) tusea cu (sau si) junghiul, a se ntlni (sau a se ntovarasi) doi oameni care se aseamana ne potrivim de minune ... - ca tusea . a se ntmpla de fata a

se ntmpla de fata (sau acasa) , a fi, a se nimeri acasa, de fata: fetele mparatului ntmplndu-se de fata, li s-au facut mila.CR . a i se ntmpla o pantomima a i se ntmpla o pantomima (cuiva), ( pop .) a avea ghinion. n trcol n trcol sau n (sau la) trcolul, ( reg . ) n cerc, n jurul, mprejurul: legam calu .. . [de stejar] sil nvrtim n trcol.POP. n trg si la moara n trg si la moara, ( pop. ) peste tot.

a o ntoarce a o ntoarce ( pe sau la surub) , a-si schimba brusc atitudinea, purtarea (pentru a iesi dintro ncurcatura) : vaznd bietul popa ca s-a pusn crd cu nebunii, ncepe s-o ntoarca la surub.CR. a o ntoarce ca la Ploiesti a o ntoarce ca la Ploiesti, a-si schimba brusc atitudinea, purtarea; a ntoarce foa ia. a se ntoarce ca moara n vnt a se ntoarce ca moara n vnt, a fi schimbator, nestatornic. a ntoarce capul cuiva a ntoarce capul cuiva, 1) a prosti, a nsela pe cineva; 2) a face pe cineva sa se ndragosteasca: fata, buna mehenghe, i ntoarce capul s Ipate vede ca nu-i de lepadat.CR . a ntoarce cojocul pe cealalta parte a ntoarce cojocul pe cealalta parte

(sau pe dos) , a-si schimba brusc atitudinea, parerile; a ntoarce foaia: ei, mai badeo, nu ma faceti sa-mi ntorc cojocul pe dos! AL. a ntoarce cu curu-n sus a ntoarce ( toate) cu curu-n sus, a rasturna, a face vraiste. a-si ntoarce cuvntul a-si ntoarce cuvntul, a nu se tine de cuvnt: Dumnezeu n-a voit sa-si ntoarca cuvntul.POP . a ntoarce de la moarte a ntoarce de la moarte (pe cineva), a readuce la viata, a salva de la moarte (pe cineva) . a ntoarce de la tta a ntoarce de la tta, (despre sugari) a ntarca. a-si ntoarce fata de la cineva a-si ntoarce fata de la cineva, a nu mai voi sa stie de cineva: si-odata sia ntors Sfntuletul fata de la el.POP. a ntoarce foaia a ntoarce foaia sau a o ntoarce

pe foaia cealalta (sau ailalta) sau a o ntoarce (sau a o schimba) pe alta struna (sau foaie) , a-si schimba atitudinea, purtarea; a deveni mai sever: dascalul vazu ca a cam scrntit-o si-o ntoarse pe foaia ailalta.ISP. a ntoarce inima cuiva a ( se) ntoarce inima cuiva, a (se) mblnzi, a cstiga simpatia, ncrederea cuiva: cu multe cuvinte blnde se ruga, ca sa le poata ntoarce inimile spre dnsul.COSTIN. a se ntoarce ntr-un calci a se ntoarce (sau a

se nvrti, a sari) ntr-un calci, 1) a se nvrti pe loc; 2) ( fig . ) a fi iute la treaba: se ntorcea numai ntr-un calci si toate erau gata.ISP. a o ntoarce la viclenie a o ntoarce la viclenie (sau la siretlic) sau a ntoarce vreun viclesug, a recurge la viclenii, la siretlicuri: o ntoarse si dnsa la siretlic.ISP. a-si ntoarce mantaua dupa vnt a-si ntoarce mantaua dupa vnt, a se adapta mprejurarilor; a fi oportunist. a ntoarce matele pe dos a ( i se) ntoarce matele (sau stomacul) pe dos (cuiva), a (i se) face greata, scrba (cuiva) . a ntoarce negotul a ntoarce

(sau a nvrti) negotul (sau comertul) , a face afaceri comerciale: negotul de vrei sa-ti fie sigur, ntoarce-l tu singur.POP . a ntoarce ochii a( -si) ntoarce ochii (sau privirea) (de la ceva sau de la cineva) , 1) a-si ndrepta privirea n alta directie: ntorcndu-si ochii catre partea de unde venea glasul.DRAGHICI ; 2) a-si pierde interesul (pentru cineva sau ceva); a lasa n plata Domnului (pe cineva sau ceva) . a i se ntoarce ochii n cap a i se ntoarce ochii n cap

(cuiva), a agoniza: n cap ochii sa i se-ntoarca si sa-i fie capul prins.a ntoarce o haina a ntoarce o haina ( pe dos), a preface, a transforma o haina (punnd . a-si ntoarce paguba a-si ntoarce paguba (sau cheltuiala) , a-si recupera pierderile, a-si scoate cheltuielile: au pus pricina ca sar hi ntors surorile ei cheltuiala.URIC . a-si ntoarce paralele a-si ntoarce paralele, a intra n posesia unor bani (socotiti) a ntoarce porcii a ntoarce porcii, a sforai (n somn) . a i se ntoarce punga pe dos a i se ntoarce punga pe dos (cuiva), ( reg. ) a-si cheltui toti banii: i s-o ntors punga pe dos.POP . a i se ntoarce rnza a i se ntoarce rnza pe dos (cuiva) , ( pop. ) a i se ntoarce stomacul pe dos (cuiva) : cnd dau

cu ochii de soacra, mi se ntoarce .

a se ntoarce roata a se ntoarce roata (sau sfera) , a se schimba situatia; a se ntoarce norocul: so ntoarce, el, roata si la mine.POP. ; si de sa va ntoarce sfera .. . atunci dupa cuviinta, cu tot sufletul voiesc cu cinste pe Erotocrit de barbat sa-l priimesc.PANN . a ntoarce spatele a( -i) ntoarce spatele (sau ceafa, dosul, nasul) (cuiva) , 1) a

nu mai asculta, a parasi (pe cineva) ; 2) a desconsidera, a dispretui (pe cineva); 3) a se supara (pe cineva) . a ntoarce suruburi a ntoarce (sau a nvrti) suruburi, a recurge la siretlicuri: avocatii cte suruburi nu nvrtesc; te baga n temnita cu dreptatea n mna.REBR. a ntoarce trgul a ntoarce trgul, a strica o nvoiala, un trg. a ntoarce traista pe dos a ntoarce traista pe dos, a intra la necaz, a da de nevoi, de lipsuri. a-i ntoarce un surub ai ntoarce un surub (sau surubul, suruburile) (cuiva) , a minti, a nsela (pe cineva) , a umbla cu siretlicuri,

cu viclenii: siret el, dar eu si mai si .. . pune-ti n gnd .. . ca i-am ntors un surub .. . ha, ha, ha! AL. a ntoarce vizita cuiva a ntoarce vizita cuiva, a vizita pe cineva ca raspuns la vizita anterioara a aces tuia. a ntoarce vorba cuiva a ntoarce vorba (sau vorbele) cuiva, a modifica, a adapta, a ntoarce pe dos, a rastalmaci cuvintele (cuiva) : Hamlet zicea: este ceva putred n Danemarca! noi trebuie sa-

i ntoarcem vorba si sa zicem: mai este ceva neputred n tara asta! CAR. a ntoarce vorba a( -si) ntoarce vorba, a(-si) lua vorba ndarat. n toata cinstea n toata cinstea, n mod sincer: ti spun, n toata cinstea, ca nu-mi place! n toata clipeala n toata clipeala ( de ochi), n orice clipa: domnul Stefan, gata de lupta n toata clipeala.POP . n toata firea n toata firea, matur, serios: ce naiba! doar esti om n toata firea! n toata lumea n toata lumea sau n lumea toata, pretutindeni, peste tot: s-a dus vestea n toata lumea.CR. n toata puterea n toata puterea, 1) ( nv .) n ntregime, pe deplin; 2) v. n putere. n toata puterea cuvntului n toata puterea cuvntului, pe deplin, adevarat: ce mai! era un artist n toata puterea cuvntului. n toata regula n toata regula sau n regula, dupa toate regulile; veritabil, n lege: este la mijloc un complot n

toata regula.REBR. n toata vremea n (sau pre) toata vremea sau n toate vremi, ( nv. si pop. ) n fiecare clipa, mereu, necontenit: [cinii] or apara n toata vremea turmele si toate vitele de lupi.POP . n toata ziua n toata ziua (sau dimineata, seara, noaptea, saptamna, luna, clipa) sau n (sau pe, peste) tot momentul (sau ceasul, anul) , n fiecare zi (sau dimineata, seara,noapte, saptamna, luna, clipa) sau n fiecare moment (sau ceas, an):

n toata seara iesea ca sa priveasca apusul [soarelui] .POP . n toate colturile n (sau din) toate colturile ( lumii) , (de) pretutindeni: dragele iubirile, cnta ca paserile, n toate colturile.POP . n toate minuturile n toate minuturile sau n tot minutul, ( nv .) tot timpul, permanent. n toate partile n (sau din, prin) toate partile (sau locurile) sau ( nv . si reg . ) de toate partile, (de) pretutindeni, (de) peste tot, n toate directiile: pe unde trecea, lumea din toate partile n toate timpurile n toate timpurile sau (

nv . ) n toti timpii, ntotdeauna, mereu: este un gen de poezie intima, care a fost n toti timpii si va ramne.MACED. n toate zilele n toate zilele sau pe toata ziua, n fiecare zi, oricnd: cumpara proprietati nemiscatoare pe toata ziua.BOL. n toi n toi, n plina desfasurare: petrecerea era n toi . n toiul cuiva n toiul cuiva, potrivit felului de a fi al cuiva: [Fat-Frumos] a plecat n lumea larga sin

toiul lui de voinic.EM. n torent n torent, din belsug, din toastele se repetara

n torente n torente, foarte mare, torential: pe o ploaie n torente eram napoi.GALA. n total n total, 1) cu totul, una peste alta: caldurile au tinut, numai cu o ntrerupere de vreo patru zile, n total opt zile.CAR . ; 2) peste tot, pe de-a-ntregul: opera e inegala si nu i se poate aplica n total aceeasi judecata.IORGA . n totalitatea lui n totalitatea lui (sau ei) sau n totalitate, n ntregime,

tot, ntreg: un director reprezinta ziarul n totalitatea si n programul lui.ARGHEZI. n tot cazul n tot cazul sau n orice caz, n orice mprejurari, orice s-ar ntmpla, oricum. n tot modrul n tot modrul, ( reg .) n fel si chip: s-au nevoit n tot modrul sa scoata pre vandali dintr-nsa.SINCAI. n tot respectul n tot respectul sau n toate respectele, din toate punctele de vedere, ntru totul: cu conlucrarea, n tot respectul memorabila, a senatorului Andrei Mocioni.BARITIU. n tovarasia .. . n tovarasia ... , mpreuna cu ... , n compania ... : ne-am simtit ca n tovarasia unor vechi si buni

prietini.HOGAS . n tovarasie n tovarasie, n asociatie, ca partas: dobndeste un brevet pentru debit de tutun n tovarasie cu fratele sau.SAD . ntr-aceea ce .. . ntr-aceea ce ... , ( nv. ) n timp ce ..., pe cnd: si-ntr-aceaia ce cugeta, adeca soseaste calare svntul.DOS . ntr-acest ceas ntr-acest ceas, n aceasta clipa, acum, imediat: la opt [clai] vrfuri le-am facut; numa una mia ramas sai fac vrf ntr-acest ceas. POP. ntr acoace ntr acoace, ( nv . si pop .) ncoace: va-zut-ai ceva mai adineoare ... ntr acoace? AL. ntr-acolo

ntr-acolo, n partea, directia aceea; ncolo: zarira niste palaturi ... si o luara ntr-acolo.ISP. ntr-aiure ntr-aiure( a) , 1) n alta parte: a plecat ntr-aiurea ; 2) fara tinta, la ntmplare, aiurea: si totusi ea vorbea ntr-aiurea.SL. ntr-alean ntr-alean, ( nv. ) mpotriva, potrivnic: multe ntr-alean se fac.COD.VOR. ntr-alergate ntr-alergate, ( nv. si pop .) alergnd: boierii iesira ntr-alergate.DOS. ntr-ales ntr-ales, pe alese: ia salati ntr-ales.CR. ntr-alt chip ntr-alt chip, altfel, altminteri, altcum: ntr-alt chip n-avura cum face.VARLAAM. n tranzit n tranzit, n trecere. ntr-ascuns ntr-ascuns, pe ascuns, n taina: sterge cu oftare doua lacrimi ntr-ascuns.AL. n tragatori n tragatori, ( mil. ) n linie, la distanta unul de

altul n vederea tragerii cu arma: se opresc toti aliniati, se desfasoara n tragatori si pornesc spre noi.CAMIL.n trasuri generale n trasuri generale, n linii mari, n general. ntreaba-ma, sa te-ntreb! ntreaba-ma, sa te-ntreb! , degeaba ma ntrebi, ca n-am habar; nu stiu mai n treacat n treacat, 1) trecnd, n trecere, ( p.ext. ) pe fuga, la repezeala: sin treacat o cuprinse lin ntr-un ungher, degraba.EM. ; 2) pe scurt, n cteva cuvinte, fara a insista: am atins acest subiect desi cam n treacat.OD. ; 3) vremelnic, trecator:

oricare pasarica si are ciripirea . a se ntreba cu cineva a se ntreba cu cineva sau ( nv . ) a-si ntreba ( judet) , a-si cauta dreptatea la judecata, a face proces (cuiva) , a da n judecata (pe cineva) : iar de s-ar scula vecinii din megiesi, la mine sa vie sa se ntrebe.URIC . a ntreba sfat a ntreba sfat ( de ... ) , ( nv

. ) a cere sfatul cuiva: Dumitrasco-voda, chemndu-si boierii, au ntrebat sfat.LET.

a ntreba voia cuiva a ntreba voia cuiva, ( nv. ) a cere voie (de la cineva) : cazacii s-au strns, nentrebnd voia craiului.COSTIN. n trebuinta cuiva n trebuinta cuiva, ( nv . ) pentru necesitatile cuiva: suma .. . data n trebuinta ostilor si platita da hazneaua mparateasca.GOLESCU. a se ntrece a se ntrece ( cu firea) , a face mofturi, fasoane, nazuri; a se

copilari: haide, treci praul! ce te-ntreci, Catrino? COSBUC . a ntrece asteptarile a ntrece ( toate) asteptarile, a depasi orice asteptare, orice previziune: succesul tinerei cntarete a ntrecut toate asteptarile . a se ntrece cu dracul n fuga a se ntrece cu dracul n fuga, ( reg .) a fugi repede. a se ntrece cu gluma a se ntrece cu gluma (sau cu saga, cu vorba, cu dedeochiul, cu nebuniile) , a exagera, a depasi masura: vaznd ca prea se ntrece cu saga, a sarit ca fript drept n picioare.POP. a ntrece orice nchipuire a ntrece orice nchipuire, a depasi imaginatia. n trecere n trecere, 1) la

repezeala, n fuga, n treacat: mergi ntmplator pe strada, n trecere surprinzi o fata brazdata de durere .BLAGA ; 2) pe scurt, n cteva cuvinte, fara a insista, n treacat; 3) fugar, fugitiv, pasager, trecator: cte numiri ar inventa el ... pentru un surs de pe buzele ei, un surs n trecere.EM. ntre cer si pamnt ntre cer si pamnt, n aer. n trecut n trecut, altadata, odinioara: dar nu mai cade ca-n trecut n mari din tot naltul.EM . ntreg la minte ntreg la (sau de) minte, cu judecata normala: fost-ai fi ntreg la minte? CONACHI . ntre lumea fetei ntre lumea fetei (sau ochilor) , ( nv . ) naintea cuiva,

n fata cuiva: fericati oameni ce stiu strigare, Doamne, ntre lumea featei tale mbla-vor.PSALT. n tremur n tremur sau ( nv .) n tremuri, nfiorat, tremurnd: cu inima n tremuri, au mbracat pruncul.N.COSTIN . ntre olalta ntre olalta, ( nv . si pop . ) 1) unul cu altul: s-asaman ntre-olalta viata si cu moarte.EM. ; 2) unul pe altul, reciproc: a se nsela ntre olalta asupra meritului producerilor lor.MAIOR . ntre patru ochi ntre patru ochi (sau pereti) , confidential, fara martori: o sa-mi spui altadata

.. . cnd vom vorbi ntre patru ochi.ARGHEZI. n trepte n trepte, 1) n forma de scara; 2) n etape, treptat. ntre timp ntre timp (sau timpuri) , n acest rastimp: ntre timp, peste orasul urias .. . se pravalise ntunericul noptii.STANCU . ntre viata si moarte ntre viata si moarte, n agonie. ntr-o cercare ntr-o cercare, ( pop .) ntr-o doara; de proba: l-am ales, ntr-o cercare, sa vedem ce minte are.ntr-o clipa ntro clipa (sau clipita) sau ( reg . ) pe clipita, ndata, numaidect, imediat: au pot sa fiu,

copila, de trei ori Dumnezeu, si ce-au facut puternic n veacurile sale, aceea ntro clipa sa pot a face eu? EM. ; nu te temi ca te va prabusi D-zeu ntr-o clipita? POP. ntr-o clipitura ntro clipitura, ( reg . ) ntro clipita: copiii crescura repede .. . n fiecare zi un an, n fiecare noapte alt an, iar n crapatul zorilor ... trei ani ntr-o doara ntr-o doara, la noroc, la ntmplare: se hotar sa vie ntr-o doara.ISP. n troica n troica, (despre

cai) nhamati cte trei n linie: Mitrea se opri o clipa ca sa priveasca o sanie cu cai nhamati n troica.SAD . n troiene n troiene, formnd gramezi un clopot trist suna

ntr-o ntinsoare ntr-o ntinsoare, ntr-un suflet, fara ntrerupere: si petrec ntr-o-ntinsoare, tot la umbra, la racoare.POP . ntr-o margine ntr-o margine, ( reg .) pe o parte, ntr-o rna. ntr-o mica de ceas ntro mica de ceas sau pe ( o) mica (sau nimica) de (sau pe) ceas, ( nv . si pop . ) 1) foarte repede, imediat; din clipa n clipa: pe o nimica pe ceas beam cte-un cofaiel ntreg de apa.CR. ; 2) foarte des, mereu: poroncele aceste noua,care curg pe nica, pe ceas.AL . ntr-o nimara

ntr-o nimara, ( nv . si reg .) cu o ocazie oarecare. ntr-o parte ntro (sau la o) parte, 1) ntro latura, piezis: i pusese caciulita .. . cam la o parte. GALA. ; 2) deoparte, izolat: nu puteam sa stam la o parte ca niste cersetori.DELAVR . ntr-o parte si n alta ntr-o parte si n alta, n directii opuse. ntr-o parere ntro parere, 1) ntro doara, la ntmplare; oarecum: a zmbit si el asa, ntro parere.CAMIL. P . ; 2) ( reg

.) insistent, staruitor: si doar ma feream si eu ntr-o parere.CR. ntr-o potriva ntro potriva, 1) ( nv . ) n egala masura, deopotriva: fapta vitejeasca e negresit lucru mare; dar ntro potriva cu dnsa, sta si vorba pusa la loc cu temei.OD. ; 2) pe potriva. ntr-o rna ntro (sau pe o) rna, 1) (despre oameni) (culcat, aplecat) pe o parte, pe o coasta: ce luan trei zile dintro saptamna da pe d-ale gurii, odihnind

po rna! PANN ; 2) (despre obiecte) nclinat, strmb: casa unde stateau era aplecata ntr-o rna.PREDA. ntr-o secunda ntro secunda sau n doua ( n trei, n patru etc. ) secunde sau din secunda n secunda sau dintr-o secunda ntr-alta sau de la o secunda la alta sau la secunda, foarte repede; acum, curnd, imediat, ndata, numaidect, repede, din clipa n clipa, fara

ntrziere, ntro clipa, la moment, pe data, pe loc, fara zabava: toata supararea mea pieri la secunda. ARGHEZI. ntr-o tinsoare ntr-o tinsoare, ( nv. ) repede, n goana, ntins. ntr-o trzie vreme ntro (sau n) trzie vreme sau ntr-un trziu sau ( nv. ) n trziu sau ( reg. ) dupa un trziu, dupa mult timp, dupa multa asteptare; la o vreme: suind pe la fundul Halaucei, am ajuns dupa un trziu n

Farcasa.CR. ; te ntreb ntr-un trziu.EM. ntr-o toana ntro toana, de la o vreme, la un moment dat; ntr-un rastimp: ntro toana, cnd damigeana si trupurile noastre nu mai erau amenintate, prietinul meu, Panait, dobndi ntr-o zi ntr-o ( buna) zi sau ntr-una din zile, ntr-o zi oarecare; cndva, odata. ntru acea oara ntru (sau din) acea oara, ( nv . ) n (sau din) vremea aceea; n (sau din) acel moment: ntr-acea oara ce era nchis n temnita Ioan. DOS . ntru adevar ntru adevar sau ntr-adevar, cu adevarat, de fapt:

fata ntr-adevar placuta a tnarului.EM. ntru ceva ntru ceva, ( nv .) n vreo privinta; ceva, putin: sa nu cumva sa o strice ntru ceva. PRAV . ntru desert ntru desert, ( nv .) zadarnic: ntru desert ne trudim.VARLAAM . n trufa n (sau spre, pre) trufa (sau trufie) , ( nv . ) pentru a se mndri, pentru a fi laudat: ai talmacit [scriptura] spre limba cea de mosie a locului, nu ntr-un anumit sens ntr-un anumit sens, dintr-un anumit punct de vedere: ntr-un anumit sens, nu-ti trebuie prea mult curaj, ca sa alergi nainte. CAMIL.P. ntru narav ntru (sau pre, din)

narav, ( nv . si pop . ) conform obiceiului: si ntr-acelas narav iara saruta pre ei cu cuvntul.CORESI . ntr-un buc ntr-un buc, ( reg. ) foarte repede, imediat: si ntr-un buc [furnicile] au si ales nasipul.CR . ntr-un ceas bun! ( sa fie) ntr-un ceas bun! , sa fie cu noroc!: amin si ntr-un ceas .

ntr-un chip ntr-un chip, ( nv . si pop . ) la fel, n acelasi fel, deopotriva, fara deosebire: [soarele] lumineadza preste tot ntr-un chip, asa si mparatia acea de sus ntr-un chipu va lumina.VARLAAM. ntr-un cuvnt ntr-un cuvnt, 1) mpreuna, n unanimitate, ntr-un glas, n cor: apoi noi ntr-un cuvnt din partea a tot pamntul zicem. (a.1820) . URIC . ; 2) (sau cu un cuvnt) pe scurt, n rezumat: ntr-un

cuvnt, orice dama l-ar fi vazut, ... nu s-ar fi putut opri de a se coti cu vecina sa. NEGR. ntr-un gnd ntr-un gnd sau la un gnd, de aceeasi parere; gnd la gnd: afla pre patriarhul la un gnd cu dnsul.MINEIUL . ntr-un glas ntr-un (sau cu un) glas (sau grai), mpreuna, deodata: raspunsera toti ntr-un grai. ISP. ntr-un hal fara hal ntr-un hal fara ( de) hal, ntr-o stare de nedescris. ntr-un hat cu .. . ntr-un hat (sau hat n hat) cu ... , vecin cu ...: care vie este intr-un hat cu alta vie a me [a] .URIC. ntru nimic ntru nimic sau ntro nemica, ( nv .

si pop. ) 1) deloc, defel, ctusi de putin: el era bun si nu supara ntru nimic pe popor.ISP. ; 2) de nimic. ntr-un minut ntr-un minut sau n doua minute, ntro clipa, ndata, imediat, curnd: ntr-un minut fu aproape de padure.ISP. ntr-un necaz ntr-un necaz, la nervi; ( p.ext .) n disperare: i-a scris, ntr-un necaz, o scrisoare plina de reprosuri . ntr-un noroc ntr-un (sau la) noroc, la nimereala, la ntmplare: sa ma duc, ntr-un noroc,

la nevasta vrunui vornic.HASD . ntr-un pes ntr-un pes, ( pop. ) pe o parte, ntro rna; nclinat, piezis, oblic: m-am pomenit cu trasura ntr-un pes, se rupsese osia si ramasese n trei roate.GHICA. ntr-un rastimp ntr-un rastimp, la un moment dat, de la o vreme, deodata: ntr-un rastimp, curgerea ploii conteni.SAD. ntr-un rasuflet ntr-un rasuflet, foarte repede: venise ntr-un rasuflet din oras.AGRB . ntr-un rnd ntr-un rnd, odata, la un moment dat: ntr-un rnd i picase lui mos Nichifor doua iepusoare.CR. ntr-un suflet ntr-un suflet, foarte repede, n goana: a sosit ntr-un suflet napoi la fntna.CAR . ; vine tot ntr-un suflet si domnisorul.POP

. ntr-un sold ntr-un sold, 1) (aplecat) ntr-o rna;strmb; 2) ( reg. ) (culcat) pe o parte, pe o coasta. ntr-un timp ntr-un timp, ( reg. ) la un moment dat: ntr-un timp l ntreaba nevasta.POP. ntr-un timp mai lung sau mai scurt ntr-un timp mai lung sau mai scurt, acum sau altadata, la o data oarecare; odata si odata, mai curnd sau mai trziu: mortii ..., ntr-un timp mai lung sau mai scurt, se schimba ntru putinel ntru putinel, ( nv .) putin lipseste ca ..., mai ca ...: ntru putinel v-ati aflat credinciosi. VARLAAM . ntru tarie ntru tarie, ( nv. ) n siguranta, n stare de aparare: voinicul, nu numai pre elus sa

se mntuiasca de bate razboiu ..., ce si cetatile ntru tarie sa puie.. ntru toata deplinirea ntru toata deplinirea, ( nv . ) cu totul, peste tot, cu desavrsire: ucideti toata partea barbateasca ntru toata deplinirea.BIBLIA . a se ntuneca la fata a se ntuneca la fata, a se posomor: mult la fata te-ai schimbat si mi te-. ntuneric bezna ntuneric bezna, ntuneric deplin: noaptea era ntunerec bezna.ISP. n turma n turma, cu gramada, n gramada: sufocati de-atta mers n turma, noi ne miscam mpinsi din urma.CAMIL.P. n tusa n tusa, ( sport ) dincolo de marginea a ntarcat balaia ! a ntarcat balaia (sau murgana) ! , s-a terminat!; s-

a se ntelege ca gsca cu prepelita a se ntelege ca gsca cu prepelita, ( reg. ) a nu se ntelege deloc: ne ntelegem ca gsca cu prepelita.GALA . a ntelege de cuvnt a ntelege (sau a sti) de cuvnt, a fi ascultator, supus: asculta si-ntelege de cuvnt.PANN. ntelege de cuvnt! ntelege de cuvnt! , asculta de vorba buna! a se ntelege la cuvinte a se ntelege (sau a se ajunge) la cuvinte, a cadea la nvoiala: Mihaiu ... se ntelese cu el la cuvinte.ISP. n telina n telina, necultivat, paraginit. n tel n tel sau n telul pustii, ( pop .) n bataia pustii: mai bine le-as avea n telul pustii. SAD . ntepat la limba ntepat la limba, 1) ametit de bautura, beat; 2) ironic, sarcastic. ntepat la minte ntepat la minte, istet, vioi: mai, copile mic de stat, dar la minte ntepat ... POP . a se ntepeni pe nisip a se ntepeni pe nisip, (despre nave) a esua. n ultima secunda ( chiar) n ultima secunda, (chiar) n ultima clipa, n ultimul moment: a prins avionul n ultima secunda . n ultima instanta n ultima instanta, n ultima analiza, la urma urmelor, n cele din urma. n ultimul moment n ultimul moment, n ultima clipa; nainte de a fi prea trziu. n urma .. . n urma ... , n spatele ..., ndaratul ..., dinapoia ...: codrii-n urdie n urma-i s-aduna si iar se-mprastie.EM. n urma urmelor

n urma urmelor, ( pop . ) n cele din urma, ntr-un trziu: n urma urmelor, vaznd ca toata munca lui este degeaba, se dete la prins musculite.POP. n urma n urma, n spate, ndarat, dinapoi. n valuri n valuri sau valuri-valuri, n mod succesiv (si n mare cantitate) : cad sagetile n valuri care suiera, se toarna.EM . n van n van, degeaba, inutil, zadarnic: n van l-a rugat, n van i s-a trt la picioare.POP. n varvaric n (sau de) varvaric, ( pop . ; despre

mustati) cu vrfurile lungi si rasucite: cu musteti de varvaric cum sta bine la voinic.POP . a nvata buchea cartii a nvata buchea cartii, 1) a nvata exact ca n carte; 2) a nvata n mod mecanic. a se nvata ca tiganul cu scnteia a se nvata (sau a se deprinde) ca tiganul (sau ca faurarul) cu scnteia (sau cu scnteile) , a se obisnui (sau a ajunge sa se obisnuiasca) cu ceva (neplacut, rau): s deprins cu nevoile ca tiganul cu scnteile. POP . a nvata cu narav a ( se) nvata cu narav, a (se) obisnui sa pretinda ceva ca pe

un drept al sau: la ce tot dai? i nveti cu narav! DELAVR. a nvata minte a nvata minte (pe cineva), a pedepsi (pe cineva) (pentru a-i fi . a se nvata minte a se nvata minte, a trage nvataminte dintro experienta neplacuta: ca sa te nveti minte, eu nu ti-oi mai da drumul vara.POP. a nvata papagaliceste a nvata papagaliceste, a nvata pasareste. a nvata pasareste a nvata pasareste, a memora fara a ntelege, a nvata a nvata pe de rost a nvata pe de rost (sau ( nv. ) dea rostul, de rost) , a nvata pe

din afara: si asculta o poveste cen scoala azi mi s-a spus, care si legea-mi n vazul .. . n vazul ... , n fata ..., fata de ...: lucrurile se faceau n vazul

n veac de veac n veac de veac sau n veci ( de veci) sau de veci( e) sau n vecii vecilor sau n veacul veacului sau n (sau pe) vecie sau ( nv. ) n vecia veacului, 1) dea pururea, n eternitate, pentru totdeauna: tu ciocanitoare sa te faci si blestemata sa fii a le cauta si a le omor

n vecii vecilor! POP. ; ai fi trait n veci de veci.EM. ; 2) ( bis. ) etern, vesnic: cntari tnguitoare prin zidurile reci cersi-vor pentru mine repaosul de veci.EM. ; 3) ( jur. ; nv. ) pe termen nelimitat: ia daruit cu hrisov o mosie, so stapneasca de veci.CAR. ; 4) (n constructii negative) niciodata: atunci n vecie suflarea ta calda ea n-o sa nvie.EM. nvechit n rele nvechit n (

zile) rele, nrait: nvechit n zile rele, deprins a te ciocni la toti domnii. NEGR. n vecinatate n (sau prin) vecinatate, n (sau prin) apropiere, (pe undeva pe) aproape, n (sau prin) preajma: pecinighii n vecinatate fiind. CANT. n vecinatatea .. . n vecinatatea ... , 1) n apropierea ... , n jurul ... , n preajma ... : acel turn, asezat n vecinatatea portei.OD. ; 2) ( nv .) putin nainte de ..., n timpul apropiat de ...: dau voiniceste asalt ... n vecinatatea serii.BALC . n vecini n (sau prin) vecini, n

(sau prin) apropiere, (pe undeva pe) aproape: pleca prin vecini sa-si astmpere amarul.VLAH. n vedeala n (sau la) vedeala, ( nv . si reg . ) n vazul tuturor, n public; pe fata: o purta n vedeala ntre toata boierimea.NEC. n vederea .. . n vederea ... , n scopul ..., pentru ...: doua metode n vederea aceluiasi rezultat. HASD. n veliglas n veliglas, ( nv . ) cu voce tare, cu glas puternic: cetindu-sa la divan

n veliglas cartile naintea tuturor.COSTIN . a nveli taciunele a nveli taciunele, a pleca, a fugi. n viata si-n trai n viata si-n trai, ( reg. ) niciodata. n vrful picioarelor n vrful picioarelor, fara zgomot, tiptil: opisica alba ca laptele vine n vrful picioarelor.REBR. a i se nvrteji capul a i se nvrteji capul (cuiva) , ( nv . si pop . ) a avea ameteli: capul li se nvrtejiia, greata li se scorniia.CANT . a se nvrti ca mta mprejurul oalei cu smntna a se nvrti ca mta mprejurul oalei cu smntna, a da trcoale unui lucru dorit. a i se nvrti capul cuiva a i se nvrti capul cuiva sau a se nvrti locul cu cineva, a avea

ameteli, a ameti: mise parea ca biserica se nvrteste cu mine.NEGR . a se nvrti ca un prsnel a se nvrti ca un prsnel sau a umbla ca prsnelul, a se misca foarte repede. a nvrti cutitul n rana a nvrti (sau a rasuci) cutitul n rana, a zgndar o rana nevindecata, a spori durerea, suferinta . a nvrti dulapuri a nvrti dulapuri, ( reg. ) a umbla cu nselatorii. a nvrti pe degete pe cineva a nvrti pe degete pe cineva, a avea la bunul plac, la discretie pe cineva; a a se nvoi la pret a se nvoi (sau a veni) la (sau din) pre . sau ( reg. ) a se ajunge din pre . sau ( nv . si reg . ) a rupe pretul (sau trgul, tocmeala)

, a ncheia o tranzactie comerciala (ntelegndu-se asupra sumei de plata) : n vro cteva cuvinte, nvoindu-se din pret, . PANN. n vreme ce n vreme ce, n timp ce. n vreme cnd .. . n vreme cnd ... , ( nv. ) din moment ce ... , cta vreme ... : Robinson cum era sa le cunoasca, n vreme cnd nici vazuse, nici au mncat n zadar n zadar, zadarnic: n zadar cautam sa-i pricinuiesc . n zare n zare sau n zari, la orizont; ( p.ext. )

n departare: privea n zare cum pe mari [Luceafarul] rasare si straluce.EM.

n zbor n (sau din, dintr-un) zbor, 1) n timp ce zboara: paserile .. . ti le prindea cu mna din zbor.CR. ; 2) n fuga, repede, iute: ne spunea de sfintenia calugarilor de la Stavros, .. . unde nu calca picior de parte femeiasca, unde nici n zbor nu putea sa intre dect cocosii.GHICA ; 3) dintr-odata, dintro

singura miscare: arnautii ... pe Iordaki s-arunca, de par lung l apuca, pe covor l ntindea si din zbor capu-i taia.POP . n zig-zag n zig-zag, n linie frnta. n zori de zi n zori de zi (sau de ziua) sau n zorii zilei, cnd ncepe a se lumina de ziua. ti sta mintea n loc ti sta mintea n loc, e de necrezut; e incredibil, inimaginabil. joaca dracu pe turloaie joaca dracu pe turloaie, ( reg. ) se petrec lucruri ciudate, suspecte. joi dupa Pasti joi dupa Pasti sau joi mai de-apoi, la Sfntul Asteapta, niciodata. jos palaria! jos palaria! , toata admiratia! a juca cartile a juca cartile, a practica jocul de carti. a se juca cu cineva ca mta cu soarecele a se juca (sau a glumi) cu cineva ca mta (sau ca pisica) cu soarecele, a-si bate joc de cineva tinndul ntro situatie incerta: nu te juca cu mine ... ca mta cu soarecele.SAD. a se juca cu focul a se juca cu focul, a trata cu usurinta un lucru primejdios, grav. a juca cum i cnta cineva a juca cum i cnta cineva (sau cum i se cnta), a face cum i impune, i porunceste cineva.

a juca cu sala goala a juca cu sala goala, (despre actori) a nu avea spectatori. a se juca de-a purceaua n ceafa cuiva a se juca de-a purceaua n ceafa (sau pe spinarea) cuiva, ( reg. ) a trage o mama de bataie cuiva. a juca de srma a juca de srma, a se acomoda cu abilitate mprejurarilor; a se descurca n orice situ atie. a juca n ciur fara vacalie a juca (sau a suci) n ciur fara vacalie (pe cineva) , a stapni, a domina pe cineva, determinndul sa faca ceva care nu este n interesul sau: l joaca cu viclenie n ciur fara vacalie.PANN. a juca la bursa a juca la bursa, a cumpara si a revinde efecte de bursa. a juca la doua nunti a juca la doua nunti, a face joc dublu. a juca o carte mare a juca o carte mare, ( fig. ) a risca (aproape) totul (pe o carte) . a-i juca ochii ai juca ochii ( n cap) sau a nui sta (

bine) ochii n cap (cuiva) , 1) a avea privirea vioaie, jucausa: un puisor de fata, careia i jucau ochii n cap, ca la o serpoaica. CR. ; 2) a fi siret, viclean. a juca o comedie a juca o comedie, ( fig. ) a se preface. a juca o cotca a juca o cotca (cuiva) , a nsela, a trage pe sfoara (pe cineva) : nu cumva oare vrea sa ne joace vreo cotca? AL. a juca papusile a juca papusile, ( pop. ) 1) a da o reprezentatie cu papusi; 2) ( fig. ) a spune minciuni, a nsela pe cineva. a juca pe fata a juca (

cu cartile) pe fata, a fi deschis, fara ascunzisuri. a juca tontoroiul a juca (sau a sari) tontoroiul, a topai: se ruga la Dumnezeu sa nul sontorogeasca de picioare pna nu va apuca sa joace ... tontoroiul pe mormntul a juca tontoroi a juca tontoroi( ul) (pe cineva) sau a face (pe cineva) sa joace tontoroiul sau ai juca tontoroiul (cuiva) , a obliga, a sili pe cineva sa se supuna capriciilor tale, sa-ti ndeplineasca toate

gusturile, al tine la cheremul tau: cum se rasuceste vremea si ne joaca a juca ultima carte a( -si) juca ultima carte, a face ultima tentativa de a-si a juca un renghi a( -i) juca un renghi (sau renghiul, renghiuri) (cuiva) sau ai trage renghiul (cuiva) , a amagi, a pacali (pe cineva); a juca o festa februarie si martie ... a judeca ca o cizma a judeca ca o cizma, a fi prost ca noaptea. a judeca la rece a judeca la rece, a judeca cu obiectivitate,

judecata de apoi judecata de apoi, judecata solemna, la sfrsitul lumii, n fata lui Dumnezeu. jumatate de picatura jumatate de picatura, virgula. a jumuli un fraier a jumuli un fraier, ( fam. ) a pacali, a nsela un credul, un prost. a jupui tapul a jupui (sau a beli) tapul, ( fam. ) 1) a vomita la betie; 2) a se zdreli n urma unei cazaturi la betie. a jura pe sfnt a ( se) jura pe sfnt, ( nv. ) a se jura pe ceea ce are mai de pret: ti-oi jura pre sfnt c-oi tinea cuvnt pana la mormnt.BUDAI-DELEANU. a jura strmb a jura strmb, a depune un juramnt mincinos. jur-mprejur ( de) jur-mprejur sau roata-mprejur, pretutindeni n

jur; n (sau din) toate partile: si prin casa se primbla, si jur-mprejur cata.POP. la adapost la adapost, n siguranta, aparat, ferit, protejat: stiindu-se la adapost de atacurile inamicilor, putea sa pregateasca n tihna propriul plan de atac.CEZAR.P. la adapostul .. . la adapostul ... , 1) la umbra ..., sub protectia ...; 2) ( fig. ) sub pretextul .. . la aer la (sau n) aer ( liber), afara, ntr-un loc neacoperit. la alegere la alegere, optional, pe alese: pe tarabe, fructe cte vrei, la alegere! la anul, cnd o-nflori bostanul la anul, cnd o-nflori bostanul, niciodata. la aprinsul lumnarilor ( pe) la aprinsul lumnarilor, la caderea serii. la asa cap, asa caciula! la asa cap, asa caciula! , cum e omul, asa snt si purtarile lui. la bord la

(sau pe) bord, pe puntea navei, mbarcat. la bra . ( brat) la brat, cu bratul trecut pe sub bratul altuia. la brodeala la brodeala, ( fam .) la nimereala, la ntmplare. la buna vedere! la buna vedere! , ( fam. ) (formula de salut la plecare) la revedere! la calea jumatate la calea jumatate sau la jumatate de cale (sau de drum) , la mijlocul drumului: sa ntors de la calea jumatate. la calendele grecesti la calendele grecesti, niciodata, la Sfntu-Asteapta, la Pastele Cailor. la capatul pamntului ( de) la (sau din) capatul (sau marginea, marginile) pamntului sau din margini de (sau peste) pamnt,

(de) foarte departe: rasar-o vijelie din margini depamnt.EM. la capatul puterilor la capatul puterilor, epuizat, vlaguit: dupa attea nopti nedormite, ajunsese la capatul puterilor . la care la (sau dupa) care, dupa aceea: Amin zise Domnul ... dupa care apoi se departa.EM. la catarama la catarama, 1) foarte strns; 2) ( fig. ) foarte, strasnic: betie la catarama . la caderea serii la caderea serii, pe nserat: ajunsera acasa la caderea serii . lac de sudoare lac (sau leoarca) de sudoare (sau de naduseala, de apa), foarte transpirat. la ce? la ce? , pentru ce?: la ce sa mai merg si eu, daca va duceti voi? la cerere la cerere, cnd se solicita: s-a transferat la cerere . la cheie la cheie, bun pentru locuit; complet finisat: apartament la cheie . la cntatori ( pe) la (sau pna n, despre) cntatori, pe la cntatul cocosilor, cnd

se lumineaza de ziua: au venit doi ngerei ... noaptea pe la cntatori, cnd la ct mi-a sta capul la ct mia sta capul (cu cineva) , ( pop. ) cum o voi scoate la capat (cu cineva) : cu omul ros nu stiu zau la ct mi-a sta capul.CR. la ct mi-a sta norocul la ct mi-a sta norocul, ( pop. ) ct noroc voi avea. la ct vine la ct vine (sau ajunge) (cineva) , ( nv. ) n ce hal ajunge (cineva) , ct de

mult decade (cineva) : giudecati la ct agiunge omul, cnd la coada .. . la coada ... , la capatul ..., la : statea cuminte la

la coada la coada, 1) pe ultimul loc, la urma: terminase scoala primul .. . la coada ; 2) la rnd: dupa ce ca pierduse doua ceasuri la coada, nici nu apucase sa cumpere ceva . lac sa fie, ca broaste snt destule! lac sa fie, ca broaste snt destule! , ocazii sa fie, ca amatorii nu lipsesc! la culme la (sau n) culme, foarte: mparatul Ros [u] era un om pclist si rautacios la culme.CR. la deal cu opintele si la vale cu oprele la deal cu opintele si la vale cu oprele, ( pop. ) e la fel de greu de urcat, ca si de cobort. la discretie la discretie, din belsug, ct vrei, ct poftesti: mncare si bautura adusesera la discretie. la doi pasi la doi pasi ( de ... ), foarte aproape (de ...) . la dracu-n praznic la dracun praznic, ( fam. )

foarte departe; unde sia ntarcat dracul copii: am fost .. . trimis pe front, la dracu-n praznic.STANCU. la drept vorbind la drept vorbind, n fond, la urma urmelor. la fata locului la fata locului, unde s-a petrecut fapta. l-a facut ceapa cu apa l-a facut ceapa cu apa, l-a facut de rs. la fel la fel, ntocmai, aidoma: toate s-au ntmplat la fel.POP. la gratar la gratar, fript pe gratar: peste la gratar . la hurta la hurta, la ntmplare, cum se nimereste: vindea cartofii la hurta . la iarna la iarna, cnd va veni iarna, la iarna viitoare. l-a iertat Dumnezeu l-a iertat Dumnezeu, a murit. la infinit la infinit, fara limita, nencetat: este admisibil ... ca o criza de cabinet sa se perpetueze la infinit? EM. l-a nghitit pamntul ( parca) la nghitit pamntul sau ( parca) a intrat n pamnt, a disparut fara urma: s-acuma

nu-i; parc-ar fi intrat n pamnt.SAD. la ntmplare la ntmplare sau n voia ntmplarii, n voia soartei, n nestire, cum se nimereste, ntro doara, ntr-un noroc: mergeam la ntmplare, disperat.SAD. l-a ntarcat Scaraotchi la ntarcat Scaraotchi, ( reg. ) e foarte siret, viclean: mare htru mai esti! .. . sa juri ca teo ntarcat Scaraotchi.AL. la loc la loc, acolo unde statea de obicei: pune capul lui Harap-Alb la loc.CR. la loc comanda! la loc comanda! , ( fam. ) s-a schimbat planul de bataie! la locul lui ( a fi)

la locul lui ( ei etc.), (a fi) asa cum se cuvine; cu rost, potrivit: vorba era vorba, la locul ei.CR. la mai mare! la mai mare! , ti urez sa fii avansat ct de repede! la mama dracului la mama dracului (sau a ciorilor), foarte departe, la capatul pamntului, la dracu-n praznic. la mare la mare, ( nv. ) la maturitate: asa-l lasa pn-la mare sa creasca tot n desfru.PANN. la mare fix la mare( le) fix, ( fam. ) impecabil, perfect, fara cusur: era gatit la marele fix, cu haine comandate la . la maximum la maximum, n cel mai nalt grad; pna la refuz: sala teatrului era plina la maximum . la masura la masura, ( nv. si reg. ) exact, precis: masurndu-sa fnul cu stnjenu drept si stogurile ntocma la masura.URIC. la mijloc de masa si la colt de la mijloc (sau la capat) de masa si la col . de

tara, loc prielnic, ferit de pericole: sa te silesti a fi totdeauna la mijloc de masa si la colt de la mintea omului la mintea omului (sau a cocosului) , usor de nteles, clar: pricepuse si el, vezi Doamne, ca doar era la mintea cocosului. POP. la minut la minut, imediat, pe loc: fotografie la minut. la moda la (sau de) moda, 1) modern: asa e la moda sa se umble fara coada.PANN ; 2) (despre oameni) foarte cunoscut, apreciat ea era pe atunci

la moment la moment, imediat, pe loc: Dumnezeu ... la moment trimise pe un nger.POP. la mosii ai verzi la mosii ai verzi, niciodata: vei mai capata si tu cap la mosii ai verzi ori la pastele cailor. ISP. la multi ani! la multi ani! , ti urez sa traiesti nca multi ani!: la multi ani cu sanatate, sa va dea Domnul tot ce doriti! la nebunie la nebunie sau pna la nebunie, enorm; o fata, carel iubea la nebunie si dormea cu poeziile lui sub perna.VLAH. la necaz la necaz, ntr-un moment critic, dificil; la suparare: multe spune omul la necaz.SAD . la negru la negru, cu pret de specula. la nemarginire ( pna) la nemarginire, ( nv. ) (pna) la infinit: cresc pe-ncetul, pn-la nemarginire, fapturile osebite.CONACHI. la nemurire la nemurire, (

fam. ) fara sfrsit, vesnic; ( p.ext. ) extrem de tare, de mult; la nebunie: te iubesc la nemurire.CAR. la nesfrsit la nesfrsit, fara ntrerupere, necontenit: aceasta zi uda si plngatoare la nesfrsit.BACOVIA. la nevoie la nevoie sau la vreme (sau ceas, zi, loc) de nevoie, 1) ntr-un moment dificil, n vreme de restriste, la necaz: te va nvata .. . ce sa faci la vreme de nevoie.ISP. ; 2) n caz

de trebuinta: beciul .. . putea sa tainuiasca, la nevoie, o domnita.CR. la nimereala la nimereala, la ntmplare, fara a gndi, a chibzui; fara alegere: apuca la nimereala pe prima strada la dreapta.CAMIL.P. la nivelul .. . la nivelul ... , n regiunea ..., n dreptul .. . la noapte la noapte, n timpul noptii urmatoare: stiu ca are sa aiba de lucru la noapte.CR. la noi ( pe) la noi, 1) acasa, n casa noastra; n familia noastra: cu ce ocazie pe la noi? CAR. ; 2) n satul

sau n orasul nostru; n partile noastre: si eu trimite-voi cei mai mndru pe la noi.EM. ; 3) n tara noastra: la noi snt codri verzi de brad.GOGA ; 4) n lumea noastra, n universul pamntesc. la o adica la o adica, 1) la nevoie: putea, la o adica, sa-si gateasca si sa-si spele singur.CEZAR. P. ; 2) la drept vorbind: s-apoi, la o adica, nici n-am nevoie sa-mi mai calce pragul.SAD . la o azvrlitura deba . la o azvrlitura (sau aruncatura)

debat, la mica distanta, foarte aproape: casa bunicilor era la o azvrlitura de bat. la o parte! la o parte! , fereste-te!, fa loc!, fugi! la ora actuala la ora actuala, n prezent. la ordin! la ordin! , snt la dispozitia dumneavoastra! la ordinea zilei la ordinea zilei, 1) de actualitate; important: scandalul din parlament era la ordinea zilei ; 2) pe ordinea de zi (a sedintei, a consfatuirii etc.): faceti tacere! snt cestiuni arzatoare la ordinea . la ordinele cuiva la ordinele cuiva, la dispozitia cuiva. la ore mici la ore mici, dupa miezul noptii, trziu: nu ajungea acasa dect la ore mici . la o schioapa la o schioapa, ( fam. ) (foarte) aproape: nemultumirea poporului ajunsese la paroxism ( pna) la paroxism, cu intensitate maxima; insuportabil: jazzul urla la paroxism.CEZAR.la parte la parte, (care

este) angajat cu plata ntro anumita proportie din beneficiul realizat: l fac tovaras la parte si-l nsor.CAR. la pas la (sau n) pas sau n pasul calului, n mersul liber (al calului) ; ncet: calul era obosit si nu putea merge dect n pas.EM.

la pastele cailor la pastele cailor (sau calului), niciodata: vei mai capata ... la mosii ai verzi ori la pastele cailor.ISP. la pauza la pauza, n timpul pauzei dintre actele unui spectacol, dintre reprizele unei ntreceri sportive: la pauza, scorul meciului era alb . la pamnt la pamnt, 1) ntins, culcat pe jos; 2) ( fig . ) nvins, deznadajduit, deprimat, demoralizat: dupa attea lovituri ale soartei, era la pamnt cu moralul ; 3) ( fig. ) ruinat: industria e la pamnt . la parere la parere, ( nv. ) la prima vedere; n aparenta: Despot e la parere zburdalnic si usor.AL. la pastrare la

(sau n) pastrare, 1) la loc sigur, la adapost: i daduse n pastrare toate bijuteriile ; 2) ( fam. ; iron. ) la nchisoare: o sa fie n alta parte, la pastrare.CAR. la perfectie la perfectie, n mod desavrsit, perfect: un om care-si stia la perfectie limba sa.NEGR. la peste la peste, la pescuit: nu era acasa, ce sa tmplase ... la peste.NEC. la pornire la pornire, la plecare. la porunca la porunca, la ordin: la porunca! stapne, zise calul si-si lua zborul.POP. la potriveala la (sau cu) potriveala, ( reg. ) nimerit, corespunzator, potrivit. la prilej la prilej, ( nv. ) la momentul potrivit: la prilej, ti voi comunica si d-tale motivul meu.CAR. la primavara la primavara, n cursul primaverii viitoare: pna la primavara n-o sa ne mai vedem. STANCU. la prisos la prisos, ( nv. ) deoparte, n rezerva,

ca economie: din suta ce munca mea a scos, dnd nouazeci si noua, pun unul la prisos. NEGR. la prnz la prnz, la amiaza. la propriu la propriu, (de obicei, n corelatie cu la figurat ) n mod real, concret, obiectiv; de adevaratelea: ncepuse sa se sufoce n casa Serichii, la propriu si la figurat.CAL. lapte de cuc lapte de cuc, ceva imposibil: muierea pofteste si la urda de curca, si la lapte de cuc.POP. la punct la punct sau ( nv . ) la pont, la momentul oportun, la fix, la timp, la tanc: ca sa

ne putem scula dimineata la pont.CAR. la pupitru la pupitru, n calitate de dirijor. la purtator la purtator, (care poate fi platit, achitat, folosit etc. ) fara a avea indicat numele titularului, (care este emis) fara a fi nominalizat. la racoreala la racoreala, ( fam. ) la nchisoare; la racoare. la remorca la remorca, remorcat. la repezeala la repezeala, n graba: si dezbraca la repezeala cojocul.PREDA. la rigoare la rigoare, n caz de extrema necesitate: la rigoare, poti sa-i mai faci cte-o injectie. GALA. la rnd la rnd sau dea rnd( ul) , 1) unul dupa altul, consecutiv: lasa sa-ti treaca nainte de-

a rnd toate aceste figuri.NEGR. ; 2) conform ordinii stabilite: urma sai afle pe toti, la rnd, dupa rabojul ntiparit n cuget.CEZAR.P. la rndul meu la (sau ( nv. ) pre) rndul meu ( tau, sau etc.) , la momentul potrivit pentru mine (tine, el etc.) , n urma altora: iar Pandele-i asculta si la rndu-i cuvnta.las ca .. . las ca ... , nu numai, n afara de faptul ca ...: las ca nici nu se nghesuie la treaba. . la sare la sare, 1) n saramura:

maldare enorme de piei puse la sare.BOGZA ; 2) la munca silnica n saline: taiase doi ani la sare . lasa ca stiu eu lasa ca stiu eu ( ce stiu), cunosc bine situatia snt pungasi, las ca stiu lasa galagia! lasa galagia! , 1) sa fie liniste! : mai lasa, dom le, galagia, ca nu pot sa dorm! GALA . ; 2) taci din gura! , taca-ti fleanca!

lasa-l sacretului de tutun! lasa-l sacretului de tutun! , ( pop. ) nu mai fuma!, lasa-te de fumat! lasa-ma sa te las lasa-ma sa te las, om apatic, neglijent, comod: ce baza poti avea ntr-un lasa-ma sa te las? CAL. lasa prostiile! lasa prostiile! , termina cu prostiile!, nu mai spune prostii! la sarite la sarite, (care are loc, care se desfasoara) n timp ce vnatul fuge n salturi: partidele de iepuri la sarite prin papusoaie, prin prloage, prin ierburi.SAD. lasa-te pe mine! lasa-te pe mine! , bazeaza-te, conteaza pe mine! lasa vorba! lasa vorba! , taci din gura! la scara murgului la scara murgului, ( rar ) 1) degraba, repede; 2) niciodata. la scara la (sau pe, de) scara sau la (sau pe) scara ...

, (care se afla, prin reductie) ntr-un anumit raport numeric, matematic cu realitatea: o harta la scara 1:1000000. la scena deschisa la (sau n) scena deschisa, n timpul spectacolului, al reprezentatiei, n timp ce cortina este ridicata; la vedere: cu astfel de sala iei aplauze la scena deschisa.CAMIL.P. l-a scos apa la mal l-a scos apa la mal, a scapat cu bine dintr-o primejdie sau dintr-o nenorocire. la seama la seama, ( reg. ) pretuit, apreciat, important: zuraiesc banii de arama, toate hdele-s la sama.POP. la secret la secret, fara martori: se trasera mai la umbra, ndaratul surii, unde puteau sa vorbeasca la secret.SAD. la sfrsit ( pna) la sfrsit, (pna) la capat; (pna) la urma: bine! facu la sfrsit si iesi urmata

de aproape de Grigore.REBR. la sigur la sigur, ( fam. ) sigur. la snge ( pna) la snge, 1) pna cnd tsneste sngele; ( p.ext. ) foarte tare, foarte mult: prinsii snt batuti pna la snge.STANCU ; 2) extrem de aspru, de drastic; pna la distrugere: l-a frecat la snge.POP. las-o balta! laso balta! sau laso ncurcata! sau laso moarta! , abandoneaza acest subiect! , renunta! , nu mai insista! : stii ce? las-o ncurcata, ca e mai bine! REBR. las-o moarta-n cnepa

! las-o moarta-n cnepa (sau n papusoi) ! , ( pop. ) las-o balta! la spartul trgului la (sau pe la) spartul trgului, 1) la sfrsit de tot: se pornise de cu seara, dar ajunsese, ca de obicei, la spartul trgului ; 2) prea trziu: acum te-ai gasit sa vii, la spartul trgului? la strmtoare la strmtoare, la loc ngust; la nghesuiala; ( p.ext. ) la ananghie: so fi prins nebunele de fete pe Lia, asa mai la o strmtoare, nu stiu daca nu se ntmpla moarte de om! a la sme

a la sme, ( arg. ) smechereste. la tabara la (sau n) tabara, ( pop. ) la razboi; la batalie: iata lui ca i-au sosit carte mare de pornit, la tabara de iesit.POP. la tava la tava, gatit n tava pusa la cuptor: au propus sa urce preturile ... la fripturile la tava.la temei la temei, ( reg. ) n cantitate mare, din belsug: s-au facut prune la temei.POP. la temelia la temelia, la baza: una si aceeasi nazuinta formativa zace la temelia tuturor creatiunilor spiritului grec.BLAGA. la timp la timp, la momentul potrivit, la vreme: lucru la timp daruit pretuieste ndoit.la timpul lor ( toate) la timpul lor sau tot lucrul la timpul sau, orice trebuie facut la momentul lat n spate

lat n spate, bine facut, voinic. la toamna la toamna, cnd va veni toamna, n timpul toamnei viitoare: la toamna, cnd frunza va ngalbeni, .. . trziu, n geamul tau, ncet, cu la toarta la toarta, ( fam. ) zdravan, strasnic; strns, tare; la catarama: legasem dar iarasi prietesug cu un necunoscut, prietesug la toarta.

la toata ntmplarea la toata ntmplarea, oricum s-ar ntmpla, n orice caz: la toata ntmplarea, ne vom pune candidatii nostri.AGRB. la tot pasul la tot pasul sau la fiecare pas, peste tot, pretutindeni; necontenit: vede prabusirea la tot pasul.VLAH. la tanc la (sau pe) tanc, la momentul potrivit, exact cum (sau cnd) trebuie; tocmai, fix: ai venit taman la tanc! la tacaneala la (sau n, pe) tacaneala, n pas ritmic; la pas: postalionul meu nainta pe tacaneala.OD. la teft la teft, ( pop. ) la momentul potrivit, la tanc. la ultima nevoie la ultima nevoie, n ultima instanta, n cele din urma. la un loc la un loc, mpreuna, laolalta. la un loc cu .. . la un loc cu ... , n acelasi loc cu ... , mpreuna

cu ... : culege o poala de somnoroasa, pe care o fierbe la un loc cu o vadra de lapte dulce.CR. la un moment dat la un moment dat, la un moment anume; deodata. la un pahar de vin la un pahar de (sau cu) vin, n timp ce se bea; ( p.ext. ) la chef, la petrecere: sa rasuflat la un pahar cu vin, catra un prieten al sau.CR. la un timp la un timp, la un moment oarecare, la o vreme. la urma urmelor la urma urmelor sau la toata urma, n fond, la o adica:

argatelul cela, la toata urma, nu cred sa fi fost prea urt.POP. la vale la vale, 1) n sensul coborsului, spre capatul de jos: a apucat la vale si fuge ca un fulger. AL. ; 2) n directia n care curge o apa, n sensul cursului apei. la vara cailor la vara cailor, ( reg. ) niciodata. la vara la vara, n timpul verii urmatoare. la vedere la vedere, n vazul tuturor, n public, deschis: daca esti aicea, ce nu te-arati mai la vedere? CAR. la zi la zi, 1) n ziua, la data convenita; fara ntrziere: era la zi cu plata datoriilor ; 2) zilnic. la zile mari la zile mari, 1) la ocazii

deosebite, la sarbatori: la zile mari, si scotea din cufar uniforma de general ; 2) ( fig. ) foarte rar: carne nu avea la masa dect la zile mari. la ziua la (sau n) ziua, n zori: eu poate n-oi veni acasa pna-n ziua.AL. la zoritul zorilor la zoritul zorilor, n zori. lacas de veci lacas de veci, mormnt: l-a dus cu mare cinste pna la lacasul de veci.CAR. la-ma-mama la-ma-mama, om prost, natng, lalu: daca gaseste vreun la-ma-mama ..., nu vede, n-aude.PANN. a lamuri bustean a ( se) lamuri bustean, a ramne (sau a lasa pe cineva) nedumerit. a i se largi matul a i se largi (sau a i se lungi) (cuiva) matul (spre ceva) , a se lacomi (la ceva) : i

se largise matele spre luat.N.COSTIN. a-si largi minile spre lacomie a-si largi minile spre (sau pre) lacomie, ( nv. ) a deveni foarte lacom: si-au largit mnele pre lacomie.N.COSTIN. a lasa balta a lasa balta, a abandona, a parasi: a lasat treaba balta si a plecat. a-si lasa barba a-si lasa barba (sau mustati, favoriti, perciuni), a nu-si rade barba (sau mustatile, . a lasa boieria la o parte a lasa boieria (sau fudulia) la o parte, a-si da n petec: iar cnd era la pahare, mai lasau fudulia la o parte.POP. a lasa buza a lasa buza, a fi gata sa izbucneasca a lasa cu buzele umflate

a lasa cu buzele (pe cineva), a nsela, . a lasa cu limba a lasa cu limba (sau cu juramnt), a-si exprima .

a lasa cu minile-n sn a lasa cu minile-n sn (pe cineva),( reg. ) a saraci (pe cineva) . a lasa cu zile pe cineva a lasa cu zile pe cineva, a cruta viata cuiva. a lasa de dorit a lasa de dorit, a fi sub asteptari: calitatea serviciilor lasa mult de dorit . a lasa de izbeliste a lasa de izbeliste, a parasi, a abandona. a lasa de pe o zi pe alta a lasa de pe o zi pe alta, a amna, a tergiversa. a se lasa de popia cuiva a se lasa de popia cuiva, ( reg. ) a renunta la serviciile unui preot: noi sia noastra tiganie ne-om lasa dea ta popie.POP. a lasa de pripas a lasa de pripas (pe cineva), a abandona, a parasi (la greu) (pe cineva) . a lasa din pre . a lasa din pret, a reduce pretul. a lasa genele a lasa genele, a se supara. a lasa gluma a lasa gluma ( la o

parte) , a nu mai glumi, a vorbi serios: sa lasam gluma! astept al doilea transport de flori.NEGR. a se lasa greu a se lasa greu, 1) a apasa cu toata greutatea corpului: ea se lasase .. . greu pe al lui brat.EM. ; 2) a consimti cu mare greutate la ceva: ce vrei? se lasa greu! CAR. a-i lasa gura apa ai lasa gura apa (cuiva dupa ceva) , a dori foarte mult

(ceva) , a avea pofta (de ceva) : un cires plin cu cirese coapte, de-ti lasa gura apa. POP. a-l lasa inima a-l lasa inima (pe cineva) , a muri. a-l lasa inima sa .. . al lasa (sau al ndura) inima sa ... , a se ndupleca, a se ndura: nsura-m-as, sa-mi fac sura, dar inima nu ma-ndura.POP. ; nu ma lasa inima sa-mi vnd calul.POP. a-si lasa inima veseliei a-si lasa inima veseliei, a se veseli, a se distra: ce stai asa ca un vladica si nu-ti lasi inima veseliei? POP. a lasa n aer a lasa n aer (sau n suspensie) (ceva), a nu duce la bun sfrsit, a nu termina (ceva) . a lasa n boii lui a lasa n boii

(sau n banii) lui (pe cineva) , ai permite cuiva sa faca ce vrea, a nu se amesteca n treburile cuiva. a lasa n cheful lui a lasa n cheful (sau n chefurile) lui (pe cineva) , a lasa n apele lui, n banii lui (pe cineva) : tineri lasati n voile si chefurile lor.DRAGHICI. a o lasa n coarda de jos a o lasa n (sau pe) coarda de ( mai)

jos sau a muia coarda, a-si (mai) reduce pretentiile, a deveni rezonabil; a se mblnzi, a se astmpara. a lasa ncolo a lasa ncolo (pe cineva), a lasa n pace (pe cineva), a da pace (cuiva): ia lasa-ma ncolo, mai omule! CR. a o lasa ncurcata a o lasa ncurcata, a lasa un lucru nelamurit: sa o lasam si de data asta ncurcata! OD. a lasa n frul sau a lasa n frul sau (pe cineva) , a lasa n voie, a lasa sa-si faca mendrele (pe cineva) : te-am lasat n frul tau, si te-ai facut lucru rau.POP. a lasa n mila Domnului a lasa n mila Domnului (pe cineva), a lasa n voia soartei (pe cineva) . a lasa n pacoste a lasa n pacoste (pe cineva sau ceva), a nu se mai interesa, . a lasa n pana a lasa n pana, ( fam. ) a pune n ncurcatura pe cineva. a lasa n plata Domnului a lasa

n plata Domnului (sau a lui Dumnezeu, a sfntului) (pe cineva sau ceva) , a nu se mai ocupa (de cineva sau de ceva) , a lasa n voia soartei (pe cineva sau ceva) : se gndise sal lase n plata Domnului, cai beat.REBR. a lasa n ploile lui a lasa n ploile lui (pe cineva), ( fam. ) a lasa n apele sau . a lasa n salba a lasa n salba lui (pe cineva) , (

reg. ) a lasa asa cum este (cu proastele lui obiceiuri) (pe cineva) , a lasa n banii lui (pe cineva) .

a lasa n stirea lui Dumnezeu a lasa (sau a se duce, a pleca, a porni) n stirea lui Dumnezeu (sau a Domnului, a Celui de Sus) (pe cineva) , a lasa (pe cineva) sau a se duce (sau a pleca, a porni) la voia ntmplarii: mai bine-ti dau fratii si dute n stirea Domnului.POP. a lasa n tihna a ( nu) lasa n tihna (pe cineva) , a

(nu) lasa n pace (pe cineva) : dar lasati-ma n tihna, gnduri oarbe si desarte! VLAH. a lasa n umbra a lasa n umbra (pe cineva sau ceva), a umbri, a eclipsa (pe cineva sau ceva) . a lasa n urma a lasa n urma (pe cineva sau ceva), a depasi, a ntrece (pe cineva sau ceva) . a lasa n voia soartei a lasa n voia soartei (pe cineva), a nu se mai interesa (de cineva) . a lasa jos a lasa jos (ceva), a lasa din mna (ceva). a lasa la degetul cel mic a lasa la degetul cel mic (pe cineva) , a depasi, a ntrece (pe cineva) : niste graiuri ce-ar fi lasat la degetul cel mic pe cea mai limbuta teleloaica.ISP. a lasa lampa a lasa lampa, ( fam. ) a lasa cu gura cascata. a lasa la naiba

a lasa (sau a da) la naiba (sau naibii) , a nu se mai interesa de cineva sau de ceva, a renunta la ... ; a parasi, a abandona: te las naibei saracie si ma duc la vitejie.POP. a lasa la o parte a lasa la o parte (ceva), a abandona; a omite, a ignora (ceva): lasa la o parte securea.SAD. a lasa la proeresisul a lasa la ( bun) proeresisul (cuiva) , ( nv. ) a da (cuiva) libertatea sa procedeze cum doreste, a lasa la bunul plac al cuiva. a lasa lat a

lasa lat (pe cineva) , ( pop . ) a bate foarte tare, pna la lesin (pe cineva) : doi l-au tinut si unul la tabacit bine, pna l-a lasat lat . a lasa la vatra a lasa la vatra, a permite unui soldat sa plece definitiv acasa dupa efectuarea stagiului militar. a lasa lucrul a lasa lucrul, a nceta sa mai lucreze. a se lasa mai mic a se lasa mai mic, ( nv. ) 1) a-si diminua, a-si reduce pretentiile: sa sa lase mai mic, caindu-sa ce au facut.PRAV. ; 2)

a ceda, a renunta. a lasa mare si devreme a lasa mare si devreme (pe cineva) , a dezamagi (pe cineva) , a nsela asteptarile (cuiva) : pupaza zbrr! .. . si ma lasa mare si devreme cu lacrimile pe obraz.CR. a lasa masca a lasa masca (pe cineva) , ( fam. ) 1) a pacali, a nsela (pe cineva) ; 2) a lasa cu gura cascata (pe cineva) ; a uimi, a ului (pe cineva) . a lasa moale a ( o)

lasa ( mai) moale, a face concesii: te lasi moale, te baga-n foale.ZANNE. a se lasa moale a se lasa moale, a se relaxa. a o lasa moarta a o lasa moarta ( n papusoi sau n cnepa), a abandona ceva. a lasa mofluz a lasa mofluz (pe cineva), a lasa cu buzele umflate (pe cineva) . a-l lasa nici de o treaba al lasa nici de o treaba (pe cineva) , ( reg. ) al face sa devina neputincios, nefolositor (pe cineva) : peste gard aruncatu-m-au, nici de-o treaba lasatu-m-a lasa olog a lasa olog (pe cineva), a ologi (pe cineva): i-a cazut un butuc peste picioare si l-o a lasa o portita de scapare a( -si) lasa o portita de scapare, a(-si) lasa o sansa. a se lasa pagubas a se lasa pagubas (de cineva sau de ceva) ,

a renunta (din lehamite) (la cineva sau la ceva) : mta vru sa fie moase, dar se lasa pagubase.ARGHEZI. a lasa pe coada taciunilor a lasa pe coada taciunilor (pe cineva) , ( pop . ) a lasa sa traiasca n mizerie (pe cineva) : pe ma-ta o lasi pe mna strainilor, pe coada a se lasa pe credinta a se lasa pe credinta a se ncrede n cineva,

a lasa pe scndura a lasa pe scndura (sau ca scndura, pe scndura goala) (pe cineva) , ai lua totul (cuiva) , a lasa sarac lipit pamntului (pe cineva) : dragele, fetitele, mi-au tocat paralele, m-au baut si m-au mncat, ca scndura m-au lasat.POP. a se lasa pe tnjala a se lasa pe tnjala, 1) (despre animale de tractiune) a trage foarte ncet (sprijinindu-se pe

tnjala) ; 2) ( fig. ; despre oameni) a neglija sau a amna lucrul: cata de nu te lasa pe tnjala.CR. a lasa pe voda departe a lasa pe voda departe, a fi arogant, nfumurat. a-si lasa pielea pe undeva a-si lasa pielea pe undeva, ( fam. ) a muri (undeva departe) . a lasa pielea zalog a( -si) lasa pielea (sau pieile) zalog, 1) a cadea n minile dusmanului; 2) a-si pierde viata: crezi d-ta ca putini lupi dau cinstea pe rusine, lasndu-si pieile zalog? CR. a se lasa puica a se lasa puica sau a sedea (sau a se da) puica, a se lasa sau a sta pe vine: lunecam [pe

gheata] cu picioarele strnse, ne lasam puica.BRAESCU. a lasa pustia a lasa ( la) pustia (sau la pustii, pustiei, pustiilor, n pustie) (pe cineva sau ceva) , ( pop. si fam. ) a da naibii, a lasa n plata Domnului (pe cineva sau ceva) : de ce nu l-am rugat sa o lase la pustia de pusca! CAR. a se lasa racoare a se lasa ( cu) racoare, a se face frig: despre ziua se lasa racoare.CAR. a lasa rece a

lasa rece (pe cineva) , 1) a omor, a ucide (pe cineva) : ia croit una n moalele capului, de la lasat rece ; 2) a-i fi indiferent (ceva cuiva): parerile lui ma lasa rece. a lasa sanatate a lasa sanatate, ( reg. ) a muri: mamuca nu face bine ce face; are de gnd sa ne lese sanatate, sarmana.CR. a lasa sa se nteleaga a lasa sa se nteleaga (ceva), a sugera (ceva) . a se lasa seara a se lasa (sau a se pogor, a se asterne, a cadea) seara sau a se face seara, a se nsera:

si sa feace sara si sa feace dimineata dzua a doua.DOS. a lasa snge a lasa snge (cuiva), a lasa sa curga (n scop curativ), printr-o incizie, o cantitate de snge a lasa sub masa a lasa sub masa (pe cineva), a nu-i da nici o atentie (cuiva) . a lasa saga a lasa saga ( la o parte sau de o parte) sau ai ajunge de saga (cuiva) , a renunta la glume, a deveni serios: Manoli, Manoli, Mestere Manoli! agiunga-ti de saga.POP. a se lasa tagrta a se lasa tagrta, ( reg. ) 1) a se lasa greu; 2) a se lenevi. a lasa timpul sa treaca a lasa ( ca) timpul sa treaca, a pierde vremea;

a amna, a tergiversa: Dumnezeu nu lasase nici o clipa ca timpul sa treaca.POP. a lasa toaca a lasa toaca (pe cineva) , a toca averea (cuiva) , a saraci (pe cineva) : l-au lasat toaca si apoi i-au dat cu piciorul.POP. a lasa totul la pamnt a lasa totul (sau toate) la pamnt, a lasa totul balta: credeam ca voi lasa totul la pamnt.GR.AL. a se lasa tras de mneca a ( nu) se lasa tras de mneca, a (nu) se lasa prea mult rugat. a lasa tut a lasa tu . (pe cineva) , ( reg. )

1) a nsela asteptarile (cuiva) , a lasa cu buzele umflate pe cineva; 2) a lasa cu gura cascata (pe cineva); 3) a saraci (pe cineva) . a lasa un nume a lasa un nume, a fi renumit, pretuit (si dupa moarte) : ferice care lasa macar un dulce nume la patriei durere! AL. a lasa vorba a lasa vorba (cuiva), a transmite prin cineva . a lasa vraiste a lasa vraiste, a lasa n dezordine. a lati vorba a lati vorba, a lungi vorba, a vorbi lautarul coarde vede, lautarul coarde fieca re mester la a lega baierile a lega (sau a strnge) baierile pungii (sau de la punga), a fi econom,

a lega burduf a lega burduf (sau cobza, fedeles) (pe cineva), a lega zdravan (pe cineva): l legara fedeles.ISP. a se lega ca boala de om sanatos a se lega (sau a se agata) ca boala (sau ca moartea) de om( ul) sanatos, ( pop. ) a aduce nvinuiri (nejustificate) (cuiva); a cauta prilej de cearta (cuiva) . a lega caltaveta a lega caltaveta, a fi supus fiintei iubite: sa stii ca eu am sa-ti leg caltaveta.NEGR. a lega cartea de gard a lega cartea (sau scoala) de gard, a abandona nvatatura. a i se lega limba cuiva a i se lega limba cuiva, a nu mai putea vorbi (bine) . a se lega de capul cuiva a se lega de capul cuiva, a nu da pace cuiva: ce te legi de capul meu? CONTEMP. a lega doi n tei a lega doi (sau doua) n tei, a reusi sa adune ceva avere;

a ncropi: muncesti de te spetesti si doi n tei te vad ca nu poti lega.ISP. a lega gura pnzei a lega gura pnzei, 1) a lega firele de urzeala nainte de a ncepe tesutul; 2) a se nstari, a se alege cu ceva, a o scoate la capat: se cotorosise de saracie ... ncepu si el a lega gura pnzei.ISP. a lega hrzob a lega hrzob, ( reg. ) a lega (flori) n forma de elipsa. a lega n cap a lega n cap (pe cineva) , ( reg. ) a lua de nevasta: zisa

badea sa nu joc pn la storsul vinului, cnd voiu fi mireasa lui; iata storsul a trecut, ... badea-n cap nu m-o legat.POP. a lega n pripon a lega (sau a sta, a pune, a lasa) n pripon, a (se) priponi: si so dus badea Ion sio lasat murgun pripon.POP. a se lega la cap a se lega la cap ( cnd nu-l doare), a-si crea complicatii inutile. a lega la gard a lega la (sau de) gard (pe cineva sau ceva) , 1) a amagi, a prosti

(pe cineva) ; 2) a abandona, a renunta (la ceva): barbate, leaga vornicia de gard.AL. a lega la iesle a lega la iesle (pe cineva), a-i pune coarne (cuiva), a nsela (pe cineva) . a lega minile a lega (sau ai taia) minile ( si picioarele) (cuiva) sau a lega (sau a fi legat) de mini si de picioare, a nu putea actiona; a mpiedica (sau a fi mpiedicat) sa actioneze: maritisul te leaga de mini si de picioare.PANN. a lega paraua cu zece noduri

a lega paraua cu zece noduri, a fi foarte zgrcit: lega paraua cu zece noduri si tremura dupa ban.CR. a-si lega samarul a-si lega samarul, ( reg. ) a deveni bogat. a lega sfoara n sfoara a lega sfoara n sfoara (pe cineva),( reg. ) a lega foarte strns (pe cineva) : si ma leaga sfaran sfara, ma trimite-n alta tara.POP. a lega tocmeala a lega tocmeala, ( nv. ) a face un legamnt: s-au mpacat cu craiul lesesc si mare tocmala au legat.URECHE. legea junglei legea junglei, lupta acerba, fara scrupule (pentru existenta) . legea pamntului legea pamntului sau lege

nescrisa, obiceiul pamntului; traditie: dupa legea pamntului nu se cuvine.DELAVR. a lega nod a lega nod (pe cineva), a lega fedeles (pe cineva) . a lepada ca pe o masea stricata a lepada ca pe o masea stricata (pe cineva sau ceva), a renunta fara regrete a lepada din preotie a lepada (sau a delunga) din (sau de) preotie, ( nv. ) a raspopi: de va fi si preot sil vor prinde cu furtisag, ... sa-l leapede de n preotie.PRAV. a lepada potcoavele a( -si) lepada potcoavele sau a sta sai pice (sau ai suna) potcoavele (cuiva)

sau ia tras potcoavele, ( pop. si fam. ) a fi pe moarte, a muri: mi se apropie si mie sa-mi a lesina de foame a lesina de foame, a fi lihnit de foame. a lesina de rs a lesina (sau a se omor, a se strica, a se prapadi, a se tavali, a se cutremura, a se zbuciuma) de rs, a rde mult si din sa-l vezi ce caraghios

liber de .. . liber de ... , lipsit de ...; nestingherit de ...: jucatorii de carti ..., liberi de orice priveghere.GHICA. limba de lemn limba de lemn, exprimare ambigua, absconsa, stereotipa (cultivata de politicieni ) . limba de sarpe limba de sarpe, persoana brfitoare. limba pasareasca limba pasareasca, 1) fel de a vorbi greu de nteles: aude o limba pasareasca.AL. ; 2) grai argotic scolaresc, care consta n ruperea cuvintelor n grupuri de sunete, ntre care se intercaleaza anumite silabe (ex. : mapadupuc lapa scopoalapa = ma duc la scoala ) . limpede ca lumina zilei limpede (sau clar) ca lumina zilei (sau ca ziua), evident. a-si linge buzele a-si linge buzele, a pofti, a rvni.

a linge melesteul a linge melesteul, a fi foarte zgrcit. a linge mna a linge mna (cuiva), a lingusi (pe cineva). a linge unde a scuipat a linge unde a scuipat, a se exprimasau a se comporta contrar afirmatiilor sau purtarii anterioare: acum ca a facut-o, a facut-o ... o sa linga unde a scuipat si pace.CAMIL.P. liniste de mormnt liniste (sau tacere) de mormnt, liniste desavrsita. a lins pna a pus tingirea cu fundul n sus a lins pna a pus tingirea cu fundul n sus, e foarte lacom. a i se lipi buricul de sale a i se lipi buricul (sau burta) de sale (cuiva), a fi lihnit de foame. a se lipi ca mierea de galeata a se lipi ca mierea de galeata, a fi devotat trup si suflet cuiva. a i se lipi coastele de foame a i se lipi coastele de foame (cuiva), a fi foarte flamnd. a se lipi somn de genele cuiva a se lipi somn( ul) de genele cuiva, a adormi: un an de zile ... somn nu s-a lipit de genele lui.POP. lipsa de .. . lipsa de ... , renunt, ma lipsesc de ...: lipsa de asa bogatie! a-i lipsi o doaga a-i lipsi o doaga (cuiva), a nu fi n toate mintile. a-i lipsi o smbata a-i lipsi o smbata (cuiva) sau a nu fi n toate smbetele, (

reg. ) a nu fi n toate mintile, a fi nebun, smintit. litera de evanghelie litera de evanghelie, lucru absolut sigur. litera veche litera (sau slova, buche) veche, ( nv. si pop. ) litera chirilica. liturghie cu braga liturghie cu braga, ( fam. ) lucru prost facut. lna n lna lna n lna, lna 100s. lnga olalta ( pe) lnga olalta, unul (pe) lnga altul, alaturi: trec sufletele pe lnga olalta.MAIOR. loc comun loc comun, idee banala. loc de veci loc de veci, teren ntr-un cimitir aflat n proprietatea cuiva si destinat pentru morminte sau cavouri; mormnt: l-au dus la locul de veci . loc rau loc rau, raspntie locuita de duhuri rele: a cazut ntr-un loc rau. a lovi n numele tatalui a lovi (sau a pali, a trage una) n

numele tatalui, a lovi, ai trage (una) drept n frunte: sii mai trage sin numele tatalui una! CR. a lovi n palarie a lovi (sau a pocni, a plesni) n palarie (pe cineva) sau ai turti palaria (cuiva) , ( fam. ) a spune vorbe ntepatoare (cuiva) ; a da o veste neasteptata si neplacuta (cuiva) : stii ca m-ai plesnit n

palarie, mai Chirica! CR. a lovi la ichi a lovi la ichi (pe cineva) sau a-i da la ichi (cuiva), a bate mar (pe cineva), . a lovi la mir a lovi (sau a pocni, a trasni) la mir (pe cineva) , ( fam. ) 1) a izbi (mortal) n frunte (pe cineva) : la lovit la mir ; 2) ( fig. ) a distruge, a nimici (pe cineva) . lovitura de bursa lovitura de bursa, speculatie bursiera reusita. lovitura de gratie lovitura de gratie, lovitura finala, ucigatoare. lovitura de trasnet lovitura de trasnet, ntmplare (nefericita, a lua act a lua act, a lua cunostinta consiliul a luat

a-si lua adio a-si lua adio (de la ceva), a socoti pierdut definitiv (ceva) . a lua aer a lua aer, a iesi din casa pentru a respira aer proaspat. a lua alta vorba a lua alta vorba, a schimba (cu dibacie) subiectul unei discutii: se rosi tot la fata si lua repede alta vorba.SAD. a-i lua apa de la moara ai lua (sau ai taia) apa de la moara (cuiva) , 1) a priva de unele avantaje (pe cineva) ; 2) a nui mai permite sa vorbeasca (cuiva) . a lua apa

a lua apa, (despre ambarcatiuni) a avea o spartura prin care patrunde apa: corabia lua apa. a lua avnt a lua avnt, a se dezvolta. a-si lua avnt a-si lua avnt, a-si lua elan. a lua boala cu mna a lua boala (sau durerea) cu mna, a vindeca (boala, durerea) foarte repede. a-si lua buna seara a-si lua buna seara (sau seara buna) (de la cineva) , a saluta la despartire, n cursul serii (pe cineva) : domnul ... sa ntoarce catra boieri si ... si ia seara buna de la dnsii.CANT. a lua caimacul a lua caimacul, a lua ce e mai bun: bag sama ca le-ai cam luat caimacul.NEGR. a lua calea din picioare a lua calea din picioare (cuiva) , ( pop. ) a scuti de un drum (pe cineva) : marita-te, Marioara, si ia-mi

calea din picioare! POP. a-si lua calea a-si lua calea ( n picioare) sau a apuca calea, a porni la drum: el si lua cale iar spre pamnt.EM. a-si lua capul n poala a-si lua capul n poala (sau n poale) , ( nv. ) 1) a o lua la sanatoasa, a fugi; 2) ( fig. ) a o face pe niznaiul: [dobitoacele] capul n poala lundu-si, n monarhia pasirilor au pribegit.CANT. a-si lua catrafusele a-si lua (sau a-si strnge) catrafusele, a-si face bagajele si a pleca (cam fara voie) ; ( p.ext. )

a se cara, a o sterge: ntr-o dimineata, pe la toaca, ... mi-am luat catrafusele si am spalat putina.AL. a-si lua calciele de-a umere a-si lua calciele dea umere (sau la spinare) , a o lua la sanatoasa: mi-am luat calcaile dea umere, si mam dus, m-am dus, m-am dus, pna ce m-am vazut departe.AL. a lua cenusa de pe turta a lua cenusa de pe turta (cuiva), a-l despuia de ce are mai bun (pe cineva) . a lua ceva n nume de bine a lua ceva n nume de bine (sau de rau) , a judeca un lucru ca bun (sau rau) : de mii

lua sfaturile n nume de rau, apoi tu ai sa iesi n paguba.CEZAR.P. a lua cmpii a( -si) lua (sau a apuca) cmpii, 1) a o taia peste cmp: Vasilie-voda .. . au luat cu Timus cmpii pre la Gradiste.COSTIN ; 2) a fugi orbeste (de spaima, de durere, de disperare) : cnd gndesc, amartul de mine, ca am sa ma ntorc iar la dnsa acasa, mi vine sa turbez,

sa iau cmpii, nu alta ceva.CR. ; 3) a-si pierde mintile, a nnebuni: a luat cmpii, saracul! a-si lua coada la spinare a-si lua coada la spinare, a o lua la sanatoasa. a lua colac cuiva a( -i) lua colac cuiva, a da de stire, a informa pe cineva despre ceva (rau) : dar pna sa intren curte, altii colac i-au luat, ca nevasta-i d-atunci nca dupa alt a lua comanda a lua comanda, a fi numit la conducerea unei unitati sau actiuni . a-ti lua concediu de la ranita a-ti lua concediu de la ranita, ( reg. ) a-si acorda un ragaz de odihna. a lua contact cu cineva a lua contact cu cineva, a lua legatura cu cineva. a lua cu binele a lua cu binele (sau cu binisorul) (pe cineva) , a lua

cu blndete, cu vorbe bune (pe cineva) ; a se purta cu menajamente, cu tact (cu cineva): mparateasa l lua cu binisorul.ISP. a se lua cu binele pe lnga cineva a se lua cu binele pe lnga cineva, a se purta frumos cu cineva, a lua cu cald a( -l) lua cu cald (sau cu fierbinteala) (pe cineva) , 1) a avea febra, frisoane; 2) ( fig. ) a se enerva, a i se urca sngele la cap (cuiva): n fata unei asemenea obraznicii, a lua cu causul de la a lua cu causul de la (cui va), a alina durerile, . a lua cu frig a lua cu frig (sau cu friguri) (pe cineva), a ncepe . a lua cu furca a lua cu furca (pe cineva), ( reg. ) a lua din scurt .

a lua cu huideo a lua (sau a da cuiva) cu huideo, a huidui: cum vazu dar [lumea] pe hatmanul, .. . ncepu ai da cu huideo.FIL. a lua cu mprumut a lua cu mprumut (ceva), a mprumuta . a lua cu japca a lua cu japca (sau cu hapca), a lua cu ia apa si smicelele a se lua cu minile a se lua cu minile a lua cunostinta a lua ( la) cunostinta (de ceva) , a fi nstiintat, a afla; a se informa: lua cunostinta de iapa si de

(ceva de la cineva)

forta si pe nedrept: cu hapca.CR. de par de par, a se ngrozi, a-si pune minile n cap.

mprejmuirea curtii.ISP. a lua cu o perdea mai sus pe cineva a lua cu o perdea mai sus pe cineva, a lua repede cu vorba pe cineva, a io lua nainte cuiva; a taia apa de la moara cuiva. a lua cu otuzbirul a lua cu otuzbirul (pe cineva), ( nv. si reg. ) a trata cu asprime, a lua la trei pazeste (pe cineva) . a lua cu patura a lua cu patura (pe cineva) , 1) ( fam. ) a stlci n bataie (pe cineva) ; 2) ( reg.

) a lua la rost, a goni (pe cineva) . a se lua cu politica pe lnga cineva a se lua cu politica pe lnga cineva, ( pop. si fam. ) a proceda cu tact, cu dibacie n relatiile cu cineva, pentru ai cstiga favoarea, adeziunea, ncrederea: mai bine sa ma iau cu politica pe lnga el, sa mil fac cumatru.CAR. a lua cu prajina a lua cu prajina (pe cineva), a goni, a alunga (pe cineva): si-i videa cum mi ti l-a lua cu prajina.NEGR.

a-l lua cu racori al lua cu racori (pe cineva) , 1) a i se face frig (cuiva) : te ia cu racori n tot lungul trupului. DELAVR. ; 2) a-l apuca (toate) racorile (pe cineva). a lua cu raul a lua cu raul (pe cineva), a se purta urt (cu cineva) . a lua curba a lua curba, (despre vehicule) a vira. a lua cu resteul a lua cu resteul (pe cineva), a se purta sever cu cineva; a ameninta pe cineva. a lua cu reteveiul a lua cu reteveiul (pe cineva) , a trata cu asprime; a bate (pe cineva) : daca nui iei cu

reteveiul, ti se urca n cap.STANCU. a lua cu sosonele a lua (sau a duce) cu sosonele (pe cineva) , a minti, a amagi (pe cineva) : a duso cu sosonele si ea la crezut, ca proasta.POP. a se lua cu treaba a se lua cu treaba, a fi preocupat sau absorbit de munca: se lua cu treaba si uita de urt.CR. a lua cuvntul a lua (sau a avea, a cere, a solicita, a da cuiva) cuvntul, a vorbi (sau a cere, a fi invitat sa

vorbeasca) ntro adunare: miselul de Catavencu o sa ia deseara cuvntul.CAR. a se lua cu vorba a se lua cu vorba, a se antrena ntr-o discutie (prelungita) . a se lua cu ziua trgului a se lua cu ziua trgului, ( pop. ) a se lua cu treaba: cnd cu potopu, nu stiu cum, so luat el cu ziua trgului, s-o uitat de pesti. POP. a lua cu zorul a lua cu zorul (pe cineva), a constrnge, a obliga, a sili (pe . a lua darul betiei a lua darul betiei, a bea cu patima: oamenii ... luasera darul betiei.POP. a o lua de-a-chioara a o lua de-a-chioara, a merge orbeste, fara a sti ncotro, a o lua razna: de acum

so luam de-a-chioara, si unde ne-a fi scris, acolo vom iesi.CR. a o lua de buna a o lua de buna, a considera ca este cum se spune, a se lua de cap cu cineva a se lua (sau a se prinde) de cap (sau de par, de piept) cu cineva, a se ncaiera, a se bate sau a se certa violent cu cineva: pentru calul meu ma prind a o lua de capital a o lua de capital, a o lua (foarte) n serios, a lua de cnepa-dracului a lua de cnepa-dracului (pe cineva) , a trage de par (pe cineva) : am so ieu de cnepa dracului si am

so nvat eu.CR.

a se lua de gt a se lua de gt (cu cineva), 1) a se tine de gt (cu cineva); 2) a se certa (cu cineva); a se bate (cu cineva) . a o lua de la nceput a o lua de la nceput (sau de la capat), a rencepe, a relua. a se lua de lucru a se lua de lucru, ( pop. ) a se apuca de treaba: [barbatul] socotea ca s-o lua de lucru nevasta-sa.POP. a lua de model a lua de (sau drept) model (pe cineva sau ceva) sau a lua model (de la cineva sau de la ceva) , a se inspira (de la cineva sau din ceva) , a imita (pe cineva sau ceva) : de la

stiubeiul albinei ia model si asezare. CONACHI. a lua de mot a lua (sau a apuca, a scutura) de mo . (pe cineva) , a trage de par (pe cineva) , a lua de chica, a clti (pe cineva) . a lua de piept a lua (sau a apuca, a nhata) de piept (pe cineva) , a cere socoteala (cuiva) ; ( p.ext. ) a lua

la bataie (pe cineva): dupa ntiul moment de surpriza, nhata de piept pe agresor.CAR. a lua de prilej a lua de (sau a-si afla) prilej, ( nv. ) a gasi, a invoca un pretext: de prilej lund nernduiala, de acolea, nepreceput de nime, iesi la locurile stiute.BUDAI-DELEANU. a lua de pripas a lua (sau a prinde, a cadea) de pripas, ( pop. ) a lua (sau a prinde, a cadea) drept zalog, drept garantie (pna la rascumpararea stricaciunilor pricinuite de vita

altuia n semanaturile proprii) : se tnguie de judecatorul de pace din ocolul sau, pentru niste boi ce au cazut de pripas.NEGR. a lua de sot a lua de so . (sau de barbat) , (despre femei) a se casatori: faimoasa mea bucatareasa ma lasat, ca sa ia de barbat pe vechiul ei plapumar.CAR. a lua de sotie a lua de sotie (sau de nevasta) , (despre barbati) a se casatori: era asa de frumoasa .. . nct Soarele nu sa

putut mpotrivi imboldurilor inimii ... si a dorit sa o ia de nevasta.POP. a lua de suflet a lua de suflet, a nfia. a o lua din loc a o lua din loc, a pleca repede. a lua din scurt a lua (sau a apuca) din (sau ( nv. si fam. ) de) scurt (pe cineva) , a trage la raspundere (pe cineva) ; a sili sa se justifice (pe cineva): pentru ca nu-l iei din scurt, tu-l ndemni mereu la furt.ARGHEZI. a-i lua dracul din pupeze a-i lua dracul din pupeze (cuiva), ( reg. ) 1) a-si pierde rabdarea, a-si iesi din fire; 2) a fi nebun. a lua drept litera de Evanghelie a lua drept litera de Evanghelie (sau de lege), a considera ceva drept sfnt, drept ntruchiparea adevarului. a lua fiinta a lua fiinta, a aparea, a se nfiinta, a se naste. a lua foc a lua foc, 1) a se aprinde: lemnele au

luat foc ; 2) (despre arme de foc) a se descarca; 3) ( fig. ) a se nfierbnta: n-asculta pna la capat, ca si lua foc. a lua foc cu gura a lua foc cu gura, a ncerca imposibilul: se jura de lua foc cu gura ... ca el nu l-a vazut.VLAH. a lua foc cu mna altuia a lua foc cu mna altuia, a pune pe altcineva sa faca muncile grele, primejdioase n locul sau: v-ati deprins a lua focul totdeauna cu mnile noastre.CR. a-i lua frica ai lua frica (cuiva) , a se teme (de cineva) : daca vazu cai

mai rea dect o viespe, ncepu sai ia si el frica.POP. a lua frunza-n buza a lua frunza-n buza, ( reg. ) a fugi n lume. a lua gaia a lua (sau a papa) gaia (pe cineva), a o pati, a da acum esti al meu! acu te-a a lua gndul de la ceva a( -si) lua gndul de la ceva, a-si lua nadejdea, speranta a-l lua gura pe dinainte al lua gura pe dinainte sau al scapa gura (pe cineva) , a se destainui fara voie, a spune ceva ce ar fi trebuit tinut secret. a-l lua hahamul a-l lua hahamul (pe cineva), a-.

a-i lua hasna a-i lua hasna, ( reg. ) a trage folos din ..., a se servi de .. . a o lua habauc a o lua (sau a umbla) habauc (sau habauca) , a umbla razna, creanga; a hoinari: iar n sarbatori o luam habauca prin cele sate.CR. a lua hadaragul a lua hadaragul sau a pune mna pe hadarag, a alunga cu parul pe cineva. a lua haturile n mna a lua haturile n mna, a prelua conducerea. a lua hotarre a lua (sau a face, a veni la, ( nv. ) a pune) hotarre, a se hotar, a lua o decizie, a ajunge la

concluzia ca ... : si ai putut lua o asemenea sumeata hotarre? NEGR. a-si lua inima a-si lua inima ( n dinti) , a-si face curaj, a se mbarbata; a cuteza, a se ncumeta: nghit n sec, .. . apoi mi iau inima n dinti.CAR. ; baba si-a luat inima n dinti si hai la drum.POP. a-si lua inima n dinti si funia n traista a-si lua inima n dinti si funia (sau lumea) n traista, a-si face curaj, a se decide, a se hotar ntr-o actiune. a lua mprejur a lua mprejur (pe cineva) , a zori cu vorba (pe cineva) , ai cere socoteala (cuiva) ; a

lua repede, la trei parale (pe cineva) . a lua nainte a lua nainte (sau pe dinainte) (cuiva) sau a o lua naintea cuiva, a depasi, a ntrece (pe cineva) . a-l lua nainte a-l lua nainte, a-l coplesi: i-or lua grijile nainte.CR. a lua n balon a lua n balon (pe cineva), ( fam. ) a-si bate joc, a ironiza (pe cineva) . a lua n bascalie a lua n bascalie (pe cineva) sau a face bascalie (de cineva) , a lua peste picior (pe cineva) , a-si bate joc (de cineva), a face de rs (pe cineva) . a lua n brate a lua (sau a prinde) n brate (pe cineva) , 1)

a cuprinde cu bratele, a mbratisa (pe cineva) : de ce ma prinzi n brate? EM. ; 2) ( fig. ) a apara, a ocroti, a proteja (pe cineva) . a lua n coarne a lua n coarne (pe cineva) , 1) (despre vite) a mpunge (pe cineva) ; 2) (despre oameni) a certa cu asprime (pe cineva) . a se lua n coarne a se lua n coarne (cu cineva) , a-si pune mintea, a se lua

la harta, la bataie (cu cineva) : el, om n toata firea, nu putea sa se ieie-n coarne cu un biet muritor.SL. a lua n colimator pe cineva a lua n colimator pe cineva, a supraveghea pe cineva (urmarindu-i greselile) . a lua ncolo a lua ncolo (pe cineva), ( reg .) a lua la vale, n rs, n bataie de joc, peste picior (pe cineva) . a lua n colti a ( se) lua n colti (pe sau cu cineva), a (se) certa (cu cineva) . a lua n considerare a lua n considerare (sau n consideratie) (ceva), a avea n vedere (ceva), a tine cont, seama (de ceva) . a lua n cutite a lua n cutite (pe cineva), a cioprti (pe cineva): navalind ca niste f [i] era, n cutite l luara.KOG. a lua nfatisarea de ... a lua nfatisarea de ... (sau aspectul de ... ), a parea ..., a da impresia de ... a o lua n gt a o lua n gt, 1) a lua asupra-si o nsarcinare; a-si asuma o ndatorire; 2) a o pati, a i se nfunda. a se lua n goana cu cineva a se lua n goana cu cineva, a se ntrece cu cineva: se lua n goana cu ogarii.ISP. a se lua n goana dupa cineva a se lua n goana dupa cineva, a fugari pe cineva. a se lua n gura a se lua

(sau a se pune) n (sau de) gura (cu cineva), a se certa (cu cineva) . a lua n gurgui a lua n (sau pe) gurgui (pe cineva) , ( reg. ) 1) a alunga, a goni, a izgoni (pe cineva) ; 2) a-si bate joc (de cineva) . a se lua n handra a se lua n handra (cu cineva), ( reg. ) a se ntovarasi la rele (cu cineva) . a lua n har a lua n har, ( nv. ) a lua n desert: numele Domnului Dumnezeului a lua n nume de bine a lua (sau a avea) n nume de bine (sau de

rau) (pe cineva) , a (nu) tine la cineva, a (nu) aprecia pe cineva: toata curtea mparateasca a nu lua n nume a nu( -i) lua n nume de rau (ceva cuiva) , a nu interpreta gresit vorbele cuiva: sper ca nu vei lua n nume de rau ce-ti spun.

a lua n otcup a lua n otcup, ( nv. ) a lua n antrepriza: ( fig. ) au luat patriotismul n otcup.AL. a lua n periplizon a lua n periplizon (pe cineva sau ceva) , ( fam. ) a lua n bascalie (pe cineva sau ceva) : atunci n-ati mai lua att de usuratec n periplizon sentimentul la care s-a naltat Todirita.CEZAR.P. a lua n piept a lua n piept (ceva) , a nfrunta ( o primejdie,un obstacol): rarii oameni cari, punndu-li-se crucis o nenorocire, o iau n piept.AGRB. a lua n pinten a lua n pinten (pe cineva), a-si bate joc (de cineva) . a lua n pntece

a lua (sau a avea, a purta) n pntece, (despre femei) a fi nsarcinata: pasamite luase n pntice.ISP. a lua n pleasna a lua n pleasna (sau n pleasna biciului) (pe cineva) , a ironiza, a lua peste picior (pe cineva) : vaznd cal cam iau n pleasna, se ridica si porni bodoganind catre casa.POP . a o lua n porneala a o lua n porneala, ( pop. ) a pleca, a porni la drum: [cerbul] o lua n porneala si nu mai da pe la izvor.CR. a lua n primire

a lua n primire, 1) a lua sub supraveghere, n evidenta (pe cineva) , a purta de grija (cuiva) : se pregateau sai ia pe toti n primire.IORGA ; 2) a prelua (ceva) : sia luat postul n primire ; 3) ( fam. ) a lua la rost, a certa (pe cineva) , a cere socoteala (cuiva) :

nici na apucat sa intre bine pe usa, ca la si luat n primire.ARGHEZI ; 4) a-si bate joc (de cineva) , a lua peste picior (pe cineva) : [l] lua femeia n primire pe Felix.CAL. a lua n privinta a lua n privinta, ( nv. ) a avea n vedere, a lua n considerare: aceasta a noastra osteneala care o

nchin cu buna privinta si voie plecata. COSTIN. a lua n pumni a lua n (sau la) pumni (pe cineva), a lua la bataie (cu pumnii) (pe cineva) . a lua n raspar a lua n (sau la) raspar (pe cineva sau ceva) , a-si bate joc (de cineva sau de ceva) ; a dojeni (pe cineva) , a brusca (pe cineva): vazndu-se luat n raspar de babele satului ..., se apara n dulcea limba a poeziei.a lua n rs a lua n rs (sau n zeflemea, peste picior) (pe cineva) , a ironiza, a-si bate joc (de cineva) : nunul

cel mare ... a nceput a lua peste picior pe nuna cea mare.POP. a lua n serios a lua n serios (pe cineva sau ceva) , a acorda toata atentia (cuiva sau la ceva) , a socoti demn de luat n consideratie (pe cineva sau ceva): dati-mi voie sa iau prezentul n serios.CAL. a lua n sfrc a lua n sfrc, ( reg. ) a lua peste picior. a lua n sfichi a lua n sfichi (pe cineva) , a ironiza, a persifla (pe cineva) : cei cu sacii n carute luau uneori n sfichi pe morar.SAD.

a lua nstiintare a lua nstiintare, ( nv. ) a afla, a lua la cunostinta: mparateasa, daca au luat aceasta nstiintare, s-au ridicat din Crim.DIONISIE. a lua n taraboanta a lua n taraboanta (pe cineva), ( reg. ) a lua peste picior, a zeflemisi (pe cineva) . a lua n tragic a ( o) lua n tragic (sau n tragedie) (ceva) , a da prea multa importanta laturii neplacute a unui fapt, a dramatiza: sper ca esti un baiat de spirit, nu vei lua lucrurile a si-o lua n traista a si-o lua (sau a si-o pune) n traista, ( pop. ) a da de bucluc, a o pati. a lua ntelegere cu cineva a lua ntelegere cu cineva, a se consulta si a cadea de acord cu a lua nvat

a lua nva . (de la cineva) , ( pop. ) a nvata (de la cineva) ; a urma exemplul (cuiva) : au luat nva . cu totii de la arici s-au trit pamntul.POP. a o lua la amageli a o lua la amageli, ( pop. ) a pacali, a nsela, a induce n eroare: si atunci, nemaiavnd cum face, o lua la amageli.POP. a lua la armata a lua la (sau n)

armata (pe cineva), a nrola a lua la bataie a lua la bataie (pe cineva), a bate . a se lua la colti a se lua la colti a se lua la cearta

a lua la cunostinta a lua la cunostinta, 1) a afla; 2) a accepta. a lua la descusut a lua la descusut (pe cineva) , a lua la ntrebari, a descoase (pe cineva) : cum la prins, a nceput Sfntul Petru sa-l ia la descusut.POP. a o lua la fuga a o lua (sau a o apuca, a o rade, a o rupe, a o sterge, a o taia, a o tuli) la (sau de, n) fuga

(sau picior, goana, la sanatoasa, la trei pazeste, englezeste) sau ( nv. ) a lua (sau a rupe) fuga sau ( reg. ) a o rupe dea fuga, a porni n fuga; a fugi: revoltat si mniat de obraznicia lupului, o lua n goana la Dumnezeu.POP. ; daca cerbul no lua la sanatoasa, nu se stie ce se

putea ntmpla.POP. ; femeilen graba de frica rup fuga.COSBUC. a se lua la harta a se lua la harta (cu cineva) , ( pop. ) a se certa, a se ciondani, a se ciorovai, a se ncaiera (cu cineva) : n vremea de demult, nu stim din ce pricina, s-ar fi luat la harta cinii cu fratii l or lupii.POP. a se lua la ntrecere a se lua la ntrecere (cu cineva), a se ntrece (cu cineva): se luara la ntrecere.ISP. a lua la masurat a lua la masurat (pe cineva) , a lua la bataie (pe cineva) : apoi

sa nul iei la masurat cu prajina de falce? AL. a lua la misto a lua la misto (pe cineva) sau a face misto (de cineva) , ( fam. ) a lua peste picior (pe cineva) , a-si bate joc (de cineva) . a o lua la moaca a o lua la moaca, ( arg. ) a lua o bataie (peste cap) . a lua la ochi a lua la ochi (pe cineva sau ceva) sau a sta cu ochii pe

cineva, 1) a ochi (cu o arma) (pe cineva sau ceva) : apuca arma si lua la ochi cioara din vrful nucului.SAD . ; 2) a banui, a suspecta (pe cineva) : politia l cam luase la ochi ; 3) a remarca (pe cineva) . a lua la palme a lua la palme (pe cineva), a palmui (pe cineva) . a o lua la papuc a o lua (sau a o sterge) la papuc, ( fam. ) a fugi; a-si

lua talpasita: erau sa sfrtice pe lup, daca n-ar fi sterso la papuc.POP. a lua la poceala a lua la poceala (pe cineva), a bate foarte tare (pna la desfigurare) pe cineva. a lua la purtare a lua la purtare, (despre mbracaminte, ncaltaminte etc. ) a ncepe sa poarte foarte des, (aproape) zilnic (ceva) . a lua la rafuiala a lua la rafuiala (pe cineva) , a lua la rost (pe cineva) : Scaraotchi mi til lua la rafuiala pe drac de

mergeau fulgii.POP. a lua la refec a lua la refec (sau la roata, la rost, la trei parale, la trei pazeste) (pe cineva) sau a trage un refec (cuiva) , a mustra cu asprime, a lua din scurt (pe cineva) : omul nostru l ia la refec sii dete dupa ceafa vro ctiva pumni.ISP. a lua largul a lua largul, ( nv. ) a fugi, a alerga. a lua la rnd a lua la (sau dupa)

rnd (pe cineva) , a se ocupa potrivit ordinii stabilite anterior (de cineva) : sa luam pe istalalt la rnd.CR. a se lua la sfada a se lua la sfada sau ( pop. ) a avea (sau a face) sfada (cu cineva) sau ( nv. ) a se pune (sau a fi) n sfada (cu cineva), a se certa (cu cineva): slujitorii s-au fost luat la sfada, dar s-au a lua la sigur pe cineva a lua la sigur pe cineva, a ataca (pe cineva)

dea dreptul, cu dovezi evidente si cu precizie, fara ai lasa posibilitatea de a se eschiva: jucatori de carti de profesiune, de cei care iau pe pontatori la sigur.CONV.LIT. a lua la smecherie a lua la smecherie (pe cineva), ( fam. ) a se purta smechereste . a lua la sosote a lua la sosote (pe cineva), ( reg. ) a cicali (pe cineva): iar ma ia la sosote nebunul a lua la tocanit a lua la tocanit (pe cineva), ( reg. ) a cicali (pe cineva) .

a se lua la trnta a se lua la trnta (cu cineva) , a se lupta corp la corp (cu cineva) : si daca nici unul nu birui, se luara la trnta.POP. a lua la vale a lua la vale (pe cineva), ( fam. ) a rde, a-si bate joc (de cineva) . a lua la zor a lua la zor (pe cineva) , 1) a dojeni, a mustra (pe cineva) : ne miram ce a patit onor. nostru reprezentant sa

ia asa la zor pe bunii turci.CAR. ; 2) a certa, a scarmana (pe cineva) . a-si lua libertatea sa ... a-si lua libertatea sa .. . (sau de a ... ) , a-si ngadui sa ... , a-si permite sa ... : si, ca orice autor care se respecta, si-a luat libertatea de a nflori binisor lucrurile.VLAH. a lua loc a lua loc, a se aseza, a sedea: luati loc, va rog, domnilor! a lua lucrurile asa cum snt a lua lucrurile asa cum snt, a se mpaca cu situatia: parca ce alta mai poti face dect sa iei lucrurile

asa cum snt? REBR. a-si lua lumea n a-si lua (sau a apuca) lumea (sau ( reg. ) cmpii, ( nv. ) muntii) n cap, a pleca departe, abandonnd totul: pierznd odata o nevasta pre barbatul sau, care era nazdravan, si neputndul afla, a luat lumea n cap si a nceput a-l cauta a-si lua lumea n a-si lua lumea n a lua maul a lua maul (cuiva) , 1) ( reg. ) a

cap

n toate partile.POP. traista traista, a pleca suparat.

ameti (cu o lovitura) (pe cineva) ; a lasa fara cunostinta (pe cineva) : si, cu o lovitura bine cumpanita, i-a luat maul.POP. ; 2) ( fam .) a reduce la tacere (pe cineva) . a lua masura a lua masura (sau masurile) (cuiva sau a ceva) , a masura dimensiunile (cuiva sau a ceva) : ia luat masurile pentru un costum . a-si lua merticul a-si lua (sau a da cuiva) merticul, a primi (sau a

da cuiva) o bataie: l plesnesc sil trimit numaidect la Agie sa-si ia merticul si de acolo! CAR. a-i lua miaul a-i lua miaul (cuiva), a face sa taca (pe cineva); a lua maul, piuitul (cuiva) . a lua mintile a lua (sau a fura, a rapi) mintile (cuiva) , a face (pe cineva) sa-si piarda controlul, judecata; a zapaci, a scoate din fire (pe cineva): [o fata] nalta si frumoasa, cu ochi sireti si negri, de-ti furau mintile.POP. a-i lua mirul ai lua mirul (cuiva) , 1) a ucide (pe cineva) ; 2) ai lua piuitul (cuiva) :

un pumn, si lea luat mirul.DELAVR. a lua mita a lua (sau a primi) mita (de la cineva) , a se lasa mituit: [judecatorii] numai cnd iau mita obicinuiesc dreptate.NEGR. a lua moartea a( -l) lua moartea (sau Dumnezeu, dracul, naiba) (pe cineva) , a muri: n toamna la luat Dumnezeu si pe frate-sau, Ilie.POP. a o lua moldoveneste a o lua (sau a o spune)

moldoveneste, a vorbi si a actiona direct, cu hotarre: spuneti verde, moldoveneste, ca la niste frati ce va sntem.CR. a lua muiere a lua ( de) muiere, (despre barbati) a lua de nevasta, a se casatori: orb am fost eu la vedere, cnd a fost sami iau muiere.POP. a lua muntii si pustiile-n cap a lua muntii si pustiilen cap, ( nv. ) a-si lua lumean cap: necunoscnd drumul, am luat muntii

si pustiile n cap.DOS. a lua mustiucul a( -i) lua mustiucul (cuiva), ( fam. ) a lovi peste gura (pe cineva) . a-si lua nasul la purtare a-si lua nasul la purtare sau a( -si) lua nas sau a-si lungi nasul, a se obraznici: ce zici ... , tatico, de nasul care si l-a luat mitocanul? a lua nastere a lua nastere, a aparea, a se forma, a a lua nadejdea a( -si) lua nadejdea ( de .. . sau de la ... , despre ... ) , a nu mai avea nici

o speranta: din partea lor, mi-am luat toata nadejdea.a lua nevoie a lua nevoie, ( nv. ) a-si primejdui

a lua nota a lua nota (de ceva) , a nota (ceva) , a nregistra, a retine (ceva) , a tine seama (de ceva) : l privi dreapta ... , fara sa ia nota de dorinta lui.CAMIL.P. a lua obiceiul sa .. . a lua obiceiul (sau naravul) sa ... , a se obisnui sa .. . a lua obraz a lua (sau a prinde) obraz, ( nv. si reg. ) a se obraznici. a lua o cetate a lua o cetate (sau un oras), a cuceri o cetate (sau un oras) . a lua ochii a lua (sau a fura) ochii (sau

vazul, vederea, vederile) (cuiva) , 1) a atrage privirile; 2) a orbi (prin stralucire) : un palat foarte mare si frumos, care stralucea asa de tare, nct nu te puteai uita mult la el, caci ndata ti lua vederile.POP. ; 3) a impresiona, a fermeca, a zapaci. a nu-si lua ochii de la cineva a nu-si ( mai) lua ochii de la (sau de pe) cineva, a privi insistent, a urmari cu privirea (pe cineva)

: fata cea frumoasa ... nu-si mai lua ochii de pe el.POP. a lua o haina la handra a lua o haina la handra, ( reg. ) a lua o haina la purtare; a purta o haina pna se rupe. a lua o hotarre a lua o hotarre (sau o decizie, ( nv. ) decidere) , a (se) hotar, a (se) decide: contele lua pe loc o decidere suprema si scrise amantei sale.AL. a lua o masura a lua o masura (sau masuri) , a lua o hotarre (sau hotarri) ; a decide: te pomenesti cu mosneagul liberal ca ia o strasnica masura administrativa.CAR. a i se lua o perdea de pe ochi a i

se lua (sau a i se ridica) o perdea (sau perdeaua) de pe ochi (cuiva) , a ntelege brusc (ceva) , a se lumina (referitor la cineva sau la ceva) ; a vedea ceea ce nu vazuse pna atunci: din momentul acesta mi sa luat de pe ochi o perdea, vad limpede si nfrng sentimentalismul.CAL. a lua o piatra de pe inima a ( i se) lua o piatra (sau o grija) de pe inima

(sau de pe cuget, de pe suflet) (cuiva) , a (se) elibera de o mare grija, de o mare teama; a scapa dintr-o situatie dificila: parca mi s-a luat o piatra de pe inima.POP. a lua ore a lua (sau a da) ore, a lua (sau a da) meditatii. a-si lua ostafca a-si lua ostafca, ( reg. ) a primi plata cuvenita pentru un lucru facut. a lua partea leului a lua (sau a apuca, a nhata, a-si pastra, a-si rezerva) partea leului, a lua (sau a apuca, a nhata) partea cea mai mare, cea mai valoroasa. a lua parte cuiva a lua (sau a tine) parte( a) cuiva, a sustine, a

apara, a favoriza pe cineva: uniil iaugrabit la vale, altiin gluma parte-i tin.COSBUC. a lua parte la .. . a lua (sau a avea) parte la ... , a participa la ... ; a contribui la ... : [el] este solicitat cu toata staruinta sa iee parte activa la miscarile politice.CAR. a lua partida cuiva a lua partida cuiva, ( nv. ) a trece de partea cuiva; a lua apararea cuiva:

femeile, mai generoase, au luat partida ta.BOL. a lua pasarea din zbor a lua pasarea din zbor, a fi foarte bun tintas. a lua palis a lua ( n) palis (pe cineva), ( reg. ) 1) a dojeni (pe cineva); 2) a lua peste picior (pe cineva) . a o lua palis a o lua ( n) palis, ( reg. ) a o lua de-a dreptul. a lua papusoiul de pe foc a lua papusoiul de pe foc (cuiva), ( reg. ) a-i dejuca planurile (cuiva) . a lua partas a lua partas (pe cineva), a se asocia (cu cineva) . a o lua pe alta cale a o lua pe alta cale, a ncerca alta solutie. a o lua pe coaja a o lua pe coaja, ( fam. ) a ncasa o mama de bataie. a o lua pe coarda razachie a o lua pe coarda razachie, a o lua cu binisorul: o luasi pe coarda razachie, a lua pe credinta a lua pe credinta (pe cineva), a avea . a lua pe departe a lua pe departe (pe cineva), a ncepe .

a o lua pe dupa piersic a o lua (sau a o aduce, a o da, a se da) pe dupa piersic, ( pop. si fam. ) 1) a spune ceva pe ocolite, prin aluzii; 2) a se codi, a se eschiva, a se fofila: spune repede de ce-ai venit, n-o mai da pe dupa piersic! CAR. a lua pe Hristos de mire a lua pe Hristos de mire, (despre fete) a se calugari. a lua pe Ienache n cap a lua pe Ienache n cap, ( pop .) a se mbata. a lua pe nu stiu n brate a lua pe nu stiu n brate, a se eschiva (sa depuna marturie) . a lua pe pricopseala a lua (sau a da, a avea) pe (sau spre, de) pricopseala (pe cineva) , (

nv. ) a lua (sau a da, a avea) la nvatatura sau la deprinderea unei meserii (pentru al capatui) (pe cineva) : l luasem de la mama-sa, .. . pe procopseala: dorea sa se faca popa.CAR. a lua pe raboj a lua (sau a da) pe raboj, a lua (sau a da) pe datorie. a o lua peste cmp a o lua peste cmp, a merge de-a dreptul, a o taia peste cmp. a lua pe sus a lua pe sus (pe cineva), a prinde (si a duce) cu forta (pe cineva) . a lua pielea de pe cineva a lua (sau a scoate) pielea (sau sapte piei) de pe cineva, a exploata, a estorca,

a jecmani pe cineva: despoaie si ia pielea dupa om ca lupul de pe oaie.GR.AL. a lua pielita a lua (sau a primi) pielita, ( nv. ; bis. ) a se ntrupa. a-i lua pietroiul de pe varza a-i lua pietroiul de pe varza (cuiva), ( reg. ) a scapa de saracie (pe cineva) . a lua pilda a lua pilda, a urma exemplul cuiva; a trage nvataminte din ceva: si de atunci si pna astazi stau cei doi frati asa, ... pentru a lua pilda oamenii ce mare pacat este sa ridici mna asupra fratelui.POP. a-i lua piuitul ai lua (sau ai taia) piuitul (cuiva) , 1) a reduce la tacere

(pe cineva) : cnd lea spus si asta, lea luat piuitul.CEZAR.P. ; 2) a ucide (pe cineva). a lua pinea de la gura a lua pinea de la gura (cuiva) , a lasa fara mijloace de trai (pe cineva) : nu te temi de Dumnezeu sa iei pinea de la gura unui orfan? SAD. a lua plasa a lua (sau a da cuiva) plasa, ( fam. ) a fi nselat, pacalit (sau a nsela, a pacali pe cineva) . a-si lua plata a-si lua plata, 1) a fi platit pentru

munca depusa; 2) ( fig. ) a-si primi pedeapsa, a fi pedepsit: si asa si-au luat plata dupa fapta lui.NEC. a-i lua pohoielele de pe ochi a-i lua pohoielele de pe ochi (cuiva), ( pop. ) a-i deschide ochii (cuiva), a lamuri (pe cineva) . a-si lua portia a-si lua portia, a-si primi pedeapsa cuvenita. a-i lua porumbul de pe foc ai lua porumbul de pe foc (cuiva) , ( reg. ) a dejuca planurile (cuiva) ; ai juca o festa (cuiva) : fu silit sa nghita galusca, aflnd ca zeul zeilor i luase porumbul de a-si lua poteca a-si lua poteca, ( reg. ) a pleca, a o sterge. a-si lua potecuta a-si lua potecuta

( casei) sau a lua poteceaua napoi, ( reg. ) a se ntoarce acasa (sau de unde a venit) : vaznd ca soarele rasare, ... Fat Frumos lua poteceaua a lua pozitie a lua pozitie, 1) ( mil. ) a se instala ntr-un loc considerat potrivit din punct de vedere strategic: am luat pozitie n portul despre apus.GHICA ; 2) a manifesta o atitudine (ferma, hotarta) ntro problema, a-si exprima

punctul de vedere, a lua atitudine: onor dl. ministru a luat atitudine ferma n chestia spinoasa a cerealelor.CAR. a-si lua prastia si hamul a-si lua prastia si hamul (sau hamul si prastia) , a-si gasi un rost, a se apuca cu hotarre de o treaba: ia-ti dar prastia si hamul, pune-a lua proportii a lua (sau a capata, a dobndi) proportii, 1) a se dezvolta, a creste (tot mai mult)

, a capata amploare, a se amplifica: era multumit ca a scapat de grijile care azi-noapte luasera proportii.REBR. ; 2) ( fam. ) a se ngrasa: ai cam luat proportii,

a lua pulsul a lua pulsul (cuiva) sau a-si lua pulsul, a numara pulsatiile inimii (cuiva) , apasnd cu degetul pe artera de la ncheietura miniistngi. a lua purceaua de coada a lua purceaua de coada (sau de nas) , ( fam. ) a se mbata: nui e destul cai cu minte neroada, a luat si purceaua de coada.PANN. a lua pusca la ochi a lua pusca la ochi (sau la catare), a se pregati sa traga (cu arma); a ochi. a o lua razna a o lua

razna, 1) a merge la ntmplare: calul .. . zmucindu-se n mna ariciului, o lua razna peste cmp.POP. ; 2) a umbla pe cai gresite: fiu-sau a cam luato razna ; 3) a bate cmpii; a divaga; a exagera: cunosti pna unde ajunge imaginatia femeii, cnd o ia razna.CEZAR.P. a-si lua ramas-bun de la calcie a-si lua ramas-bun de la calcie, a pleca pe furis, a o sterge englezeste (de undeva) : ndata

ce m-am sculat de la masa, lundu-mi ramas-bun de la calcie, fuga la scaldat.CR. a-si lua raspunderea a-si lua raspunderea, a se considera raspunzator de ceva. a lua rasuflare a lua (sau a apuca) rasuflare( a) , ( nv. ) a-si trage sufletul: sa stam un minut, ca sa-mi iau rasuflarea.MARCOVICI. a-si lua rasufletul a-si lua (sau a-si trage) rasufletul, a-si trage sufletul. a o lua repede a o lua repede, a se pripi: voinice, prea o iei repede.DELAVR. a lua repede a lua repede (sau cu repedea) (pe cineva), a lua prin surprindere (pe cineva): l lua cu rapedea.VLAH. a-si lua revansa a-si lua (sau a da cuiva) revansa, a se revansa: n-am fost destul de atent; mi vei da revansa imediat.SAD. a-i lua roatele de la sanie ai lua roatele de la sanie (cuiva) , a

nu avea ce lua (de la cineva) n contul unei datorii: si, ma rog, ceo sami ia? roatele de la sanie? a lua rusinea-n nas a lua rusinean nas, a-si asuma riscul unei situatii neplacute, al unui refuz: da eu iau rusinean nas, nu tu! POP. a nu lua sarat pe limba a nu lua sarat pe limba, ( reg. ) a nu mnca nimic. a lua savrsire a lua savrsire, ( nv. ) a se sfrsi, a se termina: astfel

cu ncetul lua savrsire, iato si iesita de supt tiparire.PANN. a lua schima calugareasca a lua (sau a mbraca) schima calugareasca (sau monahala, monahiceasca) sau a se mbraca n schima ngereasca, ( nv. ) a se calugari: Theodoric ... , de buna voie lasnd mparatia si lund schima calugareasca, au lasat n locul sau pe Leon Isavrul.CANT. a lua schimbare a lua schimbare, ( nv. ) a schimba, a nlocui: sfarsindu-se doi ani, luo schimbare Filicsu.COD.VOR. a-i lua scndura de sub picioare a-i lua scndura de sub picioare (cuiva), a-i strica rostul, a-i lua locul (cuiva) . a lua seama a lua

seama (sau aminte) ( la .. . sau de ... ) , 1) a fi atent (la ...) , a tine cont (de ...) : i pusera, fara a lua seama la scrsnitul lor, pe niste mese de fier ; sa luam aminte! ; 2) a lua seama. a lua seama a lua seama (cuiva) sau ( reg. ) a baga n seama (ceva) , ( nv. ) a ntelege: era om nvatat; numai la

giudecati nu pre pute lua sama bine.a-si lua seama a-si lua seama (sau de seama) sau ( reg. ) a trage de seama, 1) ( pop. ) a se razgndi; a se decide: un moment se gndi sa cumpere; ; 2) a-si da seama. a-si lua seama la vorba a-si lua seama la vorba, ( reg. ) a vorbi cuviincios. a lua seama a lua (sau ( nv. ) a baga) seama (sau seama) sau ( nv. ) a lua de seama, a (se) supraveghea; ( p.ext. ) a

spiona: cine nu ia sama slugii, a lua sfintii a lua sfintii (pe cineva sau ceva) , 1) ( reg. ; despre obiecte) a se deteriora, a se distruge: haina asta a luato sfintii.POP. ; 2) a fura sfntul (.

a lua sfntul a( -l) lua sfntul (pe cineva), 1) a fura sfntul (pe cineva); 2) a-l vedea sfntul (pe cineva) . a lua sfrsenie de .. . a lua sfrsenie de ... , ( nv. ) a fi ucis de ...: luara sfrsenie de sabie.DOS. a lua sfrsit a lua sfrsit, a se sfrsi, a se termina: nunta a luat sfrsit a doua zi la amiaza. a lua snge a( -i) lua (sau a( -i) lasa, a( -i) slobozi) ( de) snge (cuiva) , ai scoate (n scop terapeutic) o cantitate de snge (cuiva): la omul cu flegma multa si batrn sa lase snge la sfrsitul lunei. (a.1733) .GCR. a lua smacul a lua smacul, ( arg. ) a deflora. a lua straita la oblnc a lua straita la oblnc, ( reg. ) a-si pune traista pe umar. a lua sub pulpana

a lua sub pulpana (pe cineva), a proteja (pe cineva) . a lua saua de pe cal a lua saua de pe cal, a lua o hotarre. a lua si camasa de pe cineva a lua si camasa de pe cineva, a lua totul cuiva. a lua si cenusa din vatra a( -i) lua (sau a( -i) vinde) si cenusa din vatra (cuiva) , a(-i) lua (sau a(-i) vinde) toate bunurile (cuiva) : mini i vadeaua birului si vine sa se mplineasca ..., are sa se vnza si cenusa din va tra.VLAH. a lua taurul de coarne a lua (sau a prinde) taurul de coarne, a nfrunta cu ndrazneala o dificultate, a lua lucrurile pieptis: ar fi trebuit sa ia taurul de coarne s-o dea pe nepoftita afara.VINEA. a lua talpasita a( -si) lua talpasita (sau

talpasitele) sau a o lua la talpasita, a pleca repede de undeva (de frica, de rusine) ; a o sterge: mai sede el ct sede de casca gura prin trg si-apoi si ia talpasita spre casa.CR. luat de iele ( ca) luat de iele, 1) val-vrtej; 2) ncremenit, paralizat. a-si lua teschereaua a-si lua teschereaua, ( reg. ) a-si lua talpasita. a-si lua timpul pentru .. . a-si lua timpul pentru ... , ( nv. ) a-si face ragaz, a-si face vreme pentru .. . a-si lua trei fuioare a-si lua ( ale) trei fuioare, ( pop . ) a pleca repede de undeva, a o tuli, a o

sterge: fata mea, sa-ti iei ale trei fuioare si sa te duci din casa mea.ISP. a-i lua turta de pe spuza a-i lua turta de pe spuza (cuiva), a nsela, a pacali (pe cineva) . a lua telul a lua (sau a tine) telul sau a se uita pe tel, ( reg. ) a ochi cu pusca. a lua un examen a lua un examen, a trece un examen. a nu lua un pai de jos a nu lua un pai de jos, a nu face nimic. a-si lua valea a-si lua valea, ( fam. ) a pleca, a fugi (de undeva) . a lua vama a lua (sau a da) vama, a vamui sau a plati vama: ( fig. ) somnul, vames vietii, sa nu-ti mai ieie vama.EM. a lua valul a lua valul, a se calugari: a doua zi ea lua valul.BOL. a-i lua viata ai lua (sau ai curma) viata (sau zilele) (cuiva) , a omor (pe cineva) : un

taur grozav la multi bezmetici lea curmat zilele.CR. a-si lua vnt a-si lua vnt, a-si lua elan: lumea trebuie sa dea ctiva pasi napoi, ca sa-si ia vnt spre a merge mai sigur nainte.CAR. a lua vorba din gura cuiva a lua vorba din gura cuiva, a ntrerupe pe cineva; a spune ceea ce avea de gnd sa spuna altcineva: nu-i detera ragaz, caci i luau vorba din a-si lua vorba napoi a-si lua vorba napoi, a-si retrage

cuvintele; a reveni asupra celor spuse: si lua vorba napoi si reduse coada vulpii pna la vreo doi stnjeni.a-si lua zborul a-si lua zborul, 1) (despre pasari) a porni n zbor; 2) (despre aeronave) a decola; 3) a ncepe sa mearga repede, a alerga: caii repezi .. . pe cmp si luau zborul.GR.AL. ; 4) ( fig. ) a scapa din captivitate, a evada: am sa te nchid

n turnul asta, de unde n-ai putea sa-ti iei zborul.AL. ; 5) ( fig. ) a-si nchipui, a-si imagina: gndirea lui spre

a-si lua ziua buna a-si lua ziua buna (sau ramas bun, bun( ul) ramas, la revedere, adio) (de la cineva sau de la ceva) , 1) asi lua ramas bun (de la cineva) : nainte de a-si lua ramas bun de la toti, se duse la tata-sau.POP. ; mi-am luat adio de la maica mea, care plngea.AL. ; 2) a considera iremediabil pierdut (ceva) . luator n rs luator n rs, ( nv. ) jignitor. a lucra ca o cizma a lucra ca o cizma, a lucra foarte prost. a lucra cu palmele

a lucra cu palmele, a munci cu bratele, manual. a lucra de beilic a lucra de beilic, a munci fara tragere de inima. a lucra n foi de vita a lucra n foi de vita (sau de varza) (pe cineva) , a complota, a pune la cale ceva (mpotriva cuiva) , ai ntinde o capcana (cuiva) . a lucra n pierdere a lucra n pierdere (sau n paguba), a lucra n deficit. a lucra pe coarda sa a lucra pe coarda sa, a nu se amesteca n afacerile altuia: lucra pe coarda lui.POP. lucru de nimic lucru de nimic, fapt lipsit de importanta. lucru facut lucru facut, vraja, farmec: mi-e sila s-ajung la boscoane si lucruri facute.COSBUC. lucru mare lucru mare, 1) lucru (sau fiinta) de seama, de valoare: de s-ar tmpla si primejdie, n-ar fi

lucru mare.NEC. ; 2) extraordinar, grozav: lucru mare, domnule! lumea alba lumea alba, ( mit. ; pop. ) lumea reala. lumea cealalta lumea (sau vremea) cealalta, lumea (sau timpul) de dupa moarte: pe lumea ceialalta sa fim, draga, laolalta.POP. lumea de pe lume lumea de pe lume sau lume peste lume, 1) foarte multa lume, puzderie: se adunase lumea de pe lume ; 2) foarte mult, totul: sa stiu ca mi-ar da lumea de pe lume.CR. lumea piere de tatari si el bea cu lautari lumea (sau tara) piere (sau

moare) de tatari si el bea cu lautari, nu se sinchiseste, nu-i pasa de nimic. lumea toata lumea toata sau o lume ( toata, ntreaga) , foarte multi oameni: o lume se plngea de nedreptatile ce facea.ISP. lumea veche lumea veche sau veacul (sau evul) vechi, 1) ( nv. ) antichitatea: franco-galie se rapoarta la timpurile evului vechi. MAIOR. ; 2) epoca istorica ncheiata sau pe cale de a se ncheia, de a lua sfrsit:

a simtit nevoile trecerei de la lumea veche la cea noua.OD. a se lumina a ploaie a se lumina a ploaie, (despre cer) a capata un aspect care anunta venirea ploii. a se lumina de ziua a se lumina de ziua, a se face ziua. lumina chioara lumina chioara, lumina insuficienta. luna lui traista-n ba . luna lui traista-n bat, ( reg. ) luna martie, vremea cnd ncepe lucrul la cmp. luna de miere luna de miere, prima luna dupa casatorie. luna seaca luna seaca, ( reg. ) luna noua. lung ca o zi de post lung ca o zi de post, foarte lung, interminabil. lung ct pomana tiganeasca lung (sau mare) ct pomana (sau o pomana) tiganeasca, foarte lung (n timp sau n spatiu) . a lungi pasul a lungi pasul, a merge mai repede, a se grabi: lupul ... lungi pasul.ISP. a lungi pelteaua a lungi (sau a ntinde) pelteaua, ( fam. ) a vorbi mult pentru a spune putin, a fi prolix: destul! nu mai lungi pelteaua!

a i se lungi urechile a i se lungi urechile ( de foame) (cuiva), a rabda mult timp a lungi vorba a ( nu) lungi vorba, a (nu) vorbi mai mult lung la mate lung la mate, ( reg. ) lacom. lup mbracat n lup mbracat om rau care vrea

a se lupta ca un zmeu a se lupta ca un zmeu, a lupta vitejeste. mai abitir ca .. . mai abitir ca ... , mai mult, mai tare, mai bine, mai ceva ca ...: clampanea mai abitir ca o muiere. mai ai gura sa ... ? ( nca) mai ai gura (sau mutra) sa ...? , (nca) mai ai curajul, tupeul sa ...?: nca mai ai gura sa ntrebi? CR. a nu-l mai ajunge timpul a nu-l mai ajunge timpul (pe cineva), ( reg. ) a fi foarte ocupat, a nu avea vreme. mai ales mai ales, n special, cu deosebire: si, mai ales, sa nu te ntovarasesti cu prostii.REBR. mai altfel mai altfel, nu chiar asa; oarecum diferit, deosebit: eu te socotesc mai altfel.ISP. mai an mai an, anul trecut; cu ctiva ani n urma: s-a sculat mai an badica Troian.POP. mai antar . mai antart, ( reg. ) acum doi ani: ca mai antertu ne-au dzis noao ... sa ne gatim.NEC. mai apoi de .. . mai apoi de ... , ( nv. ) dupa: mai apoi de izgnaniia nvatatoriului.DOS. mai apoi de toate mai apoi de toate, ( nv. ) n cele din urma: mai apoi de toate i spintecara pntecele.DOS. mai asa mai asa, nu chiar asa cum ar trebui: Simina-i fata mai asa si-altminteri.COSBUC. mai bine mai bine, mai degraba: mai bine da-i calului sa mannce! POP. mai bine de .. . mai bine de ...

, mai mult de ...: o tnara de 20 si mai bine de ani. mai bine lipsa mai bine lipsa, mai bine deloc, mai bine renunt. mai bine zis mai bine zis (sau zicnd), mai exact, mai precis. maica de-a doua oara maica de-a doua oara, ( reg. ) mama vitrega. mai ceva mai ceva, ( reg . ) mai de soi, mai frumos, mai bun: cum patise si alti petitori, poate mai ceva dect acestia.CR. mai colea de .. . mai colea de ... , ceva mai departe de ...,dar totusi n apropiere de ... : asta-iarna am iernat, mai colea de

Calafat, ntr-un bordei darmat.POP. mai cu cap mai cu cap, mai destept, mai ntelept: o fi mai cu cap si m-o povatui ce sa fac? POP. mai curnd mai curnd, mai degraba; mai lesne, mai bucuros, mai bine: mai curnd ti-ai lua de mncare, dect bautura. mai cu seama mai cu seama, mai ales, ndeosebi: vara se vor ndeletnici oameni [i] mai cu seama la lucrurile cmpului si gradinilor.CR. mai degraba mai degraba, mai curnd, mai usor, mai bine: sa ma ntorc? mai degraba si va ntoarce Dunarea cursul ndarapt! NEGR. mai de temei mai de temei, ( nv. ) mai cu seama, mai ales,

ndeosebi: ce alte dar i mai trebuie? .. . multe nca, multe, care nu pot a le nsira toate, iar mai de temei, nu ave prietini.mai dihai .. . mai dihai ... , mai ceva ...: se adunasera flacai de domn mai dihai ca-n alti ani.mai e nevoie mai e nevoie, ( reg. ) mai este de ndurat, mai va (pna) .. . mai e vorba? mai e (sau ncape) vorba? , mai ncape discutie?, e de la sine nteles. mai ieri mai ieri( -alaltaieri) sau mai alaltaieri, de curnd, de putina vreme, deunazi: mai alaltaieri am trecut pe aici.ISP. ; parca a fost mai ieri . a nu-i mai iesi din cap a nui mai iesi din cap (cuiva ceva) ,

a nu putea uita ceva, a se gndi continuu la ceva: nui putea iesi din cap nemultamirea fratilor sai.POP. mai nainte mai nainte sau ( nv. si pop. ) mainte, mai demult: eroi ce mai nainte mult zgomot au facut.GR.AL. ; mainte au fost curva.PRAV. a nu-l mai ncapea locul a nul mai ncapea locul de bucurie (sau de veselie) (pe cineva) , a nu mai putea de bucurie, a

fi peste masura de bucuros: juca de bucurie, de nu-a nu-l mai ncapea a nu-l mai ncapea (pe cineva), 1) a fi zgrcit; 2) a fi foarte fericit.

a nu-l mai ncapea vremea a nul mai ncapea vremea (pe cineva) sau a nu mai ncapea cu timpul, a nu avea destul timp pentru a face ceva: le facea numai pe apucate, cind ncapea cu timpul.POP. mai ncoace mai ncoace, 1) mai aproape; 2) n vremea din urma, recent: mai pe urma, mai ncoace, ndreptatu-s-au persul si au nceput a batere pre Mirveiz.NEC. mai ncoace de .. . mai ncoace de ... , dincoace de ...: mai ncoace de timpii fabulosi.OD. mai ncolo mai ncolo, 1) mai departe: cnd mai ncolo, numai

iata fntna.CR. ; da-te mai ncolo! ; 2) mai trziu: nu-i nadejde de ploaie pna mai ncolo. NEGR. mai n graba mai n graba, mai degraba, mai bine. a nu se mai ntlni cu .. . a nu se mai ntlni cu ... , 1) a nu se mai vedea cu ... ; 2) a nu mai avea parte de ... : i sa permis a se ntoarce la Constantinopol; dar nu s-a mai ntlnit cu postul de capuchehaie.GHICA. mai la vale mai la vale, n cele ce urmeaza, n continuare: publicam mai la vale o dare de sama statistica.EM. mai mare dragul ( de-a) mai mare dragul, 1)

vrednic de a fi admirat; 2) foarte bine, foarte frumos: cnta de mai mare dragul. mai mare mila mai mare mila, 1) vrednic de mila, demn de a fi compatimit; 2) foarte tare, foarte mult: plngea mai mare mila.COSBUC. mai mult mai mult, n plus, peste toate: mai mult, a uitat sa si salute. mai mult ca sigur mai mult ca (sau dect) sigur (sau probabil) , sigur, nendoielnic: mai mult dect probabil cum ca o parte

ocupa naltimea.HASD. mai mult ce .. . mai mult ce ... , ( nv. ) att numai ca ... : mai mult ce razbea cazacii pen paduri, pe la cetati aproape, si aducea cte oarece hrana, ce iara nu era de ajuns.COSTIN. mai mult de-o gramada mai mult de-o gramada, foarte putin. mai-nainte-graitoriu mai-nainte-graitoriu, ( nv. ) profet, proroc: mai-nainte-graitoriule de ceale dumnezeesti.MINEIUL. mai prejos mai prejos (dect cineva sau ceva) , inferior (cuiva sau la ceva) : literatura, cum se face ngenere la noi, e poate mai prejos de exigentele tinerimii culte.CAR. mai presus

mai presus (dect cineva sau ceva) , superior (cuiva sau la ceva) : de ce Dumnezeu sa fie mai presus dect mine? POP. mai putin mai putin, (n) afara de ..., cu exceptia ..., fara, minus: fructele, mai putin merele, s-au copt la vreme. a -l mai rabda puterile sa .. . a ( nu) l mai rabda puterile sa ... , a nu mai putea sa ... : nul rabda puterile sa-si joace copila pe genunchi.DELAVR. mai ramneti cu bine ! mai ramneti cu bine

(sau cu sanatate) ! , (formula familiara de salut la plecare) sa fiti sanatosi! : si mai ramneti cu bine! CR. mai ramne vorba despre .. . mai ramne vorba despre (sau de) ... , mai ramne sa se discute despre ... : mai ramne vorba despre asta, zise tata posomort.CR. a o mai rari a o mai rari (cu ceva) , a o lasa mai domol (cu ceva) : cu paharul

ndeseste, dar cu birul mai rareste! NEGR. a nu-si mai sti capului de .. . a nu-si mai sti capului de ... , a nu mai prididi sa ... , a fi coplesit de ... : conul Iordanache nu mai stia unde i este capul.VINEA. mai stii? mai stii? , parca poti sa stii? , se prea poate, nu e exclus: ori mai stii? batrnul Rumi faceo gluma,

cum se vede.COSBUC. mai stii minunea mai stii minunea (sau pacatul)? , cine stie? , se prea poate, nu e exclus: mai stii pacatul? ! poate sa-ti iasa nainte vrun iepure,

mai stiu eu ... mai stiu eu .. . sau mai stim noi ... , cine mai stie ... : attea chestiuni arzatoare de estetica, de filozofie, mai stiu eu de ce, reclamau solutiuni urgente.CAR. mai tare mai tare, ( nv. si reg. ) 1) mai degraba: n loc de agiutoriu mai tare le iau, mai tarei prada, mai tarei robasc.VARLAAM ; 2) mai ales. a nu-l mai tine camasa a nu-l mai tine camasa (pe cineva),

1) a fi nelinistit; 2) a fi foarte ocupat. a nu-l mai tine pamntul a nul mai tine (sau rabda) pamntul (pe cineva) , a nu mai avea loc sub soare: asa multime de spurcati erau, nct nu-i mai putea tine pamntul.ISP. a nu se mai tine petic de petic a nu se mai tine petic de petic, (despre haine) a fi foarte zdrentuit: camasa nu se mai poate tinea petec de petec.SAD. a nu-l mai tine pielea a nul mai tine (sau ncapea)

pielea (pe cineva) , 1) a fi obez; 2) a nu-si mai putea stapni bucuria; 3) a fi ngmfat. a nu-l mai tine proptelele a nu-l mai tine proptelele, a fi batrn si neputincios. a nu-l mai tine salele a nu-l mai tine salele (sau spatele), a nu mai putea sa continue o activitate. mai una, mai alta mai una, mai alta, una, alta. mai va mai va ( pna atunci), va mai trece timp (pna atunci) . mai vrtos mai vrtos, 1) mai tare; 2) mai ales. mama focului ( de) mama focului, grozav, strasnic: tipau si strigau de mama focului.NEGR. m-am topit! m-am (sau ne-am) topit! , 1) am patit-o! : nenea Iancu! sa vie aici! m-am topit!

.. . snt nenorocit.CAR. ; 2) ( fam. ) am plecat!, m-am evaporat! manta de vreme rea manta de vreme rea, ( fig. ) persoana luata n seama numai la caz de nevoie. mare comedie mare comedie, ( pop. ) mare ciudatenie, mare minune. mare greu .. . mare greu ( de) ... , ( nv. ) cantitate mare de ... : au dus multa soma si mare greu lemn din Moldova la Tighina.NEC. mare lucru mare lucru, 1) lucru care impresioneaza, uimeste: mare lucru si prea slavita iaste a

Domnului nostru de oameni iubire.CORESI ; 2) (n constructii negative) lucru lipsit de importanta, nesemnificativ: adevarul e ca nuvazura mare lucru ; 3) (n constructii negative cu valoare afirmativa) n-as crede sa (nu) : mare lucru sa fi scapat vreunul.SAD. mare minune mare minune sau minune mare, 1) cine ar fi crezut? , cine si-ar fi nchipuit? : si atunci, minune mare! ,

numai iaca au si nceput a curge furnicele cu droaia.CR. ; 2) ( reg. ) foarte frumos, foarte bun: sor . cu flori, minune mare.COSBUC. mare minune sa .. . mare minune sa ( nu) ... , n-as crede sa (nu) ... , ar fi de mirare sa (nu) ... : mare minune sa nu traga o ploaie dupa zapuseala asta. mare parte ( cea mai) mare

parte ( din .. . sau dintre ... ) , majoritatea (din .. . sau dintre ...) : ntelepteste ai grait, mparate, raspunsera cea mai mare parte mare rusine ( e) ( mai) mare rusine( a) sau ( nv. ) rusine este, (e) rusinos, umilitor, dezonorant: e rusine sa nu stii limba ta! NEGR. mare si tare mare si tare sau tare si mare, puternic, influent: vei ajunge si tu odata mare si tare.mare treaba! mare treaba! , ( iron. ) mare lucru! :

ti-oi mai da zece ani de viata zece ani! mare treaba! zise Todorica.NEGR. martor ocular martor ocular, persoana care a vazut masa tinsa masa tinsa, ( nv. si reg. ) masa asternuta: armele lui era mai dragi dect mease tinse pline de .. . vin.MOXA.

macar ca ... macar ca .. . sau ( nv. ) macar ca ce ... , desi, cu toate ca ... : nuna cea mare nu zise nemica la aceasta, macar ca avea toata dreptatea sa nu taca.POP. macar ceva macar ceva( si) sau nimic ceva( si) , ( nv. ) (absolut) nimic: macar cevasi mpotriva noastra nefacnd .. . CANT. macar de ... macar de .. . (sau sa ...

, daca ... ) , chiar de ... , chiar daca ... , chiar si ... : ia spus ca nu mai merge la scoala, macar sa-l taie.CAR. ma cearca un junghi ma cearca un junghi, ( pop. ) ncepe sa ma supere un junghi. a macina cuiva a macina cuiva, ( reg .) a face pe plac cuiva. a macina faina a macina faina, a face un lucru inutil. ma doare-n cot ! ma doare-n cot (sau n calci) ! , ( fam. ) nu-mi pasa! ma doare-n cur ! ma doare-n cur ( de tine) ! , putin mi pasa (de tine) ! ma ntoarna inima ma ntoarna inima, ( reg. ) simt nevoia sa ...: iar ma-ntoarna inima, ca sa-ti spun d-o vorba grea.POP. ma miram eu sa nu ..

. ma miram eu sa nu ... , eram sigur ca ..., n-aveam nici o ndoiala ca .. . mannca-l fript! mannca-l fript! sau mannc-o fripta! , fa bors cu el (sau cu ea)!, spala-te pe cap cu el (sau cu ea) ! ma prind ca nu ghicesti ma prind ca nu ghicesti, pun pariu ca nu ghicesti! a mari compasul a mari (sau a ntinde, a lungi) compasul, ( fam. ) a se grabi. ma rog ma rog, (formula incidentala): ma rog, vorbeste din carte, n-ai ce face! CAR. a masura banii cu dimirlia a masura banii cu dimirlia, a fi foarte bogat. a masura cu o scurtatura a masura cu o scurtatura (pe cineva) , ( nv. ) a bate (pe cineva) : Vierun fatai numai ce s-arata si-ncepu deodata ... cu-o scurtatura, stii, cam cioturoasa, sa-l masoare.CONTEMP. a masura din ochi a masura (sau a aprecia, a calcula, a

judeca, a pretui) din ochi (sau cu ochii) , a aprecia cu privirea, aproximativ: ncepe el a o masura cu ochii de us pna jos si de jos pna sus.CR. a-si masura puterile a-si masura puterile (cu cineva), a se lua la ntrecere, a se lupta (cu cineva) . a-si masura termenii a-si masura termenii, a-si alege cuvintele (pentru a nu supara pe cineva) . a-i masura vorba cu mblaciul ai masura vorba cu mblaciul (cuiva) , a spune lucruri lipsite de importanta; a vorbi nedeslusit: masura-i vorba cu mblaciul! CR. ma tem ca .. . ma tem ca ... , mi se pare ca ... , mie teama ca ...

: bine te-am gasit, mparate, desi ma tem ca nu te-oi lasa cu bine, pentru ca am venit sa ne luptam.EM. a matrasi din lumea asta a matrasi din lumea asta (pe cineva), a ucide (pe cineva): de mult erai tu matrasit din lumea asta.CR. mearga-i numele! meargai numele! , (n blesteme) sa nu se mai auda despre el altceva dect numele! : o, meargai numele! COSBUC. a meni a bine a meni a bine,a prevesti lucruri favorabile. a meni a rau a meni a rau (sau a rele), a prevesti, a prezice lucruri nefavorabile. a merge ata la .. . a merge ata (sau ntins, tinta, oblu) la ... , a se duce direct la .. . a-i merge bine ai merge

bine (sau rau) (cuiva) , 1) a (nu) fi sanatos: omul i spune cu glasul stins ca ia fost foarte rau, dar acum i merge mult mai bine.; 2) a prospera (sau a saraci) . a merge ca grapa pe uscat a merge ca grapa pe uscat, a o duce greu. a merge ca melcul a merge (sau a umbla, a fi grabnic) ca melcul, a merge, a se misca foarte a merge ca pe roate a merge (sau a fi) ca pe roate, a merge struna. a merge catre .. . a merge catre ... , a merge spre .. . a merge cu bine a merge cu bine, a merge sanatos: mergi cu bine,

a merge cu ia-ma nene a merge (sau a calatori) cu ia-ma nene, ( fam .) a merge (sau a calatori) cu un vehicul de ocazie. a merge cu noduri a merge (sau a se duce, a aluneca) ( pe gt) cu noduri, (despre mncare) a aluneca foarte greu pe gt: i sa dus pe gt cu noduri.PANN. a merge de rpa a merge de rpa, a se rostogoli pe o panta: proptele iute! merg de rpa.CAR. a merge drept ca neamtul a merge (sau a umbla) drept ca neamtul, ( pop. ) a merge clatinndu-se de beat. a merge dupa cineva a merge dupa cineva, 1) ( nv. ) a urma pe cineva: nu iaste datoare

muiarea sa marga dupa barbat.PRAV. ; 2) ( nv. si pop. ; despre femei) a se casatori: si dupa ce-au marsu dup-acel grec, au amagit-o.NEC. ; 3) a urma sfaturile cuiva; 4) ( rar ) a urmari pe cineva. a merge glont la .. . a merge glont la ... , a se duce direct, ntins la .. . a-i merge gura ca melita ai merge (sau ai umbla, ai toca) gura ca melita (sau ca o melita, ca o moara hodorogita,

ca o moara stricata, ca o moara neferecata, ca o rsnita, ca o pupaza, ca toaca) (cuiva) , a vorbi mult si repede; a da din gura: spnului i mergea gura ca pupaza.CR. a merge nainte a merge (sau a pleca, a se duce, a o lua, a o apuca) nainte, a nainta, a continua drumul: iara el, suparat, pleca nainte.ISP. a merge naintea cuiva a merge naintea cuiva sau a-i merge nainte (cuiva), a se duce n ntmpinarea cuiva. a merge nainte ca pajura nemteasca a merge nainte ca pajura nemteasca, ( nv.

) a nainta fara ncetare. a merge n bobote a merge n bobote, a umbla creanga, fleaura. a merge n dorul lelii a merge n dorul lelii, a umbla aiurea. a merge n leafa a merge (sau a se duce, a fi) n (sau la) leafa, ( nv. ) a se angaja (sau a fi) mercenar: feciori de boieri se ducea la lefe.NEC. a merge n patrula a merge n patrula, a patrula; a cerceta, a iscodi. a merge n petit a merge (sau a se duce, a pleca) n petit, a merge (sau a se duce) pentru a cere n casatorie ( o fata)

: hai cu mine n petit, zise parintele.CR. a-i merge n plin ai merge n plin (cuiva) , ai merge bine (cuiva) , a avea succes, a-si mplini dorintele: fara munca, fara zbucium, toate cele-i merg n plin.VLAH. a merge n porneala a merge (sau a pleca, a iesi, a se duce) n (sau la) porneala, a duce oile la pascut: dam semn ca sa iasa feciorii cu oile n porneala.SAD. a-i merge n raspar a-i merge n raspar (cuiva), a-i merge rau (cuiva) . a-i merge n sec a-

i merge n sec (cuiva) sau a da tot n sec, ( reg. ) a avea (permanent) insuccese, al paste ghinionul (pe cineva): au ncercat ei, ba cu una, ba cu alta si le mergea n sec.a merge n sfatul cuiva a merge n sfatul cuiva, ( nv. ) a urma sfaturile cuiva: ferice barbat ce nu mearge la sfatul necuratilor.CORESI. a merge n urma cuiva a merge n urma cuiva, 1) ( reg. ) a urmari pe cineva; 2) a calca pe pasii cuiva. a merge la inima a( -i) merge ( drept) la

inima (sau la suflet) (cuiva) sau a unge la inima (sau la suflet) (pe cineva) , a(-i) placea foarte mult, a(-i) produce multumire (cuiva) , a ncnta (pe cineva) : viersul ei placut, de pare ca te ungea la inima.ISP. a merge la scaunul de judecata a merge la scaunul de judecata, a merge la tribunal. a merge la sigur a merge (sau a se duce) la sigur, a se ndrepta catre tinta, fara risc, a nu da gres;

a avea succesul asigurat: odata numit, avea sa mearga a-i merge la socoteala a-i merge la socoteala (cuiva), a-i conveni (cuiva) . a merge lucrul ibrisin a merge lucrul ibrisin, a merge drept si fara a merge mna n mna . a merge mna n , (despre ntmplari, .

a merge negutitoreste a merge negutitoreste, ( nv. ) a merge cu pas asezat, domol: negutitoreaste mergnd, cale de triizace zile.COSTIN. a merge neted a merge neted (ceva), a decurge normal (ceva) . a-i merge numele ca .. . ai merge (cuiva) numele ca ... , a i se duce (cuiva) vestea ca ... : i mergea numele ca este cea mai frumoasa faptura omeneasca.ISP. a-i merge oblu a-i merge oblu (cuiva), ( reg. ) a-i merge bine (cuiva) . a-i merge pardaful a-i merge pardaful sau

a ( se) face pardaf, ( reg. ) a (se) distruge, a (se) face praf. a merge pe .. . a merge pe ... , a se apropia de ...: merge pe douazeci si patru de ani de cnd m-am luat cu dnsa.CR. a merge pe doi solzi a merge pe doi solzi, ( reg. ) 1) a merge leganat; 2) a se fandosi. a merge pe doua carari a merge (sau a umbla) pe doua (sau trei, zece) carari (sau poteci) , a fi beat crita: nul vedeai umblnd pe doua carari.DELAVR. a merge pe legea cuiva a merge pe legea cuiva, a accepta, a respecta credinta cuiva: sa ispitesc pre ei,

de vor mearge pre leagea mea au ba.BIBLIA. a merge pe ponoslu a merge (sau a se duce, a veni) pe ponoslu (la cineva) , ( nv. si reg. ) a se prezenta (naintea cuiva) cu o plngere,a se jelui (cuiva) . a merge pe sleau a merge pe sleau, ( reg. ) a reusi; a avea spor. a merge pe surub a merge ( ca) pe surub, 1) (despre actiuni, activitati) a merge struna; 2) (despre oameni; iron. ) a se fandosi. a merge pe tocmeala a merge pe tocmeala, a se face pe baza unei

tocmeli: aici nu merge pe tocmeala, ca nu e blci; cine a apucat, e bun stapn! REBR. a-i merge pe treaba cuiva ai merge pe treaba cuiva, ( nv. ) a se desfasura lucrurile conform intereselor cuiva, a i se realiza ceva: socotind ca nu-i merge pe treaba lui, ... s-au dus n Tara Lesasca.N.COSTIN. a merge prea departe a merge prea departe, a depasi masura: poate ca nu merita una ca asta, dar las ca si el a mers cam prea departe.GALA

. a merge spre ... a merge spre ... (sau catre ... ), a se apropia de ...: vremea merge spre iarna . a merge sleau a merge sleau, ( reg. ) a se desfasura n mod curgator: merge povesteasleau.COSTIN. a merge snur a merge snur (sau struna, brici, uns, gaitan) , ( fam. ) a se desfasura conform planului, asteptarilor; a merge perfect: trebile mparatiei mergeau gaitan.ISP. a merge talpis a merge talpis, a aluneca. a merge treaba a( -i) merge treaba (sau treburile, afacerile) (cuiva) , a se derula, a se desfasura afacerile, munca (cuiva) : daca nu l-as fi avut pe el, mi-ar fi mers treaba greu.a merge unul hais si celal alt ceala

a merge unul hais si celalalt ceala, ( fig. ; despre oameni) a nu se ntelege. a-i merge vestea ai merge (sau a i se duce) vestea (sau buhul, numele, vorba)(cuiva sau la ceva), 1) a fi celebru, notoriu, renumit; 2) a se spune(despre cineva sau ceva) ca ... : le mersese vestea bogatiilor sale preste noua tari si mari.POP. a-i merge vestea si povestea ai merge (sau a i se duce) vestea si povestea (sau veste-poveste)(cuiva),(

pop. ) a deveni foarte cunoscut prin ceva, a i se duce faima: sa-i poarte numele n lume, merge vorba ca ... merge vorba ca .. . sau vorba merge ca ... , se spune ca ... , se vorbeste ca ... : mergea vorba ca ndeobste calugarii de la Sntele-mergi de te culca! mergi de te culca! , lasa-ma n pace,

mergi ncolo! mergi ncolo! sau mergi n treaba-ti! , ( reg. ) 1) lasa-ma n pace! , pleaca de aici! ; 2) nu mai spune! , extraordinar! mergi n pace ! mergi (sau umbla, du-te, rami) n pace (sau cu bine) ! , (formula de urare la despartire) mergi (sau umbla, du-te, rami) sanatos!: mergeti n pace, dragii mei! CR. mergi n plata Domnului! mergi n plata Domnului!, 1) vezi-ti de drum!; 2) lasa-ma n pace! mi-a turtit iacaua ! mi-a turtit (sau

festelit) iacaua (sau fesul) ! , mi-a facut-o! mi-au mas soarecii n pntece ( parca) mi-au ( ti-au, i-au etc. ) mas soarecii n pntece (sau n burta) , ( reg. ) mie (ti-e, i este) foarte foame: ia mai ngaduiti oleaca, mai, zise Ochila, ca doar nu v-au mas soarecii n pntece.CR. mic de stat mic de stat, de talie mica. mic de zile mic de zile, 1) tnar; 2) ( fig. ) mediocru: noi epigonii ... mici de zile, mari de patimi.EM. mic la suflet mic la suflet, meschin. mi-e ca ... mi-e ca ... (sau sa nu ... ), ma tem ca ... (sau sa nu ...): mi-i sa nu ma scoti din sarite.CR. mi-e de ... mie de .. .

(sau a ... , sa ... ) , mi vine sa ... , mi arde a ... , am de gnd sa ... : de discursuri i era lui atuncea? IORGA. mi-e de-a mirare mi-e de-a mirare, ( pop .) nu-mi vinesa-mi cred ochilor (sau urechilor), snt surprins. mie-mi spui? mie-mi spui? , crezi ca eu nu stiu? mi-e teama ca .. . mi-e teama ca ... , ma tem ca .. . mi-e tot atta mie tot atta, mie totuna: mestere, nu stiu daca la asta s-au gndit acei

pescari ... , dar eu vad ca mii tot atta.SAD. mii de scuze! mii de scuze! , va rog sa ma scuzati! a miji a rs a miji a rs, ( rar ) a schita un zmbet: Kira, mijind a rs, raspunde.DELAVR. a miji de ziua a miji (sau a se miji) de ziua sau a miji zorile, a ncepe sa se lumineze de ziua: se porni cnd abia se miji de ziua.OD. a miji mustata a( -i) miji mustata (sau mustacioara, tuleiele) (cuiva) , a ncepe sai

creasca mustata (cuiva) , a deveni barbat: un tnar, caruia i mijea mustata pe buze.GHICA. mila Domnului! mila Domnului! , slava Domnului! minciuna cu coarne minciuna cu coarne, exagerare ridicula. a minti de ngheata apele a minti de ngheata (sau de se opresc n loc) apele (sau de stinge, de-ti sta ceasul, de sta soarele n loc), a minti de la obraz, sfruntat, cu nerusinare; a fi un mare mincinos: zau daca pricep cum de poti sa minti de ngheata apele! a-si minti foamea

a-si minti foamea, a-si amagi foamea. a minune a minune, ( nv. ) n mod surprinzator, uimitor: i taiara si capul si-i creste parul a minune. DOS. a mirosi a butoi a mirosi a butoi, a fi beat. a-i mirosi a catrinta ai mirosi a catrinta (cuiva) , (despre barbati) a umbla dupa femei: cnd sa face maimarisor, are sa nceapa a-i mirosi a catrinta.CR. a mirosi a mort a mirosi a mort, 1) a fi pe moarte; 2) ( arg. ; despre afaceri) a nu avea sanse de a mirosi a pamnt a mirosi a pamnt (sau a groapa, a coliva), a fi pe moarte. a-i mirosi gura cuiva ai mirosi (sau ai puti) gura cuiva, a avea o respiratie urt mirositoare: ar fi

ea draguta, pacat numai cai pute gura . a-i mirosi rau ai mirosi rau (cuiva) sau a nu( -i) mirosi ( a) bine (cuiva) , 1) a mirosi urt, a puti; 2) ( fig. ) a presimti consecinte nefaste; a mi s-au cernit puricii mi s-au cernit puricii, ( reg. ) putin mi pasa.

a nu mistui a nu ( putea) mistui (pe cineva sau ceva) , a nu putea suferi, suporta (pe cineva sau ceva) : feciorii de boieri nu putura mistui vorbele ciobanasului.ISP. a misca din urechi a misca din urechi, ( fam. ) a sugera cuiva ca va primi un bacsis pentru un serviciu; a da un bacsis. a misca toate pietrele a misca toate pietrele, a face tot posibilul pentru atingerea unui scop. mie unde a nserat! mie ( pe) unde a nserat! , ( reg. ) de nu s-ar mai ntoarce! mine-seara mine-seara, n timpul serii de mine, mine-seara: expozitia va fi deschisa si mine-seara. a o mlci a o mlci, ( reg. ) a nmarmuri (de frica, de admiratie, de rusine) : fratii

cei mari o mlcira vaznd atta frumusete.ISP. a-l mna afara a-l mna afara (pe cineva) sau a-l mna burdihanul (pe cineva), a avea diaree. a mna caii tiganeste a mna caii tiganeste, a mna caii n galop scurt. a mna pe tnjala a mna pe tnjala, a mna ncet: daca-i drumetul ros pe la cot ... mn pe tnjala numai de-un zlot.AL. a mna porcii la jir a mna (sau a ntoarce) porcii ( de) la jir (sau acasa) , ( fam. ) a sforai n somn: se asterne pe somn si unde nu ncepe a mna porcii la jir.CR. a mna viata a( -si) mna viata sau a o mna, a trai: eu mi mnam viata

cu capul asezat n mni, cucoatele rezemate de marginea mesei.EM. a mna a mna, ( nv. si reg. ) la ndemna: mijloace ca cele ce ne stau a mna n prezent.OD. mna de fier mna de fier sau mna forte, persoana energica, autoritara. mna n mna mna n mna, n ntelegere, n colaborare. mna magarul! mna magarul! , ( fam. ) cara-te de aici!, ntinde-o!, valea! mna sloboda mna sloboda (sau ntinsa, ndurata) , ( nv. si reg. ) generozitate, darnicie: gnd bun si mna sloboda, ca sa ne dati ct se poate mai multa mncare.CR. mna sparta ( cu) mna sparta sau spart la mna, nechibzuit, risipitor: [ei]

nu zic nimic ca cheltuiesti cu mna sparta? AL. a mnca averea cu lingura a( -si) mnca averea (sau banii, aurul) cu lingura, 1) a cheltui nemasurat: un barbat tnar .. . care ia mnca averea cu lingura.AL. ; 2) a fi foarte bogat. a mnca bataie a mnca bataie (sau chelfaneala, trnteala) , a fi batut, lovit; ( p.ext. ) a fi nvins (n-tro lupta, ntrecere etc.): ba sa-ti cauti treaba, ca mannci trnteala.GR.AL. a mnca borsul

a mnca borsul (sau calupul, lumnarea, mucul, sofranul) (cuiva) , ( reg. ) a fi nselat (ntro afacere) (de cineva) . a se mnca ca cinii a se mnca ca cinii, a se certa, a se ncaiera: din vremile vechi, pe cnd dobitoacele vorbeau si oamenii nu se mncau ca cnii ntre ei, cum e astazi, a ramas poveste a mnca ca furnicile a mnca ca furnicile, a mnca putin. a mnca ca n trgul lui Cremene a mnca ca n trgul (sau n satul) lui Cremene (sau ca n

codru) , a mnca ct si cum poftesti, fara socoteala. a mnca ca o mireasa a mnca ca o mireasa, a mnca putin. a mnca ca o pasare a mnca ca o pasare (sau ca o vrabie), a mnca putin. a mnca capul a( -si) mnca capul, ( nv. si reg. ) a (se) distruge, a (se) nimici: pe Codreanul nul ierta, ca el capul tia mnca.POP. a mnca carne a mnca carne, a mnca de frupt. a mnca ca un lup a mnca ca (sau ct) un lup (sau ct patru, ct sapte, ct un

turc din cei calici, ca o capusa, ca o lacusta, ca lacustele, ca omizile, ca un popa), a mnca mult si a-i mnca cinii a-i mnca cinii (cuiva), a fi natng.

a mnca colacul cuiva a mnca colacul (sau colacii, coliva) cuiva sau ai mnca din coliva cuiva, 1) a mnca din pomana unui mort; 2) (n blesteme) a vedea mort pe cineva: mnca-ti-as coliva! POP. ; 3) a nenoroci; a omor pe cineva: eu ti-s nasul! eu ti-oi mnca coliva! POP. a-si mnca credinta a-si mnca credinta (sau omenia, lefteria) , a-si pierde cinstea, reputatia: de acum sa stii

ca ti-ai mncat lefteria de la mine, spnzuratule! CR. a mnca cucuta a mnca cucuta, ( pop. ) a nnebuni: da ce, am mncat cucuta? POP. a se mnca cu lucrul a se mnca cu lucrul, ( reg. ) a se spetimuncind. a mnca de-a gata a mnca de-a gata, a profita de munca altuia. a mnca de dulce a mnca de dulce, a mnca de frupt. a-si mnca de sub unghii a-si mnca (sau a-si musca) de sub unghii (sau de sub unghie, de sub talpi, de sub dnsul) , a fi foarte zgrcit: o mostenire din cele grase si strnse de cine stie ce zgrcit, de-si musca de sub un ghii.POP. a-si mnca din carne a-si mnca din carne (sau carnea de pe el) sau a mnca carne de om, a fi zgrcit, a fi rau la suflet. a mnca fn a mnca fn, a fi prost ca noaptea. a mnca foc a mnca foc (sau jaratic), 1) (despre cai) a fi foarte iute; 2) (despre oameni) a fi foarte harnic. a mnca foc pentru cineva a mnca foc pentru cineva, a fi n stare de orice pentru cineva.

a mnca frupt a mnca ( de) frupt, a nu tine postul; a mnca de dulce. a mnca furnici a mnca furnici, ( fig .) a minti. a mnca gros a mnca gros, a mnca mult. a-i mnca inima a-i mnca inima (sau sufletul) (cuiva), a necaji, a supara peste masura (pe cineva) . a-l mnca n punga a-l mnca n punga (pe cineva), ( reg. ) a simti nevoia sa faca cheltuieli (de prisos) . a mnca lut si pamnt a mnca lut si pamnt, ( reg. ) a nega cu ncapatnare; a nu recunoaste. a-l mnca mna a-l mnca mna (sau palma) (pe cineva), a avea chef sa bata (pe cineva) . a mnca moarea cuiva a mnca (sau a gusta) moarea cuiva, a trebui sa suporte capriciile cuiva: tu nu stii cinei mamuca, n-ai mncat niciodata moarea ei.CR. a mnca nori de .. . a mnca nori de ... , ( reg. ) a fi fara seaman de .. .

a mnca o ceapa degerata a mnca o ceapa degerata, a nu reusi, a esua. a mnca o salata a mnca o salata, ( fam. ) a fi certat, mustrat, ocart; a fi zdrobit n bataie. a-l mnca palma a-l mnca palma (sau palmele) (pe cineva), a simti nevoia sa bata pe cineva. a-i mnca paosul a-i mnca paosul (cuiva), a-i mnca coliva (cuiva) . a mnca papara a mnca (sau a nghiti) papara (sau o papara) , ( fam. ) 1) a mnca bataie: Smarandita a mncat papara.CR. ; 2) a fi nvins: a mncat turcul papara si de data asta! SAD. a mnca pamnt de durere a mnca pamnt de durere, ( reg. ) a suferi peste masura. a mnca pe sponci a mnca pe sponci, a mnca putin si la mari intervale de timp, a mnca piatra a mnca piatra, ( fig .) a razbi toate greutatile, obstacolele. a mnca pinea cuiva a mnca pinea (sau pinea si sarea, pita) cuiva sau

a mnca pine si sare de la cineva, a fi ntretinut de cineva: taina stapnului caruia i-am mncat a mnca pine si sare a mnca pine si sare ( de pe un talger) cu cineva (sau mpreuna) sau a mnca toti o pine si o sare sau a mnca ( toti) dintr-un (sau de pe un) blid (sau dintro zeama) , a convietui; a fi n relatii foarte apropiate

cu cineva: muierea tot supara mereu pe mosneag, .. . ca so duca de la casa ei, ca altfel nu mai mannca pine si sare dup-un a mnca praz a mnca praz (sau bors, cacat, haram, rahat, ciuperci) , ( fam. ) a minti; a spuneprostii, a vorbi n dodii: nu mnca haram

a mnca pumni a mnca pumni (sau palme, bastoane), a fi batut, lovit. a-i mnca ratele din traista a-i mnca ratele din traista (cuiva), a fi prost de bun. a mnca rabdari prajite a mnca (sau a nghiti, a se hrani cu, a trai cu) rabdari prajite (sau coaste fripte) , ( glume . ) a rabda de foame: mai mncati si rabdari prajite ca nu v-a fi nimica.CR. a-l mnca rnza a-l mnca rnza (pe cineva), ( pop. ) a fi furios. a-i mnca rosata fata a-i mnca rosata fata, ( reg. ) a fi rumen n obraji. a-l mnca pe cineva sa .. . al mnca pe cineva sa ... , a simti impulsul, a

avea chef sa ... : ei, parca ma mannca sa-ti rup cteva coaste! COSBUC. a mnca sapuneala a mnca (sau a ncasa, a primi) ( o) sapuneala (sau papara) , 1) a lua o bataie: Smarandita a mncat papara.CR. ; 2) a fi certat cu asprime: s-a dus la trguiala si-a mncat o soponeala.POP. a mnca sarat a mnca sarat, ( reg. ) a trai bine. a mnca sfntul a mnca sfntul (cuiva), ( reg. ) a cuminti (pe cineva) dndu-i o bataie. a mnca singur bucatele si a lasa zeama altora a mnca singur bucatele si a lasa zeama altora, a trage singur foloasele. a-l mnca spinarea al mnca spinarea (sau pielea) (pe

cineva) , a se purta de parca ar cere sa fie batut: l pastea pacatul sil mnca spinarea.CR. a-i mnca sufletul a-i mnca sufletul (cuiva), a-i mnca inima (cuiva) . a mnca si cu ochii a mnca si cu ochii, 1) a-i fi foarte foame; 2) a-i placea foarte mult. a-l mnca talpile a-l mnca talpile (pe cineva), a nu aveaastmpar, a fi nerabdator sa plece. a mncat bureti ( parca) a mncat bureti (sau ciuperci, laur, masalar, ceapa-ciorii) , (parca) e nebun: doar n-am mncat ceapa-ciorii, sa plec acum, noaptea, la drum! POP. mncat de molii mncat (sau ros) de molii, 1) ( depr. )

foarte batrn, foarte vechi: confundam pe bietul dascal cu un crai mncat de molii.EM. ; 2) ( fig. ) nvechit, demodat. a mncat-o nespalat a mncat-o nespalat, a nghitit galusca. a mnca troscot a mnca troscot,amnca mncare proasta. mnca-ti-aslapomana! mnca-ti-aslapomana! ,vedea-te-asmort! mnca-ti-as ochii! mnca-ti-as ochii! sau mnca( -mi) -te-as! , te-as mnca de drag ce-mi esti! a-si mnca zilele a-si mnca zilele (sau viata, tineretea, norocul) (cu cineva sau cu ceva) sau ai mnca zilele (sau viata, tineretea, norocul) (cuiva) , a-si irosi (sau ai

irosi cuiva) viata: fata frumoasa .. . sa-si mannce ea tineretele cu un ala.CAR. a mnea peste noapte a mnea peste noapte (undeva) , a ramne, a se adaposti peste noapte (undeva) : cobor la Ploiesti, unde trebuie sa mi peste noapte.CAR. a se mneca de ziua a se mneca de ziua, ( nv. si pop. ) a se lumina de ziua. a mngia plosca a mngia plosca, a trage la masea. a mnji o palma a mnji o palma (cuiva), a-i trage o palma (cuiva) . a se mntui ata de pe ghem a se mntui ata de pe ghem, a fi aproape de moarte. a se mntui cu cineva a se mntui cu cineva sau ( nv. ) a se mntui de

viata, a muri: aproape era sa se mntuiasca de viata.N.COSTIN. a mntui n bataie a mntui n bataie (pe cineva), ( reg. ) a snopi n bataie (pe cineva) . mta cu clopot nu prinde soareci mta cu clopot nu prinde soareci, cine se lauda dinainte, nu a se mladia dupa vnt a se mladia dupa vnt, a se adapta mprejurarilor. moale terci moale terci, (despre oameni) bleg. moartea mea moartea mea ( a ta, a lui etc. ) sau e moartea mea ( a ta, a lui etc.) , mi place foarte mult, ma nnebunesc dupa .. .

moarte de om moarte de om, ( fam. ) nghesuiala, aglomeratie mare. moarte vajnica moarte (sau ucidere) vajnica, ( jur. ; nv. ) omor facut cu premeditare. moas-ta pe gheata! moas-ta pe gheata! , ( fam. ) lasa-ma n pace!, hai sictir! a-si mobila capul a-si mobila capul (sau mintea), a dobndi multe cunostinte, a se instrui. a morfoli vorbele a morfoli vorbele, a vorbi nedeslusit, a ngaima. mormnt varuit mormnt (sau perete) varuit, ( nv. ; bis. ) persoana care produce (sau cauta sa produca) o impresie favorabila, ascunzndu-se sub aparente nselatoare: dzise Pavelu catra elu: ba-te-te-va D [um] n [e] dzeu, pareate varuitu.COD. VOR.

mort-copt mort-copt, neaparat, cu orice pret, mortis: mort-copt, sa faca ce-o sti el si sa aduca merele de aur.ISP. mort de viu mort de viu sau mort pe picioare, 1) (despre persoane) foarte slabit; 2) ( reg. ; despre obiecte, mai ales tesaturi) putred, rarit. mortii cu mortii, vii cu vii! mortii cu mortii, vii cu vii! , asta e viata, asta ni-e soarta! mosi pe grosi mosi pe grosi sau mosi parosi, minciuni, gogosi, baliverne: ori gndesti ca-ti spun mosi pe grosi ca sa glumesc cu d-ta? CAR. a o mucli a o mucli, ( arg. ) a nu mai avea replica. a i se muia ciolanele a i se muia ciolanele (cuiva), a i se muia oasele (cuiva) . a-i muia ciolanele ai muia

(sau ai rupe, ai frnge) ciolanele (sau oasele) (cuiva) , a bate zdravan, a ciomagi (pe cineva) : pe care cum mi-l prindeal batea de-i rupea selele, ori i muia oasele.POP. a se muia de inima a se muia de inima, a deveni ndurator, milos, cumsecade; a se ndupleca: la inima m-am muiat.POP. a muia grbita cuiva a muia grbita cuiva, ( reg . ) a muia cerbicea (cuiva) ; ( fig. ) a muia trufia cuiva: sii dete dupa ceafa vreo ctiva pumni de ceia nghesuiti, de-i muie grbita.ISP. a i se muia gura a i se muia gura (cuiva)

, a nu mai avea curajul sa vorbeasca: cnd am auzit eu de tata, pe loc mi sa muiet gura.CR. a muia inima a ( i se) muia inima (cuiva),a(se)nduiosa. a i se muia oasele a i se muia oasele (sau ciolanele) (cuiva) , a slabi, a se molesi: cum au dat de caldurica, pe loc li s-au muiat ciolanele si-au nceput a se ntinde si a se hrjoni.CR. a i se muia picioarele a i se muia (sau a i

se taia) picioarele (sau genunchii) (cuiva) , a simti o slabiciune, a-si pierde echilibrul, a nu se mai putea tine pe picioare: cnd stia ca are sa deie peste Ivan, i se taiau picioarele.muiere de pat muiere de pat, ( nv. ) amanta: durmi cu Vilha, muiarea de pat a tatni-sau.PALIA. a mulge oaia din zbor a mulge oaia din zbor, a valorifica mprejurarile favorabile; a fi ndemnatic, multe chipuri ( n) multe chipuri, (n) multe feluri, felurit, divers, fel de fel: multe chipuri de boale. CORESI. multe si marunte multe si marunte, 1) de tot felul, diverse; 2) fleacuri: multe si marunte am sa-ti spun, stimate d-le doctor.CAR. multe toate multe toate sau multe ( si) de toate sau ( nv.

si pop. ) multe cele, lucruri, evenimente, probleme diverse: nebun, din ce? din multe toate.mult-putin mult-putin sau mai mult sau (sau ori) mai putin, ntro masura oarecare, ntructva, cam: tot ce este frumos n natura place mai mult si bine mult si bine, foarte mult timp, o dormeai tu mult si bine, multul cu mult multul cu mult sau multul cu pamntul, foarte mult: fagadui multul cu a munci ct patru a munci (sau a lucra) ct patru (sau ct sapte), a fi deosebit

a-si munci mintea a-si munci mintea, a-si bate capul: si muncea mintea n fel si chip, doar-doar i-o da de capat.POP. a munci pe brnci a munci pe brnci, a munci din rasputeri. mura n gura mura n gura, de-a gata; fara efort. a muri ca mustele a muri ca mustele, a muri n numar foarte mare. a muri ca un pui de gaina a muri ca un pui de gaina, a muri repede, fara chinuri. a muri cu zile a muri cu zile (sau cu zilelen mna, cu zilen sn) , a muri de tnar: de cnd Voda la Hotin a murit cu zilen sn, tara este-n vaduvie.AL. a muri de ciuda a muri (sau a crapa, a plesni, a pocni, a nu mai putea) de ciuda (sau de necaz)

, ai fi foarte ciuda (cuiva) ; a invidia, a pizmui (pe cineva) : rdea Dumnezeu cu Sfntu Petre, de rasuna vazduhul, iar diavolul plesnea de ciuda.POP. a muri de foame a muri (sau a crapa, a lesina) de foame, 1) a fi foarte flamnd: tata, mie foame, tata, mor de foame! ISP. ; 2) ) a nu avea din ce trai: i-au ramas feciorul, de muria de foame.NEC. a muri de groaza a muri de groaza, a-i fi foarte frica (cuiva), a fi nfricosat. a muri de oboseala a muri de

oboseala sau a fi obosit mort sau a fi mort de obosit (sau de oboseala) , a fi foarte obosit: obosit mort cum era, adormi ntr-un somn lung si dulce.POP. a muri de somn a muri de somn, a-i fi foarte somn (cuiva): nvata tu acum, seara, ca eu mor de somn.POP. a muri dupa .. . a muri dupa ... , a tine foarte mult la ..., a-i placea foarte mult de ...: grecul murea dupa romnca.SAD. a muri fara lumnare a muri fara lumnare, a muri pe neasteptate. a muri fara perna la cap a muri fara perna la cap, a muri n singuratate si saracie. a muri pe baricade a muri pe baricade, a-si sacrifica viata pentru o idee. a muri sa .. . a muri sa ... , a tine mortis sa ...: murea sa afle toate despre toti si sa cleveteasca.REBR. a muri si a nvia a muri si a nvia, a trece printro emotie foarte puternica: carturarii murira si nviara, iar Neghinita ..

. rse.DELAVR. muritor de foame muritor de foame, foarte sarac: un om cu o casa de copii care au ramas muritori de foame.AL. mustatile i trag a oala mustatile i trag (sau mustata i trage) a oala, a fi betiv: mustata carunta, rara si aspra, carei venea peste gura, tragnd a oala.AGRB. a-l mustra cugetul al mustra cugetul (sau constiinta, inima) (pe cineva) sau a avea mustrari de cuget (sau de constiinta), a avea remuscari: ma mustra cugetul de attea dovezi mincinoase ce-mi mustrare de cuget mustrare (sau bataie) de cuget (sau de constiinta) , remuscare: [era un]

om fara cea mai mica mustrare de cuget.POP. a-si musca buzele a-si musca buzele (sau limba), a se cai pentru cele facute sau spuse. a-si musca minile a-si musca minile (sau degetele, pumnii) , 1) a se cai amarnic: ai sa-ti musti minile, Lumnararule.CAMIL.P. ; 2) a se nfuria: simusca minile de suparare.ISP. a-l musca naprci a-l musca naprci (pe cineva), a simti o durere acuta. a musca pamntul a musca pamntul (sau tarna, din tarna), a cadea (la pamnt) ranit de p.ext. ) a muri. a-l musca sarpele de inima al musca (sau al fura) sarpele de inima (sau de limba) (pe cineva) ,

a se simti ispitit sa faca sau sa spuna ceea ce nu ar trebui: sa nu va fure searpele de a-l musca sarpele al musca sarpele invidiei (sau vanitatii, ndoielii) (pe cineva) , a fi cuprins de invidie (sau de vanitate, de ndoiala): sarpele vanitatii m-musca-ti limba! musca-ti limba! , nu mai face preziceri

a se muta ca tiganul cu cortul a se muta (sau a umbla) ca tiganul cu cortul, a se muta din loc n loc; a fi nestatornic. a muta falcile cuiva a muta (sau a stramuta, a strmba, ( iron. ) a drege) falcile (sau capriorii) cuiva, a palmui (cu putere) pe cineva: mai degraba i-ai putea strmba falcile dect vorba.CR. a-si muta gndul a-si muta gndul (de la cineva sau de la ceva) , a nu se mai gndi (la cineva sau la ceva) , a se razgndi: daca vazu care ncotro merge treaba, si muta gndul si pleca n ale sale.ISP. n-ai avut de lucru n-ai avut de lucru, n-ai avut altceva mai bun de facut:

vezi ce-a iesit daca n-ai avut de lucru si i-ai spus? n-ai dect! n-ai dect! , treaba ta!, te priveste! n-ai dect sa .. . n-ai dect sa ... , nu ai alta solutie dect sa .. . n-ai ncotro n-ai ncotro, nici vorba!, vorba sa fie!, vorba vine!, nici pomeneala!: da de onest, n-ai ncotro.CAR. nainte-veaste ( ) nainte-veaste, ( nv. ) prevestire: care plazmuituri nainte-vesti aducndu-le ... DOS. nainte vreme ( mai) ( ) nainte vreme, odinioara: l-au stiut cum iaste de mai nainte vreame.PRAV. n-ai pentru ce! n-ai pentru ce! , (formula de politete cu care se raspunde celui care multumeste pentru ceva) pe ntru putin! n-ai rusine! n-ai ( nici un pic de) rusine! sau nu-ti este rusine ( obrazului) ! , sa-ti fie rusine (obrazului)! , e(sti) nerusinat, neobrazat: nu mai aveti nici rusine, nici buna cuviinta.REBR. n-am ce face n-am ce face, 1) n-am ocupatie:

n-am ce face astazi ; 2) nu pot schimba nimic: tu te uiti si n-ai cei face.CR. n-am ce face cu .. . n-am ce face cu ... , n-am nici un folos de pe urma ... : ti dau si dumitale punga asta, ca eu n-am ce face cu dnsa.CR. n-am facut nimic n-am facut nimic, n-am rezolvat nimic. n-am onoarea n-am (sau n-am avut) onoarea, n-am (sau n-am avut) placerea de a va cunoaste. n-am par n cap n-am par n cap

(sau n barba) sau ctpar n cap, foarte mult, n cantitate foarte mare: am unchi si matusi foarte bogate, ct par n cap.CAL. n-am pascut porcii cu tine ! ( doar) n-am pascut (sau n-am pazit) porcii (sau gstele) cu tine (sau mpreuna) ! , ti permiti cam multe! , nu fi obraznic! n-am pofta n-am pofta, ( fam. ) nu vreau, n-am chef. n-am tors pe el n-am tors pe el, n-am muncit pentru el; nu-mi pasa de ... ,

nu-mi pare rau de ... : duca-se, n-am tors pe el.PANN. n-are a face n-are a face, nu are importanta, nu conteaza, nu intereseaza: am pierdut multi bani, dar n-are a face. n-are casa, n-are masa n-are casa, n-are masa, n-are nici un capati. n-are sa se scufunde pamntul ( doar) n-are sa se scufunde pamntul, (doar) nu va fi sfrsitul lumii. n-are taica , ca ti-ar da n-are taica (sau tetea) , ca ti-ar da, ti-as da, dar n-am de unde; as face, dar n-ar fi de mirare sa .. . n-ar fi de mirare sa ... , e posibil sa .. . nas acvilin nas acvilin, nas coroiat, ncovoiat ca ciocul na-ti-o buna! na-tio buna! sau na-tio frnta ( ca ti-am dres-o) ! , 1) ei, asta-i! , ce vorbesti! , fii serios! , da de unde! , nici poveste!:

na-ti-o buna, zise Trasnea; ; 2) buna treaba! n-aude, n-a vede, n-a greul n-aude, n-a vede, n-a greul 1) (n basme) numele unui 2) ( fam. ) buimac, nauc. n-au intrat zilele n sac ( ca sau doar) n-au intrat zilele n (ca sau doar) nu e sfrsitul a nadi din tei curmei a nadi (sau a face) din tei curmei, ( pop. ) 1) a face tot posibilul, a ncerca toate mijloacele; 2) a fi foarte sarac.

a-l napadi sudorile a-l napadi sudorile (pe cineva), a-si da osteneala, a se trudi. a se napusti n vorba a se napusti n vorba, a se baga intempestiv ntro discutie: rd cu lacrami, napustindu-se n vorba, care de care mai siret la cuvnt. DELAVR. a narui sperantele a narui (sau a spulbera) sperantele (cuiva) , a face (pe cineva) sa-si piarda sperantele, a distruge sperantele (cuiva) . nascut, iar nu facut nascut, iar nu facut, cu nsusiri nnascute, nu dobndite; autentic, nativ. nascut cu tichia-n cap nascut cu tichian cap (sau cu caita) , (foarte) norocos:

cnd este vorba de vnatoare, apoi poti sa mi te lauzi ca esti nascut cu tichia n cap.OD. neaducere aminte neaducere aminte, ( nv. ) uitare: doamna clatina din cap n semn de neaducere aminte.GANE. neajuns la minte neajuns la minte (sau de minte, de cap) , ( nv. si pop. ) prost; zapacit: fete .. . multe si marunte si neajunse de minte.POP. ne-am ars! ne-am ars! , am patit-o!, am ncurcat-o! neam de .. . neam de ... , (de) nici un fel, deloc, defel: te ajunge-o vreme lunga, far-de neam de ban n punga.POP. neam de neamul meu neam de (sau din) neamul meu ( al tau,

al lui etc. ) sau neam de (sau din) neam, 1) din generatie n generatie, din tata n fiu; de cnd se stie: neam de neamul vostru sai stapneascan pace.VLAH. ; 2) (n constructii negative) nici unul (sau nimeni) dintre ascendentii sau descendentii din familia mea ( a ta, a lui etc.): neam de neamul mieu n-a mncat asa bucate.CR. neam de traista neam de traista, ( reg. ) om necioplit. neam dupa Adam

neam dupa (sau de pe) Adam sau neam dupa (sau de) a noua spita, ruda de foarte departe. ne-am dus pe copca! ne-am dus pe copca! , ( fam. ) am ncur-cat-o!, am sfeclit-o!, ne-am ars! ne-am nteles! ne-am nteles! , s-a facut!, e n ordine!, excelent! neam prost neam prost, badaran, necioplit. a nebaga n seama a nebaga n seama (pe cineva sau ceva) , ( nv. ) a nu da atentie (cuiva sau la ceva) , a desconsidera (pe cineva sau ceva) : daca nestine aceasta rnduiala .. . o va nebaga n seama, se

va pedepsi din lege si din obicei. SINCAI. nebagare de seama ( din) nebagare de (sau n) seama sau ( nv. ) ( din) nebagarea samii, 1) (din) neatentie; (din) neglijenta; (din) imprudenta: nu-ti poti nchipui ce rau poti face din nebagare de seama.CAR. ; 2) (din) lipsa de consideratie, (din) dispret: nfuriindu-se de nebagarea n sama cu care l privea arnautul.FIL. ;

3) ( nv. ) (din) neascultare, (din) nesupunere. nebagat n seama nebagat n (sau de) seama, 1) trecut cuvederea, ignorat; nestiut, necunoscut: oameni nacajiti si umiliti, nebagati n seama. SAD. ; 2) neobservat, neremarcat: m-am strecurat, nebagat n seama, pe usa.GANE. nebagator de seama nebagator de (sau n) seama, ( nv. si pop. ) 1) indiferent, nepasator, dispretuitor: nu fi mndru si nebagator n seama, ci cerceteaza-ti .. . amicii sau prietenii.PANN ; 2) neglijabil, imperceptibil: prea

mic ia fost nceputul s-n sama nebagator.; 3) imprudent. a se nebuni a se nebuni (dupa cineva sau ceva) , ( fam. ) a nu mai putea dupa cineva (sau ceva) : spuneti-mi si mie, ca ma nebunesc dupa cabazlcuri.AL. nechemacios napoi nechemacios napoi (sau ndarat),( nv. ) irevocabil: sa fie pururea nestricat si nechemacios ndarapt.SINCAI. a necheza ca o iapa a necheza ca o iapa, ( fam. ; despre femei) a fi n

necum ca .. . necum ca ... , ( nv. si pop. ) 1) numai ca ... , cu toate acestea: necum ca ereticii si fara pricina cutezara a cleveti.DOS. ; 2) pe lnga ca ... , afara ca ... : necum ca aceasta n-au facut, ci nca si alta raotate mare pre saraca de tara au adaos.GRECEANU. necum sa .. . necum sa ... , nici

vorba sa ... , nici gnd sa ... , nici poveste sa ... : Traian necum sa le dea mai multe daruri, ci cte obicinuise a le da, nca le au tras.SINCAI. negru ca pana corbului negru ca pana corbului sau negru corb, foarte negru. negru-n negru negru-n negru, negru intens, negru compact: e impresionata de culoarea ei, negru-n negru.ARGHEZI. negru pe alb negru pe alb, limpede, nendoios; nscris. negustor greu ca fulgul pe apa negustor greu ca fulgul pe apa (sau cu marfa de un leu) sau negustor de piei de closca (sau de plosnita, de purici), negustor de maruntisuri. nel-catinel nel-catinel, ncet-ncet: si astfel, nel-ctinel, ajunse acasa.ISP. neluare aminte neluare aminte

sau ( nv. ) neluare de seama, nebagare de seama, neatentie, neglijenta: din neluare aminte surpati fiind.MINEIUL. neluat n seama neluat n seama sau ( nv. ) neluat aminte, nebagat n seama, ignorat: sa nu ma lasi, Doamne sfinte, neluat de tine aminte.DOS. nenorocitul de mine! nenorocitul de mine! , saracul, sarmanul de mine! neprieten de cap neprieten de cap, ( nv. ) dusman de moarte: din sluga credincioasa nepriiatin de cap l face.CANT. nepurtare de grija nepurtare de grija, ( nv. ) nepasare, neatentie, neglijenta: sa vinuiesc parintii pentru

nepurtarea de grija a fiilor lor.PRAV. nestare la cuvnt nestare la cuvnt, ( nv. ) nerespectare a cuvntului dat, lipsa de cuvnt: pentru nestare la cuvnt a lui Decheval, ... nu multa vreme au putut a sa starui acea pace.CANT. a-si netezi barba a-si netezi barba, ( fig. ) a fi multumit, satisfacut. a netezi calea a netezi calea (sau drumul) , a crea conditii favorabile; a nlesni, a usura: sa netezeasca drumul spre o mpacare adevarata.REBR. nevazut-neauzit nevazut-neauzit, neobisnuit, extraordinar. nevoie mare nevoie mare, ( fam. ) foarte,

grozav, teribil de ... , din cale afara: tara era condusa de un mparat bun ca pinea calda si viteaz nevoie mare.POP. nezabava vreme nezabava vreme, ( nv. ) peste putina vreme, curnd, repede: mparatul memtascu, nezabava vreme, au trimis sol la Jicmont.N. COSTIN. nice care nice care, ( nv. ) nici un (fel de): nice care cuvnt nu ajunge catra lauda minunatelor nici alba, nici neagra nici alba, nici neagra, 1) nici una, nici doua; 2) nici asa, nici asa; nici laie, nici balaie; nici n car,

nici n caruta. nici asa, nici asa nici asa, nici asa, n nici un fel, nicicum. nici atta nici atta, n si mai mica masura, si mai putin (dect ...) : se uita el n dreapta, nu vede nemica; se uita n stnga, nici atta.CR. nici bechiu nici bechiu, nimic; deloc: n-am nteles nici bechiu.AL. nici ca ct nici ca ct sau nici ca cum, ( nv. si pop. ) 1) nici o clipa, deloc: calul .. . nu sa deslipit de

domnul lui nici ca ct.ISP. ; 2) ctusi de putin: ia vedeti, vinele lui Tugulea nici capul nu ma nici capul nu ma nici nu-mi pasa, nici calare, nici nici calare, nici nici asa, nici

nici ca se pomeneste! nici ca se pomeneste! sau unde se pomeneste? , nici vorba! , nici poveste! : unde sa mai pomenit bo . de cas n miez de iarna? POP. nici cela ..., nici cela nici cela (sau ceea) ... , nici cela (sau ceea) , nici unul, nici celalalt: numai temeiul ostilor nu s-au lovit niciodata, ca nu cuteza nici ceea parte, nici ceea.LET. nici chiar nici chiar, nici macar: pentru mndra care-mi place, nici parintii

n-au ce-mi face, nici judele satului, nici chiar domnii sfatului.POP. nici chiar asa nici chiar asa, asta-i din cale-afara: ei, nici chiar asa, mai nepoate! POP. nici cine, nici ogar nici cine, nici ogar sau nici cal, nici magar, (despre oameni) cu statut (social, profesional) ambiguu, neclar, confuz: soiul acela caruia se poate aplica proverbul moldovenesc: nici cine, nici ogar.NE GR. nici ct negru sub unghie nici ct ( e) negru sub unghie, (absolut) nimic. nici ct pui pe o masea nici ct ( sa) pui pe o masea, foarte putin. nici ct tina sub o unghie nici ct tina sub o unghie, foarte putin; deloc; nici ct negru sub unghie. nici ct un fir de mac nici ct un fir de mac, foarte putin. nici ct un purice nici ct ( ai chior) un purice, deloc. nici nu crcneste nici nu crcneste, nu scoate o vorba, nu protesteaza, nu se mpotriveste. nici cu gndul nu gndesti nici cu gndul nu gndesti, nici nu-ti

trece prin minte, nici nu-ti nchipui, nu te-ai astepta: sosise mparati de unde nici cu gndul nu gndeai.POP. nicicum nici( de) cum sau ( nv. ) nici ca cum, n nici un chip, deloc, defel, sub nici un cuvnt: ba nune ntelegem nicidecum! NEGR. nici curca, nici curcan nici curca, nici curcan, lipsit de o atitudine hotarta. nici de frica! nici de frica! , n nici un caz!, odata cu capul!: [apa] nu-mi merge pe gt nici de frica! AL. nici de leac nici de leac, deloc, nici urma: nu mai era faina n lada nici de leac.POP. nici de samnta nici de samnta sau nici samnta de ... , absolut nimic, deloc, nici

urma de ... : na mai lasat para nici de samnta n punga romnului.GHICA. nici gnd nici gnd, nici pomeneala: lna cea neagra nici gnd sa se faca alba.POP. nici l ninge, nici l ploua nici l ninge, nici l ploua, n-are nici o grija, nici cai pasa: supt poale de ie noua, nici ma ninge, nici ma ploua.POP. nici n car, nici n caruta nici n car, nici n caruta, nici asa, nici asa. nici ncotro nici ncotro, ( reg. ) n sus si n jos, n toate partile (fara o tinta precisa) . nici n dos, nici n fata nici n dos, nici n fata, nicicum, cu nici un chip:

om ca badea nu se vede, nici n fata, nici n dos, asa mndru si frumos.POP. nici n ruptul capului nici n ruptul capului, cu nici un pret. nici ntr-o seama de chip nici ntro seama de chip, ( nv. ) n nici un caz, nicidecum: nici ntro seama de chip nu va putea sas daruiasca dzeastrele celuia ce i-au facut nici laie, nici balaie nici laie, nici balaie, nici asa, nici asa; nici una, nici alta. nici leaca nici (sau nice) leaca, ( nv. si reg. ) nici un pic, deloc: cu mai

aspra petreacere sa supusa, .. . trupul nice leaca odihnind.DOS. nici mai mult, nici mai nici mai mult, nici mai putin, exact (ct trebuie) ; pur si simplu: nici mai mult, nici mai putin, ncepe [lupul] , ntr-o buna dimineata, nici mai ramne cuvnt nici mai ramne cuvnt, ( nv. si pop. ) nici nu mai ncape discutie, nici vorba nu poate fi: lingurarilor, nici mai ramne cuvnt,

nici mort nici mort sau nici n mormnt, cu nici un pret, n nici un caz: mie drag ca ochii mei din cap si nu l-as da nici mort.COSBUC. nici nu-i ninge, nici nu-i ploua nici nu-i ninge, nici nu-i ploua, e indiferent fata de tot ce se ntmpla; nici ca-i pasa. nici nu-mi intra-n punga, nici nu-mi iese nici nu-mi intra-n punga, nici nu-mi iese, ( reg. ) n-am nici un interes, mi-e indiferent. nici nu-mi rage, nici nu-mi plnge nici nu-mi rage, nici nu-mi plnge, nu ma intereseaza. nici o centima nici o centima, nici un ban. nici o cirta nici o cirta, ( nv. ) nici o iota. nici o coaja de pine nici o coaja de pine, nimic. nici o mangura nici o mangura, ( reg. ) nici un pic. nici o picatura nici o picatura, deloc, nimic. nici o secunda ( n) nici o secunda, ctusi

de putin, defel, deloc, nicicum, nicidecum, n nici un caz, n nici un fel, (n) nici un moment: nu, n-am fost nici o secunda gelos.CAMIL.P. nici o tra nici o tra, ( pop. ) deloc. nici pas nici ( un sau ( pop. ) de-un) pas, nicidecum, ctusi de putin: nu le-oi lasa nici pas a iesi din casa.CR. nici pe departe nici pe departe, n nici un caz: frate-sau nu semana nici pe departe cu el.REBR. nici picior de .. . nici ( un) picior de ... , nimeni, nici tipenie: nici un picior de turc nu scapa cu viata. ISP. nici pomana nici pomana, ( reg. ) nici urma de ..., deloc, nici poveste, nici vorba: despre pui, nici pomana.POP. nici pomeneala nici pomeneala ( de .. . sau sa ... ) ,

1) nici vorba (de .. . sau sa ...) , n nici un caz, cu nici un chip: nici pomeneala nu era sa fiu si eu poftit.ISP. ; 2) nici urma, nimic: nici pomeneala de dilijenta.CAR. nici pomina nici pomina, deloc; nici vorba: despre felinare si alte nlesniri. nici pomina! SAD. nici poveste nici poveste, ( fam. ) nici vorba, nici pomeneala: te vad cam palid; suferi de ceva? - nici poveste! nici prea-prea .. . nici prea-prea ... , nici peste masura de ..., nici grozav de ...: nici bun prea-prea, nici rau de tot.COSBUC. nici prea-prea, nici foarte-foarte nici prea-prea, nici foarte-foarte, asa si asa, potrivit: o fiinta nici prea-prea, nici foarte-foarte.CAR. nici pui de ... nici pui de .. . sau pui de ... , absolut nici o persoana, absolut nimeni: pe la prnzul

cel mic, nu mai trecea pui de om.REBR. nici nu pute, nici nu miroase nici nu pute, nici nu miroase, nu-i nici bun, nici rau; e asa si asa. nici nu se compara nici nu se compara, snt incomparabili. nici traieste, nici moare nici ( nu) traieste, nici ( nu) moare, boleste (de multa vreme), se zbate ntre viata si moarte. nici tu ..., nici tu ... nici tu ... , nici tu .. . sau fara tu ... , fara tu .. . sau nu tu ... , nu tu ... , nici aceea (sau acela) , nici cealalta (sau celalalt) : cnd s-au trezit, ia plugul

si ia boii de unde nu-s! nici tu Smbotin, nici tu Vinerean, nici tu Miercan, nici tu Joian, nici tu Lunel cel balan ca laptele .. . si nici tu Martian! POP. ; ce sa faca ei sarbatorile acasa, daca nu tu copil, nu tu purcel, nici tuns, nici ras nici tuns, nici ras, nicicum, n nici un fel. nici tipenie nici tipenie ( de om), nimeni: pe coridoarele tribunalului nu mai era nici tra de .. . nici tra de ... , ( pop. ) nici urma de .. . nici truca nici truca, ( reg. ) 1) lipsit complet de ...; 2) nici un pic: ce folos ca nu-i putere, nici nici una, nici doua nici una, nici doua

sau nici una, nici alta, fara multa vorba, ndata, si nici una, nici doua, hat! pe ied de gt.CR. nici un capat de ata nici un capat de nimic, deloc. nici un dram de . nici un dram , nici un pic de .

nici un moment nici un moment, nici o clipa, nicidecum, n nici un caz: nu se gndise nici un moment la viitor. nici usturoi n-a mncat, nici gura nu-i miroase nici usturoi n-a mncat, nici gura nu-i miroase, se face a nu sti nimic despre cev a la care a luat parte. nici vorba nici vorba, 1) nici un cuvnt: sa nu mai aud nici vorba! ; 2) categoric, fara ndoiala: nici vorba ca vom merge acolo ; 3) n nici un caz, pentru nimic n lume: sa dau eu din buzunar? nici vorba! nici zare nici zare ( de ... ), nici urma (de ...), nici pic (de ...), defel, deloc: pe cer nu se vedea nici zare de nor. nici zi nici noapte nici zi( ua) ( si) nici noapte( a), niciodata, deloc: nice dzua, nice noaptea nu sa pot odihni.VARLAAM. a nimeri ca Irimia cu oistea-n gard a ( o) nimeri (sau a ( o) da, a ( o)

lovi) ca Irimia (sau ca Ivan, ca Stan) cu oistean gard sau a ( o) nimeri ca tiganul la mparat sau a ( o) nimeri ca nucan perete, a proceda exact cum nu trebuie, anapoda; a face o prostie, a face una boacana: a nimerit ca Irimia cu oistea-n gard.POP. a nimeri n plin a nimeri (sau a atinge, a lovi) n plin, 1) a nimeri tinta; 2) ( fig. ) a-si atinge scopul. a nimeri la tipic a nimeri la tipic, ( pop.

) a veni la momentul potrivit, a sosi la tanc: ai nimerit la tipic; taman puneam masa! POP. a nimeri miercurea la stna a ( o) nimeri ( ca tiganul) miercurea (sau vinerea) la stna, a fi inoportun. nimica toata ( o) nimica toata, infim; fara nsemnatate, fara valoare: ai nascocit o data si o nimica toata, ct ghimpele, saracul, de mic si iute acul.ARGHEZI. nimic mai mult ( att si) nimic mai mult, doar att: te-ai deprins a socoti amorul o zabava, nimic mai mult.NEGR. ninga-ploua ninga-ploua, oricnd; orice s-ar ntmpla: ninga-ploua, noi vom fi prezenti. a-i ninge n barba a-i ninge n barba (sau

pe cap) (cuiva), a ncarunti. nins de ani nins de ani (sau de vreme), (despre oameni) batrn. nitam-nisam nitam-nisam, brusc, pe neasteptate, din senin: a picat la noi, nitam-nisam, tocmai cnd se apropia ora mesei. nitel cte nitel nitel cte nitel, ( reg. ) putin cte putin, treptat: ura mostenita, nitel cte nitel, zbucnea n navalire si macel.ARGHEZI. noapte alba noapte alba, 1) noapte petrecuta fara somn; 2) noapte de vara din regiunile polare. noapte buna! noapte buna! , urare facuta cuiva nainte de culcare:

noapte buna, mos Arvinte, fa hor, hor de-acunainte.AL. noapte de noapte noapte de noapte sau noapte dupa noapte, n fiecare noapte, mereu. noi ntre noi noi ntre noi sau ( reg. ) noi n de noi, ntre ai nostri, ntre cunoscuti: eram numai noi n de noi.CR. norocire ca .. . norocire ca ... , ( pop. ) bine ca ..., noroc ca ...: norocire numai ca sntem n veacul acesta.HEL. nostim si cu picatele nostim si cu picatele, ( fam. ; despreoameni) plin de haz, atragator, picant: e nostima si cu picatele.BASS. noua tari si noua mari ( peste) noua tari si noua mari sau ( peste) noua mari si noua tari sau ( peste) noua tari si mari sau peste noua mari, peste

noua tari, foarte departe: sia mers el zile si saptamni, peste noua mari si noua tari, pna a dat de muntele acela.POP . nou-nascut nou-nascut, 1) copil abia nascut; sugar; 2) ( fig. ) renascut: lumea nou-nascuta.MARC. nou-nou . nou-nout, foarte nou: opincile mi erau noua-noute, nou venit nou venit, persoana sosita de curnd se rapezi ca fulgerul la nu altceva nu altceva, (formula de ntarire) chiar asa, ntocmai: viersul ei placut, de pare ca te ungea a inima, nu altceva.ISP. nu are cap de nu are cap de rau ( ce e), e foarte rau.

nu baga bta-n furnicar! nu baga bta-n furnicar! , nu te amesteca unde nu ai treaba! nu care cumva sa .. . nu care cumva sa ... , n nici un caz sa nu ... , Doamne fereste sa ... : i rugai sa se lase de a face calatoria aceasta, ca nu care cumva sa mearga la pieirea capului sau.ISP. nu ca ..., dar .. . nu ca ... , dar ... , sa nu credeti cumva ca ... , nsa ... : nu ca ma laud, dar puteti

ntreba si pe coconu .. . cum, Doamne iarta-ma,-i zice? AL. nu cata ca-s mic nu ca( u) ta ca-s mic, nu te uita ca-s mic. nu ceva nu ceva, nu altceva, nu alta: i-a cazut tronc la inima, nu ceva.CONTEMP. nu cine stie ce nu cine stie ce, (destul de) putin. nu cumva ... ? nu ( care) cumva ...? , oare (ntmplator, eventual) nu ...? : nu cumva as putea sal angajez n trupa mea? AL. nu cumva sa .. . nu ( care) cumva sa ... , nici ntr-un caz sa nu ... , sub nici

o forma sa nu ... : sa nu cumva sa deschideti [usa] , pna ce nu-ti auzi glasul meu.CR. nu de alta, dar .. . nu de alta, dar ... , nu din alt motiv, ci pentru ca ...: ia-ti umbrela! nu de alta, dar s-ar putea sa ploua! nu demult nu demult, de putin timp. nu e bun de ... cum nu snt eu de popa nu e bun de ... cum nu snt eu de popa, nu e facut pentru ..., n-are calitatile ne cesare pentru .. . nu e bun d-un tun nu e bun d-un tun, ( pop .) nu e bun de nimic. nu e chip nu e ( de) chip, nu se poate, nu e posibil, e peste putinta: nui chip de a o scoate la capat cu omul acesta.NEGR. nu e de mutra lui nu e de mutra lui, nu e de nasul lui. nu e n toate zilele Pasti nu e n toate zilele Pasti, nu se petrec n fiecare zi evenimente deosebite, nu avem

mereu prilej de bucurie. nu e mod nu e mod, ( reg. ) nu e posibil, nu e chip. nu e nici o brnza de el nu e nici o brnza de el sau nu face nici o brnza, nu e bun de nimic. nu esti n toate ale tale nu esti n toate ale tale, nu esti n apele tale. nu e timpul trecut nu e timpul trecut, nu e prea trziu, mai e timp (pentru a face ceva): nici acum nu e timpul trecut.ISP. nu e treaba nu e treaba, nui rost, nui speranta sa se ntmple ceva bun: vaznd ca nu e treaba, ncepura a-si spune greselele.POP. nu face nici doua parale nu face nici doua parale, nu are nici o valoare, nu e bun de nimic. nu face nimic! nu face nimic! , nu are importanta! nu face sa .. . nu face sa ... , nu se cade sa ..., nu se cuvine sa ...: nu face sa lasam damele pentru ca sa ne astepte.nu fi copil! nu fi copil! , poarta-te ca un om matur! nu gluma nu gluma, de-a binelea, de tot, serios, tare: era un brad de flacau, chipes si dragalas, nu-i a bine nu-i a bine, nu-i semn bun. nu i-ar muri multi nainte! nu i-ar muri multi nainte!

, de-ar muri mai repede! : baba mea e o sterpatura .. . nu i-ar muri multi nainte! CR. nu i-a venit nca rndul nu i-a venit nca rndul (despre fete) e nca prea nu-i bai nu-i ( nici un) bai ( ca ... ) sau de asta nu ( mi) i bai, ( reg. ) nu face nimic, nu e nu-i cade coada! nui cade coada! , nu pateste nimic! , nu se prapadeste! : fata, care stia ca de facut treaba nu mai cade coada nimarui,

nu-i cine stie ce nu-i cine stie ce, nu-i mare lucru. nu-i curat nui ( lucru) curat, e nefiresc, necurat, blestemat; nu e lucru cinstit: el pricepuse ca betia aia d-atunci nu fusese lucru curat.ISP. nu-i cuvnt nui cuvnt, ( reg. ) nu ncape discutie, nu ncape vorba, nici vorba: buna [femeie] , stapne, nui cuvnt; dar stii ca este o vorba:cnd nici nu gndesti, atunci te trnteste.CR. nu-i da curul de pamnt nui da curul de pamnt (sau de calcie) ,

( reg. ) nu-si vede capul de treburi; nu mai stie pe unde sa scoata camasa, de ocupat ce este. nu-i gluma nu-i ( de) gluma, e lucru serios: nu era de gluma cu Mustafa.GHICA. nu-i iertat nu-i iertat, ( nv. ) nu-i ngaduit, nu-i permis: aceasta nu-i ertat.CONACHI. nu-i numai un cine scurt de coada nu-i numai un cine scurt de coada, mai snt si altii de felul celui n discutie. nu-i trece nimeni pe dinainte nu-i trece nimeni pe dinainte, nu se lasa (sau nu poate fi) ntrecut, depasit. nu-i vorba nui vorba, e de la sine nteles, nu ncape vorba: lui Duce-se-n-pietri, nui vorba, nui prea place lucrul asta.POP. nu-i vreme de numarare nu-i vreme de numarare, ( reg. ) nu-i vreme de pierdut. nu ncape tocmala nu ncape tocmala, nu ncape discutie:

tara asta vrea proftetionism - nu mai ncape tocmeala! CAR. nu ncape vorba nu ( mai) ncape vorba sau ( mai) ncape vorba? , indiscutabil, fara doar si poate: ca am facut progrese satisfacatoare, dintr-un punct de vedere, nu mai ncape vorba.CAR. numai asa numai asa sau asa numai, 1) fara complicatii, simplificat (sau simplu) : unele [arme] mpodobite cu nestimate, altele numai asa, fara podoabe.ISP. ; 2) nemotivat, dezinteresat, (pe) degeaba: fata nui de cele de pe drumuri, s-o luati numai asa, cum s-ar ntmpla.CR. nu mai bea mta otet nu mai bea mta otet, (

fam. ) nu se mai prinde, cauta-ti alt fraier. numai ca ... numai ( atta) ca .. . sau ( reg. ) numai ct ... , (atta) doar ca ... , (atta) numai ca ... : numai atta ca mosneagul a ramas plesuv si spetit.CR. numai ce numai ce ( iata sau ( pop. ) iaca) , ( nv. si pop. ) 1) (iata ca) deodata, brusc, pe loc: iar boierii muntenesti, daca l-au vazut,

numai ce au ncremenit.NEC. ; 2) imediat: nu plecase bine baba din casa, si numai ce vine la fata un pitigoi.POP. ; 3) ci doar: Despot, daca s-au vazut asezat la domnie, nemic de aceea nu grijea, ce numai ce prada si facea rautati n teara.URECHE ; 4) numai ct. numai ct numai (sau doar, fara) ct (sau ce) , 1) ( nv. si reg. ) (de) abia; ndata

ce ... : numai ct ntra n beseareca osndi si pre vams si pre alti oameni.VARLAAM ; 2) numai (atta) ca .. . numai colea numai colea, foarte aproape: iac-asa, tomnita-i numai colea.POP. numai cu trupul numai cu trupul, numai cu ceea ce era mbracat, numai cu ce are pe el: lasndu-mi trasura cu tot ce avusesem lnga mine, scapai numai cu trupul nu mai departe .. . nu mai departe ... , 1) chiar n cazul ... , chiar n ceea ce priveste pe ... ; 2)

bunaoara, de pilda: cele tinere fug de noroc, nu mai departe Ilinca, numai de un gust numai de (sau pentru) un gust, de o pofta, de un capriciu: avocatul nvrteste o mica prefa n trei, stii, numai d-un gust. DELAVR. nu mai e mult pna departe nu mai e mult pna departe, ceea ce parea ndepartat, nu mai e pomana aia nu mai e (sau s-a dus) pomana aia, ( reg. ) a ntarcat balaia. numai n gluma numai n gluma, 1) fara intentii serioase; 2) fara gnduri rele,

nu mai n mult sa .. . nu mai n mult sa ... , ( nv. ) de acum nainte sa nu mai ... : nu mai n mult voroava Lupului sa se traganeze.CANT. numai ochi si urechi numai ochi si urechi, foarte atent. nu mai putin .. . nu mai putin ... , (macar) n egala masura, de asemenea, deopotriva: si d-voastra, nu mai putin dect noi, snteti n neastmpar.GHICA. numai sapa si hrletul numai sapa si hrletul, (despre oameni) nu mai are mult de trait. numai sa ... numai sa ..

. (sau de ... , daca ... ) , doar daca ... , cu conditia ca ... : fa cum stii, numai sa nu ne bagi si pe noi n belea.CR. nu ma costa nimic nu ma costa nimic, e usor, nu pretinde efort. nu ma ncalzeste! nu ma ncalzeste! , nu-mi tine de cald, nu-mi foloseste la nimic, nu ma intereseaza, nu ma privest e. nu ma lua asa! nu ma lua asa! , nu-mi vorbi n felul acesta! nu ma nebuni! nu ma ( n) nebuni! , ( fam. ) nu mai spune! , ce vorbesti? , mai sa fie! ,

nu zau? : nu ma-ne-buni, onorabile! dumneata esti? CAR. nu ma omor! nu ma omor! , ( fam. ) nu mai spune!, ce vorbesti?, nu ma nebuni! a numara mbucaturile a numara mbucaturile (sau nghititurile) (cuiva), a tine socoteala la mncare (cuiva). a numara pasii cuiva a numara pasii cuiva, a supraveghea pas cu pas pe cineva. a numara pe degete a ( se) ( putea) numara pe degete (sau pe o mna) , a fi un numar (foarte) mic de obiecte sau fiinte: snt asa de putine ca le-am putea numara pe degete.CAR. a numara pietrele a numara pietrele (sau pavelele) , ( reg. ) a umbla fara rost, a

bate strazile: mi place a lainici pe ulite sau, cum se zice, a numara pavelele.NEGR. a nu numara zile multe a nu numara zile multe sau a numara putin, a (mai) avea putin de trait: pastravul e prea trecator si numara putin.SAD. numarul unu numarul unu, ( fam. ) de prima calitate; strasnic, excelent. nu ma trage inima nu ma trage inima, n-am curaj; n-am chef; nu ma trage ata. nume de .. . ( n) nume de ... , ( nv. ) socotind ca ... , recunoscnd drept ... ; ca si

... : attal zmcira sil darmara, ct l lasara nume de mort.DOS. nu miroase a nas de om nu miroase a nas de om, nu este cinstit, onorabil: sa umblati numai asa de frunza frasinelului, .. . asta nu miroase a nas de om.CR. nu mult dupa .. . nu mult dupa ... , dupa putina vreme: nu mult dupa aceasta, numai iaca ca vine si moartea.CR. nu numai ca .. . nu numai ca ... , n afara de faptul ca ... , pe lnga ca ... : vizite ca

ale dumitale nu numai ca nu ma supara, dar mi fac chiar mare placere.CAR. nu oarecum sa .. . nu oarecum sa ... , ( nv. ) n nici un caz sa nu ... , nu care cumva sa ... : sa cade noao a asculta celor ce sa aud, ca nu oarecum sa cadem. (a.1683) .GCR. nu o data nu o ( singura) data, n repetate rnduri, adesea. nu piere lumea nu piere lumea (sau trgul), nu-i nici o graba: vom merge altadata, ca doar nu piere lumea.nu prea .. . nu prea ... , nu chiar ..., nu tocmai ...: era o femeie tnara, nu prea frumoasa.nu s-a racit de tot cenusa nu s-

a racit de tot cenusa (cuiva) , na murit de multa vreme (cineva) : dl Dimancea cuteaza so atinga [memoria lui M. Costache Epureanu] , cnd nca nu sa racit de tot cenusa mult regretatului barbat de stat.CAR. nu se afla! nu se afla! , ( pop. ) e imposibil!, nu exista! nu se darma pamntul nu se darma pamntul sau se darma pamntul? , nu se

ntmpla nimic: mai rabdati si voi doua ceasuri, ca doar nu se darma nu se prinde! nu se prinde! , ( fam. ) nu ma poti pacalihai, las-o balta

nu sta natra ntr-un fir nu sta natra ntr-un fir ( reg. ), nu e mare paguba. nu saga-maga nu saga-maga, ( reg. ) nu gluma: tiganii se bucura mult de el, ca era harnic la lucru, nu saga-maga.POP. nu saga nu saga, ( reg. ) (formula de ntarire) nu joaca, nu gluma; nu glumesc: sute si mii de brate trebuie acolo, nu saga.CR. nu si nu nu si nu, categoric nu, n nici un caz, sub nici o forma: cocoana, nu si nu! ca i-i urt grecul.SAD. nu stie multe nu ( prea) stie multe, e impulsiv, nepasator la urmarile faptelor sale: s-apoi las pe popa Niculai Oslobanu, caci el nu prea stie multe; slujeste cte trei liturghii pe zi si pomeneste la hur ta.CR. nu stii cum vine vremea nu

stii (sau mai stii) cum vine vremea, se spune pentru a evidentia caracterul imprevizibil sau accidental al unor ntmplari survenite: mai stii cum vine vremea, poate sa te faci popa aici.CR. nu stii de unde sare iepurele! nu stii de unde sare iepurele! , nu stii ce surpriza te asteapta! nu stii romneste? nu stii romneste? , nu ntelegi ce-ti spun?, te faci ca nu pricepi? nu stiu, zau nu stiu, zau, ( pop. ) ma ndoiesc, ma ntreb daca nu cumva ...: nu stiu, zau, unde ajungem.EM. nu stiu ce nu stiu ce, 1) indefinit, inexprimabil, inexplicabil: pentru can toata ei faptura e-un nu stiu cum s-un nu stiu ce .EM. ; 2) bagatela, fleac: chiar de ne

va ramnea n spate baia, nu vom pierde nu stiu ce.AGRB. nu stiu ce-mi vine nu stiu ce-mi vine, nu stiu ce ma face (sa ...): vai de mine ... nu stiu ce-mi vine.AL. nu stiu ce sa-mi fac capului nu stiu ce sa-mi fac (sau n-am ce-mi face) capului, ( nv. si pop. ) n-am ncotro: pe fiul cel mai mic .. . nul tragea inima a pleca n petit; dara n-avu ce-si face capului, caci tata-sau l trimetea ntr-una sa caute

a se capatui si el.ISP. nu stiu ct ... nu stiu ct .. . ( cta .. . etc.) , (foarte) mult: mergnd nainte cale de nu stiu cte zile, dete de palaturile lui Verdes-mparat.ISP. nu stiu cum nu stiu cum, 1) de nenteles, ciudat, bizar; 2) care nu poate fi exprimat, inexprimabil: e un nu stiu cum sun nu stiu ce .EM. nu stiu zau nu stiu zau, serios ca nu stiu. nu te mai ntlnesti cu pomana asta! nu te mai ntlnesti cu pomana asta! , nu mai pupi un asemenea noroc (sau chilipir) ! nu te teme nu te teme,fii convins, fii sigur:

altfel nusacrificam eu ditamai pasare, nu te teme.VINEA. nu te uita n gura lui! nu te uita n gura lui! , nu lua n seama ce spune, nu te lua dupa el, nu-l crede! nu trzie vreme nu ( dupa) trzie vreme, ( nv. si pop. ) nu dupa mult timp, curnd: nu dupa trzie vreme, .. . se desprinse o umbra si veni catre el.SAD. nu trziu dupa .. . nu trziu dupa ... , nu mult timp dupa .. . nu tine figura! nu tine figura! , ( fam. ) nu merge!, nu se poate! nu tine nici de cald, nici de frig nu tine nici de cald, nici de frig, nu e de nici un folos, nu prezinta nici un i nteres. nu-ti pica nasul nu-ti pica nasul sau nu-ti ia din nas ( daca ... ), nu pierzi nimic (daca ...) . nu umbla cu soalda ! nu umbla cu soalda (sau cu cioara vopsita) ! , ( fam. ) nu fi smecher!

nu zi hop pna nu intri n joc ! nu zi hop pna nu intri n joc (sau pna nu treci santul) ! , nu te bucura nainte de a vedea sfrsitul! , nu te lauda prea devreme cu o izbnda nesigura! oameni buni! , (formula de adresare) : oameni buni! an iarna, bordeiu-mi arsese.AL. oastea lui Papuc oastea lui Papuc, multime neorganizata, nedisciplinata: parca era oastea luiPapuc.obisnuinta e a doua natura obisnuinta (sau deprinderea) e a doua natura, obisnuinta nlocuieste a o obrsi a o obrsi (cu cineva), ( reg. ) a o pati (cu cineva) . obraz de scoarta

obraz de scoarta, om fara rusine, neobrazat: cei de facut? .. . sa trece ea si asta; obraz de scoarta si laso moarta-n popusoi.

obraz subtire obraz subtire, persoana fina, pretentioasa: snteti obraze subtiri.CR. o bucata de drum o bucata de drum, o anumita distanta: au mers o bucata de drum mpreuna, dupa care s-au despartit.POP. o bucata de pine o bucata (sau un codru) de pine, minimum de existenta: cere a servi pe boierul pentru o bucata de pne.FIL. o bucata de vreme o bucata de vreme, un anumit timp. o casa de copii o casa de copii, copii multi: o vaduva sarmana si c-o casa de copii.CR. ochenat si sprncenat ochenat si sprncenat, batator la ochi; frapant, strident. ochi brostesti ochi brostesti, ( pop. ) ochi bulbucati. ochi de ciur ochi de ciur, ochi

foarte mici: baschiri salbatici, cu suliti lungi, cu ochi de ciur, alerg pe cai zburdatici.AL. ochi de vultur ochi de vultur (sau de soim, de pisica), ( fig. ) privire agera. o clipa! o clipa! , rabdare! ocna l paste ocna l paste, va ajunge n puscarie. a se ocupa cu sederea a se ocupa cu sederea, ( fam. ) a nu face nimic. a ocupa loc a ocupa loc, ( reg. ) a se aseza. odata cu capul! odata cu capul! , cu nici un pret, nici mort!: nu deschide, odata cu capul! CAR. odata pentru totdeauna odata pentru totdeauna, definitiv. odata si odata odata si odata, demult; ntr-o buna zi, cndva, mai devreme sau mai trziu. a odihni bucatele a odihni bucatele (sau mncarea) , a-si face siesta: boierul, ct de sarac, tot si odihneste

bucatele dupa masa.POP. o fi ! o fi ( ca preai zici cu foc) ! , tot ce se poate, e posibil: o fi! nu tagaduiesc.FIL. ; o fi, ca prea le zici cu foc! POP. a ofta din baierile inimii a ofta din baierile inimii, a ofta din adncul sufletului. a ofta dupa cineva a ofta dupa cineva (sau dupa ceva) , a regreta pierderea cuiva (sau a ceva) ; a tnji dupa cineva (sau

dupa ceva): toata ziulica ofta omul dupa o vorba mai dulce.CAR. o fuga de cal o fuga de cal, o distanta potrivita: ian ct cole, o palma de loc, o fuga de cal.AL. o gradina de om o gradina de om, o persoana agreabila, ncntatoare. o gramada de .. . o gramada de ... , o multime de ..., foarte multi ...: o gramada de trebi.NEGR. o idee o idee ( de ... ), o cantitate (redusa), putin: e cu o idee mai mare ; mprumuta-mi o idee de zahar. oleaca de .. . oleaca (sau olecuta) de ... , un pic de ..., putin: sa mai bem cte oleaca de apa! EM. omagiile mele! omagiile mele! , (formula de salut respectuos) va prezint omagiile omagiile mele, scumpa doamna ! om al faptelor om al faptelor, persoana care-si pune n practica proiectele, o mama de bataie o mama de bataie, o bataie strasnica: o bataie ca aceea ori o mama de bataie.om cu casa om cu casa, om nsurat, om la casa lui. om cu greutate om cu greutate, 1) persoana cu familie grea; 2) persoana cu autoritate, cu influenta. om cu naraveala om cu (sau de) naraveala, ( reg. ) om cu deprinderi civilizate, cu care te

poti ntelege: pleci .. . la om de naraveala.CONV.LIT. om cu scaun la cap om cu scaun la cap (sau cu socoteala), persoana rezonabila. om de bine om de bine, persoana altruista. om de litere om de litere, literat. om de mascarada om de mascarada, om de nimic,

om de nimic om de nimic, hahalera, secatura. om de omenie om de omenie, om cumsecade, de treaba: e pacat ca s-a prapadit asa om de omenie.CAR. om de paie om de paie, om fara personalitate: cumpara moara ... printr-un om al lui de paie.SAD. om de pe strada om de pe strada, primul venit; oricine. om de stiinta om de stiinta, savant. om de treaba om de treaba, ( fam. ) persoana cumsecade. om dintr-o bucata om dintr-o bucata, om integru: la el ma duc, ca-i om dintr-o bucata.CEZAR.P. om facut om facut, 1) persoana cu stare; 2) persoana ajunsa la maturitate (sau la independenta) . om hrbuit om hrbuit, persoana cu sanatatea zdruncinata. o mna de om o mna de om sau om putin la trup, persoana mica de statura, firava: dupa ce ca esti o mna de om, te mai si rataiesti la mine! VLAH. o mndrete de fata o mndrete de fata, o fata frumosa: si avea mparatul o mndrete de fata.POP. a se omor cu gndul a se omor cu gndul, a se gndi; a se framnta.

a omor cu zile a omor cu zile (pe cineva) , 1) a pricinui moartea cuiva nainte de vreme; 2) a produce necazuri mari cuiva: ma omori cu zile, mpielitatule! POP. a omor doua muste dintr-o lovitura a omor doua muste (sau doi iepuri) dintr-o lovitura, a da o lovitura dubla. a-l omor dracul a-l omor dracul (pe cineva), ( pop. ) a avea epilepsie. a-si omor foamea a-si omor foamea, a-si potoli foamea; a mnca. a omor n bataie a omor n bataie (pe cineva) , a bate foarte tare (pe cineva) : las-ca vine el acasa! o sal omor n bataie.SAD.

a omor paduchele pe burta a omor paduchele pe burta, a fi foarte satul. a-si omor timpul a-si omor timpul (sau vremea) (cu ceva) , a-si ocupa timpul cu nimicuri; a-si pierde vremea: doi oameni fara graba, care vor sa-si omoare vremea.SAD. omul dracului omul (sau om al) dracului, om ndracit, dracos, plin de draci. o nebunie! o nebunie! , extraordinar!, formidabil!, teribil!, nemaipomenit!: vizita expozitia; o nebunie! o palma de loc o palma de loc, 1) o distanta foarte mica; 2) o suprafata mica de teren: avea si el o palma de loc pe o costisa, la marginea satului.REBR. a opri calea a opri calea (cuiva) sau (

nv. ) a-i fi oprita calea (cuiva), a tine calea cuiva. a opri elanul a opri (sau a taia) elanul (sau avntul) (cuiva), a domoli (pe cineva) . a se opri la calea jumatate a se opri la (sau a se ntoarce de la) calea jumatate (sau jumatate calea) , a se ntoarce de la mijlocul drumului. opt un cal opt ( pe) un cal sau hop un cal, (glumet) un singur cal trage caruta foarte ncarcata: hii! opt un cal, ca nu-

s departe Galatii! CR. ora de ora ora de ora, mereu, ntruna. a orbi de la obraz a orbi (sau a chior) de la obraz (pe cineva) , a minti n fata (pe cineva) : ai mai pomenit asa ceva? sa te chiorasca de la ochi? SAD. ordinul caltavetei ordinul caltavetei, Ordinul (englezesc al) Jartierei: are ordinul caltavetei, ca si infantulPortugaliei.ori capul de piatra, ori ori ( cu) capul de piatra, ori ( cu) piatra de cap, ntr-un fel sau altul; fie ceo fi! : stapne, zise atunci calul, de-acum nainte

ori cu capul de piatra, ori cu piatra de cap, tot atta-i; fii odata barbat si nu-ti face voie rea.CR. orice ar fi orice ar fi, orice s-ar ntmpla: nu plec de aici orice ori de cte ori ori de cte ori, de fiecare data, am izbutit ori de

ori ncotro ori ncotro, indiferent n ce directie. ori laie, ori balaie ori laie, ori balaie, ori una, ori alta: de s-ar alege odata! ori laie, ori balaie! GALA. ori tunsa, ori rasa ori tunsa, ori rasa, ntr-un fel sau altul. a orndui de moarte a orndui de moarte (pe cineva) , ( nv. ) a condamna la moarte (pe cineva) : au facut un izvod, .. . n carele au scris numerele a ctiva senatori, ca cum i-ar fi ornduit de moarte. CANT. osebit de .. . osebit de ... , n afara de ..., pe lnga ...: si osebit de asta, nici nu mi-e bine.CR. o secunda! o secunda! , o clipa!, un minut!, un moment!: o secunda, ca sa afli si restul ntmplarii.SAD. a osndi la sant a osndi la san . (pe cineva) , ( nv. ) a pedepsi la munca

silnica (pe cineva) : au osndit .. . pe Mavrodin la sant pe 10 ani. (a.1790) . IORGA. o suma de .. . o suma de ... , o seama de ..., un numar de ...: o suma de parinti sunt ... nemultumiti de copiii lor.CAR. o toana o toana, putin, ctva: cara-te ct e cu cinste, ca-ti mai lungesc urechile o toana! CAR. o tra o tra, ( pop. ) un pic, putin: numai o tra ct a stat de s-a uitat, a facut turturi la gura.CR. o trisoara o trisoara, ( reg. ) un pic, putin: ridica capacul o trisoara, ca sa se uite.ISP. o truca o truca, ( reg .) putin: stati o truca si cinstiti si din mustul nostru.SAD. oul lui Columb oul lui Columb, problema considerata insolubila, dar rezolvata simplu. o umbra de om o umbra de om, o persoana foarte slaba. o viata de om o viata de om, ntreaga viata. o vreme o vreme, un (anumit) timp: o vreme n-a mai plouat. pacebuna! ,(formula de salut la despartire) . pace voua! pace voua! , (formula bisericeasca de salut si de binecuvntare)

: Pace voua! Si binecuvntare cui va dat! ARGHEZI. p-aci ti-e drumul p-aci tie drumul, ( pop. ) porneste la drum; ntinde-o! , tuleo, baiete! : si lua magarul de capastru si p-aci ti-e drumul.POP. paguba ca ... paguba ca ... (sau de ... ), ( reg. ) pacat ca ... (sau de ...): paguba ca Toderica n-a avut ... o dalta.NEGR. parca am omort pe tata parca (sau doar n) am omort pe tata (si pe mama) sau doar n-am omort pe

nimeni (sau pe cineva), de ce sa sufar eu, ca doar n-am nici o vina? parca ar fi cazut din nori parca ar fi cazut din nori, (despre oameni) parca nu face parte din lumea asta, asa e de straina de cele ce se petrec n jur. parca ar fi scos de la naftalina parca ar fi scos de la naftalina, ( fam. ) 1) nvechit, demodat; 2) repus n circulatie; readus n actualitate. parca i-a luat pnza de pe obraz parca ia luat (cineva) pnza de pe obraz (sau de pe ochi) , ( reg. ) parca sa sculat din

sicriu: galban la fata de parca-i luase pnza de pe obraz.CR. parca i-a murit mireasa parca i-a murit mireasa,e foarte suparat. parca-i tras prin inel parcai (sau pare, gndesti ca-i) tras prin (sau printr-un) inel (sau prin (sauprintr-o) veriga, printr-o margea) sau tras ca prin inel, cu trupul subtire, mladios, gratios; zvelt: era voinic si tinerel, nalt si tras ca prin inel.COSBUC. parca-i un facut parcai un facut (sau lucru facut) , parcai lucru necurat: ori de cite ori

ajung pna la d-ta, caz; parca e un facut.DELAVR. parca-i un fir de tort parca-i un fir de tort, e foarte slab; e slab ca parca i arde jaratec parca i arde jaratec (sau foc) sub talpi sau arde focul la talpile picioarelor, pericolul e iminent: unde sa se ascunda ... acum,

parca i tot ninge si i ploua parca i ( ti etc. ) tot ninge si i ( ti etc. ) ploua, e vesnic nemultumit, posomort: te vad mereu nnegurat; parca ti tot ninge si-ti ploua. CAMIL.P. parca i tot pute ceva parca i tot pute ceva, nu-i place nimic; e vesnic nemultumit. parca-l alunga tatarii parcal alunga tatarii ( din urma) , e foarte grabit: cuconasul era grabit, parcal alungau tatarii din urma.AL. parca l-a pus pe sapte cai parca la pus (sau a pus-o) pe sapte cai,

parca ia mai trecut mnia, supararea,parca sa mai mbunat: asa se bucurase zgripturicea debaba, parca o pusese pe sapte cai! POP. parca m-ar musca un purice parca m-ar ( te-ar, l-ar etc. ) musca (sau pisca) un purice, nu-mi (nu-ti, nui etc. ) pasa, nu ma (te, l etc. ) doare. parca nu-i snt boii acasa parca nu-i snt ( toti) boii acasa, e indispus, suparat. parca te-alunga turcii parca te-alunga turcii sau parcal alearga (sau gonesc) turcii sau parca l-au luat

turcii la goana, parca dau turcii si tatarii, prea te grabesti. parca toata lumea ar fi a lui parca toata lumea ar fi a lui, e nespus de fericit. parca tot suge la tta parca tot suge la tta, e cam prost din fire, n-are minte: om n trup destul de mare si minte de copil are; stie vorbe sa ndruge, parca tot la tta suge.PANN. parca ti-a iesit un sfnt din gura parca tia ( va etc. ) iesit un sfnt din gura, ( pop. si fam. ) ai (ati etc. ) dat o solutie neasteptat de

buna, ai spus exact ceea ce trebuie: parca v-a iesit un sfnt din gura, luminate mparate, zise atunci Flamnzila.CR. pare ca pare ca, parca: ochii lui albastri straluceau pare ca de putere si energie.EM. parte ..., parte .. . parte ... , parte ... , pe jumatate ... , pe jumatate ... ; fie ... , fie ... : parte greceste, parte frantuzeste, .. . izbutisera totdeauna sa se nteleaga.SAD. partea leului partea leului, partea cea mai mare dintr-un cstig realizat n comun, rezervata de cineva pentru sine: partea leului o bag eu n buzunar.REBR. partea sufletului partea sufletului, ( nv. ) multumire sufleteasca. pas alergator

pas alergator, mers n fuga. pas cu pas pas cu (sau ( nv. ) la, din) pas, 1) ncetul cu ncetul, treptat: pas cu pas, trecutul mort se destepta.SAD. ; 2) din aproape n aproape: mergnd pas la pas pe calea analizei.HASD. ; 3) ndeaproape: i va permite a urmari pas cu pas pre trufasu-i antagonist. OD. ; 4) mereu: m-a urmat, pas cu pas, pna azi.ARGHEZI. a o pasli a o pasli, ( reg. ) a o sterge (de undeva)

: erai sa ne daruiesti cu mila si cu daruri mparatesti, daca nu te vedeam cnd ai paslit-o.CR. a paste bobocii a paste bobocii (sau mustele, ( nv. ) vntul) , a pierde vremea fara rost, n zadar: multi nerozi .. . pasc vntul.PANN. a paste cinstea cuiva a paste cinstea cuiva, ( nv. ) a dezonora pe cineva: iara de va face pentru sai pasca cinstea

lui .. . atunce nu sa va certa ca un suduitoriu de domnie a paste cu prajina a paste cu prajina (pe cineva) , ( nv. ) a pndi (cu intentii agresive) pe cineva: da de cnd va pasc eu cu prajina? AL. a-l paste gndul al paste gndul (sau un gnd) (pe cineva) , a fi preocupat, framntat de ceva: l pastea gndul sa se mute la Bucuresti. a paste iarba pe care a paste iarba pe care

o cunosti, a pazi lucrul pe carel cunosti, care tie aproape; a face ceea ce esti deprins sa faci. a-l paste pacatul al paste pacatul (pe cineva) , a fi ct pe ce sa se ntmple o nenorocire: era sa ne pasca alt pacat: ct pe ce sa ne toropeasca

a paste prilejul a( -si) paste prilejul (sau vremea) , ( nv. ) a pndi momentul potrivit: sosind boierii la Poarta, s-au pascut prilejul si, cnd au iesit mparatul, ei s-au aprins rogojine n cap.NEC. pacat ca ... ( e) pacat ca .. . (sau sa ... , de ... ) sau ( e) pacat de Dumnezeu sau ( e mai) mare pacat( ul) , mi pare rau ca .. . (sau de ...): nu-i pacat de Dumnezeu? CR. pacat ca te-a facut Dumnezeu rumn cu caciula! pacat

ca tea facut Dumnezeu rumn cu caciula! sau geaba mai porti caciula! , ce folos de tine, daca esti prost? pacatele mele ! ( vai de) pacatele mele ( ale tale etc.) ! sau pacatele mele cele grele! , vai de mine (de tine etc.)! : bine, nene, pacatele mele, de ce n-ai venit la berarie? CAR. pamnt de hrana pamnt (sau loc) de hrana, pamnt arabil. pamntul fagaduintei pamntul (sau tara) fagaduintei, 1) Palestina; 2) (

fig. ) tara fericita, manoasa, blagoslovita: Moldova se facu pamntul fagaduintiipentru acest neam.NEGR. pamntul fagaduit pamntul fagaduit, ( nv. ) pamntul fagaduintei: si pamntul fagaduit nu se spodobira. CORESI. a papa banii a papa banii (sau paralele, paralutele, agoniseala, averea) (cuiva) , a cheltui, a toca banii (cuiva) : n tot cazul, agerul redactor si istetul nostru diplomat are sa le pape frumusel paralu tele.CAR. a papa bataie a papa bataie, ( fam. ) a mnca bataie. a papat miaul a papat miaul, a patit-o. a parasi lumea a parasi lumea, a muri: cel ce parasea lumea nu se cadea sa fie ngropat n tintirimul nostru.SAD. a parasi patul a parasi patul, 1) a se da jos din pat; 2) ( p.ext. )

a se face bine, a se nsanatosi: cnd a parasit, dupa trei luni, patul, era slab ca o scndura.CEZAR.P. a parasi scena a parasi scena, 1) a renunta la profesiunea de actor, a se retrage din teatru; 2) ( p. gener. ) a se retrage dintro activitate oarecare sau din viata sociala: un om ca tine, oaspe lui Cezar si Mecena, cnd lumea l aclama nu paraseste scena.AL. a parasi terenul

a parasi terenul, a ceda, a se da batut: vrei sa pleci, prietene Mirel? aceasta nseamna ca n-ai fler de gazetar; parasesti terenul tocmai cnd ceaiul dansant ... ncepe sa fie mai a-i pare a bine ca .. . a-i parea (cuiva) bine ca ... , a se bucura ca ... a i se parea cu rusine a i se parea cu rusine, ( nv. ) a se rusina: i sa parea cu rusine de cearta ce se facea.PANN. a i se parea gardul prleaz a i se parea gardul prleaz, ( pop. ) a fugi mncnd pamntul. a-i parea rau de ... ai parea rau (cuiva) de .. . (sau dupa ... ) , 1) a regreta (pe cineva sau ceva) : rau sa

nu va para de aceasta gluma ceo fac asta-seara.PANN ; 2) a compatimi (pe cineva) : mi pare foarte rau de ea, dar trebuie sa avem curaj a ne nchina soartei.CAR. parere de bine parere de bine sau ( nv. ) parere buna sau buna parere, bucurie, multumire: de pareri bune, obrajii peste tot i s-au rosit.PANN. parere de rau parere de rau sau ( nv. ) parere rea (sau parere

rau) , mhnire, regret, remuscare, cainta: mare parere de rau au avut dupa dnsul. NEC. pas pamntului pas pamntului, ( nv. ) nemumarat; mult: au pornit ostile pas pamntului, pe a pastra amintirea a pastra amintirea (sau ( nv. ) suvenirul) (cuiva sau a ceva) sau a pastra n amintire (sau n inima, n suflet, n minte) (pe cineva sau ceva) , a nu uita (niciodata)(pe cineva sau ceva) : pastreaza n minte vorba asta a mea.SAD. a-si pastra calmul a-si pastra calmul (sau

cumpatul, sngele rece), a ramne calm: ne-am pastrat sngele

a pastra n viata a pastra n viata (pe cineva) , a cruta viata (cuiva) : voiau sa pastreze n viata vreo ctivanobili prinsi.BALC. a pastra proportiile a pastra proportiile, a respecta o anumita limita n afirmatii, a nu exagera. a pastra tacere a pastra tacere( a), a tacea: iubind n taina, am pastrat tacere.EM. a pastra tacere a pastra (sau ( nv. ) a face) tacere( a) , a nu divulga, a tainui, a tacea: iubind n taina am pastrat tacere, gndind ca astfel o sa-ti placa tie.EM. a pasi din urma a pasi din urma (pe

cineva) , ( nv. ) a urma ndeaproape (pe cineva) ; a urmari (pe cineva) : Fliondor l pasi din urma.SAD. a pasi pragul a( -i) pasi (sau a( -i) trece, a( -i) calca) pragul (cuiva sau a ceva) , a intra (sau a iesi de) la cineva (sau (de) undeva); ( p.ext. ) a vizita, a frecventa (pe cineva sau ceva): i-a poruncit sa nu-i mai calce pragul.CAR. a patrunde cu privirea a patrunde cu privirea, a cerceta, a scruta. a-l patrunde la mate a-l patrunde la mate (pe cineva), a-l surprinde, a-l afecta (pe cineva) . a o pati a o

pati (cu cineva) , a o ncurca, a-si gasi beleaua (cu cineva) ; a i se nfunda: fata de mparat afla ca era so pata.ISP. a pati alageaua a pati alageaua, ( nv. ) a fi pacalit: ca sa nu pata vreo alagea.ISP. a pati nevoie a pati (sau a patimi) nevoie, ( nv. ), a suferi, a patimi: si desi pat nevoaie si scarba ... le iai tot greul.DOS. a pati o rusine a pati ( vre) o rusine, a ajunge de batjocura, de ocara: sa nu dai ochii cu mine, ca-i pati, zau, o rusine! AL. pazea! pazea! , da-te la o parte!, fereste! pazeste-ti treaba! pazeste-ti treaba! , vezi-ti de treaba!; stai cuminte!: ba, pazeste-ti treba, jupnesica! CR. a pazi calea cuiva a pazi (sau a atine, a tine) calea

(sau cararea, drumul, poteca) cuiva, 1) a iesi n calea cuiva: frumosul fuge de mine, urtul calea mio tine.POP. ; 2) ( nv. si reg. ) a pndi pe cineva (pentru ai face un rau) : atine, n plaiuri departate, potica arnautilor.DELAVR. ; 3) ( reg. ) a purta pica cuiva; 4) a mpiedica (pe cineva) sa mearga

mai departe: baba vrea sa treaca .. . roznd copacii cei tineau calea.POP. ; din Hotin si pn la mare vin muscalii de-a calare, de la mare la Hotin mereu calea a pazi ca ochii d in cap a pazi (sau a ngriji) ca ( pe) ochii din cap (pe cineva) , a pazi (sau a ngriji) cu mare atentie (pe cineva) : o pazeau slujitorii ca ochii din cap.SAD. a pazi casa cu prastia a pazi casa cu prastia, a sta putin pe acasa, a

fi greu de gasit acasa: pazesti casa cu prastia si una, doua la Marica.PANN. a pazi drumul a pazi drumul (sau drumurile), a umbla haimana. a-si pazi gura a-si pazi gura (sau ( nv. ) limba) , a vorbi cu precautie: stiu ca nveti carte, dar de ce nu-ti pazesti gura? DELAVR. a-si pazi gura a-si pazi gura, a-si impune discretie, tacere: mai bine paziti-va gura! CR. a-si pazi pielea a-si pazi pielea (sau cojocul), ( fam. ) a se teme de bataie. a pazi vreme a pazi vreme, ( nv. ) a astepta momentul favorabil: cu ochii tot pazea vreme ... pe-aceea cale pe-aceea cale sau

pe calea ceea, ( reg. ) tot asa, la fel, asemenea: copiii i se trnteau pe jos de foame, muierea pe-aceea cale.pe aici ti-e drumul! pe aici ti-e drumul! , tuleo, baiete! pe alaturi pe alaturi, mprejur; prin

pe-a mea pea mea ( a ta, a lui etc.) , dupa dorinta (sau parerea) mea ( a ta, a lui etc.) : ma rog, treaca de la mine si fie pe-a ta! pe baza ... pe baza .. . sau pe baza de ... , n conformitate cu ... , potrivit ... : l-au condamnat pe baza acestui text de lege.SAD

. pe bjbite pe bjbite, pe pipaite: cotrobai pe bjbite n sertarul scrinului si atinse ceva rece. REBR. pe blat pe blat, ( arg. ) fara a plati bilet: studentii calatoresc pe blat. pe brnci pe brnci, pe mini si pe picioare (ca animalele) ; dea busilea: fugind mai mult pe brnci dect n picioare.CR. pe bune pe bune, ( fam. ) precis, serios, de-ade-varatelea: s-au certat pe bune. pe cale p( r) e cale, ( nv. ) (pe) drept, dupa merit, cum se cuvine: si ncepura ai batere [pe boieri] ...

; si pe cale leau facut, ca vai de boierul ce se roaga mojicului.NEC. pe cale administrativa pe cale administrativa, prin intermediul organelor de administratie. pe cale bucala pe cale bucala, pe gura, oral. pe capete pe capete sau pe un cap, pe ntrecute, care mai de care: cnd auzira muiereturile despre una ca asta, se adunara numai ntro clipeala, ca frunza ca si ca iarba, alergnd pe capete, care de care sa ajunga la mare mai curnd.ISP. pe caprarii pe caprarii, pe grade si pe contingente. pe cararea batuta nu creste iarba pe cararea batuta nu creste iarba, femeia care umbla din barbat n barbat nu face copii. pe ceas, pe ceas pe ceas, pe ceas, ( nv.

) din clipa n clipa, mereu: acea nfricosare pe ceas, pe ceas tot slabeste.CONACHI. pe ceea lume pe ceea lume sau pe lumea cealalta, n lumea de dupa moarte: femeia lui se dusese de tnara pe ceea lume.POP. pe cheltuiala cuiva pe cheltuiala cuiva, cu banii cuiva. pe cinste pe cinste, ( fam. ) foarte bun, foarte frumos: monser, crede-ma, are o slujba pe cinste! CAR. pe ciuda ca .. . pe ciuda ca ... , ( reg. ) de necaz ca ... , dnd vina pe ... : de-ai arde, lume, cu foc, nu m-as clati dintr-un

loc, pe ciuda c-avui noroc, ct ar arde-un par n foc.POP. pe cnd .. . pe cnd ... , 1) n vremea cnd ... : luceai att de vie, pe cnd eram n lume tu singura si eu.AL. ; 2) n timp ce ...: doar izvoarele suspina, pe cnd codrul negru tace.EM. pe cnd ningea pe miriste pe cnd ningea pe miriste sau de cnd a nins n caruta, demult. pe ct cu putinta pe ct cu putinta sau ( nv. ) pe (sau prin) ct i e (sau l iarta) putinta, n masura n

care (se) poate, att ct (se) poate: pe ct mi va fi putinta si eu ti voi rasplati.PANN. pe ct pare pe ct ( se) pare sau ( nv. ) de cte sa par, pe ct se ntelege, dupa cum se vede: nu esti tu chiar asa de prost pe ct se pare. SAD. pe ct se poate pe (sau ( nv. ) pre) ct se poate, att ct e posibil; n masura posibilitatilor: el nlesneste, pre ct se poate,

multamirile bolnavilor.AL. pe ct te prinzi? pe ct (sau ce) te prinzi? , pe ce pui ramasag?: pe ct te prinzi ca n-o sa reuseasca? pe colo ..., pe dincolo pe colo ... , pe dincolo, ntro parte ... , ntr-alta: se iteste el pe colo, se iteste pe dincolo, dar, pace buna! iezii nu-s nicairi.CR. pe cont propriu pe cont propriu, pe propria raspundere. pe crucea mea! pe crucea mea! , pe cuvntul meu!, cre-pe cuvntul meu de pe cuvntul meu ( al tau etc. ) de onoare sau pe onoarea mea, garantez cu onoarea mea ca asa este sau

ca asa voi face: pe onoarea mea ca

pe de-a-ntregul pe de-a-ntregul sau ( nv. ) pe ( de) -ntreg, complet, integral, pe tot cuprinsul; fara exceptie; fara ocol, fara rezerve: numai pe o parere ce-ti nchipuesti pe-ntregul sa zici.CONACHI . pe de laturi pe de laturi, alaturi, pe lnga; ( fig. ) pe ocolite. pe dibuite pe dibuite( lea), pe pipaite: pe dibuite a nimerit tocmai la biserica din sat.POP. pe din afara pe din afara, pe de rost: stii Tatal Nostru pe dinafara? pe dreptate pe ( buna) dreptate, 1) dupa lege; just; 2) pe drept cuvnt: pe buna dreptate a zis cine a zis ca nu iese

fum fara foc.FIL . pe fata pe fata, fatis, la vedere, deschis, verde: lucra pe fata si fara viclesug.ISP. pe fuga pe (sau n) fuga, repede, grabit; pe apucate: mncara pe fuga brnza de un ban si pine de doi.VLAH. pe furis pe furis sau ( nv. ) pre a furis( ul) sau n furis, pe neobservate, hoteste: ( fig. ) noaptea vine pe furis.COSBUC . pe garantia .. . pe garantia ... , pe raspunderea .. . pe ghicite pe ghicite sau ( reg. ) pe gci, la nimereala, la ntmplare, ntro doara: apoi asa

pe gci, lesne-i: daca nui alba, e neagra.POP. pe glasul al saptelea pe glasul al saptelea, cu voce ascutita. pe ici ti-e drumul! pe ( a) ici ti-e drumul! , s-a facut nevazut: ncaleca ... si pe ici ti-e drumul! CR. pe inima nemncata pe inima nemncata sau pe inima goala, pe nemncate, pe stomacul gol. pe ispravite pe ispravite, aproape de sfrsit; pe terminate. pe ncet pe (sau ( nv. ) pre, prin) ncet( ul) , ( nv. ) putin cte putin, ncet, treptat: iar cealalta pre-ncetul trage miere.CONACHI. pe ndelete pe ndelete, ncet si tihnit, tacticos, fara graba: pe-ndelete ncepi a mi-o descoase. VLAH. pe ndesatele pe ndesatele, ( pop .) apasat: ea repeta din cnd n cnd pe ndesatele: mitocanule! mitocanule! POP. pe nnoptate pe nnoptate, pe nserate. pe nserate pe nserate, n amurg, la lasarea serii, pe nnoptate: ajung acolo cam pe nserate.CR. pe ntrecute

pe ntrecute, 1) care pe care; care mai de care: mai aveau si raul obicei ca furau pe ntrecute.POP. ; 2) peste masura, mai mult dect se cuvine sau trebuie: mncare a fost dupa voie, ba si pe ntrecute.POP. pe nteles pe nteles, limpede, explicit, usor de nteles: desi vorbesti pe nteles, eu nu te pot pricepe.EM. pe jos pe jos, 1) pe pamnt; 2) cu piciorul: a plecat pe jos. pe jumatate pe jumatate, care reprezinta o parte dintr-un ntreg mpartit n parti (aproximativ) egale: era pe jumatate grec si pe jumatate albanez.CEZAR.P. pe la cntatul cocosilor pe la cntatul cocosilor, la miezul noptii sau n zorii zilei. pe la cntatori pe la cntatori, pe la cntatul cocosilor. pe la culcate pe la culcate, la vremea somnului. pe larg pe larg, amanuntit, detaliat: ia sa vedem acuma mai pe larg.CAR.

pe laturi pe laturi, ntr-o parte si n alta. pe lnga .. . pe lnga ... , 1) prin apropierea ... , prin preajma ... : rul trece pe lnga gradina noastra ; 2) n comparatie cu ... , fata de ... : elefantul ti se parea purece pe lnga acest cocos.CR. ; 3) afara de ... : pe lnga aceste doua case, mai are una la pe loc pe loc, 1) acolo unde se

afla (cineva sau ceva) : sa se duca la parinti? .. . sa ramie pe loc? CR. ; 2) pe aceeasi bucata batuta pe loc ; 3) imediat, ntr-o muri pe loc.ISP.

pe loc repaos! pe loc repaos! , ( mil. ) comanda indicnd iesirea din pozitia de drepti si adoptarea unei pozitii mai lejer e. pe lumina pe lumina, n timpul zilei: sa pornim pe lumina, fratne-meu.POP. pe luna pe luna, 1) pe lumina lunii: a facut o plimbare pe luna ; 2) lunar: revista aparea o data pe luna. pe marginea ... pe marginea .. . (sau marginile ... ) , n legatura cu ... , n raport cu ... : dumnealui a tras concluzii pe marginea punctelor de vedere exprimate. pe maruntite pe maruntite, ( reg. ) cu miscari scurte si repezi: schiopata sprinten si pe maruntite.SL. pe masura ce .. . pe masura ce ... , cu ct .. . pe merit pe merit, ndreptatit, justificat. pe mine! pe mine! , (formula de salut la despartire) ne revedem mine!

pe mlcite pe mlcite, ( reg. ) pe tacute. pe mna dreapta pe (sau n, de-a) mna dreapta (sau stnga) , n (sau la) dreapta (sau stnga) : pe malul Muresului da mna stnga.BALC. pe mna pe mna, ( reg. ) pe dibuite. pe moment pe moment, n clipa aceea: pe moment, nu am nteles ce voia sa spuna. pe mormaite pe mormaite, fara (nici o) placere; mormaind ( a protest) : nghitea aceasta umilinta, dar pe mormaite.GHICA. pe motiv ca .. . pe motiv ca ... ,

sub pretextul ca ... : nul mai trimisese la scoala, pe motiv ca nvatatura prea multa strica mintea copilului. pe muchie pe muchie ( de cutit) , n echilibru instabil; suspendat, n aer; ntro situatie nesigura, precara, riscanta: vorba despre juramnt a ramas, asa, pe muchie, neclara.CAMIL.P. pe mutite pe mutite, ( reg. ) pe tacute, pe nfundate. pe nebagate de seama pe nebagate de (sau n) seama, fara a (se) observa; pe nesimtite. pe nebaute pe nebaute ( si pe nemncate) , nainte de a fi

baut (si mncat) ceva; fara sa fi baut (si mncat) ceva: au mncat amndoi ... pe nebaute.CAR. pe nedrept pe nedrept sau ( nv. ) cu nedrept sau ( pop. ) pe (sau cu) nedreptul, contrar dreptatii; n mod samavolnic; fara temei: el se jura ca pe nedrept l banuieste.CAR. pe nentrebate pe nentrebate, 1) fara multa vorba, fara nici o introducere; 2) fara a fi ntrebat, din proprie initiativa. pe nemincinos pe nemincinos, ( nv. si pop. ) fara exagerare, ntr-adevar: om nalt si gros, cu ceafa

de trei palme, pe nemincinos.ISP. pe nemncate pe nemncate (sau nemncat), pe stomacul gol: tu, maica, m-ai blastamat vinerea pe nemncat.POP. pe nemuncite pe nemuncite, fara munca: tineri osteniti pe nemuncite.VLAH. pe nepusa masa pe (sau cu) nepusa masa sau cu nepus( a) n masa, ( pop. si fam. ) repede; pe neasteptate; brusc, surprinzator: nevoia le scotea cu nepusa-n masa din pe nestiute pe nestiute sau ( nv. si reg. ) pe nestiut sau pe nestiuta, 1) fara a-si da seama; n necunostinta de cauza: lau

mus [t] rat pre nestiute.DOS. ; 2) tiptil, pe furis; tainic: a privit o data pe nestiute la scara, a si vazut pe Ileana.SL. ; 3) pe neasteptate: cnd cad fetele pe nestiute n ziua de Boboteaza samn este ca se vor marita.POP. pe netrudite pe netrudite, ( rar ) fara efort, fara osteneala: acolo ei sosira, pe netrudite calea-si ispravira

numa-ntro zi.MURNU. pe nimerite pe nimerite, la nimereala, la mergea treaba mai pe nimic pe nimic, (aproape) gratuit, sa gazduiasca

pe ninsoare pe ninsoare, n timp ce ninge: ies pe luna ... plugurile cu plavani, ca sa are, pe ninsoare.ARGHEZI. pe noptate pe noptate, ( nv. si reg. ) la caderea noptii, pe nnoptate. pentru aceea pentru aceea, de aceea, din care cauza: i esti prietena, pentru aceea ... la d-ta mi-e nadejdea.NEGR. pentru behehe, vei prapadi si pe mihoho pentru behehe, vei prapadi si pe mihoho, alergnd dupa una, pierzi alta. pentru ce pentru ce, 1) v. de ce? ; 2) ( nv. ) din cauza ca ... , pentru ca ... , deoarece: pentru ce ma arat eu cu cuvente bune catra tine, pentr-acea te maresti atta.VARLAAM. pentru ceea ce pentru ceea ce, ( nv. ) pentru ca: pentru ceaea ce ne-am scapat de

pemintesti, nu ne lasa de ceale ceresti sa ne scapam.DOS. pentru hatrul cuiva pentru (sau de, n) hatrul cuiva, pe placul, de dragul cuiva: n hatrul dumneavoastra, nca m-arunc pe fereastra.PANN . pentru mai trziu pentru mai trziu, pentru viitor: pune banii astia deoparte, sa fie acolo, pentru mai trziu! CEZAR.P. pentru moment pentru ( un) moment, provizoriu, deocamdata: cauzele ce trebuie sa ndemne pe vnatorul ntelept a curma, pentru un moment, ispravile saler.OD . pentru motivul ca .. . pentru motivul ca ... , pentru ca ..., deoarece .. . pentru nimic n lume pentru nimic n lume sau nici pentru toata lumea, cu nici un pret. pentru numele lui Dumnezeu !

pentru numele lui Dumnezeu (sau al cerului) ! , 1) de unde si pna unde? ; 2) te rog! , te implor! : pentru numele lui Dumnezeu, nu-ti mai face snge rau.CAL. pentru o secunda ( numai) pentru o secunda, (numai)pentru o clipa, pentru un moment: da-mi, te rog, cartea pentru o secunda! pentru totdeauna pentru totdeauna, definitiv, pentru vecie: te-am pierdut pentru totdeauna.BLAGA . pentru un blid de linte pentru un blid de linte, ( pop .) pentru o rasplata nensemnata, pentru te miri ce si mai nimic. pentru vecie pentru (sau pe) vecie, pentru totdeauna, n

mod definitiv: astfel durerea de cap i disparu pentru vecie.POP . pe nume pe nume, 1) spunndui numele: sa te strige .. . pe nume.CR. ; 2) direct, raspicat; 3) ( nv. ; despre actiuni, titluri de valoare etc.) cu valoare nominala. pe o coasta pe o coasta, pe o latura, pe o parte, pe o rna: impresiile se limpezeau, ca vinul n sticla culcata pe o coasta.TEODOREANU

. pe ocolite pe ( cai) ocolite, prin mijloace indirecte, ilegale; prin subterfugii. pe odihnite pe odihnite, pe ndelete, fara graba: pe odihnite, putem vedea tot n doua zile.CAR. pe olalta pe (sau peste) olalta, unul peste altul: dormeau pravaliti toti peste olalta.BUDAI-DELEANU . pe opinteala pe opinteala, din rasputeri. pe ora pe ora, ct dureaza un ceas; ntr-o ora, la fiecare trenul mergea cu o suta de kilom etri pe . pe osteneala pe osteneala, ( nv. ) fiind ostenit: bnd odata apa pe osteneala, au capatat pe parcurs pe parcurs, n timpul unei calatorii, al unui drum, ( p.ext. ) cu timpul; ntre timp: pe parcurs, au intrat n vorba . pe parcursul .. . pe parcursul ... , n decursul ... : citesc

primele 100 de pagini ale romanului si pe parcursul lor nu se ntmpla nimic. pe parere pe parere, ( nv. ) din presupuneri; din auzite: n izvoarele raposatului Miron Logofatul aflu, zicnd pe parere, sa fie n Coglnic

pe picior pe picior, 1) (despre pantaloni) croiti pe potriva piciorului: sia comandat pantaloni pe picior, ca sai poate la cizme ; 2) imediat, nentrziat: apa o beu pe picior, ca o pasere n zbor.POP. ; 3) ( nv. ) neoficial; ocazional; ambulant: traiau din afaceri facute pe picior. STANCU. pe picior gresit pe picior gresit, (n unele jocuri sportive) nepregatit pentru a para actiunea adversarului sau

a raspunde unei provocari. pe pipaite pe pipaite, 1) atingnd cu mna (obiectul respectiv) ; 2) mergnd, procednd cu nesiguranta; bjbind, dibuind: gaseste usa salii pe pipaite si coboara n curte.CAR . pe plac pe (sau dupa) plac (sau placul cuiva) , dupa voia, dupa gustul cuiva: fetele se maritau dupa placul parintilor.AL. pe plan ... pe plan .. . sau pe planul ... , n domeniul ... , n cadrul ... ,

din punct de vedere ... : sistemul sau de gndire e vulnerabil pe planul ideilor.PREDA ; dezacorduri pe plan politic . pe planul al noualea pe planul al noualea, de importanta minora. pe ploaie pe ploaie, 1) n timp ce ploua: au plecat pe ploaie ; 2) n ploaie, n bataia ploii. pe pofta inimii pe (sau dupa) pofta inimii, pe gustul, pe placul cuiva: la multi ani, cu toate cele dorite dupa pofta inimii.CAR . pe potriva pe (sau de o, ntr-o) potriva, 1) la fel sau asemanator (cu

cineva sau cu ceva) ; 2) adecvat, potrivit: se putea oare ca acest doctor poet sa nu-si aleaga o sotie pe potriva? GALA . pe pozitii opuse pe pozitii opuse, de pareri contrare. pe puncte pe puncte, 1) (cumparat, procurat) pe cartela: stofa pe puncte ; 2) ( fam. ) lipsit de pregatirea corespunzatoare postului ocupa sau titlului pe care l detine: inginer pe puncte . pe rapunere pe rapunere, ( nv. si pop .) pe ntrecute: ncepea cheful cu temei, pe rapunere.M.CAR . pe raspunderea mea pe raspunderea mea ( a ta, a lui etc.) , pe garantia mea ( a ta,

a lui etc.) : nui ramnea dect sa faca pe raspunderea ei ceea ce facea.SL. perete n perete perete n perete, avnd unul dintre pereti comun sau lipit de cel al ncaperii vecine. peretii au urechi peretii au urechi (sau ochi), orice secret se afla repede. pe rnd pe (sau ( nv. ) pre) rnd, 1) unul dupa altul, succesiv: si eu o sa mor .. . si tu o sa mori, si Gheorghe si toti .. . pe rnd, pe rnd, ca la moara.CAR. ; 2) alternativ:

[ei] pe rnd si-astupa gura, cnd cu gura se adapa.EM . pe rs pe rs, ( reg. ) pe gratis, pe degeaba, de pomana: ca doar nu i-o taia lemnele pe rs. POP. pe romnie pe romnie, ( nv. si reg. ) n limba romna, romneste: de pe grecie pe romnie tlcuita.EM. pe roua pe roua ( nescuturata), dis de dimineata. a se perpeli de rs a se perpeli de rs, ( reg. ) a se tavali, a se prapadi de rs: musterii lui Vancea se perpelesc de rs.GALA . pe ruda pe samnta pe ruda ( si) pe samnta sau de pe ruda, de pe samnta, ( pop . ) 1) pe toti, fara exceptie; pna la unul; fara

crutare: [zburatoarele] ti le papa pe ruda, pe samnta.CR .; 2) peste tot: l-a tot cautat pe ruda, pe samnta. pe rupte pe rupte sau pe ruptelea, din rasputeri; pe brnci: munceam pe ruptelea; n-aveam timp sa ne sclifosim.STANCU . pe saltea ( de) pe saltea, 1) fara a se obosi, fara a face ceva: n-am asteptat zilele sa treaca, pe saltea.ARGHEZI ; 2) fara sa-l coste ceva. pe samuire pe samuire, ( nv. ) dupa ct se pare: are arap groaznic

pe saptamna pe saptamna, n fiecare saptamna, saptamnal; n interval de o saptamna: aceasta frumoasa reprezentatiune se da ... de patru ori pe saptamna.GHICA. pe sarite pe sarite (sau ( pop . ) saritele) , din loc nloc, ici si colo: transcriu aici, pe sarite, cteva strofe din ea.MACED. pe saturate pe saturate( lea) sau ( nv. si reg. ) pna la (sau din) satul sau n saturare sau (

reg. ) n satul, pna la satietate; ( p.ext. ) foarte mult, din belsug, din plin: de mult a simtit nevoia ... sa doarma pe saturate.VINEA . a pescui n apa tulbure a pescui n apa tulbure, a profita de o situatie confuza, pentru a trage foloase p ersonale. pe scurt pe (sau n, ( nv. ) ntru) scurt sau ( nv. ) n (sau pe) scurta vorba (sau voroava) sau n scurte cuvinte, 1) n putine cuvinte, concis, succint, sumar: letopisetul nostru asa scrie de pe scurt, ca nice de vieata domnilor care au fost

toata crma nu aleage.URECHE ; 2) n rezumat, n concluzie, ntr-un cuvnt, n scurt: ntr-atta traia acesti bine, nct de poveste era la orcine.PANN . pe seama pe (sau n) seama (sau seama cuiva) , 1) n sarcina (sau n sarcina cuiva) , n obligatie (sau n obligatia cuiva) , n socoteala (sau pe socoteala cuiva) , n cont (sau n contul cuiva) , cu privire la ... , referitor

la ... , despre ... : numai negustorul .. . traieste din saul sau si pe sama lui.CR. ; s-au scris multe pe seama poetului ; 2) n posesie (sau n posesia cuiva) , n stapnire (sau n stapnirea cuiva) ; la dispozitie (sau la dispozitia cuiva) ; n grija (sau n grija cuiva) , n paza(sau n paza cuiva)

: lasa grija sfintilor n sama parintilor.EM .; 3) n favoarea, n interesul, n folosul (cuiva) : a poruncit sai dea o locuinta n palat pe seama lui.CAR. ; bade, trup de trandafir, lasa-ma sa rup un fir! - rupe, mndra, cte-i vrea, dar sa fii pe pe seara pe (sau catre, spre, nspre, ( pop . ) sub, ( nv. si pop . ) de catre, nde, lnga, ( nv. ) pn-nde) seara, la lasatul serii, pe nserate, n amurg: se porni si, nspre sara, ajunse la castelul Genarului.EM.

pe secare pe secare, n cantitate mare, foarte mult, pna la ultima picatura: vinui bun, ocaua mare, beau voinicii pe secare.AL. pe sfert pe ( un) sfert, (cam) ct a patra parte din-tr-un ntreg, dintro unitate (de masura) , dintro cantitate; ( p.ext. n cantitate (foarte) mica; n (foarte) mica masura: m-as multumi eu sa am macar pe sfert

din ct spune lumea.VLAH. pe sfert de sfert pe sfert de sfert, ntro cantitate extrem de mica: acelasi trup perfect ale carui linii, mladioase, moi si patimase, se mpletesc cu atta noroc si cumpanire, nct marmura nu le poate fura dect pe sfert de sfert din adevarata lor caldura! DELAVR . pe sfrsite pe sfrsite, pe punctul de a se ispravi; pe terminate: toamna era pe sfrsite.VLAH . pe sigur pe (sau la) sigur, ( nv. si reg. ) cu

exactitate: sucea si desucea .. . cta vreme badita Irimia lucra pe sigur.AGRB . pe silabisite pe silabisite, silabisind: de la Nea Nicuta apucasem sa citesc pe silabisite.. peste cap peste cap, cu capul n jos si cu picioarele n sus; fig. ) pe dos: treaba merge peste cap. POP. peste cmp peste cmp, de-a-dreptul. peste fire peste fire, ( nv. si pop . ) 1) supranatural; nemasurat; extraordinar: Sfntu Petru, auzindui obraznicia peste fire, l apuca de urechi. POP .; 2) foarte mult, foarte tare: te iubesc peste fire.PANN. peste hotar peste (sau dincolo de) hotar( e), n afara tarii, n tari straine: badea mi-i peste hotar. peste mari negre peste mari negre, ( pop .) foarte departe: ca cu mna voi lua, peste peste mari si tari peste (

noua sau sapte) mari si ( noua sau sapte) tari, foarte departe: am calcat venind la tine peste noua tari si mari.AL.

peste masura peste (sau ( nv. ) cu asupra de) masura, foarte, prea, din cale-afara; exagerat, excesiv: soarta mi lea dat pe toate cu asupra de masura.EM . peste mna peste mna, anevoios, incomod: le vine cam peste mna trgul.CR. peste noapte peste (sau pe) noapte sau asupra noptii, 1) n timpul noptii, noaptea: le da raspuns ca sa ramie peste noapte acolo.CR . ; 2) foarte repede, ntro clipa: unde-ai mai pomenit

ca asemenea lucruri sa se faca asa, peste noapte? peste noptita peste noptita,( reg. ) n timpul noptii, noaptea: ma sculai peste noptita.POP . peste ornduiala peste ornduiala, ( nv. ) n afara regulilor, a masurilor obisnuite: orice piste ornduiala greseala aduce fara ndoiala.POP. peste poate peste poate, ( pop . ) 1) cu neputinta; imposibil: n-avea lupul viata si ai da viata era ceva peste poate pentru drac.POP .; 2) foarte mult, din cale-afara, cumplit:

sufar peste poate.CAR . peste pravila peste pravila, ( nv. ) nedrept, contrar legii, ilegal: munca ce-au facut ... au fost peste pravila.COSTIN . peste puterea cuiva peste puterea (sau putinta, puterile) cuiva, depasind posibilitatile cuiva, (aproape) imposibil: fata, cnd vazu un lucru care este peste puterea omului, striga tare.POP . peste putinta peste putinta sau peste puteri, 1) imposibil, irealizabil: sa va spun mirarea mea la aceasta descoperire e peste putinta.AL. ; 2) foarte mult, foarte tare: cel ce piste putinta goneste, nebun ntreg sa socoteste.POP . peste putin peste (sau ( nv. ) n) putin, n curnd, n scurt

timp, ntr-un viitor (foarte) apropiat: are de gnd sa se ntoarca ... peste putin.ISP. peste sa . peste sat, foarte mult; exagerat, peste masura de mult. peste seama peste seama, exagerat, excesiv, extraordinar, peste masura: eu nus haita, nici vadana, sis frumoasa peste sama.POP . peste tot locul peste (sau n, pe n) tot locul sau peste tot, pretutindeni: nu-i norocul pe tot locul, ca el creste lnga vale si s-alege cine-l are. POP . peste vara peste (sau pe) vara, n timpul verii; pe toata durata verii. peste zi peste zi, n timpul zilei: peste zi, soarele a dogorit cmpurile.POP. pe sub mna pe sub mna (sau mneca), pe ascuns; clandestin. pe santier pe (sau

n) santier, n lucru, n curs de elaborare. pe sart pe sart, pe rnd, n ordine; metodic: i-a spus lui tata-so cum a umblat, ce-a vazut, toate pe pe sezute pe sezute, n fund, n cur: cade de bucurie pe sezute la marginea trotuarului pe sleau pe sleau, ( fam. ) dea dreptul, fara nconjur: a stat mult pe gnduri pna sa le spuna prietenilor pe sleau ceea ce gndea.PREDA . pe soptite pe soptite sau pe soptitele sau ( reg. ) pe sopcaite, pe sopaite, pe sopoitele, n soapta: ti tot vorbeste, numai pe soptite, parc-ar vorbi de . pe stiute pe stiute, n cunostinta de cauza. pe suierate pe suierate, fluiernd: merge unul ... cu ochi-n cer, pe talia .. . pe

talia ... , adecvat pentru ... , pe masura ... : ariile de la partea muzicala a miss Luciei nu sa potrivesc tocmai bine pe taliad [amice] lei Gianfredi.FIL . pe talie pe talie, (despre mbracaminte) strmtat n dreptul mijlocului: bluza, croita strns pe talie, mi tine nca putin de cald.CAMIL. P .

pe tacute pe tacute sau pe tacutele, 1) n tacere: nfuleca pe tacute.PREDA ; 2) n taina: planul, urzit pe tacute n palatul domnesc, se dete pe fata.OD. pe tagada pe (sau cu) tagada, pe ascuns, ntr-ascuns: eu nu vreau nimic pe tagada.POP. pe tema .. . pe tema ... , n jurul problemei ... , despre problema ... : pe tema asta, imaginatia ta .. . brodeaza lucruri fantastice.VINEA . pe temei ca .. . pe temei ca

... , pe motiv ca ... , din cauza ca ... : ieri arunca n temnita pe Laurentius, pe temei ca urzea cu Arbore navalirea lui Petru.DELAVR . pe temeiul .. . pe (sau n) temeiul ... , bazat pe ...; n conformitate cu ...: n temeiul slugii, dai de fundul pungii.POP. pe teren pe teren, acolo unde se ntmpla ceva; la fata locului: la nevoie, se ducea n persoana pe teren.VINEA. a-i petici cojocul a-i petici cojocul (cuiva), ( fam. ) a bate foarte tare (pe cineva): eram sa-ti petecesc cojocul! COSBUC. pe ticneala pe ticneala, ( nv. si pop. ) n tihna, netulburat, n pace, n voie: si saruta pe

ticneala, ca nui stau boiin tnjala! POP. pe tihna pe tihna, ( reg. ) comod, n liniste, pe ndelete. pe tihnite pe tihnite, ( nv. ) n liniste, n pace; pe ndelete. pe timpuri pe timpuri, mai demult, odinioara, cndva, n trecut, pe vremuri: cred multi .. . ca palidele umbre ar fi trait pe timpuri.PILLAT . pe trsite pe trsite sau dea trsitele, astfel nct sa se frece de ceva: [copilul] ia calpul .. . si da

dea trsitele ca sa loveasca puiul.ISP. pe toamna pe (sau n) toamna, n timpul toamnei: se gndea ca o sa-si faca n toamna o casuta a lui.CAMIL.P. pe toata clipita pe toata clipita, ( reg. ) n orice moment, mereu: pre toata clipita se culca.POP . pe toate cararile pe toate cararile (sau drumurile, potecile) , peste tot, pretutindeni, la tot pasul: dac-ar sta cineva sa-si faca sama de toate cele ..., apoi atunci ar trebui sa vezi tot oameni pe toate m eridianele pe toate meridianele ( lumii), pe ntreg globul; pretutindeni. pe tot minutul pe tot minutul, ( nv. ) de la o clipa la alta; necontenit: sufletul se schimba pe tot minutul.CONACHI. a petrece ceva din mna n mna a petrece ceva din mna n mna, ( nv. si reg. ) a trece ceva, pe rnd, de la unul la altul. a petrece cu ochii a petrece cu ochii (sau cu privirea,

cu vederea) (pe cineva sau ceva) , a urmari cu privirea (pe cineva sau ceva); a observa: dar stau acolo si-o petrec cu ochii ct e zarea.COSBUC. a se petrece din lumea noastra a se petrece din lumea noastra (sau din aceasta lume), a deceda, a muri. a petrece noaptea a( -si) petrece noaptea (undeva), a ramne peste noapte (undeva) . a-si petrece ochii a-si petrece ochii, a-si plimba privirea: si petrecea ochii la toti, pe rnd.CEZAR.P. a petrece prin minte a( -si) petrece (ceva) prin (sau n) minte (sau n amintire) , a-si aminti, a-si aduce aminte: petrec n minte viata-mi lipsita de noroc.EM. petrecere frumoasa! petrecere frumoasa! , distractie placuta! pe trei sferturi pe trei sferturi, (cam) ct

trei parti din cele patru parti egale dintr-un ntreg, dintro unitate (de masura) , dintro cantitate; ( p.ext. ) n cantitate (foarte) mare; n (foarte) maremasura; aproape n ntregime: de o salcie scorburoasa, scorojita .

pe turcie pe turcie, ( nv . ) 1) n limba turca, turceste: i-au trimis mparatul Alexandru decret (ferman, pe turcie).DIONISIE ; 2) arbitrar, despo-tic, turceste: nu mai rnduia la veliti boieri .. . sa cerceteze pricina jeluitorilor, ci maria sa hotarea judecata pe turcie.DIONISIE . pe unde scot camasa? pe unde scot ( scoti etc. ) camasa? , cum ies (iesi etc. ) din ncurcatura? : un saracan ca

mine pe unde o sa scoata camasa?STANCU. pe unde si-a spart dracul opincile pe unde si-a spart dracul opincile, undeva, departe. pe unele locuri pe unele locuri, ici si colo, pe alocuri. pe urma ( mai) pe urma, dupa aceea; ulterior: ea, dintru nceput, nu voi sa li spuna nemica, iara mai pe urma .. . li raspunse ca trebuie sa se desparteasca de dnsii.POP. pe vazute pe vazute, 1) n fata tuturor, de fata cu toti: asuda mereu si se emotioneaza pe vazute. CAR . ; 2) cu conditia de a avea (ceva) n fata propriilor sai ochi:

cumpar numai pe vazute . pe vesnicie pe vesnicie, pentru totdeauna, dea pururi: asa pe vecinicie va sta ntiparita n sufletelenoastre icoana mult slavita a celei ce n lume au fost ngerul meu.AL. pe viata si pe moarte pe viata si (sau ori) pe moarte, 1) decisiv, hotartor: lupta pe viata si pe moarte ; 2) pentru totdeauna: se ndragi cu Stoicea pe viata si pe moarte.GALA . pe zi ce trece pe zi ce trece (sau merge) sau de ce merge, pe masura trecerii timpului:

ea din ce n ce mai draga ti-ar cadea pe zi ce trece.EM . piatra de ascutit piatra de ascutit, cute. piatra de ncercare piatra de ncercare, 1) roca silicioasa foarte dura, care se folosea la verificarea puritatii aurului si a argintului; 2) ( fig. ) mijloc de ncercare a capacitatii, a sentimentelor, a valorii cuiva; dovada, indiciu, marturie, proba, test. piatra de poticnire piatra de poticnire (sau de poticnitura) sau piatra poticnirei, ( nv.

) dificultate, greutate, necaz, bucluc: aici e piatra de poticnire. HASD . piatra de temelie piatra de temelie (sau fundamentala) , 1) piatra care intra n constructia fundamentului unei cladiri; 2) ( fig. ) principiu de baza; fundament. piatra unghiulara piatra unghiulara, 1) piatra asezata la colturile fundatiei unei cladiri; 2) ( fig. ) element de baza, fundamental. a-i pica bine ai pica bine (ceva cuiva) , ai prii (ceva cuiva) :

ia picat numai bine moartea unchiului, caci era singurul mostenitor.CAMIL.P. a-i pica carte cuiva ai pica carte (sau hrtie) cuiva, ( reg. ) a primi o scrisoare, o adresa: craisorui suparat, ca grea carte ia picat.POP. a pica de fazan a pica de fazan, ( fam. ) a fi pacalit (din naivitate) . a pica de somn a pica (sau a cadea) de somn (sau de oboseala, de beat) , a fi foarte obosit

(sau beat) : era obosit si pica de somn.CAL . a pica din cer a pica (sau a veni) din cer, 1) a veni, a se petrece brusc, pe neasteptate; 2) a veni dea gata: bunastarea nu pica din cer . a-i pica drag a-i pica drag (cineva cuiva), a se ndragosti de mi-a picat badita drag.POP. a-i pica greu la stomac ai pica (sau ai cadea) greu (sau rau) la stomac (ceva cuiva) , ( nv. si fam.

) 1) a avea o indigestie; 2) ai fi greu (cuiva ceva), a nu-nu vinde ce nu e-al tau ca a-i pica n mna ai pica n (sau sub) mna (ceva cuiva) , ( nv. si fam. ) a intra (accidental) n posesia a ceva: n mnai ce pica, sparge tot si a-i pica mucul a-i pica (cuiva) mucul ( sau mucii) dupa cineva, ( fam. ) a fi ndragostit

a-i pica mucul undeva ai pica (sau ai cadea) (cuiva) mucul (sau mucii) undeva (sau la cineva) , ( fam . ) a vizita prea des (pe cineva) sau a sta prea mult (n vizita la cineva) . a-i pica ochii n gura a-i pica (sau a-i cadea) ochii n gura (cuiva), ( fam. ) a fi foarte obosit, a adormi din picioare. a pica pe cugete a pica pe cugete, ( reg. ) a cadea pe gnduri. a-i pica plocon a-i pica plocon (cuiva), a se pomeni cu cineva sau cu ceva (antipatic, nesuferit) . a pica prost a pica prost, 1) (despre oameni) a sosi ntr-un moment nepotrivit; a fi inoportun;

2) (despre evenimente) a se ntmpla ntr-un moment nepotrivit. a-i pica steaua ai pica steaua (cuiva) , ( nv. si pop .) 1) ai merge rau (cuiva) ; 2) a muri: na putut ca sal mai scoale, steaua daca i-a picat.PANN. pica, de coapta! pica, de coapta! , ( fig. ) e de necrezut, eculmea! : toate-au fost cum au fost, .. . dar asta pica, de

coapta! bato Dumnezeu de baba, s-obata! uit te cum ngrijeste ea de mine! CR. picatura cu picatura picatura cu picatura, 1) putin cte putin, ncetul cu ncetul: picatura cu picatura se face lac.POP. ; 2) pna la golire, la epuizare, la istovire. pic cu pic pic cu pic, picatura cu picatura, putin cte putin, ncetul cu ncetul. a picni la coada islicului a picni la coada islicului (pe cineva) , ( nv. si pop . ) a supara, a jigni (pe cineva) ; a lovi n punctul sensibil (pe cineva): ma picneste, vorba de pe vremuri, la coada islicului.CAR. piei drace! piei drace! , 1) fir-ar sa fie!;

2) lipsesti din ochii mei! piele rapanoasa piele rapanoasa, copil murdar si obraznic: piele rea si rapanoasa ori o bate ori o lasa.POP . piept n piept piept n piept, fata n fata, nas n nas: daca din ntmplare da piept n piept cu vreunul, .. . acela si cerea iertaciune.CAR. piept la piept piept la piept, corp la corp: s-ar zice ca e-n lupta cu cerul, piept la piept.ARGHEZI. a-si pierde busola a-si pierde busola, a se zapaci, a fi dezorientat. a-si pierde calea a-si pierde calea (sau fagasul), 1) a se rataci; 2) a fi dezorientat, a-si pierde busola. a pierde calea caminului a pierde (sau a prapadi) calea caminului, a nu se mai ntoarce acasa: teama mi-

e sa nu-ti prapadesti calea caminului.POP . a pierde calendarul a pierde calendarul (sau sirul zilelor), a nu mai sti data exacta. a-si pierde capul a-si pierde capul, 1) ( nv. ) a fi condamnat la moarte (prin taierea capului) ; 2) ( fig. ) a se emotiona, a se zapaci, a-si pierde cumpatul. a-si pierde cmpul a-si pierde cmpul, a se rataci. a se pierde cu firea a se pierde cu firea sau a-si pierde firea, a-si pierde cumpatul, stapnirea de sine, curajul; a se descuraja: pasa-si pierduse si capul si firea.COSBUC.

a-si pierde culoarea a-si pierde culoarea ( din obraji), a fifoarte palid. a pierde cumpatul a( -si) pierde (sau a( -si) prapadi) cumpatul, a-si pierde capul, calmul, sngele rece, a nu se mai putea stapni, a se enerva: omul nsa nu se nspaimnta si, fara sa-si piarda cumpatul, .. . se ncaiera la lupta.POP. a-si pierde cunostinta a-si pierde cunostinta (sau simtirea) , a nu mai sti de sine, a lesina: lua

n brate pe Sofi, care-si pierduse simtirea.DELAVR. a pierde din mna a pierde din mna (pe cineva sau ceva) , a scapa din mna (pe cineva sau ceva) : un ginere astfel nu pierdeti din mna.PANN . a pierde din ochi a pierde din ochi (pe cineva sau ceva) , a nu mai vedea (din cauza distantei) (pe cineva sau ceva) : cnd ia pierdut din ochi, voi .

a pierde din vedere a pierde (sau a scapa) din vedere (ceva sau pe cineva) , 1) a ignora, a neglija, a omite, a uita (de ceva sau de cineva) : barbatii nostri de stat pierd din vedere ca aceasta mpiedica propasirea tarii din toate punctele de vedere.CAR . ; 2) a da uitarii (pe cineva sau ceva) , a nu mai

sti nimic (de cineva sau de ceva) : dupa acea ntlnire ntmplatoare, l-a pierdut vreo ctiva ani din vedere . a-si pierde iluziile a-si pierde iluziile, a ramne dezamagit, deceptionat. a-si pierde maul a-si pierde (sau a i se lua cuiva) maul, ( reg. ) a-si pierde cumpatul, curajul; a ramne perplex. a-si pierde mintea a-si pierde mintea (sau mintile) , 1) a nnebuni: turbati de nemicnicia lor electorala, tinerii de la Epoca siau pierdut mintile pna la a fauri n redactia lor o pretinsa scrisoare a d-lui I. Lecca.CAR. ;

2) a se ndragosti lulea, nebuneste: fiul Ciumei, din capatul lumii, o vazu odata si era p-aci sa-si piarda mintile pentru ea.POP. a-si pierde papucii a-si pierde papucii, a muri. a-si pierde pascalia a-si pierde pascalia (sau pascaliile), a face erori de calcul; a pierde socoteala. a-si pierde pinea a-si pierde pinea, a fi concediat. a-si pierde rabdarea a-si pierde rabdarea, a nu mai avea rabdare, a fi nerabdator. a-si pierde rostul a-si pierde rostul (sau rosturile) , a se zapaci, a-si pierde cumpatul: daca videa si videa, Jian rostul nu-si pierdea.POP . a pierde snge a pierde snge, a avea hemoragie: pierdeam snge din umarul stng strapuns.SAD . a-si pierde speranta a-si pierde

(sau a-si prapadi) speranta (sau nadejdea) , a nu mai spera; a fi deznadajduit: unde sa-si caute paunita coada? si prapadise nadejdea si venea acasa cu inima frnta.POP . a-si pierde sufletul a-si pierde sufletul, 1) ( reg. ) a muri: nimeni nu mai voia sa-si piarza sufletul pentru un cap de muiere.ISP .; 2) ( bis .) a-si atrage osnda iadului. a pierde sufletul cuiva a pierde sufletul cuiva, 1) ( nv. ) a omor pe cineva; 2) ( bis .) a osndi la chinurile iadului pe cineva. a pierde sirul a( -si) pierde

sirul (sau firul) , a nu mai avea continuitate n exprimare, n gndire, n scris; a se zapaci: na, ca mi-am pierdut sirul! CAR . a pierde teren a pierde teren, a pierde din importanta, din autoritate. a pierde terenul de sub picioare a pierde terenul de sub picioare, a-si pierde siguranta, ncrederea. a pierde traista cu graunte a pierde traista cu graunte, ( pop .) a-si pierde slujba, sursa veniturilor. a i pierde urma a i ( se) pierde (sau a face sa i se piarda) urma (sau de urma) (cuiva) sau a-si pierde urma, a disparea sau a fi (sau a face sa

fie) considerat disparut; a fi de negasit; a pieri fara urma: ma azvrl peste gard .. . simi pierd urma.CR. a pierde viata a( -si) pierde viata, a muri; a fi omort: el perdea mpreuna cu punga si viata.NEGR. a pierde viata cuiva a pierde viata cuiva, ( nv. ) a ucide pe cineva. a pierde vremea a( -si) pierde (sau risipi) vremea, a pierde timpul, a nu face nimic util, folositor: inteligente tinere si risipesc zadarnic vremea n a critica, n loc sa sio ntrebuinteze n

a face mai bine dect au facut aceia pe care i critica.CAR. a pieri a pieri (sau a disparea, a se prapadi, a se sterge, a se duce, a se stinge) de pe fata pamntului, a pieri, a disparea fara urma. a-i pieri din gnd ai pieri din gnd (ceva cuiva) , a uita: ospatul care ncepuse si vinul ce se vedea .. . le facu sa

le piara din gnd vorbele.POP . a pieri dupa cineva a pieri dupa (sau pentru) cineva, ( pop . ) a fi foarte ndragostit de cineva: o cunosc pe cingatori, ca piere dupa feciori.POP.

a-i pieri glasul ai pieri glasul (sau graiul, cuvintele de pe buze) (cuiva) , 1) a nu mai putea scoate o vorba (de emotie, de uimire) : vrnd a spune, graiun gura-mi piere.BUDAI-DELEANU ; 2) ( fig . ) a fi pus n ncurcatura; a nu mai avea argumente; 3) a muri. a-i pieri piuitul ai pieri (sau a-si pierde) piuitul (sau

piuita) , ( fam. ) ai pieri cheful de vorba (cuiva) ; a-si pierde curajul: sa-i iai cu rapedea ca le piere piuita.VLAH. pieritor de foame pieritor de foame, muritor de foame: ramne-n ulita peritor de foame.AGRB . a-i pieri tta a-i pieri tta, ( pop .) a nu mai putea alapta. a pipai miezul cuiva a pipai miezul cuiva, ( fig. ) a intui adevarata valoare a cuiva. a pipai pulsul a pipai pulsul, 1) a lua pulsul (cuiva); 2) a pipai terenul. a pipai terenul a pipai terenul (sau pulsul) , ( fig. ) a ncerca sa-si dea seama de intentiile, de planurile (cuiva) , de o stare de

spirit existenta; a sonda, a tatona terenul. a se pisa mpotriva vntului a se pisa mpotriva vntului, ( reg. ) a fi mpotriva curentului; a-si provoca siesi neplaceri destinate altora. a pitroci limba n gura a pitroci limba (sau vorbele) n gura, ( reg. ) 1) a vorbi ncurcat, nedeslusit, nelamurit; 2) a trancani, a nu fi ascultat. pna acolo .. . pna acolo ... , pna dincolo de limita acceptabilului, suportabilului, tolerabilului: nu cred ca va merge chiar pna acolo . pna aici! pna aici! , ( fam. ) destul!, ajunge! pna atunci mai va pna atunci (sau acolo)

mai va, mai e mult pna atunci (sau pna acolo) : pn-atunci [pna la sfrsitul lumii] mai va, mai avem de furca.CAR . pna cnd .. . pna cnd ... , pna n momentul n care ... , atta timp ct (nu) ... : ulciorul merge la fntna numai pna cnd i se frnge toarta.POP. pna cnd ce pna cnd ce, ( nv. ) pna cnd: sa nu vaza moarte, pna cnd ce va vedea pre H [risto] s. DOS. pna-i cerul pnai cerul, ct e

cerul si pamntul; niciodata: eu ma duc, mndruta, duc, unde-nfloare piperiul si nu vin pna-i ceriul.POP. pna i se umple gavanul pna i se umple gavanul, ( pop .) pna nu mai poate rabda. pna nca nu .. . pna nca nu ... , pna sa nu ... : instinctul nvata pe dobitoace a-si preface locuinta pna nca nu ninge.CONACHI. pna n ct pna n ct, ( nv. ) n ce masura: sa vaza pna n ct snt lesii de simeti la razboiu.LET. pna n maduva oaselor pna n maduva oaselor sau pna n maduva sau pna la oase,

n tot corpul, pna n adncul fiintei: este corupt moraliceste si fiziceste pna n maduva oaselor..; ploaia rece te patrundea pna la oase . pna n pamnt pna n (sau la) pamnt, 1) (nclinndu-si capul) foarte adnc, cu respect, cu evlavie: se feri n laturi, sa salute pna la pamnt o doamna foarte eleganta.CEZAR. P . ; 2) (despre mbracaminte) foarte lunga: purta o rochie pna n pamnt . pna n pnzele albe pna n pnzele albe, pna la capat, fara

ncetare; necrutator: erau urmariti cu judecatile pna n pnzele albe.SAD. pna ntr-o para pna ntro para sau pna la ( o) para, pna la ultimul ban: parca nu i-ar fi mprumutat pna la para cheagul mprumutat.CAMIL.pna n ziua de astazi pna n ziua (sau ziulica) de astazi, pna n prezent, pna acum: tot Nechifor Cotcariul ia ramas bietului om numele si pna n pna n ziua pna n (sau la) ziua, pna a se lumina

pna la ce punct pna la ce punct, n ce masura, pna unde: nu stiu pna la ce punt iepuraria poate degrada pre un om.NEGR. pna la curnd pna la curnd, ( nv. ) n graba, degraba: pna la curund alearga cuvntul lui.PSALT . pna la Dumnezeu te mannca sfintii pna ( cnd ajungi) la Dumnezeu te mannca (sau te omoara, te fura, ti iau sufletul) sfintii, ( pop. si fam. ) pna sa ajungi la cel mai mare, ai

de ndurat greutati de la slujbasii marunti: pna la Dumnezeu te mannca sfintii, asta-i de cnd lumea.CEZAR.P. pna la genunchiul broastei pna la genunchiul broastei, ( pop .) foarte putin. pna la glezne pna la (sau n) glezne, foarte putin: a nvatat carte pna la glezna.PANN. pna la nor pna la (sau n) nor( i) , 1) (care se nalta) foarte sus; (care este) foarte nalt; 2) ( nv. ) pretutindeni: pnra la nuori e adevarul tau.PSALT . pna la opor pna la opor, ( reg. ) pna la refuz. pna la piele pna la piele, n ntregime, complet: muiat pna la piele.EM. pna la refuz pna la refuz, arhiplin: sala de joc era plina pna la refuz.STANCU. pna la satietate

pna la satietate, n mod excesiv, dincolo delimitele normale: n jurul ei egoismul si vanitatea, ndestulate pna la satietate, au pus ntre restul lumii si ea un vid izolator.CEZAR.P. pna la sat pna la sat( iu) sau ( nv. ) de (sau n, ntru) sat( iu) , n mare cantitate, de ajuns, din belsug; din plin, cu prisosinta: ca paraul tau, Dumnedzau, varsa de satu gatind tuturor masa.DOS. pna la ultima picatura de snge pna la ultima picatura de snge, pna la moarte, pna la ultima suflare. pna la ultimul sfan . pna la ultimul sfant, (absolut) tot. pna la un cap de ata pna la un (sau ntr-un) cap de ata, absolut

tot, fara a omite un lucru ct de marunt: si i-au platit lucrurile toate acele ..., pna la un cap de ata.LET. pna la un punct pna la un punct, pna la un moment dat, pna la o limita (admisibila) , ntro anumita masura: ma intereseaza pna la un punct.SAD . pna mor pna mor, toata viata (de acum nainte) . pna numeri trei pna numeri ( la) trei sau ct numeri pna la trei, ( fam. ) ntr-o clipa. pna o sta vntul pna o sta vntul, ( pop .) foarte mult: ar vrea si el sa bea pna o sta vntul si sa nu se mbete.POP. pna peste cap pna peste cap, foarte mult: recolta rea si alte necazuri l bagasera n alte datorii pna peste pna sa nu .. . pna sa

nu ... , nainte de a ... : ncepea munca de cu nopticica, pna sa nu nceapa cocosul cel berc, fala satului ntreg, sa cnte la cntatori.CAR. a pndi vreme a pndi vreme ( cu prilej) , a astepta momentul favorabil: demult pndea vreme cu prilej ca sa pape iezii.CR . a pngari asternutul cuiva a pngari asternutul cuiva, a pacatui n casnicie: [nevasta] i-a pngarit asternutul.SAD . pn-la anu, si ghiorlanu pn-la anu, si ghiorlanu, ( pop .; despre femei) a ramas nsarcinata ndata a-i pri falcile a-i pri falcile, a casca cu zgomot. a-i pri turul a-i pri turul (cuiva), a tremura de frica. a-l pr uitatura al pr

uitatura (pe cineva) , ( reg. ) al trada privirea (pe cineva) : se fac sfinte de pe icoane, dar degeaba, ca-i praste uitatura.POP . a o prli la fuga a o prli la (sau de) fuga, a o lua la fuga: noi atunci am prlit-o la fuga.. a se planta n fata cuiva a se planta n fata cuiva, ( fam. ) a se opri n mod inoportun a plamadi curechi a plamadi curechi, ( reg. ) a pune varza la acrit. a plamadi inima a plamadi inima a descnta de ciocanesc, bocanesc,

a plati ca popa a plati ca popa, a plati n mod sigur, fara doar si poate: plateste ca popa, tocma pe tocma.PANN. a plati cu aceeasi moneda a plati cu aceeasi moneda (cuiva), a adopta atitudinea cuiva ntr-o situatie asemanatoare. a plati cu pielea a plati cu pielea, a suferi o pedeapsa corporala: saracuta lelea, plateste cu pielea. PANN . a plati datoria cea de obste a plati (sau a da) datoria cea de obste, a-si da obstescul sfrsit, a muri: fiindu si om batrn, au platit si el datoria cea de opstie, de-au murit.NEC. a plati oalele sparte a plati oalele sparte ( de altul), a suferi pentru faptele altuia. a nu plati o ceapa a nu plati (sau a nu face) ( nici) o ceapa ( degerata) sau a nu plati (sau a

nu face) ( nici) doua parale (sau doi bani, un sfant, un zlot) , a nu avea nici o valoare: mintea lui nu plateste nici o ceapa degerata. PANN ; evghenia nu plateste nici un zlot n ochii mei.AL. a plati polita a plati polita (sau o polita) (cuiva), ( fam. ) a se razbuna (pe cineva) . a plati sec a plati sec, (la jocul de carti) a achita potul fara a mai cere n plus. a plati tributul mortii a plati tributul mortii (sau naturii), a muri. a plati un colt de tara a plati ( ct) un colt de tara, a valora foarte mult. a pleca capul a( -si) pleca capul (sau fruntea, grumazul, cerbicea) , a

(se) supune, a (se) umili: sa-si plece capul sa marga la Poarta.NEC . a pleca capul a( -si) pleca capul sau a avea unde sa-si plece capul, a se odihni sau a avea unde sa se odihneasca: sub brazi, la radacina, bolnavul cap sa-l pleci! COSBUC. a pleca cerbicea cuiva a pleca (sau a asupri, a frnge, a muia, a rupe, a taia) cerbicea (sau cerbicia) cuiva, a nfrnge rezistenta (sau mndria, aroganta, trufia)

cuiva, a supune pe cineva: trebuia sa frnga cerbicea unui ispravnic necinstit.SAD. a pleca cu catel, cu purcel a pleca (sau a se duce) cu catel, cu purcel, a pleca (sau a se duce) cu toti ai lui si cu tot ce are: dusmanii si luasera de mult talpasita si intrasera cu catel cu purcel n Vidin. CONV.LIT. a pleca cu nunta a pleca cu nunta, ( fam. ; despre cini) a se tine haita dupa o catea. a pleca cu sufletul a pleca ( numai) cu sufletul (de undeva) , a pleca cu mna goala (de

undeva) : iar dei gresi, .. . nu vei pleca de aici dect cu sufletul.POP. a-si pleca genunchii a-si pleca genunchii, a ngenunchea: plecndu-si genunchile au dat lauda lui Dumnezeu.DRAGHICI . a pleca inima a( -si) pleca inima, 1) a se devota, a (se) dedica, a (se) nchina: au cinei zeul carui plecam a noastre inimi? EM .; 2) a convinge sau a se lasa convins; a (se) nduiosa. a pleca nasul a( -si) pleca nasul, a se umili. a pleca urechea a( -si) pleca urechea (sau urechile) , 1) a asculta cu atentie;

( p.ext. ) a se ndura: mparatul si pleca urechea la rugaciunea fiei sale.ISP. ; 2) a da crezare brfelor, calomniilor: palavre frantuzesti, las pe altii sa plece urechea la ele.AL. a o plesni bine a o plesni bine, a spune ceva potrivit ntr-o anumita situatie. a plesni de .. . a plesni de ... , a nu mai putea de ..., a fi plin de ...: plesnea de sanatate . a-i plesni n cap ai plesni n (sau prin) cap (sau n minte, prin gnd) (ceva cuiva) , ai veni pe neasteptate o idee nastrusnica (cuiva)

; ai trece (deodata) prin minte (ceva cuiva) : i-ar fi plesnit n minte aceasta obscura idee.EM. a plesni maiul n el de .. . a( -i) plesni maiul n el de ... , ( reg. ) a fi foarte suparat de ...; a-. a-i plesni obrazul de ai plesni (sau ai crapa, ai pocni) obrazul de rusine (cuiva) , a se rusina foarte tare: mi plesneste obrazul de rusine cnd a se plimba ca voda a se plimba ca voda a umbla nestingheri t plimba-ti hoitul! plimba-ti (sau misca-ti) hoitul! , ( fam. ) ntinde-o de

plimba ursul ! plimba ursul ( ca rugineste lantul) ! , ( fam. ) ntinde-o!, vezi-ti de treaba! plin de importanta plin de importanta, (despre oameni) ngmfat, ncrezut. plin de placere plin de placere, ( nv. ) placut: vorba-i plina de placere.ASACHI. plin ochi plin ochi (sau ndesat), umplut pna la refuz; foarte plin. a plnge ca o mireasa a plnge ca o mireasa, a plnge cu foc. a plnge cu foc a plnge cu foc ( si prjol) , ( reg. ) a plnge cu desperare, n hohote: ncepu a plnge cu foc si cu prjol, de ti se rupea inima.ISP . a plnge cu lacrimi de crocodil a plnge cu lacrimi de crocodil, ( fam. ) a se preface ca plnge; a fi ipocrit. a plnge cu lacrimi de snge a plnge cu lacrimi de snge, a plnge cu mare durere. a-i plnge de mila

a-i plnge de mila (cuiva), a compatimi (pe cineva): o ia la bataie, de-ti venea sa-i plngi de mila! CR . plnge de sare camasa de pe el plnge (sau rde) de sare (sau de salta) camasa de pe el, plnge (sau rde) foarte tare, n hohote: Smarandita pe urma sedea cu minile la ochi si plngea ca o mireasa, de sarea camesa de pe dnsa.CR. a plnge n hohot a plnge (sau a rde) n (sau cu) hohot( e) , a plnge (sau a rde) cu accese: rdea cu hohot n mare glas.MUSTE . a plnge n pumni a( -si) plnge n pumni, 1) a

plnge (pe ascuns) de necaz sau durere (proptindu-si obrajii n pumni) : suflau n unghii si plngeau n pumni.CR. ; 2) a regreta greseala facuta, a se cai. a-si plnge pacatele a-si plnge pacatele, a se cai, a regreta. plnge pamntul sub el plnge pamntul sub el, este foarte amart. a ploua ca prin sita a ploua (sau a bura, a cerne) ca prin sita, a ploua marunt si continuu: ploua ca prin sita.CAR. a ploua cu cofa a ploua (sau a turna) cu cofa (sau cu galeata, cu ciutura) , a ploua foarte tare, torential: si ncepu o ploaie d'alea de parea ca toarna cu galeata.ISP . a ploua cu tuturoi a ploua cu tuturoi, ( reg. ) a ploua foarte tare. a ploua de-ngroapa a ploua de-ngroapa, a ploua cu galeata. a ploua de varsa

a ploua de varsa, a ploua torential: lasa-ma, mndruto-n casa, c-afara ploua de varsa.POP. a ploua mereuas a ploua mereuas (sau mereut), ( reg. ) a ploua marunt. plus ca .. . plus ca ... , ( fam. ) pe lnga ca ..., n afara de faptul ca .. . plus de asta plus de asta, ( fam. ) n afara de asta, pe deasupra. pluteste ceva n aer pluteste ceva n aer, presimt ca urmeaza sa se ntmple ceva. poalele cerului poalele cerului, marginile spatiului circumscris de orizont: i-am gasit la capatul pamntului, la poalele cerului.POP . poale-n bru poale-n bru, placinta din bucati patrate de aluat, ale caror poama acra poama acra, 1) ( pop . ) agurida: frunza verde poama acra.POP. ; 2) persoana urcioasa, cicalitoare, rea: soacra, soacra, poama acra. PANN. poama rea

poama rea sau soi rau, persoana destrabalata. poarta-n poarta poarta-n poarta, peste drum, vizavi. poate fi ca ... poate fi ca ... (sau de ... ), ( nv. ) probabil ca ..., posibil sa poate hi ca ti s-au ntunecat a-i pocni n cap ai pocni n cap (cuiva ceva) , ai trasni prin minte (cuiva ceva) : nici prin cap ce nu-ti pocneste a vorbi se pomeneste.PANN . pofta buna ! pofta buna (sau mare) ! , urare adresata celor poftim la masa! poftim la masa! , formula cu care .

poimine-seara poimine-seara sau poimine-seara, n timpul serii de poimine: pleaca la Brasov poimine-seara . pomana fara lumnare pomana fara lumnare, ( reg. ) chilipir, pleasca. a se pomeni n ale vaviloane a se pomeni n ale vaviloane, a se trezi pe neasteptate ntr-o nvalmaseala, ntr-o zarv a mare. a pomeni mortul a pomeni mortul, ( reg. ) a da de pomana pentru un mort. a pomeni rau a pomeni ( de) rau, ( reg. ) a cobi. a pompa bani a pompa bani, a obtine fara ncetare bani (prin orice mijloace) . a ponta pe mna cuiva a ponta pe mna cuiva, a miza fara a participa efectiv la joc (folosind cartea alt uia) . ponturi-ponturi ponturi-ponturi, ( nv. ) pe paragrafe, pe capitole, n mod amanuntit: va arata deputatul Divanului cel mare ponturi-ponturi suma cea trebuincioasa republicei. (a.1848) .URIC. a-i porni capul la ceva a-i porni capul la ceva (cuiva), ( reg. ) a-si propune sa faca ceva. a o porni de jos a o porni de jos, a urca (pe scara sociala) prin munca, prin forte proprii.

a porni grea a porni grea (sau ( nv. ) ntr-adaos) , ( pop . ; despre femei) a ramne nsarcinata: fragi si capsune pentru cineva care pornise ntr-adaos.CR. a porni hrtiile a porni hrtiile, ( pop. ) a nainta actele necesare n vederea unei casatorii: s-au nteles pe cnd sa fie nunta si au pornit hrtiile.SAD. a porni hora a porni hora, a ncepe hora. a se porni pe munca a se porni (sau a se pune) pe munca, a se apuca de treaba: cum ajunse, se porni pe munca.POP . a se porni pe rs a se porni

pe rs (sau plns) sau a pufni n (sau de) rs (sau plns) sau al pufni (sau al bufni, al umfla) rsul (sau plnsul) (pe cineva), a izbucni n rs (sau n plns): pe Catrina o umfla rsul.VLAH. a porni pra a porni pra (sau jalba, hrtie) , ( pop . ) a pr, a reclama, a revendica (n scris) ceva: nu se poate, cucoana! am pornit hrtie, s-a ispravit.CAR. a porni pra de vinovatie a porni pra de vinovatie

(sau de nvinovatire) , ( nv. ) a nvinovati, a acuza n fata justitiei (printr-un act scris): cel ce porneste pra de vinovatie asupra cuivas, nti trebuie sa faca juramnt.a porni pra mincinoasa a porni pra mincinoasa, ( nv. ) a calomnia, a defaima (printro scrisoare adresata oficialitatilor) : cei ce vor lua bani spre a alcatui si a porni pra minciunoasa ... PRAV . a porni rostul a porni rostul, a ncepe tesutul: Marita ca o nevasta vra rostul sa si-l porneasca.POP. portita de scapare portita de scapare (sau de rezerva), mijloc de a iesi dintr-o situatie dificila. potcoave de cai morti potcoave de cai morti, lucruri fara valoare; himere, nchipuiri: mistic cautator de

potcoavede cai morti.CEZAR.P. a se potrivi ca nuca n perete a se potrivi (sau a se nimeri, a se lovi, a se lipi) ca nuca n perete, a fi total nepotrivit: se lovi ca nuca n perete si vorba ta.ISP . a potrivi din gt pe cineva a potrivi din gt pe cineva, ai da sa bea vrtos cuiva: daca stiai sa potrivesti din gt peMos Nichifor, apoi era cit se poate de sagalnic.CR. poti sa te culci pe-o ureche! poti sa te culci pe-o ureche! , poti sa-ti iei nadejdea! povestea cntecului

povestea cntecului (sau a aluia) , vorba aceea: povestea cntecului: fost-ai lele cnd ai fost, dar acum esti lucru prost.PANN . a pozna a pozna, ( reg. ) de-a-ndoaselea, ca nelumea. praful de pe toba praful de pe toba, ( fam. ) nimic: si ce i-au luat? praful de pe toba! a i-o praji a i-o praji(cuiva),a-i pune gnd rau (. a-si praji burta la soare a-si praji burta la soare, a nu face nimic, a lenevi. a-si prapadi calciele a-si prapadi calciele, a fugi foarte repede;

a se prapadi cu firea a se prapadi (sau a se omor, a se rupe) cu firea, ( fam. ) 1) a-si da foarte (sau prea) mare osteneala, a se stradui din rasputeri, a se agita foarte (sau prea) mult; 2) a-si face foarte (sau prea) multe griji, a se consuma, a pune la inima: nu te mai prapadi cu firea pentru ceata asta de profitori.CAMIL. P . a se prapadi dupa ... a se prapadi dupa .. . (sau de

... ) , ai placea foarte mult de ... , a tine foarte mult la ... , a iubi foarte mult pe ..., a muri dupa ...: caci fata iubeste si se prapadeste dup-un feciorel.COSBUC. a prapadi n bataie a prapadi n bataie (sau cu bataia) (pe cineva), a snopi n bataie (pe cineva) . a se prasi ca furnicile a se prasi ca furnicile (sau ca iepurii, ca soarecii), a se nmulti repede. pre catinel ( catinel) pre catinel, ( nv. ) ncetisor, ncetul cu ncetul: pre catinel se tragea pre Nistru n gios.NEC. precum se stie precum (sau dupa cum, dupa cte) se stie sau dupa cum stim ( stii, stiti etc. )

sau cum ( bine) stim ( stii, stiti etc.) , potrivit informatiilor existente, dupa cum ne (ti, va etc. ) este cunoscut: precum se stie, .. . mai toate mitropoliile, episcopiile si manastirile celemari si neatrnate ale tarii au avut ... sucursale.OD. a predica n pustiu a predica n pustiu (sau n desert) , a da sfaturi pe care nimeni nu le asculta, nu le urmeaza; a vorbi n zadar: n-am predicat n desert.MACED. a preface n cenusa a preface n

cenusa, a distruge prin foc: pojarul de la 20 iulie prefacuse n cenusa mai mult de jumatate a orasului Iasii.NEGR . a se preface n moaste a se preface n moaste, 1) a se mumifica; 2) ( fig. ) a se usca, a se atrofia. a pregati terenul a pregati terenul, a crea conditii prielnice: e nevoie de o miscare de cadre acolo .. . sa organizam o discutie de constituire, lasa-ma sa pregatesc terenul.PREDA . pre obraz pre obraz sau pre (sau dupa) obrazul cuiva,

asemanator cuiva: nascu dupre chipul lui si obrazul lui.BIBLIA. a preschimba cuvinte a preschimba cuvinte, ( nv. ) a sta devorba: cteodata vezi doi oameni caren cale se-ntlnesc cumpreschimbatrei cuvinte s-apoi grabnic se despart.NEGR . a preschimba glume a preschimba glume, ( nv. ) a-si spune glume, a glumi: eu, cte fete le ntlnesc, preschimb cu ele glume usoare si chiar din fuga le ametesc.AL. pre scrisoare pre scrisoare, ( nv. ; despre armate) regulat:

craiul l-au viclenit, si vine asupra lui, si au trecut si Nistru cu 18000 de oaste pre scrisoare.URECHE. a presta juramnt a presta ( un) juramnt, a depune un juramnt n conditiile prevazute de lege (sau . preste obicinuinta preste obicinuinta, ( nv. ) neobisnuit. pre supt cumpat pre supt cumpat, ( nv. ) pe ascuns, n taina, pe furis; cu perfidie, cu viclesug: unii boieri sopteau ca s-ar fi zari ntr-acea noapte oameni d-ai lui Stoica ... pre trup pre trup, ( nv. ) n ce priveste trupul, trupeste: den ruda lui David pre trup, Hristos are pret de ... pre . de .. . (sau ca la ...

, ca de ... ) , ( pop . ) 1) (reprezentnd) contravaloarea a ... , valornd ... : nui vrednic pre . de trei surcele.COSBUC ; 2) cam, aproximativ: cnepa .. . o coseste cam de sus, sa-mi ramie pre . deun fus.POP. ; 3) un interval de timp de circa am ascultat cam pret de jumatate pret de snge pre . de snge, ( nv. ) pedeapsa cu moartea: nu sa

cade acestea ai pune n corvan, ca pre . de snge iaste.N.TEST. pretul sngelui pretul sngelui, ( nv. ) legea talionului: se anulasa si pretul sngelui .. . ce se cerea pentru turcii omorti n tara. (a.1869). URIC.

a se prezenta la raport a se prezenta (sau a iesi, a fi scos) la raport, a se prezenta (sau a fi chemat) n fata unui superior (pentru a solicita ceva sau pentru a da socoteala de ceva) : se hotar sa se prezinte la raport, sai explice situatia.REBR. a se pricepe de ziua a se pricepe de ziua, ( reg. ) a se lumina de ziua, a se face ziua. a pricinui ntristare a( -i) pricinui ntristare (cuiva) , ( nv.

) a ntrista, a mhni (pe cineva) : ma iarta, prietine, .. . ca ti-am pricinuit ntristare.AL. prieten bun prieten bun, prieten apropiat. a i se prileji moarte a i se prileji (cuiva) moarte( a), ( nv. ) a muri: moarte groaznica i s-au prilejit.N.COSTIN. prima tinerete prima tinerete sau tineretea dinti, perioada a tineretii care urmeaza imediat copilariei: a scris .. . o carte cndva, n tineretea dinti.VINEA. a se primeni din lumea aceasta a se primeni din lumea aceasta sau a primeni viata, ( nv. ) a muri. a primeni din viata a primeni din viata (pe cineva) ,

( nv. ) a ucide (pe cineva) : i spintecara pntecele cu ostie si cu aceastal primenira din viata.DOS. a primeni gazda a primeni gazda sau a se primeni din ... , ( nv. si reg. ), a se muta. a primi botezul focului a primi botezul focului, a participa, pentru prima data, la o lupta. a primi cu bratele deschise a primi (sau a astepta) cu bratele deschise (pe cineva), a primi cu bucurie, cu mare placere (pe cineva) . a primi de .. . a primi de ... , a socoti, a considera ca .. . sau drept ... , a lua de ... : ar

putea sa primeasca acum de bune toate nchinarile actuale.OD. a primi n gazda pe cineva a primi n gazda pe cineva, a gazdui pe cineva: batrnul padurar ce ne primise n gazda.NEGR . a primi n mna a primi (sau a lua) n mna, (despre sume de bani) a obtine ca venit net: lua n mna 50.000 lei. a primi la corp a primi la corp, ( reg. ) a intra n serviciul militar: cnd am primit noi la corp erau oamenii mai zdraveni.SAD . a nu primi pamntul a nu( -l) primi ( nici) pamntul (pe cineva), (despre morti) a avea sufletul plin de pacate. a primi pe cineva cu pine si sare a primi pe cineva (sau a iesi naintea cuiva) cu

pine si ( cu) sare, a primi pe cineva cu mare cinste: multe sute de munteni ... iesirantru ntmpinarea domnului cu pne si sare.a primi scuzele cu iva a primi (sau a accepta, a admite) scuzele cuiva, a scuza pe cineva. prin absurd prin absurd,admitnd un rationament fals. prin cercare prin cercare, ( nv. ) din experienta: na putut nca cunoaste prin cercare, ca soarta omului este schimbatoare? MARCOVICI. prin contrabanda prin contrabanda, n mod ilegal. a prinde arme a prinde arme (sau armele) , ( nv. ) a porni o actiune militara (mpotriva

cuiva) : armele nebiruite prinsa si de mbe parti razboiul s-aprinsa.BUDAI-DELEANU. a-l prinde betia a-l prinde betia (pe cineva), a (se) mbata: nu bea vinul cu dejea, ca te-a prinde betia.. a-l prinde bine al prinde bine (sau rau) (pe cineva) , a (nu) i se potrivi, ai sedea bine (sau rau) : am o neagra salbulita de cercat la gtul tau, care nu te-a prinde a-i prinde bine a-i prinde bine (cuiva), a-i fi de folos, util (cuiva) . a prinde ca din oala a prinde (sau a lua, a ridica) ca din oala (pe cineva) , a prinde usor (pe

neasteptate) (pe cineva) : i luau ca din oala si-i treceau prin sabii.a-i prinde calea cuiva ai prinde calea cuiva, ( nv. ) a pndi trecerea cuiva (stnd n drumul lui) : prinzndui calea la Sipote, .. . lau mpresurat oastea a se prinde ca nuca a se prinde ca nuca (sau ca mazarea) n perete, a fi total nepotrivit,

a-si prinde capul a-si prinde capul (sau capetele) , ( nv. si reg. ) a se pune la adapost de primejdii: sa vor duce sa-ti prinza capeteli printr-alte tari.NEC . a prinde carne a prinde carne ( moale) (sau seu) sau a creste (sau a se prinde) carnea pe cineva, 1) a se ngrasa, a prospera: observa ca a nceput sa prinda carne.CEZAR.P. ; 2)

ai merge bine, din plin (cuiva) ; a fi foarte multumit: Fat-Frumos privea si crestea carnea pe el de multumire.ISP . a prinde cheag a prinde cheag, 1) (despre oameni) a ncepe sa se nstaresca, sa se chiverniseasca, 2) (despre conversatii) a ncepe sa se desfasoare, a se nchega. a prinde chef a prinde chef (sau la chef, ( nv. ) la voie buna) , a ncepe sa se nveseleasca sau a se nveseli: doctorulLudus prinsese chef.STANCU. a prinde colti a prinde colti, a se obraznici.

a prinde cu ceva pe cineva a prinde cu ceva pe cineva, a avea la mna cu ceva pe cineva: l-am prins pe onorabilul cu alta mai boacana.CAR. a se prinde cu chezasie pentru cineva a se prinde cu chezasie pentru cineva, a fi chezas pentru cineva. a prinde cu chirie a prinde cu chirie, ( nv. ) a nchiria: acea casa au fost prinsa cu chirie.PRAV. a se prinde cu dintii de carte a se prinde cu dintii de carte, a se apuca serios de nvatatura, a nvata n mod inten s. a prinde cu masura mica a prinde cu masura (sau cu litra) mica (pe cineva), a prinde cu ocaua mica (pe cineva) . a se prinde cu minile de vatra a se prinde cu minile de vatra, ( reg. ) a-si njgheba o gospodarie: de-abia acum se prinsese si

el cu mnele de vatra.CR . a prinde cu mna n sac a prinde cu mna n sac (sau n traista, n sn) (pe cineva), a surprinde (pe cineva) furnd (sau nselnd) . a prinde cu ocaua a prinde cu ocaua ( mica) (pe cineva) , a prinde cu o minciuna sau cu o fapta necinstita (pe cineva) ; a surprinde asupra faptului (pe cineva) : cti s-au prins cu mna n sac, cu ocaua mica, toti au pupat duba.ISP. a prinde cu rata n traista a prinde cu rata n traista (pe cineva), a prinde asupra faptului (pe cineva) . a prinde de limba a prinde de limba, (

reg. ; despre vin) a pisca. a prinde de nas a prinde de nas (pe cineva), ( reg. ) a mitui (pe cineva) . a prinde de urechi a prinde de urechi (pe cineva), a urechea (pe cineva) . a-i prinde de veste a-i prinde de veste (sau de stire) (cuiva), a-si da seama (la momentul oportun), a baga de seama, a remar ca, a sesiza: abia le prinzi de veste cnd vin, cnd se strecor.BOLLIAC . a prinde de veste a (sau ( pop . ) a-si) prinde de veste (sau de stire) sau ( nv. si reg. ) a prinde veste, a lua cunostinta de ... , a afla (la momentul oportun) , a-si da seama: dusmanit vei fi

de toate, fara prinde chiar de veste.EM .; Dumnezeu o s prins di vesti s-o strigat la dnsu.. a-l prinde dorul al prinde (sau al cuprinde) dorul (de ceva pe cineva) , ai fi dor (cuiva de ceva) : pe la mijlocul primaverii, ... a prins-o dorul de meleagurile a prinde fata a prinde fata, 1) (despre oameni) a ncepe sa arate bine, a capata o culoare, un aspect frumos, sanatos: din slab ce era, ncepuse

omul sa prinda fata.POP . ; 2) (despre unele alimente) a se rumeni (sub actiunea focului) . a prinde fiinta a prinde fiinta (sau viata) , 1) a se naste; 2) a se isca, a se ivi, a aparea; 3) a se contura (vizual sau n minte) . a prinde foc a prinde foc, ( nv. ) a se nflacara: dar cine mai poate studia a prinde foc cu a prinde foc cu gura, a face tot posibilul pentru

a izbuti: si tu cu gura foc prindeai sa-mi dai ajutorare.COSBUC .

a se prinde frate de cruce a se prinde (sau a se lega) frate (sau frati) de cruce (cu cineva) sau a lega fratie de cruce, a(-si) jura prietenie pna la moarte: si a fost cnd a fost un orb si un olog si s-au prins frati de cruce.POP . a-l prinde friguri al prinde friguri( le) (sau friguri de moarte) (pe cineva) , a simti un fior de spaima, de groaza, de maxima enervare etc.: gasii pe mndra mea n bratele altuia; cnd n brate mi-o strngea frigurile ma prindea.PO P . a prinde gazda a( -si) prinde gazda, (

nv. ) a poposi ntr-un anumit loc, la o anumita gazda; a fi gazduit: prinsera gazda ntr-o casa.DOS . a prinde iepurele cu mna a prinde iepurele cu mna, a ncerca un lucru imposibil. a prinde inima a prinde inima sau ( reg. ) a-si prinde inima sau a ( mai) prinde la inima (sau ( nv. si reg. ) la suflet, la fire) , ( pop . ) 1) a ncepe sa capete sau a

capata curaj, a se mbarbata, a-si veni n fire; a ncepe sa-si refaca fortele, a se ndrepta, a se nzdraveni: Harap Alb, mai prinznd oleaca la inima, ncaleca.CR . ; 2) a se anima, a se nviora: ca o persoana lesinata ce si vine n simtiri, el [orasul] ncepe a prinde la suflet.AL. a se prinde n hora a se prinde n (sau la) hora (sau joc) , 1) ( reg. ) a merge pentru prima data la hora; (

p.ext. ) a avea vrsta de hora; 2) ( fig .) a se lasa atras ntr-o actiune. a prinde n piua a prinde n piua (sau cu piulita) , ( reg. ) a da de gol, a descoperi: i fu necaz .. . l-am prins cu piulita.DELAVR. a prinde n plasa a prinde n plasa (pe cineva), a nsela, a pacali (pe cineva): nu te lasa prins n plasa chiaburilor.PREDA. a se prinde n ramasag a se prinde n ramasag, a paria: dracul i-a spus sa sa prinda n ramasag.POP . a se prinde n smbra a se prinde n smbra sau a prinde n ortacie (sau n smbra,

de smbra) sau a prinde tovarasie, a se ntovarasi: spusu-v-am sa nu va prindeti voi n smbra cu calugarul acela? POP. a prinde n unghii a prinde (sau a apuca, a lua) n unghii (pe cineva) , 1) a pune mna, a nhata (pe cineva) ; 2) a certa foarte aspru (pe cineva) . a prinde la fuga a ( o) prinde la fuga sau a prinde fuga, a porni n goana, a o lua la fuga: tatarii au prins fuga.SINCAI. a prinde la joc a prinde la joc (sau n hora) (pe cineva), a invita, a lua (pe cineva) la joc, n hora. a prinde la mna a prinde la mna (sau la mna lui, la

minile lui, n mna lui) (pe cineva) , ( nv. ) a avea la mna (pe cineva): m-au prins la mna, blestematul! AL. a prinde la oaste a prinde la oaste (sau la catane) (pe cineva) , ( pop. ) a nrola n armata cu forta (pe cineva) : pe badita Vasile l prinsese la oaste cu arcanul.CR . a prinde la rnza a ( mai) prinde la rnza, ( pop .) a prinde curaj, a deveni mai ndraznet. a prinde la strmtoare a prinde la strmtoare (sau la colt,

la nghesuiala) (pe cineva) , a ncolti (pe cineva) : lasa, ca te-oi prinde eu la strmtoare, s-apoi atunci schimbam foaia! . a prinde la zile a prinde la zile, ( reg ) , a creste (mai) mare: dupa ce-am mai prins la zile, ncepui dea alerga dupa sprintene copile.AL . a prinde limba a prinde (sau a lua) limba, a afla ceva prin spionaj: i porunci a lua limba unde este Mihai.a prinde limba a prinde ( la) limba (sau glas) , a capata curaj, a ndrazni

sa vorbeasca, sa-si spuna parerile, ai veni cheful sa vorbeasca: oaspetii prinsera la limba a prinde loc a prinde loc, ( nv. ) 1) a se bucura de consideratie, de pretuire: femei pline de duh si istete n-au prins loc la ochii sai.CONACHI ; 2) a trece drept ... , a tine loc de ... , a echivala cu ... : n asezamnturi verice sa va

tocmi, ori n scris

a nu-l prinde locul pe cineva a nul prinde locul (sau starea) pe cineva, a nu avea astmpar, a nu putea sta locului, a nu-si gasi locul: un alt cal mai nazdravan, ... iute ca focul de nu-l prinde locul.AL. a prinde lucru a prinde ( un) lucru, ( nv. ) a lucra: sventele acelea muieri .. . smbata, dupa leage ce avea, sa nu prindza nice un lucru, iale sedzura malcom.VARLAAM. a prinde maia a prinde maia, 1) a prinde puteri, a se nviora; 2) ( reg. ) a prinde cheag. a i se prinde minciunile de bune

a i se prinde minciunile de bune (cuiva) , a fi crezut, a izbuti sa nsele: vaznd ca i s-au prins minciunele de bune, chema la sine pe Harap Alb.CR. a prinde minte a prinde minte (sau ( reg. ) la minte, la cumintie) , a cstiga experienta, a deveni mai ntelept, a ncepe sa se faca sau a se face om de treaba: astazi venisi la trezie, dar n-ai prins la cumintie.AL. a-si prinde mintea cu cineva a-si prinde mintea cu cineva, ( reg. ) a lua

n serios spusele cuiva, a-si pune mintea cu cineva: no sa-si prinda doara mintea c-o femeie.COSBUC. a se prinde mintea dupa ceva a se prinde mintea dupa ceva, ( nv. ) a fi de acord cu ... , a-si da asentimentul, a trece de partea ... : se prinde toata mintea dupa ascultatura lu Hristos.CORESI. a-l prinde mintile a-l prinde mintile (pe cineva), ( reg. ) a sti, a pricepe: n-o mai prindea mintile ca sa nceapa.POP . a prinde mirarea a( -l) prinde mirarea (sau ( nv. si pop . )

mirare, minune, minuni) (pe cineva) , a se mira, a se minuna: nu va prinda mirarea, daca va spun ca dusmania ceo are ogarul si copoiul pe iepure, vine tocmai din vremuri vechi.POP . a prinde miscarea a prinde miscarea, ( fam. ) a intui, a sesiza imediat sensul, rostul unui fapt, al unui eveniment: tu te duci linistit, ca si cum nu s-ar fi ntmplat nimic; ai prins miscarea? CEZAR. P . a-l prinde mna

al prinde mna (la ceva) (pe cineva) , ( reg. ) a se pricepe (la ceva) , a fi ndemnatic: este un om din felul acelora de care se zice: l prinde mna la toate.BOL. a prinde mzga a prinde mzga, ( reg. ) a prinde cheag. a prinde momentul a prinde momentul, a nimeri ocazia favorabila. a prinde mucegai a prinde mucegai sau a( -i) prinde inima mucegai, (despre oameni) a mbatrni; a se zaharisi. a prinde musteriu a prinde ( de) musteriu (pe cineva),( pop . ) a cstiga de client (pe cineva) : las ca face baba,

face, sa te prinda mustereu.CONTEMP. a prinde nas a prinde ( la) nas, ( reg. ) a deveni arogant, ndraznet, obraznic, a-si lua nasul la purtare, a se obraznici: au prins la nas pentru ca-l ocroteste varul Stefan Stlpeanu.AL. a prinde narav a prinde narav, ( nv. ) a se naravi. a prinde necaz a prinde necaz (pe cineva) , a se supara (pe cineva) ; a pizmui (pe cineva) : prinznd nacaz pe fratiorul mai mic, si puse n gnd ca sa-l omoare.POP. a prinde oala de toarta a prinde oala de toarta, a deveni obraznic, ncrezut; a si-o lua n cap. a prinde obicei a

prinde obicei, a se deprinde, a se obisnui: prinsesem obicei la scaldat sa-mi acopar pntecul cu minile.STANCU . a-i prinde ochii cuiva ai prinde ochii cuiva sau al prinde de ochi pe cineva, ( nv. si reg. ) a atrage privirile, a sari n ochi, a soca: frumusetile ei nu-mi prind ochii.POP. a prinde o nevoie a prinde o nevoie (cuiva), ( reg. ) a ajuta pe cineva aflat ntr-o situatie a prinde o nevoie a( -si) prinde ( vre) o nevoie (sau

nevoile) (cu ceva) , ( pop . ) a face fata unei nevoi: cu banii, cti s-au dat, pe ici pe colea, si prindea tata a-l prinde otrava al prinde otrava (pe cineva) , ( nv. ) a se intoxica, a se otravi: sa dea iarba celui otravit sa nul prindza otrava.PRAV. a prinde partea a prinde partea cuiva, ( nv. ) a lua apararea (cuiva) , a se

situa pe aceeasi pozitie cu cineva: partea lui Ladislav o prindea

a prinde pe Dumnezeu de picior a prinde (sau a apuca) pe Dumnezeu de ( un) picior, a fi foarte fericit: sal fi prins pe Dumnezeu de un picior, nu s-ar fi bucurat asa de tare ca acuma.POP. a prinde peste a prinde (sau a da la) peste, a pescui. a prinde picior a prinde picior (undeva), ( nv. ) a se stabili (undeva): prinse picior pe tarmul stng al Dunarii.GHICA . a prinde post a prinde post, ( reg. ) a ncepe sa posteasca. a prinde prepelita de coada a prinde prepelita (sau crlanul, purceaua) de coada, a se ameti de bautura, a se chercheli: ei!

.. . mai badeo! se vede ca de azi dimineata ai prins prepelita de coada! AL . a i se prinde privirile de cineva a i se prinde privirile (sau ochii, ochiul) de (sau pe) cineva (sau ceva)(cuiva) , ( nv. si reg. ) , a se opri cu privirea pe ... ; a retine atentia, privirea; a alege cu privirea (pe cineva sau ceva) din multime, a prefera: nimic, dara nimic n-avea de ce se prinde ochiul.POP. a prinde putere a prinde putere (sau puteri, forta) sau

a prinde la putere, 1) (despre fiinte) a ncepe sa capete (sau a capata) forta, vitalitate, a ncepe sa devina (sau a deveni) mai puternic, a se ntari: ca sa prinda forta mai ceru un ceai.CAL . ; 2) (despre lucruri n miscare sau fenomene fizice) a ncepe sa-si nteteasca (sau a-si nteti) activitatea, a ncepe sa se intensifice (sau a se intensifica): focul prindea putere.STANCU. a prinde radacini a prinde radacini (sau radacina)

, 1) (despre oameni) a se fixa, a se stabili ntr-un anumit loc: putea-voi radacina sa prind n loc vreodata? AL . ; 2) (despre actiuni, deprinderi, idei) a ncepe sa se dezvolte, sa se extinda, sa se manifeste, sa se impuna: gndul acesta n-a prins radacina niciodata.SAD. a prinde somnul a( -l) ( cu) prinde (sau a( -l) apuca, a( -l) lua) somnul (pe cineva) , a adormi: o cuprinse somnul si

ea se lasa putin pe iarba cea verde si moale ca sa doarma.POP. a nu se prinde somnul de cineva a nu se prinde somnul de cineva, a nu putea dormi: nu se prindea somnul de mine.CEZAR.P. a prinde sarpele cu mna nebunului a prinde sarpele cu mna nebunului, a scapa dintr-o ncurcatura, bagnd pe altul mai p rost n ea. a prinde spilul a( -i) prinde spilul, ( fam. ) a se dumiri, a se edifica, a se lamuri. a prinde temei a prinde temei, ( nv. ) a capata stabilitate, a se statornici: amorun inima ei mai mult o sa-nainteze si o sa prinza temei.PANN . a-si prinde treaba cu cineva a-si prinde treaba (sau vadul) cu cineva, 1) ( reg. ) a o pati, a da de

bucluc, a intra n ncurcatura cu cineva: m-am temut ca-i apucat si-mi prind cu necuratul treaba.; 2) a-si face treaba (cu cineva) . a prinde un fir a prinde un fir, 1) a descoperi un punct de plecare: dupa multe cautari, a izbutit sa descopere un fir n tenebroasa afacere a bijuteriilor furate ; 2) a obtine firul liber la telefon, pentru a putea a prinde un sarutat a prinde un sarutat (sau o sarutare) , ( reg. ) a saruta: ma dusei la mine-acasa, .. . ca sa prind un

sarutat.POP . a prinde urechi a prinde urechi, ( reg. ) 1) a auzi; 2) a ntelege, a pricepe. a prinde viata a prinde viata sau ( reg. ) a prinde la viata, 1) a-si reveni n simtiri, a se nviora, a se ntrema: ca te-oi luan brata, sa mai prind la viata.; 2) a prinde fiinta. a prinde vorba cu a ( se) prinde ( la sau n) vorba (sau vorbe, cuvinte) cu cineva sau ( reg. ) a-si prinde vorba

cu cineva, 1) a ncepe sa discute cu cineva, a intra n vorba cu cineva: prindeau la vorba si se mngiau cu cuvnt bun si asezat.DELAVR . ; 2) ( reg. ) a cadea de acord, a se ntelege cu cineva: s-au prins boierii la vorba sa faca do vnatoare.POP . a nu-l prinde vremea a nu-l prinde (pe cineva), a

a prinde vulpea de coada a prinde vulpea de coada, (glumet) ascapa cu fuga. a prinde zburator a prinde zburator, ( reg. ) a se preface n strigoi. prin excelenta prin excelenta, 1) n cel mai nalt grad; 2) mai ales. prin grai prin ( viu) grai, oral. prin mijlocirea .. . prin mijlocirea ... , prin intermediul ...: si cumparase casele prin mijlocirea unui misit. CAR. prin mijlocul ... prin mijlocul .. . sau prin mijloc de ... , ( nv. ) prin intermediul ... , cu concursul ... , pe calea ... : graiaste cu noi ... prin mijloc de ngeri.CORESI . prin mila lui Dumnezeu prin (sau din, cu) mila lui

Dumnezeu (sau a Domnului) , (formula introductiva n vechile scrieri, acte administrative, scrisori etc. ) prin (sau din, cu) voia lui Dumnezeu: din mila Domnului, ma aflu n toata ntregimea sanatatei.FIL. prin minune ( ca) prin minune, inexplicabil, miraculos; ca prin farmec: oboseala i pieri ca prin minune.PREDA. prin munti si vai prin munti si vai, peste tot. prin nastere prin nastere, prin structura naturala, prin nclinatiile firesti; nnascut, nativ. prin prisma .. . prin (sau sub) prisma ... , din punctul de vedere ... , potrivit cu ... , n lumina ...

: natura este vazuta, de fapt, prin prisma artei.VIANU. prin rotatie prin rotatie, cu schimbul: tinea [rubedeniile] o parte a anului, prin rotatie, la Bucuresti.CAL. prin scapari prin scapari, ( reg. ) printre picaturi. a prins pnza gura a prins pnza gura, s-a facut nceputul. prin taria .. . prin (sau din) taria ... , ( nv. ) n virtutea ... , ca urmare a ... : nimeni na gasit si na dat o solutiune practica, alta dect aceea la care am ajuns prin taria evenimentelor.OD . prin toate mijloacele prin toate mijloacele sau prin orice mijloc sau

cu ori( si) ce mijloace, pe toate caile: vreau sa scap de tine prin toate mijloacele.AL . printre picaturi printre picaturi, 1) din cnd n cnd; pe apucate: un semn de reamintire, facut de mna mea, asa, printre picaturi.SL. ; 2) n timpul liber. printr-o trasatura decondei printro trasatura (sau trasura) decondei, dintro data: n desert s-ar ncerca .. . a le stramuta printro

trasura de condei pe termul nordic al Dunarii.HASD . a privi catre .. . a privi catre ... , 1) ( nv. ) a se referi la ... : driturile persoanelor pe de o parte privesc catra personalicile nsusiri sau legaturi, iar pe de alta parte se ntemeiaza pe legaturile familiei.CODICA.TIV. ; 2) a privi spre .. . a privi cu ochi buni pe cineva a privi (sau a vedea) cu ochi buni (sau rai) pe

cineva sau a avea la ochi buni (sau rai) pe cineva, a (nu) simpatiza pe cineva: nu-l prea are la ochi buni pe Chiriac.CAR. a privi de sub ogheal a privi de sub ogheal, a privi cu indiferenta: priviti de sub obiala pasul tarii.OD . a privi fara tinta a privi (sau a se uita) fara ( de) tinta, a privi n gol; a se uita fara sa vada: pierduti n visuri mndre, priveam fara de tinta.EM. a privi printre gene a privi printre gene, a privi cu ochii ntredeschisi. privire acvilina privire acvilina, privire agera, patrunzatoare. privire bovina privire bovina, ( fam. ) privire stupida, lipsita de inteligenta. a privi spre ... a privi spre .. . (sau

catre ... ) , (despre cladiri) a fi situat (cu fata) spre ... , a fi orientat catre ... : partea de sus privea spre strada, cu patru . privitor la .. . privitor la ... , referitor la ... , raportat la ... , relativ la ... , n (ceea) ce priveste ... , n privinta ... , cu privire la ...: nu contribui putin a . a proasta a proasta

sau a (sau de-a) prostul, ( pop . ) degeaba, n zadar, fara noima: ne porti dea prostul pe toti! COSBUC.

promisiune de gascon promisiune de gascon, promisiunenerespectata. a promite luna de pe cer a promite ( si) luna de pe cer, a face promisiuni ce nu pot fi onorate. propriu-zis propriu-zis, 1) n sensul strict, exact al cuvntului: mormnt nsa, propriu-zis dac, n-am gasit pna acum.BOLLIAC ; 2) la drept vorbind, de fapt, n realitate: nu-si luase propriu-zis un angajament.CAMIL.P. prost ca napul prost ca napul ( reg. ), foarte prost, imbecil. prost ca noaptea prost ca noaptea, foarte prost. pro si contra pro si contra, pentru si mpotriva. a puia capul cuiva a puia capul (sau urechile) cuiva, ( reg. ) a mpuia capul (sau urechile) cuiva. pui de sarpe pui de sarpe, ( fig. ) persoana rea, vicleana, perfida: recunosc ctiva pui de

serpe, raspunse pe acelasi ton Ruset.SAD. punct de onoare punct de onoare, chestiune care angajeaza prestigiul, autoritatea, onoarea cuiva . punct de plecare punct de plecare, nceputul unei actiuni. punct de vedere punct de vedere, mod n care cineva priveste o problema, parere, opinie, conceptie: este imposibil din mai multe puncte de vedere.CAR. punct nevralgic punct (sau centru) nevralgic, 1) parte a corpului n care este localizata o nevralgie; punct sensibil, dureros; 2) ( fig. ) parte dificila a unei chestiuni, a unei situatii. a pune accent pe .. . a pune accent( ul) (sau un accent deosebit) pe ... , a da o atentie deosebita, a scoate n evidenta, a sublinia. a pune acul

a pune acul, ( reg. ) (despre albine, viespi etc.) a ntepa. a pune amanet a pune amanet, a amaneta: se ducea sa puie amanet mosia.SAD . a pune aprobarea a( -si) pune aprobarea, a aproba cererea, propunerea, solutia dintr-un document scris, prin semnatura proprie. a pune armele jos a pune armele jos, ( nv. ) a se recunoaste nvins, a capitula, a depune armele: toata biruintai sa o nchine mparatiei lui, puind armele lui jos.CANTACUZINO. a pune bani la chimir a pune bani la chimir, a strnge bani; a fi zgrcit. a pune bazele a pune bazele, a ntemeia. a-i pune belciug n nas cuiva ai pune belciug( ul) n nas cuiva,

( reg. ) 1) a stapni, a conduce dupa plac (pe cineva) ; 2) a convinge prin mita (pe cineva sa faca ceva). a pune bete n roate a pune (sau a baga) bete n roate (cuiva sau la ceva) , a face greutati, necazuri (cuiva) ; a mpiedica (pe cineva sau ceva): ministrii ... s-apuca la colt n consiliu si-i pun bete a pune bine a pune bine (sau la pastrare) , 1) a dosi: puse bine armele zmeilor.ISP. ; 2) a

economisi: puneam banul bine.DELAVR. a-si pune boii n plug cu cineva a-si pune boii n plug cu cineva, a ajunge n relatii (ostile) cu cineva: cu mine ti-ai pus boii n plug? CR. a pune buza a pune buza, ( reg. ) a se bosumfla, a fi gata sa izbucneasca a pune calupul a pune (sau a trage) calupul (cuiva) sau a pune n calup (pe cineva) , a nsela, a pacali (pe cineva) : l-am pus n calup pe ciubotar.AL. a pune cangea a pune cangea (pe cineva), a pune mna, cnd sa puie cangea pe a-i pune capac cuiva a-i pune capac cuiva, a-i nchide gura

a pune capat a pune (sau a da) capat (la ceva) , a ispravi, a sfrsi, a termina (ceva) ; a ntrerupe definitiv (ceva) : d. Vernescu pune capat acestei discutiuni.CAR. a pune capat vietii cuiva a pune capat (sau cap) vietii cuiva, a omor (pe cineva) : acestia, mniati atunci, sa hotarra sa puna cap vietii romnului pentru care suferisera ocara.POP. a pune capul a pune capul (sau sufletul) (cuiva),( reg. ) 1) a face

(pe cineva) sa-si piarda capul, a face capul cuiva; 2) ( fig. ) a nenoroci, a distruge (pe cineva): mndra capu ti l-a pune.POP. a-si pune capul a-si pune capul (sau gtul) ( la mijloc) , 1) a-si pune viata n joc sau n primejdie, a-si risca viata: parca despre asta mi-as pune capul la mijloc.CR . ; 2) a garanta cu viata (pentru cineva sau ceva) : sa-mi pun capul pentr-

o Lina? sa ma fac un om pribeag? COSBUC ; 3) ( pop . ) a se prapadi: o plecat badea la drum, septe mndre capu-si pun.POP. ; 4) a-si pune sufletul. a-si pune capul sub comanac a-si pune capul sub comanac, (glumet) a se calugari: cum de ia trasnit prin gnd sa-si puie capul sub comanac? HOGAS . a-i pune capul sub picior a-i pune capul sub picior (cuiva), a omor (pe cineva): mi-ar pune capul sub picior sa poata.COSBUC. a-si pune capul sub sabie a-si pune capul ( teafar

sau teafar si nevinovat, sanatos) sub sabie, a-si provoca singur un necaz, o nenorocire; a se lega la cap fara sal doara: Zaharia Duhu .. . si frnsese minile si-si pusese capul teafar si nevinovat sub sabie.CEZAR.P. pune capul undeva pune capul undeva, a se odihni, a se culca, a dormi: nu aflu unde capul n lume sa mi-l pun.EM. a-si pune carul n pietre a-si pune carul n pietre, ( pop . ) a fi decis sa ... ; a lua o hotarre ferma;

a fi ncapatnat: o vaduva frumoasa si vicleana l ochi bine pe fecior, vedea ca e voinic, frumos, dar neumblat n lume; deci si puse carul n pietri sa-l amageasca.POP. a se pune cata pe capul cuiva a se pune cata pe capul cuiva, a starui, mult pe lnga cineva. a pune cazul ca .. . a pune (sau a admite) cazul ca ... , a presupune, a admite, a accepta ca .. . a pune caciula pe-o sprnceana a pune caciula pe-o sprnceana, a se fuduli. a-i pune calus n gura a-i pune calus n gura (cuiva), ( fig. ) a-l mpiedica sa vorbeasca (pe cineva), a-i nchide gura (cuiva) . a pune capati ceva a pune (sau a tine, a face) capati ceva, a pune ceva sub

cap (n loc de capati) : dormea tinndu-si capati mna cea dreapta.EM. a pune cea dinti piatra a pune cea dinti piatra, a ncepe, a initia o actiune, o lucrare etc. : lucrarile la care el a pus cea dinti piatra.OD. a-si pune cenusa pe cap a-si pune (sau a-si turna) cenusa pe cap, a se cai, a se pocai (n public) : dect sa-ti pui acum cenusa n cap, mai bine te-ai fi gndit nainte de a face prostia

. a-si pune ceva n gnd a-si pune ceva n gnd (sau n cap) , 1) a lua hotarrea sa ... , a avea intentia sa ... : tata sia pus n gnd sa ma marite.REBR . ; 2) ( nv. ) a tine minte, a-si aminti: pune-ti n gnd ca, de vro zece zile, babaca sa ndragit de paseri.AL. ; 3) a-si spune n gnd o dorinta (cu speranta . a pune crlig

a pune crlig ( unei trebi) , ( pop. ) a pune bete n roate: tovaras numai la cstig, la paguba pune crlig.PANN. a pune crpa n cap a pune crpa n cap, ( pop. ; despre fete) a se marita: fetele, pna snt fete, prin crciuma nu se vede; dupa ce pun crpa-n cap, prin crciumi a pune coada la spinare a pune coada la spinare, a fugi orbeste. a pune coada a pune (sau a scoate) coada (sau cozi) (cuiva) ,

a scoate vorbe (cuiva) , a brfi (pe cineva) : alta grija nu va bate, dect sa scoateti

a pune coada la secure a pune coada la secure (sau la topor) sau a lua (sau a apuca) de coada (ceva) , a se apuca de treaba, a ncepe ceva: ne-om ntoarce la Magura, ca sa luam de coada toate cte le-am lasat.SAD. a pune coarne a pune coarne, (despre femei) a fi necredincioasa (barbatului) , al ncornora: ai femeie cumsecade, numai s-o cam tii din fru ..., ca nu cumva sa-ti puna coarne.CR. a pune colac si lumnare a pune (sau a da) colac si lumnare (la ceva) , a-si

lua nadejdea (de la ceva) , a nu mai spera sa redobndeasca ceva. a-si pune colivie cu sticleti pe cap a-si pune colivie cu sticleti pe cap, a se nsura. a pune conci a pune conci (cuiva), a pune coarne (cuiva) . a pune cornul n perna a pune cornul n perna,( fam. ) a se culca. a pune cruce a pune cruce (sau crucea, crucile) (cuiva sau la ceva) , 1) a considera mort (pe cineva) ; a renunta sa mai caute (pe cineva sau ceva) ; a socoti pierdut definitiv (ceva) , a-si lua gndul

(de la ceva) : ct despre banii cu care i facuse bine vecinului, le pusese cruce ; 2) a pune capat, a ncheia, a sfrsi (ceva) : de ce nu alegea pe unul [de ginere] si sa puie cruce chinului? POP . ; 3) a omor (n bataie) (pe cineva) ; ( p.ext. ) a nmormnta (pe cineva): a rupt-o la fuga, ... iar omul acela dupa dnsul, ca sa-l prinda si sa-i puna cruc ile.POP. a se pune cruce

a se pune cruce (sau crucis si curmezis) , 1) a se aseza, a sta dea curmezisul; 2) ( fig. ) a se mpotrivi, a se opune, a zadarnici; 3) a ncerca toate mijloacele, a se face luntre si punte: Prometeu se punea si crucis si curmezis, ca sa-si ocroteasca fapturile.ISP. a se pune cu capul a se pune cu capul, a se opune din rasputeri, cu

pretul vietii: dar cu capul mi te pune, sa no joace alti feciori.COSBUC . a pune cuget a pune ( n) cuget, a intentiona, a-si propune, a(-si) pune n gnd: sa pui tu astfel de cuget! PANN . a se pune cu gura pe cineva a se pune (sau a sta) cu gura pe cineva, a insista pe lnga cineva (pentru a-l convinge). a se pune cu militaria pe cineva a se pune cu militaria pe cineva, ( fam. ) a tine din scurt pe cineva. a pune cumpana a pune (sau a tine) ( n) cumpana, 1) a cumpani, a echilibra, a contrabalansa: nimic nu garanteaza mai bine propriile drepturi ale fiecaruia ca respectul ce

trebue sa avem noi nsine pentru drepturile care le tin n cumpana.GHICA ; 2) a aprecia, a judeca: se vor pune .. . n cumpenele ceresti .. . purtarile omenesti.GR.AL. a se pune cu tara a se pune ( rau) cu tara, a intra n conflict cu toata lumea. a pune cu tapoiul a pune (sau a azvrli) cu tapoiul (sau din tapoi), ( reg. ) a arunca la ntmplare. a-i pune cutitul la gt ai pune (sau ai baga) cutitul la (sau n) gt (cuiva) , 1)

a ucide (pe cineva) ; 2) ( fig. ) a face presiuni (asupra cuiva) ; a constrnge, a forta, a sili (pe cineva) sa faca ceva: daca mia pus cutitul n gt, puteam sa zic nu? a pune degetul pe rana a pune degetul pe rana (sau pe buba, pe rana deschisa, unde trebuie) , a atinge o problema delicata, a indica punctul nevralgic

al unei chestiuni; a pune punctul pe i: odata ce sa pus degetul pe rana deschisa, furtuna s-a dezlantuit.BART. a o pune de mamaliga a o pune de mamaliga, ( pop . ) a fi ntro situatie dificila, ntro ncurcatura; a da gres, a o festeli: boierul, ctu-i de boier, a pus-o de mamaliga.. a pune deoparte a pune deoparte (sau la o parte) , 1) a sorta, a alege: oasele,

cte gasea, tot d [e] oparte le punea.POP . ; 2) a pastra pentru sine (sau pentru altcineva) , a rezerva, a opri: sa punem d [e] oparte un mertic din fruntea fainii. SAD. ; 3) a economisi, a strnge, pui d [e] oparte-n tinerete, ai

a se pune de pricina a se pune de pricina (sau n poara, n pizma, ( reg. ) de price, la price, ( nv. ) n price, cu price) (cu cineva) , ( nv. si reg. ) 1) a se lua la cearta, la harta (cu cineva) , a cauta nod n papura (cuiva) ; a face gura: nu te pune n poara

cu mparatul iadului! CR. ; 2) a se mpotrivi, a se opune (cuiva) : Alexa nu se puse de pricina, lua lacrita si porni departe.POP . a pune fata la pamnt a pune fata la pamnt, ( reg. ) a muri: ca pe cine am avut a pus fata la pamnt.POP. a pune fata cu cineva a pune fata ( n fata) cu cineva, a confrunta: sa mai pofteasca Bibicul sa ma puie fata cu nenea Iancu.CAR . a pune fru a pune fru (la ceva) , 1) (despre sentimente, pasiuni)

a stapni, a domina, a potoli: ce lesne ai fi pus fru durerii si razvratitului tau gnd! VLAH . ; 2) (despre actiuni n curs) a face sa nceteze, a ntrerupe brusc, a curma, a opri, a stavili: veverita pusese fru neobositei sale zburdalnicii.HOGAS . a-si pune fru limbii a-si pune fru limbii (sau gurii) sau a-si pune fru la limba, a vorbi cumpatat, cu prudenta: fru si-ar pune limbii.NEGR . a pune fundamentul

a pune fundamentul, a pune temelia, a fundamenta, a ntemeia. a pune funia-n coarne cuiva a pune funian coarne cuiva, ( reg. ) a duce de nas pe cineva, a nsela pe cineva, a avea la bunul plac pe cineva: vrei sa-mi pui funia-n coarne? POP . a pune gabja a pune gabja (pe cineva sau pe ceva), ( reg. ) a prinde, a nfasca (pe cineva): pun eu gabja pe tine! a pune gaj a pune (sau a lasa) gaj (ceva), a pune garantie (ceva) . a-si pune gard la gura a-si pune gard la gura, a-si impune tacere, a tacea: Florico, pune-ti gard la gura! AL . a-i pune gheara n gt cuiva a-i pune gheara n gt cuiva, 1) a gtui pe cineva; 2) a soma, a constrnge, a forta pe cineva. a-si pune gheara-n gt a-si pune gheara-n gt, a se ncaiera: de ce va puneti gheara-n gt? sa lase unul ct de ct! TOP. a pune gheara pe cineva a pune gheara

(sau laba) pe cineva, a nhata, a prinde pe cineva: dupa multe zile de cautare, cnd nici nu se mai astepta, a pus gheara pe el . a pune ghiocei la ureche cuiva a pune ghiocei (sau ghioc) la ureche cuiva, ( reg. ) a nsela pe cineva: maica preoteasa le punea ghiocei la ureche.POP . a pune gnd a( -si) pune ( n) gnd, a-si propune, a lua hotarrea de a ... :

si pusese n gnd sa termine constructia pna la toamna . a pune gnd cuiva a pune gnd ( rau) cuiva, a avea intentii (rele) fata de cineva: de unde sa stie bietul om ca vecinul i pusese gnd rau? SAD . a pune gndurile pe tun a pune gndurile pe tun, a pune gnd rau cuiva. a-si pune gtul pentru cineva a-si pune gtul pentru cineva, a garanta (cu capul, cu viata) pentru cineva. a pune guler a pune guler, ( arg .) a nu plati o datorie. a pune gura pe ceva a pune gura pe ceva sau a pune (sau a baga) n gura ceva, a mnca ceva. a-si pune gura la cale a-si pune gura (sau burta) la cale, a mnca pe saturate. a pune hotar a pune hotar, ( nv. ) a se hotar:

pusa hotar sa nu mai mannce mar.DOS. a pune iacauam a pune iacauam (cuiva), ( nv. ) a ruga cu staruinta (pe cineva) . a pune ipoteca a pune ipoteca, a ipoteca: avusese de gnd sa puna ipoteca pe . a pune iscalitura a pune iscalitura (sau semnatura), a iscali, a semna. a se pune mpotriva a se pune mpotriva (sau mpotriva ... ) sau ( nv. ) a se pune nainte (sau tare) , a lupta mpotriva ... , a se mpotrivi, a se contrazice (tu te lauzi ca Apusul nainte a pune n aceeasi oala a pune ( toate) n aceeasi oala, a amesteca n mod nepotrivit

a pune nainte a pune nainte( a) (sau dinainte, ( nv. ) ntru fata) (cuiva ceva) , 1) a pune mncaruri dinaintea mesenilor: rastoarna apoi sarma-lele n strachina si i le pune dinainte.CR . ; 2) ( nv. ) a prezenta, a expune, a nfatisa, a arata (ceva cuiva) : pun naintea voastra nvatatura graiului frumos.MOLNAR ; 3) ( nv. )

a propune: spre a nu mai umbla monede mincinoase n printipat, pui naintea divanului .. . sa porunceasca tuturor pamntenilor dregatori. (a. 1848) .DOC.EC . ; 4) ( nv. si reg. ) a aduce sau a invoca drept argument, a motiva: stiu c-ai sa-mi pui nainte prietesugul.CONACHI . a pune n ajutor cuiva a pune n ajutor cuiva sau a pune mna de ajutor cuiva, ( nv. ) a

veni n ajutorul cuiva, a da o mna de ajutor cuiva: fa bine si ma ardica, mna d-ajutori sa-mi pui! PANN . a pune n balanta a pune n balanta, ( fig. ) a judeca, a cntari lucrurile nainte de a lua o decizie: pusese n balanta si binele si raul . a i se pune n cale a i se pune n cale (sau n drum) (cuiva) sau a se pune n calea cuiva (sau a ceva) ,

a sta n calea cuiva (sau a ceva): o, tu nici visezi, batrne, cti n cale mi s-au pus! EM. a se pune n cap a se pune n cap ( si n picioare sau sin cur) sau a se pune n crestet (sau n ruptul capului, si( -n) crucis si( -n) curmezis) , a face imposibilul (spre a obtine, a realiza ceva) : de v-ati punen cap cu totii, eu as fi primar n sat.COSBUC .

a pune n capul mesei a pune (sau a sta) n capul mesei, a pune (sau a sta) pe locul de cinste de la un ospat: i-au pus n capul mesei.CR . a pune n circulatie a pune n circulatie, a face sa circule; a emite, a lansa: oameni politici snt aceia cari nu gasesc alt mijloc d-a combate guvernul dect acela d-a pune n circulatie fel de fel de stiri.CAR. a se pune n crd cu cineva a se pune (sau a intra, a-si pune,

a-si baga) ( boii) n crd (sau n plug) cu cineva (sau cu dracul) , a se ntovarasi cu cineva, a se asocia cu cineva; a-si face de lucru cu cineva, a se potrivi cuiva: vaznd bietul popa ca s-a pus n crd cu nebunii, ncepe s-o ntoarca la surub.CR. a se pune n crlige a se pune n crlige, ( pop . ) a face cauza comuna: s-ajung tati cei mari, se pun n

crlig, s-atunci noi ncotro ne-om ntoarce? CONV.LIT. a pune n cofa a pune (sau a baga) n cofa (pe cineva) , ( fig . ) a ntrece (prin pricepere, prin viclenie) (pe cineva) ; a dovedi, a nfunda, a nvinge, a rapune (cu argumente) (pe cineva): las-pe mine c-am sa ti-i pui n cofa.AL. a pune n curent a ( se) pune (sau a ( se) tine, a fi) n (sau la) curent, a (se) informa, a fi bine informat: cum se ntorsese, se pusese la curent.CEZAR. P

. a se pune n curmezis a se pune n curmezis (sau dea curmezisul) , a se mpotrivi, a mpiedica (pe cineva sa faca ceva) : se vede ca diavolul se punea de-a curmezisul.ISP . a pune n fapta a pune n fapta, a pune n practica; a aplica; a realiza. a pune n foc si pulbere a pune n foc si pulbere, ( nv. ) a distruge: tot Ardealul l-au pus n foc si pulbere. SINCAI . a se pune n fusta a se pune n fusta (sau n fuste), ( arg. ; despre barbati) a plnge (cu usurinta) . a pune n garda a pune n garda (pe cineva), ( fig. ) a avertiza (pe cineva): ti multumesc ca m-ai pus n garda! a se pune n garda a se pune n garda, 1) a lua pozitie de aparare; 2) ( fig. ) a-si lua masuri de precautie. a-si pune n gnd a-si

pune n gnd (sau n minte) (ceva) , a se hotar (sa faca ceva) : parintii sai, auzind ce sia pus n gnd fiica lor si avnd-o numai pre a pune n gnduri a pune (sau a baga) n (sau pe) gnduri (pe cineva) , a da de gndit cuiva: aceasta l-au bagat n multe gnduri.DRAGHICI. a pune n gura a( -i) pune n gura (sau n gura) cuiva ceva, a pune

n seama cuiva ceva: ca de cnd dusu-m-am dus, multen gura mi s-or .

a pune n ncurcatura a pune n ncurcatura (pe cineva) , a pune n dificultate (pe cineva) ; a lasa perplex (pe cineva) : ca sa fiu sincer, propunerea ta ma pune n ncurcatura.CAL. a pune n lanturi a pune n lanturi (sau n lant, la lant, n fiare, n obezi, n butuc) (pe cineva) sau a pune catuse (cuiva), a imobiliza prin legare n lanturi (sau n catuse, n butuci,

n obezi) (pe cineva) : si pe Gruia cal punea tot n fere pna-n sele, tot n lant pna-n grumazi.POP. a pune n libertate a pune n libertate (pe cineva), a elibera din nchisoare (pe cineva) . a pune n lucrare a pune n lucrare, a ncepe executia, a pune n practica. a pune n lumina a pune n lumina (ceva) , a da la iveala (ceva) , ( p.ext. ) a pune n evidenta (ceva): vreau sa pun n lumina altceva.GALA. a pune n miscare a ( se) pune n miscare, 1) a deveni (sau a face sa

devina) activ: toata padurea se puse n miscare.ISP. ; 2) a porni: vagonul se pune-n miscare.CAR. a pune n oala a pune n oala (pe cineva), a ntrece, a nvinge (pe cineva) . a pune n ordine a pune n ordine sau a pune n ( buna) ( o) rnduiala sau ( nv. si pop . ) a pune ( la) ornduiala sau ( reg. ) a pune n rost, a face ordine, rnduiala, a restabili ordinea, a orndui: si-a pus armele n rnduiala.CR . a pune n pagina a pune n pagina, a pagina. a pune n paralela cu .. . a ( se) pune n paralela

(sau n paralel) cu ... , a (se) compara cu ... : un obiect al gndirii se pune n paralela cu altul.MAIOR . a pune n pamnt a pune (sau a baga) n pamnt, (despre seminte, rasaduri, puieti etc.) a nsamnta; a (ra)sadi. a se pune n parnga cu cineva a se pune n parnga cu cineva, ( nv. si reg. ) a nfrunta pe cineva. a pune n pine a pune (sau a baga) n pine (sau ( reg. ) n pita) (pe cineva) , ai face rost de o slujba (cuiva) : voi sa

te pui n pine.GR.AL . a pune n ponoslu pe cineva a pune n ponoslu pe cineva, ( nv. ) a nvinui, a acuza (pe cineva) . a pune n practica a pune n practica, a aplica: dar principiile constitutionale s-au pus oare n practica? BOL . a pune n privita a pune n privita, ( nv. si reg. ) a strnge laolalta (fnul, vreascurile etc.) si a lega cu nuiele. a pune n risc a pune n risc (sau rizic) , ( nv. ) a primejdui, a risca: un om ce pune n risic pe o masa de carti pnea copiilor sai.AL. a se pune n rca a se pune n rca (cu cineva), ( reg. ) a se lua la cearta (cu cineva) . a pune n sarcina a pune n sarcina, (despre

sisteme fizice sau tehnice producatoare de energie) a pune n functiune, a face sa functioneze. a pune n sarcina a ( i se) pune n sarcina (cuiva ceva) , a ( i se) pune n seama (ceva cuiva) ; a trebui sa faca ceva; a fi suspectat de ceva. a pune n scart a pune n scart, ( nv. ) a da deoparte: cnd statul ori suveranul ar

avea lipsa de ajutorul natiunei romne n avere materiala sau n snge, atunci sa fie scosi pe plan capii lor bisericesti ... , pna ce ar trece pericolul ..., iara dupa aceea sa fie pusi a pune n scaun a ( se) pune (sau a ( se) aseza, a ( se) urca, a ( se) ridica, a veni, a intra) n (sau la, pe) scaun (sau tron) , a (se) nscauna,

a (se) ntrona: sa vestesti tuturora .. . ca ieri am pus pe Bogdan n scaunul Moldovei.DELAVR . a pune n scena a pune n scena, 1) a regiza un spectacol: numele regizorului care pusese n scena piesa.PREDA ; 2) a nscena, a pune la cale.

a se pune n situatia cuiva a se pune n situatia (sau n locul, n postura, n pielea) cuiva, 1) a-si imagina ca se afla n mprejurarile n care se gaseste cineva, pentru a-si da seama de modul acestuia de a gndi sau de a reactiona n asemenea mprejurari: ma pun n situatia locotenentului sii nteleg amaraciunea.REBR . ; 2) a se manifesta

ca ... , a se da drept .. . a se pune n situatia de a .. . a se pune n situatia de a ... , a se comporta n asa fel nct .. . a pune n socoteala ca .. . a pune n socoteala ca ... , ( nv. ) a baga de seama, a observa ca .. . a pune n sus pe cineva a( -l) pune n sus pe cineva, ( reg. ) a spnzura pe cineva: de l-oi spune-n sus l-or pune.POP. a o pune n toporiste a o pune n toporiste, ( pop .) (despre lucrari, actiuni) a planui, a initia; a pune la cale. a pune n traista pe cineva a pune (sau a baga) n traista pe cineva, a nsela, a trage pe sfoara pe cineva. a pune ntrebare a pune (sau a face) ( o) ntrebare (sau ntrebari) , a ntreba: nu mai mia venit n cap sa fac vreo

ntrebare.CAR. a pune n valoare a pune (sau a scoate) n valoare, a scoate n evidenta, a reliefa: comentariul pune n valoare calitatile artistice ale textului . a pune n vedere a( -i) pune n vedere (cuiva ceva) , a(-i) atrage atentia (cuiva) , a avertiza (pe cineva) : ma grabesc a va pune n vedere ca ... este un om pierdut.CAR. a pune jos a pune jos (pe cineva sau ceva), a culca, a trnti la pamnt: pune-o jos si sa-i scoatemcostita ceea! CR. a pune la bataie a pune la bataie (ceva), a pune la dispozitie (spre a fi consumat) (ceva) . a pune la cale a pune la (

o) cale (sau la cai) , 1) a pune n ordine, a aranja, a pregati: toate trebile si le punea la cale singurel.CR. ; 2) a planui, a proiecta (ceva) : acolo, ntre un pahar diuretic si unul purgativ, multe s-au pus si se vor pune la cale.CAR. ; 3) a instiga, a complota, a conspira, a unelti: cine te-

a pus la cale sa ma iei .. . n bataie de joc? CR . ; 4) a organiza, a (n)tocmi, a conduce, a administra: dupa ce se urca scaunul tatnesau, .. . puse tara la cale ca si un om matur. ISP. ; 5) a nzestra (pe cineva) : un baiet mare, pe care mnipoimni o sa

trebuesc sal pun la cale.NEGR. ; 6) a (se) pregati: puse toate alea la cale pentru drum.ISP .; 7) a pedepsi, a nvata minte (pe cineva) ; ai face felul (cuiva) : baietul l puse si pe aista [zmeul cu trei capete] la cale, dar pe al treilea cap nu i la taiat bine. POP. ; 8)

a conveni, a se ntelege (cu cineva privitor la ceva) ; a decide, a hotar: sa stau sa vorovesc cu Maria-ta, si sa punem la o cale pentru aceasta prada ... , ca sa facem pace.NEC. a pune la ceafa a pune la ceafa, ( fig .) a da uitarii, a nesocoti o porunca; a nu-i pasa. a pune la chinuri a pune la chinuri (sau la cazne, la torturi, ( nv. si pop. ) la munci) (pe cineva) , a chinui, a

tortura fizic (pe cineva): l bagara la puscarie, spre a fi pus la cazne.ISP . a pune la ciochina a pune (sau a lega, a atrna, a spnzura) la ciochina (sau la ciochine) (pe cineva sau ceva) , ( pop. ) a parasi, a da uitarii (pe cineva sau ceva) : vamesul pusese cartea domneasca la ciochina si nu vrea sa dea calugarasilor ce li se cadea.OD. a pune la condica a pune la condica (pe cineva), a tine minte (pe cineva) . a pune la contributie a pune la contributie, a

folosi, a ntrebuinta: a pus la contributie ntregul talent cu carel nzestrase Dumnezeu . a pune la cote . a pune la cotet, a pune la ngrasat: te-a pune la cotet, ntr-un hambar . a se pune la curent a se pune (sau a fi) la curent, a se informa (sau a fi informat) . a pune la dispozitie a( -i) pune la dispozitie (sau la ndemna) (cuiva ceva) , a oferi (din proprie initiativa sau la cerere) (cuiva ceva): tu, vino la Sinaia; ti pun la dispozitie vila a pune la foc a pune la foc, (despre alimente) a expune actiunii focului (pentru

a prepara, a fierbe, a coace, a praji, a ncalzi) .

a pune la frigare a pune ( carne) la frigare, a nfige (carnea) n frigare pentru a se frige la jaratic, ( p. ext . ) a frige n frigare, deasupra jaraticului: cine stie daca pn-n sfrsit nui fi pus n frigare si ospatat de salbaticii acestei tari! AL. a pune la fum a pune la fum, a afuma: pusera niste sunca la fum.BARAC . a pune la index a pune la index (sau la indice)

, 1) a interzice, a opri; 2) a stigmatiza pe cineva: turcii erau pusi la indice, ca barbarii.GHICA. a pune la inima a pune la inima, a fi afectat (de ceva) , a se supara mai mult dect trebuie: nu mai pune si tu la inima toate fleacurile! a pune la ndoiala a pune la ndoiala, a se ndoi, a avea ndoieli: sa ma fereasca Dumnezeu a

pune ctusi de putin la ndoiala zelul si dragostea pentru Constitutie, de cari snt animati acesti vesnic calcator i ai ei! CAR. a pune la loc sigur a pune la loc sigur (pe cineva sau ceva) , a pune ntr-un loc unde nu poate fi gasit; a ascunde (pe cineva sau ceva) . a pune la locul lui a pune la locul lui (pe cineva), a pune la respect (pe cineva). a pune la masa a ( se) pune (sau a ( se) aseza, a fi, a ( se) afla, a sta, a sedea, a (

se) ridica de, a ( se) scula de) la masa, a ncepe (sau a continua, a termina) sa mannce: pe-un vrf de munte sta Mihai la masa.BOL. a pune la masa cu tine a pune la masa cu tine (pe cineva) , ( reg. ) a trata ca pe un prieten apropiat (pe cineva) : sa am eu o sluga asa de vrednica, ... as pune-o la masa cu mine.CR. a pune la mijloc a pune (sau a aduce) la mijloc (ceva sau pe cineva) , ( nv. ) 1) a

aduce (ceva) n folosinta comuna: la logodna au fost pus la mijloc galbini 12.000.N.COSTIN ; 2) a aduce la cunostinta unei adunari (ceva) ; a convoca n fata unei adunari (pe cineva): nici ntrebare ca aciasta la mijloc sa puie n-au vazut.CANT. a pune la mna pe cineva a pune la mna pe cineva, ( nv. ) a avea la mna pe cineva: i-am pus la mna; i-am prins mai dinioare cu oca mica.AL. a pune la nevoi a pune la nevoi (pe cineva), ( nv. ) a pedepsi, a amenda (pe cineva) . a se pune la ospa

. a se pune la ospat, ( reg. ) a se ospata; a mnca. a pune la picioarele cuiva a pune (sau a asterne) (ceva) la picioarele cuiva, a darui cuiva (ceva) n semn de admiratie, de supunere: si-ti voi pune la picioare slava si viata mea.VLAH . a pune la povata a pune la povata (pe cineva) , ( reg. ) a ndemna la rau (pe cineva) : umbla din casan casa, si cu ochii pe nevasta, sa ti-o puie la povata, barbatelul sa-si urasca.a pune la proba a pune la proba (sau la

ncercare) (pe cineva sau ceva) , a proba, a ncerca, a testa (pe cineva sau ceva) : sal pot pune la-ncercare, sa vad de e viteaz mare.POP . a pune la punct a pune la punct, 1) (despre oameni) , a da o lectie de buna-cuviinta cuiva: tnarul ncepuse sa se cam obrazniceasca, dar l-am pus imediat la punct ; 2) (despre aparate, sisteme tehnice etc. ) a regla; 3) (despre

programe, planuri, proiecte) a pregati n cele mai mici detalii: si-au pus la punct planul si au trecut la treaba . pune la respect pune la respect (pe cineva) , a pune la punct (pe cineva) : sal puie pe Costache la respect prin tribunal.CAL . a pune la rezon a pune la (sau n) rezon (pe cineva) , ( nv. ) a pune

la punct, a nvata minte (pe cineva) : ncepe sa devina primejdios si trebuieste P . a pune la rnd a pune la (sau n) rnd, ( reg. ) a aranja, a amenaja, sa-si pui caii si caruta . a pune la sare a pune la sare, a sara, a saramura.

a pune la savrsire a pune la savrsire, ( nv. ) a pune n practica, a aplica. a pune la scara a pune (sau a ntinde, a asterne, a aseza) la scara (pe cineva) , ( nv. si pop . ) a ntinde pe jos, de obicei n fata intrarii casei, pentru al bate (cu biciul) (pe cineva) ; ( p.ext. ) a bate (pe cineva) : i-au pus la scara, de iau batut cte cu doo sute de toiege la cur.NEC

. a pune la scuteala a ( se) pune la scuteala, 1) a (se) tine la scuteala; 2) a apara, a ocroti (pe cineva) ; ( p.ext. ) a partini (pe cineva) . a pune la socoteala a pune la socoteala (ceva) , a avea n vedere, a lua n considerare (ceva) , a tine cont (de ceva) : mai pune la socoteala ca si Trasnea era naintat n vrsta.CR . a se pune la spit a

se pune (sau a fi pus) la spi . (sau la staif) , ( fam. ) a (se) dichisi, a (se) ferchezui; a (se) pune la patru ace: baiatul e pus la spit.POP. a pune la un loc a pune la un loc (sau laolalta, ( nv. ) depreuna) , a aduna, a strnge la un loc: ca de-ar fi pus avutiia bogatii depreuna, n-ar fi miseii n nevoie fiind.CORESI. a pune la zid pe cineva a pune la zid

pe cineva, 1) a mpusca (n urma unei sentinte de condamnare) pe cineva; 2) a blama, a condamna, a nfiera pe cineva. a pune limbii obicei a pune limbii obicei, ( nv. ) a pune fru limbii, a-si pune lacat la gura. a-si pune lingura de bru a-si pune lingura de bru, ( reg. ) a termina de mncat. a pune lingura de gt cuiva a( -i) pune lingura (sau lingurile) de (sau n) gt (sau bru) cuiva, a lasa pe cineva nemncat pentru ca a ntrziat la masa: mama are sa ne puna lingurile n bru.CEZAR.P. a-si pune lingura unde nu-i fierbe oala a-si pune lingura unde nu-i fierbe oala, ( reg. ) a se amesteca unde nu-i fierbe oala. a pune lipsa pe cineva a pune lipsa pe cineva

sau ( pop . ) a pune lipsa cuiva, a nota absenta cuiva de la cursuri, ntruniri, serviciu etc.: un flacau alergnd sa ajunga mai repede, sa nu fie pus lipsa.PREDA. a pune lumina sub oboroc a pune lumina sub oboroc, ( fig .) a ascunde lumii adevarul. a pune mai mult ntr-o parte a pune mai (sau prea) mult ntr-o parte, ( reg. si fam. ) a se mbata foarte tare. a-si pune marama a-si pune marama, ( nv. si reg. ; despre fete) a se marita. a pune masa a pune (sau a ntinde) masa, a pune pe masa cele necesare pentru servirea mncarii si a bauturii: ntinse

masa mare pentru bun si pentru rau.ISP. a-si pune mintea , a lua n serios a-si pune mintea (cu cineva sau cu ceva) , a lua n serios (pe cineva sau ceva) : nu trebuia sa-mi pun mintea cu un copil ca dumneata.CAR. a-si pune minile n cap a-si pune minile n cap, a se apuca cu minile de par, a fi n culmea disperarii, a se ngrozi: si puse minile n cap Sfntul-Dumnezeu, dar ... se hotar sa mai a pune minile pe piept a pune (sau a ncrucisa) minile pe piept, a muri: de-oi

pune eu mnile pe piept, are sa ramie caruta asta de haimana.CR . a pune mna a pune mna (sau ( fam . ) laba) , 1) a apuca, a prinde ceva n mna; 2) a se apuca de lucru: unde punea el mna, punea si Dumnezeu mila.POP . ; 3) a sustrage, a fura; ( p.ext. ) a prada, a jefui: pohoata

de baba .. . pune mna si pe vrtelnita tot cu acelasi viclesug.CR . ; 4) a captura, a nsfaca (pe cineva) ; ( p.ext. ) a lua prizonier (pe cineva) : nu cumva sa vie dracul .. . si sa puie mna pe dnsii.POP . ; 5) a dobndi ceva, a face rost de ceva: a pus mna pe

o casa sanatoasa ; 6) a prinde, a aresta: cum nu vii tu, Tepes doamne, ca punnd mna pe ei, sai mparti n doua cete.EM. ; 7) (n constructii negative) a se atinge de ceva, a face ceva nedorit, nepermis: nu pune mna pe cutit! a pune mna asupra a pune mna asupra cuiva, ( nv. ) a ameninta cu bataia (sau a bate) pe cineva; a ridica mna

asupra cuiva; a fi agresiv: parintii pot a departa parintilor.PRAV.

a pune mna n foc a pune (sau a baga) mna n foc (pentru cineva sau pentru ceva) , a garanta (pentru cineva sau pentru ceva) : parca poti sa pui mna n foc pentru el? a pune mna n piept cuiva a( -i) pune mna n piept (sau n gt) cuiva, 1) a prinde, a nsfaca pe cineva: fata i pune mna n piept.CR. ; 2) a trage la raspundere, a sili, a constrnge (pe cineva), a pune sula n coasta (cuiv a) . a-si pune mna pe inima a-si pune mna pe inima (sau pe cuget), a se angaja sa spuna adevarul. a pune mna pe pine si pe cutit a pune mna pe pine si pe cutit, (

nv. ) a obtine, a dobndi esentialul: am pus mna pe pne si pe cutit.FIL. a pune mna pe sabie a pune mna pe sabie (sau pe sabii) sau ( nv. ) a se scula cu sabie, a porni la lupta (narmat cu o sabie) : tot mai ncruntati de ura am pus mna pe sabii.CAL. a pune mna pe sarpe a pune mna pe sarpe, ( fig .) a se mbogati dintr-o data. a pune mna de la mna a pune mna de la mna (sau de la mna la mna) , a aduna prin contributie benevola: o sa ma rog de

ei sa puna fiecare de la mna la mna, sa ma ajute.CAR . a pune mneci cuiva a pune mneci cuiva, a constrnge pe cineva. a-si pune mnie a-si pune mnie, ( reg. ) a se supara; a se ncapatna: pusu-si-a mndra mnie.POP . a pune nart a pune (sau a da, a face) nart sau a taia nartul, 1) a fixa un pre . definitiv de vnzare: au taiat nartul grului la schelele Dunarii, pe sese lei chila.GHICA ; 2) a-i fixa un termen, a-i da un soroc (cuiva) . a pune nevointa a pune (sau a face, a avea) ( multa) nevointa (sau toata nevointa) , ( nv. )

a-si da(toata) osteneala, a se stradui (din toate puterile) : aceasta am facut la talmacirea acestii sfinte scripturi, facnd multa nevointa si destula cheltuiala.BIBLIA . a pune nevointa la .. . a pune nevointa la ... , ( nv. ) a insista, a starui pe lnga cineva. pune-n gnd ca .. . pune-n gnd ca ... , nchipuieste-ti ca ...: cnd graiesti si nu te-asculta, pune-n gnd ca esti la moara.POP. apune nume a( -i) pune nume (sau porecla, porecliri) , a numi, a porecli: sii puse mama numele: Fat-Frumos din Lacrima.EM . a-i pune oala a-i pune oala (cuiva), a-i face farmece (cuiva):

ibovnica mea ... parca mi-a pus oala.POP . a pune obezi a pune ( n) obezi, a supune, a nrobi: erai sloboda ... si te pusera n obezi.RUSSO. a-si pune obrazul pentru cineva a-si pune obrazul pentru cineva, a garanta cu propria reputatie pentru cineva: mi pusei pentru tine obrazul.SAD. a-i pune ochelari cuiva ai pune ochelari ( la ochi) cuiva, a chior de la obraz (pe cineva) : ei, finule, si acum vrei sa-mi pui ochelari la ochi? POP . a pune ochii pe cineva a pune ochii (sau ochiul) pe cineva

(sau ceva) , a-si opri privirea (cu interes) asupra cuiva (sau a ceva) , a remarca (si a dori) pe cineva (sau ceva) , a urmari pe cineva (sau ceva) : din toate cte vede, pe flori si pune ochii.HEL. a pune ochii n grinda a pune ochii n grinda, a fi pe moarte; a muri. a pune ochii n pamnt a( -si) pune ochii (sau privirea, nasul, capul) n pamnt (sau n jos) , a-si pleca privirea;

a se sfii, a se jena, a se rusina; a se mbufna: ea se uita speriata-n vnt, si ca certat-. a pune odihna cuiva a pune odihna cuiva sau a lasa n odihna ceva, ( nv. ) a nu mai folosi un obiect: sa lasati ciomegelen odihna.AL . a pune o ntrebare a pune (sau a face) o ntrebare (sau ntrebari) , a ntreba: nu mai mia venit n cap sa fac vreo ntrebare.CAR . a pune o manta cuiva

a pune o manta a nsela pe cineva.

a pune o pila a pune (sau a baga) o pila, ( fam. ) a interveni (abuziv) n favoarea cuiva, a solicita o nlesnire, o protectie (ilegala). a pune opinca cuiva a pune opinca ( n obraz) cuiva, a trage pe sfoara, a pacali (pe cineva) ; a face de rusine (pe cineva) : sa numi fi pus opinca berbantu cel de Pepelea? AL . a pune opor a pune opor, ( reg. ) 1) (despre cai) a fi cu narav; 2) (despre oameni) a opune rezistenta, a se mpotrivi.

a-i pune o pupaza n obraz cuiva a-i pune (sau a-i da) o pupaza n obraz cuiva, ( reg. ) a batjocori, a face de doua parale pe cineva. a-i pune o scara buna cuiva a-i pune o scara buna cuiva, ( reg. ) a ajuta pe cineva. a pune ospa . a pune ospat, ( nv. ) a ntinde masa mare. a pune osul a pune osul, ( fam. ) a munci din greu: cui i-e pofta sa traiasca, puie osul sa munceasca.POP. a pune pace a pune pace, ( reg. ) a ncheia pace, a face pace: mparate, mparate, pune pace, nu te bate! POP. a pune paie pe foc a pune paie pe (sau peste) foc sau a stinge focul cu paie, a agrava o situatie, o stare conflictuala: cica vrei sa stingi cu paie focul cnd e-n clai cu fn.COSBUC . a-si pune palma n cur a-si pune palma n cur, ( fam. ) a

pleca (lasnd treburile balta) ; a fi nepasator: sia pus palman cur si dus a fost . a-i pune parul la usa cuiva a-i pune parul la usa cuiva, 1) a mpiedica sa iasa din casa pe cineva; 2) a pune sechestru pe averea cuiva. a i se pune pata a i se pune pata (cuiva), ( fam. ) a avea o idee fixa: cnd i se pune pata, nu-l mai ntorci din drum . a pune pe altii la cutite a pune pe altii la cutite, a nvrajbi: las pe mine, ... ca-i puiu eu la cutite.POP. a se pune pe capul cuiva a se pune pe capul cuiva sau a se pune cu rugaminte pe lnga cineva, a starui fara ncetare pe lnga cineva pentru a obtine ceva: fetele mparatului s-au pus cu rugaminte pe lnga spn.CR .

a se pune pe carte a se pune ( cu burta) pe carte, a se apuca serios de nvatatura. a se pune pe cheltuieli a se pune pe cheltuieli, a cheltui mai mult ca de obicei. a pune pe curat a pune pe curat, a transcrie. a pune pedala a pune pedala, ( fig .) a accentua, a sublinia; a insista, a pedala pe ceva. a pune pe doua coloane a pune pe doua coloane (pe cineva), a dovedi plagiatul cuiva. a pune pe foc a pune pe foc, 1) a ntretine focul; 2) (despre oameni) a face zile amare (cuiva) . a pune pe fuga a pune (sau a lua) pe fuga (sau pe goana) (pe cineva) , a fugari, a goni (pe cineva) : se repezira n ei sii luara asa pe negndite, de-i pusera pe fuga.POP . a pune pe gnduri a pune pe gnduri (pe cineva) ,

a da de gndit (cuiva) , a nedumeri (pe cineva) : si n toata natura era ceva mort, care puse pe Sfinti pe gnduri.POP. a pune pe hrtie a pune (sau a asterne) pe hrtie (ceva), a scrie, a redacta (ceva) . a pune pe magareata a ( o) pune pe magareata, a se mbata. a pune pe note a pune pe note (sau pe muzica), a compune muzica adecvata unui text. a pune pe numele cuiva a pune pe numele cuiva, ( jur . ; despre averi imobiliare) a nscrie cu drept de proprietate pe numele cuiva, a transfera, a ceda cuiva: daca va punea casa pe numele vostru . a se pune pe ospatat

a se pune (sau a se aseza) pe ospatat, a mnca si a bea (cu lacomie). a pune pe picioare a ( se) pune pe (sau n) picioare, 1) a (se) nsanatosi (dupa o boala grea) ; 2) a iesi (sau a scoate pe cineva) dintro ncurcatura, dintr-un impas; 3) a crea conditiile necesare pentru a ncepe, a se desfasura, a exista n bune conditii (ceva); 4) a crea, a realiza(ceva) . a se pune pe plns a se pune pe plns, a ncepe sa plnga: atunci sa puse pe . a pune perdea a( -i) pune perdea (sau

perdele) la ochi (cuiva), a mpiedica

a pune pe roate a pune pe roate, a pune n functie, n miscare. a pune pe rol a pune pe rol, ( jur. ) (despre procese) a nscrie pe lista tribunalului n vederea judecarii efective (la o anumita data) . a pune pe sireag a pune pe sireag (pe cineva) , ( reg. ) a determina, a sili (pe cineva) sa faca ceva: l-am pus pe sireag sa faca rost de unde-o sti.POP . a pune pe tapet a pune (sau a aduce,

a veni) pe tapet, a aduce n discutie, a fi la ordinea zilei: pe urma veni iar pe tapet chestia dezbatuta odinioara n mprejurari triste.REBR. a-i pune pe toti ntr-o ciorba ai pune pe toti ntro ciorba, (despre oameni) a trata la fel, fara discriminare: cum vad eu, ne puneti pe toti ntr-o ciorba si nu e drept.PREDA. a se pune pe treaba a se pune pe treaba, a se apuca serios de lucru: daca te pui pe

treaba, s-ar putea sa recuperezi ramnerea n urma.SAD . a pune piciorul n prag a( -i) pune piciorul (sau picioarele) n (sau pe) prag, a lua o atitudine hotarta, a se opune cu fermitate, a soma, a obliga pe cineva sa faca picioarele-n prag punem si vorba . a pune piciorul la pamnt a pune piciorul (sau picioarele) la pamnt (sau pe uscat, jos) , a cobor (dintr-un vehicul, dintro ambarcatie etc.): trupa puse piciorul la pamnt si . a pune piciorul la scara a pune piciorul la scara, a pune a pune piciorul undeva a pune

ceva: nu ne schimbam.PANN

ramase nemiscata.SAD piciorul n prag.

piciorul undeva (sau la cineva) , a patrunde, a calca, a pasi undeva, a intra, a veni, a se duce undeva (sau la cineva): acest barbat strain pune ntaia oara piciorul n partile noastre de lume.SAD . a pune piedica a pune ( o) piedica (sau piedici) (cuiva sau la ceva) , 1) a pune piciorul naintea cuiva, pentru al face sa se mpiedice si sa cada: i se pune piedica pe la spate

si cade.CAMIL.P. ; 2) a crea dificultati, a mpiedica ( o actiune, un fapt): cu orice pret voia ca pentru vecie sa puie piedica nelegiuirii sale.POP . a-si pune pielea la saramura a-si pune pielea la (sau n) saramura (sau ( pop . ) salamura) (pentru cineva sau ceva) , a risca, a se expune unei primejdii (pentru cineva sau ceva); a se sacrifica. a-i pune pingeaua ai pune pingeaua (cuiva) , ( nv. si reg. ) a pacali, a amagi, a nsela (pe cineva) :

hotul i pune pingeaua numaidect.PANN. a pune pirostriile pe cap a( -si) pune pirostriile pe (sau n) cap, (glumet) a (se) casatori: o sa mpleteasca cosita alba fara sa puie pirostriile n cap.ISP. a se pune piua a se pune ( n) piua (sau piua) , ( pop . ) a se ghemui pentru a sluji de treapta cuiva sau pentru a lua n crca pe cineva: Apodul Purice se pusese piua ca el, Stefan cel Mare, a pune pnza a pune pnza (sau

pnza), ( pop .) a tese: s-ar tinea badea de mine, dar pnza nu o stiu . a pune platca pe cineva a pune (sau a face) platca pe cineva, ( nv. ) 1) a face pe cineva sa piarda la jocul de carti: l-am pus platca pe unul.AL . ; 2) a pacali pe cineva: era destul sa puie o platca ct de mica pe potrivnicul sau, ca sa faca un haz nespus.GANE. a pune platca peste platca pe cineva a pune platca

peste platca pe cineva, a nsela pe cineva; a distruge pe cineva: boierii din opozitie ma pun platca peste platca, zise prefectul.a pune poara a pune poara, ( nv. ) a se stradui: mult m-am silit s-am pus poara . a-si pune pofta n cui a-si ( mai) pune pofta n cui, a fi nevoit sa renunte la un lucru dorit; a se sterge pe bot: mai pune-ti poftan cui, nu-ti dau nici o picatura.. a pune polog a pune (sau a lasa) polog (pe cineva), ( reg. ) a dobor la pamnt, . a pune pomana a( -si)

pune pomana, ( nv. ) a face pomana,

a se pune poncis a se pune poncis sau a sta n poncis sau a sta dea poncisul, ( pop. ) a se opune, a se mpotrivi: cu toata lumea larga sta Snger de-a poncisul.COSBUC . a pune ponos a pune ponos (cuiva) sau a pune n (sau ntru) ponos (pe cineva) , ( reg. ) a nvinui, a acuza (pe cineva): iertati, oameni, greseala facuta, ponos nu ne puneti, facet-o tacuta.PANN. a pune popreala a pune ( la)

popreala (pe cineva) , a aresta, a baga la basca (pe cineva) : ai pus la popreala pe cei care ti iam dat eu pe izvod?SAD. a pune potcapul n cap a pune potcapul n cap, a pune potcapul n par a pune potcapul n par, a-i pune potlog pe nas a-i pune potlog pe nas (cuiva), ( nv. ) a dojeni (pe cineva); . a se pune prag a se pune prag, a se aseza n calea cuiva (pentru al mpiedica sa treaca) ; ( p.ext. ) a zadarnici actiunile cuiva: una ... s-a pus prag si a pune pret pe ceva

a se calugari. a parasi viata monahala.

a face derusine (pe cineva)

nu-l lasa sa treaca.SAD.

a pune pre . pe (sau la) ceva (sau cineva) , a socoti ca ceva (sau cineva) este (foarte) pretios, important, necesar; a tine mult la ceva (sau la cineva): nu putea pune mult pret pe sfatul femeii.POP. a pune pricina ca .. . a pune pricina (sau pricina, pricini) ca ... , ( nv. ) a obiecta, a pretexta, a motiva ca ... : cnd era satui, punea pricina ca le-ar fi rau si facea hodina.BUDAI-DELEANU. a pune problema ... a pune problema .. . (sau problemele ... ,

chestiunea ... ) , a prezenta, a nfatisa, a aduce n discutie o chestiune (importanta); a ridica problema: se punea acum din nou problema oamenilor.CAMIL.P. a se pune propta cu cineva a se pune ( n) propta cu cineva sau a sta n propta cuiva, ( reg. ) a se mpotrivi, a se opune cuiva. a pune pumnul n gura a( -i) pune (sau vr) pumnul n gura (cuiva), a reduce la tacere (pe cineva), a nchide gura (cuiva) . a pune punctul pe i a pune punctul (sau punctele) pe i, a spune exact si fara echivoc ceva, a preciza esentialul ntro chestiune, a trage concluzia: sa punem punctul pe i! lucrurile merg anapoda.CEZAR.P. a pune purceaua a pune purceaua (cuiva), (

reg. ) a necaji (pe cineva) . a-si pune sacii n car a-si pune (sau a-si vedea) sacii n car (sau n caruta) , a-si rezolva treburile (si a nui pasa de treburile altora): cred si eu! daca ti-ai vazut sacii n caruta, nici ca te mai intereseaza.REBR . a-i pune sare pe coada cuiva ai pune sare pe coada cuiva, 1) a nu putea fi ajuns din urma, a fi de negasit, a se face nevazut: gata, l-ai scapat, punei sare pe

coada! ; 2) a irita, a enerva (pe cineva) : sarise n sus de parca ia pus cineva sare pe coada . a pune sculele n cui a pune sculele n cui, ( reg. ) a fi batrn si neputincios. a pune sechestru a( -i) pune (sau aplica) ( un) sechestru (sau sechestre) (pe ceva) (cuiva) sau a pune sub sechestru (ceva) , a sechestra: trebuie sa umble negresit prin comuna, sa zoreasca strngerea birurilor

si sa puna sechestre celor ramasi prea mult n urma.REBR. a i se pune soarele drept inima a i se pune soarele drept inima, a i se face foame: ar fi trebuit sa nceapa a mi se pune soarele drept inima.CR . a pune sub calci a pune sub calci( e) (pe cineva) , 1) (despre tari, popoare etc. ) a supune, a subjuga; 2) (despre oameni) a desconsidera, a njosi, a umili. a pune sub oboroc a pune (sau a

ascunde, a tine) sub oboroc (sau sub obroc) (ceva) , a tine ascuns, a ascunde bine (ceva) ; a tainui: bata-te pustia noroc, ca te-am a pune sub peceti a pune sub peceti, a sigila; ( p.ext. ) a interzice. a pune sub picior capul a pune sub picior capul cuiva, ( nv. si pop . ) a ucide, a omor (pe cineva) : mi-ar pune capul sub picior, sa poata.COSBUC . a pune sub presa a pune sub presa, a tipari: unele informatii

care ne-au sosit n momentul cnd punem ziarul sub presa.STANCU.

a pune sub saltea a pune (sau a avea) sub saltea, a face sau a avea economii. a pune sub semnul ntrebarii a pune sub semnul ntrebarii, a se ndoi de adevarul unor fapte sau al unor afirmatii; apune sub observatie; a suspecta: fapt care i determina pe unii sa le puna sub semnul ntrebarii.PREDA. a pune sub talpa a pune sub talpa (sau sub picior) (ceva) , ( reg. ) a nesocoti, a nu tine seama (de ceva) : multe maicuta mia spus, toate sub talpa le-am pus si-acum toate le-am ajuns.POP . a pune sub teasc a pune sub teasc, a da la tipar, a ncredinta tiparului, a tipari. a-si pune sufletul pentru cineva a-si pune

sufletul (sau viata, sanatatea, capul, avutia) pentru cineva, 1) a fi n stare de orice sacrificiu pentru cineva: pentru care oaie era gata si sanatatea sa sa-s puie. VARLAAM ; 2) a pune capul (cuiva) . a pune sul a pune ( pe) sul, a nfasura urzeala pe sulul de dinapoi, la razboiul de tesut manual: sa urzesc, sa pui pe sul.DELAVR. a pune sula n coasta a pune sula n coasta (sau n coaste) (cuiva) , a sili, a

constrnge (pe cineva) sa faca ceva, ai pune mna n gt (cuiva): [fata] -i cam ndaratnica; daca i-as fi eu tata, i-as pune sula-n coaste numaidect.POP. a pune saua a pune saua ( pe cal), a nseua: pune saua sa ma duc.POP. a pune saua a pune saua (pe cineva) sau ai pune saua (cuiva) , 1) (despre copii) a face sa devina ascultator, cuminte; a cuminti (pe cineva) ; 2) a stapni, a supune, a exploata (pe cineva) : treaca-mearga, cugetam; cel putin ma

vor omeni domnii literati pe spesele lor; dar tocmai aici mi se puse seaua.CODRU -DRAGUSANU . a pune straf a pune ( la) straf (pe cineva), ( nv. si pop .) a amenda (pe cineva): vine comisariul si te pune la straf.AL . a pune streangul de gt a( -si) pune streangul de (sau n, la) gt, 1) a (se) spnzura: asteapta n temnita sa li se puie streangul de gt.CAMIL. P . ; 2) a (se) pune ntro situatie penibila, dificila, fara iesire; a constrnge (pe cineva) sa faca un

lucru neplacut (si nedorit) . pune tacere pune tacere, a impune tacere, a face liniste, a nu vorbi. a pune talpi a pune talpi, 1) a pingelui; 2) ( fam. ) a pune bete-n roate, a baga strmbe. a pune tarbaca pe cineva a pune tarbaca pe cineva, ( reg. ) a banui, a suspecta pe cineva. pune-te masa, scoala-te masa pune-te (sau ntinde-te) masa, scoala-te (sau strnge-te) masa, 1) a astepta totul dea gata; 2) a servi mai multe serii de invitati. a pune temelia a pune temelia, a ntemeia; a ncepe; a pregati: au pus temelia teatrului national. NEGR. a pune termen a pune (sau a da) termen (la ceva) , a face sa nceteze, a termina, a pune capat

(la ceva) : astfel se puse termen acestor conversatii ce ajungeau sa fie interesante.. a-i pune tinicheaua de coada ai pune (sau ai lega) tinicheaua de coada (cuiva) , ( fam. ) ai cauza un prejudiciu moral de lunga durata (cuiva) . a-si pune traiul n cineva a-si pune traiul n cineva, ( nv. ) a-si ncredinta viata n minile cuiva: n tine iubesc lumea, prezent si viitor, n tine am credinta, n tine a pune treaba pe curpan a pune treaba pe curpan, ( reg .) a o lua de la nceput. a pune tara la cale

a pune tara la cale, 1) a conduce, a administra o tara, o afacere: cu una cu doua nu pui teara la cale.ZANNE ; 2) (glumet) a discuta, a dezbate lucruri la care nu te pricepi; a sporovai, a palavragi: n salonul acesta puneau a pune testul n a pune testul n cap cuiva, 1) a pacali, a mbrobodi pe cineva: i pui n cap testul si

rabdan tacere.PANN ; 2) a-si nsela sotia .

a nu pune tigara n gura a nu pune tigara n gura, a nu fuma. a-si pune tinere a-si pune tinere sau a se da n tinere, ( reg. ) a se ncredinta cuiva spre a fi ntretinut. a pune umarul a pune umarul (sau piept) , 1) a mpinge (cu umarul) ; 2) a veni n ajutor (cuiva) , a sustine, a sprijini (pe cineva): e de datoria dumitale ... sa pui umarul sa cream aici o atmosfera sanatoasa.CAL. a pune umarul la a pune umarul la . a pune un cuvnt a pune un cuvnt a pune un ghimpe a ( i se) pune un ghimpe (sau un cutit) la inima (sau la stomac) (cuiva) , roata roata, a da o mna de ajutor (cuiva) bun pentru cineva bun pentru cineva, a interveni pentru cineva. la inima

a intra (sau a baga pe cineva) la griji, la temeri: iara pre Sarbasn Logofatul si pre Constantin Stolnicul .. . i-au prinsu-i; ci scapnd ceilalti frati ai lor,i-au cautat Duca-voda a slobozi pre cei doi, si iarasi la locul lor de boierie i-au lasat; ci punndu-se nca mai mare cutitu ntru inimile lor, aceasta cerea zi si noapte.LET. a pune un glonte n piept cuiva a pune un glonte n piept cuiva, a mpusca pe cineva: trage

podul mai dea drept, pn-nu-ti pun un glonten piept.POP . a pune un premiu a pune un premiu ( pe capul cuiva) , a oferi o recompensa (pentru prinderea cuiva) : pentru a putea scrie istoria adevarata a campaniei, pentru care lucrare d. ministru al cultelor a pus un premiu, trebuiesc documente.CAR. a i se pune un val pe ochi a i se pune un val pe ochi (cuiva), a nceta sa mai vada, sa mai judece limpede; a nu mai ntelege realitatea. a pune venin la inima cuiva a pune venin la inima cuiva,

a supara, a enerva pe cineva: am sa-mi arat puterile .. . ca sai punem venin la inima.CR. a-si pune viata n primejdie a-si pune viata (sau capul) n primejdie (sau n joc) sau ( nv. ) a se pune (sau a se baga, a cadea) la (sau n) primejdie (sau n primejdii, n primejdia vietii) , a se expune pericolului, a-si risca viata:

nu-ti pune capul n primejdie.CR. a-si pune viata ntru pierzare a-si pune viata ntru pierzare, ( nv. ) a-si pune capul, a garanta cu viata. a-i pune zilele cuiva a-i pune zilele cuiva, ( reg. ) a omor pe cineva: dusmanii, dusmancele vrea sa-mipuie zilele.POP. punte de scapare punte de scapare, cale de iesire din- tr-un impas. a-l pupa cucul armenesc pe cineva al pupa cucul armenesc pe cineva, a se scula trziu, a lenevi (n pat) : iar vrei sa te pupe cucul armenesc si sa te spurce ...? CR . a se pupa n bot cu cineva a se pupa n bot (sau n gura) cu cineva, a fi n relatii foarte apropiate cu cineva, a

se ntelege foarte bine cu cineva: se pupa-n bot cu tlharul de director.VLAH . a pupa n bot pe cineva a pupa n bot pe cineva, a lingusi, a se da bine pe lnga cineva: Ghita, Ghita, pupal n bot sii papa tot ... ! CAR. a pupa luleaua nemtului a pupa luleaua nemtului sau a se pupa cu clondirul, a se mbata, a fi betiv. a-l pupa rece pe cineva al pupa ( ma-sa) rece pe cineva, ( pop . ; n imprecatii) , a vedea pe cineva

mort: pupa-te-ar ma-ta rece! POP. a purcede catre Domnul a purcede catre Domnul (sau dintru aceasta viata) , ( nv. ) a muri: au purces dintru aceasta viata catra cea veacinica.DOS . a purcede de veste a purcede de veste, ( nv. si reg. ) a prinde de veste: a purces de veste .. . Alexandru cal ajunge si cu sulital mpunge.POP. a purcede grea a purcede (sau

a ramne) grea (sau ngreunata, groasa) , ( nv. si pop . ; despre femei) a ramne nsarcinata: a purces grea s-o facut

a purcede n risipa a purcede n (sau spre) risipa (sau rasipa) , ( nv. ) a se mprastia, a se risipi, ; a se desfasura, a decurge n mod nefavorabil; a se distruge, a se nimici: [turcii] au purces n rasipa: unii au apucat pre pod, altii pn Nistru.NEC . pur si simplu pur si simplu, nimic altceva dect ... , numai si

numai ... , nici mai mult, nici mai putin dect ... : a scuipat pur si simplu, asa cum se scuipa.ARGHEZI . a purta cu minciuni pe cineva a purta (sau a duce, a tine) cu minciuni pe cineva, a duce cu vorba pe cineva: turcii si tatarii tot cu menciuni l-au purtat.NEC . a purta cu vorba pe cineva a purta (sau a duce) cu vorba (sau cu vorbe, ( nv. ) cu voroave) pe cineva,

a amna la nesfrsit ndeplinirea promisiunilor facute, a taragana, a tergiversa, a duce cu vorba: de o luna ne poarta cu vorba.CAMIL.P. a-i purta de cheltuiala cuiva ai purta (sau ai da) de cheltuiala cuiva, ( pop . ) a suporta toate cheltuielile cuiva, a ntretine pe cineva: eu ma lupt cu gndul cum sa-i port de cheltuiala.CR . a purta de grija a( -si) purta de grija, a (se) ngriji; a veghea (asupra

cuiva) : Dumnezeu i purtase de grija sil scosesera din apa niste oameni milostivi.POP. a purta doliu a purta doliu, a umbla mbracat n negru sau a aplica o fsie neagra pe haine, n semn de doliu: purta doliu mare.STANCU . a purta ferul si prjolul a purta ferul si prjolul, ( nv. ) a nimici, a distruge (cu armele) : purtase ferul si prjolul peste toata ntinderea de la Dunare.BALC .

a purta grija de cineva a purta grija de cineva, ( pop. ) a-si face griji pentru cineva: de amu du-te, de tine nu mai port grija.POP. a purta grija cuiva a purta ( de) grija (sau grija) cuiva (sau de, despre ceva) , a se ngriji de cineva sau de ceva: sa port de grija despre cele trebuincioase pentru bal.AL . a purta interes cuiva a purta interes cuiva, a avea grija, a se interesa de cineva. a purta n gura ca pe un sfnt pe cineva a purta n gura ca pe un sfnt pe cineva, ( reg. ) a lauda foarte mult (pe cineva) : face spume la gura laudndu-te si te poarta n gura ca p-un sfnt.POP.

a-i purta mars seara cuiva a-i purta mars seara cuiva, ( reg. ) a-i purta smbetele (cuiva) . a purta mustati pe oala a purta mustati pe oala, a purta mustati cu vrfurile lasate n jos. a i se purta numele a i se purta numele, ( nv. ) a i se duce faima, a i se duce vestea: purtndu-i-se numele ca au stricat tara.GRECEANU . a purta nume mari a purta nume mari (sau scumpe), ( reg. ) 1) a fi de origine nobila; 2) a avea calitati deosebite. a purta o discutie confidentiala a purta o discutie confidentiala, a avea o convorbire ntre patru ochi. a-i purta parastasele cuiva a-i purta parastasele cuiva, a dori moartea cuiva. a purta palaria a purta palaria, ( reg. ; despre femei) adicta n familie. a purta pe degete pe cineva a purta pe degete pe cineva, a dispune

dupa bunul plac de cineva; ( p.ext. ) a nsela pe cineva: ai venit sa ceri iertare de la cel de care ti-ai batut . a purta pe la icoane pe cineva a purta pe la icoane pe cineva, a duce cu vorba, a duce de nas, a nsela pe cineva; a purta prin judecati pe cineva. a purta pe mini pe cineva a purta (sau a tine) pe mini pe cineva, a avea o grija deosebita fata a purta pe palma pe cineva a purta (sau a duce, a tine) ( ca) pe palma (sau pe

palme) pe cineva, a ngriji foarte bine pe cineva; a rasfata pe cineva: pentru ca mi-ai curatit casa a purta poale a purta poale, ( nv. ) a avea fire de muiere; a fi usor influentabil: ca usturoi dulce si barbat iar moale nu se poarta-n lume, el

a-i purta ponos cuiva ai purta ponos cuiva, ( pop . ) a avea necaz, a dusmani pe cineva: pentru asta ai sa-mi porti ponos? HOGAS. a-i purta portul cuiva ai purta portul cuiva, ( reg. ) a se acomoda cu firea (dificila a) cuiva: cinea mai dori sa faca tovarasie cu tine, aiba-si parte si poarte-ti portul.CR. a purta prin judecati pe cineva a purta (sau a tr) prin judecati pe

cineva, a da n judecata (trndul mereu pe drumuri) (pe cineva) : vor purta pre altii prin judecati si apoi sa vor da n laturi.PRAV. purtare de grija purtare de grija, ( nv. si pop . ) atentie, grija, ngrijire, solicitudine: dea mea purtare de grija sa fii binencredintat.PANN . a purta rca cuiva a purta rca cuiva, ( reg. ) a purta pica cuiva: credea ca mai tin minte si ca-i port rca. CEZAR.P. a-i purta rnduiala cuiva ai purta rnduiala (sau rnduielile) cuiva sau a purta rnduiala nmormntarii cuiva, (

pop . ) ai face cuiva slujba de ngropaciune si pe cele de pomenire. a se purta saba a se purta saba, ( reg. ) a merge repede, a se grabi. a purta semnatura cuiva a purta semnatura cuiva, a avea drept de autor pe .. . a purta smbetele cuiva a purta (sau a paste, a tine, a pazi, a pastra) smbetele cuiva, 1) ( pop . ) a face pomana n fiecare smbata pna la 40 de zile dupa moartea cuiva; 2) a urmari cu tenacitate si dusmanie (pe cineva) : ogarul si copoiul

i poarta [iepurelui] smbetele si si razbuna adesea.POP . a purta sufletul n traista a purta sufletul n traista, ( reg. ) a nu se tine de cuvnt; a minti. a pus barbatul crpa a pus barbatul crpa, femeia porunceste n casa. a pustiu a pustiu, prevestind moartea sau o (mare) nenorocire; a jale, a moarte: Grivei urlan poarta a jale sa pustiu.VLAH. a pusca n luna a pusca n luna, ( reg. ) a nu avea simtul realitatii; a fi nesocotit, nebun. puschea pe limba puschea( -ti) pe limba( -ti) , ( fam. ) fereasca sfntul (sa se adevereasca)! : Adeluta meaface manevre? pusche pe limba-ti, cucoana! AL . a nu mai putea de cineva

a nu mai putea de cineva (sau de ceva) , ( fam. ) a nui pasa, a nu se sinchisi de cineva (sau de ceva) : nu mai pot eu de parerea lui! a nu se putea compara cu cineva a nu se putea compara (sau masura) cu cineva (sau cu ceva) , a nu se ridica la nivelul cuiva; a fi mai prejos de cineva (sau de ceva) ;

a nu se putea pune cu cineva (sau cu ceva) : nu ma puteam masura cu colegii mei.BRAESCU . a nu putea de .. . a nu ( mai) putea de ... , a fi cuprins de un sentiment sau de o senzatie extrem de puternica, (aproape) insuportabila de ...; a fi foarte ...: i-a spus mosul tot, tot si nu mai putea de bucurie.POP. a nu mai putea de dragul cuiva a nu mai putea de dragul cuiva (sau dupa cineva) , a tine foarte mult

la cineva, a tnji dupa cineva: Dumnezeu, ce nu mai putea de dragul lor, s-a dat a nu putea fara .. . a nu ( mai) putea fara ... , a avea absoluta nevoie de ...: am prietenii mei si nu poci fara de ei.POP. a putea sa tai lemne pe cineva a putea sa tai lemne pe cineva, a dormi foarte adnc: ai fi putut taia lemne pe el fara sa se trezeasca.CAMIL.P. puternic de bani puternic de bani, ( nv. ) nstarit, bogat: episcopii cu mitropolitul si cei mai puternici de bani umpluse tara.DIONISIE . putina de minciuni putina de minciuni, mare mincinos.

putred de bogat putred de bogat, foarte bogat: vezi pe cte unul prlit, [ajuns] deodata putred de bogat.POP. a-i putrezi oasele ai putrezi (sau ai ramne) oasele (sau oscioarele, ciolanele, zilele) ( pe undeva) (cuiva) , 1) a se prapadi, a pieri: sa-mi spui tu cine esti ... , ca, de unde nu, acolo ti putrezesc ciolanele! CR. ; 2) a muri departe de casa, n locuri straine: afla ca p-aici au sa-ti

ramna zilele! PREDA ; 3) a fi mort demult, a fi oale si ulcele: Dumnezeu stie

a puti a pustiu a puti a pustiu, ( reg. ) a fi gol, a nu contine nimic: m-am ales c-o punga si-apoi si asta pute-a pustiu.CR. a puti gura cuiva a( -i) puti gura cuiva, 1) a-i mirosi gura cuiva; 2) ( fig. ) a fi mincinos. a puti locul sub cineva a puti ( de lene) locul sub cineva sau ai puti ( de lene) si urma cuiva, a fi foarte lenes: ca de joc e cum e focul, iar de lene pute locul.POP . putin a lipsit sa .. . putin a lipsit sa ... , aproape sa ..., mai sa ... putin credincios putin credincios, ( nv. ) care nu crede

cu tarie n Dumnezeu, lipsit de credinta: ce snteti nfricosati, putin credinciosilor? BIBLIA . putin la minte putin la minte, 1) prost; sarac cu duhul; 2) naiv. putin la simtire putin la simtire, ( nv. ) nesimtitor: un bou ca toti boii, putin la simtire, .. . primi n cireada un post nsemnat.GR.AL. a-si rade barba a-si rade barba, a se barbieri. a rade fata cuiva a rade fata cuiva, ( nv. ) a ucide pe cineva: pre acestia ce

fac strmbatate .. . sa le rada fata .. . Domnul.DOS. a rade fara sapun pe cineva a rade fara sapun pe cineva, a critica sever (pe cineva): gazetele liberale l rad acuma fara sapun.CAR. a-i rade mustata cuiva ai rade mustata (sau o mustata) cuiva, a-si bate joc (de cineva) : sa-mi razi mie mustata, daca nu-ti spun drept.SAD. rahat cu apa rece rahat cu apa rece (sau cu perje, cu prune) , ( fam. ) lucru lipsit de valoare, de nsemnatate; fleac, nimic, bagatela.

ras, neras ras, neras, oricum, indiferent cum. ratiunea de a fi ratiunea de a fi (sau de a exista) ( a cuiva sau a ceva) , ceea ce justifica, motiveaza existenta (cuiva sau a ceva): diminutivul are aici ratiunea sa de a fi.MAIOR. a -l rabda pe cineva inima sa .. . a ( nu) l rabda pe cineva inima sa ... , a (nu) suporta sa ... , a (nu) se ndura sa ... : nul mai rabdase inima

si venise s-o vada cu ochii lui.CAMIL.P. a rabda n piele a rabda n piele, ( pop .) a ndura fara a crcni; a suporta: l durea de durut, dar rabda n piele.ISP. rabdare si tutun! rabdare si tutun! , mai ai mult de asteptat!: pna atunci, rabdare si tutun! CEZAR.P. a i se raci inima a i se (sau a-i) raci inima (cuiva), a (se) nspaimnta: fiorii pustiului ti racesc inima.HOGAS. a-si racori inima a-si racori inima, 1) a-si descarca sufletul, a-si varsa amarul, a se racori: frunza verde mar domnesc, ma cutremur si gndesc cu puicasa ma-ntlnesc, doua vorbe sai vorbesc, inima sa-mi racoresc.POP. ; 2) a-si sara inima. ramas bun! ramas bun! sau bun

ramas! , (formula de salut la plecare) ramneti cu bine! : ramas bun, parinti si frati! POP. a ramas nteles a ramas nteles sau ramnem ntelesi, ramne precum am vorbit. a ramne balta a ramne (sau a sta, a zacea) balta, a stagna, a fi lasat n parasire. a ramne bun facut a ramne bun facut, cei facut e bun facut: atunci, ceilalti nemaiavnd ncotro sovai, diata ramase buna facuta.CR. a ramne ca de lemn a ramne ca de lemn, a nlemni, a ncremeni. a ramne ca la fotograf a ramne ca la fotograf, a ramne cu gura cascata, a ramne ca lovit de a ramne ca lovit de trasnet, a ramne nlemnit, mpietrit

(de spaima, de uimire etc.) : la citirea acestei scrisori, capitanul ramase a ramne cu buzele a ramne cu buzele a fi dezamagit n a r amne cu caruta a ramne cu caruta a ramne cu treaba

a ramne cu curul pe gheata a ramne cu curul pe gheata, a ramne rusinat, nselat. a ramne cu gura cascata a ramne (sau a lasa) cu gura cascata, a fi uimit, stupefiat sau a uimi, a stupefia (pe cineva) : pastorul ramnea cu gura cascata.POP. a ramne cu inima fripta a ramne cu inima fripta, a ramne cu buzele umflate, mhnit, mofluz. a-i ramne cuiva potcoavele a-i ramne cuiva potcoavele, ( reg. ) a ajunge sarac lipit pamntului. a ramne cu pumnul n gura a ramne cu pumnul n gura, a ramne pacalit. a ramne cu sufletul n oase a ramne cu sufletul n oase, a ramne cu zile. a ramne cu un surub lipsa a ramne cu un surub lipsa, a se sminti: a ramas c-un surub lipsa si na mai dat pe la Petrica Dmboviteanu, convins probabil ca puteri coalizate femeiesti i-au combinat n acea n

oapte pieirea.SAD. a ramne cu zile a ramne cu zile (sau cu sufletul n oase) , a ramne n viata: de ramne cu zile, tot nu vom avea noi pace cu el.POP. a ramne de .. . a ramne de ... , 1) a se razleti de ... , a se desparti ... : omul a ramas de oaste sa trait n tara bulgareasca.SAD. ; 2) a supravietui cuiva:

am ramas de mama.DOS. a ramne de caruta a ramne de caruta, a pierde o ocazie, a ramne n urma. a nu-i ramne dect sa .. . a nui ( mai) ramne (cuiva) ( alta) dect sa ... , a nu (mai) avea alta solutie dect sa ... : nu-mi mai ramne dect sa ard tot ce-am scris.VLAH. a ramne de gloaba a ramne de gloaba, a ramne de caruta. a ramne de judecata a ramne de (sau din) judecata, ( nv. ) a pierde un proces: au ramas acei oameni din giudicata. (a.1752) .URIC. a-i ramne gndul la ceva a-i ramne gndul la ceva (cuiva), a se gndi insistent la ceva, a fi preocupat de ceva. a-i ramne inima la ..

. ai ramne (cuiva) inima (sau ochii) la ... , a ramne cu gndul, cu sufletul la ... , ai fi dor de ... : si ochii i-au ramas si inima la el.COSBUC. a ramne n coadele taciunilor a ramne n coadele taciunilor, a trai n mizerie, a o duce greu: de mic sarac ramasai pe minile strainilor, n coadele taciunilor.POP. a ramne ncredintat ca .. . a ramne ncredintat ca ... , a fi ncredintat ca .. . a ramne ndarat a ramne ndarat, a ramne n urma.

a nu ramne ndoiala ca .. . a nu ( mai) ramne ( nici o) ndoiala ca ... , a exista certitudinea ca .. . a ramne nmarmurit a ramne (sau a fi) nmarmurit (sau nlemnit) , 1) (n basme) a deveni stana de piatra: nici nu le puteai vedea, fara a ramne, pe loc, nmarmurit.POP. ; 2) a fi uimit, impresionat: cinele alerga repede sa vada si ramase nlemnit vaznd minunea.POP. a ramne la ale mele a ramne la (sau pe lnga)

ale mele ( tale, sale etc.) , a ramne neclintit ntro hotarre: degeaba-ti explic, ca tu rami tot la ale tale.VLAH. a ramne la atta a ramne ( numai) la (sau ntru, pna la) atta, a mai fi de facut doar atta, a lipsi numai atta: dac-a ramas treaba pna la atta, apoi las-pe mine.CR. a ramne la coada sapei a ramne la coada sapei, a saraci, a scapata. a ramne lampa a ramne lampa, a nlemni, a mpietri (la auzul unei . a ramne moarta a ramne (sau a sedea) moarta, a ramne pe loc, a nu progresa; a

ramne balta: afacerea a ramas moarta.SAD. a ramne mocan a ramne mocan, ( arg. ) a ramne cu gura cascata. a ramne mofluz a ramne (sau a ajunge, a iesi) mofluz, 1) ( nv. ) a ramne cu buzele umflate, a mofluzi; 2) a da faliment: au intrat la grija a ramne mortis a ramne mortis a tine cu orice

a ramne numai cu camasa a ramne numai cu camasa, a ajunge sarac lipit. a ramne paf a ramne (sau a face pe cineva) paf, a ramne (sau a face pe cineva sa ramna) surprins, uimit. a ramne pe a cuiva a ramne (sau a fi) pe a cuiva, a ramne, a fi dupa vointa, dupa dorinta cuiva. a ramne pe cineva a ramne pe cineva, ( nv. si pop. ) a nvinge, a bate pe cineva: lundu-se la ntrecere, Ercule i ramase pe toti.ISP. a ramne pe drumuri a ramne pe drumuri, 1) a nu avea adapost; 2) a ramne fara serviciu, a fi somer. a ramne pentru altadata a ramne pentru (sau pe) altadata (sau alta zi, alta saptamna, saptamna viitoare etc) , a

amna pentru o data ulterioara: excursia noastra ramne pe saptamna viitoare. CAR. a ramne pe poduri a ramne (sau a se vedea) pe poduri, ( nv. ) a ramne sarac, fara adapost: parasita de rude si de cunostinte, se vazu pe poduri. BOL. a nu mai ramne piatra pe piatra a nu mai ramne (sau a nu lasa) piatra pe piatra sau a se alege piatra si uscata (de ceva sau de cineva) , a (se) distruge totul, a nu mai ramne (sau a nu mai lasa) nimic: nu mai ramie piatra pe piatra, grinzi

n grinzi.ARGHEZI. a-i ramne picioarele pe undeva ai ramne picioarele pe undeva (cuiva) , a muri (si a fi ngropat) undeva: ia-ti drumul ct mai tine soarele, sa nu-ti ramie pe la noi picioarele.ARGHEZI. a ramne platca a ramne platca, a se face de rs: daca s-ar ntmpla sa ma palmuiasca el dinaintea duducai, atunci eu ramn platca.AL. ramnere buna! ramnere buna! , ( reg. ) ramas bun! ramnere n urma ramnere n urma, ntrziere; napoiere. a ramne sa .. . a ramne ( numai) sa ... , a urma (doar) sa ...:

ramne acum sa stim cine este mai tare.GR.AL. a ramne sarac de .. . a ramne sarac de ... , ( nv. ; despre oameni) a pierde o fiinta draga: iara ucinicii mult plngnd .. . ramasara saraci de dascalul lor cel dulce si bun.DOS. a ramne scris pe perete a ramne ( ca) scris pe perete, a ncremeni: tlharii remasera cu scrisi pe parete si tacura mlca.ISP. a ramne tablou a ramne (sau a lasa pe cineva) tablou, ( fam. ) a ramne (sau a lasa pe cineva) uluit, nlemnit, ncremenit (de surpriza): Zoe, ... cnd vazu ca-i Misu, a ramas tablou.TOP. a ramne teaca a ramne

teaca, a ramne gol: se vor destepta ei, odata, cnd vor ramne visteriile teaca si tara datoare si vnduta toata.CONTEMP. a ramne toaca a ramne toaca, a pierde toata averea, a cheltui tot, a saraci. a ramne tagla a ramne ( cu ochii) tagla, a ramne cu ochii atintiti, pironiti la ceva; a ramne ncremenit: ramne cu ochii tagla n caciula cersetorului.DELAVR. a ramne tu . a ramne tut, ( reg. ) 1) a ramne uluit, a ramne cu gura cascata;

2) a ramne foarte singur; 3) a ramne fara avere. a-i rapai talpile a-i rapai talpile (cuiva), ( reg. ) a fugi foarte repede: fugeam de-mi rapaiau talpele.DELAVR. a rapune capul cuiva a rapune capul (sau viata, zilele) cuiva sau a rapune de zile pe cineva, ( nv. si pop. ) a omor pe cineva: spnul vrea sa-mi rapuie capul cu orice a se rapune din ochii cuiva a se rapune din ochii cuiva,( nv. sipop. ) a disparea: boul ... se duse si din ochi mi se rapuse.a rapune din vedere a rapune din vedere (ceva),( nv. sipop. ) a pierde din vedere (ceva): am pierdut un diamant ... din am rapus.PANN. a rapune sufletul cuiva a rapune sufletul cuiva sau a se

rapune, ( nv. si pop. ) a face pe cineva sa pacatuiasca, a (se) ticalosi: te mistuiesti cu jale-ascunsa a o rari de undeva a o ( mai sau cam) rari de ( pe) undeva, 1) a se duce tot mai rar pe undeva; 2) a o sterge de undeva: cnd era de facut ceva

a rasari ca ciupercile a rasari ca ciupercile (sau ca ciuperca) ( dupa ploaie sau din gunoi) , a se nmulti peste masura: scriitorii au rasarit ca ciupercile.RUSSO. a rasari la lumina a rasari la lumina (sau la lumina zilei), a aparea, a se ivi. a-i rasari luna-n cap a-i rasari luna-n cap (cuiva), a cheli. rasaritul si apusul rasaritul si apusul sau ( de la) rasarit( ul soarelui) si ( de la sau pna la) apus, (din) toata lumea: mparatul aduna rasarit si apus, miazanoapte si miazazi, ca sa se veseleasca de ve selia lui.ISP. a rascoli cerul si pamntul a rascoli cerul si pamntul, a face tot posibilul (pentru a gasi un lucru pierdut) . a rascoli terciul a (

nu mai) rascoli terciul, a (nu mai) aminti de lucruri neplacute. a se rascracara de ziua a se rascracara de ziua, ( reg. ) a se crapa de ziua. a se raspndi ca potrnichile a se raspndi ca potrnichile (sau ca puii de potrniche), a se mprastia, a se risipi. a raspunde de-a batul a raspunde de-a batul, a raspunde n raspar, de-a hoarta. a raspunde dorintelor a raspunde dorintelor (sau asteptarilor) (cuiva) sau a confirma asteptarile (cuiva) , a proceda, a se comporta conform dorintelor cuiva: ilustrul ateu raspunde totdeauna dorintelor Camerii.CAR. a raspunde monosilabic a raspunde monosilabic (sau n monosilabe), a raspunde prin da sau nu . a rasturna brazda a rasturna brazda (sau pamntul), a ara: si-a arat ct a arat, brazda neagra-a rasturnat.POP. a rasturna casa a rasturna casa ( cu susun jos sau cu fundun sus) , a produce dezordine: a

rasturnat casa, cautndu-le [bijuteriile] .STANCU. a rasturna o bautura a rasturna o bautura ( pe gt) , a bea pe nerasuflate: turna vin n pahar, l rasturna pe gt si se ridica.CEZAR.P. a i se rasturna ochii peste cap a i se rasturna ochii peste cap (cuiva) , a fi pe moarte: buza de sus ncepu sai tremure, sa i se strmbe, ochii i se rasturnara peste cap. DELAVR. a i se rasturna rnza a i se rasturna rnza (cuiva), ( reg. ) a i se face greata (cuiva)

. a o rasuci a o rasuci, a-si schimba atitudinea, adoptnd o pozitie contrara; a o ntoarce (ca la Ploiesti) : a vrut el so ntoarca, s-o rasuceasca; s-a contrazis si l-au arestat.CAR. a rasuci capul cuiva a rasuci capul cuiva, a zapaci, a ameti pe cineva: tia rasucit bibilica aia capul n doi timpi si trei miscari.CEZAR.P. a rasuci gtul cuiva a rasuci gtul cuiva, a ucide pe cineva: le rasucea

gtul cu ciuda si apoi le mnca asa crude, cu pene cu tot.CR. a-si rasuci mustata a-si rasuci (sau a-si suci) mustata sau a face cu mustata, a cocheta cu o femeie: ei sucesc musteata, iara ele fac cu ochii.EM. a rasufla n fundul sticlei a rasufla n fundul sticlei (sau cofei) , a bea pe nerasuflate: si din cofa cnd sorbea, tocman fund cai rasufla.POP. a-si rasufla veninul asupra cuiva

a-si rasufla veninul asupra cuiva, a-si varsa mnia pe cineva: Ghita-si rasufla mnia asupra lui Lae.SL. a i se rataci mintile cuiva a i se rataci (sau ai rataci) mintile (sau mintea) cuiva, a nnebuni: de cnd dorulm-au lovit, mintile mi-au ratacit.POP. ratacit la minte ratacit la minte, nebun: ratacit la minte, strigam: unde esti, rau am mai tainuit-o! rau am mai tainuit-o! , rau mi-a mai umblat! rau de frig rau de frig (sau de caldura), sensibil la frig (sau la dumnealui era foarte rau rau de gura rau de gura (sau de clanta) , intrigant, brfitor: sa nu fii rau de gura, c-apoi mii sa nu ma scoti din sarite! CR. rau de lucru rau de lucru

(sau de mna), lenes, trndav: bun de gura, rau

rau de paguba rau de paguba, care este foarte afectat atunci cnd pierde. rau la auz rau la auz (sau la vaz) , ( nv. ) care nu aude (sau nu vede) bine: cine au facut rau la auz si surdu, vazator si orbu? BIBLIA. rau la suflet rau la (sau de) suflet (sau inima), carpanos, nemilos, nrait. raul copiilor raul (sau boala, rautatea) copiilor, epilepsie. a razbate cu urechea a razbate cu urechea, a-si ncorda auzul: cauta sa razbata cu urechea prin zgomotul

si pocniturile Iablanicioarei.GALA. a razbi cu bataia pe cineva a razbi cu bataia (sau n bataie, n batai) pe cineva, a bate mar pe cineva. a razbi n palme pe cineva a razbi n palme pe cineva, a palmui pe cineva. a razbi n viata a razbi n viata, a reusi n viata. a razbuna la inima pe cineva a razbuna la inima pe cineva sau a i se razbuna inima cuiva, 1) a (se) mbuna, a (se) nveseli: calul bun si mndra buna la inima ma razbuna.POP. ; 2) a-i prii, a-i face bine cuiva. rea de musca rea de musca, 1) (despre vite) care sufera din cauza mustelor; 2) (despre femei) senzuala, nimfomana. a readuce la matca a readuce la matca, a readuce pe calea cea buna. a reduce la scara a reduce la scara, a reprezenta un obiect reducndu-i proportional dimensiunile. a reduce la tacere a reduce la tacere (pe cineva) , a determina

pe cineva sa taca, a impune tacere (cuiva) : l reduse la tacere cu o singura privire.CEZAR.P. a reduce la un singur numitor a reduce la un singur (sau la acelasi) numitor, a aduce la acelasi numitor. a reduce la zero a reduce la zero, 1) a anula; 2) a minimalizansemnatatea, valoarea (cuiva sau a ceva) . a regula o afacere a regula o afacere, a rezolva, a solutiona o problema, un diferend: binevoiti dar a trece ndata pe la biroul nostru, spre a regula aceasta afacere.CAR. relativ la .. . relativ la ... , 1) referitor la ..., n legatura cu ...: relativ la venirea mea.CAR. ; 2) fata de ..., n raport cu .. . repede-repejor

repede-repejor, imediat, fara ntrziere. a repezi veste a repezi veste, a da de stire, a vesti: nimene nu mai putea repezi veste pe cmpul de razboi.SAD. republica literaturii republica literaturii, totalitatea scriitorilor: poeziile ei .. . au sa faca o mare revolutie n republica literaturii romnesti.NEGR. a repune n drepturi a repune n drepturi (pe cineva sau ceva), a reda drepturile (cuiva sau a ceva) . a repune pe tapet a repune pe tapet ( o chestiune, un subiect etc.), a readuce n discutie (o chestiune, un subiect etc.) . a repune piciorul undeva a repune piciorul undeva, a reveni (undeva) : nceta sai mai lipseasca de cum repunea piciorul pe pamntul romnesc.MACED. respectele mele! respectele mele! , salutari respectuoase! :

nainte de plecare, trec sa depun respectele meale la picioarele amfitrioanei.CEZAR.P. ; respectele mele, domnule general! a o reteza a o reteza (sau a o taia) , a o lua dea dreptul, a o scurta: sa aruncat pe salele calului din cetlau, retezndo de-a curmezisul holdelor.DELAVR. a o reteza cu cineva a o reteza cu cineva, a rupe brusc relatiile cu cineva. a o reteza de fuga a o reteza de (sau la) fuga, a o lua la fuga: o reteaza la fuga la deal, de-a-i reteza firul vietii ai reteza firul vietii (cuiva) , a omor (pe cineva)

: temnicerii .. . i pot reteza dintro data firul vietii.STANCU.

a-l reteza scurt pe cineva al reteza (sau al taia) scurt pe cineva sau a ( i) o reteza (sau a ( i) o taia) cuiva, a ntrerupe spusele cuiva, a pune brusc capat discutiei; a pune la locul lui (pe cineva) : stim noi ce facem, io reteza Trafulica coltos.PREDA. a-i reteza unghiile ai reteza unghiile (cuiva) ,

a pune la punct, a pune cu botul pe labe (pe cineva) : sai ratezi [femeii] unghiile din cnd n cnd, ca nu cumva sa-ti puna coarne.CR. a se revarsa zorile a se revarsa zorile (sau zori de ziua) sau a se revarsa de ziua, a se lumina de ziua, a se face ziua: cnd a nceput a se revarsa de ziua, ... se trezi numaidect.POP. a-i reveni graiul ai reveni graiul (cuiva) , a putea vorbi din nou (dupa o mare

emotie) : pna sai revie graiul, Mantu le arata prin semne ce ar fi voit saspuna.GALA. a reveni la matca a reveni la (sau a reintra n) matca, a reveni la starea obisnuita; a-si relua cursul normal: dupa cteva confruntari destul de dure, discutia a reintrat n matca . a reveni la realitate a reveni la realitate, a redobndi constiinta realitatii: ncet, ncet, reveneau la realitate.AGRB. a reveni la sentimente mai bune a reveni la sentimente mai bune, a deveni mai ntelegator, mai ngaduitor: mamaia revenise la sentimente mai bune.BRAESCU. a reveni la subiect a reveni (sau a veni) la

subiect, a se ntoarce, dupa o paranteza, la tema initiala: savenim nsa la sujetul acestui articol.AL. a reveni la viata a reveni la viata, a-si recapata cunostinta dupa o stare de coma; a se nsanatosi. reversul medaliei reversul (sau ntorsatura) medaliei, (celal)alt aspect (adesea opus si neplacut) al unui lucru: toata miscarea omeneasca are ntorsatura medaliei.RUSSO. a se rezema n contra cuiva a se rezema n contra cuiva, ( nv. ) a se apara de cineva: Ion Voda cauta a se rezima n contra boierilor si a turcilor.BALC.

a rezema peretii a rezema peretii (sau peretele) , 1) a sta degeaba, a pierde vremea: razima si el .. . paretii cafenelelor.AGRB. ; 2) a nu lua parte la dans sau la joc: dragile mele de fete, cum razima cel parete.POP. a rezerva dreptul de a .. . a( -si) rezerva dreptul de a ... , a(-si) pastra dreptul de a ... : mi rezerveaza dreptul de a face ultima corectura.AL. a se ridica a se ridica ( cu vorbe rele) (asupra cuiva)

, a-si varsa necazul, mnia (asupra cuiva) : cnd ati sosit aici? sa ridicat asupra lor, maret, riga.SAD. a ridica ancora a ridica ancora, (despre ambarcatiuni) a pleca n larg. a ridica armele contra cuiva a ridica armele (sau arma) ( n) contra (sau asupra) cuiva (sau ( nv. ) pe cineva) , aataca pe cineva; a porni razboi mpotriva cuiva: hotaraste a destepta teara, a o scula si a ridica sabia razbunatoare n contra barbarilor tirani.BALC. a ridica capul

a ridica capul (sau ( nv. ) cap) , 1) a se rascula: Traian .. . s-au sculat cu osti .. . asupra armeanilor, carii rdicase cap.CANT. ; 2) a deveni nesupus, a nu mai da ascultare; a a ridica capul din pulbere a ridica (sau a ardica) capul din pulbere, a se emancipa: acest norod spaimntat a-nceput s-ardice capul din pulbere apasat.HEL. a ridica casa n slava a ridica casa n slava, a ntoarce casa pe dos, a face

taraboi: noi, baietii, tocmai atunci rdicam casa n slava.CR. a ridica comndare a ridica comndare, ( nv. ) a comnda: nsiva ca pietrile vii ziditi-va .. . a radica cumandare duhului.COD.VOR. a ridica cornul a ridica cornul, ( nv. si pop. ) a se semeti: nece radicareti n sus cornul vostru si nu gicereti Dzeului nedreptate.PSALT.

a se ridica cu oaste pre cineva a se ridica cu oaste pre cineva (sau cu sabie asupra cuiva) , a declansa razboi mpotriva cuiva, a ataca pe cineva: s-au rdicat lapusnenii ... cu oaste pre Duca Voda.MUSTE. a se ridica cu pra a se ridica cu pra (asupra cuiva) , ( nv. ) a pr (pe cineva) : s-or radica boierii cu pr asupra lui si nu sa va mai ntoarce la domnie. NEC. a ridica cu sufletul a ridica cu sufletul (ceva) ,

( nv. ) a depune marturie; a pretinde (fara dovezi) (ceva) : pe ct ar rdica Ion, ginerele sau, cu sufletul lui ca au cheltuit, sa-i mplineasca Ghervasie. (a. 1758) .URIC. a ridica cutitul a ridica cutitul (sau buzduganul, sabia, toporul) (asupra cuiva) , a ameninta cu moartea (pe cineva) : pe lumea asta se poate ca un frate sa ridice cutitul asupra unui alt frate.POP. a ridica cuvinte rele asupra cuiva a ridica cuvinte rele (sau viclene) asupra cuiva, ( nv. ) a brfi, a calomnia pe cineva. a ridica danturi a ridica danturi, ( nv. ) a dantui: furnicile ... mari si lungi danturi ridicara.CANT. a ridica din cenusa a ridica din cenusa (sau din ruine), a recladi din temelii. a se ridica din cenusa a se ridica din cenusa, a prospera pornind de la nimic. a ridica din mijloc a

ridica din mijloc (pe cineva sau ceva) , ( nv. ) a nlatura, a exclude (din discutie) (pe cineva sau ceva) : [hrisovul] radica din mijloc toata ndoiala ... asupra stapnirei vrancenilor.URIC. a ridica din morti a ( se) ridica din (sau dintru) morti, 1) a nvia: cel ce radica elu dintru morti.COD. VOR. ; 2) a (se) nzdraveni, a (se) nsanatosi. a se ridica din pulbere a se ridica (sau a se scula) din pulbere (sau din

pulberi) , a evolua, a parveni: sa nu uiti mareata sarbatoare cnd te-ai sculat din pulberi deodata n picioare.ARGHEZI. a ridica din pulbere a ridica (sau a scoate) din pulbere (sau din gunoi, din pamnt) (pe cineva) , 1) a ajuta (pe cineva) sa depaseasca o situatie disperata: sa-si mute gndul la mosii ai verzi, ca nimeni no so ridice din gunoi.DELAVR. ; 2) a scoate din anonimat, a

face cunoscut, a promova (pe cineva) : meritul sau singur l ridicase din pulbere la cea mai nalta slujba a tarii.BALC. a ridica din scaun a ridica din scaun (sau din tron) (pe cineva) , a detrona: Mehemed-aga .. . ridicase pe Dimitrie Voda din scaun.IORGA. a ridica Divanul a ( se) ridica Divanul, ( nv. ) a (se) ncheia lucrarile Divanului: sal duci la odaia ta, pana sa radica Divanul.NEC. a ridica fagaduinta

a ridica fagaduinta, ( nv. ) a fagadui, a promite: eu rdic fagaduinta mea voao.BIBLIA. a-si ridica fruntea a-si ridica fruntea (sau capul, gtlejul) , a se razvrati: s-o-ntmpla, cu vreme, Romnia s-ardice fruntea sa.GR.AL. a ridica gnd asupra gndului cuiva a ridica gnd asupra gndului cuiva, ( nv. ) a contrazice pe cineva. a ridica glasul a( -si) ridica glasul (sau glas, graiul) , 1) ( nv. ) a spune, a vorbi: aceia radicara glas, graind.CORESI ; 2) asi spune pasul, a se plnge (cuiva): la cine sa ridicam glasul saracii de noi? AL. ; 3) a ridica tonul. a ridica glasul n favoarea ... a ridica glasul n

favoarea .. . (sau mpotriva ... ) , a se pronunta n favoarea (sau mpotriva) (cuiva sau a ceva) . a ridica gonire a ridica gonire, ( nv. ) a goni: radicara gonire spre Pavel si spre Varnava si scoasera ei din hotarul lor.CORESI. a ridica izbnda a ridica izbnda, ( nv. ) a izbndi, a nvinge: scoala Doamne-n mnie, radica a-si ridica n cap pe cineva a-si ridica n cap pe cineva, a-si face un dusman din cineva. a ridica pe cineva n cap a( -i) ridica pe cineva n cap( ul) cuiva, a instiga pe cineva mpotriva a se ridica n coate a se ridica n (sau pe)

coate, a-si nalta trunchiul (din pozitia culcat) si al sprijini pe coate: pe coate nca o data ma mai ridic

a ridica n furci a ridica n furci (pe cineva) , ( nv. ) a spnzura n furci (pe cineva) : eu din funie-am sa fac colan mndru pentru turci, ca sa mi-i redic n furci.AL. a ridica n ochii cuiva a ( se) ridica (sau a creste) n ochii cuiva, a cstiga (sau a face ca cineva sa cstige) mai multa consideratie din partea cuiva: se sili sa gaseasca un sfat bun, care sa-l ridice n ochii flacaului.REBR. a se ridica n picioare a se ridica n picioare, a se

pune n miscare; a porni la lupta: feliuritele popoare ce locuia n tarile aceste ntinse s-au rdicat n picioare.ASACHI. se ridica n scari se ridica n scari, a se nalta n saua calului, sprijinind greutatea corpului n scari: atunci tnarul nostru mparat n scari de aur s-a radicat.POP. a ridica n slava a ridica (sau a nalta) n slava (sau n slava cerului, ( pna) la cer, n slavi) (pe cineva) , a lauda peste masura (pe cineva), a nalta osanale (cuiva):

ce-ai vazut tu la ea, Stanica, de-o ridici n slava cerului? CAL. a se ridica n sa a se ridica n sa (sau n scara), a ncaleca: Maria sa s-a ridicat iar n scara.SAD. a ridica jalba a ridica jalba, ( nv. ) a face plngere, a reclama: fruntasii satului hotarra sa ridice jalba la cei mari.AGRB. a ridica jertfa a ridica jertfa, a jertfi. a i se ridica la cap a i se ridica la cap ( o bautura) (cuiva), a se ameti de bautura, a se mbata. a ridica la patrat a ridica la patrat, a nmulti un numar cu el nsusi. a se ridica mai presus de orice critica a se ridica mai presus de orice critica, a nu avea cusururi, defecte, slabiciuni . a ridica mai sus a ridica mai ( pre) sus sau a se ridica pna la ... , a dobndi noblete sufleteasca, a (se) nnobila:

darul lui fericit ne mpaca si ne ajuta sa ridicam mai sus gndurile noastre. GALA. a ridica masa a ridica masa, a strnge vesela si tacmurile dupa ce sa servit masa; a sfrsi de mncat: dupa ce au ispravit de mncare, mama lui Abu Hasan a ridicat masa.CAR. a ridica manusa a ridica manusa, a primi provocarea. a ridica minile catre cineva a ridica minile catre cineva, a ruga, a implora pe cineva: radicai mnile meale catra porncitele tale.CORESI. a ridica mna a ridica mna (sau doua degete), a cere cuvntul. a ridica mna asupra cuiva a ridica mna (sau minile) asupra cuiva, (

nv. si pop. ) a ameninta (cu bataia, cu moartea) pe cineva; ( p.ext. ) a bate (pe cineva) . a-si ridica mna de pe cineva a-si ridica (sau a-si lua) mna de pe cineva, 1) ( nv. ) a nceta ostilitatile mpotriva cuiva: mparatul Alexandru ... si-au radicat mna de pe nemti.DIONISIE ; 2) a nu mai ajuta, a nu mai ocroti (pe cineva) . a ridica moralul a ridica moralul (cuiva), a ncuraja (pe cineva) . a-si ridica nadejdea a-si ridica nadejdea (de la cineva) , ( nv. ) a-si lua nadejdea (de

la cineva) : pentru ce dar sa-mi radic eu nadejde de la aceasta sfnta pronie? DRAGHICI. a ridica negustorie a ridica negustorie, ( nv. ) a face negustorie. a ridica nunta a ridica nunta, ( pop. ) a face nunta: mndra nunta ridica, foarte bine a ridica o acuzatie a ridica o acuzatie, a acuza. a ridica oaste a ridica oaste (sau osti, ostire, ostasi) sau ( nv. ) a ridica n arme (pe cineva) , ( nv. si pop. ) a se pregati de razboi, a se narma: el si strnsese toate trupele, a ridica obiectii a ridica obiectii, a obiecta. a ridica ocara a ridica ocara (pe cineva), ( nv. ) a batjocori, a sa nu mai radice

a ridica ochii catre Dumnezeu a( -si) ridica ochii (sau sufletul) catre Dumnezeu, a se ruga. a ridica ochii din ... a ridica ochii (sau nasul, fruntea) din .. . (sau de pe ... ) , a ridica privirea din .. . (sau de pe ...) ; a ntrerupe o activitate: vorbise fara sa ridice fruntea din hrtiile ntinse pe masa.PREDA. a ridica o nvinuire a ridica o nvinuire, a nvinui. a ridica o perpendiculara a ridica o perpendiculara, ( mat. ) a trasa o perpendiculara (pe o dreapta, pe un plan) . a i se ridica o piatra de pe inima a i se ridica o piatra de pe inima (cuiva), a scapa de o grija. a i se ridica o pnza de pe ochi a i se ridica (sau a-i cadea) o pnza de pe ochi (cuiva), a avea revelatia adevaratei stari a lucrurilor. a ridica o pomana a ridica o

pomana, ( reg. ) a organiza masa si ceremonialul mpartirii bucatelor si a obiectelor pentru sufletul unui mort. a ridica o problema a ridica o problema, a pune n discutie o chestiune (care trebuie rezolvata) . a ridica paharul a ridica paharul (sau un pahar, un pocal, o cupa, un toast) , a nchina n cinstea, n sanatatea cuiva; a toasta: nu uiti a ridica si pentru amicul d-tale cte un toast bine simtit. CAR. a ridica panaghia a ridica panaghia (sau praznic, parastas, paos) (cuiva) , ( reg . ) 1) a face

slujba de pomenire unui mort; 2) a ucide (pe cineva) : se vede ca aici ia ridicat lupul panaghia.POP. ; 3) ( iron . ) a njura (pe cineva) : atta ia trebuit lui Mos Luca, s-apoi lasa pe dnsul: cte parastase si panaghii, toate i l e-a radicat.CR. a ridica patru pereti a ridica patru pereti, a construi o casa. a-si ridica palaria a-si ridica palaria (sau caciula) ( dinaintea sau n fata cuiva) , 1) a saluta (pe cineva) : zari o fata cunoscuta si

si ridica palaria.AGRB. ; 2) a-si arata pretuirea, admiratia (fata de cineva) ; a recunoaste meritele (cuiva): toti trebuie sa ne ridicam palaria n fata dumitale! a i se ridica parul a i se ridica (sau a i se sui) ( tot) parul( n cap sau n vrful capului) (cuiva) sau a i se face (sau a i se ridica) parul maciuca (sau vlvoi) ( pe cap sau n vrful capului) (cuiva) sau

a i se zbrli parul ( n cap) (cuiva), a se nspaimnta, a se ngrozi: urlau dobitoacele de ti se facea parul maciuca pe cap.ISP. a ridica pe cruce a ridica pe (sau spre) cruce, ( nv. ) a rastigni: se ridica cu voie spre cruce si muri trupului.CORESI. a ridica perdeaua a ridica perdeaua, a da lucrurile pe fata, a arata care este adevarul. a se ridica pe umerii cuiva a se ridica pe umerii (sau umarul) cuiva, a dobndi o pozitie, o situatie prin cineva. a se ridica pe vrfuri a se ridica (sau a se salta) pe (sau n) vrfuri (sau pe vrful degetelor) , a-si nalta corpul pe vrful degetelor de la picioare. a i se ridica pieptul a i se ridica pieptul (cuiva) , a i se umfla

pieptul (n timpul inspiratiei) : pieptul i se ridica si cobor repede.PREDA. a ridica pra a ridica pra, ( nv. ) a pr: vrea sa rdice pri ns pra.VARLAAM. a ridica potrivire a ridica potrivire, ( nv. ) a se mpotrivi, a se opune: cel ce radica protivire tuturor iudeilor.a ridica pretentie a ridica pretentie (sau pretentii) , a emite pretentii, a pretinde: n-au putut sa le treaca prin gnd ca aceste sfinte locuri vor rdica vreodata pretentie. (a.1833) .URIC. a ridica pretul a ridica pretul, a scumpi (o marfa): ridica ori scad preturile la a ridica pumnul a ridica pumnul (la cineva), a ameninta . a ridica razboi a ridica razboi, ( nv. ) a declara razboi;

a se razboi: el razboiu asupra cuivasi n-au radicat.CANTACUZINO. a ridica sfada a ridica sfada, ( nv. ) a certa, a dojeni: cire maranca parea

a se ridica spre lumina a se ridica spre lumina, ( nv. ) a se limpezi, a se clarifica, a se lumina: cele neluminate spre lumina sa se radice.PRAV.GOV. a ridica sprncenele a ridica sprncenele (sau din sprncene), a fi nedumerit; a fi mirat, uimit. a ridica steag alb a ridica steag alb, a se preda, a capitula. a ridica sedinta a ( se) ridica sedinta, a (se) pune capat unei sedinte. a ridica tabara a ridica tabara (sau taberele, ( nv. ) lagarul) , a desface corturile unei tabere (militare) si a le muta n alta

parte: Mihai Voda ridica tabara si se trase spre rul Argesului.BALC. a ridica tonul a ridica tonul (sau glasul), a vorbi tare, rastit: ridicase glasul la el, n fata inspectorului.STANCU. a ridica un deget a ridica un deget (sau bratul) , a actiona: crezi dumneata ca eu pot sa ridic un deget pna ce nu am ncredintare deplina? SAD. a ridica un numar la cub a ridica un numar la cub, ( mat. ) a nmulti un numar cu patratul sau. a ridica un numar la patrat a ridica un numar la patrat, ( mat. ) a nmulti un numar cu el nsusi. a ridica un numar la putere a ridica un numar la ( o) putere (sau ( nv. ) la ( o) potenta), a nmulti un numar cu el nsusi de cte ori arata exponentul. a ridica un plan a ridica un plan, ( topogr. )

a reprezenta pe un plan pozitia punctelor de pe un teren: mi aduc aminte ca ridicam planul unui petic de mosie.GHICA. a i se ridica vestea a i se ridica vestea (cuiva), ( nv. ) a i se duce vestea (cuiva) . a ridica viata a ridica viata (sau zilele) (cuiva), a ucide (pe cineva): la pamnt l arunca si zilele-i radica.POP. a-si ridica viata a-si ridica viata, a se sinucide: snt capabil sa-mi ridic viata.SAD. a ridica vrajba a ridica vrajba, ( nv. ) a nvrajbi: vrea ... sa radice pri ns pra si vrajba.VARLAAM. a-i rci inima ai rci inima (cuiva) sau a( -l) rci la (sau pe) inima (pe cineva) , a framnta, a nelinisti, a roade, a chinui

(pe cineva): l tot rcia pe inima sa o ntrebe ceva.CAMIL.P. a rde cu lacrimi a rde cu lacrimi, a rde pna la lacrimi. a rde cu salc a rde cu salc, a rde cu pofta. a rde cu toti dintii a rde cu toti dintii, a rde foarte tare: aceasta nul mpiedica sa rda cu toti dintii sub mustatile gigante.CEZAR.P. a rde din baierile inimii a rde din baierile inimii, a rde din toata inima. a rde galben a rde galben, a rde crispat, fortat, silit: rdem toti, rde galben si locotenentul.CAMIL.P. rde hrbul de ciob rde hrbul de ciob (sau de oala sparta), rde de cusururile altuia, nevazndu-le pe ale sale. a rde inima a( -i) rde inima (sau ochii, fata, gura, mustata) sau a rde inima n cineva, a fi (foarte) bucuros, multumit: asa facu, si-i rdea inima babei de bucurie.CR. a rde n barba

a( -si) rde n barba (sau n pumni) , a rde pe ascuns: el si rde n barba, sigur fiind ca foarte rar l poate pricepe cineva.CAR. a rde n nas a rde n nas (sau n fata, n obraz) (cuiva) , a sfida (pe cineva) , a-si bate joc (de cineva) : care va sa zica dumneata mi si rzi n nas cnd eu ma a rde mare a rde mare (sau gras), ( reg. ) a rde n hohote. a rde mazarat

a rde mazarat, ( reg. ) a rde fals; a rnji. a rde mnzeste a rde (sau a zmbi) mnzeste, a rde (sau a zmbi) fortat, apoi ncepu a rde mnzeste.a rde nechezat a rde nechezat, a rde n felul n au rs amndoi - unul a rde pe sub mustata a rde (sau a zmbi, a rnji) pe sub mustata (sau n barba), a rde (sau a

a rde pe sub nas a rde pe sub nas, a rde discret, a rde pe sub mustata. a rde prosteste a rde (sau a zmbi) prosteste, a rde (sau a zmbi) fara motiv sau atunci cnd nu trebuie: zmbi prosteste, misca din buze si tacu.CAL. a rde sanatos a rde sanatos, a rde cu pofta, din toata inima: rde gros, plin, sanatos.CAMIL.P. a rde si cinii a rde si cinii (sau ciorile, curcile, gainile) (de cineva) , a ajunge (sau a risca sa ajunga) de rsul lumii: am sa va mustruluiesc, de au sa rda si cinii de voi.CR. a rde si cu curul a rde si cu curul (de cineva), a fi, a ajunge de rsul lumii, de poveste. rd si curcile rd si curcile, este foarte caraghios. a-l rma la inima al

rma la (sau n, prin) inima (pe cineva) , a mboldi, a da ghes: ma rman inima parca oarecare gnd.PANN. rnd cu rnd rnd cu rnd, cu de-amanuntul: am citit cu o colega, rnd cu rnd.CAL. rnd pe rnd rnd pe rnd sau rnduri-rnduri sau ( nv. ) rnd-rnd, treptat-treptat: flori de tei deasupra noastra or sa cada rnduri-rnduri.EM. a rndui pravila a rndui pravila, ( nv. ) a legifera. a-i rnji n nas a-i rnji n (sau sub) nas (cuiva), a-i rde cuiva n nas. a rnji la stele a rnji la stele, a rabda de foame. rs homeric rs homeric, rs n hohote, n cascade. rs sanatos rs

sanatos, rs puternic, din toata inima: un barbat tnar cu gtul vnjos, cu o explozie de optimism n gura deschisa ntr-un rs sanatos.CAL. ruri-ruri ruri-ruri, n numar mare; interminabil: neamurile ... se miscara ruri-ruri.EM. a-si roade coatele pe aceeasi banca a-si roade coatele pe aceeasi banca ( a scolii) (cu cineva) , a fi (timp ndelungat) coleg (de scoala) (cu cineva) . a roade la ficati a roade (sau a seca) la ficati (pe cineva) , 1) a simti

o durere puternica; 2) ( fig. ) a necaji, a chinui, a framnta (pe cineva); a regreta, a se cai: o rodea la ficati calcarea poruncii tatalui lor.ISP. a roade la inima a roade la inima (pe cineva) , (despre gnduri) a framnta, a chinui, a obseda (pe cineva) : stiu eu ce te roade la inima.POP. a roade pragul cuiva a roade pragul cuiva, a vizita prea des pe cineva: ma mbrac repede si pornesc sa le rod pragul oamenilor.CEZAR.P. a roade urechile

a roade urechile (sau capul) (cuiva) , a plictisi, a agasa (pe cineva) ; a bate la cap (pe cineva) : acei nespalati care-mi rod urechile sa le dau fata.CR. a-si roade coatele pe bancile scolii a-si roade coatele pe bancile scolii, a nvata multi ani. roate-roate roate-roate, cercuri-cercuri: oamenii ... s-au strns roate-roate.SAD. a se robi pntecelui a se robi (sau a se nchina) pntecelui, a fi foarte lacom, a trai numai pentru mncare: te-ai robit pntecului.CR. rost de aur cu) rost( ul) de aur, ( bis. ) epitet dat

Sfntului Ioan Gura-de-Aur: pre fericitul Ioan cel cu rostul de aur.NEAGOE. a-si rostogoli ochii a-si rostogoli ochii (sau privirea) , a-si muta (repede) privirea dintr-un loc n altul; a misca ochii foarte repede (ca efect al unei tulburari sufletesti) : si rostogoleau ochii, cu albul ca de lapte, privind ca niste fiare.SAD. rosu de pica rosu de pica (sau de rde), ( reg. ) rosu aprins. a-si roti ochii a-si roti ochii

(sau privirea, cautatura) , a-si plimba ochii (sau privirea) n toate partile, de jur mprejur: flamnzii ochi rotindu-

rudenie-ncepatoriu rudenie-ncepatoriu, ( nv. ) ntemeietor al unei familii; stramos al unui neam: au vrednicit sal aiba pre acesta rudeniei-ncepatoriu celor dintru dnsul.DOS. a se ruga cu cerul cu pamntul de cineva a se ruga cu cerul ( si) cu pamntul de cineva, a se ruga staruitor de cineva, a implora pe cineva: se rugase cu cerul si cu pamntul, de ma-sa, s-o lase.CAR. a-i ruga de sanatate a-i ruga de sanatate (cuiva), ( nv. si reg. ) a face rugaciuni pentru sanatatea cuiva. a ruga de toti Dumnezeii pe cineva a ruga de toti Dumnezeii pe cineva,

a cere, a solicita foarte insistent ceva de la cineva; a implora pe cineva: o roaga de toti Dumnezeii ca sa-i deie ajutor.CR. a se ruga de toti sfintii a se ruga de toti sfintii sau a se nchina la sfinti, ( fam. ) a apela la cei puternici. a-i ruga moartea ai ruga moartea (sau paharul mortii) (cuiva) , ai dori moartea (cuiva) : cnta puiul cucului la tulpina nucului, roaga moartea turcului.POP. a-si ruga moartea a-si ruga moartea, a-si dori moartea: scrisese doua epistole desperate ... n care si ruga moartea.AGRB. a rupe baierile inimii a ( i se) rupe baierile inimii, a simti (sau a produce cuiva)

o mare durere sufleteasca: mi se rup baierele inimii de mila.ISP. a-si rupe capul a-si rupe capul, 1) a-si rupe gtul; 2) a se da de ceasul mortii; a tine mortis sa ... ; a se strofoca: gazdele europene, ndeosebi cele englezesti, ... si rup capul sa stie ce s-o fi petrecut la Kremsier.CAR. a rupe cartea a rupe cartea, a nvata mult; a toci: nvata de rupea cartea. a rupe cu .. . a ( o) rupe cu ... , 1) a pune capat unei legaturi, unei relatii (cu cineva) ; a

se desparti definitiv (de cineva) : mameninti co rupi cu mine.COSBUC. ; 2) a renunta la o deprindere, la un obicei; a nu mai vrea sa stie de ceea ce a fost: am rupt-o cu trecutul.CEZAR.P. a rupe de la gura a( -si) rupe ( mbucatura) de la gura, a se lipsi pe sine pentru a ajuta pe altul: rupe de la gura si iai numai o carte, doua.PREDA.

a o rupe de plns a o rupe de plns, a ncepe sa plnga, a se porni pe plns. a-si rupe din ochi a-si rupe din ochi (sau din inima, din suflet) , ( reg. ) a da cu foarte mare greutate ceva cuiva; a da de nevoie; a fi foarte zgrcit. a-l rupe foamea a-l rupe foamea (pe cineva), a-i fi foartefoame (cuiva); a fi flamnd. a rupe frontul a rupe frontul (sau tabara) , a strapunge linia de aparare a inamicului: dndu-le navala vitejeste acolo cu slujitorii sai, au rumtu tabara nemtilor n doua.NEC. a-si rupe gtul a-si rupe gtul (sau grumajii, capul) , 1)

a-si pierde viata; a-si pierde averea: i-am spus sa nu joace la ruleta, ca-si rupe gtul. SAD . ; 2) a o ncurca, a o pati: ala care ne tine banii acolo o sa-si rupa gtul.PREDA. a rupe habuc a ( se) rupe (sau a ( se) face) habuc( i) , a (se) rupe n bucati, a (se) farmita; ( spec. )

a (se) ncurca, a (se) nclci, a (se) mpsli: ciubotele varu-meu se rup habuc n toate partile.a rupe inima a ( i se) rupe (sau a ( i se) frnge, a( -i) sfsia) inima (sau sufletul, rarunchii) (cuiva) sau a fi cu inima rupta (sau frnta) , a simti (sau a produce cuiva) o mare emotie, o puternica durere sufleteasca; a fi (sau a face sa fie cineva) deznadajduit, disperat: i serumpe

al lui suflet cnd priveste peste-al vremurilor vad.EM. ; dorul de parintii morti, de a rupe inima trgului a rupe inima (sau gura) trgului, 1) a alege, a trgui ce este mai bun; 2) a impresiona; a face impresie buna; a ului: ai rupt inima trgului.a se rupe n cos a se rupe n cos, a lucra cu srguinta, a se prapadi cu munca, a se speti: o gloata de oameni n-au muncit, de s-au rupt n cos?

a i se rupe n paispe a i se rupe n paispe, ( arg. ) a nu-i pasa; a-i fi indiferent. a rupe judecata a rupe judecata (sau legea) , ( nv. si reg. ) a pronunta o sentinta: biraul si cu popa, tot asa mio rupt legea.POP. a-l rupe la foale a-l rupe (sau a se rupe) la foale (sau n jos), a avea diaree. a rupe lantul sclaviei a rupe lantul sclaviei (sau de robie) , a (se) elibera din sclavie (sau din robie) ; a (se) dezrobi; a

(se) descatusa: romnul cu-a sa mna rupe lantul de robie.AL. a-si rupe minile a-si rupe minile, a-si frnge minile: gasii pe Irinuta rupndu-si minile.SAD. a rupe mta n doua a rupe mta n doua, 1) a fi puternic; a fi ferm; a sti sa-si impuna vointa: esti barbat, om verde, colea, care rupe mta-n doua.AL. ; 2) ( reg. ) a conveni asupra pretului. a o rupe pe ... a o rupe pe .. . (sau n ... ) , a vorbi (ct sa se nteleaga) o limba straina: se cerea limba

ungureasca, pe care el o rupea greu de tot.REBR. a-si rupe pumnii si picioarele a-si rupe pumnii si picioarele (pe cineva), a bate foarte tare (pe cineva) . a rupe radacinile a rupe radacinile, a pleca din locurile natale. a rupe rndurile a ( se) rupe (sau ( nv. si reg. ) rumpe) rndurile, a (se) strica ordinea, a (se) mprastia: oastea, la prada acum invitata, sa desface, rndurile rumpe.BUDAI-DELEANU. a rupe sfat a rupe sfat( ul) , ( nv. ) a cadea de acord, a conveni: troadenii rumpsera sfatul, ca cu mna armata .. . sa faca toata lovitura. CANT.

a rupe turta a( -i) rupe (sau a( -i) frnge) turta ( pe cap) (cuiva) , a sarbatori, cu un anumit ritual, mplinirea unui an de la nasterea unui copil: are omul o fata careia i rupe turta si a gasit pretext ca sa dea o masa cunoscutilor.CAL. a rupe telina a rupe telina (sau telinile), ( nv. si reg. ) a desteleni, a ara. a se rupe tiitoarea a se rupe tiitoarea, ( reg. ; fam. ) a muri.

a-i rupe urechile ai rupe urechile (cuiva) , a urechia (pe cineva) ; ( p.ext. ) a bate (pe cineva) : sa nu te mai vad cu paie de astea, ca-ti rup urechile.VLAH. a se rupe zagazurile cerului a se rupe (sau a se deschide, a se descuia) zagazurile cerului, a ploua torential. rupt de oboseala rupt de oboseala, foarte obosit: cica odata, Sfntul Ioan Botezatorul, flamnd si rupt de oboseala si de sete, ajunse la un tufis.POP. rusinea pamntului rusinea pamntului, om de nimic,

lepadatura. sabia lui Damocle( s) , pericol iminent: revizuirea tratatelor atrna pe capul tarilor mici ca o sabie a lui Damocle.TITULESCU. sabia lui Dumnezeu sabia lui Dumnezeu, pedeapsa lui Dumnezeu. sabie cu doua taisuri sabie cu doua taisuri, situatie, deopotriva, favorabila si defavorabila. s-a cacat n scaldatoare s-a cacat n scaldatoare, ( reg. ) 1) si face rau cu mna lui; 2) e foarte norocos (sau ghinionist) . s-a dus bou si a venit vaca sa dus bou si a venit (sau sa ntors) vaca, a venit de la studii mai prost dect plecase: unul cica sa dus odata bou la Pariz ... si a venit vaca.CR. s-a facut! s-a facut! , s-a aranjat!, ne-am nteles! s-a gasit Pacala cu Tndala s-a gasit Pacala cu Tndala, si-a gasitsacul peticul. s-a mputit situatia s-a mputit situatia, ( fam.

) lucrurile au luat o ntorsatura neplacuta; s-a ncheiat! s-a ncheiat! , s-a ispravit, nu se mai poate s-a ntarit terciul s-a ntarit terciul, nu-i de gluma. s-a ntovarasit riosul cu s-a ntovarasit riosul au facut tovarasie nevoiasii. a salva aparenta a salva aparenta (sau aparentele) , a da unui lucru, unei situatii etc. o nfatisare capabila sa ascunda raul launtric: cata sa salvam aparentele

s-a mntuit! sa mntuit! , gata! , nu mai e nimic de facut! : nu mai e scapare: plastografii dovediti nu mai au scapare .. . sa mntuit! CAR. sanchi pontu sanchi pontu, ( arg .) atentie!, zexe! sapa si lopata sapa si lopata, ( fam. ) moartea: numai sapa si lopata gndeam sa ne desparteasca.NEGR. sarea pamntului sarea pamntului (sau a lumii, a poporului) , element esential, fundamental (al unei comunitati sociale) : cei multi, saraci si prosti, Teosva, snt sarea pamntului; pe acestia i asupresc put erile lumii.SAD. sarea si marea sarea si

marea, lume foarte multa: nsotisem pe tata-meu la baile de la Balta-Alba, unde se adunase n acel an sarea si marea.OD. s-a spart buba sa spart buba, ( fig . ) sa dat totul pe fata: au tinut ei ascuns ct au tinut, dar pna la urma tot sa spart buba.CEZAR.P. s-a suit scroafa n copac sa suit (sau sa urcat) scroafa n copac (sau

n salcie) , umbla (fara motiv) cu nasul pe sus, a uitat de unde a plecat. sat fara cini sat fara cini sau satul lui Cremene, loc fara paza, unde poate intra si iesi oricine si oricnd; ( p.ext. ) loc n care domneste dezordinea, haosul: vorba ceea: gasise un sat fara cini si se primbla fara bat, ca alta ce pot sa zic? CR.

a satisface serviciul militar a( -si) satisface serviciul militar (sauarmata) , a face armata: era la Brlad cnd a cunoscut-o, si satisfacea serviciul militar.PREDA. s-auzim de bine! s-auzim de bine! , ramneti sanatosi!: ei, eu am plecat de-amu! s-auzim de bine! POP. sa avem iertare! sa avem iertare! sau sa ne fie cu iertare! , (formula de politete) va rugam sa (ne) iertati! : sa avem iertare, Luminarea-Voastra, ca acesta mi-i flacaul.CR. sa nu care cumva sa .. . sa nu care cumva sa ... , n nici un caz sa nu .. . sa cresti mare! sa cresti mare! , formula prin care i se raspunde unui copil la salut sau i se multumeste pentru sa nu crezi! sa nu crezi! , de necrezut!: si din una-n alta, sa nu crezi, s-au luat la sfada.POP.

sa dai cu tunul ( nici) sa dai (sau sa tragi) cu tunul, 1) (despre oameni) doarme bustean, nici un zgomot nul trezeste; 2) (despre locuri pustii) nu e nici tipenie: nu vedeai chip de om nici sa dai cu tunul. sa nu dai mucii pe el sa nu dai ( nici) mucii pe el, ( fam. ) sa nu dai doi bani pe el. sa fie cu iertaciune! sa fie cu iertaciune! , ( nv. ) sa iertati!, sa scuzati! sa fie miere sa fie (sau sa stiu bine ca este) ( si) miere ( si tot nu ... ) , orict de ademenitoare ar fi

oferta, tot nu as acceptao: sa stiu bine ca este si miere si eu casa cu el tot nu mai sa fiu cutu, daca .. . sa fiu (sau sa-mi zici mie) cutu, daca ... , sa ma tratezi ca pe un cine, sa nu-mi zici pe nume, daca ... : de oi mai neca lipoveni de azi nainte, sa-mi ziceti sa-i crape numele! sa-i crape (sau crapa-i-ar) numele! , ( pop. ) dracul. sa i-o spui lui mutu! ( asta) sa i-o spui lui mutu! , (asta) sa i-o spui altuia!, (asta) s-o crezi sa-l bagi n punga sa-l bagi n punga, ( reg. ) e numai piele si os, e slab ca un tr. sa-l mannci ( ti vine) sal (sau s-o) mannci

( din ochi sau de viu, de vie) , (despre oameni) e foarte frumos (sau frumoasa): vezi ce frumusica-i diavoloaica! a salta de bucurie a salta de bucurie sau ai salta inima (sau sufletul) ( de bucurie) (cuiva) , 1) a se bucura foarte mult, a simti o mare bucurie: la aceste vorbe ale boierului, inima lui Dinu Paturica salta de bucurie.FIL. ; 2) a fi

cuprins de o mare emotie, a simti o mare emotie: [poporul] cnd face poezie nu face politica; cnd inima i salta, nceteaza sarcina

sa ma pici cu ceara ( nici) sa (sau daca) ma ( sa-l, so etc. sau l, o etc. ) pici (sau picuri) cu ceara (sau cu lumnarea) , cu nici un pret, nicidecum: nu te cred nici daca ma pici cu ceara. STANCU. sa-mi razi mustata sa-mi razi (sau sa-mi rada, sa-mi radeti) ( mie) mustata (sau mustatile) ( daca nu ... ) , pe cuvntul meu, sami sara ochii, asa sa-mi ajute

Dumnezeu, sa n-apuc ziua de mine (daca nu ...) : daca nu va va pune ntro saptamna stapnul pe picioare, sa-mi radeti mie mustata! SAD. samnta de .. . samnta de ... , nici urma de ... , absolut nici un ... : vroiau ca n raionul lor sa nu mai ramna samnta de analfabeti.PREDA. samnta de vorba samnta de vorba, prilej de a ncepe vorba, ocazie de discutie, de flecareala;

dispozitie, pofta de a vorbi, de a discuta, de a palavragi: iar cauti samnta de vorba, mai Buzila? CR. sa mor! sa mor! , pe cuvntul meu!, zau!: sa mor daca nteleg! sanatate ! sanatate ( buna) ! , 1) ( pop. si fam. ) sa sfrsit! , nu mai e nimic de facut! , degeaba! : a umblat n cheltuieli so ndrepteze: fa-i, drege-i, sanatate! POP. ; 2) ( pop. si fam. ) mie indiferent, nu-mi

pasa, atta paguba! : i-a batut inima pentru Milca; nu la vrut; ei si? sanatate! G@RLEANU ; 3) ( reg. ) absolut nimic: mai e ceva (de mncare)? - sanatate! POP. sanatate de fier sanatate de fier, sanatate perfecta. sa ne vedem sanatosi ! sa ne vedem sanatosi (sau cu bine) ! , (formula de salut la despartire) . sa nu-mi zici pe nume daca .. . sa nu-mi ( mai) zici (sau spui) pe nume daca ... , sa nu mai ai nici o consideratie

pentru mine daca ... : daca nu te-oi face eu sa izbutesti, sa nu-mi mai zici pe nume.ISP. sa nu-ti fie cu suparare sa nu-ti (sau sa nu va) fie cu suparare, sa nu te superi sau sa nu ma suparati. sa orbesti un soarece chior ( nici ct) sa orbesti un soarece chior, extrem de putin; deloc: n casai .. . nu gasesti un soarece sa orbesti.PANN. a sapa groapa cuiva a sapa groapa (sau mormntul, ( nv. ) groapa, mormnt) cuiva, ( fig. ) a ncerca sa faca (sau a face) un mare rau (cuiva), a unelti mpotriva cuiva:

si tu, bade, m-ai lasat, mormntul mi l-ai sapat.POP. a-si sapa singur mormntul a-si sapa singur mormntul, ( fig . ) a-si face rau cu mna lui: n patimi, tu singur ti sapi mormntul.CONACHI. sarac cu duhul sarac cu duhul sau sarac de duh, (despre oameni) lipsit de inteligenta, prost: daca nu va mosteni el mparatia cerului, apoi sa stii, sfintia-ta, ca n-o mai mosteneste sarac de viata sarac de viata, ( nv. ) plapnd, firav, bolnavicios. sarac lipit sarac (sau calic) lipit ( pamntului) (sau ( reg. ) pistol) , foarte

sarac, ajuns la sapa de lemn: i sa scos averea la mezat ... a ramas lipita pamntului.AL. a-si sara inima a-si sara (sau a-si racori) inima (sau sufletul) , a simti o satisfactie deosebita (n urma unei razbunari) : sa vina cu adevarat o vreme sa-si sareze si robii a sara pe cineva, sa nu se mputa a sara pe cineva, sa nu se mputa, ( reg. ) a bate rau pe cineva. a-si sara sufletul cu cineva a-si sara sufletul cu cineva, ( reg. ) a face un rau cuiva, a avea pe cineva sarat ocna sarat ocna, foarte sarat, prea sarat. sarat si piperat sarat si piperat, ( reg. ; despre oameni) foarte rau, cinos. sa ramna ntre noi sa ramna ntre noi, sa nu mai afle si altcineva: toate cte ti le spun ntre noi a sari ca ars a sari ca ars (sau ca fript), a interveni brusc (dar cu mine ce aveti? a sari ca ars n a sari ca ars (sau ca fript, drept, brusc)

n picioare, a se ridica repede n picioare: Satana sari de data asta ca ars n doua

a sari calul a sari calul (sau peste cal), a depasi masura: n-ai impresia ca ai cam sarit calul? a sari ca muscat de sarpe a sari ca muscat de sarpe, a se nfuria, a-si iesi din fire: sari ca muscat de sarpe cnd auzi pe una .. . facnd gafa de a regreta n fata lui ... ca se stricase fatada veche.CAL. a sari cuc de bucurie a sari cuc de bucurie, a sari n sus de bucurie: cnd auzea ca Hutu are sa nvete latineste ... , i venea sa sara cuc de bucurie.SL. a sari cu gura

a sari cu gura ( mare) (sau cu vorba) ( la sau pe cineva) , a face reprosuri pe un ton ridicat (cuiva) : lelea Ana si sari cu gura la el, ct ce iesi din curte si ramasera o clipa singuri.AGRB. a sari de bucurie a sari ( n sus) de bucurie, a se bucura foarte tare, a topai de bucurie: dupa ce le spuse planul sau, toate lighioanele ncepura sa sara de bucurie.POP. a-i sari de gt cuiva ai sari de (sau n) gt cuiva,

a mbratisa (cuprinzndul cu bratele pe dupa gt) (pe cineva) ; ( p.ext. ) a arata o dragoste exagerata (sau impudica) (cuiva): i-ar fi sarit n gt, l-ar fi sarutat de o mie de ori.EM. a sari din lac n pu . a sari (sau a cadea) din lac n put, a scapa de un necaz si a da de altul si mai mare: omul nemultumit fuge de bine si da peste maracine; sare din lac n put.PANN. a-si sari din minti a-si sari din minti (sau ( pop. ) din fire, (

reg. ) din urma) , a nnebuni; a se comporta ca un nebun: att so spariet el di rau, c-o fost mai sa-si saie din minti.POP. a-si sari din ttni a-si sari (sau a-si iesi) din ttni (sau din balamale, din nituri) sau ( reg. ) a sari de pe tncus, ( fam. ) a nu mai avea rabdare, a nu mai putea suporta; a se enerva, a-si iesi din fire, a-si

pierde cumpatul: nu va vine a crede ca mi-am sarit din balamale.PREDA. a sari garduri a sari garduri (sau gardul, peste garduri) , ( pop. si fam. ) a umbla dupa aventuri amoroase: apoi doar eu nu-s de-acelea de cari crede el: n-am sarit peste garduri niciodata de cnd snt.CR. a sari groapa a sari groapa, ( pop. ; despre bolnavi) a scapa de o boala extrem de grava; a scapa cu zile: era sai cnte popa, dar a sarit groapa.PANN. a sari inima a( -i)

sari inima ( din loc), a simti, brusc, o mare frica sau o emotie intensa: inima din loc mi sare.EM. a sari n aer a sari n aer, 1) a se distruge, a se preface n bucati (n urma unei explozii) : un pod sarea n aer cu fiarele rasucite.CEZAR. P. ; 2) a se desfiinta, a se dizolva, a cadea: sare guvernul n aer, daca stii cum sa pui fitilul! CEZAR.P. a sari nainte a( -i) sari nainte (sau naintea cuiva)

, 1) a alerga n ntmpinarea cuiva, a ntmpina pe cineva: crsmarita, cum nea vazut, pe loc nea sarit nainte.CR. ; 2) a aparea, a se ivi n calea cuiva: multe si felurite jivine i sareau nainte.POP. a sari n cap a( -i) sari n cap (sau n capul cuiva) , ( pop. ) 1) a se repezi cu gura la cineva:

e mica si a dracului, saren cap barbatului.POP. ; 2) a se urca n cap (cuiva) . a-i sari n nas a-i sari n nas (ceva cuiva), a fi suparacios; a fi irascibil. a sari n ochi a( -i) sari n ochi, 1) a(-i) fi evident, a(-i) aparea cu evidenta; a(-l) frapa: defectele obstesti nu sar n ochi asa de tare ca acele particule.AL. ; 2) a se evidentia, a se distinge (n mod frapant) : hotelurile mai recente ... ti sar nochi, ca tot ce-i nou si a sari n pod

a sari n pod, a fi foarte bucuros, fericit: ah! cnd ai sti ct de mult te adoreaza acel suflet .. . tu n-ai sta cufundat n gnduri triste, ci a sari ntr-un picior a sari ntr-un picior ( de bucurie) , a se bucura foarte mult: unde ai mai vazut mirese rznd si sarind ntrun picior? GANE. a sari n tandari a sari n tandari, 1) (despre obiecte) a se sparge,

a se sfarma n bucati; 2) ( fig. ; despre oameni) a-si pierde uzul ratiunii, a e un lucru sa nnebunesti,

a-i sari o rotita a-i sari o rotita (cuiva), a se scrnti, a se sminti, a se ticni, a nnebuni. a sari prleazul a sari prleazul, ( pop. si fam. ; mai ales despre fete) a fi usuratica. a-i sari sfichiul a-i sari sfichiul (cuiva), ( pop. ) a-si iesi din fire. saritor n ochi saritor n ochi, absolut evident, frapant: data e prea saritoare n ochi.CAMIL.P. a-i sari tandara ai sari tandara (sau artagul, aschia, bzdcul, mustarul, tfna) (cuiva) , ( fam. ) a se enerva; a se nfuria: si cum s-apropia, si cum l zarea, aschia-i sarea.POP. sarman cu duhul sarman cu duhul, prost; sarac cu duhul: farfuria pe care ai scapato din mna, ca o

sarmana cu duhul ce esti, era din tacmul de douasprezece persoane.STANCU. a saruta poala cuiva a saruta poala (sau poalele) cuiva, a saruta marginea de jos a vesmintelor cuiva; a se prosterna naintea cuiva: se nchinara pna la pamnt, fara a-i saruta poala dupa obicei.NEGR. sarut mna! sarut mna! sau sarut minile! , formula reverentioasa de a saluta femeile. sa se auda musca! sa ( nu) se auda musca! , sa fie liniste! sa stiu ca ... sa stiu ( bine sau de bine) ca .. . sau de-as sti ca ... , chiar de-ar fi sa ... ,

chiar daca ... : sa stiu bine ca ma duc la manastire, pne si sare cu el nu mai mannc.CAR. sa nu te muste sarpele sa nu te muste sarpele ( de inima) , sa nu te lasi ispitit, tentat sa ... : nu va muste sarpele de inima sa faceti tambalau n sat. PETICA. sa nu te pasca pacatul sa .. . sa nu te pasca pacatul sa ... , sa nu tempinga pacatul sa ..., sa nu cumva sa ..., nu care cumva sa ... sa tot aiba .. . sa tot aiba ... , ar putea sa aiba (cel mult) ...: sa tot aiba douazeci de ani.CAMIL.P. sa tot fie ... sa tot fie ... sau sa tot fi fost ... , ar putea sa fie (cel mult) ...: sa tot fie mpreuna sase-sapte sute.CAMIL.P. satul ca soarecele n biserica satul ca soarecele n biserica, ( reg. ) foarte flamnd. a se satura ca de mere acre a se

satura ca de mere acre (sau padurete) (de ceva sau de cineva) sau a se satura pna n gt (de ceva sau de cineva) , a i se acri (de ceva sau de cineva) , a nu mai putea suferi (ceva sau pe cineva) : m-am saturat de ei ca de mere padurete.CR. a se satura cu binele a se satura cu binele, a i se ur cu binele. a se satura de viata a se satura de viata sau a se satura de toate, ( nv. ) a muri. sa-ti fie de bine! sa-ti fie de

bine! , 1) urare adresata celui care a terminat de mncat; 2) ( iron. ) te priveste! , te intereseaza! , treaba ta, vei suporta consecintele!: ai pierdut-o? sa-ti fie de bine! sa-ti fie gura de aur ! sa-ti fie gura de aur (sau aurita) ! , sa dea Dumnezeu sa se mplineasca ce ai spus! sa-ti fie rusine obrazului! sa-ti fie rusine obrazului! sau sa-ti fie n obraz! , rusineaza-te de ceea ce ai facut! : sa-ti fie rusine odata a grai despre toti rau si a te gnfa ca si broasca n tau.savai ca ... savai ca .. . (sau si

... ) , ( nv. ) desi, cu toate ca ... : savai ca iaste si om, iara mai presus de putearea omeneasca le face toate.VARLAAM. savai sa ... savai sa .. . (sau de .. . ) , ( nv. ) chiar de ... , chiar daca ... , si daca ... : facusa giuramnt sa nus mai iasa din chilia pesterii savai de i s-ar fi si tmplat sa nu va fure sarpele de inima! sa nu va fure sarpele de inima! , sa nu va mpinga pacatul!

sa zicem sa zicem ( ca ... ) , 1) sa admitem ca ... , sa presupunem ca ... : sa zicem ca sa taiat fiecare pne n cte trei bucati.CR. ; 2) bunaoara, de exemplu: n alte parti ale lumii se constata, sa zicem, la o suta de nascuti unul de talent.CAR. sa nu zici ca .. . sa nu( -mi) zici (sau ziceti)

ca ... , sa nu-mi reprosezi (sau reprosati) ca ... , sa n-avem discutii: sa nu ziceti ca nu v-am dat de stire.a scadea din marire a scadea din marire, ( nv. ) a se rusina.

a o scalda a o scalda ( n doua ape) , ( pop. si fam. ) a avea o atitudine lipsita de fermitate, sovaitoare, echivoca; a da un raspuns evaziv, a ocoli raspunsul: Moromete, no mai scalda, ti spun cu frumosu, zise seful de post amenintnd.PREDA. a se scalda n apele sale a se scalda n apele sale, a fi lasat sa faca tot ce doreste. a se scalda n averi a se scalda n averi (sau n parale, n aur), a fi nespus de bogat. a scalda n lapte a scalda n lapte ( dulce

si n miere) (sau n zahar, n vinars) (pe cineva) , a oferi (cuiva) ceva din abundenta, tot cei trebuie, ce-si doreste, a oferi o viata de huzur (cuiva) : sa ma scaldati sin zahar, dac-am pus saua pe cal, tot ma duc.POP. a se scalda n snge a se scalda n snge, 1) a pierde mult snge, a se mnji de snge; ( p.ext. ) a muri

de o moarte sngeroasa: badiul singur se lupta, chiar n snge se scalda si deloc el nu se da.POP. ; 2) a fi violent, a provoca omoruri, maceluri. a scalda n snge a scalda n snge, a provoca un macel sau un omor. a scalda ochii n lacrimi a( -si) scalda ochii n lacrimi sau a avea ochii scaldati n (sau de) lacrimi, a lacrima, a plnge: Novac, daca auzea, ochii-n lacrami si scalda si din grai asa graia.POP. a scapa ca din gheara ursului a scapa ca din gheara ursului ( cu parul vlvoi), ( reg. ) a scapa cu greu si bine batut dintr-o ncaierare. a scapa ca din tun a scapa ca din tun (sau

ca din gura tunului), a scapa (greu) cu fuga. a scapa ca prin urechile acului a scapa ca prin urechile acului, a scapa cu mare greutate. a scapa caciula pe apa a scapa caciula pe apa, a scapa o ocazie favorabila. a scapa chel a scapa chel (sau tuns),( reg. ) a iesi batut. a scapa ciul de coada a scapa ciul (sau scurt) de coada, ( reg. ) a iesi cu greu si pagubit dintr-o situatie primejdioasa. a scapa cu capul a mna a scapa cu capul a mna, ( nv. ) a iesi cu bine dintr-o mare primejdie. a scapa cu chica topor a scapa cu chica topor, ( reg. ) a scapa cu parul maciuca, ngrozit, nfricosat: glontul nimereste n unul din caii lui, calul cade din ham si beizadeaua scapa cu chica topor. GHICA. a scapa cu viata a scapa cu viata, a-si salva viata; a ramne n viata: care voira sa scape

cu viata, ncepura a fugi ncotro i duceau ochii si picioarele.POP. a scapa deasupra nevoii a scapa (sau a iesi) deasupra nevoii, ( reg. ) a scapa de griji, a iesi la liman: de-acum sntem scapati deasupra nevoiei.CR. a scapa de gura cuiva a scapa de gura cuiva, a scapa de cicaleala cuiva. a scapa de nevoie a scapa de ( la) nevoie sau a iesi din nevoie sau a se ridica deasupra nevoii, a scapa de griji, de greutati, de necazuri: prin dnsa a scapat rasstramosul lor de la nevoie.POP. a scapa din coltii cuiva

a scapa din coltii cuiva, a scapa dintro mare primejdie: ne urmareste muma-padurei ... ; doara ne vei scapa de coltii ei.POP. a scapa din ghearele cuiva a scapa (sau a scoate) din ghearele cuiva (pe cineva) , a elibera pe cineva din robia, din stapnirea, de asuprirea cuiva: ncepu sa-i multumeasca ca l-a scos din a scapa din gura lupului a scapa ( ca) din gura lupului, a iesi dintr-o situatie foarte grea. a scapa din gura mortii a scapa din gura mortii, a scapa dintr-o mare primejdie, a scapa din mna a( -i) scapa din (sau ( nv. ) de a) mna,

1) a pierde un bun prilej de a face, de a obtine ceva avantajos: mi-ar parea rau .. . sa-mi scape din mna o afacere asa de grasa.GHICA ; 2) a pierde de sub control, a nu mai putea controla, domina (ceva sau pe cineva) : dupa ce au scapat mparatii romanilor de a mna Dachia.MAIOR. a scapa din ochi a scapa din

ochi (sau din priviri, din vedere) (pe cineva) , a nu mai izbuti sa vada, sa urmareasca, sa observe, sa supravegheze l-a scapat din

a nu scapa din ochi a nu scapa din ochi (sau din priviri, din vedere) (pe cineva) , a tine sub stricta observatie, supraveghere (pe cineva): cnd ea dansa cu altii, n-o scapa din ochi o clipa. REBR. a scapa ghebos a scapa ghebos, a fi ct pe ce sa ia o mama de bataie. a scapa ieftin a scapa ieftin, a iesi dintr-o situatie dificila fara prea mari neplaceri. a scapa laba-n plosca a scapa laba-n plosca, ( arg. ) a fura. a scapa o vorba a scapa o vorba, a comite (din imprudenta) o indiscretie. a scapa prin tangenta a scapa prin tangenta, a se eschiva: asta va sa zica sa scapi prin tangenta; cum am zice, sa o scalzi, ori sa raspunzi n doi peri, la o ntrebare precisa despre ceva, cu alta ntrebare vaga de spre altceva.CAR. a scapa printre degete a(

-i) scapa printre degete, a i se strecura printre degete. a scapa trenul a scapa (sau a pierde) trenul, a pierde, a scapa o ocazie favorabila, un prilej, o sansa. a-i scapara buza a-i scapara buza (de ceva), ( reg. ) a avea mare nevoie (de ceva), a-i crapa buza (dupa ceva) . a-i scapara falcile a-i scapara falcile (cuiva), a mnca cu lacomie. a-i scapara gura ai scapara gura (cuiva) , a avea o senzatie de usturime intensa: am mncat .. . papricas, un fel de ciulama ungureasca, ardeiat, sa-ti scapere gura.CODRU-DRAGUSANU. a-i scapara picioarele ai scapara picioarele (sau calciele) (cuiva) sau a scapara din picioare, 1) ( nv. si reg. ) a

azvrli, a arunca picioarele n toate partile, a lovi din picioare; a bate din picioare de neastmpar, de nerabdare: tot scaparam din picioare, asteptnd .. . sa vie un lainic de scolar de afara.CR. ; 2) ( reg. si fam. ) a fi extrem de nerabdator sau de dornic. a se scarmana de cap a se scarmana de cap, ( reg. ) a-si smulge parul de pe

cap (de necaz, de durere, de deznadejde) : ncepe a se scarmana de cap si a plnge cu amar dupa fratiorii sai.CR. a-si scarmana necazurile a-si scarmana necazurile, ( pop. ) a-si descarca sufletul, a-si spune pasurile: norodul se adunase sa-si mngie traiul si sa-si scarmene oleaca necazurile zilelor.POP. a scarmana punga cuiva a( -i) scarmana punga cuiva, a(-i) lua toti banii (cuiva) . a schimba caciula a schimba caciula, a-si schimba vorba sau purtarea. a se schimba din viata a se schimba din viata ( n neviata) (sau din viata aceasta lumeasca) , ( nv. ) a muri: si traind acolo

ctiva ani ..., s-au schimbat si el din viata aceasta lumasca.NEC. a schimba fete-fete a schimba fete-fete (sau ( nv. si reg. ) fete, felurimi de fete, fel de fel de fete, la fete) sau ( nv. ) a-si schimba fata sau a se schimba la fata, (despre oameni) a se nrosi la fata sau a deveni palid din cauza unei emotii puternice, a unei trairi psihice vii, a unei boli

etc. : dupa ce sopteste ncet .. . cteva cuvinte lesesti .. . se schimba la fata si se opreste.DELAVR. a schimba foaia a schimba (sau a ntoarce) foaia, a-si modifica purtarea, conduita: sa stii ca, daca nu ntelegi de vorba buna, ntorc foaia. a schimba inelele a schimba inelele, ( reg. ) a (se) logodi: marea nea adunat pe amndoi asta primavara, n fata ei vreau sa schimbam inelele. TEODOREANU. a schimba macazul a schimba macazul, (

fam. ) a-si modificaatitudinea fata de a schimba o vorba a schimba o vorba (cu cineva) , a discuta (cu cineva) : sa nu fie singur pe drum, sa mai aiba omul cu cine schimba o vorba.POP. a schimba placa a schimba placa, ( fam. ) a schimba subiectul unei discutii (care a ajuns sa plictiseasca) sau atitudinea fata de cineva: schimba placa! sa vorbim a schimba priviri a schimba priviri (sau o privire, ochiri) , a se privi

unul pe altul (fugitiv, n mod semnificativ, cu subnteles): cei doi boieri schimbau

a scrti usa cuiva a scrti usa cuiva, ( fam. ) a starui excesiv pe lnga cineva, a plictisi cu insistentele pe cineva: mie nu mio scrtit nime usa pna-n ziua de astazi, cum o scrti tu la altele, berbantule! HOGAS. a-i sclipi ochii a-i sclipi ochii (cuiva) (dupa cineva sau dupa ceva), ( reg. ) a dori foarte mult (pe cineva sau ceva) . a scoate aburi pe gura a scoate aburi pe gura, a vorbi zadarnic. a scoate afara o proclamatie a scoate afara o proclamatie, a da, a face publica o proclamatie: Mihai scoase afara o proclamatie.BALC. a scoate arma a scoate (sau a trage) arma (sau sabia) ( din teaca) , a se pregati de lupta, de atac; a ncepe ostilitatile,

razboiul, rascoala: cine scoate sabia, de sabie va pieri.POP. a scoate boii fara coarne a scoate boii ( din jug sau din plug) fara coarne, ( reg. ) a termina rau o treaba: cu mine ti-ai pus boii n plug? apoi, tine minte ca ai sa-ti scoti fara coarne! CR. a scoate capul din ... a( -si) scoate capul din .. . (sau de la ... ) , ( nv. si pop. ) a(-si) salva viata: Duca Vodas-au scos capul cu darea de bani.N.COSTIN. a scoate capul n lume a scoate

capul n lume, a iesi n lume: n-avea sa scoata capul n lume Sultanica, .. . ca ncepeau susuitul si ponoasele.DELAVR. a scoate castanele cu mna altuia a scoate castanele (sau carbunele, carbunii) ( din foc sau din spuza) cu mna altuia, a se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile, a unei situatii periculoase: noi ne batem si murim, iar cei mari scot din spuza castane cu mnile noastre.CONTEMP.

a-si scoate caciula a-si scoate caciula, a-si descoperi capul n semn de salut sau de respect. a scoate ceva din gnd a( -si) scoate ceva din gnd, a(-si) scoate ceva din cap, din minte, din memorie: de-as face orice-as face, nu pot sa-l scot din gnd. COSBUC. a scoate coarne cuiva a scoate coarne cuiva, a brfi, a calomnia (pe cineva): i-o scos lumea coarne lui Ion cuRada.POP. a scoate coasta de drac din cineva a scoate coasta de drac din cineva, (despre femei) a scoate raul (prin bataie) : ti scot eu coasta de drac din tine! POP. a scoate corecturile a scoate corecturile, a ndeparta greselile semnalate n corecturile de tipar. a scoate cu picioarele nainte pe cineva a scoate cu picioarele nainte pe cineva, a duce la groapa pe cineva. a scoate de la greu a scoate de la greu (pe cineva), a scoate dintr-o situatie dificila (pe cineva) . a scoate de la nazar a scoate de la nazar

(pe cineva), a dizgratia (pe cineva) . a scoate de minciuna a scoate de minciuna (pe cineva) , a da la iveala un neadevar sustinut de cineva; a da sau a face de minciuna (pe cineva) . a scoate de pe drojdii a scoate ( vinul) de pe drojdii, ( reg. ) a pritoci. a scoate de sub radical a scoate ( un factor) de sub radical, ( mat. ) a extrage (un factor) de sub radical. a nu scoate din ... a nu ( mai) scoate din .. . (pe cineva) , a njosi, a umili sistematic (pe cineva)

, folosind unele si aceleasi cuvinte: mama cea vitrega tot nemultumita era si din lenesa a scoate din balamale pe cine va a scoate din balamale (sau din ttna, din ttni) pe cineva, ( fam. ) a enerva peste masura, a scoate din sarite pe cineva: romnul se-ndrjeste din ttna cnd l scoti.a scoate din cauza a scoate din cauza (pe cineva), a hotar ncetarea unei actiuni a scoate din circulatie a scoate din circulatie, ( fam. ) 1) (despre oameni) a ndeparta (pe cineva) din activitate; a face sa nu mai aiba nici o autoritate, nici o

influenta: ea a facut o casatorie de interes, pentru ca tatal tau e un om influent, pe cnd Draghicii snt de mult scosi din circulatie.CAL. ; 2) (despre oameni) a obosi pna la totala epuizare (pe cineva) , a face sa nu mai fie bun de nimic; 3) (despre obiecte) a scoate din uz, a interzice utilizarea.

a scoate din fire a scoate din fire (sau din fire afara, din minti, din minte, din simtiri) (pe cineva) , 1) a face sa-si piarda cumpatul (pe cineva) ; a zapaci (pe cineva) ; ai suci capul (cuiva) : trandafir s-un fir subtire, rau m-ai scos draga din fire.POP. ; 2) a face sa-si piarda calmul, sa nu se mai

poata stapni, a enerva foarte tare (pe cineva): scoti omul din minti cu vorbele tale.CR. a scoate din gura lupului a scoate (sau a scapa ca) din gura lupului, a scoate (sau a scapa) ca prin minune. a scoate din iarna a ( nu avea cu ce) scoate din iarna (pe cineva) , a (nu avea posibilitatea de a) da hrana (si adapost) ca sa poata iesi cu bine din iarna (cuiva) , a (nu avea conditiile materiale pentru a) ajuta (pe cineva) sa poata iesi

cu bine din iarna: a luat de la curte ... o miersa de papusoi ca sa aiba cu ce-si scoate casa din i arna.VLAH. a scoate din joc a scoate din joc (pe cineva) , a elimina, ( p.ext. ) a desfiinta (pe cineva) : [dl. presedinte] scoate personalitatile totdeauna afara din joc.MAIOR. a scoate din mneca a scoate din mneca, a gasi, la repezeala, un raspuns, o solutie (de moment) . a scoate din munca a scoate din munca (pe cineva), a ndeparta dintr-un post (pe cineva) . a scoate din nevoie a scoate din (sau de la) nevoie (sau necaz, necazuri, nevoi) (pe cineva) , a ajuta la ananghie (pe cineva) : n loc sa-i scoata de la nevoie, n scurt timp i aducea la sapa de lemn.POP. a scoate din omenie a scoate din omenie

(pe cineva) , ( nv. ) a degrada (fizic si moral) pe cineva: l-au lovitul boala del scotea din omenie.DOS. a scoate din oprele a scoate din oprele (pe cineva) , ( nv. si pop. ) a descumpani, a tulbura (pe cineva) : una are ochi de mura, care inimele fura, alta doua viorele, ce te scoate din oprele.POP. a scoate din pamnt a scoate (sau a aduce) ( si) din pamnt ( din iarba

verde) (sau de undeo sti, din fundul pamntului) (ceva sau pe cineva) , agasi cu orice pre . (ceva sau pe cineva) , a obtine cu orice pre . (ceva) : daca mai ai rom, doua! daca n-ai, sa scoti din pamnt.CEZAR.P. a scoate din pine a scoate din pine (pe cineva), a concedia (pe cineva) . a scoate din sanatate a scoate din sanatate (pe cineva) , ( reg. ) a scoate din minti (pe cineva) : si-ntlnii o

copilita cu paru lasat pe tta, cam pe tta, cam pe spate, de m-o scos din sanatate.POP. a scoate din sarite a scoate din sarite (sau din sarit) (pe cineva) , a enerva peste masura, a nfuria (pe cineva) : Radai mare hoata, poate satul tot sa-l scoata din sarit, ea stie bine! COSBUC. a scoate din scaun a scoate (sau a alunga, a arunca, a izgoni) din scaun (pe cineva) , a detrona (pe cineva) ; ( p.ext. ) a elibera din functie (pe cineva): l-au scos din scaun boierii.STANCU. a scoate din sa a scoate din sa (pe cineva), a lipsi de un avantaj, a deposeda de un bun . a scoate din sipci

a scoate din sipci (pe cineva), a scoate din fire (pe cineva): nu ma scoate din sipci, ca te-njur.POP. a scoate din tina a scoate din tina (pe cineva), a ajuta (pe cineva) sa iasa din starea a scoate efecte a scoate efecte (sau un efect) , a izbuti sa creeze o anumita impresie (artistica) : tabloul .. . de pnza, scotnd efecte singulare de prospetime din strivirea a-si scoate focul a-si scoate focul (pe cineva), ( nv. ) a se razbuna (pe cineva): turcii voiau sa-si scoata focul pe romni.a-si scoate ghearele a-si scoate (sau a-si arata) ghearele, a-si da pe fata intentiile,planurile, a scoate n fata a scoate n fata, a pune n centrul atentiei, a scoate a scoate n lume a scoate n lume (pe cineva), a scoate n societate p.ext. ) a face cunoscut (pe cineva) . a scoate n mai-dan a scoate (sau a iesi) n (sau la) maidan, a scoate sau a iesi la

vedere, a (se) arata; a (se) da pe fata: tarafurile ... care au a scoate n tipar a scoate n tipar, ( nv. ) a da la iveala, a publica: multe carti au scos n tipari mpotriva ereticilor.N.COSTIN.

a scoate n vileag a scoate n vileag, a da n vileag: am descoperit noi un secret, dupa ndeletniciri carturaresti de patruzeci de ani, cu ajutorul lui, ne-a ngaduit sa scoatem n vileag povestea cea adevarata.S AD. a scoate la cale a ( o) scoate (sau a iesi) la cale (cu cineva) , a se ntelege, a ajunge la (un) capat, la un rezultat (cu cineva) : nu poate sa scoata la cale cu tiganul n nici un fel.POP. a scoate la cap a ( o) scoate (sau a ( o) duce,

a iesi) la ( un) cap (sau capat, capati, fel, sfrsit) ( bun) (cu cineva sau cu ceva) , 1) a duce la bun sfrsit, a termina cu succes (ceva) , a izbuti, a reusi: vaznd [armeanul] ca cu radicatura no scoate la capat, o lua la amageli. POP. ; 2) a se nvoi, a se ntelege (cu cineva)

: sa-mi dea fata de nevasta, ca no scoate cu mine la capat.POP. ; 3) a scapa cu bine dintro ncurcatura: sa vada cum a s-o scoata la capat bietul vladica.NEGR. a scoate la capat a scoate la capat (pe cineva), a ruina (pe cineva); a aduce la disperare, la exasperare (pe cineva ) . a scoate la licitatie a scoate (sau a striga) la licitatie (sau la mezat) (ceva) sau ( reg. ) a scoate licitatia (pe ceva) , a oferi (un bun) spre vnzare

prin licitatie; a scoate la vnzare (ceva) : mult-putinul ce ia mai ramas o sa se strige mnepoimne la mezat de catre datornici.FIL. a scoate la tabla a scoate la tabla, a chema (un elev) la lectie (n fata tablei) : se uita-ncruntat pe catalog si .. . striga pe cea dinti eleva - caci el nu scoate dect una la tabla.VLAH. a scoate la vedeala a scoate la vedeala, a face sa fie vazut, cunoscut, descoperit. a scoate la vnzare a scoate (sau a da, a pune) la (sau n, (

nv. ) de) vnzare (sau ( nv. ) vnzator) (ceva sau ( nv. ) pe cineva) sau ( reg. ) a scoate vnzarea (pe ceva) , a oferi spre vnzare, a pune n vnzare (ceva sau pe cineva) , a prezenta, a expune spre vnzare; ( spec. ) a scoate la licitatie, a scoate la mezat: de ce-ai scos nevasta-

n trg?; ori ai scos-o di vnzare?POP. a scoate limba a( -i) scoate limba (cuiva, la cineva, dupa cineva etc.) , a-si manifesta dispretul, batjocura, dezaprobarea etc. fata de cineva ori a face (cuiva) n ciuda prin scoaterea limbii din gura: a scos limba la doua cucoane tinere.ARGHEZI. a scoate limba de-un cot a scoate (sau ai iesi) limba de-un cot (cuiva) , 1) a gfi (de efort) ; a

fi foarte obosit; 2) a fi n dificultate, a fi strmtorat. a scoate luleaua de la ciubuc a scoate luleaua de la ciubuc, a se enerva (si a se purta n consecinta) : mai, Gogule! i-am raspuns si eu, cata-ti de drum pna ce nu scot luleaua de la ciubuc! AL. a scoate mahmurul din om a scoate mahmurul din om, a exaspera pe cineva, al face sa-si iasa din fire: [ea] e una din cele care scoate mahmurul din om.CR. a-si scoate masca a-si

scoate ( a-si lepada, a-si arunca) masca sau a ridica (sau a lua, a smulge, a rupe) masca cuiva sau a( -i) cadea (sau a i se lua) masca cuiva, a aparea (sau a face sa apara) n adevarata lumina, a (se) demasca: atunci Iancul lepada masca, si dezvali urtul a scoate nume a( -i) scoate (sau a( -i) scorni, a( -i) face, ai iesi) nume ( rau)

(sau vorbe) (cuiva) , a vorbi de rau, a brfi, a calomnia (pe cineva) , a ( i se) face reclama proasta (cuiva) : tia cam iesit nume rau: ca esti tnar si gingas, dar la inima pizmas.POP. a-si scoate obrazul n lume a-si scoate obrazul n lume, a se arata printre oameni, a aparea n societate: n-aveai cap sa scoti obrazul n lume de rusine. CR. a-si scoate ochii a-si scoate

ochii (pentru cineva) , a fi n stare de orice sacrificiu (pentru cineva) ; a intra (si) n foc (pentru cineva) . a-si scoate ochii cu ceva a-si scoate ochii cu a-si strica vederea cu

a-i scoate ochii cuiva ai scoate ochii cuiva (cu ceva) , 1) ai aduce mereu aminte (cuiva de ceva) , ai reprosa (cuiva ceva) : m-am saturat pnan gt de mucegaiul de baba, ca hojma ma morocaneste si-mi scoate ochii cu cele tinere.CR. ; 2) a ademeni, a amagi, a ispiti (pe cineva) ; a nsela (pe cineva)

; a ncnta, a uimi (pentru a nsela) (pe cineva): mai, bogate, bogatele! daca ai averi d-acele, nu-mi scoate ochii cu ele.AL. a-si scoate palaria a-si scoate palaria (n fata cuiva), ( fig. ) a recunoaste calitatile, meritele (cuiva) . a-i scoate pe nas a-i scoate pe nas (cuiva ceva), a-i da peste nas (cuiva). a scoate pe piata a scoate pe piata, a valorifica prin vnzare; a produce n scopul vnzarii: visul Caty-ei era de .. . a scoate pe piata produse din ferma sa.CAL. a-i scoate peri albi ai scoate peri albi (cuiva) , ai producemari necazuri (cuiva) ; a sci,

a agasa (pe cineva) : mi-au facut totdeauna greutati, mi-au scos peri albi.SAD. a-si scoate pinea a-si scoate pinea (sau ( reg. ) mamaliga) , a-si asigura prin munca traiul zilnic, a dobndi prin munca cele necesare unui trai modest, umil: pe ct poate pinea-si scoate. PANN. a-si scoate prleala a-si scoate prleala, ( fam. ) a-si gasi o compensatie, a se despagubi. a-i scoate prin crestet a-i scoate prin crestet (sau pe ochi) (cuiva ceva), a profita, a abuza de binele facut cuiva. a scoate radacina patrata a scoate radacina patrata (sau cubica), ( mat. ) a extrage radacina patrata (sau cubica) . a scoate rufele din boala a scoate rufele din boala, a spala rufele foarte murdare. a scoate sabia a scoate (sau a trage) sabia, a se pregati de lupta,

de atac, a ncepe o agresiune (folosind sabia) : marele Alexandru-Nicolaevici ... trasese sabia mpotriva vrajmasului de mosie.M.CAR. a scoate scntei a scoate scntei, a lucra intens, cu foarte multa convingere, n mod extrem de eficient: daca no sa scoti scntei nvatnd, ... te trimit la unchiul Petre.PREDA. a scoate selamet a scoate (sau a duce pe cineva la) selamet, a ruina: pe de alta parte, vazndu-se scos la selemet, la apucat pe kir Ianulea un fel de groaza.CAR. a scoate snge a scoate snge (cuiva), ( reg.

) a lasa (cuiva) snge. a scoate smagul a scoate smagul (din cineva) , ( reg. ) a face (pe cineva) sa se astmpere; a domoli, a potoli, a linisti (pe cineva) . a-i scoate sufletul ai scoate sufletul (cuiva) , 1) ( nv. ) a ucide, a omor (pe cineva) : numai curnd sa-mi nvii predomno-su, iara de nu, . [i] voiu scoate s [u]

fl [e] tul.DOS. ; 2) a obosi, a plictisi, a agasa ori a chinui foarte tare (pe cineva): mi scoate sufletul cu atta dragoste.NEGR. a-si scoate sufletul a-si scoate sufletul, a munci (sau a lucra, a alerga) din rasputeri; a se extenua: mi scot sufletul si m-am abrutizat.CEZAR.P. a scoate tfna a scoate tfna (cuiva), a face sa-i treaca cheful de cearta (cuiva) . a-i scoate vorba cu clestele ai scoate vorba (sau vorbele, cuvntul) ( din gura) cu clestele (sau cu

cangea, cu sfredelul) (cuiva) , a convinge cu greu sa vorbeasca (pe cineva): si ce mi-a spus, cu clestele i-am scos! VLAH. a scoate vorba ca .. . a( -i) scoate vorba (sau vorbe, veste, ( nv. ) cuvnt) ca ... , a face sa se raspndeasca stirea (defavorabila, inexacta) ca ... , a da de stire ca ... , a aduce la cunostinta ca ... , a face sa se auda, sa se zvoneasca precum ca ...:

ncepu sa scoata vorba ca a prinde a scoate vorbe din traista a scoate vorbe din traista, a minti. a scoate zer din piatra a scoate (sau a stoarce) zer din piatra ( seaca), a reusi imposibilul. scobeste-te n dinti! scobeste-te n dinti! , pune-ti pofta n cui! : credeti ca avut fata parte sa guste vro una? nu .. . s-atunci scobeste-te, fata babei, a-si scobi dintii a-si scobi dintii cu cineva, ( reg. ) a vorbi pe cineva de rau: sai spui .. . sa nu-si scobeasca dintii cu mine ca da de dracul.

scos de la naftalina scos de la naftalina, 1) nvechit, demodat; 2) reactualizat. scos din cutie scos ( ca) din cutie, dichisit: pare ca esti scos din cutie si asta nu-mi prea place.FIL. scos din minti scos din minti (sau din minte), turbat de furie; smintit: da toate semnele de un om scos din minte.AL. a se screme sa .. . a se screme sa ... , a se chinui sa ... , a fi gata sa .. . (fara a reusi) : de cnd se screme sa ploua si degeaba! POP. a scrie cu carbunele de pe horn a scrie cu carbunele de pe horn, a fi ncepator la scris, a scrie greu si prost. a se scrie n partea cuiva a se scrie n partea cuiva, a semana (cu cineva): s-a scris n partea tatne-su.POP. a scrie pe apa a scrie pe

apa (sau pe nisip, pe lumnare, pe mucul lumnarii) , a uita usor; a nu lua n serios: nedreptatile scrie-le pe nisip, iar binefacerile pe marmora.POP. scris cu cheie scris cu cheie, scris cifrat: statutele scrise n cifre cu cheie, erau pastrate la mine. GHICA. a o scrnti a o scrnti, a comite o eroare, a gresi; a face o gafa, o prostie: toate ncep bine, si de la a doua strofa o scrntesc.VLAH. a scuipa de sus a scuipa de sus (sau departe) , ( reg. )

a fi mndru, ngmfat: tu la dnsii cu sprnceana nalta cautnd n zios, sa scuipii daparte, uitndu-ti si da opincile sparte? BUDAI-DELEANU. a scuipa foc a scuipa foc ( de mnie), a-si iesi din fire de mnie. a-si scuipa n sn a-si scuipa (sau ( reg. ) a-si stupi) n sn, a face gestul de a scuipa (n sn) , pentru a se feri de o primejdie sau a-i trece frica: cum auzira satenii ncepura sa-si faca cruce si sa-si scuipe n sn de frica.ISP. a-si scuipa plamnii a-si scuipa plamnii (sau ( reg. ) bojocii) , ( nv. si

fam. ) 1) (despre bolnavii de tuberculoza) a expectora des: acum si scuipa bojogii n bordei.CAMIL.P. ; 2) ( fig. ) a depune mari eforturi (cu riscul pierderii sanatatii) pentru a realiza ceva. a scuipa snge a scuipa snge, ( pop. ) a avea o hemoptizie: sufla comanda la toti, nainte si-ndarat, pna scuipi snge din piept.POP. a se scula cu curu -n sus a se scula cu curu (sau cu

dosu, cu fundu) n sus sau a se scula cu fata la perna (sau cu fata la cearsaf, pe piciorul stng) a fi bosumflat, prost dispus, pus de cearta: vad eu ca te-ai sculat, azi, cu curun sus si toate-ti put.POP. a se scula cu noaptea-n cap a se scula cu noaptea-n cap, a se trezi dis-de-dimineata. a se scula deodata cu soarele a se scula deodata cu soarele, a se scula la rasaritul soarelui, dis-de-dimineata: somnorosul e

silit da a sa scula deodata cu soarele.AL. a scula n picioare a scula (sau a ridica, a pune) n picioare, 1) a pune n miscare, a mobiliza: ridicase n picioare ordii si popoare ntregi. OD. ; 2) a produce agitatie, tulburare: mparatul, chiar n puterea noptii, se scoala, radica toata curtea n picioare.CR. ; 3) a rascula. a i se scula o idee a i se scula o idee (cuiva), ( fam. ) a-i veni o idee (ciudata), o toana (cuiva) . a i se scula sa ... a i se scula (cuiva)

sa .. . (sau de ... ) , ( fam. ) a se hotar (brusc) sa ... , a dori (pe moment) sa .. . ; ( p.ext. ) a i se nazari sa .. . a scula si mortii a scula (sau a destepta, a trezi) si mortii, a face un zgomot asurzitor. a i se scurge ochii a i se scurge ochii (sau inima) (dupa cineva sau dupa ceva) , a se uita cu placere, cu dragoste

(la cineva sau la ceva) , a tine mult (la cineva sau la ceva) ; a dori cu pasiune (ceva sau pe cineva) : fata de mparat, tot uitndu-se la el, i se scurgeau a i se scurge ochii a i se scurge ochii sau a-si scurge ochii de lacrimi (sau ( nv. ) n lacrimi) , a plnge pna la secarea lacrimilor sau pna la slabirea vederii: nu-ti mai

scurge ochii tineri, dulcii cerului fiastri, nu uita can lacrimi este taina

a-l scurma la inima al scurma la inima (pe cineva) , ( nv. si reg. ) al tulbura; al nemultumi (pe cineva) ; ( pop. ) al rci la inima (pe cineva), ( reg. ) a-l scormoni la inima (pe cineva) . a-l scurma paralele n punga a-l scurma paralele n punga (pe cineva), ( reg. ) a fi risipitor. a-l scurma serpii la burta a-l scurma serpii la burta (pe cineva), ( reg. ) a-i fi foarte foame (cuiva) . a scurta cararile cuiva a scurta (sau a taia) cararile (sau drumurile, potecile) cuiva, ( reg. )

1) a mpiedica activitatea cuiva, a ngradi libertatea de actiune a cuiva: Helbet, m-oi face eu sanatos, ti-oi mai scurta eu cararile.CONTEMP. ; 2) a pune n pericol viata cuiva: nu cumva sa-ti iasa vro dihanie ceva nainte si sa-ti scurteze cararile.CR. a scurta de o palma a scurta de o palma (pe cineva), a taia capul (cuiva). a scurta ghearele a scurta ghearele (cuiva), a limita puterea cuiva; a pune n imposibilitate de a face rau (pe cineva ) . a scurta limba a scurta limba (cuiva) sau a scurta de limba (pe cineva), ( nv. ) a taia limba (cuiva) . a i se scurta pasul a i se scurta pasul (cuiva), ( reg. ) a agoniza. a i se scurta potecile a i se scurta potecile (cuiva), ( reg. ) a nu mai fi liber sa faca ce vrea; a nu mai avea acces undeva. a se scurta teiele a se scurta teiele, ( reg. ) a fi n criza de timp, a fi zor, a nu mai prididi. a-i scurta viata ai scurta

viata (cuiva) , ( nv. si reg. ) a omor (pe cineva) : te-or prinde si te-or duce la Suceavan starostie, sa-ti scurteze viata tie.POP. a scurta vorba a scurta vorba (cuiva) sau a i-o scurta, a mpiedica (pe cineva) sa vorbeasca. scurta vorba scurta vorba (sau socoteala) , fara a mai pierde timpul; fara multa vorba: si, scurta vorba, ne adunam, cu rudele lui Zaharia, cu ale mele, n ograda la mos Luca.CR. scurta vreme dupa ... ( la) scurta vreme (sau scurt timp) dupa ( ce) .. .

sau ( nv. ) scurt dupa ... , (la) putina vreme dupa ... , imediat dupa ... ; curnd dupa ...: scurt timp dupa aceea, a si dat ortul popii. scurt si cuprinzator scurt si cuprinzator sau ( fam. ) scurt pe doi, fara multa vorba: scurt si cuprinzator, sarut mna matusei, lundu-mi ziua buna ca un baiat de treaba.CR. scurt timp nainte de .. . scurt timp (sau scurta vreme) nainte de ... , cu putin timp nainte de ... : scurt timp nainte de bacalaureat

... au scris niste note.BLAGA. a scuti viata a( -si) scuti viata sau a se scuti cu viata, ( nv. ) a scapa cu viata dintro mare primejdie: au dat ntro lunca de padure aparndu-se si si-au scutit viata.N.COSTIN. a scutura blana a scutura blana (sau cojocul, nadragii) (cuiva) sau a scutura de pureci (pe cineva) , ( pop. ) a bate (pe cineva) . a-l scutura frigurile al scutura frigurile (pe cineva)

, 1) a avea un acces de friguri, a avea frisoane: peste dascalul Cotrus dase un rau mare: acum, n preajma examenului, l scutura rau niste turbate de friguri.AGRB. ; 2) a fi bolnav de malarie. a scutura mna cuiva a scutura mna cuiva, a saluta pe cineva lundui mna, strngndu-io (cu putere) si mscndu-io repetat (si energic) n sus si

n jos, n semn de (mare) afectiune, bucurie etc. : [] mi scutura mna si zbura pe scari, n jos.EM. a scutura praful de pe picioare a( -si) scutura praful (sau pulberea) de pe (sau din) picioare, ( nv. ) a renunta definitiv la ceva: si cine nu vor primi voi .. . iesind de n casa sau de n cetatea aceea, scuturasi praful de

n picioarele voastre.CORESI. a-si scutura purecii a-si scutura purecii, ( reg. ) a scapa de saracie. scuze! ( mii de) scuze! sau scuzele mele! , (formula de politete) va rog sa ma scuzati! , pardon! , iertati(-ma)! : mii de scuze, scumpa doamna, seamana, dar nu rasare seamana, dar nu nu seamana deloc. se bat turcii la ( parca) se bat turcii la (despre oameni) 1) mannca lacom; 2) vorbeste foarte

a seca la inima a seca (sau a frige) la inima (pe cineva), a provoca o durere, o suparare mare (cuiva) . a seca la inima a seca la inima (pe cineva) sau a seca inima (cuiva) , (despre dor, durere etc. ) amistui, a consuma (pe cineva): sa nu-ti sece inima, cum ai secat tu pe-a mea.POP. a secat tta caprei a secat tta caprei, a ntarcat balaia: acum li s-a nfundat si lor: a secat tta caprei! AL. se cheama ca se cheama ( vorba) ca, se zice ca, cica; va sa zica: dar boierul se cheama ca era batrn tare.SAD. secunda dupa secunda secunda dupa (sau de) secunda sau n toata secunda, n fiecare moment; continuu, ntruna, mereu, necontenit, nencetat, clipa

de clipa, fara contenire, fara ncetare, fara ntrerupere, fara oprire, n tot momentul, minut de minut, tot timpul: era indispensabil, zi si noapte, n toata secunda.ARGHEZI. se face gaura n cer ( nu) se face gaura (sau borta) n cer, (nu) e mare lucru, (nu) e nici o nenorocire: doara nu so face gaura n cer, daca vom sti si noi ce lucru te amaraste.ISP. se ngroasa treaba se ngroasa treaba (sau lucrul, gluma) , lucrurile iau o turnura serioasa; nu mai e de gluma: daca vede

si vede mta ca se-ngroasa gluma, se duce la casap.POP. se ntelege ca ... se ntelege ( de la sine) ca .. . sau e de la sine nteles ca ... , este evident, limpede, lamurit ca ... , fara ndoiala ca ..., nu ncape ndoiala ca ...: esti frumoasa, se-ntelege.EM. a semana ca doua picaturi a semana ca doua picaturi ( de apa) (cu cineva) , a semana perfect, pna la confuzie (cu cineva) : seamana masii ca doua picaturi de apa.DELAVR. a semana neghina a semana neghina (

n urechile cuiva) , a provoca discordie, zzanie: vicleanul semannd neghina n urechile mparatului.DOS. a semna n alb a semna n alb, a iscali un document nainte de a fi completat. a semna la nas a semna la nas (pe cineva) , ( nv. ) a pedepsi cu stigmatizarea la nas (pe cineva) : l-au semnat la nas si l-au dat la calugarie.URECHE. semn bun semn bun, prevestire favorabila. semn rau semn rau, semn prevestitor de nenorocire. se prea poate se prea poate, este (foarte) posibil; tot ce se poate. a i-o servi a i-o servi ( ca pe tava) (cuiva), ( fam. ) a-i spune de la obraz (ceva cuiva) . a servi de trambulina a servi de trambulina (cuiva), a ajuta sa parvina (mai ales n politica) (pe cineva) . a servi o lectie

a servi o lectie (cuiva) , a avea (fata de cineva) o comportare (sau a pune, pe cineva, ntro situatie) care sai prilejuiasca tragerea unor nvataminte. a-l servi pe tava al servi ( ca) pe tava (pe cineva) sau ai aduce (sau ai da) ( ca) pe tava (cuiva) , al servi foarte bine, cu tot dichisul (pe cineva); a-i aduce totul de-a gata (cuiva) . se schimba vorba ( acum)

se schimba vorba (sau socoteala, chestiunea) , (acum) e o alta situatie: dar acum se schimba vorba: o cale scurta de 2 poste ... nu se potriveste se vede ca ... se vede ca .. . sau se vede treaba (sau lucrul) ca ... , e probabil ca ... : se vede lucru ca si mos Nichifor era facut pe drumuri.CR. se vede ct de colo ca .. . se vede ct de colo ca ... , se vede de departe, de la o posta ca ...; . a-si sfarma capul a-si sfarma capul (sau mintea) , a depune eforturi intelectuale

(foarte) mari pentru nsusirea unor cunostinte, pentru aflarea unor informatii (stiintifice) etc. ; a se gndi intens (si continuu) la gasirea celei mai potrivite solutii pentru o anumita situatie, la iesirea dintro dificultate etc. ; a-si framntamintea, ( fam. ) a-si stoarce creierii, a-si sparge capul, a-si bate capul: orict mi sfarm capul cum sal prapadesc, cu el

nui chip s-o scot la cale dupa legile a sfarma maselele a sfarma maselele (cuiva) , a bate violent peste maxilare (pe cineva) : nu stiu cine ma opreste sa nu-ti sfarm maselele din

a sfatui nsusi a ( se) sfatui ( cu el sau cu sine) nsusi sau a ( se) sfatui cu gndul (sau cu capul) ( sau) , ( nv. si pop. ) a medita: sta el oleaca si se sfatuieste cu gndul.CR. a i se sfeti a i se sfeti, ( nv. si reg. ) a izbuti: amar manifest au trimis n Ungaria, ca doara iarasi ar putea face rascoala si nu i s-au sfetit.SINCAI. a-si sfii cuvntul

a-si sfii cuvntul, ( nv. ) a se feri, a se teme sa spuna n mod deschis ceea ce gndeste: nus sfii cuvntul, grai.CORESI. a-si sfii inima a-si sfii inima, ( nv. ) a se simti rusinat: lumina parii iubeam si inima nu-mi sfiam, ci m-am apropiat de ea, cu cuget curat.PANN. sfnta carte sfnta carte, ( nv. ) studiul teologiei: acel parinte l-au nvatat svnta carte.DOS. Sfntul Nicolae Sfntul Nicolae ( din cui

sau de pe coarda) , ( pop. si fam. ) nume dat batului sau biciului cu care erau batuti copiii (la scoala): de fiecare greseala sa-i arda scolariului cte un Sfnt-Nicolai.CR. a-i sfri calciele ai sfri calciele (sau picioarele, piciorusele) (cuiva) , ( pop. si fam. ) a fugi sau a merge foarte repede: i sfriau calciele de iute ce se ducea.ISP. a-i sfri coliva la piept a-i sfri coliva la piept (cuiva), ( pop. ) a fi pe moarte. a-i sfri cu hrbul a-i sfri cu hrbul (cuiva), a-i face farmece (cuiva) . a-i sfri inima ai sfri inima (sau

sufletul) (cuiva) , ( fam. ) a avea o stare de emotie, de neliniste, de teama: desi trasura ... era precedata de o companie de soldati, Baloleanu si simtea inima sfrind.REBR. a-i sfri inima de dorul ai sfri (cuiva) inima de dorul ( a ceva) , a dori foarte mult ceva: nu mai jucase de multa vreme carti, sii sfria inima de dorul unei partide.SANDU-ALDEA. a-i sfri trtita dupa baieti ai sfri trtita dupa baieti, (despre fete) a avea chef de baieti,

ai arde de baieti: nici na mplinit paisprezece ani si-i sfrie trtita dupabaieti.STANCU. a sfrsi cu cineva a ( o) sfrsi cu cineva, a rupe relatiile cu cineva; a nu mai sta de vorba cu cineva; a termina cu cineva: am crezut ca am sfrsit cu el pentru toata viata.CAMIL.P. a o sfrsi cu viata a o sfrsi cu viata, a se sinucide: risipeam tot pentru ca .. . ma hotarsem so sfrsesc cu viata de care

eram satul.M.CAR. a se sfrsi de .. . a se sfrsi de ... , a-si bate capul, a depune eforturi pentru .. . a sfrsi de cheltuiala a sfrsi de cheltuiala (sau din chelciug) , ( reg. ) a ramne nici un ban, a fi lefter: tocmai cnd sfrseam de cheltuiala si ma duceam la trg ca sa-mi vnz maloteaua ... ma a se sfrsi de la inima a se sfrsi de la inima (sau pe picioare) , ai veni rau; a lesina: sfrsindu-se de la inima, se moaie din balamele si cade pe un scaun.CAR. a i se sfrsi inima a i

se sfrsi inima (cuiva) , 1) a fi ndurerat; a se lasa cuprins de tristete: inima i sa sfrsea, dar ndat sa stapnea si durerii nu sa da.POP. ; 2) a se sfrsi la inima. a se sfrsi la inima a se sfrsi la inima sau a i se sfrsi inima (cuiva), a fi foarte obosit, epuizat: la inima ma sfrsesc.POP. a-si sfrsi suflarea a-si sfrsi suflarea, ( nv. ) a fi n agonie, a fi pe pragul mortii: va intra leul ce si sfrseaste suflarea.TICHINDEAL. a siguripsi vama a siguripsi vama, ( nv. ) a achita (sau a percepe) taxele a sili la drum a (

se) sili la drum, ( nv. ) a merge repede: silira la drum si n sfrsit ajunsera pe cele vrajmase la un loc anume Iascea.BALC. a se simti acasa a se simti ( ca) acasa (sau la el acasa, acasa la el, n toate ale lui) , 1) a avea sentimentul ca se afla ntr-un mediu familiar, nconjurat de lucruri si de persoane cunoscute;

a fi familiarizat cu ceva; 2) a nu se simti stnjenit sau jenat

a simti greu la inima a ( se) simti greu la inima, a i se face greata, a vomita. a se simti la mama acasa a se simti ( ca) la mama acasa, a se simti n largul lui, a se simti foarte bine. a simti pulsul a simti (sau a prinde) pulsul, a ntelege sau a intui exact o situatie, o stare de lucruri, cursul unor evenimente etc. a se simti rau a se simti (sau a-i fi) rau, a fi bolnav: nu mi-i rau, dar o sa mor, ca de mult ma arde-n dor.POP. a simti un gol la stomac a simti un gol la (sau n) stomac, 1) a fi flamnd; 2) a avea o emotie foarte puternica. singur cuc singur cuc, singur de tot, izolat. singur cu chipul sau singur (sau nsusi) cu chipul sau, ( nv. )

nsusi, n persoana: ctiva domni, din Tara leseasca, singuri cu chipurile sale, cu curtile lor au fost.LET. situatie exploziva situatie exploziva, situatie tensionata, critica. snge rece snge rece, stapnire de sine; echilibru sufletesc; calm, cumpat: se resemna mai n urma, si recapata sngele rece si nu se mai sinchisi de dnsul.REBR. snt neconsolat! snt neconsolat! , snt consternat!, snt nemngiat! slaba nadejde slaba nadejde, putin probabil. slab ca un ogar slab ca un ogar, foarte slab. slab de inima slab de inima, milos. slab de-i poti numara coastele slab (sau ( iron. ) gras) dei poti numara coastele, foarte slab: o rapciuga de cal grebanos,dupuros si

slab, de-i numarai coastele.CR. a-i slabi balamalele ai (sau a i se) slabi (sau a i se muia) balamalele (cuiva) sau a nul mai tine balamalele (pe cineva) , a-si pierde vigoarea (din cauza batrnetii, a oboselii etc.): mi-o slabit balamalele.AL. a slabi din chingi a slabi din chingi (pe cineva) , 1) a lasa chinga (calului) mai lejera; 2) ( fig. ) a lasa (pe cineva) sa-si traga sufletul, a lasa mai n voie (pe cineva): mai slabind [sarpele] pe om, din chingi.ISP. a nu slabi din goana

a nu slabi din goana (pe cineva), a goni, a urmari ntr-una pe cineva: si din goana nu-i slabea.ISP. a-i slabi rnza a-i slabi rnza (cuiva), ( pop. ) a saraci. a slobozi frul a slobozi frul sau a slabi din fru, a lasa slobod. a slobozi glas a slobozi glas, a tipa, a racni. a sluji pna n tinda a sluji pna n tinda (pe cineva) , a face treaba prost, de mntuiala: vrednicia-ti mie oglinda, ca m-ai slujit pna-n tinda.PANN. a snopi n batai a snopi n batai (pe cineva), a bate zdravan (pe cineva) . socoteala babeasca socoteala babeasca, calcul empiric. a sonda terenul a sonda (sau a tatona, a pipai) terenul, a se informa nainte de a ntreprinde ceva:

stia ca madam Valsamaki face pe petitoarea ... si venise sa tatoneze sora cu moartea sora cu moartea, foarte puternica, cumplita: l-au prins si i-au tras o bataie sora cu moartea. a sorbi din ochi pe cineva a sorbi (sau a mnca) din ochi (sau cu ochii) pe cineva sau a pierde (sau a prapadi) din ochi ( de drag) pe cineva, a se uita cu drag la cineva, a iubi foarte cu sortul negru prins n bru, o pierd din ochi de draga.COSBUC. a-i sosi tipicul ai sosi (sau ai veni) tipicul (la ceva) , ( reg. ) a sosi momentul potrivit (pentru ceva) , a veni vremea (pentru ceva):

i-a venit tipicul si la cojoc, s-a s-o spui lui mutu ! s-o spui (sau sa i-o spui) lui mutu ( de la Manutanta) ! , spune-i altuia mai credula sparge gheata a ( se) sparge (sau a ( se) rupe) gheata, a (se) face nceputul; a a sparge norma a sparge norma, a iesi n afara normei; a-si sparge pieptul a-si sparge pieptul ( vorbind sau strignd), a striga din rasputeri. a sparge telina a sparge (sau a taia, a strica) telina, a desteleni.

a se spala ca pisica a se spala (sau a matura) ca pisica (sau ca mta), a se spala (sau a matura) de mntuiala. a spala obrazul de rusine a spala obrazul de rusine, ( reg. ) a iesi basma curata. a se spala pe mini a se spala pe mini ( de ... ) sau a-si spala minile ( de ... ) , 1) a nu mai beneficia de ... : vazu ca sa spalat pe mini de vasul de botez.ISP. ; 2) a nu-si asuma raspunderea: treaba voastra, eu ma spal pe mini! a spala putina a spala (sau a sterge, a rade) putina, (

pop. si fam. ) , a fugi, a pleca din fata unui pericol, a unei situatii neplacute; a pleca pe furis, a o sterge: a doua zi ... am si spalat putina.VLAH. spalatura de plosca spalatura de plosca, ( pop. ) bautura alcoolica. spirit de echipa spirit de echipa, legatura (sufleteasca), colaborare ntre membrii unei echipe. spre chipul .. . spre chipul ... , ( nv. ) ca pentru ... : s-au facut a se apropia spre oastea sfezeasca, tocmindu-si oastea spre chipul razboiului.LET. spre folos spre (sau pentru) folos( ul) (cuiva), n interesul, n beneficiul, n avantajul (cuiva) . spre primavara spre (sau (

nv. si reg. ) despre) primavara, n ajun de primavara: nu te-am putut vedea dect spre primavara.SAD. spre stiinta spre stiinta, ca sa (se) stie: n urma veni si pamntul, ca sa ieie si el spre stiinta ndatorirea lui.POP. spre toamna spre toamna, spre sfrsitul verii sau spre nceputul toamnei: spre toamna dacai veni, tu cu altul mai gasi.POP. a spune cai verzi pe pereti a spune (sau a crede, a nsira, a visa) cai verzi pe pereti, a spune (sau a crede,

a nsira, a visa) lucruri irealizabile, imposibile, minciuni, bazaconii. spune curat! spune curat! , vorbeste lamurit, fara ascunzisuri! a-si spune cuvntul a-si spune cuvntul, a-si expune punctul de vedere. a spune drept a spune drept, a spune adevarul, a fi sincer: si pentru ce n-as spune drept? CAR. a spune drept ca neamtul a spune drept ca neamtul, a spune verde, fara nconjur. a-i spune inima cuiva ceva a-i spune (sau a-i zice) inima (sau gndul) cuiva ceva, a presimti ceva: ne zice gndul ca vei pieri.ISP. a spune ceva la adresa cuiva a spune (sau a vorbi) ceva la adresa cuiva, a spune (sau a vorbi) ceva cu privire la cineva. a spune musca pe perete a spune (sau a scrie) musca pe perete, a spune (sau a scrie) lucruri incredibile. a spune oblu a spune (sau a zice, a grai) oblu, ( reg. ) a vorbi deschis, fara ocolisuri. a spune pasul a( -i) spune pasul (cuiva) , a se destainui, a se plnge (cuiva) : sa

te duci la mparatul tarii acesteia .. . si sai spui tot pasul.POP. a spune pe nume a spune (sau a zice, a chema, a striga) pe nume, a rosti numele cuiva, a numi pe cineva; ( p.ext. ) a spune direct, fara ocolisuri, de la obraz: blnd pe nume el o cheama.EM. a spune poncis a spune (sau a vorbi) poncis, ( pop. ) a vorbi fara menajamente, pe sleau. a spune romneste a spune romneste, n ochi sau a spune verde, romneste sau a spune

( verde) n fata, a spune deschis, de la obraz: fiecare e liber sa aiba orice opiniune a spune rupt-ales a spune (sau a zice) rupt-ales, ( nv. si reg. ) a spune clar, lamurit; a spune de la obraz: io-ti spun bade ruptales, ca nu pot sa te iubesc.POP. a spune una groasa a spune una groasa, a spune o minciuna gogonata. a spune una ncornorata a spune una ncornorata, a exagera, a nflori. a spune vorbe late a spune vorbe ( mari si) late, a spune vorbe pompoase, a-l spurca pupaza al spurca pupaza (pe cineva) , 1) a auzi, pe nemncate, pupaza cntnd pentru prima oara

ntr-un an; 2) (glumet) a vedea .

a-i sta bine ai sta (sau ai sedea, ai veni) bine (sau frumos, rau) (ceva cuiva) , a (nu) i se potrivi(ceva cuiva) : n negru, gura dulce, frumos o sa-timai sada.EM. a sta buzau a sta buzau, a sta bosumflat, mbufnat. a sta ca cioara n par a sta (sau a sedea) ca cioara n par ( si gaina ntre lemne), a fi ntr-o situatie neplacuta; a fi n aer. a sta ca cocostrcul a sta ca cocostrcul, a sta singur. a sta ca o cadna a sta ca o cadna, fara a face nici o treaba. a sta ca o mireasa a sta ca o mireasa, 1) a sta degeaba; 2) a fi timid. a sta ca o placinta a sta ca o placinta, a fi placid, a fi comod, nesimtit: ce stai ca o placinta si nu pui mna pe matura? POP . a sta ca o pomana tiganeasca a sta ca o pomana tiganeasca, a sta degeaba. a sta ca pe ace a sta ca pe ace (sau pe carbuni, pe ghimpi), a arde de nerabdare: statuse ca pe ghimpi la biserica.ISP. a-i sta ca piperu-n nas

a-i sta ca piperu-n nas (cuiva), a nu-i fi pe plac (cuiva) . a sta cap la cap a sta (sau a se pune) cap la cap (cu cineva), a se sfatui (cu cineva) . a sta ca puiul n gaoace a sta (sau a trai) ca puiul n gaoace,( reg. ) a sta (sau a trai) retras, izolat, singuratic, a fi resemnat, tacut. a-i sta capul unde-i stau talpile ai sta (cuiva) capul undei stau talpile (sau picioarele) , a i se taia capul (cuiva) : daca pna mne demineata n-a fi podul gata, mosnege, are sa-ti steie capul unde-ti stau talpele .CR. a sta ca tarca n par a sta ca tarca n par, a fi gata de plecare. a sta ca vitelul la poarta noua a sta (sau a se uita, a ramne) ca vitelul la poarta noua, a sta

nedumerit, dezorientat, n fata unei situatii noi, neasteptate: ce-ai ramas asa, ca vitelul la poarta noua? a sta calare n inima cuiva a sta (sau a sedea) calare n (sau pe) inima cuiva, ( pop. ) a sti tot ceea ce gndeste cineva: eu sad calare n inima lor [a femeilor] si, nu ca ma laud, dar stiu toate maruntaiele din- tr-nsele.CR. a sta chitic a sta chitic, a nu se clinti (din loc): stai chitic! AL. a sta ciotca a sta (sau a se ngramadi, a se strnge, a se aduna) ciotca, a sta (sau a se ngramadi, a

se strnge, a se aduna) gramada: baietii s-au strns ciotca mprejurul meu si m-au nmormntat cu nasip.a sta contra a sta ( n) contra (sau de contra) sau a se pune (sau a se lua) n contra (sau n contra) , a se mpotrivi, a se opune: nevasta-n contra se puse.PANN. a sta copacel a sta (sau a se tine, a se ridica, a sedea, a merge, a umbla) copacel, a sta (sau a se tine, a se ridica,

a sedea, a merge, a umbla) pe picioare, drept (fara sa cada) : prichiciul vetrei cel humuit de care ma tineam cnd ncepusem a merge copacel.CR. a sta copacel a sta copacel, (despre copii) a sta n picioare. a sta cos a sta cos, a fi gata: stateam cos, sa sar la el.CR. a sta cot la cot cu cineva a sta cot la cot cu cineva, a fi n crdasie cu cineva. a sta cu bratele ncrucisate a sta (sau a sedea) cu bratele (sau cu minile) ncrucisate, a nu face nimic, a sta cu minile n sn, a sta nepasator: sta bietul om cu minile ncrucisate.ISP. a sta cu burta la soare a sta cu burta la soare, a sta degeaba. a sta cu capul n pumni a sta

cu capul (sau cu tmpla) n pumni (sau n pumn) , a sta pe gnduri, a contempla (proptindu-si capul) sau tmpla cu pumnii: statea mai departe cu tmpla a sta cu gura cascata a sta (sau a ramne) cu gura cascata, a fi uimit, stupefiat; a nui veni sa-si creada ochilor (sau urechilor) : ramasesem ncremenit,

a sta cu gura pe cineva a sta (sau a sari, a tabar) cu gura pe (sau la) cineva, 1) a certa, a ocar (pe cineva) : abia apucase sa scoata o vorba si toate sarira cu gura pe el.POP. ; 2) a se pune cu gura (pe cineva) . a-i sta ca un gunoi n ochi cuiva a-i sta ca un gunoi (sau pai) n ochi cuiva, a-i fi antipatic cuiva. a-i sta cuiva mintea n loc a-i sta cuiva mintea n loc, a ramne uluit n fata unui lucru de nenteles. a sta cu minile n bru a sta cu minile n bru, a nu face nimic, a sta cu minile n sn. a sta cu minile n sn a sta (sau a sedea, a ramnea, a fi) cu minile n sn, a nu ntreprinde nimic; a nu

lucra: sa nu stam cu minile n sn, ca ne mannca nepricopsitii.SAD. a sta cu minile n solduri a sta cu minile n solduri, a nu face nimic, a fi inactiv; a ramne pasiv: de ce-ai venit aici ca sa-mi stai cu mnile n solduri? SAD. a sta cu mna n punga a sta cu mna n punga, a cheltui mereu, a fi mereu nevoit sa cheltuiasca. a sta cununa mprejurul cuiva a sta cununa mprejurul cuiva (sau a ceva) , (despre oameni) a face cerc mprejurul cuiva (sau a ceva) : cnd se punea la masa, copiii stau mprejuru-i cununa deplina.ISP. a sta cu ochii n tavan a sta (sau

a ramne) cu ochii (sau privirea) ( tinta sau atintiti) n tavan sau a avea privirea n tavan, a nu face nimic, a sta degeaba; a fi cu gndul aiurea: ramase ctva timp cu ochii atintiti n tavan.VINEA. a sta cu ochii tacla a sta cu ochii tacla (pe cineva sau pe ceva), ( reg. ) a nu scapa, a nu slabi din ochi pe cineva sau ceva. a sta cu picioarele n apa rece a sta cu picioarele n apa rece, a se gndi intens, profund. a sta cu price a( -i) sta cu (sau n) price (cuiva) , ( nv. ) a dusmani (pe cineva) , a prigoni (pe cineva) , afi mpotriva (cuiva) , a se afla n controversa

(cu cineva) : i-au dat veste Velicico hatmanul cai sta cu price Serban Voda si este sa peie.NEC. a sta cu punga n drum a sta cu punga n drum,( reg. ) a fi darnic. a sta cu toporul la bru a sta cu toporul la bru, a fi totdeauna gata de cearta, de bataie. a sta cu tfna umflata a sta (sau a fi) cu tfna umflata, a fi mbufnat, pus pe cearta. a sta cu un picior la rasarit si cu altul la apus a sta cu un picior la rasarit si cu altul la apus, a nu avea domiciliu stabil; a fi nestatornic. a sta de-a crucisul a sta dea crucisul sau a se pune crucis ( si curmezis) , a se mpotrivi, a se opune: nu scap eu de tine, nici tu de mine, macar de s-ar pune nu stiu cine si crucis si curmezis.a sta de capul

cuiva a sta de (sau a se tine de, a se pune pe) capul cuiva, a insista pe lnga cineva: mama sa pus pe capul tatii (ca) sa ma dea ... la scoala.CR. a sta de frumusete a sta de frumusete, a sta degeaba (pentru a fi admirat) : n-am venit sa stau de frumusete, ci-am venit la bataie.PANN. a sta degeaba a sta (sau a sedea) degeaba, a sta de pomana, fara treaba. a sta de paravan a sta de (sau drept)

paravan, ( fam. ) a ascunde vederii. a sta de poveste a sta (sau a se apuca) de (sau la) poveste (ori povesti) sau a se pune la povesti sau a sta (ori a umbla) n povesti (sau dea povestile) , ( pop. si fam. ) a vorbi multe si marunte (cu cineva) , a taifasui (cu cineva) : mam oprit n drum si-am stat de povesti a sta de vorba a sta de vorba (cu

cineva) , a vorbi, a conversa, a discuta (cu cineva) : hai sa ma duc la tata, daca nu so fi cultat, sa mai stam de vorba.CAR. a sta drept ca pusca a sta drept ca pusca (sau ( reg. ) oblu ca teava pustii), a sta n pozitie de drepti, a sta dupa usa a sta dupa usa, 1) a sta deoparte izolat; 2) a pndi, a trage cu urechea. a sta fata a sta fata, a se mpotrivi, a tine sta fata totdeauna unde a-i sta frumos a-i sta (sau a-i sedea) frumos (cuiva ceva), a-i sta . a sta ghem a sta ghem, a sta ghemuit: oare ce gndeste

a-i sta gndul la ceva cuiva a-i sta gndul la ceva cuiva, a fi preocupat de ceva: crezi ca la asta mi sta mie gndul acum? POP. a sta goga a sta goga, ( reg. ) a sta ghemuit (de frig sau de boala) . a sta huhurez a sta ( ca un) huhurez, a sta singur, parasit. a sta iepureste a sta iepureste, a sta cu toate simturile ncordate, a sta cu teama. stai frumos! stai frumos! , fii cuminte!, astmpara-te! a sta naintea cuiva a sta naintea cuiva, a se mpotrivi, a se opune cuiva: ca nu avea nime puteare sa stea nainte.MOXA. a sta n cale a sta (sau a se aseza) n cale( a) (cuiva) , a mpiedica actiunile cuiva: ncepura a li se parea ca baiatul le tot sta n cale, li se parea ca de el se tot mpiedeca.ISP. a sta n capul oaselor a sta (sau a sedea, a se ridica, a se

scula) n capul oaselor, a sta n fund: facea multe nopti albe, chinuit, n capul oaselor, ca sa n-adoarma.VLAH. a-i sta n coaste cuiva a-i sta n coaste cuiva, a incomoda, a stingheri n miscari (pe cineva); a-i sta n dr um (cuiva) . a sta n cumpana a sta n cumpana (sau n cumpat), a sta la ndoiala, a se ndoi, a sovai; a chibzui, a reflecta. a sta n cur a sta (sau a sedea) n cur, a sta pe partea posterioara a corpului, n fund. a-i sta n gt cuiva ceva ai sta (sau a i se opri) n gt cuiva ceva (sau cineva) , 1) a nu putea nghiti ceva; 2) ( fig. ) a nu se putea mpaca cu un gnd (cu o situatie) . a nu-i sta n mult cuiva

a nui sta n mult cuiva, ( nv. ) a nu prezenta interes (pentru cineva) : o facere de bine ca aceea carea lui nu n mult i sta.SINCAI. a sta n picioare a sta (sau a ramne) n picioare, 1) a continua sa existe: revista iesana .. . sta siastazi n picioare.GALA. ; 2) (despre conceptii, teorii) a continua sa fie valabil; 3) (despre constructii)

a ramne intact: mai sta n picioare casuta.SAD. a sta n puterea cuiva a sta (sau a fi) n puterea cuiva sau ai sta n putere (sau n puteri) (cuiva) , a avea posibilitatea, puterea sa ..., a putea sa ...; a depinde (de cineva): si vazduhul, la rndul lui, sta n puterea lui Dumnezeu.POP. a sta n putinta cuiva a( -i) sta n (sau ( nv. ) prin) putinta cuiva sau a fi n putinta cuiva, a fi n stare, a avea posibilitatile sau mijloacele

necesare de a face ceva: din acest ceas nu le mai sta prin putinta da nu sa vedea ntre patru ochi. DELAVR. a sta n tacere a sta n tacere sau a pazi tacerea, ( nv. ) 1) a nu scoate o vorba, a nu spune nimic, a tacea: amndoi pazeam tacerea gndind, el la Olga, eu .. . la toaleta pentru balul

de la club. NEGR. ; 2) a trece sub tacere, a omite (sa spuna), a ascunde. a sta n tmpis a sta n tmpis, ( nv. ) a fi alaturi de cineva, a ajuta pe cineva: de nu va putearnicul Dumnezeu railor sa stea n tmpis, ca un painjin le e putearea.MOXA. a sta n tura vntului a sta n tura vntului, ( reg. ) a sta n bataia vntului. a sta la capatiul cuiva a sta la capatiul cuiva, a veghea un bolnav, un muribund: biata mama sta la capatiul lui [al fiului]

si din ochii ei rosii ca sngele cadea cte o lacrima a sta la chibzuiala a sta la chibzuiala, a reflecta, a chibzui; a se codi; a sovai: sa nu stai la chibzuiala nici o cirta, Maria Ta, ci sa iei strasnic masuri pentru odihna a sta la cioace a sta la (sau de) cioace, ( fam. ) a palavragi, a sporovai. a sta la coada a sta la(sau a face) coada, a astepta sai vina rndul: domnisoara din dosul ghisului parea ca ignora existenta celor zece oameni a sta la col . a sta (sau a pune pe

cineva) la colt, a fi obligat (sau a obliga pe cineva) sa stea, drept pedeapsa, ntr-un col . al camerei, nemiscat si cu fata la perete; ( p.ext. ) a pedepsi (sau a fi pedepsit) : v-ar placea sa sada smirna si la colt sa fie pusa

a sta la gnduri a sta la (sau n) gnduri, 1) a chibzui, a reflecta: multa vreme au statut n gnduri.DRAGHICI ; 2) a sovai, a ezita, a se ndoi: hai! nu mai sta la gnduri! CR. a sta la mijloc a sta (sau a se pune) la mijloc, 1) ( nv. ) a sta la ndoiala; a ramne n suspensie: stnd la mijloc voroava, socoti de chema pre popii idolilor sa faca si

ei ceva minune.DOS. ; 2) a se interpune: ne punem la mijloc sii mpacam cu mare greu.CR. a sta la o parola a sta la o parola, a sta de vorba; a flecari. a sta la pnda a sta la (sau n) pnda, a pndi: daleu! codre, fratioare, ce-ti facusi frunzisul des unden pnda, la racoare, stam sunnd din frunzi ades! AL. a sta la prnzare a sta (sau a sedea) la prnzare, ( nv. si reg. ) a prnzi: sade la prnzare Mihnea Voda cel cruntat.AL. a sta la racoare a sta (sau a baga, a pune pe cineva) la racoare

(sau la basca, la gros, la mititica, la prnaie, la puscarie, la secret, la zdup), a sta (sau a baga pe cineva) la nchisoare: statuse la racoare la Galata sase luni.SAD. a sta la tocmeala a sta (sau a se lua, a intra) la tocmeala, a se trgui, a se tocmi: hai sa intram la tocmeala.AL. a sta la un taciune a sta la un taciune (cu cineva) , ( pop. ) (despre soti) a duce viata mpreuna: ntro zi nsa, nevasta na mai rabdat: sa-i spuie si mai multe nu, ca n-au sa mai stea la un taciune.POP. a sta locului a sta (sau a sedea) locului, 1) a nu se misca din

loc, a sta nemiscat: o rog astfel n jetui dulce locului sa steie.EM. ; 2) a se astmpara, a fi cuminte: se ascunse ntre niste ciuveie, dar nici acolo nu statu locului.POP. a sta mereu a sta mereu, ( reg. ) a sta linistit. a sta molcom a sta (sau a sedea) molcom, 1) ( nv. ) a sta neclintit; a sta cuminte: dupa ce la asezat pre

fiecare la locul sau, lea poruncit Dumnezeu sa sada molcom.POP. ; 2) a ramne pasiv: asel amagie boierii sa sadza mlcom ca l-or cere pe dnsul domn.NEC. a-i sta napaste cuiva ai sta napaste cuiva, a provoca o nenorocire (cuiva) , a napastui (pe cineva) : sa te fereasca Dumnezeu de ngeri, cnd se ndracesc, de-ti stau napaste.AL. a-i sta nod a-i sta nod (sau ghem) ( n capul pieptului), a se scrbi, a se ngretosa. a-i sta-n tur a-i sta-n tur, ( reg. ) a sta gata sa rabufneasca, a fi pus pe cearta, a fi suparat. a sta par n calea cuiva a sta par n calea cuiva, a ncurca (pe cineva) . a sta pavaza a sta pavaza, a apara; a proteja.

a sta pe calcie a sta (sau a sedea) pe calcie, a sta pe vine. a sta pe cuie a sta (sau a sedea, a fi) ( ca) pe cuie(sau pe ace, pe carbuni, pe foc, pe ghimpi, pe jar, pe jaratec, pe spini), a fi nerabdator, a nu mai avea rabdare. a sta pe cuptor a sta (sau a zacea) pe cuptor, a trndavi: pe cuptor stai ziua toata, matura n-o iei de coada.a sta pe loc a sta pe loc, a se opri din mers: n calea fetei pe loc statu.AL. a sta pe loc ca turta-n foc a sta pe loc ca turtan foc, a sta nemiscat, ( p.ext. ) a nu actiona: de cte ori

i ceruse ajutor, el statuse n loc ca turta-n foc.ISP. a sta pe maldar a sta (sau a fi lasat) pe maldar, ( reg. ) a trai n belsug, fara griji. a sta pe maracini a sta ( ca dracul) pe maracini, a nu avea astmpar, a fi nerabdator . a sta pe o coasta a sta pe o coasta, a sta culcat pe o parte, ntr-a sta pe oua a sta pe oua, a cloci. a sta pe picior de a sta (sau a fi) pe picior de plecare (sau de duca) , a fi gata de plecare: oamenii .. . stateau pe picior de plecare.CAMIL.P. a sta pe pozitie a sta (sau a ramne, a se mentine) pe pozitie, a-si mentine

a sta pe saltea a sta (sau a sedea) pe saltea, 1) a nu face nimic, a fi lenes, comod: locuitorii Moldovei .. . ar fi oameni valorosi, gata de lupta si nu de a sta pe saltea.XENOPOL ; ai bani destui, n-ai dect sa sezi pe saltea si sa poruncesti. POP. ; 2) a fi fara nici o grija; 3) a fi bogat. a sta pe tusa a sta (sau a fi, a ramne, a fi pus)

pe tusa, a sta (sau a fi obligat sa stea) inactiv. a sta pe tambal a sta pe tambal, ( arg. ; despre militari) a face arest. a sta picior peste picior a sta picior peste picior, 1) ( fam. ) a sta (asezat) ntro pozitie comoda: statea rasturnat ntr-un jil . .. . picior peste picior.SAD. ; 2) ( fig. ) a nu face nimic, a sta degeaba. a sta plosnita a sta plosnita, a sta degeaba. a sta polog a sta (sau a zacea, a cadea) polog, ( reg. ) , a sta (sau a zacea, a cadea) gramada: trupurile ..

. zacea polog.COSTIN. a sta pop a sta pop, ( reg. ) 1) (mai ales despre copii) a se tine drept, a sta n picioare: copilul sta pop ; 2) (despre lucruri) foarte reusit, uimitor: a facut o treaba sa steie pop. a sta pricina a sta ( de) pricina, ( nv. ) a se mpotrivi: n-a stat dihania de pricina, ci a rupt-o de fuga.CONV. LIT. a sta prost cu tara a sta prost (sau rau) cu tara, ( fam .) a nu mai avea bani. a sta protap a sta protap, ( fam. ) a sta drept, nemiscat. a sta pup a sta (sau a se pune) pup, ( reg. ) a sta chircit, a sta pe vine: Achim sedea pe straturi pup.COSBUC. a sta racila de cineva a sta racila de cineva, a se tine scai de cineva.

a sta rau a sta (sau a se gasi) rau, 1) a o duce prost; a merge (lucrurile) prost: stam rau, domnule, pe toate planurile! ; 2) a sedea incomod: stai rau acolo, vino mai bine pe canapea! stare de nervi stare de nervi, stare de nervozitate, de ncordare: am cazut ntro stare de nervi cum rar mi s-antmplat.CAR. a sta rezemat n bta a sta rezemat n bta, a se bizui pe forta. a sta sfesnic a sta sfesnic, a sta drept, n picioare: sa

te duci la maica-mea si sai spui maica-mii asa: ca mie mii tare bine, la culcare, la sculare, le stau sfesnic n picioare.POP. a sta sfnt a sta ( ca un) sfnt (sau ca niste sfinti) , ( pop. si fam. ) a sta nemiscat: mprejur batrniistateau ca niste sfinti.SAD. a sta smirna a sta (sau a sedea) smirna, a sta n pozitie de drepti, nemiscat. a sta sub caciula a sta sub caciula, a nu avea locuinta. a sta sub oboroc a sta sub oboroc, a ramne necunoscut: faptele stralucite ale lui Stefan nu putura sta sub oboroc.a sta sub pantoful cu iva a sta sub pantoful cuiva, ( nv. ) a fi sub papucul cuiva. a sta silboc a sta ( la

sau n) silboc sau a fi de salboc, ( reg. ) a sta de santinela: toti au casa, toti au loc, numai io stau la silboc! POP . a sta tare pentru cineva a sta (sau a se pune) tare pentru cineva, ( nv. ) 1) a ocroti, a apara cu energie, cu hotarre (pe cineva) : sau pus tare acel capegiubas pentru dnsii.; 2) a se pune mpotriva. a sta turceste a sta (sau a

sedea, a se aseza) turceste, a sta jos cu picioarele ncrucisate sub corp, n felul orientalilor: toti baietii s-au asezat turceste n a sta tacla a sta tacla (pe cineva), ( reg. ) a cicali, a certa (pe cineva) . a-i sta tacala pe cap a-i sta tacala pe cap (cuiva), ( reg. ) a plictisi, a agasa (pe cineva) . a sta tinta a sta tinta, 1) a sta nemiscat; statea tinta n mijlocul ograzii; 2) (despre ochi) cu privirea fixa: spui soapte fara de-nteles si ochii a sta tuturug a sta (sau a se ridica) tuturug, ( reg. ) a sta (sau a se ridica)

a stapni cu sabia n mna a stapni cu sabia n mna, a stapni cu forta (armata) : stapni pna n zilele din urma cu sabia n mna.IORGA. a stinge carbuni a stinge carbuni, a descnta de deochi (aruncnd carbuni aprinsi n apa) . a se stinge pomenirea cu sunet a se stinge (sau a pieri) pomenirea cu sunet ( a cuiva) , ( nv. ) a fi dat uitarii: ura .. . arse cu totul aceasta familie si stinse cu sunet pomenirea ei.BALC. a-si stmpara foamea a-si ( a)

stmpara foamea (sau setea) , a-si amagi, a-si potoli foamea (sau setea) ; a mnca (sau a bea) : [fata] a nceput a culege radacini de ierburi si poame salbatice ... si cu acelea si-a stm parat ea foamea.POP. a stoarce ceapa n nas a stoarce ceapa (sau lamia) n nas (cuiva) sau a-i freca ridichea la nas (cuiva), a nfrunta pe cineva. stramutat din ornduiala stramutat din ornduiala, ( nv. ) neobisnuit; exagerat: o marime silita si dea pururea stramutata din ornduialele ei.BELDIMAN. a se strecura ca printre picaturi a se strecura (sau a scapa) ca printre picaturi, a

scapa ca prin urechile acului: de batai, de lovituri, scapa printre picaturi.PANN. a strecura o soprla a strecura (sau a baga) o soprla,( fam. ) a face o aluzie tendentioasa: singura lui distractie era sa bage soprle n sufletele apropiatilor . a strica casa cuiva a strica (sau a sparge, a pustii) casa cuiva, a strica armonia dintre soti, a face sa se nvrajbeasca sau sa de desparta o pereche

de oameni casatoriti, ( spec. ) ai lua cuiva barbatul (sau femeia) : cu clevetelele sale, au spart case, si soti de soti au despartit.POP. a strica cumetria a strica cumetria (cu cineva) , a rupe relatiile (cu cineva) , a se certa (cu cineva) : daca asta tii gndul, sa stii ca om strica cumetria.POP. a strica hatrul cuiva a strica hatrul cuiva, a strica pofta, placerea (asteptata) a cuiva: se mnie-mparatul,hatrul daca-

i stricam.PANN. a strica inima cuiva a strica inima cuiva, a strica buna dispozitie a cuiva; a ntrista, a mhni pe cineva: nu spunea toate lesilor, sa nu le strice inimele.COSTIN. a strica jucaria cuiva a strica jucaria cuiva, a dejuca planurile cuiva: se speriase toata boierimea ca le va strica giucaria EnicerAga.NEC. a se strica la ceafa cu cineva a se strica la ceafa cu cineva, a se certa cu cineva. a strica la ceafa pe cineva a strica (sau a scarpina) la ceafa pe cineva sau ai muta ceafa cuiva, ai da cteva (palme) cuiva, a bate pe cineva. a o strica la gt a o strica la gt, a-si pierde ncrederea, creditul. a strica mncarea degeaba a

strica mncarea degeaba, a nu fi bun de nimic: apoi drept sa va spun, ca degeaba mai stricati mncarea, dragii mei.CR. a strica orzul pe gste a strica (sau a pierde) orzul pe gste, a darui lucruri de valoare cui nu stie sa le pretuiasca: oare facnd astfel, nu cam pierzi orzul pe gste? OD. a strica pacea a strica pacea (cu cineva) , a intra n conflict, a se certa (cu cineva) :

nu cumva sa gasesc vreun fir de mac printre nasip, ... ca atunci am stricat a strica sita cu cineva a strica sita cu cineva, ( pop. ) a rupe relatiile de prietenie cu a strica smahul cuiva a strica smahul cuiva, ( reg. ) a indispune (pe cineva): mi-ai stricat smahul, pacatosule! a-i strica tabietul cuiva ai strica tabietul cuiva, a strica cheful cuiva, a deranja pe cineva: turcii erau la pilaf cnd venira ai nostri sa le strice tabietul.OD. a strica tocmeala a strica tocmeala, ( nv. ) a nu respecta rnduiala, ordinea: pentru ce .. . strici tocmala manastirei? VARLAAM.

a striga ct l ia gura a striga (sau a tipa) ct l ( ma, te etc. ) ia (sau tine) gura, a striga (sau a tipa) ct l (ma, te etc. ) tin puterile, ct l (sau ma, te etc.) ajutavocea: striga, ct l lua gura, ca moare de frig.CR. a striga crainicul a striga crainicul, ( nv. ) a vorbi oricui despre ceva, a face public ceva, a bate toba: iubeste-o, fatul meu, dar nu strga crainicul, pentru ca lumea-i plina de urechi lungi.AL. a striga de prapadenia pamntului a striga (sau

a tipa, a urla) de prapadenia pamntului, ( pop. ) a striga (sau a tipa, a urla) foarte tare; a tipa ca din gura de sarpe: bietul Zaharia urla de prapadenia pamntului.SAD. a striga n gura mare a striga (sau a se boci, a se vaicari, a vorbi) n gura mare, a vorbi cu glas ridicat, vocifernd: se bocea n gura mare.NEC. a strivi ca pe un sarpe a strivi ca pe un ( pui de) sarpe (pe cineva) ,

a distruge, a nimici cu usurinta si fara remuscari (pe cineva) : te strivesc ca pe un pui de sarpe! AGRB. a strmba din nas a strmba (sau a crni) din nas sau a-si crni nasul, a-si manifesta nemultumirea,dezaprobarea, dezgustul, dispretul etc. (prin miscari caracteristice ale muschilor fetei) : nu-ti mai crni nasul, ca stiu ca-ti pare bine.AL. a strnge ca gaina la moara a strnge ca gaina la moara, a risipi. a-si strnge catrafusele a-si strnge catrafusele, a se pregati de plecare. a strnge cu usa a strnge cu usa (pe cineva), a constrnge, a sili (pe cineva) . a strnge de coaie a strnge de coaie (pe cineva), ( fam. ) a constrnge (pe cineva)

. a strnge dupa poteci a ( se) strnge dupa poteci sau a i se strnge potecile (cuiva) , ( reg. ) a nu mai umbla sau a face (pe cineva) sa nu mai umble fara rost. a-l strnge foamea al strnge (sau al nghesui) foamea (pe cineva) sau ai da brnci foamea (cuiva) , ai fi foarte foame (cuiva); a fi lihnit, mort de foame: simti numai ca foamea l strnge rau de tot si se duse la un brutar.POP. a-l strnge ghetele pe cineva a-l strnge ghetele pe cineva, a se afla ntr-o situatie dificila. a strnge gura punga a( -si)

strnge (sau a face, a i se face, a avea) gura (sau buzele) punga, 1) a avea sau a produce o senzatie de contractare a buzelor din cauza unui aliment astringent, acru etc. ; 2) a tine sau a face sa tina buzele strnse sau a-si strnge buzele (n semn de nemultumire, de amaraciune etc.) : nu-ti snt sora, se

scutura baba, facndu-si gura punga.SAD. a strnge n chingi a strnge n (sau din) chingi (sau chinga) (pe cineva) , 1) a nchinga strns (calul) : seaua pe dnsul punea si din chinga mil strngea.POP. ; 2) ( fig. ) a lua din scurt (pe cineva) ; a constrnge, sili (pe cineva sa faca sau sa spuna ceva); a ncolti, a strnge cu usa (pe cineva): trebuie sa-i strngem n chingi pe adversari.CAR. a strnge n ttni a strnge n ttni (pe cineva), ( reg. ) a strnge cu usa (pe cineva) . a strnge la piept a

strnge la piept (sau la sn) (pe cineva) , a mbratisa (pe cineva) : cu mare dor te astept, sa te poci strnge la piept.POP. a se strnge lumea ca la mosi a se strnge lumea ca la mosi, a se aduna multa lume. a se strnge lume ca la iarmaroc a se strnge lume ca la iarmaroc, a se aduna lume multa. a strnge masa a strnge masa, a aduna de pe masa mncarurile a strnge mta de coada a strnge mta de coada, a sili, al constrnge (pe cineva) : mie unuia stiu ca nu-mi sufla nimeni n bors; cnd vad ca mta face marazuri, a strnge piedica a strnge (sau a slabi) piedica (cuiva), a restrnge (. a strnge surubul a

strnge surubul (sau suruburile) , a ntrebuinta mijloace de constrngere (fata de cineva) : trei sferturi ar merge cu dnsii,

a se stupi ca mtele a se stupi ca mtele, ( reg. ) a se certa ca la usa cortului. sub bagheta lui .. . sub bagheta lui ... , sub conducerea dirijorala a lui ...; ( p.ext. ) sub ndrumarea lui .. . sub beneficiu de inventar sub beneficiu de inventar, sub rezerva de a verifica ulterior. sub cer sub cer, pe pamnt: nu mai snt minuni sub cer! sub cerul liber sub cerul liber, afara, ntr-un loc descoperit. sub cuvnt ca .. . sub (sau cu) cuvnt ca ... , ( nv. ) cu conditia ca ... : eu t-am cumparat calul cu 100 [de] fiorini, cu cuvnt ca sa-ti dau bani jumatate ... BARAC. sub cuvnt ca ... sub (sau cu, pe) cuvnt ca .. . (sau de ...

) sau pentru cuvntul ca ... , ( nv. ) pe motiv ca ... , sub pretext ca ... : care obiceiuri, cu cuvnt ca snt din vechime, sa srguia spre a avea ntarire.PRAV. sub cuvnt de .. . sub (sau cu) cuvnt de ... , 1) ( nv. ) sub titlu de ... , drept ... : daca el a fi hotart prin testamentul sau alta ceva, pentru acele lasate ei, cu cuvnt de mostenire sau de danie.COD.TIV. ; 2) sub cuvnt ca .. . sub egida .. . sub egida ... , sub patronajul ..., sub protectia ..

. sub mna sub mna, ( reg. ) subsuoara. sub nasul cuiva sub (sau n) nasul cuiva sau sub nas, sub ochii cuiva: nu cautati totdeauna inspiratia la un kilometru, ea ne sta foarte adesea sub nas.CAR. sub nici un fel de nume sub nici un fel de nume, cu nici un chip, n nici un caz. sub ordinele cuiva sub ordinele cuiva, sub comanda cuiva. sub presiune sub presiune, gata de a se pune n miscare sub actiunea presiunii; pregatit sa fun ctioneze. sub pretext sub pretext ( ca ... ) sau sub pretextul ( ca .. . sau ca ... , sa ... , de a ... ) , pretextnd

ca ... , pe motiv ca ... : sub pretext ca vrea sa-si vada parintii, se va repezi n Jidovita.REBR. sub raport sub raport( ul), din acest punct de vedere: nu-i placeau, sub raport artistic, giuvaericalele.CAL. sub rezerva .. . sub rezerva ... , cu conditia .. . sub semnatura sub semnatura (cuiva), avnd drept autor (pe ...) . sub semnul .. . sub (sau n) semnul ... , sub conducerea ... , sub protectia ... , sub auspiciile ... , sub egida ... ; n conditiile ... , n cadrul ... , n virtutea ... ; dominat

de ... : vara acelui an se vestea sub semnul ropotelor de grindina.CEZAR.P. sub toate raporturile sub toate raporturile, din toate punctele de vedere: a fost pregatit sub toate raporturile pentru a croi un drum nou.VLAH. sub toate rezervele sub toate rezervele, fara nici o garantie. a suci gtul cuiva a suci gtul cuiva, a omor pe cineva. a suci mintea a suci mintea (sau mintile) (cuiva) , a zapaci, a amagi (pe cineva) : te-ntreaba, te ispiteste, pna mintea tio suceste.POP.

a suci si a rasuci a suci si a rasuci (pe cineva) , a hartui (pe cineva) : l-au sucit, l-au rasucit, nimic n-au putut stoarce din el grangurii.STANCU. a nu suferi comparatie cu .. . a nu suferi comparatie cu ... , a fi mai presus de .. . a suferi de galbenare ruseasca a suferi de galbenare ruseasca, (glumet) a fi betiv. a-i sufla n bors a-i sufla n bors (cuiva), a se amesteca n treburile mie unuia ... nu-mi sufla nimene a sufla n buze a sufla n buze sau a bate din buze, a ramne pagubas. a sufla n fundul oalei a sufla (sau a se uita) n fundul oalei, a trage zdravan la masea. a sufla n punga a sufla n punga sau ai sufla vntul n punga sau a avea pe

dracun punga sau ai fi punga ofticoasa sau a da de fundul a nu (mai) avea

a sufla pe gaura a sufla pe gaura, a nu avea cheia usii de la intrare. suflet calator suflet calator, bolnav incurabil; cu un picior n groapa. suflet de crestin suflet de crestin, crestin: de ce n-as face si eu un bine, sa scap de la moarte suflet de crestin? POP. a suge la doua oi a suge ( de) la doua oi, ( fig. ) a trage concomitent foloase din doua parti. a se sui calare a se sui calare, a ncaleca: suindu-se apoi si el calare, se porni mai departe.POP. a i se sui fumurile la cap a i se sui (sau ai intra, a i se urca) fumurile la (sau n) cap (cuiva) , a se nfumura: i intrase fumurile n cap ca ar fi ceva de dnsul.ISP. a i se sui piperul la nas a i se sui piperul la nas (cuiva), a se supara. a suna a sec a suna (sau a rasuna) a sec, a suna (sau

a rasuna) ca un lucru gol: totusi mi se parea ca rsul acela e prea prefacut, prea suna a sec.REBR. a-i suna ceasul a-i suna (sau a-i bate) ceasul (cuiva), a veni sorocul (sa moara) (cuiva) . a suna cocoasa a suna cocoasa (cuiva), a bate (pe cineva) . a-i suna scndura cuiva ai suna (sau ai bate) scndura cuiva, a sosi momentul mortii cuiva, ai suna ceasul cuiva: dar noi atunci ne-om lasa, cnd ne-a bate scndura.POP. a se supara vacarul pe sat a se supara (sau a se nfuria, a

se mnia) ( ca) vacarul pe sat, a se supara n mod nejustificat pe cineva: se mnie vacarul pre sat; satul nu stie nimic.NEGR. sus si tare sus si tare, cu voce ridicata; decis, hotart: striga sus si tare ca el nu e de acord.CEZAR.P. sade rau, nu se cade, nu se cuvine: sa nvat eu pe dumnezeu? sade rau! POP. sade rusine sade rusine, ( pop. ) este rusinos (sa ...): sade rusine asta sa o faca un voinic.PANN. salvarii lui Mahomet salvarii lui Mahomet, ( reg. ) moaste. sapte poste si un popas sapte poste si un popas, distanta foarte mare. a sedea asupra cuiva a sedea asupra cuiva, ( nv.

) a incomoda, a deranja (pe cineva) cu prezenta, cu pretentii exagerate: atta oameni ce umbla cu slujba aceea era o mare nevoie, sazind asupra saracilor (a.17 57). URIC. a sedea ca cinele nimanui a sedea ca cinele nimanui, a fi lipsit de sprijin (moral sau material) . a sedea ca dracu-n spini a sedea ca dracu-n spini (sau pe maracini, n cnepa), ( reg. ) a fi ntr-o situatie neplacuta. a sedea ca fata vatamanului a sedea ( uitata) ca fata vatamanului, ( reg . ) a-si irosi timpul neavnd griji, obligatii: fiind Irinuca dusa n sat si avnd obicei a sedea uitata ca fata vatamanului.CR. a sedea ca gaina n lemne a sedea ca gaina n lemne, ( reg. ) a fi posac, tacut. a sedea ca lupul la raspntie a sedea ca lupul la (sau n) raspntie, a pndi. a sedea ca o fata mare a sedea ca o fata mare, a fi sfios, a fi timid:

rdeam de dnsul ca sede ca o fata mare.NEGR. a sedea ca o mireasa a sedea ca o mireasa, a fi sfios, timid. a sedea closca a sedea closca, a cloci. a sedea cu bratele ncrucisate a sedea cu bratele (sau cu minile) ncrucisate, a sta cu bratele ncrucisate; a nu face a sedea cuc a sedea cuc, a fi singur; a sta retras. a sedea cu capul pe tipsie a sedea cu capul pe tipsie, ( reg. ) 1) a se cai de o fapta reprobabila; a fi smerit; 2) a nu iesi n lume; a trai retras. a sedea cu curul n cenusa a sedea cu curul n cenusa, a fi lenes. a sedea cu dintii la stele a sedea cu dintii la stele (sau la soare) , a nu avea ce mnca, a

rabda de foame: caii tai or sa seaza cu dintii la stele.AL. a-i sedea cu greu ai sedea cu greu, ( reg. ) a fi ntro situatie neplacuta: nici un pic nu-mi pare rau, ci-mi sede cta cu greu, ca t-am luat naravul

a sedea de fata a sedea de fata, a fi prezent. a sedea dupa cineva a sedea dupa cineva, a astepta pe cineva: marita-te, mndra mea, dupa mine nu sedea, ca eu nu-ti mai duc grija.POP. a sedea mpotriva a sedea mpotriva, a se mpotrivi, a se opune, a rezista: ncolo altceva n-are putere sa sada mpotriva.SAD. a sedea n doua luntri a sedea ( cu curul) n doua luntri, 1) a fi duplicitar; 2) a fi indecis. a sedea n inima cuiva a sedea ( greceste) n inima

cuiva, a sti tot ceea ce gndeste cineva: pacea e numai n gura-ti; o! cum n inima-ti saz; vrei sa ma-nsali si pa mine? HEL. a sedea n nadejdea cuiva a sedea n nadejdea cuiva, a conta pe cineva, a se bizui pe cineva: marita-te, nu sedea, nu sedean nadejdea mea.POP. a sedea n pat a sedea n pat (sau n casa), ( pop. ) a zacea (bolnav) . a sedea n picioare a sedea n picioare (sau drept), (despre cereale) a avea paiul vertical. a sedea n scaun a sedea n (sau la) scaun, ( nv. )

a se nscauna, a se urca pe tron: au venit n tara, de au sazut la scaun n anii 7099.URECHE. a sedea ntre doua hotare a sedea ntre doua hotare (sau ntre doua scaune) , ( reg. ) a fi nehotart: Izahar vafi asin tare si va sedea ntre doao hotara.PALIA. a sedea la cinste a sedea la (sau n, ( nv. ) cu) cinste, ( pop. ) a avea,

a capata toata consideratia: daca sazi la cinste si toti ngrijesc de tine, cum zici, de ce le mpungi degetele? CR. a-i sedea la inima ai sedea la inima (cuiva ceva) , ( fam. ) a fi preocupat de ceva: examenul i sedea nsa la inima si nul putea da fiindca n-avea bani.CAL. a sedea laolalta a sedea laolalta (sau necununati), a trai n concubinaj. a sedea la prnz a sedea la prnz, a prnzi. a sedea la racoare a sedea la racoare (sau la zdup), ( fam. ) a fi ntemnitat. a sedea parca i-a murit mireasa a sedea parca ia murit mireasa (sau parca

nui place mirele, parca ia cazut iapa din ham) , a fi suparat, posac. a sedea pe bani a sedea pe bani, a fi bogat: sedeai pe bani si umblai cu caleasca.PANN. a sedea pe capul cuiva a sedea pe capul cuiva, 1) a fi ntretinut; 2) a plictisi cu insistentele (pe cineva) . a sedea pe comoara a sedea ( ca dracu) pe comoara, a fi bogat si zgrcit. a sedea pe oua a sedea pe oua, a cloci. a sedea pe trandafiri a sedea pe trandafiri, a duce o viata comoda, fara neplaceri si eforturi. a sedea pe urechile cuiva a sedea pe urechile (sau pe spinarea) cuiva, a fi ntretinut de cineva. a sedea pe vatra a sedea (sau a cloci) pe vatra, a lenevi, a trndavi. a-i sedea popa la cap a-i sedea popa la cap, a fi pe moarte. a sedea strmb si a judeca drept a sedea strmb si a judeca (sau a vorbi, a grai) drept, a

discuta cu franchete: sa sedem strmb si sa judicam drept.OD. serbul dumneavoastra ! ( snt) serbul (sau servitorul, sclavul) dumneavoastra (sau al dumitale) ! , (snt) sluga dumneavoastra! : adio, domnul meu, ... snt serbul sezi binisor! sezi binisor! , fii cuminte!: da sezi ghinisor, mai ghimone! si-a bagat dracul coada si-a bagat dracul coada, dracul e vinovat de asta. si-a gasit hrbul capacul si-a gasit hrbul capacul si-a gasit sacul peticul. si-a gasit sacul peticul sia gasit sacul peticul sau cum e sacul, si peticul sau dupa sac, si peticul, (despre oameni) , cum e Tanda, e si Manda.

si-a gasit tingirea capacul sia gasit (sau sia aflat) tingirea capacul ( si lelea barbatul) sau dupa tingire si capacul, sia gasit sacul peticul. si-a necat sufletul si-a necat sufletul (sau amarul), ( pop .) a baut pna nu mai stie de el. si-ar mnca tina de sub unghie si-ar mnca ( si) tina de sub unghie, e ngrozitor de zgrcit. si-a trait traiul, si-a mncat malaiul si-a trait traiul, si-a mncat malaiul, a mbatrnit, i-a trecut vremea. si cu asta, basta! si cu asta, basta! , am terminat (discutia) ! si dimineata si seara si dimineata si seara ( si amiazazi) sau ( si) seara si dimineata si ( ntr)

amiazazi, n tot timpul, mereu; de dimineata si pna seara, de dimineata si pna n seara, din seara pna-n zori. si mai dect .. . ( nca) si mai ( si) dect ... , si mai mult, si mai grozav: ospata pe Fat-Frumos si mai si dect Gheonoaia.ISP. si mai mult nu si mai mult (sau multe) nu, nimic altceva dect ... ; n orice caz; neaparat: ei, cum cazui eu, neiculita! .. . sami rup nasul si mai mult nu. DELAVR. si mai si si mai si, mai ceva: eu stiu ceva si mai si.CAR. {oldan viteazul Soldan viteazul, om fricos. a sopti n biserica a sopti n biserica,( reg. ) a brfi, a cleveti. a sterge cu buretele a sterge cu buretele (ceva) , a da

uitarii ( o greseala a cuiva) : acum trebuie sa uitam; sa stergem totul cu buretele.STANCU. a se sterge de datorie a se sterge de datorie, ( reg. ) a-si achita o datorie. a se sterge de la inima a se sterge de la inima (cuiva), (despre oameni) a pierde bunavointa, prietenia, afectiunea cuiva. a sterge de pe fata pamntului a sterge (sau a rade, a stinge) de pe fata pamntului (pe cineva sau ceva) , a distruge, a nimici; a ucide (pe cineva sau ceva) : nu care cumva sa blestesti din gura catra cineva

despre ceea cea urmat ntre noi, ca team sters de pe fata pamntului.CR. a sterge de pe raboj a sterge de pe raboj (pe cineva sau ceva), 1) a da uitarii; 2) a scapa de o datorie. a sterge din inima a sterge din inima (sau din minte) (pe cineva) , a da uitarii (pe cineva) : sterge din inima ta pe cel ce adioti zice! AL. a i se sterge lascaia a i se sterge lascaia (cuiva) , ( nv. si pop. ) a-si pierde renumele, consideratia,

autoritatea etc. : ta mers vestea cnd t-a mers, d-acum letcaia ti s-a sters.PANN. a-si sterge minile a-si sterge minile, ( rar ) a-si declina raspunderea. a-si sterge nasul cu mneca a-si sterge nasul cu mneca, a fi prost crescut. a o sterge paralc a o sterge paralc, ( nv. si reg. ) a merge aiurea, a umbla fleaura. a se sterge pe bot a se sterge (sau a se linge, a se rade) pe bot (sau pe gura, pe buze, pe gurita, pe mini, pe barba) sau a se sterge la bot ( de .. . sau despre ... ) , ( fam.

, iron. ) a-si lua gndul (de la ceva) , a fi nevoit sa renunte (la ceva): apoi daca-i pe-asa, afla ca te-ai lins pe bot de sterge-ti balele! sterge-ti balele! , ( reg. ) taci! tine-ti gura! sterge-ti mucii! sterge-ti mucii! , ( fam. ) vezi-ti de nasul tau! a sti adnc din carti a sti adnc din carti, ( nv. ) a fi foarte nvatat: adnc din carti stia.NEC. a nu sti bechiu a nu sti (sau fara a sti) bechiu, a nu sti nici o boaba: ncepi a bolborosi turceste, fara sa stii bechiu macar.CR. a nu sti boaba a nu sti ( nici o)

boaba, a nu sti absolut nimic. a nu sti boaba de carte a nu sti boaba de carte, a fi analfabet: sarmane omule, daca nu stii boaba de carte, cum ai sa ma ntelegi? CR. a nu sti buche a nu sti buche, a nu sti nimic. a nu sti buche a nu sti ( nici o) buche (sau bechi, boaba, boaca, iota), a nu sti nimic.

a sti carte a sti carte, 1) a avea notiuni (elementare) de scriere si citire: blastemul nu producea nici un efect, din cauza ca hotii nu stiau carte.AL. ; 2) a avea cunostinte temeinice (ntr-un anumit domeniu) , a fi (foarte) nvatat: avea el toate pacatele de pe lume, nsa carte, ce-i dreptul, stia.POP. a nu sti ce e frica a nu sti ce e frica, a fi foarte curajos. a sti ce-i face pielea a sti (sau a vedea) ce-i (sau ct i) face (sau plateste, poate) pielea (sau osul) (cuiva), a sti ce poate, de ce e n stare (cineva); a sti cte parale face (cineva) .

a nu sti ce sa faca a nu ( mai) sti ce sa ( se) ( mai) faca, a nu (mai) gasi nici o solutie pentru a iesi dintro ncurcatura: nu mai stia ce sa faca ca sa multumeasca lui Fat-Frumos ca-i scapase copilul de la moar te.ISP. a nu mai sti ce sa fac de .. . a nu mai sti ce sa fac de ... , a fi coplesit de ... : cnd a vazut pe Malca, nu mai stia ce sa faca de

bucurie.CR. a sti ce si cum a sti (sau a afla) ce( -i) si cum ( e), a fi bine informat despre ceva. a nu sti ce vrea a nu sti ce vrea, a nu putea lua o hotarre, a fi nedecis, a sovai. a sti chichirezul a sti chichirezul, a cunoaste secretul (a ceva) . a sti cte parale face cineva a sti cte parale face cineva, a fi lamurit, edificat n privinta (valorii, caracter ului, meritelor etc.) cuiva. a nu sti cte parale face sfantul a nu sti cte parale face sfantul, ( reg. ) a nu sti sa aprecieze la timp ceva sau pe cineva. a sti ct i poate cojocul cuiva a sti ct i poate cojocul cuiva, a sti de ce e n stare cineva, ct l tine cureaua pe ci neva. a sti ct pretuieste ceva a sti ct pretuieste ceva (sau cineva) , a nu-si face iluzii despre ceva (sau cineva) , a sti (din experienta) ca nu trebuie sa contezi pe ceva (sau pe cineva): stia din ncercare ct pretuieste si credinta eunucilor.FIL. a nu sti cuiva de nume a nu ( mai) sti (sau auzi) cuiva de

nume sau a nu ( mai) sti (sau auzi) de numele cuiva, 1) a nu mai sti nimic despre cineva: am si eu o fiican lume si nui mai auz de nume.POP. ; 2) (n imprecatii) pleaca si sa nu te mai ntorci (niciodata)!: sa nu-ti mai aud de nume pna nu mi-l aduci! POP. a nu sti de barbat a nu sti de barbat, ( nv. ) a fi casta, neprihanita: cum sa nasc fiiu, ca de barbat nu stiu.VARLAAM. a nu sti de casa de masa a nu ( mai) sti ( nici) de casa ( nici)

de masa sau a nu i se mai sti (cuiva) de masa (sau de mncare) , a nu avea tihna, liniste. a nu sti de capatiul cuiva a nu sti de capatiul cuiva, a nu sti nimic de soarta cuiva: si aduse aminte de tatal sau si de muma-sa si se ntrista, ca nu stia nimic de capatiul lor.ISP. a sti de dragul cuiva a sti de dragul cuiva, a face pe placul cuiva; a iubi pe cineva:

de dragul dumitale stie chiar si sfntul soare.POP. a sti de frica a sti de frica (sau de frica cuiva) sau ( reg. ) a sti frica, a se teme (de cineva) : si acolo sus, omul tot regele firii e, caci chiar si dracul i stie de frica.POP. a sti de gluma a ( nu) sti de gluma, a (nu) avea simtul umorului: vina e a lor, ca nu stiu de gluma!POP. a nu sti de nume cuiva a nu ( mai) sti de nume cuiva sau a nu ( mai) sti de numele cuiva, a nu mai sti nimic despre cineva. a sti de rost cuiva a ( nu) sti de rost( ul) cuiva, a nu sti nimic despre cineva:

nu-i stia de rost de vreo trei zile.ISP. a nu sti de seama cuiva a nu sti de seama cuiva, ( pop. ) a nu avea cunostinta despre ce face, unde se afla etc. cineva: la ntrebat despre barbatul ei si fiu-sau nu stie a nu sti de sine a nu ( mai) sti de sine (sau de lume) , 1) a-si pierde cunostinta; a fi inconstient (de ...) : fiind ostenit si cam beut, adurmi iute, ct nu mai ; 2) a se zapaci. a sti de stirea a sti (sau a

afla) de stirea (cuiva) sau ai sti de stire (cuiva) sau ai sti stire (cuiva) , a avea informatii n legatura cu cineva; a avea n vedere, a avea n grija (pe cineva) : putini au ramas pe aici si nu le mai stim de stire.VLAH. a nu sti de unde a nu sti de unde a nu-si aminti

a sti de urma cuiva a ( se) sti de urma cuiva sau a-i sti (sau a i se sti) de urma cuiva, a avea informatii, vesti despre cineva. a sti dincotro bate vntul a sti dincotro bate vntul, a cunoaste sensul evolutiei lucrurilor si a se adapta acestuia. a sti harul unui lucru a sti harul unui lucru, a se pricepe la ceva: niste babe batrne, care stiu harul la pne.POP. stii , colea stii (sau stiti) , colea, zdravan, de soi, de seama, extraordinar: am vazut pe Radu haiducul .. . era, stii, colea, voinic din patruzeci, rupea piatra-n mna.FIL. stii ca ai haz? stii ca ai ( are etc.) haz? , ( iron. ) stii ca esti (e etc.) amuzant, nostim? stii ca-mi placi? stii ca-mi placi? (sau ca mi-ai placut? ) sau stii

ca esti bine? , exprima mirarea, dezaprobarea n fata unei propuneri, a unei afirmatii etc. care nu-ti convine: stii ca-mi placi! pai cnd l-oi vedea, pici jos.CAL. stii ce ? stii (sau stiti) ce (sau ceva, una) ? , fii atent!, asculta!: stapne, stii ce? culca-te si te odihneste.CR. stii cine stii (sau stiti) cine (sau ce), l (sau o) cunosti (sau cunoasteti. a sti n ce apa se scalda cineva a sti n ce apa (sau ape) se scalda cineva, a sti ce fel de om e, cte parale face cineva. a nu sti n stirea sa nimic a nu sti n stirea sa nimic, ( reg. ) a nu avea nimic pe constiinta. a nu sti la ce margine va iesi a nu sti la ce margine ( i) va iesi (ceva), a nu sti ce sanse de reusita va avea. a nu sti la ce sfnt sa se mai nchine a nu sti la ce sfnt sa se mai nchine, ( fam. )

a epuiza toate posibilitatile de a gasi sprijin sau protectie: boierii nu mai stiau la ce sfnt sa se mai nchine.CONV.LIT. a sti lectia a sti lectia (sau rolul) , 1) a vorbi (sau a proceda) dupa cum a fost nvatat (de cineva) ; 2) a se comporta n mod corespunzator ntro anumita mprejurare, ca si cum ar fi pregatit dinainte (sau chiar a si pregatit) ceea ce spune sau ceea ce face. a nu sti marginile a nu

sti ( nimeni) marginile ( a ceva) , a fi foarte ntins, foarte mare; a fi nesfrsit, nemarginit: tara lor era asa de mare, de nu-i stia nimeni margenile.POP. a-i sti meleagul a-i sti (cuiva) meleagul, a-i cunoaste (cuiva) secretele, gndurile. a nu sti multe a nu sti multe, 1) a fi ignorant; 2) a sti putine si bine; 3) ( fig. ) a fi categoric, ferm n situatiile complicate; a simplifica lucrurile. a nu sti nici cu spatele a nu sti nici cu spatele, a nu sti absolut nimic. a nu sti nici de hais, nici de cea a nu sti nici de hais, nici de cea, a fi nepriceput; a nu asculta de nimeni. a nu sti nici pamntul a

nu( -l) sti (sau a nu( -l) auzi, a nu( -l) afla, a nu( -l) simti) nici pamntul, a nu afla, a nu auzi nimeni (despre cineva sau ceva): sa nu te stie nici pamntul.SAD. a nu sti nici sapte, nici opt a nu sti nici sapte, nici opt, a nu sti nimic. a sti numai de ciomag a sti numai de ciomag, a nu ntelege de vorba buna, a sti numai de frica, de a i s e sti numai numele a i se sti numai numele (cuiva sau la ceva) , a fi ramas o amintire vaga (despre cineva sau ceva) : oastea, careia numai numele-i se mai stia, o nfiinta tot a nu sti o boaca a nu sti (sau a nu pricepe) o boaca, (

reg. ) a nu sti (sau a nu pricepe) nimic. a sti papara cuiva a sti papara (sau papara) cuiva, a cunoaste firea (aspra) a cuiva: i stii tu papara lui! CAR. a sti patarama cuiva a sti patarama cuiva, ( pop. ) a cunoaste slabiciunile, defectele cuiva; a sti cte parale face cineva: stiu eu patarama lor.VLAH. a nu sti pe ce lume se afla a nu sti pe ce lume se afla, a nu-si da seama de ce se ntmpla a sti pe degete a sti pe degete, a cunoaste n detaliu. a sti pe de rost a sti (sau a spune, a recita) pe de rost (sau dea rostul, ( nv. ) de rost, pe dinafara, ca apa, ca pe apa,

ca pe Tatal Nostru) (ceva) , 1) a sti (sau a spune, a recita) pe dinafara: cinei acel ce-mi spune povestea pe de rost? EM. ; 2) a cunoaste foarte propria ta viata

a nu mai sti pe unde sa scoata camasa a nu mai sti pe unde sa scoata camasa, a nu mai sti cum sa iasa dintr-o situatie dificila, a fi la ananghie. a-i sti potecile cuiva a-i sti potecile cuiva, ( reg. ) a cunoaste secretele cuiva. a sti rostul a sti (sau a nvata, a ntelege, a cunoaste) rostul (sau rosturile) , a sti (sau a nvata, a ntelege, a cunoaste) sensul, mersul unui lucru; a fi familiarizat cu ceva: nimeni nu stie mai bine ca mine rostul comunei.ARGHEZI. a sti seama a sti (sau a cunoaste) seama (sau seama) (cuiva sau

a ceva) , ( pop. ) a fi familiarizat (cu cineva sau cu ceva): eu stiu sama petrecerilor si a prieteniilor! striga el.SAD. a sti si toaca n cer a sti si toaca n (sau din) cer, a sti multe lucruri; a face pe atotstiutorul, pe nteleptul: cicas patrioti, liberali, progresisti, ... oameni mari, nvatati de stiu si toaca-n ceri.AL. a sti toate potecile a sti toate potecile, ( reg. ) a sti foarte bine ceva. nu stiu, n-am vazut ( nici) nu stiu, ( nici) n-am vazut ( nici pe-acolo n-am trecut sau nici n seama

n-am bagat) , nu ma bag, nu ma amestec. stiu ca .. . ( doar) stiu ( bine) ca ... , binenteles ca ... , fireste ca ... : doar stiu ca n-am sa-mi oftigesc eu iapa pentru gustul tau.HOGAS. stiu eu? ... ( mai) stiu ( si) eu? .. . sau eu stiu? ... , cine poate sti? habar n-am: mai stiu eu cum sa zic,

ca sa nu gresesc? CR. stiu eu ce stiu stiu eu ce stiu ( stii tu ce stii etc.) , am (ai etc. ) motivele mele (ale tale etc. ) pentru a gndi, a spune, a face astfel: toti dadura din cap, rznd, ca stiau si ei ce stiau.CAMIL.P. a sti una a sti una ( si buna) , a avea idei, convingeri putine si de nezdruncinat; a fi statornic n pareri, a nu ceda:

el stia una si buna: cnd o zice da, sa fie da; cnd o zice nu, apoi nu.ISP. a o surubui a o surubui, ( pop. si fam. ) a recurge la siretlicuri: m-ai tot cihait de cap pna acum sa ma nsor .. . de miai aprins pofta de nsurat, si apoi acum tot tu o surubuiesti s-o ntorci, cum tace si coace tace si coace, planuieste (pe ascuns) o razbunare. tace si face tace si face, 1) si vede linistit de treaba, fara vorba multa; 2) pune la cale, unelteste. taci din gura! taci din gura! sau taca-ti (sau taca-va, tine-ti, tineti-va) gura (sau ( fam. ) clanta, fleanca, gaita, gurita, pliscul, pupaza) !

nu mai vorbi!, lasa vorba!, ispraveste!: taca-ti gura, mai Gerila, zisera ceilalti.CR. tac ma cheama tac ma cheama, nu spun o vorba: apoi intra cu totii nlauntru, se tologeste fiecare unde apuca, si .. . tac ma cheama.CR. taler cu doua fete taler cu doua fete, (despre oameni) ipocrit. taman pe taman taman pe taman,chit pe chit, tanc pe tanc. tare de ceafa tare de ceafa, bogat. tare de inima tare de inima (sau de suflet), nemilos,nendurator: acesta ... era tare de suflet.BARBU. tare de sfnt tare de sfnt, ( reg. ) incoruptibil: rar gasesti om tare de sfnt.PANN. tare de spirit tare de spirit, ( nv. ) inteligent, patrunzator: ctiva barbati dintre cei mai tari de spirit au cutreierat

archive si bibliotece straine si tare de virtute tare de virtute, voinic, puternic; sanatos: o baba ... avea trei feciori tare n colti tare n colti, puternic. tare n cos tare n cos sau tare de chica (sau de vna) sau cu chica tare, voinic, puternic; sanatos: pe lesii cu chica tare i avnta-n

tare n gura tare n gura, (despre cai) naravas: pe calul cel mai iute si taren gura nimic alt l supune dect frul si zabala.POP. a tacea ca melcul a tacea ca melcul (sau melc), a nu scoate un cuvnt; a tacea chitic. a tacea ca mortul n papusoi a tacea ca mortul (sau ca porcul) n papusoi (sau ( reg. ) n cucuruz) , ( fam. ) a tacea cnd te simti cu musca pe caciula. a tacea ca neamtul a tacea ca neamtul, ( rar ) a fi foarte tacut.

a tacea ca un mut a tacea ca un mut (sau ca muntii, ca pamntul, ca peretele, ca un lemn) sau a fi mut ca pamntul (sau ca muntii, ca peretele, ca un lemn) , a nu scoate nici un cuvnt (si a nu face nici un zgomot) , a tacea cu desavrsire (spre a nu se da de gol) ; a fi tacut

(din fire) : tace ca pamntul sii tremura carnea pe dnsul de frica.CR. a tacea din gura a tacea (sau a nu mai besteli) din gura, a nu mai vorbi, a tacea molcom: tacu din gura si nghiti rusinea.ISP. a nu tacea din gura a nu ( mai) tacea din gura sau a nui tacea gura, a vorbi mult, a vorbi ntruna: prin ntuneric bjbiesc

prin casa si cad, recad si nu mai tac din gura.BACOVIA. a tacea mlc a tacea mlc( a) , a nu spune nici un cuvnt, a tacea chitic: tlharii ramasera ca scrisi de parete si tacura mlca.ISP. a tacea mocanita a tacea mocanita, ( reg. ) a nu scoate o vorba. a tacea molcom a tacea molcom, a tacea mlc: iar boierul .. . a nghitit galusca sia tacut molcom. CR. ; Adam pricepu ... , nsa, ca omul iubitor de pace, tacu molcom.POP. a tacea pitic a tacea pitic (sau (

reg. ) chitic, ca piticul, ca piticul n balta, ca un peste, ca pestele) , a nu scoate o vorba; a tacea mlc: de aceea, pleca capul rusinat n fata Atotstiitorului si tacu chitic.POP. ; tace ca pestele si tremura ca varga de frica.CR. tacerea ta, raspunsul meu tacerea ta, raspunsul meu, ( pop. ) tacerea ta e elocventa. a taia bani a taia bani (sau moneda) , ( nv. ) a bate moneda: pentru bani ce au

taiat, snt ncredintat cai va fi trimis chir Iordache dumitale. (a.1790) .IORGA. a taia bucati a taia ( n) bucati, 1) a ucide (pe cineva) , a cioprti (pe cineva) : palosul el sil scotea, pe smau bucati l taia.POP .; 2) a mbucatati (ceva) . a taia buricul a taia buricul (cuiva), ( fig. ) a potrivi un lucru cum trebuie. a taia ca dintii babei a taia ca dintii babei, (despre unelte) a fi tocit, uzat: alt cutit n-ai? ca asta taie ca dintii babei! a-l taia capul al taia capul (pe cineva) , 1) a

pricepe, a crede: criticii .. . snt liberi sa judece, dupa cum i taie capul.CAR. ; atta m-a taiat capul si m-a dus mintea.ISP. ; 2) a-i veni o idee neasteptata n minte (cuiva) . a-si taia craca de sub picioare a-si taia ( singur) (sau ai taia cuiva) craca (sau creanga) de sub picioare, a-si periclita (singur) (sau ai periclita cuiva) situatia, soarta. a taia cu atu a taia cu atu, (la jocurile de carti) a bate cu atuul. a taia cu ferastraul a taia cu ferastraul, ( fig. ) a sforai. a-i taia cuvntul ai taia (sau ai curma, ai

reteza) cuvntul (cuiva) , a ntrerupe vorba cuiva: dara mparatul i taie cuvntul.ISP. a taia de piroteala a taia de piroteala, a face sai treaca cuiva somnul: Tragi la somn? Stai ca eu am leac sa-ti tai de piroteala . Si mi-a si pus a-i taia de unghisoara ai taia de unghisoara cuiva, ( reg . ) 1) a pune la punct (pe cineva) : Apolon nici cal baga n

seama; doara viindui cu greata de atta cutezare, vru n cele din urma sai taie de unghisoara.ISP. ; 2) a lua viata (cuiva), a omor .

a taia din obricarita cuiva a taia din obricarita cuiva, ( nv. si reg. ) a struni pe cineva, al nvata minte: sa gasit cine sa-ti taie din obricarita.PANN. a taia din radacina a taia (sau a rupe, a curma, ( nv. ) a surpa, a slabi) din radacina, a taia (sau a rupe, a curma) complet, din temelii: ai surpat din radacina cumplitele asuprele.CONACHI. a taia drum a( -si) taia drum

(sau cale, carare) , a-si croi drum: un melc si taie drumul prin gradina dea dreptul, ca un tanc de gelatina.TOP. a i se taia drumul a i se taia drumul (sau drumurile, cararile) (cuiva) , a se afla n ncurcatura, a ntmpina piedici: aici mi sa taiat drumul devrajmasi.GHICA. a taia drumul a taia drumul (sau calea, iesirea) (cuiva) , a iesi naintea cuiva, a opri din drum (pe

cineva) : a iesit haita de cini de la maiorul din colt si i-a taiat drumul lui coate-goale.CAR. a taia frunza la cini a taia (sau a toca) frunza la cini (sau cinilor), a trndavi, a nu face nimic. a taia fuga a ( o) taia fuga, a fugi: rabdai una, rabdai doua ... lasai suba, taiai fuga.POP. a-i taia ghearele a-i taia ghearele (cuiva), 1) a-i reteza posibilitatea de a fura (cuiva); 2) a pune la punct (pe cineva) . a-i taia gura n sabii ai taia gura n sabii, a vorbi curent o limba (straina) : baiatul .. . era destept sii taia gura n sabii si pe romneste si pe frantuzeste.BASS. a i se taia inima a i se taia

inima (cuiva) , 1) a fi cuprins de slabiciune; 2) a-si pierde curajul: cnd auzi porunca asta si amenintarea ce-i facu, i se taie inima bietului pici.ISP. a taia mprejur a taia mprejur, ( nv. ) a face circumcizie: daruise mparatului, cnd s-au taiat feciorul mpregiur, un baptiseriu foarte cu mestesug facut din argint.SINCAI. a taia n carne vie a taia n carne vie, 1) a curma raul prin masuri radicale; 2) a fi crud, nemilos: n-avea mama, n-avea tata;

taia n carne vie.SAD. a taia n grinda a taia n grinda, a nu face nimic. a-l taia la ficati al taia (sau al seca) la ficati (pe cineva) , 1) a simti o durere puternica n regiunea ficatului; 2) ( fig. ) ai pricinui un necaz, o suparare cuiva. a-si taia lanturile a-si taia lanturile, a se elibera. a-l taia la ramazan a-l taia la ramazan (pe cineva), a-i fi foame (cuiva) . a-si taia mneca si a fugi a-si taia mneca si a fugi, a evita o paguba mare cu un sacrificiu mic. a taia mutre a taia mutre, a se strmba, a se schimonosi: un batrn mucalit silindu-se a taia mutre evlavioase.EM. a taia nasul a taia (sau a frnge, a rupe, a scurta) nasul (cuiva) , a nfrna elanul (cuiva)

; a pedepsi, a umili, a pune la locul lui (pe cineva) : cnd m-am dus sa-mi iau muiere, m-am lacomit la avere .. . tot cu-aceea-mi taie nasu.POP. a taia nodul gordian a taia nodul gordian, a rezolva transant o problema (aparent) insolubila. a taia pe cineva a taia pe cineva, ( fam. ) a ntrece pe cineva: dinspre partea averii, n-am cei zice! a taiat nu numai satul nostru, dar toate satele dimprejur.IOVESCU. a taia piroane a taia piroane, ( fam. )

1) a tremura de frig; 2) a spune minciuni. a-i taia pofta de ceva ai taia (sau a i se taia) ( toata) pofta (sau gustul) de ceva (cuiva) , ai trece (sau a face sai treaca) (cuiva) pofta de a obtine ceva sau peste vreo cteva zile am mai a-i taia pofta de mncare ai taia (sau a i se taia) pofta de mncare, a face sai treaca (sau ai trece cuiva) pofta de mncare: chinurile amorului ... a-i taia poslusul a-i taia (sau

a-i lua) poslusul (cuiva), ( reg. ) a-i lua apa de la .

a-i taia prin cap ai (sau a-l) taia prin cap (sau prin gnd, prin minte) , ai veni, ai trece prin minte, a se gndi: de multe ori i taia prin cap sa se departeze, sa-si duca pe Rafila undeva, unde sa nu io zareasca ochi omenesc.REBR. a taia scara a taia scara (cuiva), ( reg. ) a mpiedica (pe cineva) sa faca ceva. tamia-dracului tamia-dracului, ( reg. ) tutun:

vru sa-si aprinda luleaua, dar si aduse aminte la timp ca nu te poti spurca cu tamia-dracului cnd jertfesti o zi lui Dumnezeu.REBR. tarie de cap tarie de cap (sau de cerbice) , ( nv. ) ncapatnare, ndaratnicire: ramne .. . n credinta desarta si n nebuna tarie de cap.TICHINDEAL. a se tavali de bucurie a se tavali de bucurie, a se bucura foarte mult: cel doua dusmance ncepura sa se vorbeasca de rau ..

. si diavolul se tavalea de bucurie.STANOIU. a-si tavali obrazul a-si tavali obrazul, ( reg. ) a se compromite. teancuri-teancuri teancuri-teancuri, (asezat) unul peste altul: puneam cartile, caietele, teancuri, teancuri, n jurul meu.BRAESCU. te-as baga n sn, daca ai ncapea de urechi te-as ( l-as etc. ) baga (sau vr) n sn, daca ai ( ar etc. ) ncapea (sau dar nu ncapi, nu ncape etc. ) de urechi, ( reg. ) mi esti (este etc. ) nespus de drag:

tare-mi esti drag! te-as vr n sn, dar nu ncapi de urechi.CR. te fac o tabla te fac o tabla (sau o carte etc.)?, ( fam. ) jucam o partida de table (sau de carti etc.) ? te fac un film? te fac un film? , ( arg. ) mergem sa vedem un film? te joci cu tara-n bumbi ? te joci cu tara-n bumbi (sau n nasturi) ? , ( fam. ) crezi ca e joaca? teleleu-Tanase teleleu-Tanase, om sarac. te mannca pielea ! te mannca pielea (sau cojocul) ! , nu te astmperi! , nu te potolesti! : tu, muiere, fii cuminte, ca, de te

mnca cojocul, acum am eu ac de el! POP. temator de Dumnezeu temator de Dumnezeu, evlavios, cuvios, cucernic: acest mparat era bun, drept si temator de Dzeu.ISP. a se teme a se teme (sau a se speria) (de ceva sau de cineva) ca dracul de tamie, a se speria foarte tare. a-si teme cojocul a-si teme cojocul, a se teme, a fi precaut, a fi prudent: fratele cel mai mare, care si el si temea cojocul, trimise ... sa vada ce-i nauntru.SEVASTOS. a se teme de umbra a se teme ( si) de ( o) umbra (sau de umbra lui), a fi fricos. te mira de nu .. . te mira de nu ... , cine stie daca nu ...: de tinea drumul mai lung, te mira de nu ramnea cu gtul te miri ce te miri ce ( si mai nimic( a)) , o

nimica toata: nu te mai pune si d-ta atta pentru te mieri ce si mai nemica.CR. te miri cine te miri cine, un oarecare, un oarecine: nu-l putea rapune te miri cine.CR. te miri cum te miri cum, nu se stie cum, fara voie. te miri unde te miri unde, cine stie unde. te pomenesti ca .. . te pomenesti ca ... , se poate ntmpla sa ... , poate ca ... , nu cumva ... : te pomenesti ca nici o injectie nu esti n stare sa faci? CAMIL.P. a termina cu cineva a termina cu cineva, a rupe

relatiile, a nu mai sta de vorba cu cineva: cu vecinii terminase de mult, ca se certasera de la imas . a tesmeni n batai a tesmeni n batai (pe cineva) , ( reg. ) a sminti n bataie (pe cineva) : spuneti-mi tot ce stiti, ca va tesmenesc n batai.STANCU. te trezesti la oi? te trezesti la oi? sau unde te trezesti? , n-ai bun simt?

a o ticlui a o (sau a le) ticlui ( bine), a minti convingator: bine ai mai ticluit-o de te-a crezut si jandarmul.POP. tigva goala tigva goala (sau seaca), cap sec; om prost: cest din urma-i om cu minte, cel dinti o tidva seaca.COSBUC. a tinde cursa a tinde cursa (sau latul) (cuiva) , ( nv. si pop. ) 1) a aseza cursa (sau latul) pentru a prinde un animal: doi vnatori .. . tind laturi unui cerb.OD. ; 2) ( fig. ) a se folosi de mijloace perfide, viclene fata de

cineva: la praznicul sf [i] ntilor apostoli .. . cursa sa diiavolul o tinde prin leagene: pentru ca celora ce sa leagna de multe ori se tmpla de cad fara de veaste n pamnt si mor. ( a.1750) .GCR. a tinde dreapta pentru ceva a tinde dreapta pentru ceva, a sprijini o anumita cauza, a interveni pentru ceva: se duce maria sa Stefan Voda la Neamtu s-acolo .. . are sa tinda dreapta sa cu buzduganul

pentru o pricina veche de doisprezece ani a lui Nechifor Caliman.SAD. a tinde masa a tinde masa, ( nv. ) a ntinde masa: mease de pururea tinde nainte-ne.CORESI ; iara carii cearca Domnul, de bine n-or avea lipsa, ce vor avea de tot bine si masa le va fi tinsa. DOS. a tinde mna a tinde mna (sau ( nv. ) mna buna, mna tare) (cuiva) , a ajuta, a sprijini (pe cineva) : nascatoare de D [u] mnezeu, mntuiaste-ma,mna ta cea tare tinzndu-o robului tau.MINEIUL. a se tinde pe cruce a se tinde pe cruce,

( nv. ) a se rastigni: vei cauta spre crucea celuia ce te iubeaste; si minile spre a ta .. . cuprindere aceluia ce s-au tins pre cruce. (a.1642) .GCR. a tinde undita a tinde undita, ( nv. si pop. ) a lasa undita n apa; ( fig. ) a atrage, a momi: undita daca voi tinde nadajduiesc ca voi prinde acea care mi place si pe voia mea voi face.PANN. tinerete-n doua bete tinerete-n doua bete, ( iron. ) persoana n vrsta, ramolita. tingire spoita tingire spoita, ( iron. ) femeie sulemenita. tiva, baiete tiva, baiete,sterge-o!, pe-aici ti-e drumul!:

si ia cojocul ntre umere si biciul n mna si tiva, baiete! CR. a o tivi la fuga a o tivi la fuga (sau de fuga, fuga),( reg. ) a o lua la fuga, a o tuli, a o sterge, a fugi: n-am putut ntelege unde spunea ca merge, caci o tivise spre casa cu lumina.REBR. a se tmpla n pravit a se tmpla n pravit( e) , ( nv. ) a fi de fata, a fi ntr-un anumit loc, la vedere: tmplndu-sa acolo n pravite o femeaie stricata de un ochi ..., sa feace o minune mare si slavita tnar cu tigh el tnar cu tighel, ( fam.

) tnar elegant. tnd o data tnd o data, ( nv. ) dintro data: nici un neam nu sa luminat n adevarate luminari tnd o data .. . dimpotriva, grabirea aduce si sminteli si greseli.CONACHI. a tr barca pe uscat a tr barca pe uscat, a o duce, a trai greu: ce-or mai tr barca pe uscat! .. . au sa traiasca ca pe vatra focului.IOVESCU. a tri vorba a tri vorba, ( reg. ) a vorbi taraganat. a tr n noroi a tr

(sau a tri) n noroi (pe cineva), a batjocori, a dezonora pe a tr piciorul a tr piciorul, ( reg. ) a schiopata, a trage piciorul. trs-grapis trs-grapis (sau gropis) , cu mare greutate, anevoie; cu chiu, cu vai: trs-grapis,scoborramgilioana si ne treziram n fundulstrmt al unei a trnosi mangalul a trnosi mangalul (sau mangalele), a pierde vremea: nu trnosi mangalul, ca te usuci.trta-prta trta-prta ( si nimica sau mai nimic) , 1) (despre lucruri) fara valoare; nimic, fleac, moft, bagatela; 2) (despre oameni) terchea-berchea: un ala, un trta-prta, picat din nori, de nu stiu unde,

sia luat nasul la purtare si vrea sa

trzie vreme trzie vreme, ( nv. si reg. ) vreme multa, ndelungata: iara mai pre urma, mai ncoace trdzie vreme, ndreptatu-s-au persul a bate pre Mirifeiz.NEC. toamna se numara bobocii toamna se numara bobocii, rezultatele muncii se vad la sfrsit. a toarce n furca a toarce n furca, a-si cstiga existenta torcnd pentru altii; a munci din greu: mama era nsa n stare sa toarca-n furca si sa nvat mai departe.CR. a-si toarce pe limba a-si toarce pe limba, a se gndi nainte de a vorbi: de-acu nainte sa-ti

torci pe limba cnd i deschide gura ca sa vorbesti cu mine, auzi tu? AL. a nu-i toarce pe limba a nui toarce ( mama sau mama-sa) pe limba (cuiva) , a raspunde, a riposta cu usurinta: acestuia nu ia tors ma-sa pe limba.POP. toartele cerului toartele (sau tortile) cerului, ( reg. ) marginile cerului: dracul .. . s-apuca zdravan cu mnile de tortile cerului.CR. toata ziua toata ziua (sau ziulica) sau ziua toata

(sau ntreaga) , de dimineata pna seara, din zori pna n noapte: ca plumbul surd si rece el doarme ziua toata.EM. toate alea toate alea, acele lucruri. toate ca toate , dar ... toate ca toate (sau toatele) , dar .. . (sau numai ... , nsa ... ) , celelalte, treaca-mearga, dar ... : toate ca toate, numai povetele ce ti-am dat sa nu le uiti.ISP. toate cele toate cele( a) , (absolut) totul; de toate, cte si mai cte: cnd m-as potrivi eu

babei la toate cele, apoi as lua cmpii.CR. ; era nazdravana si stia toate celea.POP. toba de .. . toba de ... , plin de ..., doldora de ...: l-am ghicit de pe atunci, doba de talent.CEZAR.P. a toca din gura a toca din gura, a vorbi ntr-una, a sporovai, a flecari: ce sa mai tocam degeaba; iata banii.HASD. a-i toca la ureche ai toca la ureche (sau la cap) (cuiva) sau a toca la (sau n) cap (pe cineva) sau a toca capul (cuiva) , a cicali, a sci pe cineva; a bate pe cineva la cap: tot ma toaca maica-mea, ca

mii ibovnicul rau; las sa fie ca-i al meu! POP. a toca pe vatrai a toca (sau a bate toaca) pe vatrai, ( reg. ) 1) a trai n mare saracie, a trage mta de coada: dar-ar moartean el de trai, ca de cnd ma nsurai, batem toaca pe vatrai sin covata n-am malai.POP. ; 2) a sta degeaba, a pierde timpul. a toca verzi si uscate a toca (

la) verzi si uscate (sau cten luna si n soare) , a spune, a ndruga fel de fel de nimicuri, de fleacuri, de palavre: cum i placea lui odata sa toace verzi si uscate.G.M.Z. a-si toci gura a-si toci gura ( n zadar sau de pomana) , 1) a vorbi fara rost si fara folos; 2) a nu fi ascultat, luat n seama: eu mi tocesc gura, iar voua nici ca va pasa! tocmai ce tocmai ce, ( nv. ) desigur: . [i] pare ca tocmai ce mi-i ntoarce de la crestinatate.DOS.

tocmai pe tocmai tocmai pe tocmai, ( fam. ) exact (asa), ntocmai: cererea ei se ndeplini tocmai pe tocmai.ISP. a tocmi cu anul a tocmi (sau a angaja, a lua, a lucra, a tine) cu anul (sau cu ziua, cu saptamna, cu luna) , a tocmi (sau a angaja, a lua, a lucra, a tine) pe (sau pentru) un an (sau o zi, o saptamna, o luna) : apoi eu .. . nu ma tocmesc cu anul.CR. a o toiegi

a o toiegi, ( pop. ) a porni, a o ntinde, a o tuli: o duse asa ncet n padure, lua trsul si o toiegi cu el spre casa.POP. ton de comanda ton de comanda, ton poruncitor. tonul face muzica tonul face muzica, forma e la fel de importanta topenia pamntului topenia pamntului, ( pop . ) 1) din cale afara de ... , peste masura de ... , extraordinar de ... , grozav de ... : s-a

ndurat sfntul de mia dat muiere harnica, da rea, topenia pamntului.DELAVR. ; 2) foarte rau, ngrozitor, groaznic: la noi e topenia pamntului.

a se topi de caldura a se topi (sau a muri) de caldura (sau de sete) , ai fi foarte cald (sau sete) (cuiva) : iara vietatile .. . se topesc de caldura si de sete.POP. a se topi de dor a se topi (sau a se ofili, a muri) de dor (sau de dorul cuiva) , ai fi foarte dor (de cineva cuiva) , a tnji (dupa cineva): vin-badita, badisor, ca eu ma topesc de dor! POP. a topi inima

a ( i se) topi inima (cuiva) sau a se topi la inima, a (se) mistui de dragoste, de dor: la inima ma topesc.POP. a se topi pe picioare a se topi (sau a se usca, a se stinge) pe (sau de pe, din) picioare( le) , a se prapadi pe ncetul: atunci am simtit ca ma usuc d-an picioarele pe zi ce merge.POP. a i se topi scuipatul n gura a i se topi scuipatul n gura (cuiva), ( reg. ) a fi pofticios. topor de oase topor de oase, cal de bataie: noi sarmanii, topor de oase, vite de beilic.DELAVR. tot alba n doi bani

tot alba n doi bani, mereu acelasi lucru. tot ce mai ramne tot ce mai ramne, tot ce se mai poate face: tot ce-mi mai ramne e sa plec iar la vnat .VLAH. tot chipul ( de) tot chipul (sau felul, soiul), (de) diferite feluri, soiuri; (de) toata mna. tot cuiul si are gaura tot cuiul si are gaura, tot sacul si are petecul. tot doi bani si un ort tot doi bani (sau lei) si un ort, ( nv. si pop. ) tot una: Narila, Chirila, tot ntr-o rila, tot doi lei s-un ort.AL. tot felul de .. . tot felul (sau soiul) de ... , diferite feluri (sau soiuri) de ... , fel de fel de ... : un trgusor viu si plin de tot soiul de figuri straine.AL. tot timpul tot timpul sau ( nv.

) n tot timpul, fara ntrerupere, ntruna, nencetat, mereu: scoate mna de sub haina, unde a tinut-o tot timpul.PREDA. tot un drac tot un drac, tot una, tot aia: parca daca m-o gasi dormind nu-i tot un drac! CAR. tot unu si unu tot unu( l) si unu( l) sau tot una si una, care de care mai ... : avea si o herghelie nsemnata de cai frumosi, tot unu si unu.POP. toti cu totii toti cu totii, absolut toti: iar la port daca soseau, toti cu totii se duceau.POP. toti dintr-o caciula scosi toti dintr-o caciula scosi, unanimi n pareri. a traduce n viata a traduce n viata, a pune n aplicare (un principiu, un plan), a nfaptui, a realiza. a trage aghioase a trage ( la) aghioase (sau

un aghios) , 1) a cnta pe nas dupa psaltire; 2) a sforai n somn; a dormi: mai baieti, ia amu trageti la aghioase.CR. a trage a mare a trage (sau a calca) a mare, a-si da importanta; a se stradui sa intre n rndurile celor a trage apa a trage apa, 1) a vsli; 2) ( fam. ) a da drumul apei la WC. a trage a pamnt a trage a pamnt (sau a groapa), a fi pe moarte. a-l trage ata sa ... al trage ata (sau inima) (pe cineva) sa .. . (sau spre ... ) , a simti un imbold spre ... , a

fi nclinat sa ... : l tragea ata sa se duca pe la Vasilesti.CEZAR.P. a trage banul prin barba a trage banul (sau gologanul) prin barba, a freca de barba un ban cstigat, cu speranta ca i vor urma alte cstiguri. a trage barbi a trage (sau a pune) barbi, ( fam. ) a inventa, a nsira verzi si uscate: lasa, nu mai trage barbi, ca nu se prind! SAD. a trage bobii a trage bobii (sau cu bobii,

n bobi), a ghici n bobi. a trage brazda a trage ( o) brazda (sau ( nv. ) razoare) , a ara: cte un plug se misca ncet, tragnd o brazda adnca.BOGZA. a-i trage butucul ai trage butucul (sau clapa) (cuiva) , a pacali, a nsela (pe cineva) , a trage pe sfoara (pe cineva) ; ai juca un renghi, o festa fetisoara mparatului a trage carul la a trage carul a scapa de un

a trage cenusa pe turta sa a trage cenusa (sau jarul, spuza) pe (sau sub) turta sa, a se ngriji de interesul propriu (n paguba altora) : ai cercat sa ma strici cu Florica, pentru ca sa tragi cenusa pe turta ta! AL. a trage chiulul a trage chiulul (sau un chiul) (cuiva) , 1) a nsela, a trage pe sfoara (pe cineva) : ai vazut cum tia tras chiulul? CAR. ; 2) a se sustrage de la o ndatorie;

(despre elevi, studenti etc. ) a lipsi (nemotivat) de la cursuri, a chiuli: trasese chiulul de la scoala toata saptamna. a trage clopotele a trage clopotele, 1) a trage clopotul; 2) ( fam. ; despre barbati) a face curte unei femei: multi tineri chipesi i-au tras clopotele ; 3) a divulga un secret, a bate toba. a trage clopotul a trage clopotul (sau clopotele), a anunta prin sunetul clopotului moartea cuiva. a trage concluzia ca .. . a trage concluzia (sau ncheierea, urmarea, consecinta) ca ... , a conchide ca ... : tragem

ncheierea ca evul mediu era barbar.CAL. a trage concluzii a trage concluzii, a rezuma ideile expuse ntr-o dezbatere. a trage condeiul a trage condeiul, a ncarca la socoteala, a pacali, a nsela: lasa, Ghita, cu steagurile de alaltaieri tia iesit bine; ai tras frumusel condeiul.CAR. a trage consecintele a trage consecintele, a suporta efectele, urmarile unui fapt, unei actiuni etc. : noi sntem de vita latina iaca punctul de plecare al civilizatiei noastre, iaca adevarul ce este menit a

deveni cel mai important n ziua n care pentru toate sferele desvoltarii noastre vom sti a-i trage consecinte le practice.MAIOR. a-l trage copiii de poale al trage copiii de poale (pe cineva) , a avea multi copii; a fi coplesit de nevoi: mai ngaduieste putin, tartarule, ca nu te trag copiii de poale.CR. a trage cortina a trage cortina, ( fig. ) 1) a dezvalui, a destainui; 2) a acoperi, a ascunde. a trage cu acul a trage cu acul, ( reg. ) a coase: cndu-i trage cu acul, sa se rumpa bumbacul.POP. a trage cu buretele a trage (sau a da, a trece) cu buretele (peste ceva) , 1) a sterge; 2)

( fig. ) a nu lua n seama, a trece cu vederea; a da uitarii: nu trebuia sa treaca cu buretele peste acele credite, calcnd legea comptabilitatii. (a.1875) .URIC. a trage cu coasa a trage cu coasa (sau n coasa, la coasa), a cosi: tragi cu coasa sa faci fn.POP. a trage cu funia a trage cu funia (sau cu odgonul) , ( nv. ) a masura cu funia: tragndu-se cu funia, au venit toata mosia 500 de stnjeni. (a.1777)

.URIC. a trage cu matura a trage cu matura, a matura. a trage cu navodul a trage (sau a da) cu navodul (sau cu volocul) sau a trage la navod (sau la navoade, la voloc) , a pescui cu navodul: peste a prins acolo, la Marea, tragnd la navoade.SAD. a trage cu ocheanul a trage cu ocheanul, ( nv. ) a privi prin ochean: poruncii si eu corabierului meu .. . sa traga cu ocheanul, ca sa vaza ce fel de insula este aceasta.POP. a trage cu ochiul a trage cu ochiul (sau cu

ochii) sau a trage (sau a privi, a se uita) cu coada ochiului (la cineva sau la ceva) , 1) a se uita pe furis, a privi din fuga (fara a fi observat) : un Amor de marmora cocotat pe soclul lui rde siret privindui cu coada ochiului.CAR. ; 2) a face (cuiva) un semn discret cu ochiul: cu

una vorba-si facea, la alta din ochi tragea.POP. a trage cu peria a trage cu peria, 1) a curata cu peria, a peria; 2) ( fam. ) a lingusi. a trage cu secera a trage cu secera, a secera. a trage cu sfoara a trage (sau a aseza) cu sfoara (sau ca dupa sfoara) , a ndrepta, a alinia: nu poate tagadui ca ulitele oraselor europenesti, trase a trage cu urechea a trage cu urechea, 1) a-si ciuli urechea, a-si ncorda auzul, a fi foarte atent; 2) a asculta pe la usi; a iscodi,

a spiona: cum iesi afara, se a i se trage de a i se trage de ( reg. ) a fi curios de

a se trage de ceva a se trage de ceva, ( reg. ) a se jena, a-i pasa de ceva. a trage de glci a trage de glci (pe cineva), ( fig. ) a-i provoca neplaceri (cuiva) . a-si trage de la gura a-si trage de la gura sau a-si da (sau lua) ( si) bucatica de la gura, a se lipsi de strictul necesar pentru a ajuta pe cineva. a trage de limba a trage de limba (pe cineva), a iscodi (pe cineva) . a trage de mneca a trage de mneca (pe cineva) sau a rupe mneca (cuiva) , 1) a insista, a starui (pe

lnga cineva) ; 2) a atrage atentia (cuiva) , a avertiza (pe cineva) : cnd vei auzi ca ncep a croi cte una mai deochiata, tu sa ma tragi de mnica hainei.OD. a trage de nas a trage de nas (pe cineva) , a duce de nas (pe cineva) : pentru viclenie carea se cheama politica .. . ne dau noao aceaste nvataturi si sfaturi:

cum ne vor putea mai lesne sa ne traga de nas ncatru vor vrea ei.TICHINDEAL. a trage de pamnt a trage de pamnt (cu cineva sau cu ceva) , a izbi, a trnti de pamnt, a da de pamnt (cu cineva sau cu ceva) . a trage de pulpana a trage de pulpana (pe cineva) , a insista, a starui (pe lnga cineva) pentru a obtine

ceva: na tras de mneca si de pulpana pe nimeni.ARGHEZI. a se trage de sireturi a se trage de sireturi (cu cineva), ( fam. ) a-si permite familiaritati (cu cineva) . a trage de timp a trage de timp, a tergiversa. a trage de ziua a trage de ziua, a miji de ziua. a trage din fuior a trage din fuior (sau din caier, din furca) , a toarce: mndruleana mea cu dor, nu mai trage din fuior.POP. a trage din sapte una a trage din sapte una, a primi mai putin dect trebuie. a trage fermoarul a( -si) trage fermoarul, ( fam. ) a tacea din gura: trage-ti fermoarul! a-si trage glasul a-si trage glasul (sau ghersul), ( reg. ) a-si drege glasul. a trage greu la cntar a trage (sau a atrna) greu

la cntar (sau n cumpana) , 1) a avea o greutate mare; 2) ( fig. ) a avea o mare importanta: nu trage greu n cumpana cum s-au petrecut. AGRB. a trage igrasie a trage igrasie, (despre pereti) a absorbi umezeala. a se trage napoi a se trage napoi, a se retrage. a trage n carti a trage n carti, a ghici n carti: ti spune matusa-ndata unde se afla Fat-Frumos; am sa-ti trag n carti.AL. a-si trage nceputul din .. . a-si trage nceputul din ... , ( nv. ) a proveni

din ... , a descinde din ... : aceste noroade sa tin ncredintate casi trage nceputul de la dobitoace.IST.AM. a trage n cursa a ( a) trage n cursa (sau n curse) (pe cineva) , a ademeni, a momi (pe cineva) : sa ne traga cu mai multa lesnire n cursele sale.BELDIMAN. a trage n dinti a trage n dinti sau ai trage falci, (glumet) a mesteca, a mnca: ia colea si

tragei falci, ca dinti, slava Domnului, vaz ca ai.CAR. a trage n gazda la cineva a trage n gazda la cineva, a fi gazduit de cineva: trase n gazda la o casa.POP. a trage n ham a trage n ham, a o duce greu. a se trage n partea ... a se trage n partea .. . (sau dupa ... ) sau a trage pe ... , a semana cu ... : e negru la suflet ca mosu-sau si ca tata-sau: fiecare trage pe teapa a trage n partea sa a trage n (sau spre) partea sa (pe cineva) , a atrage, a cstiga de partea

sa (pe cineva) : pre vizirul si pre alte capete n partea a trage n piepteni a trage n piepteni (sau ( reg. ) n fusalai, n hecela) , a daraci: trage .. . n fusalai lna pe care ti-am pregatit-o.SAD.

a trage n poza a ( se) trage n poza (sau n chip, n tablou) , a (se) fotografia: se hotarra ei sa se duca la Romano acasa, ca sa-i traga la masina n tablou .HOGAS. a trage n teapa a trage (sau a nfige, a pune, a mplnta, a sui) n teapa (pe cineva) , a omor pe cineva strapungndul cu o teapa (nfipta n pamnt): pe toti i-au tras n teapa slujitorii lui Tepes.OD. a trage n vnt a trage n vnt (sau n

sec) sau a trage gres, a descarca arma fara a nimeri tinta: n-am tras gres niciodata.SAD. a trage la cntar a trage la cntar, ( nv. ) a cntari: orice feli de marfa ar fi ... se va trage la cantari. (a. 1799). URIC. a se trage la divan a se trage (sau a trage) la divan, ( nv. ) a se prezenta n fata divanului (cu o cerere, cu o reclamatie) , a se adresa divanului: de s-ar mai trage la divan, sa avem stire. (a.1702). URIC. a trage la dreapta a trage la dreapta sau la stnga, (despre vehicule) a coti la dreapta sau la stnga. a trage la edec a

trage la edec, a trage o ambarcatiune (cu un odgon) mpotriva cursului apei: un pescar turc tragea la edec, n tacere, caicul sau ncarcat.OD. a trage la fit a trage la fit, ( fam .) a absenta, a chiuli (de la scoala) . a trage la fund a trage la fund, (despre ambarcatii) a ncepe sa se scufunde: sa vedem care barca trage la fund.CEZAR.P. a trage la gazda a trage la gazda, ( pop. ) a descinde la un gospodar: sa tragi la gazda.GHICA. a trage la ndoiala a trage la ndoiala, ( reg. ) a se ndoi de ceva, a pune la ndoiala: ncepu .. . a cam trage la ndoiala laudele.SBIERA. a trage la judecata

a trage la (sau spre, catre, n) judecata (sau la lege, la divan) (pe cineva) , a chema n fata unei instante judecatoresti (pe cineva): plateste-mi antereul, ca te trag la judecata.GANE. a trage la jug a trage la jug, ( fig. ) a munci peste puteri. a trage la loterie a trage la loterie, a juca la loterie. a trage la masina a trage la masina, a coase la masina. a trage la masea a trage (sau a duce, a o lua, a suge) la masea (sau la mustata) sau a-si ncalzi maseaua, a bea foarte mult, a fi betiv: si ncalzi maseaua si se cam turlaci.ISP. a trage la munci a trage

la munci (pe cineva) , ( nv. ) a tortura (pe cineva) : sa prins si, tragndu-se la munci, au descoperit viclesugul.SINCAI. a trage la piua a trage la piua, (despre tesaturi) a da la piua. a trage la rame a trage la rame sau la ( din) lopata (sau la lopeti, cu lopetile) , a vsli: mndrul trage din lopata, trece Dunarea ndata.POP. a trage la raspundere a trage (sau a chema) la raspundere (pe cineva) ,

a constrnge pe cineva sa dea socoteala de faptele proprii: n-avea pe cine chema la raspundere.CEZAR.P. a trage la roata a trage la roata, a juca la roata norocului. a trage la roata a trage (sau a mpinge, a fi) la roata, a duce greul. a-l trage la somn al trage la somn (pe cineva) , a simti nevoia sa doarma: Mitu era bolnav ... , nu mnca nimic si ctui ziual tragea la somn.CAR. a trage la sapirograf a trage la sapirograf, a sapirografia. a trage la talion pe cineva a trage la talion pe cineva, ( nv. ) a se razbuna pe cineva: dupa aceasta i-au placut domnului ca sa traga la talion pe Dracula a trage la ti par a trage la tipar (sau

la masina) , a tipari: n momentul cnd scriu, la Bucuresti se trage la masina brosura mea.CAR. a trage la tir a trage la tir, a face exercitii de a trage la traista a trage la traista, a se orienta spre

a trage la tinta a trage la tinta (sau la semn) , 1) a face exercitii de lovire a unei tinte cu sageti, gloante etc. ; 2) a lovi tinta cu un glonte, cu o sageata etc.: risipesc la gloante multe si nu stiu trage la tinte.POP. a trage luarea aminte a trage luarea aminte (sau de seama) sau a trage bagare de seama, a atrage atentia: ca niste actori prosti, ei trag pentru putina vreme luarea aminte a norodului.MARCOVICI. a-si trage masurile a-si trage masurile, ( reg. ) a-si chibzui

faptele sau vorbele, a-si lua masuri: baiete, trage-ti masurile, i zic eu.POP. a trage matasea a trage matasea (sau borangic, gogosile) , a depana matasea de pe gogosile viermilor de matase: venii si eu c-o poala de gogosi ... sa le trag la mestera Ancuta.DELAVR. a-si trage mna a-si trage mna, ( nv. ) a-si retrage stapnirea, autoritatea. a-si trage mna de deasupra cuiva a-si trage mna de deasupra cuiva, a nu mai ocroti, a nu mai proteja pe cineva: mparatia si trage de deasupra lui mna.SAD. a trage mta de coada a

trage mta (sau pisica, pe dracul) de coada, a trai greu, a duce o viata plina de privatiuni: sa tot trag pe dracu-ntr-una, ca si pn-aci, de coada, pofta n-am.POP. a-si trage mucii a-si trage mucii (sau ( fam. ) nasul) sau a trage pe nas, a se sfrci. a trage musama a trage musama sau a trage lucrul musama, a musamaliza, a face lucrul musama. a trage nadejde a trage nadejde (sau speranta) sau a se da nadejdii, a nadajdui, a spera: tot mai tragea nadejde ca [ea] so ndrepta.POP. a trage nadejde ca spnul de barba a trage nadejde ca spnul de barba (sau

ca prepelita de coada), a spera lucruri irealizabile. a trage nadejde de cineva a trage nadejde de cineva sau ai trage nadejde cuiva, ( reg. ) a spera sa revezi, sa ai aproape pe cineva: de ti-a cnta cucu bine, trage nadejde de mine.POP. a trage o cacialma a trage o cacialma (cuiva) , 1) a nsela, a pacali (pe cineva) ; 2) (la jocul de carti) a lua potul cu carti mai slabe dect ale adversarilor. a trage o cazatura a trage o cazatura, a cadea. a trage o copie a trage o copie (sau copii), a copia. a trage o moda de bataie

a trage o moda de bataie (cuiva), ( reg. ) a trage o mama de bataie cuiva. a trage o papara a trage o papara ( ca aceea sau ca acele) (cuiva) , 1) ai trage o mama de bataie (cuiva) ; 2) a certa cu asprime (pe cineva) . a trage o piele a trage o piele, a prelucra o piele: dupa cojocar n-oi mere, ca pna trage o piele stau cu ochii tinta la stele.POP. a-i trage o prpaleala a-i trage (sau

a-i da) o prpaleala ( buna), ( reg. ) a lucra, a actiona cu mare graba; a da zor. a-i trage o proba de bataie a-i trage o proba de bataie (cuiva), a bate zdravan (pe cineva), a-i trage o mama . a-i trage o rafuiala ai trage (sau ai da) o rafuiala (cuiva) , a mustra, a certa (pe cineva) ; a bate (pe cineva) , ai trage o sapuneala, o scarmaneala (cuiva): am sa le trag o rafuiala numaru unu.SAD. a-si trage originea din .. . a-si trage originea (sau obrsia) din ... , a proveni de la ... : gndirea filozofica si stiintifica moderna

si trage obrsia din vechii cugetatori ai grecilor.a-i trage o sapuneala ai trage (sau ai da) o sapuneala (cuiva) , ( fig . ) 1) a sapuni (pe cineva) : o sai traga regele o sapuneala de-o s-o tina minte.STANCU ; 2) a bate (pe cineva) . a trage o spaima a trage o spaima ( sora cu moartea), a se nspaimnta, a trece prin a trage o toana de plns a trage o toana de plns, a trage o portie, un ropot de plns: mparatul, dupa ce mai trage o toana

de plns, ... i ngroapa cu cinste.a-i trage o teava de bataie a-i trage o teava de (cuiva), a bate foarte a-i trage o tesala ai trage (sau ai da) (cuiva) o tesala (sau ( reg. ) saceala) , a bate zdravan pe cineva: Doamne, ce tasala iam mai trage.BENIUC.

a trage o tigara a trage (sau a aprinde, a bea) o (sau din) tigara, a fuma: a ntors capu-ncolo si a nceput sa bea din tigara.CAR. a trage pacatul a trage pacatul (sau pacatele) (cuiva) , a suporta povara pacatului (sau pacatelor) (cuiva) : m-ai nnebunit dumneata; dumneata sa-mi tragi pacatul! CAR. a trage pe calapod a trage pe (sau la) calapod, a ntinde pe calapod. a trage pe dreapta a trage pe dreapta, 1) (despre vehicule) a opri pe

marginea din dreapta a drumului (pentru a stationa) ; 2) (glumet) a se culca sa doarma. a o trage pe mneca a o trage pe mneca, ( fam .) 1) a bea; 2) a fura. a trage pe nicovala a trage pe nicovala, a prelucra prin batere pe nicovala: nroseste nca o data mesterul bucata de fier si o trage pe nicovala.SAD. a trage pe piatra a trage pe piatra (sau pe amnar, pe arcer, pe curea, pe tocila, cu gresia, cu cutea) ,

a ascuti: c-un cutit tras la tocila te-a taiat fara de mila.POP. a trage pe roata a trage pe roata, 1) a modela pe roata (un vas de pamnt) : olarii dintr-un pamnt .. . fac si ulcior, si alt vas, tot un fel pe roata tras.POP. ; 2) a supune torturii cu roata: l-a chinuit tare, l-a tras pe roata morii.POP. a trage pe sfoara a trage pe sfoara (pe cineva) , a amagi, a nsela, a pacali (pe cineva) : ncet-ncet si trage tovarasul pe sfoara, n asa fel ca el ramne stapn si stapnul sluga.POP. a trage pe sub nas

a trage pe sub nas, (glumet) a mnca, a da pe sub nas. a trage pnza a trage pnza, a ntinde si a netezi pnza, dupa ce a fost nalbita. a trage pra asupra cuiva a trage pra asupra cuiva, ( nv. ) a pr, a reclama pe cineva: amu fugisa o sama de mrzaci de au mers la Poarta tragnd pra asupra ... altor mrzaci.N.COSTIN. a trage plapuma a trage plapuma (sau ( pop. ) tolul), a ncerca sa obtina foloasele numai pentru sine. a trage polita cuiva a( -i) trage ( o) polita cuiva sau a trage o polita asupra cuiva, ( nv. ) a emite o polita cuiva: domnul Moldovei porunceste lui Vogoridi sa traga aici o polita pentru banii tributului.

(a.1835). IORGA. a trage ponoasele a trage ponoasele, a suferi consecintele neplacute ale faptelor, purtarilor altuia: adica de ce sa trag eu ponoasele? REBR. a trage raful pe roata a trage raful (sau fierul, ( reg. ) panta) pe roata, a pune sina pe roata, a fereca. a trage radacina patrata a trage radacina patrata, a extrage radacina patrata. a trage a rau a trage a rau, a cobi. a trage razboi a trage razboi, ( nv. ) a se razboi: tragnd multa vreme razboaie cu troadenii pentru mare strmbatatea lor.M.COSTIN. tragere cu cumpana tragere cu cumpana, ( nv .) cntarire. tragere de inima tragere

de inima, 1) zel, rvna, ardoare, dragoste: mie-mi place sa ma serveasca functionarul cu tragere de inima.CAR. ; 2) atractie, ndemn launtric (spre ceva sau spre cineva) : dumneata nu ai tragere de inima pentru carnea de caprioara.SAD. tragere de moarte tragere de moarte, ( nv. ) agonie. tragere la judecata tragere la (sau n) judecata, ( nv. ) aducere, citare n fata unei instante tragere pe roata tragere pe roata, tortura medievala, constnd n legarea condamnatului pe o roata, dupa

ce i s-au zdrobit bratele, picioarele si soldurile. tragere pe sfoara tragere pe sfoara, pacaleala, nselatorie: pun capul ca e vreo tragere a trage rndul pe a trage rndul pe cineva, ( nv. ) a se cadea, a se cuveni: dovedind numele neamului acestor tari ... , ne trage rndul a pomeni a-i trage rogojina a-i trage rogojina le) cuiva, a nvinge, a dobor

a trage sa moara a trage ( ca) sa moara sau ( rar ) sa-si dea rasuflarea cea mai de pre urma, ( reg. ) a trage de (sau pe) moarte, a fi pe moarte: nu stiu trage ea sa moara ori se face bolnavioara? POP. a trage saracia de coada a trage saracia de coada, ( pop. ) a trage mta de coada. a trage scurta a trage scurta, ( pop. ) a duce greul; a suporta consecinte (neplacute) : simt ca, daca-ti spun numai atta, te voi ncurca si pe dumneata si scurta tot eu voi trage-o.AGRB. a-si trage seama a-si trage

seama, 1) ( nv. ) a se acomoda: compatriotii nostri sasi au stiut sa-si traga sama cu spiritul timpului mult mai bine dect alte nationalitati din tarile coroanei unguresti.BARI TIU ; 2) a-si da seama. a trage semnalul de alarma a ( se) trage semnalul de alarma, a (se) atrage atentia, a avertiza. a trage sforile a trage (sau a nvrti) sforile (sau itele) , a unelti (n ascuns, cu abilitate) : sforile politicii le trageau oameni ascunsi n culise. STANCU. a-si trage sufletul a-si trage sufletul (sau suflarea, rasuflarea) , 1) a

respira (greu) : o caldura amestecata cu duhoare de oameni adormiti, de nu-ti puteai trage sufletul.GHICA ; 2) ( reg. ) a inhala aer n plamni, a inspira: cnd tragea zmeul rasuflarea, Stan iar venea ndarapt tras de rasuflarea lui.POP. ; 3) ( fig. ) a se odihni putin, a se reculege, a se dezmetici: sufletu-si tragea, ... din gura zicea.POP. a trage targa pe uscat a trage targa pe uscat, a trage

mta de coada: ati fi vrut sa ma nsor cu o saracie? sa trag targa pe uscat dupa mine toata viata? STANCU. a trage tancusa a trage tancusa sau a face tancusa, ( reg. ) a mparti ceva prin tragere la sorti. a trage tarna pe cineva a trage tarna pe cineva, ( reg. ) a nmormnta, a ngropa: pe Barbu trage tarna; de jelit cinel jelea? POP. a trage un chibrit a trage un chibrit (sau chibritul) , a freca un chibrit pentru

al aprinde: scoase din sn o lumnare de ceara, trase un chibrit pe horn si o aprinse.SAD. a trage un frecus a trage un frecus (cuiva) , a mustrului zdravan (pe cineva) ; ai trage o bataie teapana (cuiva) : sii trage un frecus de cele moschicesti.CR. a-i trage un ghimpe din picior a-i trage un ghimpe din picior (cuiva), ( fig .) a scapa pe cineva de un necaz, de o dificultate. a trage un gt a trage un gt (sau o dusca), a bea o nghititura. a trage un guleai a trage un guleai, a trage un chef. a trage un picior a trage un picior (sau piciorul), a schiopata: bietul om .. . pasea tragnd piciorul ncet. AL. a trage un praf a trage un praf (cuiva)

, a critica (pe cineva) , a trage un perdaf (cuiva) : [el] trage un praf adversarilor protectionismului.CAR. a trage un ropot a trage un ropot ( de ploaie), a ploua scurt si puternic. a trage un somn a trage un somn (sau un pui de somn) sau a trage la soamne, a dormi: a mai tras un pui de somn, ca sa mai ntrzieze.POP. a trage un sfichi a trage un sfichi (cuiva), a sfichiui cu vorba, a ironiza (pe cineva); . a trage un taxim a trage un taxim, ( nv. si

reg. ) a cnta; ( fig. ) a plnge cu hohot: cnd treceau pe la fereastra cucoanei .. . se oprea si ... i mai tragea un taxim.HOGAS. a-i trage un tighel ai trage un tighel (cuiva) sau a lua cu tighel (pe cineva) , 1) a mustra, a dojeni cu asprime (pe cineva) : a bagat el n racori .. . pe toti mparatii si pe papa ..

. ba nca ce! ia tras un tighel de ia placut si lui.CAR. ; 2) a pacali (pe cineva) : [vaduva] tia tras un tighel da mama focului .. . mai ncrede-te alta data n muieri de alea prefacute.GANE. a-i trage un zabrac a-i trage un zabrac (cuiva), ( reg. ; fam. ) a dojeni, a certa cu . a-si trage viata a-si trage viata (sau veacul) , ( nv. ) a trai: de

mparateasa Zoi otravit fiind, din zi n zi viata s tragea.CANT.

a trage vinul de pe drojdie a trage vinul de pe drojdie (sau de pe drojdii) , a scoate vinul limpezit din vasul n care sa depus drojdia, a pritoci. a trage vnt a( -i) trage vnt (sau boare) , ( pop. ) a pune aerul n miscare pentru a (se) racori, a(-si) face vnt: cu basmaua umbra-i face, cu mneca vntu-i trage.POP. a-si trage vorba a-si trage vorba, a reveni asupra celor afirmate

anterior: mparatul nu-si poate trage vorba, trebuie sa mplineasca fagadasul. POP. trai, neneaco, cu banii babachii! trai, neneaco, cu banii babachii! , viata lipsita de griji, pe banii altuia. trai cu vatrai trai cu vatrai sau un trai si un vatrai, ( pop. ) viata de certuri si nentelegeri: a scapat biata nora de un trai si un vatrai.CR. trai pe vatrai trai pe vatrai, ( reg. ) 1) viata foarte grea, de mizerie; 2) viata lipsita de griji. traista goala traista goala (sau usoara) , 1) om foarte sarac, calic: s-au luat doua traisti

goale. POP. ; 2) saracie, calicie, mizerie: traista goala te omoara.POP. ; 3) (glumet) petitor. tras cu sfoara tras cu sfoara (sau cu sfoara, cu frnghia) , aliniat cu ajutorul unei sfori ntinse: alee trase cu sfoara.NEGR. tras de par tras de par, (despre relatari, concluzii etc.) fortat, exagerat; fals. a trata amor cu cineva a trata (sau a tratarisi) amor cu cineva, ( fam. ) a fi n relatii de dragoste cu cineva: dintro desperare de amor, pe care-l trata cu o fata de la masinile de scris ale serviciului central, a nebunit.CAR. a trata cu flit

a trata cu flit (pe cineva), a repezi, a pune la punct (pe cineva); a nu da atentie (cuiva) . a trata cu refuz a trata cu refuz, ( fam. ) a refuza: n-am putut pentru ca s-o tratez cu refuz.CAR. a tragana la vreme a tragana la vreme, ( nv. ) a tergiversa, a temporiza: se numise o comisie din senat, pentru a cerceta conditiile tractatului propus de mparatul, dar nu se ncheie nimic, tragannd a traga na o viata a tragana o viata sau a-si tragana traiul, a o duce greu, a trai de azi pe mine: chinul att a macinat puterile-i, ct sarbad d-abia-si tragana traiul.COSBUC. tragator de sfori tragator de sfori (sau al

sforilor) , 1) persoana care trage sforile papusilor la teatrul de marionete; 2) persoana care unelteste; sforar: cugetarea .. . reprezinta n ntreaga ei dimensiune puterea de gndire a lui ..., tragatorul de sfori al guvernului.CONTEMP. a trai bine cu cineva a trai bine cu cineva, a se ntelege, a o duce bine cu cineva: si cum esti de blnda, .. . traiesti ncai bine si cu barbatelul? PANN. a trai ca banul n punga saracului a

trai ca banul (sau ca paraua) n punga saracului (sau a taranului) , ( reg. ) 1) a duce un trai greu; 2) a trai linistit. a trai ca bimbasa a trai ca bimbasa, a trai n belsug, n rasfat. a trai ca cinele cu pisica a trai (sau a se ntelege) ca cinele cu pisica (sau ca cinii cu porcii, ca cinii prin gard), a se certa mereu; a se dusmani. a trai ca cinele la stna a trai ca cinele la stna, a o duce bine. a trai ca cucu-n frunze a trai ca cucu-n frunze, a o duce bine, a fi fericit. a trai ca dracul cu popa a trai ca dracul cu popa (cu cineva), ( reg. ) a nu se ntelege, a se dusmani . a trai ca fratii a trai ca fratii, a se ntelege foarte bine. a trai ca frunza pe apa a trai ca frunza pe apa, a duce o existenta nesigura, a trai ca gaina la moara a trai ca gaina la moara, a huzuri. a trai ca n flori de a trai ca n flori a trai fericit. a trai ca n pamntul a trai ca n pamntul a trai n belsug,

a trai ca mta cu soarecele a trai (sau a se ntelege) ca mta cu soarecele (sau cu cinele) , a nu se ntelege cu cineva; a trai rau cu cineva. a trai ca pe maracini cu .. . a trai ca pe maracini cu ... , a trai n nentelegere cu .. . a trai ca pestele n apa a trai (sau a se simti, a o duce) ca pestele n apa, a trai foarte bine: se simtea ca pestele n apa.CAL. a trai capestele pe uscat a trai (sau a o duce, a se zbate) capestele pe uscat, a avea o viata foarte grea. a trai ca porumbeii a trai (sau a se iubi, a se giugiuli) ca porumbeii (sau ca doi

porumbei) , (despre soti) a trai n dragoste si buna ntelegere: ei se giugiulira ca niste porumbei.ISP. a trai ca un prin . a trai ca un print, a avea (din belsug) de toate. a trai ca un trntor a trai ca un trntor, a duce o viata de lenes si de parazit. a trai ca vitelul la oras a trai ca vitelul la oras, a trai foarte rau. a trai ct lumea a trai ct lumea (sau ct zidul Goliei, ct pamntul, ct un veac de om) , a trai mult timp: am sa te las sa traiesti ct zidul Goliei.CR. a trai cu capu-n soba a trai cu capu-n soba, ( reg. ) a nu iesi n lume, a sta retras, a nu sti ce se petrece n jur. a trai cu noduri fripte a trai cu noduri fripte, ( reg. ) a muri de foame. a trai de azi pe mine a trai de azi pe mine, a-si asigura cu greu existenta zilnica. a trai de la mna pna la gura a trai de la

mna pna la gura, a se gndi numai la ceea ce i trebuie azi, fara a se preocupa de ziua de mine. a trai din expediente a trai din expediente, a recurge, pentru asigurarea supravietuirii, la orice mij loace, inclusiv la cele ilicite. a trai din nou a trai din nou, a-si aminti cu intensitate, a retrai: scenele i pareau att de vii, nct le traia din nou.DELAVR. a trai din pomana cuiva a trai din pomana cuiva, a trai din mila cuiva: traia din pomana tuturor.DELAVR. a trai n huzur a trai n huzur, a huzuri: nu prea traiesc n huzur tinerii casatoriti.CAR. a trai n seul cuiva a trai n seul cuiva, (

reg. ) a trai din munca altuia; a trndavi: huzureste n seul lui tat-sau; dar sal vedem cnd o ramne pe conta lui cte parale-i face pielea! POP. a trai n seul sau a trai n (sau din) seul sau, a trai numai din ceea ce a agonisit: numai negustoriul, zicea mos Nichifor, traieste din saul sau si pe sama lui.CR. a trai la praguri a trai la praguri, ( reg. ) a trai din mila altora: ia ars si casa; i-

a trasnit deodata patru boi; traia la praguri si-n nevoi.COSBUC. a trai pe cuptor a trai pe cuptor, a fi lenes. a trai pe picior mare a trai pe picior mare, a duce o viata de belsug; a huzuri: considerau ca intra n obligatiile lor sociale de a trai pe picior mare.CAL. a trai pe raboj a trai pe raboj, a trai din mprumuturi. a trai pe spinarea cuiva a trai pe (sau din) spinarea cuiva, a fi ntretinut de cineva. a trai rau cu cineva a trai rau cu cineva, a nu se ntelege, a nu se mpaca cu cineva: traieste rau cu tovarasii lui.SAD. trai-te-ar Dumnezeu ! trai-te-ar (sau traiasca-te, traiasca-l, traiasc-o) Dumnezeu (sau Domnul, cerul) ! , ( nv. si

pop. ) sa-ti dea Dumnezeu zile multe!: Dumnezeu sa te traiasca si graiul a-si trai traiul a-si trai traiul, a se bucura de viata, a duce un trai bun, fara griji: ea stie ct a suferit sarmana maica-sa .. . si ca macar acuma are dreptul a trai un trai si cu al mortii a trai un trai si c u al mortii 1) a trai rau; 2) a fi zgrcit. a trai viata buna a trai viata buna (sau dulce) , a se ntelege bine cu cineva, a convietui n ntelegere: stai, badita, nu te duce s-om trai viata a trai viata crpita a trai viata crpita a o duce greu.

a trai zile albe a trai zile albe (sau ( pop. ) dalbe) , a duce o viata tihnita, fericita: au trait de aci ncolo multe zile dalbe.POP. a trasni ca din senin a trasni ca din senin (pe cineva), a lovi pe neasteptate, pe negndite (pe cineva) . trasnit cu leuca trasnit cu leuca, prost. trasura cu trasura trasura cu trasura, detaliat, n amanuntime: am scos .. . portretul lui Tasso spre al compara; era el trasura cu trasura.EM. treaba mea treaba mea ( a ta,

a lui etc.) , este problema mea ( a ta, a lui etc) , ma (te, l etc. ) priveste, ma (te, l etc. ) intereseaza: nu mai vrea sa traiasca cu mine, treaba ei, nu pot s-o tin cu sila.PREDA. treaca de la mine ! treaca de la mine ( de la tine etc.) ! , fie, las (sau lasa) de la mine (sau de la tine)! : dar ce-mi pasa! .. . piciu sa traiasca! treaca de la mine! DELAVR. treaca-mearga

treaca-mearga sau treaca si mearga sau mearga-treaca sau treaca! , ma rog! , fie! , sa admitem! : chior e, treaca-mearga ... dar orb? DELAVR. trecator cu vederea trecator cu vederea, ( reg. ) ngaduitor, iertator: bun la inima, ngaduitor si lesne trecator cu vederea celor ce-i pacatuiesc.ISP. a se trece a se trece ( cu gluma) , ( nv. si pop. ) a se ntrece cu gluma: ei!

ei! nebunule, te-ai trecut! zise beizadeaua atins de vorbele cele aspre ale Zlatonitului.FIL. trece ca pe lnga o moara pustie trece ca pe lnga o moara pustie, se spune despre cineva care trece pe lnga o casa cunoscuta fara sa intre sau pe lnga o persoana cunoscuta fara sa o salute. a se trece ca pinea calda a se trece ca pinea calda, a se vinde repede, usor, a avea mare cautare. a trece ca un cine prin apa a trece ca un cine (sau ca cinele, ca gsca) prin apa, a nu se prinde nimic (de cineva) : pn la vrsta asta, de ma vezi cu ochii verzi, n-oi fi trecut ca un cine pn apa.CAR. trece ce trece ( mai)

trece ce (sau ct) ( mai) trece, dupa o bucata de vreme, dupa un timp (nu prea lung) : mia trecut ct mi-a trecut, mndra mea s-a maritat.POP. a trece cu auzirea a trece cu auzirea (sau cu auzul) , ( nv. ) a nu da ascultare, a nu asculta: tocmai ca cnd ar fi niste istorii vechi, trecute, asa le trecem si noi cu auzirea.ANTIM. a-l trece cu bataia al trece cu bataia (pe cineva) ,

( nv. ) a bate foarte tare (pe cineva) : nvatndu-si feciorul, bate-l-va cu masura, ca un tata ... ; iara del va fi prea trecnd cu bataia, cu vrajmsie ca aceaia si cu arme, atunce poate fiiul sa sa ridice asupra tatne-sau.PRAV. a trece cu brio a trece cu brio ( un examen, un concurs), a trece cu mare succes (un examen, un concurs) . a trece cu condeiul a trece cu condeiul, ( nv. ) a nu pomeni, a nu aminti, a nu

mentiona (n scris) : era unul Buhus hatmanul, si altul nca, pre carele treaca-l condeiul meu.N.COSTIN. a se trece cu firea a se trece cu firea, a se omor cu firea: asculta-ma, te treci cu firea; mai dao dracului de datorie! ARGHEZI. a se trece cu gluma a se trece cu gluma (sau cu saga, cu dedeochiul) sau a fi trecut cu gluma, a se ntrece cu gluma: Eleno, dar cu gluma tu te-ai ntrecut.MACED. a se trece cu lenea a se trece cu lenea, a fi foarte lenes. a trece cu ochii

a trece cu ochii, ( nv. ) a nu lua n seama, a nesocoti, a desconsidera: judecatile meale le-au trecut cu ochii, si poruncile meale au suparat.a trece cu pomenirea a trece cu pomenirea, ( nv. ) a nu pomeni, a nu aminti, a nu mentiona: nu putem trece cu pomenirea niste tmplari ce s-au prilejit a-l trece cu rece si cu a-l trece cu rece si cu (pe cine va), a fi zguduit a trece cu saga a( -l) trece cu saga (sau cu gluma, cu dedeochiul) (pe cineva) ,

a lua n rs (pe cineva) , a-si bate joc (de cineva): desi Talpa-Lata

a trece cu uitarea a trece cu uitarea, ( nv. ) a da uitarii, a uita: priimeste .. . aceasta putina truda a noastra, care am facut, sa nu treaca cumva cu uitarea de unde este parasit, cu acesta fagaduinta ca si leatopise . ntreg sa astepti de la noi.M.COSTIN. a trece cu vederea a trece cu vederea, 1) a nu lua n seama, a nu

lua n considerare, a nu da importanta cuvenita; a minimaliza, a nesocoti, a desconsidera: potopul de publicatiuni insane este n adevar un fenomen prea ciudat .. . pentru a fi trecut cu vederea.CAR. ; 2) a lasa pe dinafara, a lasa la o parte, a pierde din vedere: sami spui tot ce se va petrece n casa ei, fara

sa treci cu vederea cel mai mic lucru.FIL. ; 3) a nu tine cont de ... , a nu tine seama de ... , a nu lua n nume de rau: si dedea silinta sa uite cele petrecute, sa le treaca cu vederea, ca si cnd nu ar fi fost.SL. a-i trece de pe inima a-i trece de pe inima (cuiva), ( reg. ) a se razbuna. a trece de sine a trece de sine, a se depasi: caci fluierul trecuse de

sine, si amara, avea n el si voce de om, si de vioara.ARGHEZI. a se trece de saga a se trece de saga (sau de gluma) sau a se ngrosa saga, a se ngrosa gluma: Domnul, daca a vazut ca de saga s-a trecut si ca vor a-l darma ..., foarte mult s-a mniat.NEGR. a trece de zile a trece de zile, ( nv. ) a mbatrni. a trece din generatie n generatie a trece din generatie n generatie (sau din tata n fiu) , a se transmite din generatie

n generatie (sau din tata n fiu) . a trece din gura n gura a trece din gura n gura (sau din ureche n ureche) , 1) a se transmite prin traditie orala de la om la om: toate aceste ntmplari .. . trecusera de mai multe ori din gura n gura.AGRB. ; 2) a se transmite de la unul la altul prin viu grai: vestea trecu din ureche n ureche.CEZAR.P. a trece din gura n gura ca cinii prin tarbaceala a( -l) trece din gura n gura ca cinii prin tarbaceala, a fi brfit, ponegrit de mai multe p ersoane.

a trece din mna n mna a trece din mna n mna, a ajunge pe rnd de la unul la altul, din stapnirea unuia n stapnirea altuia: pe mndra o vad cu doi ... si trecea din mna-n mna, ca galeata la fntna.POP. a trece din moda a trece din moda, a iesi din moda, a se demoda. a-i trece din vedere a-i trece din vedere (cuiva ceva), a-i scapa din vedere (cuiva ceva) . a trece drept .. . a trece drept ... , a fi considerat ... : autori cari trec drept clasici romni gndesc si scriu ca niste isnafi nedati la slova.CAR. a-i trece faina prin traista ai trece faina

prin traista (cuiva) , a ajunge la capatul vietii, a fi pe duca: noua, unchias, nea trecut faina prin traista! POP. a trece hopul a trece hopul (sau grla), a scapa de o greutate, de o primejdie. a-i trece nainte ai trece nainte (cuiva) , 1) a sari peste rnd: la mir [boierii tarii] trebuia sa lase sa le treaca nainte placintarii, laptarii si bucatarii Fanarului.GHICA ; 2) ( fig. ) a fi mai presus de ..., a ntrece pe .. . a trece nainte a trece nainte, a continua, a merge mai departe, a aborda a trece n cont a trece n (sau

( nv. ) la) cont sau a trece la (sau ( nv. ) n) socoteala, a nscrie n rubrica datoriilor, a introduce n nota de plata: baiete, sa treci la domnul patru oca a trece n revista a trece n revista, 1) (despre un comandant militar, o persoana oficiala etc. ) a inspecta trupele adunate n formatie: colonelul trecu n revista plutoanele.SAD. ; 2) a examina succint si n ordine: trece n revista situatiunea diferitelor state a trece n rezerva

a trece n rezerva, ( mil . ) a fi integrat n cadrele de rezerva ale armatei; ( fig .) : stii ca exista o francmasonerie tacita

a trece n sabie a trece (sau a lua, a trage, ( nv. ) a pune) n (sau sub, prin) sabie (sau palos, sabii) (pe cineva) sau a trece prin ascutisul (sau taisul) sabiei (sau palosului) (pe cineva) , a spinteca, a ucide, a omor (cu sabia, cu alta arma) (pe cineva) : crestinii .. . mai pe toti turcii cti se

aflau acolo i trecura prin ascutisul sabiei.BALC. ; pe care-l prindea, pe sub palos l trecea, pna cnd l ispravea.POP. a trece n treaba a trece n treaba, ( reg. ) a-si vedea de treaba, a merge n treaba lui: trecen treaba, nui are bai la baiat.POP. a trece n zbor a trece n zbor, a trece repede, n fuga. a trece la actiune a trece la actiune (sau la fapte), a ntreprinde o actiune, o fapta, a actiona, a pune n practica o hotarre. a trece la catastif a trece la (sau n) catastif (sau condica) (pe cineva sau ceva) , a tine evidenta faptelor

(cuiva) , a tine minte faptele cuiva (pentru a-l pedepsi, a se razbuna etc.) . a trece la cineva a trece la (sau ( nv. ) cu) cineva sau a trece de (sau ( nv. ) n, pe) partea cuiva sau a trece n rndurile ... , a se alatura cuiva, a se alipi cuiva, a se alia, a se uni cu cineva, a adera la ... , a se ralia:

de la venirea prefectului, trecusera cu guvernul.BASS. a trece la inamic a trece la inamic (sau la dusman) sau ( nv. ) a trece n partea vrajmasului, a dezerta; a se uni cu dusmanul: ardelenii ... trecura n partea vrajmasului.ISP. a trece la mijloc a trece (sau a fi) la (sau n) mijloc, (despre timp) a se scurge: snt ani la mijloc si-nca multi vor trece.EM. a trece la nemurire a trece la nemurire (pe cineva) , a nemuri (pe cineva) ; a imortaliza (pe cineva) : fagaduiesc a te trece

la nemurire.BALC. a trece la ordinea zilei a trece la ordinea zilei, a lua n discutie problemele nscrise pe ordinea de zi a u nei adunari. a trece la raboj a trece la raboj, a consemna, a nota, a trece pe lista neagra: iar cel careo ndrazni sal omoare, sa se treaca la raboj ca faptuitor al unui greu pacat.POP. a trece marginile a trece marginile, a ntrece masura, a depasi limitele bunei-cuviinte: cnd si cere dreptul, l cere trecnd marginile.AGRB. a trece masura a trece masura (sau ( nv. ) masurile) sau (

nv. ) a trece peste (sau de, dincolo de) masura, a exagera: mi se pare ca trecem cam dincolo de masura; o sa nceapa a rde lumea a trece mna a trece (sau a ceda) mna, (la jocul de carti) a ceda rndul jucatorului urmator. a-l trece naduselile al trece (sau al apuca, al cuprinde, al lua) ( toate) naduselile (sau caldurile, racorile, sudorile) (pe cineva) sau al trece o mie de (sau mii de) naduseli (sau de racori, de sudori) (pe cineva) sau

al trece naduseli (sau racori, sudori) reci si calde (pe cineva) sau al trece naduseli-le (sau racorile) mortii (sau naduseli de moarte, sudori de moarte) (pe cineva) , 1) a transpira abundent (din cauza caldurii, a efortului fizic, a emotiei, a spaimei, a bolii etc.) : muncesti .. . pna te trec sudorile.POP. ; 2) ( fig. )

a depune eforturi, stradanii mari: pna ce-o rostogolea [piatra], naduselile-i trecea.POP. a trece neobservat a trece neobservat, a nu fi remarcat, a nu fi apreciat, pretuit: frumusetea tinerei secretare a ministrului nu trecuse neobservata.CAMIL.P. a nu-i trece nici prin vis a nui trece nici prin vis (cuiva ceva) , a nu-si putea nchipui (ceva) : oi sa am capele ... , rochii de Paris! si cai si trasura care nu-mi trecura a trece orice hotare a trece orice hotare, a

depasi orice limite: mnia gradinarului trecu orice hotare cnd .. . vazu acea mare prapadenie.ISP. a-i trece os prin ai trece os prin os (sau ciolan prin ciolan) (cuiva) , a fi rupt de osteneala: eu ma las putin, ca mia trecut ciolan prin ciolan.

a trece pe curat a trece (sau a scrie) pe curat, a transcrie (un text) de pe o ciorna. a nu-i trece pe dinainte cuiva a nui trece pe dinainte cuiva, a avea mare respect sau consideratie fata de cineva, a pretui, a cinsti n mod deosebit pe cineva: nevasta ma iubeste de nu stie cum sa-mi treaca pe dinainte.ISP. a-i trece pe la nas a-i trece (cuiva) pe la (sau pe lnga) nas, a scapa ocazia, a pierde un prilej favorabil. a trece pe planul al doilea a trece pe planul al doilea, a capata o importanta secundara, a fi socotit drept minor, nensemnat, a juca un rol de mai mica nsemnatate.

a trece peste .. . a trece peste ... , a nu da atentie, a ignora, a lasa la o parte, a omite, a nu lua n seama, a desconsidera, a dispretui, a ncalca (o lege, o dispozitie): trece peste toti, nu cunoaste pre nime.NEC. a trece peste cadavre a trece (sau a calca) ( si) peste cadavre, a nu avea scrupule, a nu tine seama de nimic, a nu avea nici un Dumnezeu. a trece peste rascoale a trece (sau

a da) peste rascoale, ( reg. ) a merge prea departe, a se ntrece cu gluma: am facuto lata! mi se pare ca aseara am dat peste rascoale! GALA. a trece peste trupul cuiva a trece (sau a calca) peste trupul cuiva, a ntrebuinta orice mijloace spre a-si atinge scopul: ar fi trebuit sa calce peste trupul meu ca sa se duca a se cununa cu el.NEGR. a-i trece pofta a-i trece pofta (cuiva), ( fam. ) a nu mai ndrazni sa faca ceva; a-i pieri cheful cuiva. a-i trece pofta de mncare a-i trece pofta de mncare (cuiva),( fam. ) a muri. a trece pragul cuiva a trece pragul ( casei) cuiva,

a intra n casa cuiva, a vizita pe cineva: nimeni nu te njura .. . n gnd, cnd iai trecut pragul.VINEA. a-i trece prin cap ai trece (sau ai da, ai trasni, ai veni) prin cap (sau prin gnd, prin minte, ( nv. ) prin cuget, prin creieri, ( fam. ) prin teasta, pe chelie) (cuiva ceva) sau a trece

prin socotinta cuiva (ceva) , 1) a (se) gndi (la ceva) ; ai veni, a concepe, a plasmui ( o idee, o cugetare etc.) : mia trecut prin minte .. . acea idee nefericita.EM. ; 2) (n constructii negative) a presupune, a-si nchipui, a-si imagina, a banui, a se astepta la ... : cum nu io fi

dnd lui n gnd sa faca dealuri si munti? POP. ; 3) (n constructii negative) a intentiona, a avea de gnd: atrase atentia lui Pascu sa nu cumva sa-i treaca prin gnd sa plece.a trece prin f oc a trece prin foc, a dezinfecta prin intermediul focului. a trece prin foc si prin apa a trece prin foc si prin apa sau ( nv. ) a trece printru foc si apa, 1) a razbate prin multe greutati: cnd snt zile si noroc, treci prin apa si prin foc, si din toate scapi

nevatamat.CR. ; 2) a fi om ncercat, cu experienta: tnara Agapita, gasind n barbatul sau un om .. . ce trecuse prin foc si prin apa, se deprinse usor cu casatoria.NEGR. ; 3) a nu da napoi n fata primejdiei, a face ceva cu orice pret, n pofida tuturor greutatilor: cnd este vorba sa te slujesc pe domnia ta, stapne, a trece prin foc si sabie a trece prin (sau ( nv. ) a calca

cu) foc si ( prin) sabie, a nimici, a distruge prin incendiere si masacrare: barbarii navaleau distrugnd, trecnd a-i trece prin mna ai trece prin mna (sau prin mini) (cuiva) , 1) (despre bani, fonduri) a fi administrat, mnuit, manipulat: n toata viata mea nu mia trecut prin mini ct are ea n mna stnga.DELAVR. ; 2) (despre probleme, afaceri, treburi) a fi de competenta

cuiva, a intra n atributiile cuiva, a fi rezolvat, solutionat de catre cineva: asezamntul pacii cu a trece prin sita a trece prin sita (pe cineva sau ceva), . a trece prin scoala a trece prin scoala a nu se prinde

a trece prin toate apele a trece prin toate apele (pe cineva), a ponegri, a calomnia (pe cineva) . a-i trece printre degete ai trece printre degete (cuiva ceva) , a lasa sai scape (cuiva ceva) , a pierde: sa-mi treaca printre degite bunatate de zestre? ... nu se poate! AL. a trece printr-un moment crucial a trece printr-un moment crucial, a trece printr-un moment decisiv, hotartor. a trece puntea a trece puntea, a scapa de o primejdie. a-i trece rece prin inima ai trece rece prin inima (sau prin spate) (cuiva) , a se nfiora, a se nspaimnta: cnd ia zarit mparateasa, i-a trecut numai rece prin inima si, lesinnd, a picat jos.POP. trecere cu vederea trecere cu vederea, nebagare n seama, nesocotire. trecere de masura trecere de masura, exagerare:

ncepu a se teme de acesta trecere de masura n toate.AGRB. trecere de vreme trecere de vreme sau trecere a timpului, petrecere a timpului, pierdere de vreme, ( p.ext. ) distractie, amuzament: pentru el, iubirea ei a fost o jucarie fara pret, o simpla trecere de vreme.REBR . trecere din viata trecere din viata (sau n moarte) , faptul de a muri: care sa fi fost pricina trecerii grabnice din viata ... ? SAD. trecere n revista trecere n revista, 1) (despre ofiteri superiori, sefi de state etc. ) trecere

prin fata unei unitati militare care prezinta onorul; 2) ( fig. ) examinare succinta si sistematica (a faptelor) . trecere n rezerva trecere n rezerva, integrare n cadrele de rezerva ale armatei: a primit foaia de trecere n rezerva.BACALBASA. trecere pe sub soare trecere pe sub soare, faptul de a trai. trecere prin sita trecere prin sita, cernere, alegere, selectare. trecere sub tacere trecere sub tacere, lasare intentionata la o parte, neluare n seama. a trece sub furcile caudine a trece sub furcile (sau sub furci) caudine, a suporta conditii umilitoare: s-ascunda trufasul lor chip n toga, plngnd de rusine, i-om trece sub furci caudine.COSBUC. a trece sub tacere a trece sub tacere

(sau ( nv. ) cu tacerea) (pe cineva sau ceva) , 1) a trece cu vederea ceva, a nu mentiona, a nu pomeni (de cineva sau ceva) : ceilalti .. . treceau sub tacere amanuntele.PREDA ; 2) a ramne neobservat, neluat n seama, a fi omis: aceasta insulta ar trece sub tacere, daca ea nu ar fi pentru mine o

ncredintare ca tu suferi.BOL. a-i trece sarpe prin sn ai trece (sau ai intra) ( un) sarpe ( rece) prin (sau n) sn, a se nfiora (de spaima, de scrba) : cnd vazu el o asa nemetenie spurcata stnd ca o coabe rea n casa lui a trece teslim a trece teslim, ( nv. ) a fi predat, ncredintat: lucru sa treaca de la naimitoriu teslim la cel ce l ia prin naimeala.PRAV. a-i trece urtul ai trece urtul (sau

de urt) (cuiva) , a-si alunga plictiseala; a-si umple timpul: nimeni sa nu te vada, dar sa asculte la cntecele tale si sa-si treaca urtul.a-i trece veacul a-i trece veacul (cuiva), ( pop. ) a nu mai fi n floarea vrstei; a mbatrni, a-i trece vremea ai trece vremea (cuiva) sau a trece vremea (cuiva) sau ai fi vremea trecuta (cuiva) , 1) a scapa ocazia favorabila (pentru a face ceva) , a fi prea trziu (pentru cineva) : vom putea veni de

hac si spnului celuia; nui vremea trecuta.CR. ; 2) ( fig. ) a mbatrni, a se ofili. a-si trece vremea a-si trece vremea (sau din vreme) , 1) a-si pierde vremea: sa nu ne trecem vremea cu vorbele; hai, sui, jupnesica.CR. ; 2) a face sa treaca timpul mai usor, a-si omor timpul: mai aveam noi cu ce ne trece vremea, cnd voiam.CR. a trecut de mult pe-a trecut de mult pe-acolo, (despre

oameni) are multa experienta: tinerete! .. . ei, am trecut si noi p-acolo .. . pe unde am taiat

trecut prin ciur si prin drmon trecut (sau dat) ( si) prin ciur si prin drmon (sau prin sita) , experimentat, uns cu toate alifiile: un boier batrn, trecut si prin ciur si prin drmon, de-aia care auzise, vazuse si patise mul te.ISP. a treia zi dupa scripturi a treia zi dupa scripturi, prea trziu. trei coti de pnza trei coti de pnza (sau de pamnt) , necesarul omului la moarte: trei coti de pamnt, attai al tau; vezi n ce se ncheie toata scofala de pe lumea asta! CR. trei sferturi ( din) trei sferturi, dintro sau

ntro pozitie ( a capului sau a corpului) intermediara ntre pozitia din fata si cea din profil: se privi n oglinda din fata, din profil, din trei sferturi. CEZAR.P. trei sferturi trei sferturi, (despre haine sau despre mneci) care are o lungime intermediara ntre lungimea scurta si cea lunga: Constanta mbracase un taior bleumarine, cu mneci trei sferturi.PREDA. trei-trei trei-trei, ncet, anevoie: ncaleca pe mrtoaga lui, si, trei-trei, mergea singur.ISP. a-i tremura dintii n gura ai tremura dintii n gura (cuiva) sau ( reg. ) a tremura n dinti, a clantani: grozava tremuratura,

ne tremura dintii-n gura.POP. a tremura dupa ban a tremura dupa ban, ( reg. ) a fi zgrcit: lega paraua cu zece noduri si tremura dupa ban.CR. a-i tremura sufletul ai tremura sufletul (cuiva) sau a tremura sufletul n cineva, ai fi teama: orict i tremura sufletul, si pastra aparenta de liniste si hotarre.REBR. a-i tremura trtita ai tremura trtita (cuiva) , ( fam. ) ai fi (cuiva) foarte frica, a tremura de frica: asa, notarasule, tu ai osul moale, te temi si de umbra ta, la toti va tremura trtita, snteti nevoielnici.V.ROM . a tremura varga a tremura varga

(sau ca varga) , 1) a tremura de frig; 2) a fi foarte speriat, a fi ngrozit: tace ca pestele si tremura ca varga de frica.CR. ; 3) a avea frisoane. a se trezi vorbind a se trezi vorbind, a vorbi vrute si nevrute fara sa-si dea seama ce spune. a trimite de la Ana la Caiafa a trimite de la Ana la Caiafa (pe cineva), a duce cu vorba (pe cineva); a tergiversa. a trimite izmene pe calator a trimite izmene pe calator, a expedia un lucru printr-o persoana nesigura. a trimite n gura tunului a trimite n gura tunului (pe cineva) , (despre militari) a trimite n linia nti (pe cineva) , a trimite la moarte sigura (pe cineva) . a trimite n judecata a trimite n judecata (pe cineva), a intenta proces (cuiva)

. a trimite la dracul a trimite la dracul (sau de la dracul la tata-sau) (pe cineva) , a purta de colo-colo, a duce cu vorba (pe cineva) . a trimite la nchisoare a trimite la nchisoare (sau la temnita, la ocna, la sare) (pe cineva) , a pedepsi (pe cineva) cu nchisoarea: nu era vorba de nimic alta dect a trimite la ocna pe sese a trimite la plimbare a trimite la plimbare (pe cineva) , ( fam. ) 1) a

se descotorosi (de cineva) : l trimiteam la plimbare co vorba scurta.SAD. ; 2) a da afara, a concedia (pe cineva) . a trimite martori a trimite martori (cuiva), ( nv. ) a provoca la duel (pe cineva) . a trimite pachet a trimite pachet (pe cineva), a trimite, a expedia undeva (rapid . a trimite pe cealalta lume a trimite pe (sau n) cealalta lume (sau n rai) (pe cineva) , a omor, a ucide (pe cineva) : iara Mihai .. . nimici cu totul sila lui Mustafa, ba si chiar a trimite plocon a trimite plocon (pe cineva cuiva) , 1) a

duce plocon (pe cineva cuiva) ; 2) a trimite pe cineva pe capul cuiva: mi l-a trimis plocon . trimitere n judecata trimitere n judecata, dare n judecata. a trimite sanatate a trimite sanatate (cuiva) , a ura (cuiva) sanatate prin intermediul altcuiva: multa sanatate tremeatu dumnitale. (cca 1609) .HASD. a-i trnti usa n nas ai trnti (sau ai nchide, ai da cu) usa n nas (sau n obraz) (cuiva) , 1) a refuza

sa primeasca (pe cineva): domnita le nchise ; 2) a pleca suparat, trntind

tronc,Mariuco ! tronc,Mariuco (sau Marghioalo) ! ,( fam. ) ai nimerit ca nucan perete! : n zadar! .. . am cercat de toate si nam nimerit ...; am intrat n slujba, acu patru ani ... - tronc, Marico! - ai si ga sit chip.AL. a troscai din gura a troscai din gura,a vorbi verzi si uscate. a-l troscai pe cineva a-l troscai pe cineva, a mustra pe cineva, a-i adresa cuiva vorbe aspre, insulta toare. trosc cu bta-n balta! trosc cu bta-n balta! ,a facut-o boacana! a-i trosni falcile a-i trosni (sau a-i pocni) falcile (cuiva), 1) a casca cu pofta; 2) a mnca cu lacomie. a se trudi de facere a se trudi de facere (sau de nastere), a fi n durerile nasterii. trupa cu schimbul trupa cu schimbul, trupa, unitate militara (de calarasi

sau de dorobanti) n care soldatii erau chemati periodic sa faca serviciul militar (n rest fiind lasati la vatra) : eu la regiment te-as cere; as da scrisoare de timbru si te-as da-n trupa cu schimbu.POP. trup de om trup de om, ( reg. ) om frumos, bine facut. trup la trup trup la trup, corp la corp: ( fig. ) un strain .. . luptndu-se trup la trup, fara deprinderi pregatitoare, cu un text slavon.OD. trup si suflet (

cu) trup si suflet sau cu trupul si cu sufletul, cu totul, n ntregime, fara rezerva: chemase pe fostul zapciu ..., omul devotat lui trup si suflet.CAMIL.P. tu erai care suierai? tu erai care suierai? , ( reg. ) am nteles ce vrei, ti-am aflat telul. tufa de om tufa de om, persoana fara importanta. tufa de Venetia tufa de Venetia, nimic, deloc, nimeni: nu ma multumeam cu trei, patru sute da franci pa luna! acuma tufa de Venetia si clei da ogar! BACALBASA. tufa-n punga tufa-n punga sau tufa-n buzunar, om fara bani, calic: ajungi ... sa dai mna cu niste tufa-n buzunar! AL. a se tulbura tarta n cineva a se tulbura (sau a se

ntarta, a se ncinge) tarta n cineva sau a i se iuti tartele n bors (cuiva) , ( reg. ) a se nfuria. tulburator de .. . tulburator de ... , foarte, extraordinar: dupa asta, generalul sa iscalit cu mna sigura, dar tulburator de ncet pe coltul schitei.V.ROM. tule-o , baiete! tuleo (sau tulea) , baiete! , pleaca! , fugi! , sterge-o! , ntinde-o! : Tndala ..

. ia sacul n spate si tulea, baiete, n padure.POP. a o tuli la fuga a o tuli la (sau de) fuga (sau la sanatoasa, la deal, mncnd pamntul) , a fugi (repede si pe furis) , a o sterge: boii o tulira prin padure si nu s-au mai oprit dect acasa, a tuna mpotriva cuiva a tuna (si a fulgera) mpotriva (sau contra) cuiva (sau a ceva) , a vorbi cu multa vehementa mpotriva cuiva (sau a ceva) :

catra aceasta aduc pre Titron npotriva lui Diodor .. . tunnd, precum fara sfrsit sa fie la acestia basnile.CANT. a-i tuna n minte ai tuna n minte (sau n cap) (cuiva ceva) , ai trasni prin minte (cuiva ceva) : cine stie, i tunan minte simi trnteste-o boroboata.CONTEMP. a tuna soarele n cap a( -i) tuna soarele n cap (cuiva), ( reg. ) a-l durea capul (pe cineva) . a tunat si i-a adunat a tunat si ia (

ne-a, va etc. ) adunat, (despre oameni) s-au prins tovarasi fiindca au aceleasi defecte: mos Vasile era un carpanos s-un pui de zgrie brnza ca si matusa Marioara; vorba ceea: au tunat si i-au adunat .CR. a o tunde a o tunde ( la sanatoasa sau la fuga sau pe-aci ncolo) , ( fam. ) a fugi (pe furis) , a o

tuli: iese pe usa, pune mna pe iapa si pe-o secure tun de beat tun de beat, foarte beat. a tunde bine a tunde bine (pe cineva), a bate l-a tuns bine, cum

a tunde calugar a ( se) tunde ( de) calugar (sau monah) , a taia parul de pe capul unui barbat nainte de al calugari (sau a se supune acestui ritual) ; ( p.ext. ) a (se) face calugar, a (se) calugari: de ma veti vedea aproape de moarte, sa ma tundeti calugar.NEGR. a tunde n scari a tunde n scari, a tunde parul unei

persoane astfel nct firele sa nu fie retezate la acelasi nivel, ci la nivele diferite, mai mic spre ceafa si mai mare spre crestet. a tunde pe toba a tunde pe toba (pe cineva) , a tunde pna la piele (pe cineva) : pe-al de fusese luat la militie, tuns sa fi fost pe toba, ca tot l scapa.MACED. a tunde pilug a tunde (sau a rade) pilug (sau brebenel, cocean, ridiche) (pe cineva) , ( fam. ) a

tunde (sau a rade) pna la piele (pe cineva) : a stat lnga noi pna ce nea tuns chilug.CR. ; pe cine dintre isnafi ori cupeti or prinde, sa-l tunza ridiche.CAR. tunsa, rasa, asta e! tunsa, rasa, asta e! , 1) taca-ti fleanca!; 2) si cu asta basta! a turba dupa ... a turba dupa ... (sau sa ... ), a-i placea foarte mult, a dori foarte mult sa .. . turbare de cap turbare de cap, ( pop. ) tulburare, zapaceala, confuzie: turbare de cap si frntura de limba

ca acesti nefericiti dascali nu s-a mai dat a vedea.CR. a-i turna una ai turna una (cuiva) , ai vorbi cuiva deschis, pe sleau: le-as turna una sa ma tina minte si sa ma pomeneasca.CEZAR.P. a turna copii a turna ( la) copii (sau plozi), a procrea, a naste multi copii: toarna asta la copii, anul si copilul.POP. a turna gaz peste foc a turna (sau a pune) gaz (sau benzina, ulei, untdelemn, spirt) peste (sau n, pe) foc, a nvrajbi si mai tare lucrurile: te-ai gasit sa mai torni si tu gaz pe foc! SAD.

a turna gogosi a turna gogosi, a spune un neadevar, a minti: i turnau fel de fel de gogosi, care de care mai umflate.CAR. a turna iaurt peste smntna a turna iaurt peste smntna, a nu se pricepe la treburile gospodariei. a turna n el a turna n el sau a turna ca ntr-un vas (sau sac) spart, (despre oameni) a bea (sau a mnca) foarte mult: Gruia ... nu bea vin cum se bea, cu cupa si cu felea ..., ci turna n el.POP. a turna n ghips a turna n ghips (pe cineva), ( arg. ) a bate foarte tare (pe cineva) . a turna propele la falci a turna propele la falci, a trage cuiva pumni, a bate pe cineva: ti toarna niste propele la falci de-ti stramuta capriorii.AL. a turna sare pe rana a turna

(sau a pune) sare (sau otet) pe rana, a spori intentionat suferinta cuiva; a ntarta pe cineva; a turna gaz pe foc. a turna ulei pe rana a turna ulei pe rana, a alina necazurile cuiva. a-i turti fesul a-i turti fesul (cuiva), 1) a bate bine (pe cineva); 2) ( fig. ) a face de rs (pe cineva) . turtit de suparat turtit de suparat, suparat foarte tare. a turui ca moara fara apa a turui ca moara fara apa, a tacea. a-i turui gura a-i turui gura, ( fam. ) a vorbi repede si mult: i turuie gura ca o moara hodorogita. POP. a tusi magareste a tusi magareste (sau sec), ( reg. ) a avea tuse convulsiva. a tusi sec a tusi sec, a tusi fara expectoratie: din cnd n cnd tusea sec si nfundat.tu stii una, eu stiu mai multe tu stii una, eu stiu mai multe, snt mai bine informat (dect . tanc pe tanc tanc pe tanc, chit pe chit. tara arde si baba se piaptana tara arde si baba se piaptana, (despre

oameni) se ocupa de fleacuri, cnd n jur se petrec evenimente grave. tara lui Cremene tara (sau cmpul, trgul) lui Cremene (sau a lui Han-Tatar, Papuc, Papura-Voda) , loc fara stapn, unde fiecare face cevrea: tu pasti aici iarba

a tacani la cap pe cineva a tacani la cap pe cineva, a cicali, a plictisi (pe cineva); a nnebuni (de cap) ( pe cineva) . a-i tese itele cuiva a-i tese itele cuiva, ( reg. ; fig. ) a unelti mpotriva cuiva. a tese iute din picioare a tese iute din picioare, a merge (foarte) repede. a tese pnzele a tese pnzele, ( fig. ) a se tine de intrigi. a-i tese vorba a-i tese vorba, ( reg. ) a aduce vorba despre ceva. ti-ai gasit! ti-ai gasit( -o) ! , as! , da de unde! , nici vorba, nici prin gnd sa nu-ti treaca! : chititi ca numai n arc se ncheia tot mestesugul omului aceluia? ti-ai gasit! CR. ti-ai trait traiul, ti-ai mncat malaiul ti-ai trait traiul, ti-ai mncat malaiul, tia trecut

vremea: caci demult v-ati trait traiul, v-ati mncat de mult malaiul, s-acum toate la un loc nu platiti nici de-un potroc! AL. ti-e mai mare greul sa .. . ti-e mai mare greul sa ... , te prinde mila sa ..., te apuca jalea sa .. . a se tine abanos a se tine abanos, a arata mai tnar dect vrsta pe care o are. a tine adunare a tine ( o) adunare (sau sedinta, consiliu, miting, sobor) , a organiza o adunare (sau o sedinta, un consiliu, un miting, un sobor) . a o tine asa a o tine asa ( ca gaia matul) sau a tine mat, a persista n aceeasi atitudine: o tii asa ca gaia matu.M.CAR. a o tine asa a o tine asa sau a ( o) tine ( tot) un suflet

(sau ( numai) o fuga) , a fugi fara oprire: de la Ocea pna aproape de Grumazesti, a tinut numai o fuga.CR. a se tine ata a se tine ata ( de un drum), a nu se abate de la un drum. a -l tine balamalele a ( nu) l ( mai) tine balamalele (pe cineva) , a (nu) (mai) avea putere, a-si pierde (sau a-si pastra) vigoarea, a (nu) (mai) fi n stare. a tine balanta dreapta a tine balanta dreapta, a cntari, a judeca cu obiectivitate. a nu-l tine bine scarile a nul tine bine scarile, 1) a avea o pozitie

(sociala) nesigura, instabila; 2) a fi grbovit de ani, de griji si de nevoi. a se tine ca dracul dupa popa a se tine ca dracul dupa (sau de) popa (sau calugar) (dupa cineva) , a se tine scai (de cineva) : se tinea dupa dnsele ca dracul dupa calugar.ISP. a tine ca la ochii din cap a tine ca la ochii din cap (la cineva sau la ceva) , a iubi foarte mult (pe cineva) ,

a pretui foarte mult (ceva) : si tinea mparateasa la feciorul cel mic ca la ochii din cap.POP. a tine ca la pingele a tine ca la pingele (la cineva), a iubi foarte putin (pe cineva), a nu avea afectiune a se tine ca o rbul de gard a se tine ca orbul de gard, a tine mortis la ceva. a se tine ca ria de om a se tine ca ria de om (de cineva) , a fi nedespartit, a se tine scai (de cineva) , a urmari pretutindeni (pe cineva): vorba ceea: se tine ca ria de om.CR. a tine casa a tine casa, a fi casier. a tine casa cuiva a tine casa cuiva, a face menajul cuiva. a tine casa cu cineva a tine casa cu cineva, 1) a fi casatorit cu cineva: ma mier c-am avut rabdare

sa tin casa cu baba.CR. ; 2) a alcatui o aceeasi familie. a tine casa deschisa a tine casa deschisa, a primi tot timpul musafiri. a tine casa mare a tine casa mare, a duce trai bogat si luxos. a se tine ca scaiul a se tine (sau a se lega, a se agata) ca scaiul ( de oaie) (sau scai) (de cineva sau de ceva) , a urmari, a nsoti pretutindeni (pe cineva sau ceva) , a fi deosebit de insistent (pe lnga cineva) : tristeti pustii, molipsitoare ..

. va tineti scai de capul meu.TOP. ; dintru nceput, Necuratul se tinea scai de brad, spunnd ca e copaciul lui.POP. a se tine crd a se tine crd, a merge n sir, a a tine cleste a tine cleste, a tine mortis.

a tine coada sus a ( se) tine (sau a umbla, a ridica) ( cu) coada ( pe) sus sau a sedea cu coada brligata, a prinde curaj, a ridica capul; a fi arogant, nfumurat (fara motiv) ; a-si da aere: caprei i cade coada de rie, dar tot sus sio tine.POP. a tine companie a tine companie (cuiva), a nsoti (pe cineva) . a tine cont a tine cont ( de ... ), a tine seama (de...), a avea n vedere, a nu omite.

a tine contabilitatea a tine contabilitatea, a contabiliza; a face contabilitatea. a tine convorbire cu cineva a tine convorbire cu cineva, a discuta cu cineva. a tine corespondenta a tine corespondenta (cu cineva), a coresponda (cu cineva) . a tine crestineste a tine crestineste (sau jidoveste, pagneste) , ( nv. ) a urma preceptele crestine (sau mozaice, pagne) : nu tinea pagneaste cu gotii, ce ... crestineaste.DOS. a se tine cu capul pe sus a se tine cu capul pe sus, a fi mndru, orgolios; a fi ncrezut, nfumurat. a se tine cu cineva a se tine cu cineva, ( pop. ) a trai cu cineva: sa vezi si tu ct sufar aia care s-au tinut cu surori-sa.POP. a tine cu dintii sa .. . a tine cu dintii sa ... , a dori foarte mult sa .. . a i se tine viata ntr-un fir de ata a i se tine viata ntr-un fir de ata, a fi la un pas de moarte: vazu ..

. cai sta viata numai ntr-un fir de ata.ISP. a tine cumpana a tine ( n) cumpana, a cumpani, a cntari. a tine cumpat a tine cumpat, a fi cumpatat, moderat: tine cumpat la cuvinte! COSBUC. a tine cumpatul a( -si) tine cumpatul, a(-si) pastra calmul, dreapta judecata; a fi, a ramne cumpatat: sa fii cuminte! tine cumpat la cuvinte.COSBUC. a-i tine cununa a-i tine (cuiva) cununa, a-i fi nas de cununie (cuiva): soarele si luna mi-au tinut cununa.POP. a -l tine cureaua a ( nu) l tine cureaua (sau bracinarul, chingile) (pe cineva) , a (nu)i

da mna, a (nu) se bizui, a (nu) avea curaj: mai pofteasca de-acum si alti lenesi n satul acela, daca le da mna sii tine cureaua.CR. ; nul mai tineau chingile sa se ia la ntrecere cu flacaii. POP. a tine cu untura de tntar a tine cu untura (sau cu mate) de tntar (pe cineva), a nfometa (pe cineva) . a tine cuvntul cuiva a tine (sau a pazi, a asculta de, a nu iesi din, a nu se abate din) cuvntul (sau cuvintele)

cuiva, a urma ntocmai spusele cuiva: din cuvntul lui nu se abatea.ISP. a tine cu vorba a tine cu vorba (sau cu minciuna, ( nv. ) cu cuvinte) (pe cineva) , a duce cu vorba, a amagi pe cineva: eu ma tem ca ne tine cu minciuna.SL. a se tine de ale sale a se tine de ale sale, a-si vedea de treaba. a tine de aproape a tine de aproape (pe cineva), a tine din scurt (pe cineva) . a se tine de bru cu cineva a se tine de bru (sau de gt) cu cineva, a fi prieten la catarama cu cineva. a tine de cald a ( nu) tine de cald (cuiva) , 1) a (nu) ncalzi (pe cineva) : hainele de

mprumut nu tin de cald.POP. ; 2) a (nu) fi de folos (cuiva) . a se tine de capul cuiva a se tine de capul cuiva, a cicali, a pisa pe cineva (sa faca ceva) . a-si tine de cineva a-si tine de cineva, ( reg. ) a banui, a suspecta pe cineva. a se tine de cioace a se tine de cioace, ( reg. ) a face glume. a se tine de cra cuiva a se tine de cra cuiva, ( pop. ) a starui pe lnga cineva: sfatul mparatiei se tot tinea de cra mparatului, ca sa se nsoare.ISP. a se tine de curul cuiva a se tine de curul cuiva sau a i se baga n cur cuiva, ( arg. ) a se tine scai (de cineva), .

a se tine de cuvnt a se tine de cuvnt (sau de fagaduiala, de vorba, de parola, de juramnt) saua( -si) tine (sau ( nv. ) a( -si) pazi) cuvntul (sau fagaduiala, parola, juramntul, vorba) sau a sta la cuvnt sau a fi (sau a ramne) de cuvnt,a-si respecta angajamentul, promisiunea: Dumnezeu se tinu de fagaduiala si a pus patru serafimi cu sabii de foc.POP.

a-si tine de datorie sa .. . a-si tine de datorie (sau de datorinta) sa ... , a se considera dator, obligat sa .. . a-i tine de foame a-i tine de foame (cuiva), a face sa-i treaca foamea (cuiva): fumul mi tinea de foame.OD. a-i tine de frig cuiva a-i tine de frig cuiva, a proteja de frig (pe cineva): fumul mi tinea ... de frig.OD. a se tine de gainarii a se tine de (sau a umbla cu) gainarii, a face mici afaceri necurate, a se tine de furtisaguri: nu-mi place! n loc sa te ocupi cu adevarat de afaceri, umbli cu gainarii! a se tine de gt a se tine (sau a sta, a fi, a se lua) de gt (cu cineva), a fi prieten la catarama (cu cineva): cnd se luau de gt lupii cu mieii de se sarutau.ISP. a tine de guler a tine (sau a lua) de guler (pe cineva) ,

a prinde de gulerul hainei (pe cineva) ; ( fig. ) a admonesta, a trage la raspundere (pe cineva): si zicnd acestea cu o voce calma, l-a luat de guler si i-a dat o palma.TOP. a se tine departe de apa curgatoare a se tine departe de apa curgatoare, a se feri de primejdii, a evita pericolele. a se tine de pasul cuiva a se tine de pasul cuiva, 1) a urma pe cineva; 2) a urmari pe cineva: am nteles prea bine sa nu ma tin de pasul tau.EM. a se tine de poala mamei a se tine de poala (sau de poalele, fustele) mamei, a sta mereu n preajma sau sub ocrotirea mamei. a se tine de poante a se tine de poante, ( fam. ) a glumi; a sugui. a se tine de pulpana cuiva a se tine de pulpana cuiva, a urmari cu insistenta pe cineva, a nu da pace cuiva

, a se tine scai de cineva. a-i tine de urt cuiva ai tine de urt cuiva, a alunga urtul, plictiseala cuiva; ai tine companie cuiva: zi unui copil de casa sa-ti tie de urt.DELAVR. a tine de vorba pe cineva a tine de vorba pe cineva, a sta de vorba cu cineva (mpiedicindul sa-si vada de treaba) : pn de vorba iei tinea, o veni si Neculcea. POP. a tine din scurt a tine din (sau ( nv. si pop. ) de)

scurt (pe cineva) sau ( nv . ) a tine scurt (pe cineva) , a controla ndeaproape sau cu severitate comportarea (cuiva) ; a supune (pe cineva) unei discipline severe; a trata (pe cineva) cu asprime: naltai mndra si subtire, mncel lupii, cui mio tine; ca mio tine prea de scurt si nu pot sa o sarut.POP. a tine divan a

tine divan, 1) ( nv. ) a aduna, a ntruni divanul; 2) a sta de vorba, a tine sfat: si tin divan sub boltile surpate.IOSIF. a tine doi pepeni ntr-o mna a tine doi pepeni ntro mna, a ncerca (si a reusi) sa obtina profituri din doua parti deodata: diavolita de greaca vrea sa tina doi pepeni ntr-o mna.FIL. a tine dragoste cu cineva a tine dragoste cu cineva, a se iubi cu cineva. a tine dreapta a tine dreapta (sau stnga), a merge pe partea dreapta (sau stnga) a se tine droaie dupa cineva a se tine droaie dupa cineva, a urma n ceata pe cineva. a se tine drug de cineva a se tine (sau a sta, a sedea,

a ramne) drug (sau lipca) de cineva, ( reg. ) a fi nedespartit de cineva. a tine drumurile a tine drumurile, a tlhari la drumul mare: ucigasul ce tine drumurile.NEGR. a se tine dupa fundul cuiva a se tine dupa fundul (sau curul, turul) cuiva, 1) a se lingusi pe lnga cineva; a cauta protectia cuiva; 2) a se tine scai de cineva. a tine evidenta a tine evidenta, a nregistra situatia a tine fara cununie a tine fara cununie (pe cineva), a trai .

a-si tine firea a-si tine firea, a-si pastra cumpatul, a se stapni, a nu-si pierde curajul: ai noroc ca eu mi tin firea, nu ma prea tem de lup.CR. a tine foaie de .. . a tine foaie de ... , ( nv. ) a face lista cu .. . a tine frnele tarii a tine frnele tarii (sau ale mparatiei), a conduce, a guverna o tara. a tine fuior a tine fuior (sau clant) (cu cineva) , a tine piept (cuiva) , a nu se lasa intimidat (de cineva) : tinea fuior

cu boierul si nu se lasa ntru nimica mai prejos dect dnsul.POP. a tine fumul de pe urma cuiva a tine fumul de pe urma cuiva, a trage toate foloasele de pe urma cuiva: boierii tin fumul de pe urma saracului.BARONZI. a se tine funie a se tine funie, a se ntinde, a continua nentrerupt: se tinea funie padurea pna peste sapte dealuri.POP. a tine furca a ( o) tine furca (cu cineva), a se certa continuu (cu cineva) . a tine furca a tine furca (la ceva), a tine mortis (la ceva) . a se tine gaie de cineva a se tine gaie (sau gaita) de (sau dupa) cineva, a se tine scai de cineva: pe urma sa

tinut iar gaie dupa mine.CAR. a se tine gata a se tine gata, a sta pregatit (pentru a face ceva): tin-te, stapne gata, ca iata se apropie Gheonoaia.ISP. a-si tine gndul la ceva a-si tine gndul la ceva, a se gndi permanent la ceva. a se tine gnj de cineva a se tine gnj (sau grba, grapa) de cineva, ( pop. ) a se tine scai de cineva, a nui da pace cuiva: se tinea grapa de el sa-l nvete mestesugul armelor.POP. a-si tine gura a-si tine gura (sau clampa, clanta, limba, pliscul) , a tacea; a fi discret: cum sa vazut cu o asa

mndrete de fata n casa, [mosul] nu-si mai putea tine gura.POP. a-si tine gura cusuta a-si tine (sau a avea) gura cusuta, a tacea; a sti sa pastreze o taina, un secret. a-si tine inima n dinti a-si tine inima n dinti (sau cu dintii) , a-si stapni emotiile: orict l durea de tare, el tot si tinu inima cu dintii.CR. a -l tine inima pe cineva sa .. . a ( nu) -l tine inima pe cineva sa ... , a (nu) se ndura sa ..., a (nu)-l rabda inima sa .. . a tine isonul a tine isonul (sau ison, hangul) , 1) a acompania o melodie: lin vioarele rasuna,

iara cobza tine hangul.EM. ; 2) ( fig. ) a aproba n mod servil, a face pe plac cuiva: tu le dai nas si le tii hangul.CR. a tine mprejurarile n mna a tine mprejurarile n mna, a fi stapn pe situatie. a se tine n ata a se tine ( numai) n ata (sau ntr-un fir, de un fir de ata) , 1) (despre tesaturi) a fi pe punctul de a se rupe: cu antereu de canavata, ce se tinea numan ata.CR. ; 2) (despre oameni) a fi la un pas de

moarte: nacajita lui viata se tine-ntr-un fir de ata.POP. ; 3) ( fig .) a fi ntr-o situatie precara. a tine n cleste a tine n cleste (pe cineva), a prinde la strmtoare (pe cineva) . a o tine n coarda de sus a o tine n coarda de sus, a avea pretentii mari, a fi ngmfat, a se tine a tine n cur ent a tine n (sau la) curent (pe cineva cu ceva), a informa permanent . a tine n el a tine n el (sau n mine, n tine, n sine), 1) a nu-si exterioriza sentimentele, gndurile; 2) a fi discret. a tine n fru a tine n (sau din) fru (sau n haturi) (pe cineva) , a supraveghea ndeaproape (pe cineva) ; a domoli pornirile, avntul cuiva: era n stare sa tie n fru o mparatie a tine n gazda a tine n gazda (pe cineva), a gazdui (pe cineva) . a tine n mna a tine n

(sau sub) mna (pe cineva sau ceva) , a avea n puterea sa (pe cineva sau ceva) : favoritele din harem tin n mna soarta a tine n mna a tine n mna sforile, a stapni, a domina: tine n mna sa sforile acestor umbre de ministri ... , i ntoarce cum i place.GHICA.

a -i tine n seama a ( nu) i (sau a ( nu) i se) tine n seama (cuiva ceva) , a (nu)i (sau a (nu) i se) lua n considerare (cuiva ceva), a (nu) i se recunoaste (cuiva ceva): sa mi se tina-n seama ca am plns s-am suferit.MACED. a tine n sah pe cineva a tine n sah pe cineva, a tine sub amenintare pe cineva; a tine n tensiune pe cine va. a o tine ntruna a o tine ntruna ( cu ... ) sau a o tine una, a repeta la nesfrsit acelasi lucru: n vremea asta Serghe

.. . o tinea ntruna: Dar ce e de facut? Dumnezeul meu! ce e de facut? a nu-l tine ntru nemica a nul tine ntru ( o) nemica (sau nice ntro cinste) (pe cineva) , ( nv. ) a nu avea nici o consideratie pentru cineva; a nu da doi bani pe cineva: si cu cazacii de loc iara sa nvrajbisa rau, ca nui tine ntro nemica.NEC. a tine judecata a tine judecata (sau

CAR.

judet) , a judeca; a prezida o instanta de judecata: jidovenciun haine scurte tine judecata-n curte.POP. a tine jurnal a tine jurnal, a consemna, zilnic, cele mai importante evenimente, cheltuieli et c. a tine la bautura a ( nu) tine la bautura, a (nu) rezista la betie, a se ameti foarte repede. a tine la distanta pe cineva a tine la distanta (sau departe) pe cineva, a se arata distant fata de cineva, a impune distanta cuiva: zic sal tineti mai departe de voi.SL. a tine la ncercare a tine la ncercare (cu cineva), a se masura, a se ntrece (cu cineva) . a tine la mare cinste a tine la (sau n) mare (sau multa)

cinste (sau pretuire) (pe cineva) , a avea o mare consideratie, pretuire, stima pentru cineva si a se purta n consecinta: pe hatmanul Buhus l tine la mare cinste.NEC. a se tine lan . a se tine lant, a se succeda (n numar mare): necazurile se tineau lant. a se tine la o parte a se tine la o parte (sau deoparte, departe de ... , la distanta) , 1) a se abtine de la ceva; 2) a sta retras; a nu se amesteca, a nu se implica (n ...) : tinerimea independenta si iluminata

sa tinut, spre onoarea ei si speranta tarii, departe de atmosfera grea ... a colectivitatii.CAR. a tine la pastrama pe cineva a tine la pastrama pe cineva, ( fam. ) a tine nchis pe cineva: am sa te tin la pastrama hat si bine! CR. a tine la poala ei pe cineva a tine la poala (sau legat de poalele) ei pe cineva, (despre femei) a tine sub papuc (pe cineva) ; a dispune dupa bunul plac de cineva: l-a fi farmecat, si-l tine legat de poalele ei.AL. a tine la pret a tine la pre . sau ( nv. ) a se tine greu la pret, a nu reduce nimic din suma

ceruta la o vnzare: se facu nsa mai nazuros n trg, tinu mai la pret.ISP. a tine la respect a tine la (sau n) respect (pe cineva) , a tine la distanta (pe cineva) : redingota si tilindrul meu i tinura n respect.SAD. a tine la scuteala a ( se) tine (sau a ( se) baga, a ( se) pune) la scuteala, a (se) adaposti. a tine la un cuvnt a tine la un cuvnt, ( nv. ) a fi unanimi

n pareri, a fi ntelesi: vistiernicul au si legat fratie cu Bogdan hatmanul, vaznd ca-i gineri lui Cantemir, a tine la vorba sa a tine la vorba sa, a ramne ferm ntr-o hotarre. a tine la zi a tine ( registrele, dosarele) la zi, a consemna zilnic modificarile survenite n situatiile existente ntr-un registru, dosar. a tine loc de .. . a tine loc de ... , a fi utilizat ca, drept ... ; a nlocui: gtul unui clondir, ce tinea loc de sfesnic.EM. ; brfirea neonesta si triviala, reaua a tine locul cuiva

a tine locul cuiva (sau a ceva), a nlocui lasa pe unul sa-ti tie locul.a-si tine lucrul a-si tine lucrul ( sau), a-si pastra obiceiurile. a-i tine lumnarea ai tine lumnarea (cuiva) , 1) ai fi nas de cununie (cuiva) ; 2) a veghea un muribund cu lumnarea aprinsa n mna: batrnele i tin

a se tine mare a se tine mare, a fi mndru, semet, fudul: de-i vrea sa-l robesti l-amor, ct poti te tine mare.PANN. a tine marea a tine marea sau a tine spre plina mare, a naviga spre larg: am trebuit sa tinem marea trei zile si trei nopti.GHICA. a tine marginea a tine marginea, a merge pe marginea (unui drum, a unei suprafete) . a tine marginile a tine (sau a bate) ( tot) marginile, a se codi, a ezita, a sovai. a tine masura a tine masura, a respecta masura unei piese muzicale. a-l tine mesii pe cineva a-l tine mesii pe cineva, ( fam. ) a putea, a fi n stare: ai vrea sa te arunci, crezi ca te tin mesii? CAR. a tine minte a tine minte, a-si ntipari n memorie, a nu uita, a memora: ce s-a-ntmplat de-atuncea

nu vrea sa tie minte.EM. a-si tine minile de ceva a-si tine minile de ( la) ceva, ( nv. ) a se abtine de la ceva. a tine mna capati a tine mna capati, a folosi mna drept capati: un sultan .. . la pamnt dormea tinndu-si capati mna cea dreapta.EM. a se tine mndru a se tine mndru, a fi fudul, a fi nfumurat, a umbla cu nasul pe sus: copoiul, ca tejghetar, nu se tinea asa mndru si scotea si vin din pivnita la nevoie.POP. a tine mnie

a tine mnie (sau pizma, suparare, alean, dusmanie)(cuiva) , a pastra mnie(sau pizma, suparare, alean, dusmanie) (cuiva): eu n-am putut sa tin mnie, ca n-am avut, parinte, cui.COSBUC. a tine mortis sa .. . a tine mortis sa ... , a dori, a voi cu orice pret sa .. . a-si tine muzicuta a-si tine muzicuta, ( arg. ) a tacea: tine-ti muzicuta! a nu se tine nadragii pe cineva a nu se tine nadragii pe cineva, a fi foarte sarac. a tine negustorie a tine negustorie, a face negot. a se tine norocul ca pulberea dupa cini a se tine norocul (sau saracia) (dupa cineva) ca pulberea dupa cini (sau dupa cine) , a avea ghinion, a nu reusi, a fi (foarte) sarac: se tinea norocul dupa dnsii ca pulberea dupa cini.ISP. a o tine numai o gura a o tine numai o gura, a tipa continuu; a face galagie. a tine ochii la cineva a tine ochii

(sau privirea) la (sau spre, catre) cineva (sau ceva) , a se uita insistent la cineva (sau ceva) : tineau ochii tinta la zna.ISP. a tine ochii pe cineva a tine ochii pe cineva, a supraveghea pe cineva. a tine o conferinta a tine o conferinta (sau o prelegere, un curs) , a prezenta unui auditoriu o conferinta (sau o prelegere, un curs), a conferentia. a tine o vorbire a tine o vorbire (sau o cuvntare, un cuvnt, un discurs, un toast) sau (

rar ) a tine cuvnt, a vorbi n fata unui auditoriu: a tinut cu aceasta ocazie un discurs n care a aratat a tine pas cu vremea a tine pas cu vremea (sau pasul vremii), a fi n spiritul timpului, al momentului. a tine pasul a tine pasul ( cu ... ) sau a merge n pas cu ... , 1) a merge n acelasi ritm cu ... ; a pastra cadenta: mergea n acelasi pas cu srbul.GALA. ; 2) a se mentine la acelasi nivel cu cineva: ori renunti

la ele, ori trebuie sa joci n pas cu ceilalti.DELAVR. a tine pacatele cuiva a tine pacatele cuiva, a nu ierta pacatele cuiva. a o tine pe-a mea a o tine pe-a mea ( pe-a ta, pe-a lui etc.), a nu ceda, a nu admite dreptatea a tine pe dracul de coada a tine pe dracul de coada, a trage mta de coada. a tine pe lnga sine a tine pe lnga sine (pe cineva) , a avea grija de cineva, a proteja pe cineva: lua hotarre nestramutata a tinea feciorii s viitoarele a tine pe loc a tine pe loc, a mpiedica evolutia, a tine pe mncare a tine pe mncare si pe bautura (sau pe mncat si pe baut) (pe cineva) , a ntretine (cu mncare si bautura)

(pe cineva) .

a tine pe palme a tine ( numai) pe palme (sau pe brate) (pe cineva) , a avea o grija deosebita de cineva: te-as fi tinut pe palme si-n sn te-as fi culcat.COSBUC. a nu se tine petec de petec a nu se tine petec de petec (sau zdreanta de zdreanta), (despre haine) a fi foarte uzat, a se rupe. a tine piept a tine piept (cuiva) sau ( nv. ) a stan piept, a nfrunta (pe cineva) , a rezista, a nu se da batut: tot satul nui tinea piept.DELAVR.

a tine post a tine (sau a mnca) post, a posti: tinuse post desavrsit ntreaga zi.SAD. a tine predica a tine predica, 1) a predica (n fata unui auditoriu); 2) a povatui, a dascali (pe cineva) . a -l tine punga a ( nu) -l tine punga (sau buzunarile) (pe cineva), a (nu) face fata anumitor cheltuieli. a-l tine puterile a-l tine puterile (pe cineva), a putea face, a fi n stare; a rezista. a-si tine rangul a-si tine rangul, a trai pe masura locului ocupat n societate. a-si tine rasuflarea a-si tine (sau a-si opri, a-si stapni) rasuflarea (sau ( pop. ) rasuflul, rasufletul, respiratia, suflarea, sufletul) , a-si tine respiratia; a respira usor, fara zgomot: n vrful degetelor, tinndu-si rasufletul, au trecut prin un sir de odai. NEGR.

a tine rau pe cineva a tine ( de) rau pe cineva, a fi suparat (pe cineva): nu cred sa ma tii de rau pentru ca mi le-am luat.ISP. a tine razboi cu cineva a tine razboi (sau batalie, lupta, ( reg. ) foc) cu cineva (sau mpotriva cuiva) , ( nv. ) a se razboi, a se lupta cu cineva, a dezlantui focul mpotriva cuiva: a tinut o batalie crunta cu sultanul Amurat.BALC. a tine recordul a tine (sau a detine) recordul (sau un record) , a pastra un record stabilit; a fi nentrecut: tineam recordul gazetelor bine informate.CAR. a tine rndul a tine

rndul, a respecta ordinea stabilita: daca tii rndul de la trei dimineata si chiar de cu seara, prinzi.CAL. a se tine ruda cu cineva a se tine ruda cu cineva, a se considera, a se pretinde din aceeasi familie cu c ineva. a tine sat a tine ( de) sa . sau a fi cu (sau de) sat, ( nv. si pop. ) (despre alimente) a satura repede (si pe mai multa vreme), a potoli foamea, a fi hranitor, satios: am mncat colac cu crnat, ca tne mai bine de sat.POP. a tine seama de ... a tine seama (sau seama, raboj, socoteala) de

.. . (sau ca ... ) sau a tine n (sau ( nv. ) ntru o) seama de .. . (sau ca ... ) , a avea n vedere, a lua n considerare; a tine cont de .. . (sau ca ...) : daca n-am tinut sama de vorbele lui, am ajuns sluga la drloaga.CR. a tine secunda a tine secunda, ( nv. ) a acompania: hai, scoala, ia-ti clarinetul si tine-mi secunda.CONTEMP. a tine sfat a tine sfat, a se

sfatui, a delibera: sfat tinura ntre ele, .. . ca sa trimita sus la munte pe mncatorul de oi.POP. a tine sfoara a tine sfoara (ceva), a face sa dureze, a continua (ceva) . a o tine sfoara a o tine sfoara (sau ata) ( nainte), ( reg. ) a merge ntins. a tine slujba a tine slujba (sau liturghie), a oficia slujba religioasa. a tine socoteala a tine socoteala (sau socotelile) , a face evidenta veniturilor si cheltuielilor: mi tin socoteala ban cu ban si huzuresc de bine.CR. a o tine spre .. . a o tine spre ... , a merge spre ...: o tin spre locul sfintit.BLAGA.

a tine straja a tine straja, ( nv. ) a strajui, a veghea: sus n brazii de pe dealuri, a tine sub cheie a tine sub cheie, a tine ncuiat. a tine sub ochi a tine sub (sau n) ochi (pe cineva) , a supraveghea, a urmari ndeaproape (pe cineva) : ea privind pe cel ramas, ne-ncetat

a tine sub picior a tine sub picior (sau sub papuc) (pe cineva) , a domina, a stapni (pe cineva) : sia luat nevasta frumoasa si bogata, dar l cam tinea sub papuc.CEZAR.P. a-si tine sufletul a-si tine sufletul (sau inima) , 1) a mnca att ct sa nu moara de foame: mncarea i era trei unghii de pine si putina apa, ct sa-si tie sufletul.DOS. ; 2) a-si tine rasuflarea. a se tine sufletul n cineva a ( nu) se ( mai)

tine sufletul (sau suflet de om) n cineva, a (nu) mai fi n viata: stau si ma mir cum de se mai tine suflet de om ntr-o fiinta asa de mititica ca tine.POP. a-i tine santul a-i tine santul (cuiva), a-i face pe plac (cuiva) . a tine sir de ... a tine sir de .. . (sau la ... ) sau a-si tine sirul, ( reg. ) a avea continuitate, coerenta, logica (n privinta ...) : i sa parut ca nu prea tinea sir la vorba.GHICA. a tine sleahul cuiva a tine sleahul cuiva,

( nv. ) a pndi venirea cuiva spre al opri, al ataca: au dat peste niste cazaci, ce tinea sleahtul turcilor, din niste stnci de piatra.MUSTE. a se tine suga a se tine suga (de cineva), ( reg. ) a se tine scai (de cineva): se tine suga de mine. POP. a o tine talpa a o tine talpa, ( reg. ) a o tine una si buna: geaba-i spui, geaba-i arati: nu, el o tine talpa.POP. a o tine tarara a o tine tarara, ( reg. ) a lungi vorba, a taragana, a tergiversa: ia no mai tineti si voi tarara si-mpacati-va ca oamenii.POP. a nu-l tine teiele a nu-l tine teiele

(pe cineva), ( reg. ) a nu avea curaj, a nu-i da mna, a nu-l tine curelele. tine-te pnza ! tine-te (sau sa te tii) pnza ( sa nu te rupi) ! , pregateste-te de o ncercare grea si de lunga durata! ; fa-ti curaj! tine-te prleo! tine-te (sau sa te tii, sa te pazesti) prleo! , tine-te bine! ; fugi din rasputeri! , iao din loc! : dara lupul, sa te tii, prleo! lungi pasul, lupeste.ISP. a tine trla cu cineva a tine trla cu cineva, a locui sub acelasi acoperis cu cineva.

a-i tine toate n seama cuiva ai tine toate n seama cuiva, a avea evidenta faptelor cuiva: mie soacra nu mie mama, ca sa-mi tie toaten sama.POP. a-si tine tocmeala a-si tine tocmeala sau a se tine de tocmeala, a respecta o nvoiala: iar precum s-au tinut acesti domni tocmala, se va scrie la rndul sau.NEC. a tine pe cineva tot n .. . a tine pe cineva tot (sau numai) n ... , a nu slabi

pe cineva cu ... : soimul .. . de-atta vreme tot n rs si batjocura tiindu-ma.CANT. a se tine tot una a se tine tot ( de) una, a sta unul lnga altul, alcatuind un tot: sat mare si vesel, mpartit n trei parti, cari se tin tot de una.CR. a o tine tot una cu .. . a o tine tot una cu ... , a face fara ntrerupere ceva: de trei zile o tin tot una cu mesele si cu lautarii.AL. a tine tot un glas a tine tot un glas, ( nv. ) a vorbi egal, monoton. a o tine tot un plns a o tine tot un plns (sau numai

o gura) , a plnge n hohote si fara ntrerupere: copilul ceala a tinut numai o gura.CONTEMP. a tine tovarasie a tine tovarasie (sau companie) (cuiva) , 1) a nsoti, a ntovarasi (pe cineva) ; 2) a tine de urt (cuiva) : au fost ngropate oase si lucruri sortite a-si tine traiul a-si tine traiul, ( nv. ) a face fata cheltuielilor necesare a tine tapul de coarne a tine tapul de coarne, ( fam. ) a vomita la betie. a tine una a ( o) tine una ( si buna) sau a tine mortis sau a o tine coarda, a-si mentine punctul de a tine un jurnal a tine un jurnal, a nsemna ntr-un jurnal a tine urechea a tine urechea

la cineva, a fi atent la spusele cuiva: cinei acel ce-mi spune povestea pe de rost, de-mi tin la el urechea ...?

a tine urma cuiva a tine urma cuiva, a urmari pe cineva. a tine vraji a tine vraji, ( nv. ) a face vraji. a tintui la stlp a tintui (sau a pune) la stlp (sau la stlpul infamiei) (pe cineva sau ceva) , a condamna public (pe cineva sau ceva); a blama, a nfiera (pe cineva sau ceva) . a tipa ca din gura de sarpe a tipa (sau a striga, a racni, a urla) ca din gura de sarpe, a striga din rasputeri: ce lo fi apucat de tipa ca din gura de sarpe? POP . a tipa fiul n snul maicii

a tipa fiul (sau pruncul) n snul maicii, ( pop. ) a fi jale mare: vor tipa pruncii n snul maicelor lor.SAD. a-i tipa n nari a-i tipa n nari (cuiva ceva), ( reg. ) a-i reprosa, a-i imputa (cuiva ceva) . a i-o tipa n pupaza a i-o tipa n pupaza, ( reg. ) a nu sti sa pastreze un secret. a tipa la vale a tipa la vale, ( reg. ) a cobor. a-i tipa maseaua a-i tipa maseaua (cuiva), a fi la mare nevoie, la ananghie: avea nevoie de parale de-i tipa maseaua.SAD. a tipa ochii a tipa ochii, ( reg. ) a arunca o privire fugitiva: tipai ochii peste deal, vazui fata de muntean.POP. a tipa o palma a( -i) tipa o palma (cuiva), ( reg. ) a-i trage cuiva o palma, a palmui pe cineva. tipatul ( nici) tipatul ( de om), nimeni, nici tipenie. a-i tiui urechile ai tiui urechile (sau creierii, capul) (cuiva) sau ai tiui n urechi (sau n

creieri, n cap) (cuiva ceva) , 1) ai vji urechile (sau creierii, capul) (cuiva) : se vede ca-ti tiuie urechile.AL. ; 2) a da impresia ca se mai aude ceva (desi vibratiile au ncetat) ; a rasuna: copiii .. . ramasera destepti; n capul lor tiuiau cntecele flasnetei.VLAH. a-i tti inima ai tti inima (sau curul, fundul, bracinarul, turul) (cuiva)

, ( fam. ) ai fi foarte frica (cuiva) : le ttia curu de frica - mai vrtos boierilor.IORGA. a-i tti maseaua a-i tti maseaua (cuiva), ( reg. ) a avea pofta de bautura. uciga-l crucea ucigal (sau bata-l) crucea (sau toaca) , drac, diavol: a treia noapte au venit ucigai crucea cu iadul ntreg naintea lui.POP. ud ca un soarece ud (sau murat) ca un soarece sau ( reg. ) ud cum i soaricu, foarte ud: pisicuta,

murata ca un soarece, tremura cum i varga.HOGAS. ud leoarca ud leoarca, foarte ud. a se uita a se uita (la cineva) , a baga n seama (pe cineva) : frumoase, deh! erau, si, cu toate astea nimeni nu se uita la ele.POP. a se uita ca dracul la popa a se uita (la cineva) ca dracul la popa, a se uita urt (la cineva) . a se uita ca la un cires copt a se uita ca la un cires copt (la cineva) , a se uita cu admiratie, cu dragoste (la cineva) :

mparatul se topea de dragoste pentru Ileana Snziana si se uita a se uita ca mta-n calendar a se uita ca mta-n calendar, ( fam. ) a nu pricepe nimic. a se uita ca pisica n tigaie a se uita ca pisica n tigaie (sau ca mta la peste) , a se uita cu jind, cu lacomie: i vedeai ca baga mna n porumb, se uita la el ca pisica n tigaie.a se uita ca prin sita a se uita ca prin sita, a se uita printre gene. a se uita chiors a se uita chiors (sau crucis) , 1) a privi crucis, a fi sasiu; 2) ( fig. ) a se uita cu dusmanie:

cine traeste cu chiorii, se nvata a se uita a se uita crunt la a se uita (sau a privi) crunt la (sau pe) cineva (sau ceva) , a se uita ncruntat, cu dusmanie (la cineva sau la ceva): n zid de marmur ; baba privi crunt pe a se uita cu un a se uita cu un a se uita crucis.

a se uita cu un ochi la slanina si altul la faina a se uita cu un ochi la slanina si altul la faina, a se uita crucis. a se uita de sus a se uita (sau a privi) de sus (la cineva sau la ceva) , a fi nfumurat, arogant; a desconsidera, a dispretui (pe cineva sau ceva) : trebuie sa fie o natura plamadita din elemente prea alese ca sa nu se uite de sus la cei care pleaca.CAR. a se uita gales a se uita gales (la cineva) , a

privi cu duiosie, cu dragoste, cu tristete (la cineva) : fata nsa, vazndul ca se uita gales la dnsa, ... pricepu ca e banuita.POP. a se uita n zare a se uita n zare (la ceva) sau a privi nzare (ceva), a privi n lumina un obiect transparent. a se uita lung a se uita (sau a privi) lung, a privi mirat, atent, surprins, nedumerit: au nceput .. . a se uita lung unul la altul.CR. a se uita palis a se uita palis (la cineva), ( reg. ) 1) a se uita chiors (la cineva); 2) a trage cu ochiul (la cineva) . a se uita pe sub ochi a se uita (sau

a privi) pe sub ochi, 1) a se uita urt; 2) a-si miji ochii. a se uita pe solduri a se uita pe solduri, ( reg. ) 1) a fi spilcuit; 2) a fi mndru, fudul. a-l uita sfntul al uita sfntul (pe cineva undeva) , ( pop. si fam. ) a zabovi (cineva) prea mult (si fara treaba) ntr-un anumit loc. uita-te-ar relele! uita-te-ar relele! , sa ai parte numai de noroc si bucurii! uite, asta-i cruce! uite, astai cruce( a) ! , pe cuvntul meu! : n-am sai dau ... , crede-ma,

nici o para chioara, iaca, astai cruce, na! POP. a umbla ca cu o buba coapta cu cineva a umbla ca cu o buba coapta cu cineva, a menaja excesiv pe cineva. a umbla ca cu un ou a umbla ca cu un ou ( moale) (cu cineva sau cu ceva), a fi foarte atent, grijuliu (cu cineva sau cu ce va) . a umbla ca cu un ou rosu a umbla ca cu un ou (sau cu oul) rosu (cu cineva sau ceva) , a umbla cu grija, prevenitor, atent (cu cineva sau cu ceva) . a umbla ca dupa mort a umbla (sau a merge) ca dupa mort, a merge foarte ncet. a umbla ca fuiorul popii a umbla ca fuiorul popii, a umbla de colo pna colo, fara rost. a umbla calea mnzului a umbla (sau a bate, a face, a se duce) calea mnzului, ( pop. ) a se chinui fara folos. a umbla ca mielul orbului a umbla ca mielul orbului,

1) a umbla nengrijit; 2) a umbla fara rost; a umbla fleaura. a umbla ca pe o poteca a umbla ca pe o poteca, ( reg. ) a umbla cu sfiala, cu teama, cu greutate. a umbla capiu a umbla capiu, a umbla buimac, nauc, fara tinta: umbli capchiu pe la gardurile oamenilor, sa te latre cnii si sa te faci de rsul si ocara satului.VLAH. a umbla ca sarpele dupa viteji a umbla ca sarpele dupa viteji, 1) a se expune singur primejdiei; 2) a cauta cearta. a umbla ca un cotoi a umbla ca un cotoi, a umbla fara ocupatie, gndindu-se numai la placeri. a umbla cinii cu colaci n coada a umbla cinii cu colaci n coada, (glumet) a fi belsug: vin-la noi, ca pe aici umbla cnii cu colacii n coada.PAMFILE.

a umbla ct tine testul a umbla ct tine testul, a umbla foartemult. a umbla coada de cineva a umbla (sau a merge, a se tine) coada (sau mnz) de (sau dupa) cineva, a fi nedespartit de cineva, a se tinea scai de cineva: ce te tii coada de mine? POP. a umbla craina a umbla craina (sau craun) , ( pop. ) a umbla lelea, fara rost, ca un crai, ca un om fara capati: zarpalatecul de fii-meu, n loc sa puie si a umbla creanga a umbla creanga, a umbla fleaura, a pierde a umbla cu capul n a umbla (sau a fi) cu capul n traista, a nu lua seama la cele a umbla cu capul a umbla cu capul a um bla gura-casca. a umbla cu caciula a umbla cu caciula sau a purta caciula a fi nepasator.

a umbla cu caciula-n patru a umbla cu caciula-n patru,a se caciuli. a umbla cu chichite a umbla cu chichite, a umbla cu siretlicuri, cu smecherii. a umbla cu cioaca a umbla cu cioaca, ( reg. ) a induce n eroare. a umbla cu cioara vopsita a umbla cu cioara vopsita, ( fam. ) a amagi, a nsela, a induce n eroare. a umbla cu ciubote rosii a umbla cu ciubote rosii, ( reg. ) a merge descult. a umbla cu cortul a umbla cu cortul, a nu avea locuinta stabila. a umbla cu cusma-n mna dupa cineva a umbla cu cusman mna dupa cineva, a se ruga cu umilinta de cineva; a se umili: cu cusman mna sa mbli dupa dnsul. NEGR. a umbla cu doi bani n trei pungi a umbla cu doi bani n trei pungi, ( reg. ) a se purta necinstit. a umbla cu familiarisme a umbla cu familiarisme, ( fam. ) a se purta exagerat de familiar. a umbla cu fandoseli a umbla cu fandoseli, a se fandosi. a umbla cu flori la palarie a umbla cu flori la palarie, ( reg. ) a nu-i pasa de nimic. a umbla cu furtisag a umbla cu furtisag(

uri), a fura: Dumnezeu n-ajuta celui care umbla cu furtisag.CR. a umbla cu fusele a umbla cu fusele, a umbla fara treaba. a umbla cu gogorite a umbla cu gogorite, a umbla cu fleacuri, cu minciuni. a umbla cu jalba n protap a umbla (sau a veni, a purta, a se nfatisa) cu jalba (sau cu hrtia) n protap, ( nv. ) a umbla (sau a veni, a purta, a se nfatisa) cu o jalba pusa n vrful unei prajini pentru a se face remarcat din multime si a putea nmna jalbadomnitorului sau unui demnitar;

( p.ext. ; fam. ) a cere cu insistenta si pe un ton ridicat un drept sau o favoare: n frunte e un mosneag scund si un flacau voinic carepoarta jalba n protap.CAMIL.P. a umbla cu manusi a umbla (sau a se purta) cu manusi (cu cineva) , ( fig . ) a se purta cu atentie, cu ngaduinta (cu cineva) ; a menaja (pe cineva) . a umbla cu maturica a umbla cu maturica, a lingusi. a umbla cu mintea prin pruni a umbla cu mintea prin pruni, ( reg. ) a nu avea minte. a umbla cu mta-n sac a umbla (sau a prinde

pe cineva) cu mtan sac (sau n traista) , a umbla (sau a prinde pe cineva) cu nselatorii: ntr-o buna zi, fu prins cu mta-n sac.POP. a umbla cu mofturi a umbla cu mofturi,a invoca diversepretexte pentru a se eschiva de la o ndatorire . a umbla cu nasul sus a umbla (sau a fi, a se tine, a merge) cu nasul ( pe) sus (sau n vnt) sau a-si tine (sau a-si ridica, a-si purta) nasul ( pe sau n) sus (sau mai sus dect

se cuvine) , a fi ngmfat, obraznic, sfidator: nu erau nici dealuri, nici vai, nici santuri unde sa cada cei cari merg a umbla cu ocaua mica a umbla cu ocaua mica, a umbla cu nselaciuni; a nsela. a umbla cu opinci de fier a umbla cu opinci de fier sau a rupe trei perechi de opinci de fier, a umbla mult: numai atunci vei da cu mna de mine, cnd vei rupe trei perechi de opinci a umbla cu pantahuza a umbla cu pantahuza, ( nv. si fam. ) 1) a umbla (cu o lista de subscriptie) pentru a strnge fonduri;

2) a umbla din casa n casa, purtnd vorbe, minciuni; a colporta: pai, unde sa fie?prin vecini, cu pantahuza.CEZAR.P. a umbla cu pila n tureatca a umbla cu pila n tureatca, a fi viclean. a umbla cu plosca a umbla ( de colo pna colo) cu plosca ( cu minciuni) sau a purta plosca ( cu minciuni) , a umbla cu minciuni, cu brfeli de la unul nu-mi place sa umblu cu plosca.a umbla cu plosca l a a umbla (sau a fi) cu plosca (sau cu tuica) la (sau n) nas

sau a puti a nas belit sau ai iesi cuiva vinul n nas, a fi betiv. a umbla cu posta a umbla cu posta sau a duce (sau a purta) posta, ( fig. ) 1) a colporta informatii confidentiale, zvonuri etc. : o cam banuiau ; 2) ( reg. ) a flecari, a palavragi.

a-i umbla cu pricaz a-i umbla cu pricaz (cuiva), ( nv. si pop. ) a urmari sa-i faca rau (cuiva),ai-o coace (cuiva) . a umbla cu scadere a umbla cu scadere, ( nv. ) (despre bani) a avea cursul depreciat: i-am raspuns ca [banii] snt buni, dar n tara umbla cu scadere si taranii nu-i primesc.URIC. a umbla cu saga-maga a umbla cu saga-maga, a nsela, a pacali, a induce n eroare. a umbla cu satra a umbla (sau a se muta) cu satra,( fam. ) a se muta (deseori) cu toate lucrurile: uff! suspina Sabina, strngndu-si vraful de carti si caiete; acum unde ma mai mut cu satra? CEZAR.P. a umbla cu soalda a umbla (sau

a face) cu soalda, ( fam. ) a recurge la viclesuguri, la subterfugii, la minciuni; a umbla cu cioara vopsita: nu mai umbla cusoalda si nu mai face pe grozavul, ca nu ma sperii.STANCU. a umbla cu soprcaieli a umbla cu soprcaieli, ( reg. ) a recurge la minciuni, la subterfugii, la tertipuri: sa nu-mi umblati cu soprcaieli, cu dihonii, sau cu vscituri.POP. a umbla cu surubele a umbla cu surubele, ( reg. ) a recurge la siretlicuri: una-doua, i tolocanea, mustrndu-i: ba ca nu

vorbesc drept romneste ...; ba ca umblati cu surubele, sa ne trageti butucul.CR. a umbla cu talerul a umbla cu talerul, a face colecta. a umbla cu tamie pe lnga cineva a umbla cu tamie pe lnga cineva, ( reg. ) a lingusi, a tamia (pe cineva) . a umbla cu traista a umbla cu traista, a cersi: nu ma duc, de as umbla cu traista. (a.1825). IORGA. a umbla cu traista cu minciuni a umbla cu traista cu minciuni, a umbla cu vorbe, cu brfeli. a umbla cu uite popa, nu e popa a umbla cu uite popa, nu e popa, a-si schimba mereu hotarrile, parerile; a fi inconsecvent: umbli cu uite popa, nu e popa? BRAESCU. a umbla de-a frunza paltinelului a umbla de-a frunza paltinelului, ( reg. ) a umbla (de) frunza frasinelului. a umbla de-a oarba a umbla de-a oarba, a umbla aiurea. a umbla de rndul cuiva a umbla (sau a cauta, a vedea) de rndul cuiva sau a cauta de rnd cu

cineva, ( nv. si reg. ) a se interesa de cineva, a purta de grija cuiva: ce ma blestemi asa rau? ca mblu de rndul tau.POP. a umbla din tenchi n tenchi a umbla din tenchi n tenchi, ( pop. ) a umbla din loc n loc. a umbla dupa ciolan a umbla dupa ciolan (sau dupa ciolane), ( fam. ) a cauta o sinecura; a umbla dupa capatuiala. a umbla dupa colaci calzi a umbla dupa (sau a astepta, a veni la) colaci calzi, a umbla dupa (sau a astepta, a veni la) lucruri bune, placute si de-a-gata: mbla s-aista dupa colaci calzi; mi vine sa i-o joc si lui! AL. a umbla dupa pleasca a umbla dupa pleasca sau a cauta pleasca, ( pop. si fam. ) a cauta foloase nemuncite. a umbla dupa potcoave de cai morti a umbla dupa (sau

a cauta) potcoave de cai morti sau a umbla dupa (sau a cauta) cai morti ( pentru a le lua potcoavele), a-si pierde vremea, a se afla n treaba: umbli dupa cai morti sa le iei potcoavele.CR. a umbla fara nici un capat a umbla fara nici un capat, a umbla fara capati, fara rost: lo gasit, mblnd prin paduri, ia asa, fara nici un capat.POP. a umbla fleaura a umbla fleaura, ( fam. ) a umbla fara rost, a umbla creanga; a vagabonda. a umbla frunza frasinelului a umbla ( de) frunza frasinelului, a umbla fara rost, aiurea,

haimana, n dorul lelii, a hoinari: tot umblnd noi din scoala n scoala, mai mult, ia a umbla fuioaga a umbla fuioaga, ( reg. ) a umbla fara rost; a fugi de treaba. a-i umbla gura ca la tarca a-i umbla (cuiva) gura ca la ( o) tarca sau a vorbi ca o tarca, a vorbi mult si fara rost. a umbla haihui a umbla haihui, a umbla fara tinta, haimana. a umbla haimana a umbla haimana, a vagabonda: mbli haimana pe poduri a umbla handralau a umbla handralau, a umbla ncolo si ncoace a umbla handralela a umbla handralela, ( reg. ) a umbla fara tinta. a umbla harhageaua a umbla harhageaua, ( reg. ) a umbla pe coclauri.

a umbla haturile a umbla (sau a bate) haturile, (despre femei) a preacurvi. a umbla huci-marginea a umbla huci( u) -marginea, ( reg. ) a umbla fara rost, derbedeu, hoinar, vagabond. a umbla n brnci a umbla n (sau a se tr pe) brnci, a merge de-a busilea. a umbla n marghiolii a umbla n marghiolii, ( nv. si reg. ) a umbla dupa aventuri galante. a umbla n pitarai a umbla (sau a merge) n pitarai (sau cu pitarai), ( reg. ) a colinda. a umbla n poghiazuri a umbla n poghiazuri (sau podghiazuri) , ( reg. ) a umbla fara rost, a hoinari: umblnd toata ziua n podgheazuri.CR. a umbla n popor a umbla n popor, (despre preoti) a merge din casa n casa (n cuprinsul parohiei) cu ajunul. a umbla n sosot a umbla n sosot, ( reg.

) a cleveti; a unelti: pe unde-i vezi numa-n sosot umbla.POP. a-i umbla n treaba ai umbla n treaba (cuiva) , ( reg. ) a se ocupa de interesele cuiva: nu avea muieri rubedeni de-aproape, care sa-i umble n treaba.AGRB. a umbla n treapad a umbla (sau a fugi, a da) n treapad (sau ( reg. ) n trepete) , ( nv. si reg. ) a fugi, a umbla repede, a se zori: fu silit a mearge pre lnga cai n treapad.DOS. a umbla n urma cuiva a umbla n urma cuiva, a merge n spatele cuiva. a umbla lela a umbla lela, (

pop. ) a vagabonda, a hoinari, a bate drumurile: umbli lela pe drumuri.CR. a umbla meleagurile a umbla meleagurile, a hoinari, a colinda, a cutreiera: ai umblat meleagurile, ca sa-ti gasesti leacurile.POP. a-i umbla moara ai umbla moara (cuiva),ai merge dinplin (cuiva); a fi n putere: sa ne veselim ct ne mbla moara, ca destul ne vom pocai la batrnete.FIL. a umbla mort dupa .. . a umbla (sau a se tine) mort dupa ... , 1) a face tot posibilul

pentru a obtine ceva; 2) a fi foarte ndragostit de cineva si a-si arata sentimentele cu insistenta: se tinea mort dupa ea.CAMIL.P. a umbla nearat, nesemanat a umbla nearat, nesemanat, ( reg. ) a umbla de colo-colo, fara rost. a umbla nebun a umbla (sau a fi) nebun (dupa cineva sau dupa ceva) , a iubi la nebunie (pe cineva) , a fi pasionat (de ceva): aceste domnite ... erau nebune dupa joc.ISP. a umbla parca ar avea oua n poala a umbla ( de) parca ar avea oua n poala (sau parca ar calca pe oua), a pasi, a calca exagerat de atent. a umbla pe coclauri a umbla pe coclauri, a umbla fleaura, haimana. a umbla pe dupa salcie a umbla ( cu vorbe) pe dupa salcie (sau salcm), ( fam. ) a vorbi pe ocolite. a umbla pe horaita

a umbla pe horaita, ( reg. ) a umbla fara rost, a bate strazile n lung si n lat; a horhai. a umbla pe-mprejur a umbla pe-mprejur, a umbla pe cai laturalnice. a umbla pe narav de .. . a umbla pe narav de ... , ( nv. ) a se comporta ca ..., a imita pe .. . a umbla sa iei doua piei de pe o oaie a umbla sa iei (sau sa scoti) doua piei de pe o oaie, a urmari cstiguri exagerate. a umbla sapte hotare a umbla sapte hotare, a umbla mult timp, pe distante mari. a umbla sovaind a umbla sovaind, ( reg. ) a recurge la siretlicuri. a umbla suleandra a umbla suleandra, ( reg. ) 1) a avea o tinuta neglijenta, dezordonata; 2) a umbla de colo-colo, fara rost. a umbla teleleu a umbla teleleu ( Tanase) , a umbla fara rost: zice prostul: hai si eu! hai! ca tot n-are ce face, s-asa umbla teleleu.EM. a umbla tralalela a umbla tralalela

(sau tralalau, trancanau, trelalela, tremandau) , ( pop. si reg. ) a umbla haihui, haimana, fara rost: umbla trela-lela n puterea iernei.CR. ; lenesii .. . umbla ctui ziulica tremandau din usan usa.POP. a umbla treanca-fleanca a umbla treanca-fleanca, ( reg. ) a umbla fara rost, a merge de ici-colo: tot umbli trenchea-flenchea si nuti cati si tu perechea.a umbla tontoroiul a umbla tontoroiul, a umbla haihui,

umbla cinii cu colaci n coada umbla cinii cu colaci n coada, e mare belsug. umblet brostesc umblet brostesc, ( pop. ) mers cu sarituri. a se umfla ca un curcan a se umfla ( n pene) ca un curcan, a-si da aere, a se ngmfa, a se mpauna: unde se rotea pe lnga dnsa si se ngmfa, ca un curcan! ISP. a se umfla n gusa a se umfla n gusa,a se mndri; a se ratoi. a se umfla n nari a se umfla n nari sau a-si umfla narile, 1) a se purta cu semetie, ( p.ext. ) a se ngmfa: si prostatecele nari

si le umfla orisicine.EM. ; 2) a se mnia. a se umfla n pene a se umfla n pene, a se ngmfa, a se fuduli. a-si umfla nasul a-si umfla (sau ai tremura, ai fumega cuiva) nasul, 1) a fi pus pe cearta, a se nfuria; 2) a umbla cu nasul pe sus. a i se umfla pipota a i se umfla pipota (cuiva), 1) a se mnia; 2) a fi fudul. a-si umple cuibul ca pupaza a-si umple cuibul ca pupaza (sau ca o pupaza), ( reg. ) 1) a fi murdar; 2) a avea obiceiuri proaste. a i se umple paharul cuiva a i se umple paharul cuiva, a ndura prea multe; a nu mai putea suporta. a umple de bogdaproste a umple de bogdaproste (pe cineva) ,

( pop. ) 1) a nfrunta, a ocar (pe cineva) ; a batjocori: baba si cu fiicasa l umplea de bogdaprosti.CR. ; 2) a mbolnavi (pe cineva) : dracul ma pus sa merg la ea! ma umplut de bogdaproste! POP. a se umple de chelbe a se umple de chelbe, ( reg. ) a saraci, a scapata. a se umple de rapan a se umple de rapan, 1) a se umple de chelbe; a nu

se alege cu nimic; 2) a se molipsi de o boala, a se umple de bogdaproste. a umple masura a umple masura, a ajunge la limita: fratele tau a umplut masura rusinei sale.NEGR. a i se umple masura a i se umple masura (cuiva) , a se satura (de cineva sau de ceva) ; a-si pierde rabdarea: i sa cam umplut masura.POP. a-si umple pipota a-si umple (sau a-si neca) pipota,( reg. ) a se mbata: bea, pipota-si neaca, altul ca

sa nul ntreaca.PANN. a-si umple sacul a-si umple sacul, 1) a realiza un cstig mare; 2) ( rar ) a mnca foarte mult. una la mna una la mna, (n enumerari) primul (sau prima) . una vorbim si alta fumam! una vorbim si alta fumam! , una spunem si alta facem! una vorbim si basca ne ntelegem! una vorbim si basca ne ntelegem! , una spunem si alta ntelegem! a umbla cu capul pe sus a umbla cu capul pe sus, a fi mndru. un boboc de fata un boboc de fata, ( fig. ) o fata dragalasa. un bob zabava! un bob zabava! , ( fam. ) ai putina rabdare!, asteapta putin! un chip de .. . un chip de ... , 1) un fel de ... , care aduce a ... : au vazut ntr-un loc un chip de sant, ca un

cerc sapat n pamnt.POP. ; 2) aproximativ: dupa un chip de [o] jumatate [de] ceas, n sfrsit si dete duhul n mnile calailor sai.NEGR. unde a ntarcat dracul copiii unde ( si) a ntarcat dracul copiii, foarte departe, pe celalalt tarm, la mama dracului: am umblat pe unde si-a ntarcat dracu copiii.AL. unde dai si unde crapa ! unde dai (sau bati, o plesnesti) si unde crapa (sau rasare, tuna) !

, ce speri si ce iese!: ei, apoi! undeo plesneste mama si unde crapa! unde e pomana aia! unde e (sau unde da Dumnezeu) pomana aia! , unde n-am eu norocul acela! unde-i norocul sa ... ! unde-i norocul sa ...! , ce bine ar fi sa ...!: unde-i norocul sa pot trece unde nfloreste tamia unde nfloreste tamia (sau piperul) , n tari departate, foarte departe: si ma duc, maica, ma duc, unde nfloare tamia.POP.

unde ti stau picioarele, ti va sta si capul unde ti stau picioarele, ti va sta si capul, ti se va taia capul, vei muri: sa-mi aduci herghelia de iepe .. . caci de nu, unde ti stau picioarele, ti va sta si capul.ISP. unde popa nu toaca unde popa nu toaca, foarte departe, unde sia ntarcat dracul copiii: va duceti .. . n balta, trestie, pustietate, unde popa nu toaca, unde fata nu gioaca.POP. unde pui .. . unde ( mai) pui ( ca) ... , fara a mai socoti (ca) ..., n plus ...: si unde mai pui ca a nceput a viscoli.SAD. unde pune mna, pune si Dumnezeu mila unde

(sau pe ce) pune ( el) mna, pune si Dumnezeu mila, are spor n tot ce face: unde punea el mna, punea si Dumnezeu mila.CR. unde te trezesti? unde te trezesti? , unde crezi ca te afli? unde tuna si unde fulgera unde tuna si unde fulgera, unde dai si unde crapa. a unge osia a unge osia ( ca sa nu scrtie carul) , ( fam. ) a cstiga bunavointa, favoarea cuiva cu daruri sau bani; a mitui: unsera osiia si pasii Matei Voda.NEC. un ger de crapa pietrele un ger de crapa pietrele, un ger foarte puternic. un iarmaroc de oameni un iarmaroc de oameni, oameni foarte multi, multime. un lat de palma un lat de palma (sau

de mna), masura populara egala cu latimea unei palme cu degetele lipite. un numar de .. . un numar de ... , ctiva: dupa un numar de ani s-a pensionat. un numar mare de ... un numar mare de .. . sau un mare numar de ... , o multime de ... , (foarte) multi: se adunase un mare numar de gura-casca. un par ( nici) un par ( mai mult) sau nici ct un fir de par, ( nv. si pop. ) deloc, nimic: dect pielea obisnuita, sa nu poti cere un par mai mult.GR.AL. un pic

un pic, 1) putin: iar noi sa mai jucam un pic si la botez.COSBUC ; 2) (n constructii negative) deloc: corbul nu vorbea un pic.POP. un praz verde! ( adio si) un praz verde! , ( fam. ) nu-mi pasa ca pleci!, mi-e indiferent ca pleci!, calatorie sprncenata! un timp un timp, o (bucata de) vreme: uita un timp ca esti balerina.CAL. unul ca acesta unul ( una etc. ) ca acesta ( ca aceasta etc.) , ( nv. si pop. ) un asemenea lucru, o asemenea treaba, situatie etc.: au nceput boierii sa zica: ce va sa zica una ca aceasta? KOG. unul ca altul

unul ca altul sau una ca alta, la fel: doua femei, una ca alta de tinere.ISP. unul dupa altul unul dupa altul, n sir; n ordine: gndurile parintelui .. . ncep sa curga limpezi unele dupa altele, fara sovaire, fara piedici.CAR. unul mai ... dect altul unul ( una etc. ) mai .. . dect altul ( alta etc. ) sau care ( mai) de care mai .. . sau care mai de care, la concurenta, pe ntrecute: i gasea dnsa fel de fel de munca, care de care mai a i se urca n cap a i se

urca (sau a i se sui, ai sari) n cap (cuiva) , a se obraznici: dacai dai mult nas, ti se urcan cap! BARONZI. a urca n scena a urca (sau a intra) n (sau pe) scena, 1) a ncepe sa joace teatru; a ncepe sa-si debiteze rolul repartizat ntr-un spectacol; 2) ( p.gener. ) a-si ncepe activitatea ntr-un domeniu

oarecare, a ncepe sa capete experienta: e nevoit .. . a nsela, n scoala si n biserica, pe tucanii cei mici, care intra abia n scena, asupra valoarei vietii.EM. a urca pe tron a ( se) urca (sau a ( se) sui, a ( se) ridica, a ( se) nalta) pe tron, a ocupa (sau a face pe cineva sa ocupe) domnia, a fi ncoronat (pe tron s-a ridicat fiul sau.

a i se urca sngele n obraz a i se urca (sau a face sa i se urce, a i se sui, ai navali, ai da, ai iesi) sngele n obraz (sau la cap, n fata) (cuiva) , 1) a se nrosi sau a face sa se nroseasca din cauza unui sentiment, a unei emotii puternice; a se mbujora (la fata) :

si atunci de sfiiciune mi-iese sngelen obraz.EM. ; 2) ( p.ext. ) a se nfuria, a fi n culmea furiei. a i se ur a i se ur (cuiva de ceva) , a se satura (cineva de ceva) , a i se acri (cuiva de ceva) : de la un timp, i se ur Atotputernicului de hau sihotar sa plasmuiasca o lume mai frumoasa.POP. a i se ur cu binele a i se ur cu binele (cuiva)

, a face imprudente, greseli compromitatoare: se vede ca ti sa urt cu binele, prietene! SAD. a i se ur cu zilele a i se ur cu zilele (cuiva) , a se satura de viata: fata, daca nu ti sa urt cu zilele, da-mi mie vioara sa cnt.POP. urla trgul urla trgul, vorbeste toata lumea. a-si urma calea a-si urma calea (sau drumul) , a-si continua drumul, a merge mai departe:

sa-si facamerinde, sa aiba cu cesi urma calea.POP. a se usca coarna a se usca ( ca o) coarna, a se usca de tot, a fi plin de zbrcituri: dei zabovi pn la toamna, mii gasi uscata coarna.POP. a-si usca rufele la un soare cu cineva a-si usca rufele la un soare (sau la acelasi soare) cu cineva, a fi apropiat, intim cu cineva; a avea interese comune cu cineva. a se usca scndura a

se usca (sau a slabi, a se face, a ramne, a fi) ( ca o) scndura (sau ca scndura) sau a deveni (sau a fi) uscat (sau slab) ( ca o) scndura (sau ca scndura) , ( fam. ; despre oameni) a deveni (sau a fi) extrem de slab, numai pielea si oasele: ca de cnd dor am purtat, ca scndura m-am uscat.POP. a-l ustura n punga a-l ustura n (sau la) punga (pe cineva), a plati un lucru ct nu face. usor n pene usor n pene, mbracat sumar; ( p.ext. ) zdrentaros:

tiganul, usor n pene, nu-si facu bordei de lene.PANN. a usura de parale pe cineva a usura de parale pe cineva, ( fam .) a jefui pe cineva. vaca de muls vaca ( buna) de muls, persoana de care se abuzeaza pentru a trage foloase materiale: si .. . nu esti numai asa o vaca de muls pentru fiecare.CR. vai de casa unde cnta gaina! vai de casa unde cnta gaina! , vai de casa unde porunceste femeia! vai de cojocul lui! vai de cojocul lui! , vai de capul lui!, vai de pielea lui! vai de mine! vai de mine! , 1) vai de capul meu! ; 2) ce spui? , chiar asa? , ei, nu zau! , Doamne fereste! :

si zici ca la prins? vai de mine! POP. ; 3) ce ma fac?, aoleu!: vai de mine! vin musafirii si nevasta-mea nu-i acasa! vai de pacatele mele! vai de pacatele mele! , vai de capulmeu! , sarmanul de mine! , Doamne pazeste! : n-am dormit, maculita: ca n-am somn, vai de pacatele mele! CAR. vai de steaua mea ! vai de steaua mea ( ta, lui etc.) ! , vai de cojocul meu (tau, lui etc.)!, sarmanul ! vai si amar de mine vai si amar (sau si misel) de mine ( tine, el etc. ) sau vai si amar de

capul (sau de mama, de sufletul, de zilele) meu ( mea, mele, tau etc.) ! , sarmanul de mine (tine, el etc.)! : o, vai si misel de noi, de neste netrebnici.DOS .; vai de capul lor! piereau cu sutele valea lacrimilor valea lacrimilor sau valea plngerilor (sau plngerii) , ( bis. ) pamntul, consideratca loc al suferintelor si al durerii, n raport cu cerul: nu cuteza sa

palesti .. . acel crin semanat de mna Domnului n aceasta vale a lacrimilor.FIL. valurile tineretii valurile tineretii (sau tineretilor) , ntmplari, incidente, ncurcaturi pricinuite de impulsivitatea, entuziasmul si lipsa ei! nu te rusina! ale

valurile vietii valurile vietii (sau lumii, lumesti), greutatile, ncercarile prin care trece cineva n viata; vicisitudinile vi etii: omul e dator sa se lupte cu valurile vietii.CR. varga lui Dumnezeu varga lui Dumnezeu, 1) om rau, aspru, necrutator; 2) prapad, urgie, nenorocire: ne ameninta varga lui Dumnezeu, foametea.EM. varga a farmecelor varga a farmecelor (sau magica) , bagheta a magicienilor, vrajitorilor etc. : n aer si ridica a farmecelor varga.EM. varza umpluta varza umpluta sau varza cu galuste, ( reg. ) sarmale. vas ales vas ales (sau dumnezeiesc), ( bis. ) persoana considerata purtatoare a gratiei divine. va sa zica va sa zica, vrea sa nsemne:

asta nu va sa zica nicidecum ca lucrarea era lipsita cu totul de calitati.CAR. vas rau vas rau (sau diavolesc) , ( bis. ) persoana considerata purtatoare a unor nsusiri malefice, diavolesti: mparatul cu urgie zice: vas rau, nvechit si spurcat! PANN. vatra trgului vatra trgului (sau a orasului, a mnastirei) , suprafata, ntindere de teren ocupata de ansamblul gospodariilor, locuintelor si terenurilor care alcatuiesc un sat, un trg, un oras, o manastire: mergem din vatra mnastirii ca o jumatate de ceas n sus.VLAH. vatra parinteasca vatra parinteasca, loc de origine, de bastina,

loc natal; ( p.ext. ) patrie: poporul .. . traia n fratie .. . cu codrul si cu calul sau, pentru apararea vetrei parintesti.AL. nu va fie cu banat ( sa) nu va fie cu banat, (sa) nu-mi luati n nume de rau, (sa) nu va fie cu suparare: nu va fie cu banat, cmpul parca s-a zvntat si de-arat nu l-ati arat.POP. va las cu bine! va las cu bine! , ramneti sanatosi! vamile vazduhului vamile vazduhului,( bis. ) popasurile(sapte, noua, douazeci si patru etc. ) pe care

trebuie sa le strabata sufletul dupa moarte, pentru a ajunge purificat n mparatia cerului: acestea dinvazduh snt vamele...sufletelor.VARLAAM. a-si varsa foc a-si varsa foc( ul) (sau amarul, amaraciunea, naduful) ( de la inima) , a-si descarca, a-si racori sufletul, a se destainui: numai seara si varsa focul inimii, doinind din fluierasul sau de os.POP. a varsa lacrimi a varsa ( siroaie de) lacrimi, a plnge. a-i varsa matele ai varsa matele (cuiva) , ( pop. ) a spinteca (pe cineva) ;

a ucide (pe cineva) : deo pune mna pe mine .. . i vars matele! CAR. a-si varsa matele a-si varsa ( si) matele, a vomita foarte tare. varsarea serii varsarea serii, nserare, amurg: cu varsarea serii un strein sosi.BOL. varsare de snge varsare de snge, omor; masacru: ncepu acea teribila varsare de snge.FIL. varsare de ziua varsare de ziua (sau de zori), zori de zi. a varsa snge a varsa snge, 1) a ucide, a omor: @mparatul Ros .. . nu se mai satura de a varsa snge.CR. ; 2) a expectora snge. a-si varsa sngele a-si varsa (sau a-si

da, a-si jertfi) sngele (pentru cineva sau ceva) , a se sacrifica; a-si da viata (pentru cineva sau ceva) : uniin lupta pentru bine a lor snge sil varsara, ceilalti lnga lampa alba snta viata-si consumara.EM. a varsa sudori a varsa ( multe) sudori (sau naduseli) sau a varsa sudori de moarte, 1) a munci din greu; 2) a fi

n agonie, a fi pe moarte. varsat de zori varsat de zori (sau de ziua) sau varsatul zorilor, ( pop. ) zori de zi: n varsat de zori, glas de cntatori.POP.

a-si varsa veninul asupra cuiva a-si varsa veninul (sau mnia, naduful, necazul etc. ) asupra cuiva, a-si descarca mnia, furia (asupra cuiva) , a se razbuna pe cineva: cu limbai muscatoare si nveninata si varsa .. . veninul asupra nenorocitului Licamb.OD. a se varsa zorile a se varsa zorile (sau de ziua) , ( pop. ; refl. ) a se ivi zorile, a se lumina de

ziua: mndra, cnd sa vin la tine se varsa zorile bine. POP. varsator de snge varsator de snge, ( nv. ) ucigas. va supara fumul? va supara fumul? , va deranjeaza daca fumez? vataf de tigani vataf de tigani, slujitor domnesc (mai trziu boieresc sau manastiresc) care administra o comunitate tiganeasca: a fost vataf de tigani n vremea lui.EM. vatamare corporala vatamare corporala (sau ( nv. ) trupeasca) , ( jur . ) infractiune care consta ntro atingere adusa integritatii corporale sau sanatatii unei persoane. vaznd cu ochii vaznd cu ochii, n mod sensibil; evident, repede, vizibil: ncepe ... a creste vaznd cu ochii.CR. vaznd si facnd vaznd si facnd, procednd fara un plan, dupa mprejurari. veac de aur

veac de aur, perioada istorica de maxima nflorire si stralucire a vietii material e si culturale. veacul de aur veacul de aur (sau aurit), ( mitol. ; nv. ) vrsta de aur. veacul de mijloc veacul de mijloc, evul mediu: romantismul ... descria veacul de mijloc cu culori att de stralucite.EM. vechi ca pamntul vechi ca pamntul, foarte vechi: ce este fericirea? e veche ca pamntul, mpodobeste firea.GR.AL. vechi n zile vechi (sau naintat) n (sau de) zile, 1) vrstnic, batrn; 2) ntelept, venerabil: cu sfetnici vechi de zile mantmpinasi n cale.EM. a vedea nainte a vedea ( ) nainte, ( nv. ) a prevedea: vedea mai nainte ceale ce era sa fie.MINEIUL. a vedea alba n capistere a vedea alba n capistere, ( pop. ) 1) a capata ceva ca hrana;

2) ( fig. ) a se nsura: na vazut nca alba n capistere.ISP. a se vedea cale de-o posta a se vedea (sau a se cunoaste, a se observa) cale deo posta, a se vedea (sau a se cunoaste, a se observa) de departe: daca-i omul vita de boier mare ..., se cunoaste cale de-o posta.CR. a vedea ca prin sita a ( se) vedea (sau a ( se) zari, a privi) ca prin sita (sau ca prin ciur)

, a (se) vedea neclar, nelamurit, difuz; a vedea ca prin ceata: privesc ca prin sita la chipurile sterse ale unei lumi pentru vesnicie nmormntata. HOGAS. a nu-si vedea capul de ... a nu-si ( mai) vedea capul de .. . sau a nu sti undei sta (sau este) capul de ... , a fi foarte ocupat, a nu prididi sa ...: nu-mi vad capul de trebi.CR. a vedea cte parale face sfantul a vedea cte parale face sfantul, ( reg.

) a constata valoarea unui lucru atunci cnd i se simte a vedea cu ochii altuia a vedea cu ochii altuia, a nu avea pareri proprii, a judeca prin prisma altuia. a se vedea cu sacii-n cap a se vedea cu sacii-n cap, ( reg. ) a fi ferit de primejdii, de surprize neplacute; a-si vedea de .. . a-si vedea de ... , a se ngriji de ... , a fi preocupat de ... : lumea si vede nainte de mersul ei, faca oricine ceo pofti.CAR. a se vedea deasupra necazului a se vedea deasupra necazului, a scapa de un necaz: sa vazut deasupra necazului si nu ma mai cunoaste.SAD . a-si vedea de coada maturii a-si vedea

de coada maturii (sau a tigaii) , (despre femei) a-si vedea de gospodarie: sezi acasa ... , de vezi de coada maturei si de zarzavaturile a nu-si vedea de lungul a nu-si vedea de lu ngul a fi marginit, lipsit de a nu vedea de nas a nu vedea de nas, a nu vedea lucruri aflate a vedea departe a vedea departe, a avea perspicacitate,

a-si vedea de saracie a-si vedea (sau a-si cauta) de saracie, a nu se amesteca n treburile altuia, a-si vedea de treaba: tu judeci pe dracu n loc sa-ti vezi de saracie.PETICA. a nu vedea naintea ochilor a nu vedea ( lumea) naintea ochilor, 1) a fi mhnit: nu-mi vad lumea naintea ochilor de nacaz.CR. ; 2) a fierbe de mnie: se facu foc si para de mnie, se turbura de necaz si nu mai vedea naintea ochilor.I SP. a vedea n negru a vedea (sau a zugravi) ( totul) n negru, a fi pesimist. a vedea lumina a vedea lumina ( zilei)

, 1) a capata viata, a se naste: vazuse lumina zilei ntr-un sat de munte din nord ; 2) a publica, a tipari (carti, reviste etc.) . a vedea lumina rampei a vedea lumina rampei, (despre piese de teatru) a intra n repertoriul unui teatru . a vedea lumina tiparului a vedea lumina tiparului, (despre texte, scrieri) a aparea: tu, drag copil al nchipuirii mele, mni vei vedea lumina tiparului! GANE. a nu vedea mai departe dect lungul nasului a nu vedea mai departe dect lungul nasului, a fi marginit, ngust la minte. a vedea moartea cu ochii a vedea moartea cu ochii sau a da mna cu moartea, a

trece printro mare primejdie, a scapa cu viata ca prin urechile acului. a vedea mult bine de la cineva a vedea mult bine de la cineva, a-i fi ndatorat (pna peste cap) cuiva. a vedea paiul din ochiul altuia si a nu vedea brna din ochiul sau a vedea paiul din ochiul altuia si a nu vedea brna din ochiul sau, a vedea micile defecte ale altora, ignornd marimea propriilor defecte. a-l vedea pe dracul a-l vedea pe dracul, a da de belea: las-ca te-or prinde si-ai sa-l vezi tu pe dracul! a vedea pe picioare pe cineva a vedea pe picioare pe cineva, a vedea sanatos (pe cineva): vegheaza .. . pna ce lscapa de la moarte si-

l vad iar pe picioare.GALA. a nu-si vedea poteca a nu-si vedea poteca, ( reg. ) a fi foarte suparat. a vedea scntei verzi a vedea scntei verzi, ( reg. ) a vedea stele verzi: un cioclu ma pocni cu pumnul n frunte, nct mi scaparara ochii scntei verzi.EM. a-l vedea sfntul al vedea (sau al lua) sfntul (sau Dumnezeu) (pe cineva) , ( pop. si fam. ) 1) a o pati: [cnta] Valurile Dunarii , zise Ghita, poroncitoriu si

rastit ... , si nu tusi ca te vede sfntul! CONTEMP. ; 2) a da de un noroc neasteptat sau de un chilipir. a vedea stele verzi a vedea stele verzi, a fi ametit de pe urma unei lovituri. a-si vedea visul cu ochii a-si vedea visul cu ochii, a i se mplini dorinta, visul cuiva. a veghea voia a( -i) veghea voia (sau voie) (cuiva) , ( nv. ) a favoriza, a avantaja (pe cineva) ; a partini (pe cineva) : era un om groznic: nu veghe nimarui voia.NEC. veleatul de apoi veleatul de apoi, ( nv .) sfrsitul lumii. a-i veni a crede ai veni a crede

(cuiva ceva) , a fi gata, dispus sa creada: mai cai venea a crede ca si el are a face cu dracul.CR. a-i veni apa la gura ai veni apa la gura (sau la gt) (cuiva) , ( pop. ) a se afla ntro situatie foarte dificila, a fi n primejdie; a ajunge la capatul rabdarii: alegea totdeauna vremurile cele mai

grele .. . cu gnd ca, vaznd Mihai cai vine apa la gura, sa fagaduiasca tot ce va a-i veni apa la moara cuiva ai veni apa (sau apa) la moara cuiva, a se schimba mprejurarile n favoarea cuiva: i venise acum si lui Danila apa la moara.CR. a-i veni bine sa .. . a-i veni bine sa ... , a gasi momentul prielnic, . a veni ca ceasul cel rau a veni ca ceasul cel rau, a veni repede. a-i veni ceasul ai veni ceasul (sau vremea) (cuiva) , 1) ai sosi timpul sa moara (cuiva) : omul nu

stie cnd i vine ceasul.DELAVR. ; 2) a-i sosi timpul i-a venit si lui

a-i veni cte o trasnaie cuiva a-i veni cte o trasnaie cuiva, a-i trece prin minte o idee nastrusnica cuiva. a-i veni cu sifon cuiva a-i veni cu sifon cuiva, ( fam. ) a se supara. a-si veni de-acasa a-si veni de-acasa, a ntelege, a se dumiri, a se lamuri: atuncea si venira si taranii de-acasa, .. . ntelesera siretenia vorbei cucoanei.ISP. a veni de hac a( -i) veni de (sau ( nv. ) la) hac (cuiva sau la ceva) , 1) ( nv. ) a rasplati dupa cuviinta (pe cineva) : dupa vina ce i

se va cadea sai veniti de hac. (a.1757) .TIKTIN ; 2) a dovedi, a nvinge (pe cineva) , a io face cuiva: sai venim de hac ispravnicului! AL. ; 3) (despre boala) a epuiza, a slabi: boala asta mia venit de hac ; 4) (despre foame, sete) a potoli: foamei i-am venit de hac ; 5)

(despre obiecte) a da gata, a distruge, a prapadi: ciobote de fier sa-i fac, si tot le-ar veni de hac.VLAH. a veni din an n Pasti a veni din an n Pasti, a veni foarte rar, mai ales la sarbatori. a-i veni dracii cuiva a-i veni ( toti) dracii cuiva, a se nfuria, a se mnia; a turba de furie, de mnie. a veni dragus la caus a veni (sau a cadea) dragus la caus, a solicita (de nevoie) ajutorul cuiva (care te are la mna, care nu te agreaza etc.), a avea nevoie de cineva: las-ca mi-o cadea el mie dragus la caus! POP. a veni dupa cineva a veni dupa cineva, ( pop. ) a se casatori cu cineva: e muiere buna, ne iubeste

si .. . a zis c-ar veni dupa dta, tata.POP. a veni Ene pe la gene a veni (sau a se pune) ( Mos) Ene pe la gene sau a se pune Enache pe gene, a i se face somn cuiva, a picoti: daca Enachi se punea pe gene-i, ea ndata lua apa rece si-si spala fata.CR. a-i veni Ignatul a-i veni (sau a-si astepta) Ignatul, a i se apropia (sau a-si astepta) moartea. a-i veni inima la loc ai veni inima la loc (cuiva) , a-si reveni dintro mare emotie; a

se linisti ... : pe urma venindui inima la loc ... se nfatoseaza naintea tata-sau.CR. a veni n ajutor a( -i) veni n (sau ntru) ajutor (cuiva) , a sari n ajutorul cuiva; a ajuta pe cineva: scorpia, vrnd sa vie n ajutorul dracului, cnd vazu ca omul rapune pe drac, nfuriindu-se, i tsni snge a veni n apoi a veni napoi, a reveni, a se ntoarce: plecase ntr-o miercuri si venise napoi ntr-o marti.CEZAR.P. a-si veni n chef a-si veni n chef, a-si recapata voia buna, buna dispozitie. a-si veni n cunostinta a-si veni n (sau la) cunostinta (sau ( fam. ) n minti) , a-si regasi discernamntul, a

se dezmetici; a-si da seama, a se lamuri (n legatura cu o situatie) : boierii si-au venit n cunostinta; au vazut ca turma nu poate fi fara pastor.NEGR. a-si veni n fire a-si veni n fire (sau n puteri, ( reg. ) n ori) , 1) a-si recapata puterea, vigoarea, a se restabili (dupa o stare de boala, de epuizare, de slabiciune etc.) ,

a reveni la starea normala: mbarbatndu-se, sia mai venit putin n fire.CR. ; batrnul, dupa ce sia mai venit n ori, a nceput a vorbi ca oamenii.POP. ; 2) a-si veni n simtire. a veni n ntmpinarea cuiva a veni n (sau ntru) ntmpinarea cuiva, a ntmpina pe cineva: cu stlpari si cu ramuri a . venit .. . ntru ntmpinarea lui.ANTIM. a-i veni n minte

ai veni n minte (sau n cap, n gnd, n memorie, n amintire) (cuiva ceva) , 1) ai da prin gnd (ceva cuiva) : le-au venit n minte sai deie si lui ceva si acum au pace. POP. ; 2) a-si nchipui, a-si imagina (ceva) : a nceput sai vina n minte idei vrednice de a

fi mpartasite .. . generatiunilor viitoare.OD. ; 3) a-si aminti (ceva): ne vine n minte numele nihilistilor a-si veni n minte a-si veni n minte, 1) ( nv. ) a deveni ntelept: sa ne venim n minte.; 2) ( pop. ) a-si veni n fire. a veni n numele a veni n numele cuiva sau a veni din partea cuiva, a se prezenta (undeva) ca trimis, ca reprezentant al cuiva: mi-a spus ca vii

a veni n ruptul capului a veni (sau a se duce) n (sau de-a) ruptul capului (sau sufletului) , a veni (sau a se duce) imediat: sa mi te duci de-a ruptu capului.AL. a-si veni n simtire a-si veni (sau a-si reveni, a aduce) n simtire (sau simtiri, n fire, n sine) sau a veni n simtirile sale, a-si recapata (sau a face pe cineva sa-si recapete) cunostinta, a (se) trezi

la realitate (dintro stare de lesin, dintro stare patologica, din somn, dintro stare de reverie etc.) ; a-si recapata cumpatul, stapnirea de sine: cazu mototol ...; cnd si veni n fire ... era ntins n birou pe canapea.CAR. a veni n tarie a veni n tarie, ( nv. ) a fi stapn: snt unii .. . ce n-au a gusta a moarte, pna vor vedea mparatiia lui Dumnezeu, viind n tarie.CORESI. a veni la bucurie a veni la bucurie, ( nv. ) a se bucura. a veni la cainta

a veni la cainta, ( nv. ) a se cai. a nu-i veni la cherem a nui veni la cherem (cuiva ceva) , a nui veni la socoteala, a nui conveni (cuiva ceva) : sai dau pe Mandica? ... nu-mi vine la cherem! ... ce sa fac? AL. a veni la marturie a veni la marturie, ( reg. ) a se da pe brazda. a veni la masura a veni la masura, a atinge o limita dinainte stabilita: mi ti-l reteaza iute sa vie la masura.HEL. a-i veni la merchez ai veni la merchez (cuiva) , ( nv. ) ai veni la ndemna, ai conveni (cuiva) : frumos,

asa-mi mai vine la merchez.AL. a veni la pricopseala a veni la pricopseala, a se pricopsi. a veni la prochimen a veni ( iar sau iarasi) la prochimen, 1) a reveni la subiectul n chestiune, dupa o digresiune: sa o lasam ncurcata si sa venim iar la prochimen.PANN ; 2) ( reg. ) a se potrivi: cam cum dai tu sa se nteleaga, parca ar veni la prochimen.ISP. a veni la spartul iarmarocului a veni la spartul iarmarocului (sau al trgului), a veni prea trziu. a veni la urechile cuiva ceva a veni

la urechile cuiva ceva, a ajunge ceva la cunostinta cuiva, a deveni cunoscut: suferinta lui veni la urechile contesei.BOL. a veni la vrsta a( -si) veni la (sau n) vrsta sau a veni (sau a sosi) la masura vrstei (sau la masura de vrsta) , ( nv. si pop. ) a depasi vrsta adolescentei si a deveni matur: cnd copiii vin n vrsta, parintii

alearga .. . pna ce le procura o slujba.GHICA ; sosindu la masura de vrasta ... miersa la oaste.DOS. a veni mare a veni mare, (despre ape curgatoare) a-si spori debitul, a-si ridica nivelul (revarsndu-se) : Prahova, din cauza ploilor la munte, venise mare.BOL. a-i veni mintea la cap ai veni mintea (sau mintile) la (sau n) cap (sau acasa) (cuiva) , a se cuminti; ( p.ext. ) a se maturiza: omului nostru i venira mintile la cap.POP. a-i veni mustarul la nas ai veni mustarul (sau musca) la

nas (cuiva) sau ai iesi mustarul pe nas (cuiva) sau ai sari mustarul (sau tandara) (cuiva), 1) a fi pus pe cearta, a se nfuria; 2) a umbla cu nasul pe sus. a-i veni nebunia a-i veni nebunia (sau nebunie) (cuiva), ( fam. ) a-si iesi din fire. a-i veni neted ai veni (sau ai fi) neted (cuiva ceva) , ai fi usor, comod, convenabil, la ndemna (cuiva sa faca ceva) : lui i venea neted, vezi bine, sa se lupte.a nu-i veni nici la degetul cel a nui veni (cuiva) nici la

degetul cel mic, a nu se putea compara cu cineva: toate muierile la un loc nu snt Sultanica ...; nu-i vin ei nici a-i veni numele ai veni ( numai) numele (cuiva) , (n blesteme) a muri undeva departe de locul de unde a plecat: snt toti dusi. - dar Canuta? ... veni-a-i veni o nebuneala . ai veni (cuiva) o nebuneala sa ... , a i se nazari sa ... : dacai vine asa

o nebuneala sergentului sa spuie ca el e stapnul averii.

a-i veni o placinta cuiva ai veni (sau ai pregati) o placinta cuiva, ai veni (sau ai pregati) cuiva o surpriza neplacuta: cum vazu ce placinta i se pregateste, nfipse sabia n pamnt.ISP. a-i veni o pofta cuiva a-i veni o pofta cuiva, a dori, a pofti (brusc) ceva: aci iar veni zgrcitului o pofta si zise stejarului.POP. a-i veni paraxin cuiva ai veni paraxin cuiva, ( nv. ) a nui conveni ceva cuiva) , a fi socat (de ceva) : asta-mi vine cam paraxn.AL. a-i veni pe buze ai veni

pe buze (sau pe limba) (cuiva ceva) , a avea impulsul, pornirea de a rosti, de a spune ceva: i veni pe buze dorinta sa-i spuie tot. a veni pe credinta a veni pe credinta (la cineva), ( reg. ) a se prezenta la o fata n vederea logodnei. a veni pe lume a veni pe (sau n) lume, 1) a se naste: ea veni pe lume ntr-un carnaval.AL. ; 2) ( bis. ; despre Fiul lui Dumnezeu) a se ntrupa: n vreme cnd veni Domnul Hristos pre lume, fiiul lui Dumnedzau.VARLAAM. a veni pe vatra a veni (sau a umbla) pe vatra, a veni sau a umbla pe jos, cu piciorul: cum ai venit? - pe vatra.POP.

a veni pna acolo ca ... a veni (sau a merge) pna acolo ca .. . (sau pna la atta ca ... ) , ( pop. ) a (se) ajunge n situatia ca ... : a venit pna la atta ca a trimis Dumnezeu pe toate dobitoacele, pna si pe paseri a tri mis la el.POP. a veni prin srma a veni prin srma, ( fam. ) a fi transmis cu ajutorul telegrafului: cnd avizul nu venea prin srma, ci n epistola, se ntmpla uneori sa nu-i trimita [bani] .AGRB. a veni puhoi a veni puhoi, a navali:

batrnul care are nasul crn de cnd venea turcii puhoi peste biata tara.CAR. venire pe lume venire pe lume, nastere. a veni rndul a( -i) veni (sau a fi) rndul (cuiva) sau a veni la rnd, a veni momentul potrivit pentru a face ceva: vedea bine ursul ca si lui are sa-i vie rndul, acus-acus.POP. a nu-i veni sa creada a nui veni sa creada (sau sa-si creada ochilor) , a nu putea accepta (ceea ce vede) , a nu putea concepe, imagina ceva. a-i veni sa intre n pamnt ai veni sa intre n pamnt

(cuiva) , a fi, a se simti foarte stnjenit, rusinat (de ceva) : inspectorului i veni sa intre n pamnt.STANCU. a-i veni sa-si verse matele a-i veni sa-si verse matele, a simti o greata puternica. a veni singur la ham a veni singur la ham, a se apuca (din proprie initiativa) de o munca grea si obo sitoare. a-i veni sufletul la loc ai veni sufletul la loc (cuiva) , a-si recapata sau a-si potoli respiratia; a se linisti: l-au scuturat, l-au frecat, pna i-a venit iar sufletul la loc.CAR. a veni tafta la cot a veni tafta la cot, a se potrivi, a se brodi. a-i veni toana ai veni ( o) toana (sau toana, toane, toanele) (cuiva)

, 1) ai veni chef (cuiva) sa ... ; 2) al apuca furiile (pe cineva); a se nfuria, a se enerva: din senin ti vine-o toana.VLAH. a veni vorba de ... a veni vorba (sau vorba) de .. . (sau despre ... ) sau a veni vorba ca ... , a ajunge cu discutia la un anumit subiect, a se ntmpla sa se vorbeasca despre cineva sau ceva: cnd vine vorba ..

. despre pictura .. . ne gndim numaidect la Italia.OD. a-i veni zi de plata si rasplata a-i veni zi de plata si rasplata a sosi ziua ra fuielilor. verde-n fata verde-n fata, direct, fara menajamente; ma stii cum snt: i-am spus-vezi bine vezi bine ( ca ... ), asa e, negresit (ca stia, vezi bine, soarele vezi ca vezi ca, pentru ca, deoarece, caci: se facea ca asculta, dar tacea ntr-nsa si rdea nfundat; vezi ca ea stia ea ce stia.ISP.

vezi Doamne vezi Doamne sau ( nv. ) vaz Doamne, ntro masura oarecare, asa zicnd: i-au mpartit, pre unii la o sama de agii curtii sale, la ospat, vaz Doamne, pe altii la alti agi.COSTIN. a se vinde ca pinea calda a se vinde (sau a se cauta) ca pinea (sau ca placinta) calda, a fi foarte cautat; a se vinde foarte repede. a vinde castraveti gradinarului a vinde castraveti (sau pepeni) gradinarului, a-si da aere de cunoscator n fata cunoscatorului veritabil; a o face pe desteptul. a vinde cu bucata a vinde cu bucata, a vinde cu amanuntul. a vinde cu toba a vinde (sau a scoate la vnzare)

cu toba (sau la toba) ( bunurile cuiva) sau a umbla cu toba sau a( -i) bate toba (sau n toba) (cuiva), a vinde la licitatie publica bunurile cuiva: l vnz cu toba.DELAVR. a vinde de-a mna a vinde de-a mna, ( nv. ) a vinde cu amanuntul: deschid dughene ... si vnd de-a mna.URIC. a vinde gogosi a vinde (sau a spune, a vorbi) gogosi ( de tufa) , a spune minciuni: fugi, monser! cine tia spus gogosile astea? CAR. a vinde la licitatie a vinde la licitatie, a vinde celui care plateste mai

mult: se vnd la licitatie niste mobile vechi a unui mare berbant.CAR. a vinde la pretul de cost a vinde la (sau n) pretul de cost sau a vinde pe cost (ceva), a vinde fara cstig. a vinde pe credit a vinde (sau a cumpara) pe credit, a vinde (sau a cumpara) cu plata mai trziu. a vinde pielea a( -si) vinde (sau a cheltui, a bea) ( si) pielea( de pe el) , a vinde (sau a cheltui, abea) totul: o sa-ti bei pielea de pe oase.DELAVR. a vinde pielea ursului din padure a vinde pielea ursului din padure (sau cioara din par), a vinde ceea ce nu ai. a-i vinde pontul a-i vinde pontul (sau

un pont) (cuiva), ( arg. ) a destainui un secret profitabil (cuiva) . a-si vinde scump pielea a-si vinde scump pielea, a lupta cu nversunare, cauznd pierderi inamicului: oi cauta si eu sa-mi vnd pielea ct se poate mai scump.GANE. a vinde sub cost a vinde sub cost, a vinde n pierdere: se vindea ieftin, sub cost.POP. vino nentrziat! vino nentrziat! , vino imediat! a vntura tarile si marile a vntura tarile si marile, a calatori mult: sa aibi tu puterea mea, ai vntura tarile si marile.CR. a se vr ca musca n baligar a se vr ca musca n baligar (sau n curul calului) , a se amesteca (nepoftit, insistent) n treburi care nul privesc. a se vr ca o soprla a se vr ca o soprla, ( reg. ) a se amesteca cu subtilitate n treburile altora.

a-si vr capul la .. . a-si vr capul la ... , a se baga la stapn: de ce nu-ti vri capul la vreun om de treaba? PANN. a-si vr capul sanatos sub evanghelie a-si vr (sau a-si baga, a-si pune) capul sanatos (sau teafar) sub evanghelie, 1) a se casatori, a-si lega viata de a altuia: prea de tnar ti-ai vrt capul sanatos sub evanghelie. SAD . ; 2) ( p.ext. ) a se vr, fara a fi nevoie, ntr-o belea. a-si vr coada peste tot a-si vr coada (sau nasul) peste tot, a se amesteca n treburi care nu-l privesc. a vr n pacat a vr n pacat (pe cineva), a mpinge pe cineva sa pacatuiasca:

fara sa vrei te vra n pacat.CR. a vr mintile n cap a( -si) vr (sau a( -si) baga) mintile n cap, a (se) cuminti: asa ca te poftesc sa-ti bagi mintile-n voie vegheata voie vegheata, ( nv. ) 1) favorizare, avantajare ( a cuiva) ; atitudine partinitoare: ntoarse spre dnsul voia vegheata a sultanului.OD. ; 2) rea intentie: am citit, dar nu cu voie vegheata. vorba ceea vorba ceea, dupa cum spun zicalele. vorba batrneasca vorba batrneasca, zicatoare, proverb. vorba curata vorba curata, vorba pe sleau, fara ncunjur; la dreapta vorbind: vorba curata! nici un al doilea Nimrod ... , nici un al doilea Sfnt-vorba de popa vorba de popa ( reg. ) vorba de claca,

vorba fara capac vorba fara capac, vorba fara rost. vorba lunga vorba lunga, vorba multa si fara rost. vorba mare vorba mare, vorba solemna, angajament ferm: vorba mare sa nu o zici.PANN. vorba sa fie! vorba sa fie! , as!, da de unde!, nici vorba!: i-am zis ca vin si eu negresit, vorba sa fie! CAR. vorba veche vorba veche, zicatoare, proverb: vorba veche: paretii au urechi si ferestile ochi.CR. vorbe de claca vorbe de claca, palavre, flecareala. vorbe de furca vorbe de furca, vorbe de claca. vorbe de haz vorbe de haz, vorbe de spirit, glume. vorbe mari vorbe mari, 1) vorbe, promisiuni goale: aceia care vorbe mari arunca.EM. ; 2) laude. vorbesti de lup si lupul la usa vorbesti de lup si lupul la usa, apare tocmai cnd vorbeai despre el. a vorbi alandala coconare a vorbi alandala coconare (sau coconara), a spune lucruri fara rost, alandala. a vorbi buruienos a vorbi buruienos, ( fam. ) a se exprima vulgar, a spune mascari. a vorbi ca de la catedra a vorbi ca de la catedra, a vorbi afectat, pedant. a vorbi ca din butoi a vorbi ca din butoi, a fi ragusit. a vorbi ca din carte a vorbi (sau a spune) ca din (sau de pe) carte, 1) a fi convingator; a

vorbi chibzuit, cu judecata; 2) a se exprima pretentios. a vorbi ca din pivnita a vorbi ca din pivnita, a vorbi cu timbru profund, grav: parea ca un actor vorbeste din pimnita si altul din podul casei.CAR. a vorbi ca un oracol a vorbi ca un oracol, a vorbi sententios, ininteligibil. a vorbi cega si pastruga a vorbi cega si pastruga, ( reg. ) a flecari. a vorbi cu accent a vorbi cu accent, a pronunta cuvintele ntr-un mod particular. a vorbi cu pacat a vorbi (sau a grai) cu pacat, a aduce nvinuiri nedrepte (cuiva) , a napastui (pe cineva) : n-as vrea

sa graiesc cu pacat.STANCU. a vorbi cu picioarele a vorbi (sau a grai, a scrie) cu picioarele, a vorbi (sau a scrie) anapoda (fara logica, fara gramatica) , fara participarea mintii. a vorbi cu pruna-n gura a vorbi (sau a raspunde) cu pruna-n gura, a mormai, a vorbi (sau a raspunde) nedeslusit, ininteligibil. a vorbi curent o limba a vorbi curent o limba, a cunoaste bine o limba straina. a vorbi cu tanc a vorbi cu tanc, ( reg. ) a vorbi prin semne; a vorbi ininteligibil. a vorbi de bine a vorbi de bine (pe cineva), 1) a lauda, a elogia (pe cineva); 2) a recomanda (pe cineva) . a vorbi de frnghie n casa spnzuratului a vorbi de frnghie (sau funie) n casa spnzuratului, a fi inoportun. a vorbi din sa a vorbi din sa, a vorbi de sus; a fi stapn pe situatie; a fi ngmfat. a vorbi dupa tipic a vorbi dupa tipic, a vorbi cu rnduiala, chibzuit. a vorbi fara glas a vorbi fara glas, a vorbi ragusit. a vorbi fierte si nefierte a vorbi fierte si nefierte, ( pop. ) a spune vrute si nevrute. a vorbi n ale vaviloane

a vorbi n ale vaviloane, a vorbi aiurea, anapoda. a vorbi n bobote a vorbi n bobote,( reg. ) a vorbi farasens, fara rost, aiurea, a vorbi n dodii: vorbeste n bobote palamariul.AL. a vorbi n clisee a vorbi n clisee, a se exprima cu formule prestabilite, a vorbi n desert a vorbi n desert, a vorbi fara a fi ascultat. a vorbi n dodii a vorbi (sau a grai) ( cam) n dodii, a vorbi ntr-aiurea. a vorbi ngaimat a vorbi (sau a zice) ngaimat, a vorbi cu nehotarre, mosneagul atunci a vorbi n necaz a vorbi n necaz, a vorbi la mnie,

a vorbi n periplizoane a vorbi n periplizoane, ( fam. ) a face aluzii muscatoare. a vorbi n piez a vorbi (sau a grai) n piez, ( nv. si reg. ) a vorbi cu doua ntelesuri. a vorbi n ponturi a vorbi (sau a da) n ponturi sau a bate pontul cuiva, ( pop. ) a face aluzie, a face apropouri. a vorbi n sarade a vorbi n sarade, a vorbi aluziv, enigmatic. a vorbi n termeni buni de cineva a vorbi n termeni buni (sau rai) de cineva, a vorbi de bine (sau de rau) pe cineva. a vorbi n tlcuri a vorbi (sau a raspunde) n tlcuri, a vorbi n pilde, figurat, alegoric: i zice lumea mos de cnd era mic, pentru ca vorbea n tlcuri si tot cu oamenii mari i placea sa stea. VLAH. a vorbi ntr-aiurea a vorbi ntr-aiurea, a delira, a bigui. a vorbi n vazduh a vorbi n vazduh, ( reg. ) a vorbi fara a fi luat n seama. a vorbi la pereti

a vorbi la pereti (sau cu peretii) , a vorbi zadarnic, fara a fi ascultat: sper ca n-am vorbit la pereti! CEZAR.P. a vorbi liber a vorbi liber, a tine un discurs, o prelegere fara a citi, fara a avea textul n fata: pentru ca nu putea vorbi liber, si nota de acasa cuvntarea pe cteva petece de hrtie.SAD. a vorbi mai cu glas a vorbi mai cu glas, a vorbi mai tare. a vorbi mare a vorbi mare, ( reg. ) 1) a vorbi tare; 2) a comanda; 3) a vorbi arogant. a vorbi monosilabic

a vorbi (sau a raspunde) monosilabic, a vorbi (sau a raspunde) cu monosilabe. a vorbi pasareste a vorbi (sau a grai, a zice) ( pe) pasareste, a vorbi ntro limba nenteleasa; a vorbi ininteligibil: apoi spune asa, bre, nu-mi vorbi mie pasareste.HOGAS. a vorbi pe nas a vorbi pe nas, a vorbi nazal, frnit. a vorbi pe srma a vorbi pe srma (cuiva) , a vorbi (cu cineva) la telefon: am vorbit cu dnsul pe srma, sa vie n bataie de vnt cu procurorul.SAD. a vorbi pre podobie a vorbi pre podobie, ( reg. ) a vorbi ales, distins. a vorbi pui si oua a vorbi pui si oua, ( reg.

) a spune nimicuri, a flecari. a vorbi pustiu a vorbi pustiu (sau pustii), ( reg. ) 1) a spune prostii, ( p.ext. ) a aiura; 2) a spune mascari, obscenitati. a vorbi radical a vorbi ( pe) radical, a ntrebuinta n vorbire neologisme: vorbea foarte frumos pe radical.BASS. a vorbi rau a vorbi (sau a grai, a povesti) ( de) rau (pe cineva) , a brfi, a calomnia, a ponegri (pe cineva) : nainte de casatorie si-a vorbit de rau barbatul.POP. a vorbi salcm a vorbi ( mai) salcm, ( reg. ) a vorbi mieros, cu amabilitate exagerata si falsa. a vorbi tam-nesam a vorbi tam-nesam, a se baga n vorba; a se trezi vorbind. a vorbi tralela a vorbi tralela, a vorbi alandala, a vorbi aiurea. a vorbi turceste a vorbi (sau

a grai, a bolborosi) turceste, a vorbi ininteligibil; a i se mpletici limba n gura: ti se ncleie limba n gura si ncepi a bolborosi turceste.CR. a nu vrea sa stie a nu vrea (sau a nu voi) sa stie ( nimic) ( de ... ) , a nu lua n consideratie, a nu tine seama (de ...) , a nui pasa (de ...): nu vrea sa stie de carte si nvatatura.SAD. vreau sa spun vreau sa spun (sau sa

zic) , adica: multamirile bolnavilor, vreau sa zic, a persoanelor ce sub pretext de boala merg de gusta borvizul.AL. vremea patului vremea patului, ( nv. ) timpul de culcare. vreme buna vreme buna, vreme frumoasa. vreme cineasca vreme cineasca, vreme aspra, rea, urta. vreme cu prilej vreme cu prilej, ( nv. ) ocazie potrivita, moment favorabil: demult pndea vreme cu prilej ca sa pape iezii.CR. vrute si nevrute vrute si nevrute, tot felul de lucruri,

a zacea la nchisoare a zacea la nchisoare (sau la puscarie) , a fi ntemnitat: acel singur om ar zacea la puscarie sau la ocna.EM. a zacea pe coaste a zacea pe coaste, 1) a sta culcat; 2) a fi bolnav: dect m-ar baga la oaste, mai bine-as zace [a] pe coaste.POP. a zadarnici planurile a zadarnici planurile (sau proiectele, sperantele) (cuiva) , a mpiedica realizarea planurilor

(sau proiectelor) cuiva. a se zari de ziua a se zari de ziua, a se lumina de ziua: cnd s-a zari de ziua, snt aici.CR. zau asa! zau asa! , martor mi-e Dumnezeu ca asa stau lucrurile!, pe cuvntul meu!, pe onoarea mea! a se zbate ca musca n pnza paianjenului a se zbate ca musca n pnza paianjenului, a face eforturi zadarnice. a se zbate n ghearele mortii a se zbate n ghearele mortii, a fi n agonie. a zbiera ca un apucat a zbiera ca un apucat (sau ca un scos din minti), a-si pierde controlul, a urla. a zbiera ca un magar a zbiera ca un magar, a striga, a tipa foarte tare, a urla: nu mai zbiera ca un magar, ca sperii copiii! CEZAR. P . a zbrci din nas a zbrci din nas, a strmba din nas: cum vazu pe Irina ... se rosi, zbrci din nas.DELAVR. a se zbrli la cineva a se zbrli la cineva, a se rasti, a se ratoi la cineva: ce

ma scoli, domnule, cu noaptean cap? se zbrli el la sofer.CEZAR.P. a o zbughi a o zbughi, a pleca brusc si n fuga: voi sa o zbugheasca, dara zna maiastra l opri.ISP. zbughi-o ! zbughi-o ( baiete) ! , ntinde-o, tuleo (baiete)!: njuga boii la car si zbughi-o baiete, la padure.POP. a zbura ca gndul a zbura ( ca vntul si) ca gndul (sau ca un gnd) , a zbura foarte repede: zbura ca un gnd, ca o vijelie prin volburile de nisip.EM. a-i zbura capul cuiva ai zbura (sau ai reteza) capul cuiva,

a decapita pe cineva: apuca palosul cu amndoua minile si, dintro lovitura, i zbura capul.POP. a-si zbura creierii a-si zbura creierii sau a zbura creierii cuiva, a-si trage (sau ai trage cuiva) un glonte n cap; ( p.ext. ) a se sinucide. a zburda de bine a zburda de bine, a nu mai putea de bine. a zburda inima a( -i) zburda inima (cuiva) , a fi foarte vesel, a nu mai putea de bucurie, a fi

n culmea fericirii: Iorgu-i tnar si trebuie sa-i iertam, daca-i zburda inima.AL. a zdrangani la vioara a zdrangani la vioara (sau la chitara etc.), a nvata, a exersa, a cnta (prost) la vioara (sau la chitara a zdrobi inima cuiva a zdrobi inima cuiva, a provoca o mare durere sufleteasca cuiva: o singura data am vazuto si mia zdrobit inima.VLAH. zeama de clopot zeama de clopot (sau de hrlet), moartea: leacu-i zama de hrlet.POP. zeama de prune zeama de prune sau nu e nici de zeama prunelor, 1) ( pop. ) tuica (de calitate inferioara) ; 2) ( fam.

) n-are nici o valoare, nu e bun de nimic, nu face zeama de struguri zeama de struguri sau ( nv. ) zeama nobila, vin: vnatorul porni sa bata padurile ... , vierul si alese zeama nobila.CAR. zeama lunga zeama lunga, 1) mncare proasta, neconsistenta: ei, m-am ales si eu cu o strachina de zeama lunga.POP. ; 2) ( fig. ) palavrageala, vorbarie: sapte ore pe ceas au combatut n a zgndari o rana veche a zgndari o rana veche, a reaminti (cuiva) o zgrcit la vorba zgrcit la vorba, tacut, taciturn. a zgria auzul a zgria auzul, (despre sunete,

a zgria hrtia a zgria hrtia, ( fig. ; fam. ) a scrie fara talent: daca tot nu se pricepe, la ce mai zgrie hrtia? a zgria pamntul a zgria pamntul, a ara la mica adncime: zgrii pamntul si grul ti da la bob treizeci de boabe.DELAVR. zica cine ce va vrea zica cine ce va vrea, zica oricine orice va voi: zica cine ce o vrea, de badea nu m-oi lasa.POP. a zice nu a zice nu (sau ba), a refuza; a tagadui; a se mpotrivi: nu zi ba de te-oi cuprinde.EM. a zice aman a zice aman, a-si cere iertare, scuze. a-i zice cteva sa-i trosneasca urechile ai zice (sau ai trage) cteva sai trosneasca urechile (sau falcile) (cuiva) , 1) ai vorbi aspru, fara menajamente (cuiva); 2) a palmui (pe cineva) . a nu-i zice negri ti-s ochii a nui zice (sau a nui spune, a nu-

i scrie) (cuiva) negri tis ochii, ( nv. si reg. ) 1) a nui face nici o observatie, nici un repros (cuiva); 2) a nu-i da nici o atentie (cuiva), a nu lua n seama (pe cineva) . a nu zice nici crc a nu zice (sau a nu face) nici crc, a nu scoate o vorba, a nu zice nici ps: cnd le vorbeam, ei nu ndrazneau sa zica nici crc. NEGR. a nu zice nici da, nici ba a nu zice nici da, nici ba, a nu avea nici o parere; a tacea. a nu zice nici pis a nu ( putea) zice (sau spune) nici

pis (sau crc, mac, miau, mlc, mr) , a nu (putea) scoate nici o vorba, a tacea chitic: nu mai zise nici pis! ISP. a nu zice nici vorba, nici poveste a nu zice nici vorba, nici poveste, ( nv. ) a nu spune nimic; a tacea mlc: tacura nezicnd nici vorba, nici poveste.VACARESCU. a zice nu a zice nu, a nega, ( p.ext. ) a se opune, a refuza: daca apuca sa zica nu, atunci nu ramnea.SAD . a zice numai asa a zice numai asa, a vorbi de forma, ca sa nu taca: ziceam si eu numai asa, ca veni vorba.POP. a nu zice o boaba leganata a nu zice ( nici) o boaba leganata

(sau doua boabe leganate) , a nu zice nimic, a tacea mlc: nu stiu sa zica doua boabe leganate.ISP. a zice vorba mare a zice vorba mare, a se angaja, a promite solemn: nu zi vorba mare, ca pe urma trebuie sa te si tii de ea! a zice zau a zice zau, ( pop. ) a (se) jura: poti tu, mndra, zice zau ca nu te-am sarutat eu? POP. zi de drum zi de drum (sau de cale), distanta ce poate fi strabatuta pe jos ntr-o zi. zi de nastere zi de nastere sau ziua nasterii, aniversare. zi de zi zi de (sau cu) zi, 1) n fiecare zi, zilnic; necontenit; 2) progresiv, treptat. a zidi din pajiste a zidi (sau a face, a ridica) din pajiste, ( nv. ) a zidi (sau a face,

a ridica) din temelii: au statut pan au zidit din pajiste trei cetati.CANT. zi-i lume si te mntuie! zi-i lume si te mntuie! , asta-i viata!, las-o balta! zi-i pe nume! zii pe nume! , aminteste-mi numele lui! (de care, pe moment, nu-mi aduc aminte) ; cum l cheama? : zii pe nume sa ti-l spun! CR. zilele trecute ( mai) zilele trecute, acum cteva zile. zi-nti zi-nti, prima zi din fiecare luna: nu lipsea de la clasa dect o data pe luna, zis si facut zis si facut, facut ntocmai cum s-a spus, cum s-zis si facut, de a doua zi ne-am si pus pe treaba. zi si noapte ( si) zi si noapte sau ( si) ziua ( si) noapte(

a) sau toata ziua ( si) toata noaptea, sau din zori pnan noapte sau ( nv. ) din zi pnan noapte sau din zi din noapte, fara ncetare, mereu, ntr-una, tot timpul: lucra ziua si noaptea spre a se hrani cu ziua de apoi ziua de apoi, ziua Judecatii de Apoi. ziua n amiaza mare ziua n amiaza mare (sau ( pop. ) la namiez, namiaza mare, ( nv. ) miaza mare) , n toiul zilei;

la amiaza: e ziua namiaza mare,

a zmbi a rde a ( se) zmbi (sau ( nv. ) zmbire) a rde, a rde, ( pop. ) a surde: maria sa a zmbit a rde si ia iertat pe toti.SAD. a-i zmbi mustata cuiva a-i zmbi mustata cuiva, a fi multumit, bucuros: i zmbea mustata mparatului.ISP. a zmbi piezis a zmbi piezis, a zmbi n coltul gurii; a zmbi strmb: sfrsi carutasul zmbind piezis. SAD. zor-nevoie zor-nevoie, ( pop. si fam. ) neaparat, cu orice pret: batrnul ... vrea zor-nevoie sa ma ginereasca.CAR. a zvnta n bataie a zvnta n bataie (sau n batai) (pe cineva), a bate mar (pe cineva) . a zvrli cu piatra a zvrli (sau a arunca, a da) cu piatra

(sau cu pietre) (n cineva) , 1) a lovi cu pietre (n cineva) ; a lapida (pe cineva); 2) ( fig. ) a calomnia, a ponegri (pe cineva) .