CURS SEMIOLOGIE

SEMIOLOGIE
•
semelon - semn
logos - ~tiinta, discurs
Semiologia este piatra fundamentala a diagn9sticului ce
.
poate fi pus pe baza datelor anamnestice care orienteaza, a
datelor clinice car~:'fundamenteaza ~i a datelor de
laborator care-l confirma.
I

Semiologia - ihterpretarea semnelor diferitelor boli cu

scopul de a diagnostica cat mai corect ~i mai repede.
Semiologia se folose~te de simptome, semne, sindroame la
care se adauga investigatiile paraclinice care ar trebui sa
fie tintite pentru sustinerea dg.
 Simptomele - au caracter subiectiv, fiind relatate de
j j bolnav , sunt variabile de la caz la caz, dupa modul de
perceptie ~i nu Intotdeauna au 0 traducere obiectiva(
febra, cefalee, insomnie, astenie, sughit, dispnee etc)
Semnele - manifestari obiective produse de boala,
observate de bolnav ~i completate de medic prin
propriile simturi (de ex. suflu, ral, mati tate etc)
!
I I

Sindromul - grup de simptome ~i semne care 'I.

exprima 0 stare patologica, care au mecanism

fiziopatologic comun; permit prin sumarea lor
orientarea spre un diagnostic; pentru elucidare sau
confirmare se fac investigatiile complementare cat mai
posibil tintite. Concluzia care rezulta din analiza
simptomelor, a semnelor ~i confirmarea prin analize ne
Indruma spre un diagnostic care poate fi ~i un sindrom.
Sanatatea - este definita de OMS ca " acea stare de complet
bine fizic, mental ~i social ~i nu consta numai din absenta bolii
sau infirmitatii"
,
Boala este definita in mod diferit dar dupa Dictionarul medical
roman reprezinta: " deviere de la starea de sanatate din cauza
unor modificari ale mediului intern sau ale actlunii unor agenti
din mediul extem"'Bau " este 0 deviatie sau 0 abatere de la
normal cu consecirite nedorite asupra confortului personal ~i
activitatii sociale".
, I

Boala acuta - un episod de durata destul de scurta la sfar~itul

careia pacientuli~i reia activitatea normala.
Boala cronic a .- 0 boala de lunga durata care genereaza
incapacitatea permanenta, partiala sau totala, este 0 alterare
organica sau functionala care obliga bolnavul sa-~i modifice
modul sau normal de viata ~i care persista mai mult timp.
 FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA
Foaia de observatie clinica (FO), reprezinta un act cu tripla
semnificatie': document medical ~i ~tiintific, medico-judiciar ~i
contabil.
FO document medico-~tiintific - cuprinde datele personale ale
pacientului, diagnostic de internare, la 72 ore, ~i dg. de extemare,
ziua ~i ora intemarii precum ~i datele de la extemare.
I
I,

FO cuprinde cinci parti: i'

Partea 1- datele personale ale pacientului

Partea II - anamneza
Partea III - examenul obiectiv la intemare
Partea IV - foaia de evolutie ~i tratament

Partea V - epicriza
Partea 1 - datele personale ale pacientului -cuprind date de
identificare ale pacientului: nume, varsta, sex, adresa ~i numar de
telefon, grup sanguin, stare civila, locul de munca ~i ocupatia,
data ~i ora intemarii, dg. de trimitere ~i dg. la intemare.
Varsta - imprima anumite particularitati ale bolilor depinzand
de ea. :
in copilarie predon:ina bolile infecto-contagioase (scarlatina,
rujeola, rubeola, varicela, tusea convulsiva), boli congenitale,
rahitismul etc .I"
I
I

in adolescenta - angina streptococica cu complicatiile ei,

reumatismul poliarticular acut, glomerulonefrita acuta, cardita
reumatismala; hepatita acuta viral a, tuberculoza pulmonara, boli
hormonale legate de pubertate
 adultii pot avea oriee patologie, unele fiind urmare a unor boli din
eopilarie (stenoza mitrala, insufieienta mitrala, insufieienta eardiaea),
boli eongenitale-hipertensiunea arteriala esentiala, anemii
,hemolitiee, ulcerul gastro-duodenal; boli ca~tigate prin anumite
obiceiuri, alimentatie, alcool, fumat, stress: ulcer, colecistite, diabet
zaharat, HT A, dislipidemii, cardiopatia ischemica acuta ~i croniea,
hepatite acute virale sau,cronice, boli venerice, HIV, hemopatii
maligne, cancer etc
varstnicii au 0 patologie specifica legata de ateroscleroza, lacunarism
cerebral, accidente ,neurologice, reumatismul degenerativ, emfizemul
pulmonar, cancere eu diferite loealizari, infaretul miocardic, boala
Alzheimer

Sexul
Femeile - au aspecte fiziologice legate de menarha, graviditate ~i
menopauza, precum ~i boli specifice lor: metroanexite, fibronl
uterin, ehiste ovariene, eancerul de col ~i corp ·uterin.
mai frecvent apar stenoza mitrala, astmul bron~ic, colecistite, litiaza
biliara, colitele, infectiile urinare, hipertiroidismul, tromboflebitele,
luiJusul eritematos diseminat, poliartrita reumatoida, eaneerul mamar
Barbafii -: orhiepididimita, adenomul ~i eaneerul de prostata,
cancerul testicular; hemofiliile
- mai frecvent apar stenoza ~i insuficienta aortica, infarctul
miocardic, cordul pulmonar cronic, bron~iectazia, ulcerul duodenal,
guta, cancerul bronho-pulmonar, spondilita' anchilozanta,
trombangeita obliteranta',etc
Domiciliul ~i locul na~terii - pot uneori fumiza date despre anumite
zone geografiee eu patologii specifice. '
Gu~a endemiclu sau distrofia endemiea tireopata - apare in
anumite zone cu continut scazut de iod (Mtii Apuseni, Maramure~);
Nefropatia endemic a balcanica - 0 nefrita tubulo-interstitiala
care apare mai ales in zona Dunarii, la granita cu Bulgaria ~i Serbia
(MH, DJ, CS)
Talasemiile - anemii hemolitice congenitale care apar mai ales
in Dobrogea, Delta Dunarii ~i frecvent in Grecia
Malaria - aparea mai ales in zonele mla~tinoase, unde era ;
prezent tantarul anofel, actual eradicat in Romania dar boala este
prezenta frecvent in tarile Africii
 Ocupatia ~i locul de munca - ofera date importante mai ales in
cazul unor boli profesionale: minerii (silicoza, antracoza, silico-
tuberculoza), muncitorii din industria moraritului - boli pulmonare,
din inds. solventi1or organici - aplazii medulare,etc.

Partea A II A
ANAMNEZA
MOTIVELE INTERNARII:
- cuprind toate semnele ~i simptomele pe care Ie poate preciza
pacientul
-Ex. - dureri precordiaIe, palpitatii, dispnee dupa efort - ne
orienteaza spre 0 boala cardiaca; tuse productiva, junghi
toracic, febra - spre 0 infectie pulmonara; disurie, dureri
10mbare, frisoane, febra, urini tulburi- spreo infectie urinara. ;
I
J - 2. ANTECEDENTELE HEREDO-COLATERALE
I
J,'
boli care au transmitere
.
ereditara cum ar fi: microsferocitoza
1 'ereditara ~i alte anemii hemolitice, hemofilia la rudele de sex
I masculin din partea mamei dar ~i a tatalui, guta, diabetul insipid,
I rinichiul polichistic, sifilisul, infectia cu HIV
predispozitie ereditara cum ar fi: HTA esentia}a, litiaza biliara,
diabetul zaharat tip II, ulcerul duodenal, neoplaziile, epilepsia,
schizofrenia, obezitatea, dislipidemiile, cardiopatia ischemica etc.
: I
3.ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE,: '
Varsta debutului ciclului menstrual - m:enarha, periodicitatea
ciclului, cu aspecte precise privind durata lui, numarul de sarcini,
avorturi, sunt importante pentru anemiile feriprive. De asemenea
este importanta varsta de instalare a menopauzei cu toate tulburarile
ei care pot determina aparitia unor alte boli: HTA, boli endocrine,
osteoporoza, boli psihice, cancerul mamar sau uterin etc.
La barbati este importanta aflarea momentului instalarii pubertatii ~i
tulburarile aparute.
4. ANTECEDENTELE HEREDO-COLATERALE
bcHilepe care Ie-au avut pacientii din copilarie ~i pana in momentul
,intemarii mai ales cele corelate cu motive Ie intemarii
Unele boli anterioare pot avea urmari in timp:scarlatina sau infectia
streptococica (angine) poate determina GNA sau RP A cu cardita
reumatismala, valvulopatii, insuficienta eardiaea ·
Hepatitele virale eu viru,s B ~i C pot avea ea ~i eauzaidiverse
tratamente anterioare injeetabile, transfuzii in anteeedente~
Sunt importante interventiile ehirurgieale, traumatismele, intoxieatii1e,
tratamente medieamentoase mai indelungate, iradieri terapeutiee.
5. CONDITIILE DE VIATA
Factorii de mediu, de la domieiliu ~i de la loeul de munea pot eonstitui
elemente de rise pentru aparitia ~i agravarea unor boli
Locuinta, alimentatia, consumul de toxiee, fumatul,abuzul de
medieamente, alimentatia dezorganizata, excesul de glucide, lipide,
etc
6.CONDITIILE•
DE MUNCA:
Cele
, mai cunoscute meserii cu factori nocivi sunt: mineritul,
mbraritul, industria de prelucrare a produ~ilor de benzina, a
diluantilor, etc. Un factor noeiv ~i reeunoseut tot mai mult in ultimul
deceniu este stressul.
-
7. ISTORICUL BOLlI:
Este important de preeizat modul insidios sau bruse de debut, cauze
I

determinante ale aparifiei lor, earacterul simptorrlelor eu sau tara

tratament, evolutia, lor i11timp. Un ineonvenieqt este modul diferit de
perceptie a durerii de eatre pacient, unii minimalizand durerea iar altii
exagerand-o. Este important de a evidentiapentru durere loeul,
intensitatea, iradierea, evolutia eu sau fiira tratament, aparitia de
semne de asoeiere
EXAMENUL OBIECTIV

INSPECTIA - consta in observarea vizuala a semnelor de boala pe

toata suprafata corpului ~i in cavitatile accesibile . Inspeetia se va
ineepe ell extremitatea eefaliea, urmata de gat, toraee, membrele
superioare, abdomen ~i membrele inferioare.
Este imperios necesar de a efectua examenul in pozitie statica ~i apoi
" .
In mI~care

PALP AREA -deceleaza modificarile superfieiale sau mai profunde

produse de boala ~i se efectueaza prin utilizar~a pulpei degetelor sau
a mainii.Toate mo.dificarile decelate vor fi descrise prin localizarea
lor in raport eu regiunile topografiee ale eorpului, rnarirnea, forma,
eonturul, consistenta, sensibilitatea spontana sau la palpare ~i
mobilitatea lor.
PERCUTIA -se face digito-digital, prin utilizarea degetului mijlociu
al mainii drepte care love~te, ca un ciocanel, degetul mijlociu al
mainii stangi, care este aplicata pe suprafata zonei cercetate.
poate fi: - superfieiala, eand exploreaza zone pana la 3-5m.adaneime,
- profunda, cand exploreaza la 0 adancime de 7 em
Sunetul mat (matitatea) este data de prezenta unor tesuturi sau
organe tara continut aerian, cum ar fi masa musoulara, ficat, splina
sau de un proces patologic dens, cum ar fi 0 colectie de lichid sau 0
tumora. .
Sonoritatea - este sunetul evidentiat prin percutia zonei plamanilor,
fiind data de continutul aerian normal al alveolelor pulmonare.
Timpanismul - e~te 0 varietate de sonoritate dar mai intens, de tip
muzical, dat de un continut aerian in spatii inchise, cu pereti regulati,
cum ar fi stomacul, intestinele (fiziologic) sau in 'cavemele
pulmonare, patologic.
Hipersonoritatea - are caractere intermediare intre sonoritate ~i
timpanism ~i e data de prezenta unei cantitati crescute de aer in
organe normal sonore. Un ex. ar fi emfizemul pulmonar .
Submatitatea - este un sunet intermediar intre sonor ~i mat, dat d~
dim.inuarea continutu!ui aer!an fata de situatia normal a (liehid in
cavltatea pleurala dar In cantltate mica).
ASCULTATIA
.
tpste metoda de percepere a zgon1otelor normale sau patologice la
nivelul organelor.
Prin ascultatie se pot decela sunetele produse de mi~carile
respiratorii, de activitatea cordului, de mi~carile intestinale
 EXAMENUL OBIECTIV GENERAL
STAREA PSIHICA
I
I Se apreeiaza in timpul efeetuarii anamnezei, prin eonversatia eu bolnavul, cand se poate
Ii observa eomportamentul pacientului. .
TULBURARI DE CONSTIINTA

Con~tiinta este capacitatea de'integrare a pacientului in timp ~i spatiu .

Somnolenta(!Qrpoarea) - bolnavul este mole~it~ vorbe~te Cll greutate ~i de obicei
este febril sau surmenat.
Obnubilarea - bolnayul are dificultatea de a se orienta temporo-spatial ~i apare in
stari grave~ in intoxidatii ~i infectii grave~ in encefalopatii de diverse etiologii:
hepatice, hipertensive, etc.
Stupoarea - este 0 tulburare grava a con~tiintei, cu dezorientare temporo-spatiala
evidenta, amnezie - pierderea memoriei - ~i survine in cazul tumoritor cerebrale, in
encefalopatii sau in stari toxice grave.
Pierderea cunostiinill- se intalne~te in trei situatii diferite:
-lipotimia sau le~inul
-sincopa sau pierderea brusca ~i tranzitorie a cuno~tiintei ,
-co~a -:-pie~derea cun~~tiintei pentru 0 p~rioada m~i indelung~ta de timp
care apare In Situatll grave: diabet zaharat comphcat cu aCldocetoza~ lnsuficienta
renal a in stadiul de uremie, insuficienta hepatica, etc.
TULBUAARI DE MEMORIE
Ssaderea me1110riei - apare la varstnici cu ateroscleroza, 111intoxicatii grave, la
astenici sau surmenati.
Pierderea 111elTIOriei- an111ezia - apare la pacientii cu epilepsie, i11 caz de
traumatisme cranio-cerebrale, tumori cerebrale etc.
'wi "

TULBURARI DE GANDIRE
Bradipsihia - gandirea intarziata - apare in hipotiroidisrn sau in stari
depresive. I
II

Obsesia - este 0 idee sau 0 imagine repetata in tirnp" de care pacientul

I

nu se poate ,
debarasa, de~i este con~tient ca situatia nu este normala. Ea apare in
cazul unor astenii s~vere psihice sau poate fi un sirnptorn al
schizofreniei.
Delirul - este un complex de idei false, traite de bolnav ca ~i reale ~i
apare in intoxicatii, traurnatisme cranio-cerebrale, turnori cerebrale,
boli psihice sau infectii grave.
TULBUAARI DE SENSIBILITATE SI DE PERCEPTIE
pot fi de tipul halucinatiilor, care sunt descrise de pacient ca fiind reale dar
sunt perceptii false, vizuale, auditive, olfactive, tactile. Ele pot fi prezente in
intoxicatii grave, infectii severe sau in boli psihice.
TULBURARI DE AFECTIVITATE
Hipertimia - este 0 accentuare a trairilor afective, manife~tata prin euforie sau
anxietate (teama tara cauza, incordare). Ea apare in angina pectorala, nevroze,
surmenaj, toxicomanii etc.
Hipotimia sau apatia ~ consta in diminuarea sau disparitia sensibilitatii la
suferinta ~i apare in nevr.oze, stari terminale ale unor boli grave.
, /
ATITUDINEA i

Atitudinea activa - reprezinta posibilitatea pacientului de a se deplasa

Atitudinea pasiva - imposibilitatea de efectuare a acestor mi~cari
Atitudine antalgica - reprezinta pozitii fortate de diverse dureri in evolutia unor bolL
De ex. pozitia ghemuita in ulcerul gastro-duodenal, decubitul contralateral in
pleurita sau fracturi costale etc.
Atitudini antidispneice - ortopneea (pozitia semi~ezanda) - apare la bolnavii Cl;l
1

dispnee; decubitul lateral pe partea bolnava la pacientii cu pleurezie exudativa ;

pozitia cu torace aplecat anterior in pericardita exudativa,

 Atitudini fortate de contracturi musculare patologice: In meningita - coco~ de pu~ca,
culcat lateral, cu capul In extensie ~i cu coapse ~i gambe flectate; In tetanos -
optstotonus - decubit dorsal, cu corpul sprijinit pe cap ~i cllcai, ca un arc; In hernia
de· disc lombar - pozitia corpului este deviata lateral datorita scoliozei, prin
contractura musculaturii paravertebrale unilateral.
TIPUL CONSTITUTIONAL SI STAREA DE NUTRITIE
Tipurile constitutionale pot fi de trei feluri:
-Tipul astenic - ectomorf - tip slab, este predispus la ulcere gastro-duodenal,
TBC, boli psihice. I
II
..Tipul picnic - endomorf .. mic de statura, cu dezvoltar~~' tesuturilor rezultate
din transfornlarea endodermului, este predispus la ater~scleroza, obezitate, HTA,
diabet zaharat etc.
-Tipul stenic - mezomorf - intermediar Intre priniele, este predispus la boli
osteo-articulare ~i musculare.
Din punct de vedere statural:
N anismul hipofizar sau piticul - apare In insuficienta hormonului
somatotrop din copilarie
N aniSlTIuldin stenoza mitrala apare mai tardiv la persoanele care fac cardita
reumatismala In cadrul RPA -lui
 Nanismul din alte boli endocrine, ereditare sau osoase: mixedem
(hipotiroidism), rahitism, etc.
Gigantismul hipofizar - este 0 cre~tere staturala exagerata prin exces
de hormon somatotrop in copilarie
Acromegalia - este 0 cre~tere exagerata a extremitatilor corpului, tot
prin hipersecretia hormonului somatotrop, incepand:din copilarie
Eunocoidismul - dezvoltarea normal a a corpului dar cu deficit in
dezvoltarea organelor genitale ~i a activitatii sexuale
Starea de nutritie
. " , 11
I

se apreciaza prin analiza dezvoltarii tesutului celular subcutanat ~i a

celui muscular; se examineaza prin efectuarea semnului pliului cutanat
la nivelul abdomenului ~iprin raportul greutate- ina1time.
FIZIONOMIA SI FACIESUL
F1ZIONOMIA :Aspectul figurii corespunde in general starii psihice a pacientului ~i
este In corelatie cu gravitatea bolii.
FACIESUL:
Facies"} hipocratic: 0 fata trasa, cenu~ie, cu ochi infundati in orbite, cu ~anturi
nazo-Iabiale adancite, cearcane ~i nas ascutit. Apare in afectiuni grave cu
atingere peritoneala, de tipul peritonitelor prin perforatie
Facies"l basedowian: este caracteristic afectiunii de baza, boala Basedow, cu
exoftalmie bilaterala sau asimetrica, fanta palpebraHl larg deschisa, privire vie,
inteligenta, uneori clipire rara; anxietate cu aspect de spai~a Inghetata.
Facies"} mixedematos: apare ca 0 luna plina, cu faJa rotunda, infiltrata, palida,
inexpresiv, alopecia jumatatii exteme a sprancenelor,:macroglosie cu amprentele
dintilor, voce aspra ~i groasa, par rar, aspru, uscat, 'decolorat, friabil, specifica
hipotiroidismului. Acest aspect este denumit facies buhait.
Facies"l acromegalic: apare in hipersecretia de hormon somatotrop hipofizar ~i
apare cu 0 dezvoltare accentuata a arcadetor orbitale, nasului, urechilor, buzelor
~i mentonului.(prognatism)
Facies"} mitral: apare la pacientii cu afectarea valvelor mitrale ~i este tipic, cu
cianoza obrajilor, nasului, buzelor ~i urechilor, pe un fond palid al restului
tegumentelor.
Facies"} anemic: este un facies palid pai, cu mucoasele conjunctivale palide ~i
apare in anemiile severe mai ales de tip feripriv.
Facies"} congestiv: este opusul celui anemic, aparand culoarea ro~ie vinetie, mai
ales la nivelul extremitatilor capului, obraji, lobul urechilor, nasului ~i menton.
Apare la cei cu poliglobulii secundare sau primare, la cei cu HTA sau la cei cu febra
mare.
Facies"} hectic: apare cu pometii obrajilor ro~ii pe un fond paEd al fetei, mai ales la
cei cu forme grave de TBC.
Facies"! cirotic sau hepatic: prezinta 0 culoare galbena teroasa (icterica sau
subicterica), cu venectazii :pe pometii obrajilor ~i pe nas, buze subtiate, ro~ii,
carminate. Apare la cei cu hepatita cronica activa ~i la cei cu ciroza.
, I
l'

Facies"! adenoidian este specific copiilor cu polipi nazali sau vegetatii adenoide ~i
apare un facies cu ingustarea nasului, proeminenta buzei ~i a arcadei superioare.
Concomitent apare 0 voce tipica, nazonata ~itulburari ale auzului.

Facies"! rigid, tara mimica apare la pacientii cu boala Parkinson

Faciesu! cushingoid este tipic pentru cei cu hipersecretiea hormonilor
glucocorticoizi suprarenalieni. Apare un facies rotund (facies de luna plina), cu piel~
ro~ie violacee, gura mica, acnee, gat gros a~a numit "de bizon" iar la felnei apare ~i
hirsutismul (mustati ~ibarba)
 Facies"1 luIll£ este caracteristic pentru pacientii cu LED (lupus eritematos
diseminat) ~i apare cu 0 eruptie cutanata caracteristica sub forma de fluture la
nivelul nasului ~i obrajilor.Eruptia este eritelnatoasa cu scuame fine.
Facies"l din sclerodermie apare rigid, parca mic~orat, tara riduri ~i cute faciale,
inexpresiv, cu nas ~i buze subtiri. A fost comparat cu 0 icoana bizantina.
Faciesul vultuos este tipic pentru pacientii cu febra mare, cum ar fi in pneumonii,
bronhopneumonii, gripe,etc.
Facies"l asimetric apare In paralizia de nerv facial, cand 0 parte a fetei este
paralizata ~i determina asimetria fetei.
Facies"l ca 0 nara apare la cei cu parotidita epidemica s~h cu adenopatii mari
submandibulare.
MERSUL:
Mersul antalgic - apare din cauza unor dureri ~i este Intalnit In boli reumatice sau In
suferintele nervului sciatic.
Mersul rigid - apare la aterosclerotici sau In b. Parkinson ~i este un mers cu pa~i
..
mlc!.
Mersul dezordonat - apare In coree, complicatie neurologica din RP A.
Mersul cosit - apare In hemipareze spastice ~i membrul descrie un arc de cerc In
timpul mersului.
 Mersul talonat -ataxic, pe caJcaie, apare in sifilisul cu localizare la maduva spinarii,
tabes.
Mersul stenm - apare in paralizia de sciatic popliteu extern.
Mersul1eganat, de ram - apare in miopatiile grave.
Mersul ataxic - apare in afectiunile cerebeloase ~i pacientul merge incet cu
picioarele departate ~i cu privirea in jos.
Mersul ebrios - apare in intoxicatiile acute cu alcool cu barbiturice, in sindroamele
cerebeloase.
Mersul adinamic - miasteni~:gravis, b. Addison, neoplazii in faze terminale.
MISCARILE INVOLUNTARE:
Fasciculatiile si fibrilatiile musculare sunt eontraetii rapide, limitate la suprafata
mu~chi1or, fiind determinate de intoxicatii endo (insuficienta hepatica, insuficienta
renala decompensata, insuficienta respiratorie ete) sau exogene.
TremurAturile - sunt oscilatii ale extremitatilor eorpului. Ele pot fi fine, rapide,
mai ales la nivelul membrelor superioare, in caz de alcoolism, COnSUlTI excesiv de
cafea, in hipertiroidism sau in emotii, intoxieatii eu plumb, aresenie, mercur,
b.Basedow, scleroza in placi. Tremuraturile din Parkinson sunt rare, apar numai in
repaus ~i sunt mai freevente la nivelul eapului ~i membrelor superioare. Ii
encefalopatia portala ~i insuficienta hepatica apar tremuraturi mai ample ~i rare, ca
baHlile aripilor de pasare, fiind denumite flapping-tremor.
Miscarile atetozice - sunt mi~cari lente, permanente ~i apar in boli ale nucleilor
baflali
~
ale creierului (boala Wilson sau degenerescenta hepatolenticulara) .
Mi§carile coreice - sunt mi~cari ample, involuntare, rapide, aritmice ~i de scurta
durata ~i apar in leziuni cerebrale din cadrul RPA, in encefalite, etc.
Convulsiile - sunt contractii intermitente ale mu~chi1or, cu 0 durata variabila. Ele
pot fi tonice ~i produc rigiditatea segn1entelor interesate sau pot fi clonice, cand
produc mi~cari violente, ample, dezordonatate ale intregului corp. Ele pot fi ~i mixte,
tonico-clonice. Apar in epilepsie, hipertensiunea intracraniana, tulburari metabolice
sau vasculare cu rasunet pe creier sau in intoxicatii exogene.
Contractura permanenta - tetanos, tetanie, turbare, afectiuni cerebrale, isterie.
!
I, ,
I
EXAMENUL TEGUMENTELOR, MUCOASELOR SI
FANERELOR
CULOAREA TEGUMENTELOR
Paloarea : este culoarea mai deschisa a tegumentelor ~i mucoaselor ~i apare
in caz de reducerea circulatiei superficiale, prin vasoconstrictie sau mai
frecvent apare in anep1ii.
-anemia feripriva - paloare d~ ceara sau ca varnI
,
"

In anemiile hemolitice ~i megaloblastice -0 euloare galbuie, ea paiul de grau copt.

In leucemii cronice ~i IRe - apare
i
0 euloare gri-pamantie
In endocardita bacteriana infectioasa - paloarea este de tip eafea eu lapte
Roseata :apare prin vasodilatatie aceentuata sau prin cre~terea cantitatii de
oxihemoglobina in cireulatie (poliglobulie)
dupa expunere la temperaturi inalte sau in stari febrile, dupa efort fizic, la cei cu
distonie neuro-vegetativa, la femei in perioada menopauzei (bufeuri), la etanolici, in
intoxicatia cu oxid de carbon, in poliglobulii primare sau secundare.
 Cianoza (kianos) : este 0 euloare albastruie - vinetie a pielii ~i mueoaselor ~i
. apare din eauza ere~terii nivelului hemoglobinei reduse In vasele miei In anumite
•iteritorii.

Cianoza adevarata :in eonditii de ere~tere a eantitatii absolute de Rb. redusa in

eapilare (peste nivelul de 5 g /100 ml sange). Ea apare mai bine la extremitati ~i
depinde de anumiti faetori:
- volumul eapilarelor eutanate ~i mueoase, grosimea ~i transparenta
Inveli~ului eutaneo-mueos (eel mai bine se observa la lobul ureehilor, pometi, buze
I

~i patul unghial). f:,

-pigmentatia pielii (la rasa neagra sau alte hiperpigmentari cutanate) se

eauta mai bine la palme sau mucoasa conjunctivala
-asocierea cu alti pigmenti in acela~i timp, de ex. cu icterul
-concentratia· .Hb. In sange, ea aparand mai repede la eei eu poliglobulie
decat la cei cu anemie
Cianoza falsa apare In :
-intoxicatia eu oxid de carbon (carboxihemoglobinemie), care are 0
culoare albastruie cu tenta carminata
-policitemia vera, cand eianoza are aspect ro~u-vinetiu
 -methemoglobinemie ~i sulfhemoglobinemie (intoxicatia cu nitriti,
nitrotoluen, benzen etc)
-argiria -- depozitarea sarurilor de argint in tegumente, dand 0 coloratie
albastra-cenu~ie
In aparitia cianozei are importanta nivelul absolut al Hb. reduse. La anemici, mai ales la
valori sub 5 g. 1100 ml sg. cianoza nu poate fi evidentiata
.•.. ..
CIANOZA CENTRALA :este data de saturarea insuficienta a sangelui arterial
cu oxigen, tradusa prin cre~terea nivelului absolut al Hg. reduse in sangele arterial
peste valoare limita de:: 5 g/100 ml. Aceasta cianoza este generalizata ~i
intereseaza atat tegumentele cat ~i mucoasele, iar temperatura nu este scazuta, a~a
zisa cianoza calda "!,
Cauzele cianozei de tip central:
Cauze respiratorii :
-afectiuni care reduc patul de hematoza: pneumonii masive, bronhopneumonii, TBC
miliar, fibroze pulmonare extinse, pleurezii Inasive, pneumotorax, fibrotorax,
toracele cifo-scoliotic, etc.
- afectiuni care produc obstructia cailor respiratori: boli laringo-traheale, tumori car~
comprima caile respiratorii, astmul bron~ic, BPCO, etc 1

l•.
, ." We"
~~; 2. Cauze cardiace:

iJtsuficienta cardiaca stanga din cardiopatia ischemica, infarctul miocardic, RTA,

valvulopatii n1itro-aortice, cardiomiopatii, tulburari de ritm ~i conducere.
cardiopatiile congenitale complexe care se pot instala de la na~tere, persistand toata
viata - boala albastra.
persistenta canalului arterial
fistulele arterio- venoase pe vase mari ~i mij locii, cu ~unt veno-arterial dupa
anevrisme sau pe vase mici, in telangiectazia ereditara. II
I

3. Cauze mixte:cardiace ~i respiratorii. Tipic este cordul pulmoriar cronic in care apare
suferinta inimii drepte consecutiv unei afectiuni bronhop~lmonare.
'"'
CIANOZA PERIFERICA:este determinata de 0 .yasoconstrictie urmata de
incetinirea vitezei circulatiei sangelui intr-o zona periferica, ceea ce duce la
extractia crescuta a oxigenului de catre tesuturi, din sangele arterial.

-Cianoza generalizata: apare dupa expunere la frig sau in insuficienta cardiaca

congestiva, cand se asociaza ~i 0 vasoconstrictie cutanata compensatorie. Ea este
mai pronuntata la extremitati care sunt reci iar in insuficienta cardiaca dreapta sau
congestiva, apar ~i edemele.
-Cianoza localizata - apare in obstmctiile tmnchiurilor venoase sau arteriale ~i este
strict localizata la teritoriul corespunzator. Daca obstacolul este pe cava superioara
apare cianoza extremitatii cefalice, a membrelor superioare, a gatului ~i a partii
superioare a toracelui (cianoza in pelerina cu sau :tara edem).

Tulburarile de piementare :

-Hipomelanozele sunt caracteri~ate prin scaderea sau absenta pigmentului melanic. Din
acest gmp fac parte albinis~uI caracterizat prin absenta pigmentului in piele, par ~i
ochi ~i vitiligo caracterizat :prin aparitia unor pete deschise la culoare, cu contur
hiperpigmentat.
J

-Hipermelanozele apar prin cre~terea numerica a celulelor melanice ~i supraincarcarea

lor cu pigment ~i sunt datorate cauzelor hormonale: insuficienta cronica a glandelor
suprarenale (boala Addison), hipertiroidismului (boala Basedow). Efelidele- pete
brun ro~ietice mici pe obraji, umeri, spate, fata dorsala a mainilor apar prin
pigmentarea pielii sub forma de pistrui ~i au caracter familial ~i constitutional.
-Icterul este coloratia galbena a pielii, mucoaselor ~i sclerelor determinata de
impregnarea acestora cu bilimbina cind aceasta are valori crescute in sange (peste
valoarea normal a de 1mg la 100 ml sange). . t
LEZIUNILE CUTANATEi
Macula: 0 pata neteda, de culoare roz sau ro~iatica, de dimensiuni mici (sub 1em
di4metru) care nu depa~e~te planul tegumentar ~i apare In boli eruptive infectioase
ca rujeola, rubeoo1a, febra tifoida.
Papula :0 proeminenta mica pe piele, rotunda cu diametru sub 0,5 cm palpabila;
apare In scarlatina, urticarie
N odulul este 0 formatiune dermic a sau hipodermica de dimensiuni variate, palpabila
ce apare in xantomatoza, lipomatoza, eritem nodos.
Vezicula este 0 formatiune In relief, cu dialnetnl1 sub lcm, cu continut lichidian care
apare In varicela, zona zoster, herpes. , Ii',
Bula este 0 vezicu1a cu continut purulent care apare In ac~ee, variola, impetigo.
Chistul este 0 colectie Incapsulata cu continut lichid sau semilichid.
Crustele sunt depozite de exudate solidificate la suprafata tegumentului care apar In
evolutia herpesului, zonei zoster sau ca urmare a unor eroziuni, ulceratii sau la
nive1ul eczen1e1or cutanate.
Cicatricea apare prin vindecarea plagilor cutanate unde se dezvolta un tesut fibros.
Fisurile sunt solutii de continuitate liniare care ajung pana 1anivelul dermului.
Eroziunea este 0 pierdere de substanta care intereseaza epidermul.
 Ulceratia este 0 pierdere de substanta mai profunda ce intereseaza ~i dennul.
Gangyena este 0 necroza a tesutului ~i straturilor sUbJacente care se poate
suprainfecta devenind fetida.
Escara este 0 gangrena mai profunda circumscrisa, situata la nivelul zonelor supuse
presiunii exteme (fese, regiunea sacrata, calcaie).
Vergeturile sunt benzi de atrofie la nivelul carora pielea este subtiata ~i incretita ~i
se produc prin ruperea fibrelor elastiee din derm. Apar in eaztLlere~terii in volum a
abdomenului (sarcina, aseita) sau a altor regiuni (obezitate, edeme) sau odata eu
slabirea rapida ~i aeeentuata :a paeientului •
Leziunile vasculare la nivelul pielii:
" I
Pete~iile:sunt pete hemoragice de dimensiuni miei (sub lem) de forma rotunda sau
ovala ee apar pe piele sau mueoase.
Echimozele :sunt pete hemoragice dermo-hipodermice mai mari de lem.
Telangiectaziile:sunt dilatari ale vaselor miei pe piele sau mucoase ee apar in
hipovitaminoze B, sarcina, Ciroza,iterird / Ci['ILSUYfI de Clh..-i;ecncet~ona(e
Examenul paruIui:
Hipotrichoza reprezinta rarirea parului (hipotiroidisI11,boala Addison).
Cb!vitia este pierderea pilozitatii pe 0 arie detenninata.
Alopecia este caderea parului de pe cap, dinradacina sa.
Hipertrichoza este cre~terea densitatii parului in zonele cutanate caracterizate prin pilozitate.
Hirsutismul reprezinta 0 hipertrichoza pe zone rnai extinse
Modificarile calitative ale parului se refera la grosirnea firului, luciul ~i piglnentarea parului.
Examenul unghiilor:
Se analizeaza forn1a, grosirnea, friabilitatea ~i culoarea lor.
I

Bombarea -- accentuarea patologica a convexitatii unghiilor apiarein cazul degetelor

hipocratice ~i se caracterizeaza prin hipertrofia tesuturilor moi ale ultimei falange ~i
aspectul unghiei de sticla de ceasomic. Aspectul apare in diverse boli bronho-
pulmonare (neoplasm, bron~iectazie, abces pulmonar, empiem, fibroze interstitiale),
boli cardiace (angio-c,ardiopatii congenitale, endocardita infectioasa, insuficienta
cardiaca), boli digestive (ciroza hepatica, polipoza intestinala, rectocolita ulcero-
hemoragica), poliglobulii.
Escavarea unghiilor (coilonikia) apare in anemii feriprive, mixedem, acromegalie.
Sistemul adipos si muscular:
Tesutul adipos se pune in evidenta prin inspectia general a ~i prin masurarea pliului cutanat pe
abdomen sau pe brat, apreciindu-se astfel stare a de nutritie a pacientului.
Sistemul muscular se examineaza prin inspectie ~i palpare, constatand astfel dezvoltarea ~i
tonusul musculaturii: hipertrofie, hipotrofie, hipertonie, hipotonie musculara sau aspect
normal.
Sistemul ganglionar:
Ganglionii limfatici superficiali sunt localizati occipital, retroauricular, axilar, epitrohlear,
inghinal ~iin spatiu1 popliteu. .
Prin inspectie se pot observaganglionii in caz de adenopatie importanta in locuri
precum axila sau inghinal. :
Palparea ganglionilor se face eu ambele maini, simetric, ineepand din zona
oeeipitala continuand. flpoi eu celelalte grupe. In caz de adenomegalie se descriu
urmatoarele earactere: IloealizareH ganglionilor, numarul, volumul lor, eonsistenta,
sensibilitatea, mobilitatea ~i starea tegumentelor supraiacente. Se pot intaJni:
ganglioni unici sau multipli, localizati sau generalizati, confluenti, mobili sau fixati,
de diverse marimi ~i forme (rotunzi, ovali, neregulati) durero~i sau nedurero~i,
consistenta mai scazuta sau mai erescuta, eu tegumente nemodificate sau inflamate,
ulcerate sau cicatrizate la nivelul grupelor ganglionare. Modifieari ale ganglionilor
pot apare in boli infectioase acute sau eroniee, boli ale sangelui $i organelor
hematoformatoare, tumori maligne ell diverse loealizari ce pot determina metastaze
ganglionare localizate sau generalizate. ;
Examenul parulni:
Hipotrichoza reprezinta rarirea parului (hipotiroidisI11,boala Addison).
Ctlivi,tia este pierderea pilozitatii pe 0 arie detenninata.
Alopecia este caderea parului de pe cap, dinradacina sa.
Hipertrichoza este cre~terea densitatii parului in zonele cutanate caracterizate prin pilozitate.
Hirsutismul reprezinta 0 hipertrichoza pe zone mai extinse
Modificarile calitative ale parului se refera la grositnea firului, luciul ~i pigmentarea parului.
Examenul unghiilor:
Se analizeaza forn1a, grositnea, friabilitatea ~i culoarea lor.
I

Bombarea -- accentuarea patologica a convexitatii unghiilor ap1areIn cazul degetelor

hipocratice ~i se caracterizeaza prin hipertrofia tesuturilor moi ale ultimei falange ~i
aspectul unghiei de sticHi de ceason1ic. Aspectul apare In diverse boli bronho-
pulmonare (neoplasm, bron~iectazie, abces pulmonar, empiem, fibroze interstitiale),
boli cardiace (angio-c.ardiopatii congenitale, endocardita infectioasa, insuficienta
cardiaca), boli digestive (ciroza hepatica, polipoza intestinala, rectocolita ulcero-
hemoragica), poliglobulii.
Escavarea unghiilor (coilonikia) apare in anernii feriprive, rnixedern, acrornegalie.
Sistemul osteo-articular:
Examenul obiectiv al oaselor:Fracturile se caracterizeaza prin mobilitate anormala a
I

urtui segment osos ~i crepitatii osoase.Deformarile osoase apar prin cre~terea ~i

dezvoltarea anormala a oaselor, prin proliferari tumorale sau tulburari endocrine
(acromegalie) sau metabolice (rahitisln, osteomalacie, boala Paget).
Examenul obiectiv al articulatiilor:
,
-Congestia - coloratia ro~iatica a tegumentelor din jurul articulatiilor apare in
cazul artritelor (inflamatii articulare).
-Turnefactia tesuturilor periarticulare duce la deformarea articulara, durere
spontana la mi~care ~i lirnitarea mobilitatii articulare. I I

-Tofii guto~i - nodozitati cutanate ce se formeaza pr,in depozite de urat de sodiu

in jurul articulatiilor ~i au sernnificatie pentru boala metabolica numita guta
-Durerea articulara - sensibilitatea se constata prin palparea articulatii10r ~i prin
mi~carile active sau pasive efectuate de pacient.
-Deformarile articulare se observa la inspectia atenta, avand sernnificatie in
artrite sau in artroze (procese degenerative articulare, cu caracter cronic).
-Mobilitatea articulara se evidentiaza prin mi~carile active sau pasive ale
articulatiilor, bolile articulare determinand reducerea sau disparitia mobiliH\tii unei
artculatii fie din cauza durerilor, fie din cauza anchilozei sau semianchilozei
articuiare
 EXAMINAREA REFLEXELOR:
Reflexul neurologic depinde de arcul care se formeaza din calea eferenta care
pleaca de la receptorul stimulat ~i calea aferenta care activeaza efectorul
precum ~icomunicarea dintre aceste componente
Reflexele pot fi diminuate sau absente.
Ex: reflexul rotulian- se solicita pacientului sa-~i prinda degetele de la 0 mana cu cele
de la cealalta mana ~i sa traga putemic, timp in care medicul exatnineaza rapid
reflexul rotulian. .-
Leziunile medulare determina Intreruperea arcului reflex ~i deci abolirea reflexelor.
Reflexeie osteo-tendinoase:
Reflexul bicipital - se executa pe bratu1 pacientului care este u~or flectat, cu palma
in jos, iar mediculi~i plaseaza policele sau indexulla nivelul bicepsului, executand
percutia cu ciocanelul i
Refexul tricipital - se flecteaza antebratu1 pacientului in unghi de 90% cu fata
palmara a mainii orientata spre trunchi ~i se percuta tendonul tricepsului imediat
deasupra articulatiei cotuIui; se urmare~te eontraetia trieepsului ~i extensia
antebratului pe brat.
Reflexul brahio-radial - pacientul fiind in elinostatism se pune mana pe abdomen
sau se sprijina pe eoapse eu fata palmara in jos. Medicul pereuta radiusulla 1,5-3
em.. de
.. artieulatia radio-earpiana ~i se urmare~te flexia ~i mi~earea de supinatie ~
)\

matnll.

I'
:~~}:"~::,;~'j ·<:~-~.~~~l~:*:I?:~:·
:? :-::",0: :E~1~lf~r~1f~-r;~}';?n~~;::~''1f'F::':'~'-;j'':'':',:,,/';"r;..
. '..~.,~ -. .:.,r) ,:~':~:::~r~~~;~~;q<;~1~<,~;ii
'-,';
Reflexul rotulian - pacientul fiind 1n decubit dorsal cu genunchii u~or flectati,
l1)edicul sustine ambele Inembre la nivelul spatiului popliteu ti percuta tendonul
rdtulei imediat dedesupt.
Reflexul achilian - se poate efectua ill 2 nloduri. Cu pacient culcat in decubit, se
pune membrul de exalninat flectat pe genunchi rotat exterior, cu piciorul flectat pe
gamba la un unghi de 900/0. sau cu pacient a~ezat in genunchi pe un scaun sau pat cu
picioarele flectate la fei. Se percuta tendonul lui Achile ~i normal se produce flexia
plantara din articulatia tibio-tarsiana.
Reflexele abdominale - se efectueaza cu un beti~or invelit in vata atingand
I

abdomenul deasupra ~i dedesupt de ombilic, simetric,f " urmarind contractia

Inusculaturii.
Reflexul plantar - se traseaza cu 0 cheie 0 linie curba pe fata plantara a piciorului,
de la calcai spre haluce
Normal se produce fle-x-iahalucelui. In caz de leziuni ale neuronului central, 1n come
sau dupa crize comitiale, apare extensia halucelui ~i desfacerea degetelor in evantai,
selnn numit Babinski