Tunel subteran Bulevardul

descoperit pe Republicii

De, Iulia Cretu | 08.11.2007 ( Afisari: 654) Focsaniul istoric iese la suprafata. muncitorii care lucrau la amenajarea parcarilor au excavat pamintul si au dat peste o galerie subterana conservata perfect. se pare ca sub intreg orasul este o retea de tunele secrete datate din secolul XVII-XVIII. oficialii de la Cultura declara ca si sub Piata Unirii ar putea fi astfel de galerii. decizia ministeriala poate hotari transformarea orasului intr-un muzeu arheologic. beciuri, tuneluri si galerii asemanatoare sint si la Odobesti si Panciu. Marea asfaltare inceputa in acest an in Focsani scoate la iveala un nou oras, subteran. Muncitorii care sapau si excavau pamint ieri pe bulevardul Republicii, linga catedrala ortodoxa "Cuvioasa Paraschiva si Nasterea Maicii Domnului" s-au transformat pentru citeva clipe in arheologi. O intreaga istorie era la picioarele lor. Un tunel subteran vechi, datat in secolele XVIIXVIII, a iesit la iveala in timp ce angajatii Primariei se pregateau sa amenajeze zona pentru noi parcari. Galeria

descoperita s-a conservat perfect, aceasta avind lungimea de 6 metri spre catedrala si o latime la gura de intrare de 4-5 metri. Uimiti de ceea ce au gasit, sapatorii au chemat oficiali de la Primarie, Directia de Cultura si Muzeul Vrancei. "Am dat de caramizi si apoi am continuat sa sapam si am descoperit toata gura. Am dat de intrare si se vedea tunelul. Unul dintre noi a intrat, se pastreaza perfect. Nu sint darimati peretii, galeria este lunga de 6 metri spre catedrala. Dupa ce treci de intrare se lateste undeva la 4-5 metri. Muncitorii din zona spun ca ar mai fi descoperit si la catedrala un tunel, dar au astupat. Dupa cum se vad caramizile credem ca tuneluri asemanatoare merg si pe sub bulevard. Tunelul descoperit de noi se pastreaza bine, s-a folosit ca liant pentru caramizi un mortar din nisip cu var. In afara de putina apa infiltrata nu am gasit nimic. Cei de la Primarie ne-au spus sa oprim lucrarile. Aici urma sa facem niste parcari, dar acum ne-au spus ca va ramine spatiu verde", ne-au spus muncitorii care au facut descoperirea ieri. Zona unde au fost descoperite vestigiile urmeaza a fi cercetata amanuntit de specialisti. Un raport va fi inaintat si Ministerului Culturii si Cultelor pentru a se stabili exact ce se va face in zona. Oamenii care au trecut ieri prin centrul Focsaniului spun ca au mai auzit povesti la cei mai in virsta care declara ca intreg orasul ar fi impinzit de retele subterane. Ce se afla sub Piata Unirii?

In cazul in care cercetarile ulterioare declara galeriile subterane ca fiind de importanta arheologica, Focsaniul se poate transforma intr-o atractie turistica prin promovarea acestor vestigii. Descoperiri asemanatoare, poate de o mai

mare importanta istorica, s-au facut "la intimplare", in incercarea de a se construi noi cladiri, in zona Clujului si in Dobrogea, la Histria. Paraschiv Usturoi, seful de la Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Vrancea, spune ca cercetarea preventiva a tunelului subteran de pe bulevardul Republicii intra in atributia Muzeului Vrancei. Apoi, in functie de rezultate, institutia sa va emite sau nu certificatul de descarcare de sarcina arheologica. Actul va da posibilitatea autoritatilor sa continue lucrarile in zona. In cazul unui raspuns negativ, zona poate fi transformata in muzeu. "De data aceasta nu mai putem trece cu vederea descoperirea chiar daca pentru unii o sa para putin exagerat, dar legislatia in vigoare stabileste foarte precis procedura cercetarii si a descarcarii de sarcina arheologica si emiterea certificatului. Norma a aparut in septembrie 2007. Daca pina acum ce au descoperit au acoperit, acum nu mai pot face, au nevoie de aprobari de la Minister. Astfel de tunele, care dateaza de la secolele XVII-XVIII, sint in toata zona Pietei Unirii. Ar fi fost depozite pentru vin. Si catedrala e asezata pe beciuri, dedesubt este un oras subteran secret", ne-a declarat Paraschiv Usturoi, seful Culturii. Potrivit declaratiilor acestuia, si la mult-trimbitata reabilitare a Pietei Unirii se vor gasi astfel de vestigii, dat fiind faptul ca in trecut in zona a functionat o manastire. Focsani, orasul construit peste un alt oras

Descoperirea de ieri nu este singulara. Intreg orasul este de altfel construit pe o retea foarte bine conservata de astfel de beciuri si tunele misterioase. O parte din ele ascund ramasite istorice, de la vase de ceramica si pina la butoaie cu vin in

care licoarea bahica, invechita de vreme si de conditiile de umiditate si frig s-a transformat in gelatina. La inceputul anilor 2000, cind a intrat in reabilitare Colegiul National "Al. I. Cuza", muncitorii care reparau podelele liceului au dat peste un astfel de beci. Acesta era chiar sub o sala de curs. Nu s-au facut cercetari amanuntite, iar descoperirea a fost ingropata. De asemenea, in zona Ateneului Popular "Mr. Gh. Pastia", in timpul modernizarilor, au iesit la iveala alte galerii secrete. Potrivit oficialilor aici s-ar fi descoperit si citeva vestigii care au fost duse la muzeu. Cercetarile, la fel, nu au fost amanuntite, cu toate ca istoria Focsanilor vechi nu e ingropata foarte adinc. Oamenii mai povestesc de asemenea ca si sub Hotelul "Unirea" ar fi o serie de beciuri unde s-ar fi descoperit si citeva butoaie de stejar extrem de bine conservate. Si de sub Teatru au iesit la lumina zilei tunele de la 1.700. Despre acestea se spune ca ar fi comunicat cu cladirea Vamei Vechi Focsani, aflata la 500 de metri distanta. Seria de beciuri si tunele subterane e specifica zonei de podgorie. Nu numai in Focsani s-ar descoperit astfel de galerii. La fel, orasul Odobesti este impinzit de galerii pe sub pamint. O parte din ele au fost reabilitate si redate circuitului "Drumul vinului". La fel, la Panciu, celebrele Hruble ale lui Stefan cel Mare au o istorie care duce pina la vechii daci. Aici in anii '90, premierul de atunci, Nicolae Vacaroiu ar fi tinut "o sedinta de Guvern" la un pahar de sampanie pastrata in hrube. (Iulia CRETU)

Misterul din hrubele lui Stefan cel Mare

de camelia Condurache, Iulia Cretu Ziarul de Vrancea Smbt, 10 septembrie 2005, 0:00

Legendele si misterul inconjoara dealurile cultivate

cu vita-de-vie din jurul orasului Panciu inca de pe vreme lui Burebista. Zona a fost locuita in antichitate de vechii traci, popor cunoscut pentru ingeniozitate si pentru atractia fata de constructiile subpamintene. Despre aceasta regiune, unii istorici sustin ca ar fi fost vechea capitala a Traciei, locuitorii din vechime construind in subteranul acestor locuri o retea intortocheata de hrube destinate initial pentru aparare. Lungimea lor era impresionanta, reteaua de galerii intinzindu-se, potrivit unor ipoteze vehiculate de specialisti, pe zeci de kilometri, pina la Magura Odobestilor. Ulterior, acestea au devenit ascunzatoarea perfecta impotriva invaziilor straine, in primul razboi mondial hrubele pancene fiind folosite de localnici pentru a adaposti munitia de bombardamentele inamice. Pe vremea comunistilor, Nicolae Ceausescu credea ca reteaua de linii subterane de la marginea orasului Panciu are comunicatii pina dincolo de muntii Carpati si a dat ordine sa se faca sapaturi arheologice minutioase pentru a se scoate la iveala adevarata origine a galeriilor. Dupa revolutie insa, cercetarile au fost oprite, cu toate ca inca mai exista banuiala ca ar mai fi citeva zeci de tuneluri nedescoperite. Hrubele de la Panciu, vazute de sus, formeaza un postament in continuarea caruia apare o cruce. Multi le dateaza de pe vremea tracilor, a stramosilor dacilor, iar forma de cruce ar putea demonstra faptul ca acestia practicau o forma primara de crestinism. Astazi, galeriile adapostesc peste 100.000 de sticle de sampanie de la SC Veritas SA Panciu si au devenit o atractie turistica internationala. Printre miile de vizitatori s-a numarat si cabinetul Nicolae Vacaroiu,

care a venit la o festivitate de 24 ianuarie si a sarbatorit la hrube cu cele mai cunoscute soiuri de vin nobil. Misterul de sub butucii de vie Ascunse intre butuci cu vita-de-vie nobila, intr-un peisaj in care zeul grec al petrecerii si al vinului, Dionysos, dormiteaza uimit si el de perfectiunea locurilor, misterioasele hrube de la Panciu reprezinta locul unde legendele isi incep cursul. Originea lor este partial necunoscuta, multi spunind ca cei care le-au construit au fost tracii. Specialistii avanseaza ipoteza ca in zona Irestiului ar fi capitala vechii Tracii. "In 1987 s-au inceput studii arheologice pentru partea nevazuta a hrubelor. Prin acele cercetari s-a dorit confirmarea istorica a faptului ca in aceasta zona ar fi fost capitala Traciei, pe undeva pe la Iresti.

S-au descoperit incaperi subterane si galerii care legau capitala de Magura Odobestilor. Aceste tuneluri treceau si pe linga Manastirea Brazi. Si aici s-au descoperit chilii si bucatarii subterane si chiar un paraclis subteran cu trapa secreta care dadea spre Magura. Calugarii puteau fugi prin acea trapa", ne-a spus Adrian Toma, directorul SC Veritas SA Panciu, in proprietatea careia se afla vechile hrube. Forma de cruce a galeriilor subpamintene, care atinge zona Dealului Crucii, i-a facut pe specialisti sa afirme existenta unui crestinism primitiv la stramosii traci. Povestea galeriilor subterane incepe pe vremea lui Stefan cel Mare, mai exact in anul datarii lor

documentare, 1494, cind satenii din Ursoi au construit prin sapaturi o parte din galeriile existente astazi. Nu exista nici o dovada ca acestea au fost sapate la decizia marelui voievod sau ca i-au apartinut, dar toata lumea le asociaza cu numele sau. In timpul primului razboi mondial, hrubele au fost folosite ca depozit de munitie, inamicii bombardindu-le si acoperindu-le cu pamint. Beciurile au ramas insa intacte si au fost redescoperite abia in anul 1953, datorita unei surpari in partea de sus a beciurilor. Comunistii le-au crezut a face parte dintr-o retea vasta de tunele subterane despre care se spunea ca ar fi comunicat cu Transilvania prin maruntaiele Carpatilor, supozitie nedemonstrata insa. In 1987, la ordinul direct al lui Nicolae Ceausescu, Ministerul Apararii a facut studii privind partea nevazuta a galeriilor subterane, cercetarile fiind intrerupte dupa revolutia din 1989. In prezent sint aici aproape 3 kilometri de tuneluri, impartiti in 36 de galerii si un culoar principal. Forma imperfecta a postamentului crucii i-a facut pe cercetatori sa afirme existenta unor ramificatii paralele, care insa nu au fost scoase la lumina pina acum. Cei care aleg sa viziteze aceste locuri sint surprinsi atit de istoria tunelurilor, dar si de procesul fabricarii sampaniei care se invecheste aici. Nicolae Vacaroiu a facut "sedinta de guvern" la hrube Numarindu-se printre cele mai lungi galerii subterane istorice din Romania, hrubele din Panciu prezinta si o mare atractie turistica. Aflate la jumatatea drumului dintre mare si manastirile din Moldova, hrubele lui Stefan cel Mare reprezinta un punct extrem de interesant, mai ales pentru vizitatorii straini. "Anul trecut au fost aici peste 6.000 de turisti straini.

Printre vizitatorii care ne-au calcat pragul de-a lungul timpului s-au numarat si actorii Florin Piersic, Alexandru Arsinel, Stela Popescu, Tamara Buciuceanu, Jean Constantin sau Dem Radulescu. De asemenea, au venit sportivi,artisti, dar si oameni politici. Cabinetul Nicolae Vacaroiu a venit la o sarbatoare de 24 ianuarie si a facut aici, la hrube, o sedinta de guvern, la care 12 ministri au degustat din soiurile noastre si au luat o decizie asupra soartei vinului romanesc. La trei luni de la vizita lor, au scazut accizele la sampanie", ne-a spus Adrian Toma, directorul Veritas Panciu. Taxa de vizitare este de un euro, iar cei care nu se multumesc doar cu privitul si doresc sa guste din feluritele licori bahice isi pot indeplini dorinta la un pret de 5 euro. Si masa este asigurata la un pret intre 7 si 12 euro, singurul lucru la care orasul este deficitar fiind cazarea. Aceasta ar putea fi o adevarata problema pentru cei care aleg sa viziteze celebrele galerii subpamintene, avind in vedere faptul ca orasul Panciu nu are hotel. Sint si persoane care s-au gindit la acest "amanunt". "Le asiguram vizitatorilor o vedere de ansamblu asupra hrubelor, din punctul cel mai inalt, situat la 376 de metri fata de nivelul marii. De aici pot vedea plantatiile cu vita-de-vie. In cadrul programului turistic le este prezentata si colectia de soiuri, iar toamna e mai interesant pentru ca pot gusta din fiecare. Turistii pot merge si la vinoteca, unde avem in colectie 53.000 de sticle. Aici, vizitatorii pot degusta vinurile si apoi pot merge in hrube. Avem in lucru si o pensiune cu sapte dormitoare prin care sa rezolvam cit de cit problema cazarii. Aceasta va avea tot confortul, insa a ramas in stadiul de proiect din cauza conditiilor

meteorologice din acest an. Speram ca la anul sa o terminam",ne-a mai dezvaluit directorul Adrian Toma. Dupa o vizita la mare si munte, turistii dornici de a auzi fosnetul magic al viei pot veni la Panciu pentru o degustare de vinuri naturale, din cele mai apreciate soiuri romanesti, dar si pentru o intilnire cu istoria si misterul hrubelor. Fiecare poate lua parte astfel la o aventura de descoperire a ramificatiilor hrubelor tracilor. Cum se naste sampania Vinul spumant de Panciu urmeaza un proces migalos inainte de a ajunge pe masa consumatorilor. Vinurile de calitate superioara sint selectate si tinute pina la 2 ani la fermentare in sticle in incaperi cu o temperatura constanta de 15-16 grade Celsius, cum este cea din interiorul hrubelor. Pentru obtinerea vinului spumos se foloseste un amestec de trei vinuri de un an vechime, pentru obtinerea unui gust neutru, care este pus in sticle si caruia i se administreaza anumite drojdii, pentru ca vinul sa efermenteze. Sticlele sint tinute intr-un pupitru cu gura in jos, iar periodic sint rotite si insemnate, fiecare recipient fiind miscat dupa anumite reguli. Cind se depune dopul de drojdie, sticlele sint puse in sampagen, un dispozitiv care ingheata drojdia si permite inlaturarea ei cu usurinta, fara a afecta calitatea bauturii. Suplimentar, pentru obtinerea soiurilor sec si demisec, la vinul invechit se adauga diferite arome. Vinul invechit are cel putin 12 grade de alcool, iar pretul unei sticle, la iesirea din hruba, este de 270.000 de lei. Directorul SC Veritas SA Panciu, Adrian Toma va sfatuieste sa consumati vinul spumant la inceputul

mesei, deoarece ajuta la secretia sucului gastric. Cei de la Panciu se feresc sa foloseasca denumirea de sampanie, dupa ce francezii au obtinut dreptul de exclusivitate. Putini stiu ca sampania a fost "inventata" in austeritatea unei manastiri, dupa ce, mai intii, bulele au fost atribuite diavolului. Aceasta se intimpla in urma cu 400 de ani, cind vinul care spumega a bagat spaima in taranii francezi din regiunea Champagne.