xx PSIHOLOGIA

1. 2. 3. 4. 5.

TACERll (Ion Miinzat ~i Mariana Tanase)

Tacerea mistica transpersonalii Rugikiunea duhovniceasca lnima ~i tacerea spiritului Rezumat Bibliografie

-=

Psihologie transpersonala

189

1. Tacerea mistica transpersonala

In cadrul unui volum consacrat psihologiei tacerii, in curs de publicare, (1. Manzat ~i Mariana Tanase) am elaborat trei capirole despre tacerea mistica. Problematica tacerii ~i mai ales a tacerii mistice are multiple tangenle eu psihologia transpersonala, daca avem in vedere ca tacerea este dincolo de cuvanr ~i uneori dincolo de persoana. Referindu-ne la misterele din campul tacut al Misticii (tacerea sacra), aratam ca misterul este taeere. De aeeea este mister sau taina pentru ca este tacere, iar tacerea este invaluita in mister. Lueian Blaga a eonsiderat misterul ca 0 condilie a existenlei umane defmind cultura ca pe 0 existenIii intru mister ~i pentru revelare. Mistica este domeniul de eercetare a misterelor care arata posibilitatea unirii sufletului individual cu divinitatea Inca din timpul existenlei terestre prin intoarcerea de la lumea exterioara catre cea launtrica prin meditalie, asceza, rugaciune (adica prin metode transpersonale). Rudolf auo (1993, pg.148) ne invala ca Dumnezeu insu~i este "mistie", adica misterios, iar experienla omului despre Dumnezeu este misterioasa, deci mistica. Mistica se refera la Dumnezeu ca "fiinla mistica", dar mistica poate exista ehiar ~i acolo unde nu se afla niei 0 idee despre Dumnezeu. De exemplu, yoghinul indian. Yoga este cu adevarat 0 mistica, dar ea nu este 0 "mistica a lui Dumnezeu" ci 0 pura mistica a sufletului. Sa ne amintim ca transpersonalistul Ken Wilber se considera singur ca mistic. Germanul Johannes Eckhart (zis Meister, 1260-1327) ~i indianul Akarya (inseamna tot Meister), Sankara (a fost in floarea varstei in jurul anului 800 d. Hr.), sunt considerali de catre R. auo (1993) eei doi giganli ai misticii mondiale. Telul unic spre care se indreapta amandoi este mantuirea inleleasa ca eliberare de multiplicitate spalio-temporala ~i unificarea cu Unul. Toata aventura mistiea inseamna cautarea intalnirii cu Unul situat dincolo de fiinla, nu deasupra naturii (supranatural), ci deasupra firii (transpersonal). Unul nu poate fi cunoseut pe caile obi~nuite (experienla senzoriala sau cunoa~tere raliona1a), ci doar prin intuitia mistica a unitalii, 0 eunoa~tere suprarationala ~i suprasenzoriala, incomunicabila prin euvinte. Intuilia mistica (a fost metoda de explorare a adancurilor din spirit la F. M. Dostoievski; vezi 1. Manzat. 1999) este 0 traire afectiva tacuta care izvora~te din abisal ~i care erupe in transcon~tiinla (1. Manzat, 1997). Inteligenla este 0 "iluminare a minlii", intuilia este 0 "iluminare a inimii".

190

Ion Mfmzat

2. Rugiiciunea duhovni.ceascii

o metoda transpersonal-mistica, rara, greu de realizat este rugaclUnea duhovniceasca, practicata de Hie Cleopa (1999). in rugaciunea duhovniceasca sau "vederea duhovniceasca" spiritul trece dincolo de cuvant i de aceea este 0 rugaciune a t1icerii, dincolo de imaginatie i dincolo de ratiune i de aceea este suprara!ionala i supracognitiva. Mintea i inima sunt unite i din aceasta unire este eliberat duhul, spiritul divin din om. Pentru a se uni mintea cu inima, omul aflat in rugaciune trebuie sa treaca prin doua "vami": vama inchipuirii (imagini necurate, ispititoare, tulburatoare) i vama ratiunii de la poarta inimii. Aadar, rugaciunea duhovniceasca trebuie neaparat sa se debaraseze de inchipuiri, de analize i discutii mintale, pentru a face loc duhului pur, nealterat. Astfel, intre spiritul omenesc (in care exista un fragment din duhul dumnezeiesc) i Sfantul Duh nu este doar 0 comunicare ci un contact direct, 0 contopire, 0 sinergie suprema. Se realizeaza astfel 0 duhovnicire a spiritului omenesc: adica dincolo de spiritualizarea psihismului - realizata i in unele experiente transpersonale - se infaptuiete, se traiete 0 indumnezeire a spiritului omenesc. Cararea prin care trece omul ca sa ajunga la starea de sfintenie, de indumnezeire, are in concep!ia lui Nichifor Crainic (1993) trei etape: rugaciunea unirii ; rugaciunea extatica ; nunta sau casatoria duhovniceasca.
Rugaciunea unirii este prima forma desavarita a induhovnicirii, in care toate facult1itile omului sunt pasive, lasand activ harul dumnezeiesc, care pogoara peste suflet "ca intr-o ploaie torentiala, fara ca omul sa puna vreo osteneala" (Sf. Teresa d' Avila). Caracteristicile acestei uniri sunt : a. puterile sufletului sunt adancite total in rugaciune ; b. orice activitate psihica inceteaza, pasivitatea e desavarit1i : c. adancul sufletului simte prezenta lui Dumnezeu; d. sufletul,este contient ca s-a unit cu Dumnezeu; e. dupa incheierea unirii are siguranta ca a fost in Dumnezeu. Rugaciunea extatica ("in extaz" sau "in uimire" cum 0 numete Die Cleo este 0 totala ieire din Sine, pentru a trai rapit in divinitate. Revelatia launtrica atingerii lui Dunmezeu, a cufundarii in Lumina Lui este mai puternica decM in unire Extazul este de durat1i mai lunga decat unirea, iar senmele lui psihofIziologice s'-acelea ale unei mOfli aparente. "Simturile toate dispar cu totu!. Sufletul este srn parca din el i ridicat in vanejul Luminii divine. Trupul incremenete in starea in care ~ fost surprins", scrie Nichifor Crainic (1993. p. 194). "Nunta" sau "casatoria" duhovniceasca este 0 culme a rugaciunii extatice: S" produce 0 convenire totala a vietii omeneti la viata dumnezeiasca. "Centrul sufletul Cunl spune Sf. Teresa de Avila, ramine continuu in focul iubirii dunmezeieti. indumnezeit nu mai sirnte, nu mai cugetii i nu mai lucreaza acwn dupa modul omen ci dupa modul dunmezeiesc. Fenomenele fuiologice i psihologice din rugaciunea ex nu mai apar.

Psihologie transpersonala

191

"in aceasta stare de negraita fericlre, el a devenit inger in trup, om prin natura ~i Dumnezeu prin har, cum zice Simion Noul Teolog, sau tluviul prin care curg apele Duhului Sfant" (N. Crainic, 1993, p. 195).

3. Inima

# tiicerea spiritului

La Institutul pitagoreic (Pythagora din Samos, 582-500 1. Hr.) se initiau novicii-delfici sau ascultatorii (akoustikoi) care erau supu~i, in timpul lectiilor, la regula absoluta a tacerii. Ei nu aveau dreptul nici sa faca vreo obiectie mae~trilor, nici sa comenteze leqiile. Datoria lor era sa le primeasca cu respect ~i apoi sa mediteze indelung asupra lor. Ca sa intipareasca aceasta regula in mintea lor, li se arata 0 statuie care reprezenta 0 femeie, acoperita cu un vallung, cu un deget pus peste buze, Muza tacerii. Pythagora se gandea sa dezvolte la elevii sai, inainte de toate, facultatea primordiala a omului: intuitia, "iluminarea inimii". Inima "vorbe~te" in tacere! Am vazut mai inainte ca isihastul calatore~te launtric in propria-i inima, ca harul tacut lucreaza in incaperea inimii. Inima este mult mai legata de spirit decM de sutlet. Oare nu spunea Blaise Pascal, in 1670, ca "ideile mari vin din inima" ? Inima este centrul vital ~i spiritual al funqiilor intelectuale ~i afectivmotivationale. In religia cre~tina se considera ca in inima se atla Imparatia lui Dumnezeu. lnima este locul, templul actului divino lnima este altarul brahmanic ~i tacut al focului sacru. In psihologiile orientale, Centrul din inima - dupa cum ne explica Lama Anagarika Govinda (2000) -devine "organul" intuitiei, al senti-mentului tacut ~i spiritualizat, al procesului meditatiei in care am10nia cosmica este absorbita ~itransfom1ata in experienta a omului. "Dunmezeu este inima care mentine creatia ... " sta ascuns in Cabala. Iar Blaise Pascal gandea: "lata ce este credinta: DW1U1ezeu vadit inimii, nu ratiunii." TanaruI matematician genial Evariste Galois (1811-1832), care a murit intr-wl duel, spunea despre el insu~i: Le coeur chez moi s'est revolte contre la tete. Ratiunea inin1ii (B. Pascal) ~ exprima prin tacere. Aceasta operativitate transversala, este intr-w1 mod inedit ~i transpersonala.

4. Rezumat
Mistica tacerii : misterul este tacerea iar tacerea este invaluita in mister. "Cultura este existenla intru mister ~i pentru revelare" (L. Blaga). R. Ouo: Dumnezeu insu~i este "mistic", adica misterios, iar experienta omului despre Dumnezeu este misterioasa, deci mistica. Johannes Eckhart (Meister) ~i Sankara SW1tcei doi mae~tri mondiali ai misticii: aventura mistica se constituie in cautarea inmlnirii cu Unul situat dincolo de fiinta ~i dincolo de persoana. Unul poate fi cunoscut prin intuitia mistica a unitatii, care este 0 experienta transpersonala (Ken Wilber). Rugaciunea duhovniceasca (Ilie Cleopa) este 0 rugaciune a tacerii mistice prin care se realizeaza 0 duhovnicire a spiritului, adica 0 spiritualizare sacra a sutletului.

192

Ion J1i1r..- Cararea pe care trece omul pentru a ajunge la starea de sfinlenie . .::e indumnezeire, are 3 etape (Nichifor Crainic) - rugaciunea unirii ; - rugaciunea extatica - nunta sau casatoria duhovniceasca . lnima "vorbe~te" in tacere : harul racut lucreaza in incaperea inimii. lnima este mult mai legara de spirit dedit de suflet. Inirna acta "Imparatia lui Dunmezeu". Inirna este altarul brahamanic al focului sac Ratiunea inimii (B. Pascal) se exprima prin tacere transpersonala.

BmLIOGRAFIE

Ion Manzat ~i Mariana T1inase - "Psihologia t1icerii " (va apare in 2003) ; Lucian Blaga - "Orizom ~i stiJ". Bucure~ti. Editura Humanitas, 1994; RudolfOtto - "Mistica Orientului ~i mistica Occidentului", Bucure~ti, Editura Septemrion, 1993 Ion Miinzat - "Psihologia cre~tin1i a adancurilor. Dotoievski contra Freud", Bucure~ti, Univers enciclopedic, 1999 ; Ion Manzat - "Psihologia credintei religioase. Transcon~tiinta umana ", Bucure~ti, Editura Stiin: Tehnica. 1997 ; Ken Wilber - No Boundary, Boston & London, Shambhala, 1985; !lie Cleopa - "Valoarea sufletului", Bac1iu, Editura Bunavestire, 1999: Nichifor Crainic - "Sfintenia. Implinirea umanului" (Curs de teologie mistic1i), la~i, Ed.i~_ Mitropoliei Moldovei ~i Bucovinei, 1993 ; Sf. Tereza din Avila - "Cartea vietii mele", la~i, Institutul European, 1994 Blaise Pascal - "Cuget1iri" (I -a edilie, 1670), Oradea, Editura Aion, 1998 P1iriI1\ii isiha~ti - "Iubirea de lini~te", Bucure~ti, Saeculum, 2001 ; Lama Anagarika .Govinda - "Meditatie creatoare ~i con~tiinl1i multidimensional1i", Bucure~ti. Edi,-~ Herald, 2000.