BOUL SI VITEII REFERAT

Referat "Boul si viteii" de Ion Baiesu Ion Baiesu, pe adevaratul sau nume Ion Mihalache, nascut in anul 1933, n comuna Aldeni din judetul Buzau, se ilustreaza n literatura romna contemporana ca poet, prozator si dramaturg. Prozatorul i-ti contureaza exceptionalul sau talent epic n volumele "Iubirea e un lucru foarte mare" - schite si foiletoane umoristice (1967) si "Sufereau mpreuna" - nuvele (1966). Ca dramaturg scrie opere n care satirizeaza carentele lumii contemporane. Dintre comediile sale amintim: "Boul si viteii", "Gargarita", "Prima zi de casnicie", "Al treilea", "Crima pe palier", "Dresoarea de fantome", "In cautarea sensului pierdut" si altele. Comedia "Boul si viteii", cuprinsa n volumul de teatru cu acelasi titlu, aparut n anul 1972, si are geneza ntr-o ntmplare neobisnuita din viata autorului. Cu multi ani n urma, s-a dus n satul natal sa-si vada parintii. Pe drum si-a adus aminte ca nu mai trecuse pe la ei de un an de zile. Ajungnd n fata casei, tatal l-a ntrebat: Pe cine cautati duneavoastra? Dupa ce i-a spus cine este si l-a mbratisat, s-a furisat n spatele casei si a plns pentru prima oara n viata sa. Actiunea comediei se petrece la Bucuresti n zilele noastre ntr-un apartament situat la etajul opt. Personajele sunt: fratii Gelu (40 ani) si Nelu (45 ani), sotiile lor - Coca (40 ani) si Nuti (35 ani), batrnul (65-70 ani) si tatal (65-70 ani). In sufrageria cu mobila sculptata, covor persan si tablouri, se afla Coca, sotia lui Gelu, mbracata de oras. Se aude soneria. In scena intra Nelu care ntreaba de fratele sau, Gelu. L-a cautat la servici si nu l-a gasit. Problema este urgenta; a primit o scrisoare de la tatal sau, prin care l anunta ca la prnz vine n Bucuresti. El nu are masina; a pus-o de la nti decembrie la iernat. Coca, intrigata de pretentie, pretextnd ca si masina lor este stricata, nu intra n viteza a patra, ii recomanda sa-si aduca tatal, un taran de prin partile Buzaului, cu taxiul. Coca, in insistentele lui Nelu, ii telefoneaza lui Gelu, pe care-l gaseste si-l anunt sa vina acasa urgent. Mentionam ca sotia lui Gelu, Coca, nici nu mai stia daca socrul ei mai traieste. Intre timp vine si Nuti, sotia lui Nelu, care nsa si-a adus n locuinta si pe mama ei, desi aceasta avea apartament proprietate personala. Acest apartament a fost nchiriat, ceea ce constituie un motiv al unui conflict acut ntre soti. Nelu trnteste, iar ea se vaita ca el i-a distrus viata, tineretea si cariera. Vine si Gelu. Afla ca vine tatal lor. Nu se mai duc la gara. Batrnul nu precizase n scrisoare ca vine cu trenul. Nici nu mai era timp, trenul era deja n gara. Toti asteapta, intrebndu-se cu ce scop vine batrnul la Bucuresti. Nuti lanseaza ideea ca poate vine pentru bani sau pentru a fi gazduit pe timpul iernii. Cele doua cumnate, speriate de aceste perspective, ncep sa se lamenteze; nici una n-are bani si nici spatiu pentru gazduire, desi nu aveau copii. Nuti, privind pe fereastra, i anunta pe cei doi frati ca pe trotuarul de vizavi "se afla un tip de la tara". Cei doi frati, privind, si dau cu parerea ca acela trebuie sa fie tatal lor. Il aduc n casa. Cumnatele observa ca batrnul venise fara desaga. Baietii l ntreaba de sanatate, de neamuri, de noutatile din sat. Coca, dupa mofturile de rigoare, i aduce o farfurie cu gustari si, la insistentele lui Gelu, o bere. Batrnul mannca si bea cu pofta. Dar... lovitura de teatru: baietii si dau seama ca acest taran nu este tatal lor. "Tipul de la tara" era unul Gheorghe din Bolintinul din Vale, zarzavagiu n Piata Amzei. Precupetul pleaca. Cei din casa, dupa un moment de stupefactie, izbucnesc ntr-un rs demential. Coca nsa face o observatie acida cu privire la tarani: ancestrala bunatate e un fals si smecheria s-a nascut la tara. Dar iata ca se anunta la telefon adevaratul tata care de o jumatate de ora se chinuie sa deschida usa liftului. Coca e disperata ca nu mai are ce pune pe masa. Bolintinistul a bagat n el ca un balaur. Noroc ca mai are niste sardele. Intra tatal adevarat. Poarta doua sacose voluminoase cu de-ale porcului, cinste pentru baieti si nurori. N-are nevoie de bani. Nici nu sta mult ca vine vecinul lui cu masina, sa-l ia din fata blocului, la sase, peste un sfert de ora. Daca au nevoie de bani poate sa le dea ceva: a vndut un mnzat, bani de nmormntare are, sunt la un nepot, la Pompile. Ii invita pe toti la el la tara. Au unde sta, au ce mnca, la treaba nu-i pune. Sa se plimbe, sa se scalde si sa mannce. Ii ntreaba de copii. Daca n-au, are el n vecini, pe cineva care are patru

copii. Cel mai mic e foarte destept. Abia a nceput sa vorbeasca si stie vreo noua poezii si cntece auzite la televizor. I-a cumparat un pachetel cu bomboane. Apoi si ia ramas bun; se grabeste - a lasat pasarile singure si nu-i bine ca s-au "nmultit vulpile ca niciodata". Dupa plecarea tatalui, cele doua cumnate mpart pachetele pe numaratele si cntaritele. Problema e numai cu ouale fiindca sunt 15, fara sot. Nu-i nimic, unul o sa-l traga la sorti. Nelu si Gelu, baieti dintr-o bucata, posednd desigur studii superioare si o bunastare materiala, tin sincer la parintii lor care si-au sacrificat tineretile pentru a-i tine la studii. Batrnul lor tata, cnd ei se aflau la liceu venea pe jos, pe un viscol cumplit, douazeci de kilometri, cu rucsacul n spate, sa le aduca provizii. Cnd vremea era urta, tatal i ducea la scoala pe unul n crca si pe unul subtioara. Nelu si Gelu, n relatiile cu sotiile lor, sunt pe buna dreptate duri, ironici, directi, fiind intrigati de aerele lor de mari cucoane. Cu toate acestea, distingem n faptele celor doi fii, daca nu semnele unei dezumanizari, atunci ale unei vinovate uitari si nstrainari. Instrainarea baietilor de parinti este att de acuta, nct acestia confunda pe tatal lor cu un zarzavagiu din Piata Amzei. Intlnirea cu vrednicul lor tata e o colosala lectie care-i readuce la conditia de fii adevarati. Tatal este personajul care se nalta ca o coloana imensa n aceasta lume marunta, meschina, n lumea unor insi care, probabil, din avaritie, au refuzat sa aiba copii. El se nalta la dimensiuni uriase, reprezentnd autentica noblete, rafinamentul subtire al unei civilizatii milenare. "Boul si viteii", replica la celebra fabula Boul si vitelul de Grigore Alexandrescu, e o comedie a carei tema o constituie raportul dintre doua generatii si, concomitent, dintre doua civilizatii - citadina si rurala, evidentiindu-se nobletea civilizatiei taranesti si meschinaria civilizatiei citadine, una generand exemplare umane superbe, iar cealalta - monstri morali.
vizite: 21