GRAMATICA LIMBII TURCE

SUBSTANTIVELE (İSİMLER)

PLURALUL SUBSTANTIVELOR (İSİMLERİN ÇOĞUL YAPILMASI)

Majoritatea substantivelor formeză pluralul adăugând -ler SAU -lar.

SINGULAR (TEKİL) PLURAL (ÇOĞUL)

câine (kopek) câini (köpekler)
carte (kitap) cărţi (kitaplar)
trandafir (gül) trandafiri (güller)
cutie (kutu) cutii (kutular)
un ţipăt (bir çığlık) ţipete (çığlıklar)
o muscă (bir sinek) muşte (sinekler)
un oraş (bir şehir) oraşe (şehirler)
o doamnă (bir bayan) doamne (bayanlar)
un copil (bir bebek) copii (bebekler)

Limba turcă nu are forme neregulate.

TIMPURILE (ZAMANLAR)

PREZENTUL SIMPLU (GENİŞ ZAMAN)

Trebuie să adăugaţi –er la sfârşitul verbului.

Eu beau lapte în fiecare zi. (Ben) her gün süt içerim.

Tu bei lapte în fiecare zi. (Sen) her gün süt içersin

El bea lapte în fiecare zi.

Ea bea lapte în fiecare zi. (O) her gün süt içer.

El/ea (obiect) lapte în fiecare zi.

Noi bem lapte în fiecare zi. (Biz) her gün süt içeriz.

Voi beţi lapte în fiecare zi. (Siz) her gün süt içersiniz.

Ei/ele beau lapte în fiecare zi. (Onlar) her gün süt içerler.

Exemple:

a. El merge la şcoală în fiecare dimineaţă. (O) her sabah okula gider.

b. Ea întelege limba engleză. (O) ingilizce anlar.
c. El amestecă nisipul cu apa. (O) su ve kumu karıştırır.
d. El încearcă din greu. (O) çok çalışır.
e. Ei îi place să cânte la pian. (O) piano çalmayı çok sever.

Exemplu: a gândi, prezent simplu (geniş zamanda “düşün” fiili)

 AFIRMATIV
(OLUMLU)
Eu gândesc (Düşünürüm)
Tu gândeşti (Düşünürsün)
El/ea gândeşte (Düşünür)
Noi gândim (Düşünürüz)
Voi gândiţi (Düşünürsünüz)
INTEROGATIV
(SORU)
Gândesc? (Düşünür müyüm?)
Gândeşti? (Düşünür müsün?)
Găndeşte? (Düşünür mü?)
Gândim? (Düşünür müyüz?)
Gândiţi? (Düşünür müsünüz?)
NEGATIV
(OLUMSUZ
Nu gândesc. (Düşünmem)
Nu gândeşti. (Düşünme)
Nu gândeşte. (Düşünmez)
Nu gândim. (Düşünmeyiz)
Nu gândiţi. (Düşünmessin)

P:S: Pentru a forma propoziţii negative la prezentul simplu trebuie să adăugaţi –me, - ma la sfârşitul verbului.
Pentru a forma întrebări trebuie să adăugaţi –mü la sfârşitul verbelor

De exemplu verbul este Git (a merge), forma negativă este Gitme (nu merge)

TIMPURILE (ZAMANLAR)

PREZENTUL CONTINUU (ŞİMDİKİ ZAMAN)

1. PREZENTUL CONTINUU, FORMĂ

În limba turcă trebuie să adăugaţi–iyor la sfârşitul verbului pentru a forma prezentul continuu.

AFIRMATIV
Subiect Verb -iyor
ea vorbeşte
O konuş uyor.
Onlar konuş uyorlar.
NEGATIV
Subiect Verb -m/iyor
ea nu vorbeşte
O konuş m/uyor.
INTEROGATIV
Subiect Verb -m/iyor/mu?
ea vorbeşte?
O konuş muyor mu?

Exemplu: a merge, prezent continuu

AFIRMATIV (OLUMLU) NEGATIV (OLUMSUZ) INTEROGATIV (SORU)

Eu merg (Ben gidiyorum)
Tu mergi (Sen gidiyorsun)
El/ea merge (O gidiyor)
Noi mergem (Biz gidiyoruz)
Voi mergeţi (Siz gidiyorsunuz)
Ei merg (Onlar gidiyorlar)
Eu nu merg (Ben gitmiyorum)
Tu nu mergi. (sen gitmiyorsun)
El/ea nu merge (O gitmiyor)
Noi nu mergem (Biz gitmiyoruz)
Voi nu mergeţi (Siz gitmiyorsunuz)
Ei nu merg (Onlar gitmiyorlar)
Eu merg? (Ben gidiyor muyum?)
Tu mergi? (Sen gidiyor musun?)
El/ea merge? (O gidiyor mu?)
Noi mergem? (Biz gidiyor muyuz?)
Voi mergeţi? (Siz gidiyor musunuz?)
Ei merg? (Onlar gidiyorlar mı?)
 TIMPURILE (ZAMANLAR)

PERFECTUL COMPUS (GEÇMİŞ ZAMAN)

PERFECTUL COMPUS, FORMĂ

În limba turcă trebuie să adăugaţi –di, -dı la sfârşitul verbului.

Exemplu: a merge, perfect compus.

AFIRMATIV (OLUMLU) NEGATIV (OLUMSUZ) INTEROGATIV (SORU)

Eu am mers (Ben yürüdüm.)
Tu ai mers (Sen yürüdün)
El/ea a mers (O yürüdü)
Noi am mers (Biz yürüdük)
Voi aţi mers (Siz yürüdünüz)
Ei au mers. (Onlar yürüdüler)
Eu nu am mers (Yürümedim)
Tu nu ai mers (Yürümedin)
El nu a mers (Yürümedi)
Noi nu am mers (Yürümedik)
Voi nu aţi mers (Yürümediler)
Ei nu au mers (Yürümediler)
Eu am mers? (Yürüdüm mü?)
Tu ai mers? (Yürüdün mü?
El a mers? (Yürüdü mü?)
Noi am mers? (Yürüdük mü?)
Voi aţi mers? (Yürüdünüz mü?)
Ei au mers? (Yürdüler mi?

Exemple:

a merge

a. El a mers intr-un club aseară. (Dün akşam bir klübe gittiler)

b. El a mers la cinema aseară? (Dün akşam sinemaya gittiniz mi?)
c. El nu a mers la culcare devreme aseară. (Dün gece erken yatmadı)

TIMPURILE (ZAMANLAR)

VIITORUL (GELECEK ZAMAN)

Viitorul, formă

Pentru a exprima viitorul trebuie să adăugaţi–cek, -cak la sfârşitul verbului.

Exemplu: a vedea, viitor

AFIRMATIV (OLUMLU) NEGATIV (OLUMSUZ) INTEROGATIV (SORU)

Eu voi vedea (Göreceğim) Eu nu voi vedea (Görmeyeceğim) Eu voi vedea?? (Görecek miyim?)
Tu vei vedea (Göreceksin) Tu nu vei vedea (Görmeyeceksin) Tu vei vedea?? (Görecek misin?)
El/ea va vedea (Görecek) El nu va vedea (Görmeyecek) Ea va vedea? (Görecek mi?)
Noi vom vedea (Göreceğiz) Noi nu vomvedea (Görmeyeceğiz) Noi vom vedea? (Görecek
miyiz?)
Voi veţi vedea (Göreceksiniz) Voi nu veţi vedea (Görmeyeceksiniz) Voi veţi vedea? (Görecek
misiniz?)
Ei vor vedea (Görecekler) Ei nu vor vedea (Görmeyecekler) Ei vor vedea? (Görecekler mi?)

ARTICOLUL HOTĂRÂT (BELİRLİ ARTİKEL)

-ul; -a (BİR)
 ARTICOLUL NEHOTĂRÂT (BELIRSIZ ARTIKEL)

UN / O (BİR)

În limba turcă articolul hotărât şi articolul nehotărât au aceeaşi formă: BİR. Însă la plural nu se
foloseşte nici un articol.

Exemplu:

Un băiat (Bir çocuk)

Un măr (Bir elma)
O maşină (Bir araba)
O portocală (Bir portakal)
O casă (Bi rev)
O operă (Bir opera)

TIPURI DE ADVERBE

ADVERBE INTEROGATIVE (SORU SÖZCÜKLERİ)

Acestea sunt:

De ce (Neden, Niçin) , unde (Nerede), cum (Nasıl), când (Ne zaman)

De obicei ele se pun înaintea verbului.

Exemple:

• De ce ai întârziat atât? (Neden bu kadar geç kaldın?)

• Unde este paşaportul meu? (Pasaportum nerede?)
• Ce faci? (Nasılsınız?)
• Cât costa acea haină? (Şu palto kaç lira?)
• Când ajunge trenul?

PRONUMELE PERSONALE (ŞAHIS ZAMİRLERİ)

 PRONUMELE PERSONALE
(ŞAHIS ZAMİRLERİ)
Subiect Indirect Reflexiv

Özne Obje – zamir refleksif

Eu (Ben) Mie, pe mine (Beni) Eu însumi/însămi (Kendi
kendime)
Tu (Sen) Ţie, Pe Tine (Seni) Tu însuţi/însăţi (Kendi
kendine)
El (O) Lui, pe el (onu) El însuşi (Kendi kendine)
Ea (O) Ei, pe ea (onu) Ea însăşi (Kendi kendine)
El/ea (O) Ei/lui, pe el/pe ea (onu) El însuşi/ ea însăşi (Kendi
kendine)
Noi (Biz) Nouă, pe noi (bizi) El însuşi/ ea însăşi (Kendi
kendimize)
Voi (Siz) Vouă, pe voi (Sizi) Voi înşiva/înseva (Kendi
kendinize)
Ei (Onlar) Lor, pe ei (Onları) Ei înseşi/ ele însele (Kendi
kendilerine)
POSESIVE (SAHİPLİK)
adjective (SIFAT) pronume
(ZAMİR)
Meu, mea, mei, mele (Benim) Al meu, a mea, ai mei, ale mele (Benim ki)
Tău, ta, tăi, tale (senin) Al tău, a ta, ai tăi, ale tale (Senin ki)
Lui/său, lui/sa, lui/săi, lui/sale Al lui/său, a lui/sa, ai lui/săi, ale lui/sale (Onun ki)
(Onun)
Ei/său, ei/sa, ei/săi, ei/sale Al ei/său, a ei/sa, ai ei/săi, ale ei/sale (Onun ki)
(Onun)
Lui/ei/său, lui/ei/sa, lui/ei/săi, Al lui/ei/său, a lui/ei/sa, ai lui/ei/săi, ale lui/ei/sale
lui/ei/sale (Onun)
Nostru, noastră, noştri, noastre Al nostru, a noastră, ai noştri, ale noastre (Bizim ki)
(Bizim)
Vostru, voastră, voştri, voastre Al vostru, a voastră, ai voştri, ale voastre (Sizin ki)
(Sizin)
Lor, lor, lor, lor (Onların) Al lor, a lor, ai lor, ale lor (Onların ki)