Bacteriile: morfologie, structuri interne si externe.

Bacteriile: morfologie
Dimensiuni: Dimensiunile bacteriilor variaz ntre 0.2 micrometri i 10 micrometri , avnd de obicei un diametru de 1-2 micrometri Forma bacteriilor Bacteriile sunt organisme monocelulare. In functie de forma celulei, se clasifica in : coci, cu forma sferica bacili, cu forma de bastonas bacterii cu forma spiralata: treponemele si leptospirele. Coccobacili forme intermediare ntre coci i bacili Bacterii pleomorfe forma sau colorabilitate variabile Pot fi foarte tinere sau foarte btrne. Bacteriile pot fi: izolate sau grupate in aranjamente caracteristice : perechi ( diplo), lanturi ( strepto), gramezi ( stafilo), tetrade, etc. Aceste aranjamente rezulta datorita planurilor dupa care se face diviziunea celulara si a faptului ca bacteriile rezultate nu se separa complet decat dupa mai multe diviziuni.

Morfologie bacterian

Forme i grupare la bacterii

Structura celulei bacteriene

Structurile interne ( obligatorii)

1. NUCLEOIDUL
este constituit dintr-o molecula circulara de ADN, pliata, avand aspectul unor fibrile de DNA. In stare nepliata are lungimea de 1 m. Se considera astfel ca formeaza un singur cromozom. Rolul sau este de codificare a informatiei genetice a celulei. Plasmidele Mici molecule circulare de DNA extracromozomial Se pot replica independent de nucleu. Poart informaie genetic referitoare la rezistena la antibiotice ( plasmide R), producerea de toxine, etc. 2. CITOPLASMA contine apa si un numar mare de tipuri de moecule organice si anorganice . Ea este puternic bazofila, datorita numarului mare de ribozomi si molecule de ARN. Organitele celulare sunt absente. Frecvent, in citoplasma bacteriilor se gasesc granule de depozit ( amidon, glicogen , sulf, acid hidroxi-butiric), vacuole ( lichide si gazoase). Unele bacterii prezinta incluziuni specifice ( corpusculii Babes-Ernst sau granule de poli-metafosfat, la Corynebacterium diphteriae). Ribozomii Numeroi n citoplasma celulelor bacteriene; Sunt de tip synthesis 70 S formai din subunitile 50 S i and 30S . Sunt sediul sintezei proteice

Structurile interne
3. Membrana celular ( citoplasmatic) Dublu strat fosfolipidic i proteic ,cu grosimea de 4-5nm , 30-40% fosfolipide i 60-70% proteine, organizat dup modelul mosaic fluid Mezozomii: Invaginatii ale mambranei formeaza structuri functionale numite mezozomi. Rolul lor este de ataare a DNA n timpul diviziunii celulare

Fuctiile membranei celulare sunt : bariera osmotica si membrana selectiva, care prin sistemele de transport realizeaza concentrarea intracelulara a substantelor nutritive. Sediul transportului de electroni si a fosforilarii oxidative, continand enzimele ciclului acizilor tricarboxilici. Excretia exoenzimelor hidrolitice. Rol in diviziune, prin formarea septului de diviziune si prin intermediul mezozomilor . Rol in sinteza peretelui celular.

4. Peretele celular Format din peptidoglycan (murein) polimer specific bacteriilor, format din dizaharide NAG (N-actylemuramic acid)i NAM (Nacetylglucosamine), de care sunt ataate tetrapeptide unite prin lanturi polipeptidice Confer form i rigiditate bacteriilor Previne liza osmotic Bacteriile Gram-pozitive au peretele celular alctuit din 4050 straturi de peptidoglican, precum si din acizi teichoici. Bacteriile Gram negative au peretele alcatuit din - 1-2 straturi de peptidoglican, - membrana externa fosfolipidica, - lipopolizaharidul ( endotoxina). Spatiul dintre peptidoglican si membrana externa se numeste spatiu periplasmic.

Peretele bacteriilorGram pozitive i Gram negative

Coloratia Gram Inventata in 1884 de Hans Christian Gram.

Etape

I colorare-Frotiul uscat si fixat se acopera cu solutie violet de gentiana sau Cristal violet 2-3 minute

Iodo-iodura de potasiu =Lugol (mordant) 1 minut Decolorare: Se varsa si se acopera cu alcool-acetona 2530 sec. Spalare cu apa A doua colorare (contracolorare) cu solutie fuxina 1:10 preparata extemporaneu, 1 minut

Bacterii Gram Positive - Violet Bacterii Gram Negative - Roz

Structuri externe ( Facultative)

Cilii sau flagelii

sunt formatiuni filamentoase, lungi si subtiri, cu structura proteica, alcatuite din subunititati numite flageline ( proteine contractile). Dupa numarul si dispozitia flagelilor, bacteriile pot fi : monotriche ( un singur flagel polar), amfitriche ( doi flageli ) lofotriche ( un grup de flageli la o extremitate), peritriche ( mai multi flageli pe toata suprafata bacteriei).

Rolul cililor este de a asigura mobilitatea bacteriilor. Pilii (fimbriile) Formaiuni ultramicroscopice, alctuite din proteine-pilline funcii: A. Pilii comuni, cu rol n aderena la esuturi B. sex pilli: ataare i transfer de material genetic ntre bacterii

Structuri externe ( Facultative)

Capsula (slime) - invelis extern , sintetizat de unele bacterii in mediul natural de viata ( conditii favorabile). De cele mai multe ori are structura polizaharidica ( pneumococ, Klebsiella), dar poate fi si polipeptidica ( Bacillus anthracis), sau din acid hialuronic ( Streptococcus pyogenes ). - Capsula are rol major in invazivitatea bacteriilor patogene, prin protectia impotriva fagocitozei si a actiunii unor antibiotice.

Sporul bacterian
Form de rezisten la bacterii, n condiii nefavorabile de mediu Metabolic inactive, se pot transforma n forme vegetative n condiii favorabile Exospori spori externi Endospores Formarea endosporilor: 1)realinierea ADN 2) dezvoltarea nveliului gros, rezistent 3) eliberarea sporului, prin liza bacteriei nveliul sporului este alctuit din: acid dipicolinic5 to 10% i calciu datorit cantitii mici de ap i dipicolinatului de calciu Este foarte rezistent la variaiile de temperatur i umiditate Localizarea i mrimea endosporilor: central terminal subterminal Nedeformant sau deformant Eg. Bacillus anthracis, Clostridium spp.