OTRAVA ALBASTR

CH3OH

STRUCTURA
Alte denumiri alcool metilic/ alcool de lemn carbinol MeOH

Formula chimica
Aspect Masa molara

CH3OH
Lichid incolor PROPRIETATI 32,04 gmol1

Stare de agregare
Punct de topire Punct de fierbere Presiunea vaporilor

lichid
98 C 65 C 129 hPa (20 C)

Solubilitate

solubil n ap i soluii polarizate

Toxic si inflamabil

 Metanolul este un alcool care se sintetizeaz prin substituirea n molecula de metan a unui atom de hidrogen cu o grupare - OH (hidroxilic). n natur metanolul poate fi ntlnit n plante ca:bumbacul ,branca-ursului , ierburi sau semine care conin uleiuri eterice.

bumbac

Metanolul mai poate fi obinut prin fermentarea siropului produs din sfecla de zahar . n procesele de fermentare a fructelor se poate forma metanol prin descompunerea pectinelor.
branca-ursului

Istoric n procesul de mblsmare, egiptenii din Antichitate utilizau un amestec de substane, printre care i metanolul, care era obinut prin piroliza lemnului. ns metanolul pur a fost pentru prima dat izolat n 1661 de ctre Robert Boyle care l-a obinut prin distilarea boxusului. Substana a devenit ulterior cunoscut sub denumirea de spirt pirozilic. n 1834 chimitii francezi Jean-Baptiste Dumas i Eugene Peligot i-au determinat compoziia elemental. Aceti oameni de tiin au fost cei care au introdus cuvntul metil n chimia organic, termen format cu ajutorul etinoamelor greceti methy (nsemnnd vin) i hl (nsemnnd lemn). Prin aceast alturare se dorea ca s se denumeasc compusul ca alcool extras din lemn, ns formularea conine erori, fiind greit utilizarea cuvntului methy pentru traducerea lui bois din francez. Atfel, termenul metil a fost ntrebuinat pentru a denumi alcoolul metilic, care a fost prescurtat la metanol n 1892 de ctre IUPAC. Sufixul -ic a fost folosit din acel moment pentru a denumi substanele organice ce conin carbon.

Eugene Peligot

Jean-Baptiste Dumas

Robert Boyle

n 1923 chimitii germani Alwin Mittasch i Mathias Pier, ce erau angajati ai BASF, au pus bazele unei tehnologii care transforma gazul de sintez (un amestec ntre monoxid de carbon, dioxid de carbon i hidrogen) n metanol. Invenia a fost patentat la 12 ianuarie 1926. Acest proces era realizat n prezena unor catalizatori de oxid de magneziu sau de crom i era realizat n condiii de presiune cuprins ntre 50 i 220 atm i o temperatur mai mare de 450 C. n 1924 erau procesate peste trei milioane de tone de lemn, din care se obinea o cantitate de aproximativ 30 000 de tone de metanol la nivel mondial, procesul avnd o eficacitate de aproape 70 %.A. Mittasch i C. Schneider au sintetizat metanol n 1913, ns tehnica utilizat de acetia nu a avut un impact comercial. Dup Primul rzboi mondial, echipa de la BASF s-a axat n special pe dezvoltarea cu succes a unui proces de obinere a acestui alcool, dup ce M. Pier s-a alturat companiei. El a produs metanol n februarie 1923 cu o bun selectivitate la o presiune de 1 000 de bari utiliznd cromatul de zinc pe post de catalizator.

n anii 1940 s-a pus bazele procesului de obinere a metanolului la presiune joas de ctre ICI, prima exploatare realizndu-se la Billingham n 1966. Compusul a fost utilizat pe post de combustibil pentru maini n timpul crizei de petrol din anii 1970 datorit costurilor sczute, produciei ridicate i a efectului mai puin poluant. Pn la mijlocul anilor 1990, peste 20 000 de vehicule cu combustibil flexibil ce foloseau fie metanol fie benzin pe post de carburant existau n Statele Unite. n Europa, cantiti mici de metanol erau amestecate cu benzin , fapt realizat ntre anii 1980 pn la mijlocul anilor 1990. Productorii au ncetat fabricarea acestor vehicule la sfritul anilor 1990, axndu-se pe cele ce funcioneaz cu etanol. n timp ce programul bazat pe motoare cu metanol a reprezentat un succes tehnologic, ridicarea preului acestui compus a sczut interesul pentru combustibilul cu metanol. n anul 2006, astronomii de la observatorul Jodrell Bank au descoperit un nor de metanol ce are o ntindere mare i este aflat la o distan de 300 de bilioane de mile deprtare de Pmnt.

Combustibil pentru maini

Obinere Metanolul este un produs de baz al chimiei organice i o cantitate semnificativ de alcool este produs la o scar larg. n 2008, consumul global de metanol a fost de 45 milioane de tone, iar pn n 2012 este de ateptat s se ajung la la o capacitate de producie apropiat de 85 milioane de tone. China este n prezent cel mai mare productor i consumator de metanol. Este de ateptat ca producia chinez n urmtorii civa ani s depeasc 60 milioane de tone. n timp ce n prezent metanolul este cel mai utilizat n sectorul chimic, folosirea sa n cel al combustibililor nregistreaz creteri importante. n 2008, n China au fost comsumate aproximativ trei milioane de tone de metanol ca un amestec de combustibil. Problemele ce implic extinderea pe scar larg i folosirea n proporii mai mari de metanol n combustibil determin dezvoltarea i a altor componente care sunt compatibile cu acesta.

Distilarea lemnului Distilarea lemnului (carbonizarea) se realizeaz industrial n cuptoare nchise, la o valoare a temperaturii de 500 C, procentele de substane rezultate din lemnele uscate fiind: 15% gaze, 25% ap, 2% metanol, 6% acid acetic, 18% gudroane, 34% mangal, acetse valori variind n funcie de esena lemnului folosit i de modul cum a fost realizat distilarea. Gazele i vaporii rezultai sunt trecui ntr-o instalaie de condensare, de unde gazele necondensabile sunt separate. Cele au o putere calorific de 2000-3000 kcal/m3 i pot fi ntrebuinate pentru nclzire a retortelor, a cazanelor cu abur, etc. Condensatul este format din acid pirolignos i gudroane de lemn. Acidul pirolignos este un amestec de 8-10% acid acetic i omologi, 3& fracie alcoolic, 7% gudroane solubile i 80% ap. ndeprtarea gudroanelor solubile de condensat se face prin distilare; acestea rmn ca reziduu pe vasele de distilare. Vaporii de acid pirolignos sunt trecui n vase ce conin lapte de var, unde acidul acetic este reinut sub form de acetat de calciu, iar restul produselor volatile (fracia alcoolic) se trece mai departe n coloanele de fracionare pentru separarea componentelor. Fracia alcoolic are aproximativ urmtoarea compoziie: 65-70% metanol, 10-15% aceton, 1015% acetat de metil, 1-3% acetaldehid, 0,5-1% alcool alilic. Fraciile de la nceputul distilrii celei alcoolice cum i cele de la sfrit sunt amestecate i comercializate sub denumirea de spirt denaturat.

PROPRIETATI FIZICE Metanolul este un lichid incolor, volatil, cu miros usor dulceag ( foarte asemanator cu al etanolului); este foarte usor solubil in apa si in alti compusi organici cum ar fi acetonitril , benzen, cloroform, ciclopentan, metacrilat de metil i tetrahidrofuran ; se amesteca perfect cu apa si cu etanolul in orice proportie. Alcoolul metilic se obine prin distilarea lemnului din care se mai numete i alcoolul de lemn. Este o substan otrvitoare care, atunci cnd este nghiit, produce orbirea apoi moartea.

Dei prezint numeroase avantaje:are o putere caloric mare(7000kcal/kg) formeaz produi de reacie care nu polueaz atmosfera i poate fi folosit fabricat pe cale industrial(totui metanolul nu este folosit n prezent drept combustibil,din cauza aciunii sale toxice).El rmne o alternativa la folosirea benzinei i o variant de combustibil pentru viitor. Se foloseste tot mai rar ca solvent i combustibil din cauza toxicitii.El constituie materia prim pentru sinteza altor compui organici,utilizai pentru obinerea de mase plastice,colorani,raini sintetice, etc.

Actiunea biologica a metanolului

Toxicitatea metanolului se datoreaza faptului ca, dupa ce este introdus in organism, el este transformat in compusi toxici ( aldehida formica si acid formic) sub actiunea unei enzime ( alcool dehidrogenaza) produsa de corpul omenesc. Acesti compusi, in cantitate mica, ataca celule ale retinei, provoaca o degenerare a nervului optic, care duce la orbire. Doza letala pentru om este de ~ 0.15g/kg corp. Reactia de ardere a metanolului Metanolul este foarte inflamabil si arde cu o flacara albastra deschis, aproape invizibila , transformandu-se in CO2 si apa: CH3 OH + 3/2 O2 CO2 + 2H2O + Q REACTIA DE OBTINERE A METANOLULUI CH3-OH
[ O] Mn O2

HC

+H2O
H

Intoxicatia cu metanol
Metanolul este toxic prin doua mecanisme. Pe de o parte (prin ingestie, inhalare, absorbtie cutanata) poate fi fatal datorita efectului de depresiv SNC. Pe de alta parte, toxicitatea lui se datoreaza scindarii in ficat sub influenta alcool-dehidrogenazelor, rezultand acid formic si formaldehida care cauzeaza orbire prin distrugerea nervului optic. De asemenea, este toxic pentru fat in cazul femeilor insarcinate. Metanolul este cel mai simplu alcool- ca structura- usor, inflamabil, incolor si toxic. Se recunoaste prin mirosul mai bland si mai "dulce" decat al etanolului. Este utilizat frecvent ca solvent, denaturant pentru etanol, carburant sau ca antigel. Efectele toxice ale metanolului se instaleaza dupa ore intregi, iar antidoturile eficiente sunt etanolul si fomepizolul. Fomepizolul (4-metilpirazol) este folosit ca antidot in intoxicatiile cu metanol sau etilenglicol. Actioneaza asupra alcool-dehidrogenazei prin inhibitie competitiva, astfel incat metanolul va fi eliminat pe cale renala fara a mai fi transformat in metaboliti toxici. Intoxicatia cu metanol se manifesta initial prin depresia sistemului nervos central; apar dureri de cap, ameteala, greata, pierderea echilibrului, confuzie, iar la doze mari apar pierderea constientei si moartea. La 10-30 de ore dupa acestea simptome primare, apar pierderea vederii si acidoza cauzate de acumularea formiatilor in sange. Esterii metanolului nu prezinta insa aceasta toxicitate. Frecvent, etanolul este asociat cu metanol (spirtul medicinal). Pentru evitarea intoxicatiei cu metanol se recomandat manipularea cu grija, folosind manusi de protectie si se va evita expunerea la vaporii acestuia. In cazul ingerarii, se va consulta urgent medicul. Doza fatala este cuprinsa intre 100-125mL

Fi de lucru experimental
Tema: 1.Punerea n eviden a reaciei de oxidare 2.Punerea n eviden a reaciei de ardere 3.Solubilitatea n H2O i n solveni organici Materiale necesare: lia(srm) de cupru,eprubet, spiertiera,capsul,apa,alcool metilic. Ecuaia reaciei chimice: H

CH3-OH+CuH-C +Cu+H2O (reacia de oxidare) O CH3 OH + 3/2 O2 CO2 + 2H2O + Q.(reacia de ardere)

1.Mod de lucru:reactia de ardere si de oxidare a metanolului

La flacra unei spirtiere se pune o srm subire de cupru sub forma de spiral. Srma fierbinte, care capata o culoare rosiatica se introduce ntr-o capsula ce conine alcool metilic. Metanolul arde cu o flacr albastr-deschis,aproape invizibil,transformndu-se n CO2 i n H2O In spirtiera ramane un amestec de aldehida formica si alcool metilic nereactionat

2. Observatii:
- Metanolul arde cu o flacr albastr-deschis,aproape invizibil,transformndu-se n CO2 i n H2O - Alcoolul metilic este solubil in apa si in alti solventi organici. - Cuprul este rezistent la oxidare si ramane intact, capatand doar o culoare rosiatica - Dupa oxidare cuprul revine la culoarea initiala

Reactia de ardere si de oxidare

Solubilitatea
cu apa si cu alti compusi organici

Concluzii: - Metanolul este solubil in apa si in alti compusi organici - Metanolul este foarte inflamabil si arde cu o flacara albastra-deschis Bibliografie: www.Wikipedia.org www.en.wikipedia.org www.e-referate.com www.scribd.com www.xoil.ro www,google.ro

Proiect realizat de:

Haidarli Razvan si Parascanu Stefan