Sei sulla pagina 1di 12

NOMINALIZAZIOA

*Nota: los verbos que sean sinnimos de los que aparecen en las tablas tambin tendrn el mismo comportamiento. Ej: erdietsi=lortu (la mayor parte de las veces secomporta igual, es decir con la nominalizacin t(z)ea.

ZER?

T(Z)EA

El verbo declinado responde siempre a la pregunta zer? La lista de verbos ms habituales que acompaan al verbo que llevar este tipo de nominalizacin es la siguiente: GUSTATU PENTSATU DEBEKATU BURURATU OTU LORTU GOMENDATU ERABAKI KOSTA(TU) MEREZI IZAN KOMENI IZAN ESPERO IZAN AHAZTU ATSEGIN IZAN PROPOSATU

*Otu (ocurrirse, venir en gana).Ej otu zait (se me ha ocurrido, me ha parecido) Ejemplos: Niri mendira joatea gustatzen zait. (me gusta el ir al monte) Berriro egitea pentsatu dut. Debekatuta dago autoak aparkatzea. Sua itzaltzea ahaztu zait. Azkenean, aprobatzea lortu dut. Dena ondo irtetea espero dut Gauzak ondo egitea komeni da.

Adems de los verbos mencionados existe una construccin tpica que tambin se hace con -t(z)ea.Son verbos compuestos por un adjetivo y el verbo Izan. ONA IZAN HOBE IZAN TXARRA IZAN NORMALA IZAN KOMENIGARRIA IZAN INTERESGARRIA IZAN
1

KALTEGARRIA IZAN BEHARREZKOA IZAN PREMIAZKOA IZAN (indispensable) EZINBESTEKOA IZAN (imprescindible) EZINEZKOA IZAN (imposible) NAHITAEZKOA IZAN (a la fuerza) GURE ESKUAN DAGO Algunos ejemplos:

ERRAZA IZAN ZAILA IZAN ALFERRIK IZAN DERRIGORREZKOA IZAN ZILEGI IZAN (legitimo) BIDEZKOA IZAN (justo)

Hobe da ezer ez esatea. Edatea eta erretzea oso kaltegarria da osasunerako. Beharrezkoa izan da hori egitea. Gaur egun normala da gaixorik egotea. Hori esatea erraza da; egitea da zaila. Gauzak ondo egitea komeni da. Gure eskuan dago neurri bat edo beste hartzea. BALITEKE, LITEKEENA, NOLA LITEKE Baliteke: Tiene el significado de puede ser . Ej: Baliteke isuna jartzea (puede ser que te pongan una multa) Baliteke aparkatzeko lekurik ez egotea (puede ser que no haya sitio para aparcar) Litekeena: Tiene el significado de podra ser, sera posible. Ej: Litekeena da gure autoa gaizki aparkatzea (sera posible aparcar mal nuestro coche)

Nola liteke: Tiene el significado de cmo puede ser!. Ej: Nola liteke zu hemen egotea! (Cmo puede ser que ests aqu!) HOBE DUZU, HOBE DA,HOBE ZENUKE, HOBE LUKETE

Hobe duzu

(Es mejor para ti)

Para realizar estas construcciones se acompaa de nominalizacin -t(z)ea o -t(z)en. Ej: Hobe duzu hemendik alde egitea Hobe duzu hemendik alde egin (Es mejor para t que te vayas de aqu) Hobe dugu beste irtenbideren bat bilatzea Hobe dugu beste irtenbideren bat bilatzen (Es mejor para nosotros buscar alguna solucin)

Hobe da

(Es mejor)

Se construye igual que en el caso anterior. Ej: Hobe da hemendik alde egitea Hobe da hemendik alde egiten (Es mejor que te vayas de aqu)

Hobe zenuke, hobe lukete

(Sera mejor)

Urduri bazaude hobe zenuke tila hartzea (Si ests nervioso seria mejor que tomaras una tila) Hobe lukete ikasketak amaitzea (Sera mejor que terminaran los estudios)

T(Z)ERIK
A veces, en las oraciones negativas, la forma t(z)ea toma el partitivo. Veamos algunos ejemplos: Ez dut ikusterik (ikustea) lortu. Ez zait egiterik (egitea) bururatu. Ez dut aprobatzerik (aprobatzea) espero.

ZERTAN?

T(Z)EN, T(Z)EAN

La forma t(z)en, t(z)ean se utiliza al responder a la partcula zertan y se emplea en la siguiente lista de verbos: AHALEGINDU AHAZTU AMAITU LAGUNDU * NEKATU OHITU* SAIATU UTZI SENTITU HARRAPATU ETORRI HASI BUKATU ARI IZAN ASPERTU EGON EMAN SEGITU ENTZUN IPINI JARRAITU JOAN* IBILI JARDUN (actuar, obrar) IKASI IRAKATSI JAKIN IKUSI AURKITU JARRI

*Lagundu. Ohitu y joan pueden utilizarse tambin con -t(z)era, segn el caso. *En el caso de ahaztu hay que distinguir dos casos:

Saxoa jotzen ahaztu zait Se utiliza t(z)en porque tiene el sentido de que antes saba tocar y ahora ya no. Saxoa hartzea ahaztu zait Se utiliza t(z)ea porque el olvido es algo puntual.Se me ha olvidado cogerlo. Algunos ejemplos: Euskara ikasten hasi naiz. (He empezado a estudiar euskera) Saxoa jotzen ikasi dut. Hori egiten lagunduko dizut. Ez didate sartzen uzten. Telebista ikusten ari da. Nik ez dakit txistua jotzen. Hori egiten nekatuta nago. Honela egiten ohituta nago. Gauzak apurka-apurka konpontzen doaz. Haurrari jaten eman behar diot. *Mirar tambin el uso de Hobe duzu comentado en el apartado anterior

ZERTARA?

T(Z)ERA

Esta forma contesta a la pregunta zertara (a qu) y se emplea con los siguientes verbos BEHARTU BORTXATU BULTZATU ADORETU ZIGORTU ANIMATU JOAN LAGUNDU AUSARTU GONBIDATU KONDENATU OHITU ETORRI HELDU IRITSI BIDALI

* Bortxatu (forzar, violentar) *Adoretu (animarse, alentarse) Algunos ejemplos: Ez nuen egin nahi, baina egitera behartu naute
5

No quera hacerlo pero me obligaron a hacerlo Afaltzera gonbidatu gaituzte Ez naiz egitera ausartzen Non da Amaia? Ogia erostera joan da Informazioa lortzeko, dirua ordaintzera heldu da

ZERTARAKO *T(Z)EKO
Esta forma responde a la pregunta zertarako (para qu) y se emplea con los siguientes verbos:

PREST EGON GERTU EGON ARRISKUA EGON BELDUR IZAN OHITURA IZAN AGINDU ERA IRRIKITAN EGON

ASMOA IZAN PREMIA IZAN GOGOA IZAN JOERA IZAN ASTIA IZAN BEHARRA EGIN GARAIA IZAN

GAUZA IZAN GAI IZAN AUKERA IZAN LOTSA IZAN ORDUA IZAN MODUA IZAN

*gauza izan (valer, ser capaz)


*gogoa izan (decidir) *gertu egon (estar cerca) *premia izan (tener necesidad) *gai izan (ser capaz) *arriskua egon (peligrar) *beharra egin (cumplir con las obligaciones) Algunos ejemplos: Ni ez naiz hori egiteko gauza. No soy capaz de hacer eso.
6

Galtzeko arriskua daukagu. Ez daukat afaltzeko gogorik. Edozer egiteko prest (gertu) dago Ez daukat ezer egiteko astirik Ohera joateko ordua da Erretzeko ohitura daukat Berriro egiteko asmoa daukat

REGLA A SEGUIR EN LA TERMINACION TEKO O TZEKO *Si el verbo termina en n se aade la terminacin teko: Egin Esan Jan Joan Etzan egiteko esateko jateko joateko etzateko

*Si el verbo termina en s(i), x, z, ts, tx, tz se aade tambin la terminacin teko: Onetsi Ikasi Idatzi Itxi Utzi onets ikas onesteko ikasteko idaz idazteko ixte ixteko uzte uzteko

* Se aade el sufijo tzeko en todos los dems casos: Bidali Heldu Sartu Zimeldu Jarri Igarri Bete Garatu bidaltzeko heltzeko sar sartzeko zimel zimeltzeko jar jartzeko igar igartzeko bete betetzeko gara garatzeko bidal hel

*T(Z)ERAKO
Esta forma es el resultado de la union de tzera y ko y como resultado se origina una frase temporal.Esta terminacin se aade a la raiz del verbo. Ej: Gu iristerako kontzertua amaitua zen. Al llegar (cuando llegamos) el concierto terminaba. Esertzerakoan giltzak erosi zitzaizkion. Al sentarse se le cayeron las llaves. *En este caso se utiliza la terminacin tzerakoan.

ZERI?

-T(Z)EARI

Esta forma responde a la pregunta zeri y la estructura siempre es nor- norinork. Los principales verbos con los que se utiliza son: EKIN *ekin (dedicarse) Agunos ejemplos: Erretzeari utzi nion. Dej de fumar. Aprobatu nahi badugu, ikasteari ekin behar diogu Orain arropa berria erosteari tontakeria deritzot Me parece una tontera comprar ahora ropa nueva. CASO ESPECIAL UTZI: se puede utilizar con dos tipos de nominalizaciones segn el sentido que tenga. -TEN cuando es permitir. Ikasten utzi diot (le he dejado estudiar) *OJO ESTA ESTRUCTURA SIEMPRE ES NOR NORI NORK IRITZI UTZI

-TEARI cuando es abandonar, dejar de Ikasteari utzi diot (He dejado, abandonado los estudios)

Erretzeari utzi nion (Dej de fumar) Jateari utzi nion (Dej de comer)

ZERTAZ? *T(Z)EAZ,T(Z)EZ
Contesta a la pregunta Zertaz y se utiliza preferentemente con los siguientes verbos: ARDURATU GOGORATU OROITU ASPERTU KEZKATU POZTU GOGAITU NEKATU

*Gogaitu( hastiarse, aburrirse) *Oroitu ( recordar, rememorar) Algunos ejemplos: Nor arduratu da Mireni deitzeaz? (Quin se ha encargado de llamar a Miren?) Aspertuta nago itxaroteaz Izatez, hemengoa da, baina atzerrian bizi da

*T(Z)EAZ GAINERA
En esta nominalizacin se le quiere dar el sentido a la frase de adems de tal..cual. Veamos algunos ejemplos: Ez ordaintzeaz gain, kristal bat apurtu digu (Adems de no pagar nos ha roto un cristal)
9

Jatorra izateaz gain, asko daki

ZERTATIK?: T(Z)ETIK
En este tipo de nominalizacin se contesta a la pregunta zertatik. Veamos algn ejemplo: Soldaduska egitetik libratu naiz Me he librado de la mili. Se utiliza principalmente con la siguiente lista de verbos: BIZI IZAN IRAGAN ETORRI ITZULI HELDU LIBRATU IGARO

*Iragan (transcurrir, pasar) Ejemplos: Erosketak egitetik nator Vengo de hacer las compras Hemen inor ez da ordaintzetik libratzen Aqu nadie se libra de pagar Zuzendariarekin hitz egitetik nator

ZERK? T(Z)EAK
En este caso declinamos el verbo que se comporta como sujeto (aditz izena) como en el caso nork, de tal manera que contestamos a la pregunta zerk. Ej: Negar egiteak ez du ezer konpontzen. El llorar no soluciona nada. Este tipo de nominalizacion se utiliza preferentemente con los siguientes verbos: BELDURTU HARRITU UKAN EDUKI KONPONDU ESAN NAHI MINDU

10

*Harritu (asombrarse) *Mindu (lastimarse, hacerse dao)

EL VERBO NAHI IZAN


Con este verbo como principal en la frase se pueden dar dos casos: *Si soy yo, tu, l el que quiere algo en concreto, el otro verbo va en infinitivo. Ej: Txisa egin nahi dut (Quiero hacer pis) Etxean bazkaldu nahi dugu *Si quieres , en cambio, que alguien haga algo, al verbo que acompaa se le pondr la terminacin tea, tzea.

Ej: Azterketa zu gainditzea nahi dut (Quiero que apruebes el examen) *El verbo nahiago dut tiene el mismo comportamiento que el nahi izan. Ej: Nahiago nuke Barcelonara joan (Preferira ir a barcelona) Zu etortzea nahiago dut (Prefiero que vengas)

BEHAR DUT = BEHARRA DAUKAT


Se pueden utilizar indistintamente. Ej: Azterketa gainditu nahi baduzu, ikasi behar duzu Azterketa gainditu nahi baduzu, ikasi beharra daukazu Kontzertura joateko sarrera atera behar dugu

11

Kontzertura joateko sarrera atera beharra daukagu

EL CASO T(Z)EAR

(A punto de)

Este es un caso aparte que se suele utilizar bastante. Se le aade a la raz del verbo la terminacin t(z)ear y significa a punto de. Ej: Hastear zegoen filma El film estaba a punto de empezar.

12

Potrebbero piacerti anche