Sei sulla pagina 1di 24

24 pagini

an XII nr. 164

TIMPUL
REVIST| DE CULTUR|

noiembrie 2012

11

Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP 7 - IA{I

Num\r ilustrat cu fotografii de Ioana St\nescu

C\rturari, opozan]i [i documente Manipularea Arhivei Securit\]ii


Gabriel Andreescu

Exist\ un mod economic de g`ndire?


Tiberiu Br\ilean

~n momentul de fa]\ e important s\ fac lucrurile cele mai grele [i cele mai puternice pe care pot s\ le fac
Interviu cu regizorul Cristian Mungiu, realizat de Laura Gu]anu

Bucuriile simple ale perspectivismului: Constantin Noica `n jurnalele a doi discipoli


Horia P\tra[cu
www.timpul.ro

TIMPUL

Agora

Note inutile
BOGDAN C|LINESCU
Parisului. Richard Descoings considera c\ Sciences-po era o [coal\ pentru elita francez\. ~ns\ aceasta era voca]ia acestei [coli. S\ preg\teasc\ elita francez\ pentru o carier\ politic\ sau pentru posturi de r\spundere `n `ntreprinderi, organiza]ii interna]ionale sau b\nci. Examenul obligatoriu pentru a fi acceptat (ceea ce diferen]iaz\ les grandes coles de universit\]ile unde oricine se poate `nscrie) acord\ posibilitatea oricui s\ devin\ elev, condi]ia fiind s\ reu[easc\. Concuren]a [i examenul s`nt cele mai nobile [i echitabile formule pentru tinerii din familiile s\race. Din p\cate, ideologia de st`nga nu e de acord [i prefer\ legea contingentelor. Bine`n]eles c\, dup\ aceste schimb\ri, nivelul a sc\zut la Sciences-po, iar unii absolven]i din genera]ia celor defavoriza]i au recunoscut c\ s`nt privi]i cu ne`ncredere atunci c`nd ajung pe pia]a muncii (nu au fost accepta]i la Sciences-po pentru c\ s`nt de origine magrebian\ sau doar pentru c\ locuiesc `n zonele periferice ale Parisului?). Aceste schimb\ri au f\cut din noul director o celebritate `n lumea educa]iei cu un viitor de ministru dup\ revenirea st`ngii la putere. ~ns\ destinul a decis altfel. Homosexual notoriu (de[i c\s\torit), Richard Descoings moare `n condi]ii foarte bizare `ntr-un hotel din New York la sf`r[itul lunii mai. Iar la mijlocul lunii octombrie, Curtea de Conturi publica un raport teribil despre ceea ce s-a `nt`mplat la Sciences-po sub conducerea lui Richard Descoings. Salarii enorme, prime imense, deplas\ri `n lumea `ntreag\, facturi nejustificate. Cheltuielile institutului s-au triplat pe ascuns, cu toate c\ prime[te de la statul francez `n jur de 60 de milioane de euro pe an! {i mai grav, fostul director, ce d\dea lec]ii de echitate social\, `[i fixase un salariu de 54000 de euro pe lun\. ~n plus, avea facturi de zeci de mii de euro dup\ c\l\torii f\r\ justificare `n toate ]\rile lumii, mese `n restaurante de lux. De altfel, tot Comitetul de Direc]ie al [colii [i-a acordat regulat prime anuale de sute de mii de euro. Aceste practici nu s`nt o excep]ie. St`nga francez\ ne-a obi[nuit cu lec]ii de moral\ atunci c`nd ea tr\ie[te `n lumea boga]ilor rupt\ de realit\]i. Dominique Strauss-Kahn, Franois Hollande, Sgolne Royal ca s\ citez doar c`]iva s`nt personalit\]i cu averi personale considerabile, ce `[i permit sau [i-au permis s\ se considere justi]iarii timpurilor moderne. una dintre promisiunile candidatului Franois Hollande. Cu siguran]\ este ultima preocupare a francezilor `n aceast\ perioad\ de criz\. De altfel, a se pronun]a contra `nseamn\ a fi retrograd sau de extrem\ dreapta. Cred, totu[i, c\ este o problem\ serioas\. ~n primul r`nd, ca liberal, nu v\d de ce se amestec\ puterea public\ [i politicienii `n chestiunile ce ]in de familie [i de rela]iile interumane. Nu e rolul lor. Este vorba despre libertatea indivizilor. C\s\toria nu se face prin decret sau lege. E o alegere liber\ [i personal\. Pe de alt\ parte, c\s\toria a fost dintotdeauna una `ntre un b\rbat [i o femeie. Nimeni nu interzice homosexualilor s\ locuiasc\ `mpreun\. Asta nu `nseamn\ c\s\torie. De altfel, exist\ deja un mod de unire numit PACS ce se declar\ la prim\rie. ~n fine, [i mai grav, e situa]ia copiilor. Cuplurile de homosexuali cer libertatea de a adopta. M-am `ntrebat ce poate fi `n capul unui copil crescut de dou\ femei sau doi b\rba]i. Pe cine `l va chema tat\ sau mam\? Cum va evolua psihologic acest copil? Politicienii care au decis s\ se ocupe prin lege de aceste situa]ii ignor\ total dreptul copiilor ce devin un fel de produs. Viitorul omenirii este pe m`ini bune. (Paris, noiembrie 2012)

Sciences-po
Institutul de {tiin]e Politice din Paris (Sciences-po) e cunoscut `n toat\ lumea [i e considerat ca fiind una dintre cele mai serioase institu]ii de `nv\]\m`nt superior din Fran]a. Institutul face parte din categoria Grande cole, al\turi de cole Normale Suprieure, ESSEC, ESPC etc. De[i am ob]inut diplom\ `n anii 90, am continuat s\ fiu la curent cu schimb\rile `n aceast\ {coal\ [i, mai ales, cu ceea ce s-a `nt`mplat `n perioada 1996-2012, c`nd director a fost Richard Descoings. Acesta, personalitate venit\ de la st`nga-caviar, a hot\r`t s\ deschid\ b\ncile [colii tinerilor francezi defavoriza]i. E vorba, bine`n]eles, de cei din familiile s\race ce locuiesc, mai ales, `n or\[elele din nordul CAPRICORN

C\s\toria homosexualilor
Aceste r`nduri au fost scrise `n zilele c`nd legea cu privire la c\s\toria homosexualilor era discutat\ `n Parlamentul francez. A fost

Presiunea istoriei
OVIDIU PECICAN
Filosofarea `n marginea istoriei a pornit, la autorii rom=ni, aproape `ntotdeauna de la soma]iile clipei istorice traversate [i `n consonan]\ cu priorit\]ile acesteia. Hasdeu `[i pl\m\dea orizontul filosofic [i concep]ia prin care interpreta trecutul [i prezentul atent s\ g\seasc\ temeiuri pentru actul unificator de la 1859, pentru o glorie dinastic\ (dup\ 1866, Carol I `ntemeia o nou\ dinastie, socotit\ ini]ial ilegitim\ de savantul-jurnalist, dar acceptat\ dup\ e[ecul carnavalesc al republicii ploie[tene [i, mai ales, dup\ victoria german\ asupra Fran]ei lui Napoleon al III-lea) v\zut\ tacit `n prelungirea marelui [ir de `nainta[i pu[i sub genericul de Negru-Vod\. Serialitatea istoric\ a lui A. D. Xenopol nu a `nsemnat, cum s-ar putea crede, elaboratul unui spirit desprins de contingent, ci o punere `n cheie filosofic\ a sentimentului de stabilitate pe care i l-a putut crea domnia `ndelungat\, plin\ de succese, a lui Carol I `n la belle poque. Pentru Blaga, descoperirea precarit\]ii unei culturi scrise rom=ne[ti de mare altitudine a g`ndului `n anii inaugur\rii unei noi statalit\]i, redimensionate favorabil pe seama rom=nilor Rom=nia Mare , a fost punct de plecare `n elaborarea teoriei retragerii din istorie, a sabot\rii acesteia. Eliade [i Cioran elaborau febril sub presiunea scurtei [i tensionatei apoteoze interbelice, unul abundent, cel\lalt fragmentar [i cu zg`rcenie, considera]ii `n marginea experien]elor istorice, c\ut`nd temeiurile stabilit\]ii `n arhaic [i universal sau depist`nd izvoarele saltului `n g`ndirea totalitar\ a lui Lenin [i Hitler. Trebuie, prin urmare, v\zut mereu, `n tezele [i enun]urile de filosofia sau teoria istoriei datorate rom=nilor, mai mult ([i un pic altceva) dec`t o simpl\ copiere de modele str\ine. Ele nu sunt nici numai proiecte intelectuale desprinse de lume [i de imediat, ori puneri `n scen\ ale orgoliului personal angajat `n cursa confrunt\rii cu propriile limite. Aceste proiecte personale, survenite cu pu]ine excep]ii `n via]a unor oameni care cotidian profesau altceva [i care p`n\ [i `n opera lor scris\ se afirmaser\ [i urmau s\ se afirme ca fiind mai degrab\ ni[te practicieni, nu teoreticieni, sunt, deci, ni[te r\spunsuri la fr\m`nt\ri ale locului [i epocii, taton\ri de solu]ii [i tentative de deschidere a por]ilor unei alte modalit\]i de a aborda realitatea [i de a pune con[tiin]a la lucru. Acest lucru nu `nseamn\ `ns\ c\, `n virtutea unui conjuncturalism (sau contextualism) oarecare trebuie trecut peste caracterul imperios personal al motiva]iei fiec\ruia, ignor`ndu-se mitul personal care se exprim\ prin vocea fiec\rui filosof al istoriei care conteaz\. Dimpotriv\, chiar [i cele mai sporadic afirmate preocup\ri `n domeniu, cele lipsite de continuitate ori de un puternic relief `n cadrul operei autorului, `[i datoreaz\ prezen]a acolo unde se afl\, pitite `ntr-o parantez\ ocazional\ ori a[ezate `ntr-un col] de pagin\, unei voin]e exprese, articulate textual prin frecventarea anumitor teme [i motive [i prin afirmarea anumitor pozi]ii, nu altele. Pare de la sine `n]eles, [i totu[i trebuie afirmat acest lucru `n mod expres: `n fiecare r`nd al filosofilor rom=ni ai istorie, se cuvine c\utat\ urma unei provoc\ri intime, ceea ce se scrie acolo nefiind altceva dec`t r\spunsul la acea provocare, n\scut\ sub impulsul unei dinamici interioare. Dac\ ar fi s\ se dea un r\spuns generic, mai mult sau mai pu]in valabil `n toate cazurile in[ilor nu prea mul]i care au atins, la un moment dat, `n g`ndirea [i practica lor cultural\, `ntr-un mod mai mult sau mai pu]in original, sfera filosofiei istoriei, atunci el ar trebui s\ cuprind\, probabil, referin]a la interesul pentru trecut [i, mai general, trecerea timpului, curiozitatea pentru cunoa[terea modului `n care ne apropiem de acesta, inten]ia (poate utopic\) de a descoperi legi menite s\ ajute la descifrarea corect\ [i coerent\ a prezentului [i chiar s\ `ng\duie prognoze asupra viitorului pe baza legit\]ilor descifrate prin intermediul reflec]iei asupra trecutului. S`nt tr\s\turi care pot sau nu avea leg\tur\ cu practica expertului `n studiul trecutului [i care nu recomand\ orice specialist din domeniul filosofiei. Ele conduc `ns\ c\tre un tip uman dornic s\ str\bat\ prin propria g`ndire deci `n mod ra]ional aparenta dezordine evenimen]ial\ [i spa]io-temporal\ de zi cu zi, c\ut`nd urmele realit\]ii magmatice, incandescente, `n episoadele deja r\cite, mai `ndep\rtate. Optimism gnoseologic? Doar `ntr-o anumit\ m\sur\, [i nu necesarmente. Rezultatul reflec]iei asupra istoriei poate fi un r\spuns sceptic, negativ. Faptul c\ r\spunsul se configureaz\ `ns\ `n termeni negativi nu semnific\ `ns\ c\ optimismul gnoseologic al autorului lipse[te. Doar at`t c\, la cap\tul explor\rilor proprii, ceea ce se descoper\ poate nega capacitatea stabilirii de legi, a `n]elegerii circumstan]elor explorate, influen]`nd un verdict sceptic. C\ci [i cunoa[terea cu rezultate negative este tot cunoa[tere, [i are meritul de a marca m\car c\ile socotite `nchise ori, dac\ nu, poate e[ecul unei metodologii ori a unui model teoretic. Convingerile lui Lucian Blaga despre existen]a unei cenzuri transcendentale ori convingerea lui Ioan Petru Culianu despre marele joc combinatoriu al lumilor posibile pot fi privite ca verdicte sceptice cu privire la capacitatea omului de a `n]elege [i explica istoria, dar ele nu r\m`n mai pu]in rezultatul unui optimism cognitiv de vreme ce, prin clarific\ri, conceptualiz\ri, delimit\ri [i diverse strategii argumentative s-a ajuns, `n cele din urm\, la ele. Ce s\ mai spui despre medita]iile cioraniene cu privire la trecutul rom=nesc, la istorie `n general?... R\m`ne sigur c\ exist\, `n orice caz, g`nditori care, frecvent`nd domeniul, s-au pronun]at cu scepticism `n interiorul lui, [i al]ii care ar fi putut medita dup\ cum o indic\ opera [i preg\tirea lor asupra istoriei, dar nu au f\cut-o `ntr-o manier\ concludent\. Abia ultimii `mi par a fi adev\ra]ii sceptici, de vreme ce nu au mai irosit timpul prin[i `n mrejele unui eventual efort de exprimare a g`ndurilor lor legate de istorie. Printre ace[tia se num\r\, cred, Gh. I. Br\tianu, care a editat generalit\]ile cu privire la studiul istoriei ale lui Nicolae Iorga, v\dind c`t se poate de clar un gust pentru reflexivitatea de tip filosofic asupra domeniului preferat, dar care, totu[i, nu [ia consumat creativitatea `n aceast\ zon\. {i exemplele se pot `nmul]i, incluz`nd o serie de precursori (precum M. Kog\lniceanu [i N. B\lcescu), dar [i continuatori.

noiembrie 2012

www.timpul.ro

Agora

TIMPUL
BURSA C|R}ILOR

Statele Unite ale Compara]iei


DORIN TUDORAN
Francezii au dreptate: Comparaison nest pas raison compara]ia nu este un argument. Dup\ 1989, au existat dou\ compara]ii pe care le-am `nt`mpinat cu o bun\ doz\ de scepticism. Prima a fost cea prin care monarhi[tii rom=ni aminteau c\ [i `n Spania, dup\ o republic\ falimentar\ [i o dictatur\ militar\, a fost restabilit\ monarhia. Punctul meu de vedere era [i a r\mas c\, `n vreme ce `n Spania op]iunea monarhic\ nu fusese total subminat\ de op]iunea republican\ (cea de a doua republic\, 1931-1936) [i de cele patru decenii (1936-1975) ale dictaturii lui Francisco Franco, `n Rom=nia postdecembrist\, dincolo de un cerc restr`ns, simpatiile monarhice au fost, [i s`nt, mai mult legate de o persoan\ Regele Mihai, dec`t de o institu]ie monarhia. La `nceputul anilor 90, am discutat acest subiect cu monarhi[ti precum profesorul Ghi]\ Ionescu, istoricul Constantin (Costi) Br`ncoveanu, pentru o vreme consilier al Regelui, sau arhitecta Iolanda Str\nescu. Exist\ un document (elaborat de Ghi]\ Ionescu, dar semnat, din motive strategice pe care nu g\sesc de cuviin]\ s\ le numesc aici, de al]i doi lideri monarhi[ti din diaspora rom=neasc\) prin care se `ncerca s\ se explice, simplu [i coerent, cancelariilor politice occidentale [i palierelor birocra]iilor aferente de ce re`ntoarcerea regelui Mihai `n fruntea statului ar fi fost o solu]ie benefic\ at`t pentru Rom=nia, c`t [i pentru comunitatea interna]ional\. Ecoul nu a fost semnificativ. De[i sceptic `n privin]a [anselor reinstaur\rii monarhiei, am sprijinit acel efort al monarhi[tilor. La prima vizit\ a familiei regale `n Rom=nia, mul]i dintre cei care l-au `nt`mpinat pe fostul suveran fluturau fotografia de mai jos coperta a IV-a a primului num\r din revista pe care o lansasem la Washington Meridian. Numai c\, `n 1990-1991, Constitu]ia Rom=niei, de care se pl`ng mul]i, a fost elaborat\ (Comisia de redactare a proiectului de Constitu]ie condus\ de Antonie Iorgovan) `ntr-un soi de regim special av`nd un obiectiv bine definit: sprijinirea cu orice pre] a republicii ca form\ de guvern\m`nt. Constitu]ia a fost ratificat\ prin referendumul na]ional din 8 decembrie 1991. ~n felul acesta se ob]inea eliminarea oric\rei posibilit\]i ca Rom=nia s\ redevin\ o monarhie. Azi, o revizuire a Constitu]iei care s\ conduc\ la `nlocuirea republicii cu monarhia ca form\ de guvern\m`nt ar implica o b\t\lie pentru care nu exist\ resursele [i voin]a politic\ necesare. De partea cealalt\ a compara]iei Spania. ~n 1969, Francisco Franco `l desemneaz\ prin] mo[tenitor pe fiul lui Juan de Bourbon, Juan Carlos, acord`ndu-i titlul de Prin] al Spaniei. Juan Carlos este `ncoronat `n 1976 [i `l desemneaz\ premier pe Adolfo Surez, fostul Secretar general al Mi[c\rii Na]ionale, suportul politic oficial al generalului Franco. Se organizeaz\ un referendum [i, `n 1978, Spania (re)devine o monarhie: constitu]ional\ [i ereditar\; parlament bicameral. Regele este [ef al statului, `[i asum\ func]iile de v`rf ale politicii externe, este Comandant Suprem al Armatei, promulgheaz\ legi, desfiin]eaz\ Parlamentul, determin\ organizarea alegerilor [i referendumurilor etc. Acordurile de la Moncloa
www.timpul.ro

Jacob se hot\r\[te s\ iubeasc\ de C\t\lin Dorian Florescu, traducere [i note de Mariana B\rbulescu, Editura Polirom, 2012, 352 pag., pre]: 39.95 lei.

(octombrie 1977) dintre guvern [i principalele for]e politice s`nt considerate drept primul contract social democratic al Spaniei. Recenta declara]ie a dlui Crin Antonescu O monarhie constitu]ional\ este forma cea mai convenabil\ de guvernare pentru o ]ar\ ca Rom=nia [] Eu am tr\it vremuri, `n 1990, `n care erai `ntr-un pericol fizic dac\ pomeneai de rege, de monarhie. Dac\ am avut convingerea s\ sus]in monarhia `n 1990, n-am de ce s\ nu o sus]in `n 2012 st`rne[te cel pu]in o `ntrebare: dac\ este un adept al monarhiei, de ce se g`nde[te dl Antonescu s\ candideze la func]ia de pre[edinte al unei republici? Nu de monarhismul dlui Antonescu m\ `ndoiesc, ci de posibilitatea ca, ajuns pre[edinte, s\ poat\ determina `ntoarcerea Rom=niei la o monarhie constitu]ional\. Este vorba de o iluzie pe care a nutrit-o, cred, [i dl Emil Constantinescu, numai c\ ma[in\rii (nu doar politice) de toate calibrele [tiu cum s\ consolideze `n electorat istorica voca]ie republican\, iar pe plan interna]ional nu se observ\ un trend de la republic\ la monarhie, chiar dac\ stabilitatea monarhiilor constitu]ionale este evident\. ~n sf`r[it, dar nu `n ultimul r`nd, revenirea Rom=niei la monarhie nu ar rezolva o problem\ cheie calitatea deprimant\ a clasei politice rom=ne[ti. Urcarea unui rege pe tron nu ar fi `nso]it\ de apari]ia unei noi clase politice. Atunci c`nd ar desemna un om politic s\ formeze guvernul, regele ar avea de ales tot din politicienii zilei de azi. ~ntre Monarhia salveaz\ Rom=nia! [i |[tia s`nt, cu \[tia defil\m, diferen]a ar putea fi cea dintre iluzie [i crunta realitate. Rom=nia a cunoscut experien]a aducerii unui principe str\in pe tron, dar nici o monarhie nu poate importa o clas\ politic\. Deocamdat\, stabilirea prin]ului Nicolae `n Rom=nia r\m`ne mai mult o mi[care simbolic\ dec`t un pas spre reinstaurarea monarhiei.

tu]ia. Ast\zi republic\ federal\ [i constitu]ional\ format\ din 50 de state [i un district federal, Statele Unite au `nceput cu totul altfel dec`t ar urma s\ `nceap\ Europa Unit\ sau Statele Unite ale Europei. M\ g`ndesc c\, `n at`ta vorb\rie, n-ar fi r\u ca unii s\ `n]eleag\ fie [i m\car diferen]a dintre o federa]ie [i o confedera]ie. O confederalizare/ federalizare a Europei ar avea drept subiec]i un num\r impresionant de na]iuni, unele cu secole de istorie, na]iuni cu identit\]i culturale [i sociale foarte pregnante etc. Nu acestea erau condi]iile la apari]ia Statelor Unite ale Americii. Un proiect de anvergura unei Europe Unite nu ar trebui marketat locuitorilor continentului `n principal prin campanii propagandistice. Acordul europenilor trebuie s\ vin\ din ra]iune, nu din disperare, fiindc\ proiectele construite din ra]iune bine determinat\ s`nt mai durabile dec`t cele izvor`te din disper\ri prost rezolvate. Interesele unei caste politico-birocratice nu reprezint\ neap\rat [i interesele subiec]ilor curta]i. Spre a fi o construc]ie cu [anse la tr\inicie, o Europ\ Unit\ s-ar cuveni s\ fie rezultatul unui consens bine g`ndit al locuitorilor ei, nu efectul unui r\zboi propagandistic [i psihologic de lung\ durat\ prin care europenilor li se flutur\ prin fa]a ochilor dilema: ori o Europ\ unit\, ori o Europ\ sf`r[ind apocaliptic.

***
Rom=nia nu e Spania. Francisco Franco [i Nicolae Ceau[escu nu au fost una [i aceea[i persoan\. Palatul Cotroceni nu este Palatul Zarzuela. Palatul Victoria nu este Palatul Moncloa. Nu [tiu c`t de mult au avut `n comun p\rin]ii Constitu]iei Spaniole, p\rintele Constitu]iei Europene [i Antonie Iorgovan. Jos Manuel Barroso nu este George Washington. Doar dna Viviane Reding aminte[te, din c`nd `n c`nd, de Tovar\[a Ana (a.k.a. Ana Pauker), dar, oric`t de dramatic pare acest lucru ast\zi, m`ine ar putea s\ devin\ subiect de amuzament. Ce nu va fi niciodat\ nici amuzant, nici `n]elept r\m`ne substituirea ra]iunii cu disperarea [i presiunile economico-financiare sau a construirii consensului `n chip onest cu cinismul marketingului politic [i interesele unor coali]ii nu tocmai suficient de largi. Nu poate fi neglijat ce convine Fran]ei [i Germaniei, de pild\, dar nu e suficient pentru o Europ\ Unit\.

O carte despre via]\ [i suferin]a, unde istoria european\ [i pove[tile personale se contopesc `ntr-o mare epopee. ~n Banat, un amestec de neamuri format din rom=ni, nem]i, francezi, s`rbi, unguri tr\iesc `mpreun\ de secole. Aici s-a inventat sistemul binelui f\cut din iubire: ~nc\ nimeni nu refuzase vreodat\ s\ dea ajutor [i nu se `mpotrivise vreodat\ acelui lucru care definea via]a de aici: `ndatorirea binelui f\cut din iubire. Asta era datoria fa]\ de ceilal]i. Datoria `i ]inea pe to]i `mpreun\. A[adar, [i Jacob iube[te `ns\ [i pentru c\ a[a `i st\ `n fire. El `[i iube[te m\runta via]\, mizer\ [i dur\; `nva]\ s\-[i iubeasc\ tat\l, care `ns\ `l tr\deaz\ mereu; le iube[te pe Katica, s`rboaica, [i pe Ramina, ]iganca cea gras\, `ns\ una este ucis\ [i cealalt\ deportat\. O poveste despre duritate [i s\r\cie, dar [i despre sensibilitate [i tandre]e, o poveste emo]ionant\ [i palpitant\ `n care iubirea devine o art\ a supravie]uirii. Noul s\u roman `l catapulteaz\ pe C\t\lin Dorian Florescu `n prima linie a literaturii germane... Nu s`nt mul]i cei care povestesc cu at`ta for]\, sensibilitate senzorial\ [i c\ldur\, at`t de amplu, cuprinz`nd secole, at`t de calm [i f\r\ team\, ezit`nd la fel de pu]in at`t c`nd se confrunt\ cu brutalitatea [i cruzimea, c`t [i `n fata ging\[iei [i a triste]ii. Ce povestitor! Florescu este atent la fiecare detaliu, la fiecare nuan]\ [i las\ imaginea obiceiurilor rurale s\ `nvie, ca `ntr-un tablou de Bruegel, cu toate groz\viile [i frumuse]ile lor El a scris un roman impun\tor despre un secol brutal [i despre o via]\ lipsit\ de speran]\, un roman care `ns\ nu se scufund\ nicic`nd `n dezn\dejde. Este o adev\rat\ carte a iubirii. (Elke Heidenreich, Frankfurter Allgemeine Zeitung) Romanul r\sp`nde[te parfumul aspru al unei vie]i pline p`n\ la refuz cu orori `ngrozitoare [i uimitoare frumuse]i, cu dezastre care `i schimb\ cursul [i cu fericiri pa[nice. Jacob se hot\r\[te s\ iubeasc\ este o poveste ce are dimensiunile existen]ei. S`nt unele romane care povestesc via]a, [i asta e bine. {i mai s`nt altele care povestesc via]\ [i ne `nva]\ ce este umilin]\: `n fata bog\]iei, a stupidit\]ii [i a nebuniei vie]ii, `n fata micilor lucruri mari de zi cu zi, un sac de cartofi, o noapte ploioas\, o na[tere pe mormanul de gunoi. Un astfel de roman a scris Florescu. Se cite[te incredibil de bine, mai ales de c\tre cei ce [tiu s\ pre]uiasc\ o proz\ suculent-senzorial\. (Berliner Zeitung)

***
A doua compara]ie fa]\ de care continuu s\ fiu sceptic: Statele Unite ale Americii [i Statele Unite ale Europei. Federalizarea Europei poate fi realizat\. Dac\ se va produce, contextul va fi diferit de cel `n care au ap\rut Statelor Unite ale Americii. ~n 1776, treisprezece colonii se declar\ independente fa]\ de Marea Britanie. ~n 1777, ia na[tere o confedera]ie nu tocmai solid\. ~n 1778, este ratificat\ Consti-

noiembrie 2012

4
POLEMICI CORDIALE

TIMPUL

Agora

Experimentul mental al ini]ierii


ADRIAN NI}|
Experimentul mental este prezent `n cercetarea [tiin]ific\ aproape la fel de mult ca [i experimentul obi[nuit (fizic, real), ba chiar, `n unele ramuri ale [tiin]ei, cum este cazul cosmologiei, experimentele care se fac s`nt cu prec\dere de natura experimentului mental. Chiar dac\ o serie de elemente ale caracteriz\rii experimentului mental s`nt controversate, putem eviden]ia un fapt necontroversat: prezen]a experimentului mental, ce s-a supus unui anumit proces de migra]ie, `n aproape toate ramurile filosofiei. El a trecut astfel din [tiin]\ `n filosofie. Ast\zi filosofii din toate disciplinele (metafizic\, filosofia min]ii, etic\, estetic\, filosofia culturii etc.) fac apel `n mod curent la acest tip de experiment. Un excelent experiment mental cu privire la posibilitatea determin\rii trecutului imagineaz\ Michael Dummett, `n celebrul s\u text Determinarea trecutului (Michael Dummett, Bringing about the Past, Philosophical Review, 73, 1964), reluat `n Robin Le Poidevin, M. MacBeath (ed.), The Philosophy of Time (Oxford University Press, 1993, pp. 117-133). El prezint\ situa]ia unui trib `n care, la fiecare al doilea an, tinerii merg la v`n\toare de lei, ca parte a unui ritual de ini]iere. C\l\toria lor dureaz\ dou\ zile, v`n\toarea alte dou\ zile, iar c\l\toria `napoi `nc\ dou\ zile. ~n aceast\ c\l\torie, tinerii s`nt `nso]i]i de observatori care au rolul de a raporta [efului de trib la `ntoarcere dac\ tinerii au fost curajo[i sau nu. Cum membrii tribului cred cu t\rie c\ o serie de ritualuri efectuate de [eful de trib influen]eaz\ vremea, bog\]ia recoltelor etc., tot la fel ei cred ca [eful de trib are un rol [i `n determinarea curajului tinerilor, c\ci este nevoie ca ei s\ fie curajo[i pentru ca tribul s\ poat\ supravie]ui. A[a se face c\ pe durata celor [ase zile, [eful de trib efectueaz\ diferite ceremonii, de exemplu danseaz\ `n jurul focului, pentru a determina curajul tinerilor. Este evident c\ pentru un om din afara tribului comportamentul [efului de trib poate p\rea nenatural, `n special dac\ se are `n vedere faptul c\ el continu\ s\ danseze `n jurul focului inclusiv `n ziua a cincea [i a [asea. Ne imagin\m astfel c\ avem o discu]ie cu [eful de trib `n `ncercarea de a-l convinge de absurditatea demersului s\u din ultimele dou\ zile. Ne imagin\m c\ `ncepem s\ `i spunem c\ nu este normal s\ cread\ `n continuarea dansului dup\ ce v`n\torii s-au `ntors. El spune c\ este de acord, dar asta se `nt`mpl\ pentru c\ la acea dat\ el [tie dac\ tinerii au fost sau nu curajo[i, a[a c\ nu mai are nici un rost s\ `ncerce s\ le influen]eze curajul. ~n schimb, `n timpul ultimelor dou\ zile, el `nc\ nu [tie dac\ ei au fost sau nu curajo[i, a[a c\ are datoria de a continua s\ danseze. La afirma]ia noastr\ c\ numai primele patru zile de dans ar putea influen]a curajul tinerilor, el r\spunde c\ a constatat din experien]\ c\ `n to]i anii `n care a dansat numai patru zile rezultatul a fost negativ, tinerii nu au avut curajul necesar pentru a putea fi cataloga]i drept ni[te buni v`n\tori. Fa]\ de aceste sus]ineri, noi putem `nainta un argument mai formal, `n speran]a c\ vom reu[i s\ `l convingem. Vom ar\ta c\ se `n[eal\ dac\ va vedea urm\torul argument: fie tinerii au fost deja curajo[i, fie au fost la[i. Dac\ au fost curajo[i, atunci au fost a[a fie c\ [eful de trib danseaz\, fie c\ nu danseaz\. Dac\ au fost la[i, au fost a[a fie c\ [eful de trib danseaz\, fie c\ nu. Dac\ au fost curajo[i, atunci dansul din ultimele dou\ zile nu este eficace pentru a-i face pe tineri curajo[i, deoarece ei au fost curajo[i chiar [i `n situa]ia `n care [eful de trib nu danseaz\. Iar dac\ nu au fost curajo[i, atunci dansul nu va fi eficace. Astfel, continuarea dansului va fi `ntr-un caz superflu\, iar `n cel\lalt caz va fi f\r\ rost. Fa]\ de aceast\ demonstra]ie de ra]ionalitate, [eful de trib poate replica `n felul urm\tor: dac\ ei au fost curajo[i, exist\ un sens `n care va fi adev\rat s\ spunem c\, chiar dac\ nu dansez, ei vor fi fost curajo[i; dar asta nu este incompatibil cu afirma]ia c\ dac\ nu dansez, ei nu vor fi fost curajo[i. A spune c\ a continua dansul este eficace pentru a-i determina s\ fie curajo[i `nseamn\ c\ este adev\rat c\, dac\ voi continua dansul, ei au fost curajo[i [i c\ dac\ nu voi continua dansul ei nu au fost curajo[i. Exist\ bune temeiuri s\ cred c\ ambele enun]uri s`nt adev\rate [i c\ `n plus, nu exist\ vreo incompatibilitate cu adev\rul enun]ului c\ dac\ nu dansez ei au fost curajo[i, de[i nu am temeiuri pentru a crede acest enun]. Astfel c\ nu trebuie s\ ar\]i c\, din simpla ipotez\ c\ ei au fost curajo[i, rezult\ c\ dansul meu nu este eficace pentru a-i determina s\ fie curajo[i; dimpotriv\, poate fi cazul c\, de[i au fost curajo[i, au fost curajo[i tocmai pentru c\ eu `mi continuu dansul; dac\ nu a[ continua s\ dansez, ei nu ar fi curajo[i. Vom sus]ine acum, la r`ndul nostru, c\ exist\ o leg\tur\ `ntre cunoa[tere [i g`ndire, `n sensul c\ dac\ [eful de trib cunoa[te c\ tinerii au fost sau nu curajo[i poate afecta faptul c\ el g`nde[te c\ are rost continuarea dansului, dar nu poate `nsemna nimic pentru efectul dansului asupra a ceea ce s-a `nt`mplat. Dac\ dansurile pot afecta faptul c\ tinerii au ac]ionat curajos, atunci acestea pot fi capabile s\ afecteze chiar [i dup\ ce a]i aflat c\ tinerii nu s-au comportat curajos. Acest fapt ni se pare `ns\ absurd, c\ci ar `nsemna c\ dansurile unui [ef de trib pot cu adev\rat schimba trecutul. Iar dac\ dansurile nu pot avea un efect dup\ ce a]i aflat c\ tinerii au fost sau nu curajo[i, atunci nu pot avea nici `nainte vreun efect. Acest fapt se bazeaz\ pe ideea c\ simpla stare `n care se afl\ cunoa[terea [efului de trib nu poate face vreo diferen]\ cu privire la eficacitate. Sus]in`nd c\ toate credin]ele cauzale ale tribului s`nt diferite de cele ale noastre, [eful de trib este de acord c\ dansul determin\ curajul tinerilor [i nu dansul `n lipsa cunoa[terii asupra curajului. ~l provoc\m astfel s\ danseze atunci c`nd v`n\torii s-au `ntors iar observatorii au spus c\ tinerii nu au fost curajo[i. C`nd `ncepe s\ danseze, se opre[te c\ci organele nu `l ascult\. ~i spunem c\ nu dansul determin\ curajul, ci curajul face posibil dansul. A[adar, el nu danseaz\ ca s\ `i fac\ pe tineri curajo[i, ci [eful de trib vrea s\ vad\ dac\ poate dansa pentru a afla dac\ au fost curajo[i. A[adar, fie danseaz\ [i dansul este dovedit a nu fi o condi]ie suficient\ a curajului tinerilor, fie nu danseaz\, caz `n care curajul trebuie considerat o condi]ie cauzal\ a curajului. Dar lucrurile s`nt mult mai complicate, pe de o parte, pentru c\ nu este deloc `ntemeiat\ teza c\ [eful de trib s\ considere fie ca dansul s\ fie o condi]ie suficient\ a curajului, fie s\ fie privit ca complet lipsit de leg\tur\. Este suficient ca el s\ aib\ bune temeiuri pentru a crede c\ exist\ o corela]ie important\ `ntre dans [i ac]iunile curajoase anterioare ale tinerilor. Faptul c\ s`nt cazuri `n care dansul s-a efectuat de[i tinerii nu erau curajo[i nu este o baz\ suficient\ pentru a cataloga drept ira]ional\ continuarea dansului `n ultimele dou\ zile. Pe de alt\ parte, deoarece exist\ o imposibilitate de a dansa, se poate sugera faptul c\ la[itatea tinerilor `l face incapabil s\ danseze [i c\ dansul nu este o ac]iune care se afl\ `n puterea sa. Provocat s\ danseze dup\ ce observatorii s-au `ntors [i au raportat c\ tinerii s`nt la[i, el efectueaz\ dansul. ~ns\ acest fapt sl\be[te pu]in credin]a membrilor tribului `n eficacitatea dansului. ~ntr-o alt\ situa]ie, c`nd experien]a poate fi efectuat\, el este de acord s\ danseze, dar cu c`teva ore `naintea experimentului afl\ c\ tribul vecin i-a atacat [i astfel experimentul este abandonat. ~n a treia tentativ\ de a dansa, [eful de trib este mu[cat de un [arpe [i nu poate dansa nici acum. Concluzia este c\ la[itatea tinerilor a determinat aceste evenimente care au `mpiedicat pe [eful de trib s\ danseze. Dummett continu\ experimentul cu ideea urm\toare: s\ ne imagin\m c\ `i cerem [efului de trib s\ efectueze dansurile `n c`teva ocazii bine delimitate, de exemplu atunci c`nd v`n\torii s-au `ntors iar observatorii au raportat c\ tinerii nu au fost curajo[i. Provoc\m pe [eful de trib s\ efectueze dansul atunci c`nd [tie c\ tinerii nu au fost curajo[i. Avem aici trei feluri de urm\ri: realizeaz\ dansul; este `mpiedicat s\ danseze de c\tre evenimente naturale, independente de comportarea tinerilor; realizeaz\ dansul, dar se descoper\ ulterior c\ nu a fost cazul c\ tinerii nu ar fi fost curajo[i. Ne putem imagina c\ repet\m experimentul [i c\ urmarea este `ntotdeauna printre aceste trei cazuri. Se constat\ c\ urm\rile primei clase de urm\ri s`nt suficient de rare pentru a nu se distruge credin]a membrilor tribului c\ exist\ o corela]ie semnificativ\ `ntre dans [i curajul tinerilor; urm\rile clasei a doua s`nt suficient de rare pentru a nu-l face s\ spun\ c\ la[itatea tinerilor `l face incapabil s\ efectueze dansul. Observ\m astfel c\ experimentul nostru mental a e[uat. Se constat\ c\ [eful de trib era preg\tit s\ efectueze dansul pentru a determina curajul tinerilor, dar numai atunci c`nd el nu are nici o informa]ie cu privire la curajul acestora. Faptul c\ dansul s-a efectuat face mai probabil ca tinerii s\ fi fost curajo[i. Dar dansul este un fapt aflat `n puterea mea: experimentul nu m\ conduce s\ recunosc drept o bun\ posibilitate faptul c\ a[ putea `ncerca s\ `l realizez [i s\ e[uez. Este `n puterea mea s\ fac ceva, un fapt ce va face mai probabil ca tinerii s\ fi fost curajo[i. Odat\ ce el de]ine informa]ia, dat\ de observatori, atitudinea sa se schimb\, nu mai are nici motiv s\ danseze. Observ\m astfel c\ [eful de trib a `nceput cu dou\ credin]e: a existat o corela]ie `ntre dans [i comportamentul anterior curajos al tinerilor; dansul a fost `n puterea sa. Avem bune temeiuri s\ credem c\ aceste dou\ enun]uri s`nt incompatibile. Se caut\ cazuri pentru a-l convinge de asta pe [eful de trib. Se `ncearc\ s\ se arate c\ aceste cazuri pot concedia astfel `nc`t `i permit [efului de trib s\ men]in\ ambele credin]e. Dar o a treia credin]\, pe care o lu\m ca `ntemeiat\, a trebuit s\ fie abandonat\ pentru a nu o lega de primele dou\: credin]a c\ este posibil s\ aflu ceea ce s-a `nt`mplat independent de inten]iile mele. {eful de trib nu mai crede acum c\ este cert c\ curajul tinerilor face posibil\ capacitatea lui de a dansa, ce ar fi afectat\ de faptul c\ el inten]ioneaz\ ulterior s\ efectueze dansul. Se observ\ acum existen]a unei anumite incompatibilit\]i `ntre aceste trei credin]e, `n sensul c\ este posibil s\ se duc\ la bun sf`r[it o serie de ac]iuni care `n mod necesar vor conduce la abandonarea a cel pu]in uneia din urm\toarele trei credin]e: o ac]iune A este pozitiv corelat\ cu apari]ia ulterioar\ a unui eveniment B; ac]iunea A este `n puterea mea de a o realiza sau nu, dup\ cum doresc; pot [ti dac\ B urmeaz\ sau nu s\ aib\ loc independent de inten]ia mea de a efectua sau nu ac]iunea A. Putem acum conchide cu privire la ac]iunea A: i) c\ experimentul i-a dat motive pentru a sus]ine c\ realizarea lui A duce la cunoa[terea probabilit\]ii apari]iei unui eveniment anterior E; ii) experimentul nu i-a dat motive pentru a-l considera pe A ca o ac]iune ce nu a fost `n puterea sa. ~n acest fel, putem fie s\ `l for]\m s\ abandoneze pe una din aceste dou\ credin]e, fie s\ enun]e la credin]a urm\toare: iii) a fost posibil s\ aib\ o cunoa[tere, independent\ de inten]ia lui de a realiza pe A, a faptului dac\ evenimentul E s-a petrecut. Atitudinea obi[nuit\, normal\ `n lumea noastr\, este de a abandona fie pe i) fie pe ii), dar `n cazul `n care tribul din experimentul metal dore[te abandonarea lui iii) [i nu pe i) sau ii) atunci, de[i recunoa[tem aici o atitudine neobi[nuit\, paradoxal\ chiar, Dummett conchide c\ nu are nici un argument pentru a-l deconsilia. Iar `n m\sura `n care el nu a primit ni[te contraargumente foarte puternice, atunci este `ndrept\]it s\ vorbeasc\ de efectuarea lui A pentru ca un anumit eveniment E, situat anterior `n timp, s\ se fi petrecut.

noiembrie 2012

www.timpul.ro

Agora

TIMPUL

C\rturari, opozan]i [i documente Manipularea Arhivei Securit\]ii


GABRIEL ANDREESCU

H\r]uirea exilatului. Combina]ia Victor Roncea [i Ion Varlam


Pentru Civic Media, nu a contat verdictul CNSAS, nici argumentarea acestuia. Demersul documentarului a fost `n esen]\ unul calomniator [i stigmatizant. ~n acest scop a folosit, pe l`ng\ acuza colabor\rii cu Securitatea, ac]iuni de intoxicare anterioare, menite s\-l compromit\ pe Mihnea Berindei. Documentarul anonim AlterMedia/ Civic Media este apropiat stilistic [i informativ de un material trimis din Fran]a la 6 mai 1993, pe faxul Tineretului PN}CD, de unde a ajuns la revista 22. Nu apare numele expeditorului. O conexiune se poate face totu[i `ntre locul de unde calomniile [i-au luat zborul, o institu]ie, Socit Gnrale, [i faptul c\ acolo lucra Ion Varlam, adversar al istoricului, un vocal membru al comunit\]ii pariziene. Textul transmis de pe aparatele apar]in`nd Socit Gnrale era semnat cu formula Comunitatea Rom=nilor din Fran]a1. Expeditorul explica ini]iativa prin campania de dezinformare care ar afecta unitatea opozi]iei din Rom=nia. La originea ei, scria autorul ascuns sub titulatur\ colectiv\, s-ar afla Mihnea Berindei, personaj echivoc, cu o influen]\ nefast\ asupra rela]iilor dintre autorit\]ile [i mijloacele de comunicare din Fran]a [i rom=nii din str\in\tate lupt\tori `mpotriva regimului de tip sovietic de la Bucure[ti. Recunoa[tem argumentele folosite de Comunitatea Rom=nilor din textele postate pe site-urile AlterMedia/ Civic Media. Nu poate fi vorba de o `nt`mplare. Materialele acuzatoare din 1993, 2006 [i anii urm\tori, la peste 13 ani diferen]\, enun]\ alega]ii [i interpret\ri identice. Era `mpins cu for]\ `n imaginarul public portretul unui Mihnea Berindei colaborator de valoare al Securit\]ii, apropiat al st`ngii [i chiar extremei st`ngi franceze, promotor al intereselor ruse[ti `n Moldova, agent manipulator al mi[c\rii democratice din Rom=nia [i sus]in\tor din umbr\ al unor personaje ale puterii. Stilistica se potrive[te `n aceea[i m\sur\: textele au caracterul unor denun]uri, amestec\ datele ori ceva ce arat\ a date , interpret\rile s`nt tenden]ioase, domin\ alega]iile, sugestiile compromi]\toare. S`nt texte menite s\ intoxice cititorul [i s\-i trezeasc\ antipatia fa]\ de istoric. Putem u[or pune `n eviden]\ inten]ia lor distructiv\, premeditarea rece a unei campanii care exclude eroarea din necunoa[tere, c\ci unele scrieri au dezv\luit clar prezen]a manipul\rii. Tehnica falsific\rilor [i h\r]uirii apare uneori brutal, cu claritate, la suprafa]a m\rii de specula]ii pe care, cel mai des, cititorul nu are cum s\ o desc`lceasc\ singur. Sinteza `n englez\ aflat\ la finalul documentarului din 2006 sus]ine: According to the National Council for the Study of Securitates Archives (CNSAS) Mihnea Berindei was recruited by the Securitate in 1968, at the time he was student at the university and received two assumed names2. ~n varianta intern\, se recunoa[te c\ votul membrilor CNSAS a `nclinat pentru ne`ncriminarea istoricului, `n varianta oferit\ str\inilor, Civic Media anun]\ c\ Mihnea Berindei a fost recrutat de Securitate `n 1968, iar recrutarea a fost stabilit\ de c\tre CNSAS. Pasajul `n englez\ poate fi citat ulterior `n orice comunicare sau campanie interna]ional\. Iat\ un alt exemplu de mistificare, atent elaborat, din editorialul lui Victor Roncea din luna august 2007, publicat `n cotidianul Ziua. Autorul sus]ine, printre altele: Regretatul opozant anticomunist, jurnalistul [i scriitorul Victor
www.timpul.ro

Frunz\, afirma `n ultima edi]ie a monumentalei sale lucr\ri Istoria comunismului `n Rom=nia, c\ [] numele celulei de baz\ a PCR este ast\zi GDS Grupul pentru Dialog Social, scrie Frunz\, amintind c\ acesta a fost `nfiin]at de Brucan prin intermediul recunoscutului agent al Securit\]ii Mihnea Berindei, membru de vaz\ al Comisiei Tism\neanu. Ce scrisese Victor Frunz\? Autorul acelei Istorii a comunismului `n Rom=nia care, la momentul apari]iei sale, `n 1984, devenise o lucrare de referin]\ pentru exilul rom=nesc, a preluat, nu e clar de unde [i cum, teoria `nfiin]\rii Grupului pentru Dialog Social de c\tre Silviu Brucan. ~n ciuda prezent\rii incorecte, r`ndurile scrise de Frunz\ despre GDS s`nt, de[i nu entuziaste, mai cur`nd pozitive: ~ntre opera]iile publice efectuate de Silviu Brucan `n zilele Revolu]iei din decembrie 1989 a fost `nfiin]area unei organiza]ii de intelectuali, simpatizan]i ai mi[c\rilor disidente din estul Europei, cu caracter antitotalitar (chiar [i anticomunist), c\reia i s-a aflat [i o denumire c`t se poate de potrivit\: Grupul de Dialog Social (GDS). Grupul, ai c\rui membri, persoane extrem de onorabile, cap\t\ prin mediile din pres\ [i de televiziune un binemeritat prestigiu, se pare c\ este condi]ionat de existen]a unui cerc `nchis de membri, dar mai ales de menirea de a influen]a opinia public\ `ntotdeauna `ntr-o direc]ie pozitiv\. Dup\ ce, o scurt\ perioad\, Silviu Brucan sa convins personal de binefacerile pe care organiza]ia `nfiin]at\ de el le aduce la progresul societ\]ii rom=ne[ti [i de faptul c\ ea `[i face treaba a[a cum a fost g`ndit\, s-a retras discret. Dar a l\sat `n locul s\u, pentru a monitoriza juste]ea liniei, un alt fost ilegalist PCR, un distins intelectual, pe nume Pavel C`mpeanu, de a c\rui [i mai discret\ prezen]\ [i activitate `n GDS, revista 22 (cu care Brucan a dotat organiza]ia) nu a fost prea darnic\ `n informa]ii. Dezbaterile ini]iate de grup, ca [i con]inutul de un bun nivel publicistic al revistei, s`nt orientate spre a influen]a publicul neconformist intelectual, mai ales segmentul anticomunist al societ\]ii actuale, `n direc]ia dorit\. Din cele de mai sus se vede c\ editorialistul cotidianului Ziua a preluat prima parte a ideilor lui Frunz\, despre rolul lui Brucan `n crearea GDS, ca apoi s\ adauge, pun`ndu-i-le `n gur\, sus]ineri denigratoare GDS ar fi ast\zi numele celulei de baz\ a PCR [i calomniatoare intermediarul opera]iei ar fi recunoscutul agent al Securit\]ii Mihnea Berindei. Montajul aducea daune GDS [i istoricului stabilit `n Fran]a, dar [i lui Victor Frunz\, pus `ntr-o lumin\ proast\ prin asocierea cu astfel de intoxic\ri. Jurnalistul a[teptase moartea lui Victor Frunz\ (27 iulie 2007), ca s\ `i pun\ `n spate insulta din articolul s\u din 24 august 2007. Sus]inerile fuseser\ demontate chiar `n ziarul folosit pentru denigrarea lui Mihnea Berindei. Enun]area falsurilor nu a schimbat `ns\ tezele care au continuat, an de an, campania calomnioas\ la adresa istoricului.

Ion Varlam `n Arhiva CNSAS [i `n afara ei


Autorii atacurilor la adresa lui Mihnea Berindei, cele din anul 1993 [i relu\rile [i ad\ugirile r\sp`ndite prin diferite mijloace de pres\ `ncep`nd cu anul 2006, s`nt voci bine individualizate: Victor Roncea [i Ion Varlam. Primul este mai cur`nd un actor de fa]ad\ al amplei strategii calomniatoare, nu comanditarul ei. Cel de-al doilea s-a afirmat `nc\ din anii 70 ca oponent ideologic al lui Berindei, dar `n spatele acestei explica]ii se afl\, vom vedea, cauze de alt\ natur\. Cei doi s-au `nt`lnit `n luna iulie 2011 s\ `mplineasc\, simbolic [i practic, parteneriatul lor, implicit p`n\ atunci, ce-l avea ca ]int\ pe istoric. Pe site-ul Civic Media a fost lansat un dialog `n care intervievatorul (Roncea) [i intervievatul (Varlam) se incit\ [i se completeaz\ reciproc. ~n partea a doua a dialogului, Mihnea Berindei este men]ionat din nou `ntr-o mai lung\ colec]ie de tro]ki[ti, KGB-i[ti [i sovietici. Se

ridic\ `ntrebarea ce poate s\ determine coniven]a dintre dou\ persoane al c\ror trecut [i date individuale s`nt at`t de diferite. Exist\ c`teva caden]e comune, unele de sorginte na]ionalist\, `ncep`nd cu antimaghiarismul [i trivializarea Holocaustului, ca [i asumarea unui discurs anticomunist vehement. Ar p\rea totu[i c\ un aspect al lucrurilor, nu chiar de detaliu, ar motiva mai cur`nd distan]area celor doi. Victor Roncea face propagand\ fo[tilor ofi]eri de securitate, `ncep`nd cu Iulian Vlad [] Discursurile violente ale lui Ion Varlam la adresa Securit\]ii [i securi[tilor p\reau s\ lase pu]in spa]iu de conciliere cu entuziasmul companionului care salut\ agen]ii lui Iulian Vlad. Or, descoperim ast\zi c\ solidaritatea celor doi `n h\r]uirea unor personalit\]i ale opozi]iei la regimurile comuniste, `n acest caz, a lui Mihnea Berindei, se poate bizui pe un subsol mai relevant dec`t stilistica limbajului personal fa]\ de ofi]erii de securitate. Am g\sit recent referirea la Ion Varlam `ntrun document din Arhiva CNSAS, o not\-raport care documenteaz\ campania de discreditare a lui Paul Goma. Apari]ia romanului Gherla `n Fran]a, `n 1976, [i citirea unor fragmente la postul de radio Europa Liber\ au determinat Securitatea s\ lanseze o campanie de intoxicare `mpotriva scriitorului `n care a fost folosit, printre al]ii, Alexandru Ivasiuc. Reproducem un pasaj amplu din nota semnat\ de cpt. Viorel Achim, datat\ 5 ianuarie 1977, `ntruc`t aici am dat, cu surprindere, [i peste Ion Varlam, subiectul r`ndurilor de mai sus. Nota `ncepe cu prezentarea de c\tre ofi]er a `nt`lnirii lui Ivasiuc: Conform aprob\rii am organizat o nou\ contactare a scriitorului Alexandru Ivasiuc cu scopul de a-l determina s\ foloseasc\ posibilit\]ile de care dispune `mpotriva ac]iunilor ostile `ntreprinse de Paul Goma a[a cum a afirmat recent. [] ~n acest moment i-am precizat motivul pentru care am vrut s\-l `nt`lnesc [i anume c\ mam g`ndit la ultima noastr\ discu]ie prin care chiar el, Alexandru Ivasiuc, spunea c\ acreditarea lui P. Goma `n str\in\tate ca mare scriitor face un deserviciu literaturii rom=ne [i, `n special, adev\ra]ilor scriitori din ]ara noastr\. Ce ar trebui f\cut pentru a restabili adev\rul? Iat\ r\spunsul scriitorului: Este lucrul pe care `l fac cu mare pl\cere deoarece s`nt convins c\ nu gre[esc cu nimic c`nd demasc un impostor care pur [i simplu nici el nu [tie pe ce pozi]ie se afl\, care nu are niciun pic de talent. [] Campania pentru demascare a lui [Goma] am `nceput-o, a[a cum v-am spus, `nc\ de la discu]ia mea cu cei patru ziari[ti pe care i-am invitat la Casa scriitorilor Alexandru Ivasiuc propune s\ fac\ o analiz\ literar\ a c\r]ii (Gherla), a omului Goma, s\ fac\ o list\ a persoanelor care au stat cu el [i Goma `n pu[c\rie, care s\ fie `mp\r]ite `n dou\ categorii, asupra persoanelor din primul grup va ac]iona el, cu acordul ofi]erului, asupra celorlal]i va ac]iona Securitatea. Iat\ ce spune `n continuare Ivasiuc: Pentru preg\tirea celor men]iona]i mai sus m\ angajez s\ m\ ocup eu. Cred de asemenea c\ e bine s\ folosesc posibilit\]ile ce le am la ziari[tii str\ini. [] Mai poate fi folosit [i Varlam, descendent din familia Ghica, care a stat cu noi `n deten]ie [i are mare influen]\ asupra unor persoane din emigra]ie. El a solicitat s\ `i d\m cartea [i `n c`teva zile ne va face o analiz\ [i cu p\rerile sale asupra modului cum se poate ac]iona. P`n\ atunci se va concentra s\-[i aminteasc\ c`t mai multe nume de persoane cu care a stat `n `nchisoare [i care ne pot sprijini. O singur\ rug\minte are. S\-l consider\m un fel de consilier `n acest caz, nu un simplu executant. ~n limita conspirativit\]ii s\ [tie [i el ce se poate [ti (subl.m.)3. C`teva observa]ii asupra con]inutului acestei note. Ea reproduce spusele lui Alexandru Ivasiuc separate de c`teva comentarii ale ofi]erului. Nu doar ghilimelele, ci [i stilul acelor pasaje confirm\ autenticitatea lor. Pare exclus s\ le interpret\m ca pe o inven]ie, [i par]ial\, a cpt. Victor Achim. Nu exist\ nimic, de asemenea, care s\ sugereze c\ Alexandru Ivasiuc ar fi creat o po-

veste privind contactarea lui Ion Varlam. Nu doar c\ e neverosimil, dar obliga]iile implicite rezult`nd din discu]ia cu ofi]erul de securitate l-ar fi `mpiedicat s\ propun\ o istorioar\ fals\. Iat\ de ce, paragraful despre Ion Varlam din Dosarul I 6625 constituie una dintre piesele de importan]\, `n general rare, care sus]in prin ele `nsele ipoteza identific\rii unui colaborator al Securit\]ii. Sugestiilor acestui document i se adaug\ confirmarea faptelor, campania lui Ion Varlam `mpotriva lui Paul Goma la Paris, unde a l\sat o impresie ciudat\, c\ci contraria a[tept\rile rom=nilor emigran]i `n Fran]a. ~n biografia lui Goma g\sim referirea la atitudinea lui Varlam, [i chiar `n conexiune cu implicarea lui Ivasiuc. Cit\m pasajul care se aliniaz\ cu documentul din Arhiva CNSAS: De la Mnchen, Al. Ivasiuc se duce singur la Paris, `ncearc\ s\ fac\ s\ se publice `n presa francez\ cu deosebire `n Le Monde informa]ii potrivit c\rora... `n Rom=nia totul merge bine ([i tot Rom=nul prosper\), iar acel Goma este un veleitar, un calomniator, mai ales prin ultima carte, Gherla, fojg\ind de neadev\ruri, de calomnii la adresa... fo[tilor de]inu]i politici... Al. Ivasiuc nu reu[e[te s\-[i plaseze articolele nici m\car `n Le Figaro, pe atunci jurnal proceau[ist. La Paris, Al. Ivasiuc ia leg\tura cu prieteni comuni [i colegi de `nchisoare: Mihai Serdaru (coleg al am`ndorura de Gherla) [i cu Ion Varlam. Nu reu[e[te s\-l conving\ pe Serdaru de... minciunile lui Goma pe Ion Varlam, da: Exact `n luna aprilie, 1977, c`nd P.G. era (re)arestat, Ion Varlam, aflat de mul]i ani la Paris, adreseaz\ o scrisoare deschis\ lui P.G. (arestat, iar Varlam [tia bine acest lucru), `n care contest\ autenticitatea unor fapte relatate `n Gherla de pild\, b\taia pe care o `ncasase autorul cu dou\ zile `nainte de liberare [i calific\ [i el (dup\ Ivasiuc) drept calomnioas\ cartea `n `ntregul ei. (Scrisoarea deschis\ a fost trimis\... editorului Claude Gallimard...)4. Ce nu [tia Paul Goma la scrierea acestor r`nduri e faptul c\ Alexandru Ivasiuc luase leg\tura cu colegul s\u de `nchisoare cu mult `nainte de sosirea la Paris [i se oferise s\ fie intermediarul dintre Securitate [i Varlam. Pe numele lui Ion Varlam, SRI [i SIE nu au livrat Arhivei CNSAS dec`t un minuscul dosar de urm\rire informativ\, de 19 pagini5. Or, e prea pu]in probabil ca fosta Direc]ie de Informa]ii Externe (respectiv Centrul de Informa]ii Externe) s\ nu fi investigat un agitator at`t de vocal `mpotriva comunismului. ~n aceste condi]ii, coalizarea Varlam Roncea `mpotriva lui Mihnea Berindei une[te, `ntr-o demonstra]ie, oamenii [i tehnicile Securit\]ii de dinainte de 1989 [i instrumentele mo[tenirii ei. Acuzarea lui Berindei ca agent sovietic [i simultan informator al Securit\]ii este rev\rsat\ `n media de un agitator care-l ataca pe Goma ca parte a strategiei Securit\]ii [i de un asistent al cadrelor de frunte ale fostei institu]ii de opresiune. (fragment din volumul C\rturari, opozan]i [i documente. Manipularea Arhivei Securit\]ii, de Gabriel Andreescu, `n curs de apari]ie la Editura Polirom6)
1 Adresa era 9 bis, Rue Jean de Beauvais 75005, Paris. Nu a existat ns\ nici o asocia]ie cu acest nume pe Jean de Beauvais. Acolo se afl\ Biserica Romn\ din Fran]a. 2 Traducerea: Conform Consiliului Na]ional pentru Studiul Arhivelor Securit\]ii (CNSAS), Mihnea Berindei a fost recrutat de Securitate n 1968, cnd era student la universitate [i primise dou\ nume de cod. 3 Pasajul respectiv apare ntr-o not\ ale c\rei copii se g\sesc n dou\ dosare din Arhiva CNSAS: Dosarul de urm\rire informativ\ deschis pe numele lui Nicolae Breban: I 6625, Vol. 4, f. 230, 230v [i dosarul din Fondul Operativ, I 2635, Vol. 3, f. 188. 4 http://webcache.googleusercontent.com/search?q= cache:UZhHfogs6Z4J:www.miscarea.net/1-goma-biobibliografie.htm+ion+varlam+paul+goma&cd=7&hl=ro& ct=clnk&gl=ro&client=firefox-a&source=www.google.ro. 5 n dosarul I 019738 sunt nregistrate arestarea lui Ion Varlam, la 14 ani (!) [i trimiterea la {coala de corec]ie pentru c\ a f\cut parte din organiza]ia subversiv\ Patraru Ro[u; condamnarea n 1956 la 5 ani nchisoare pentru agita]ie cu caracter du[m\nos; faptul c\ a fost ]inut 33 de zile n izolare ntruct se dovedea un tip recalcitrant, sfid\tor. 6 Din fragmentul reprodus au fost scoase notele de subsol.

noiembrie 2012

TIMPUL

Cronici din tranzi]ie

Istoria Rom=niei prin perspectiva 1 conceptelor sale fundamentale


CECILIA SUREZ CABAL
(Universitatea }\rii Bascilor, Bilbao) Aceast\ recenzie nu are alt\ preten]ie dec`t aceea de a face cunoscut\ cititorilor interesa]i de istoria conceptual\ o carte ap\rut\ `n 2010, Istoria Rom=niei prin concepte: Perspective alternative asupra limbajelor social-politice (Polirom, Ia[i, 2010), editat\ de profesorii Victor Neumann (Universitatea din Timi[oara) [i Armin Heinen (Universitatea din Aachen). Volumul cuprinde lucr\rile elaborate ale optsprezece cercet\tori de la universit\]i europene [i americane, `n principal din Germania [i Rom=nia, dar [i din Fran]a, Olanda, Ungaria [i SUA, [i `[i propune s\ ofere, a[a cum afirm\ editorii `n prezentarea c\r]ii, o imagine fidel\ asupra modernit\]ii rom=ne[ti prin analiza limbajului. Metodologia aplicat\ pentru a ajunge la acest rezultat este istoria conceptual\ sau Begriffsgeschichte a lui Reinhart Koselleck. Structura c\r]ii reflect\ preocup\rile exprimate `n prefa]\ [i `mbin\ studiile metodologice cu studiile de caz. Se compune din 19 capitole, trei dintre ele metodologice (semnate de Victor Neumann, Armin Heinen [i Alexandre Escudier) [i 15 studii de caz. Acestea din urm\ analizeaz\ conceptele de educa]ie (Iacob M`rza), patriotism (Klaus Bochmann), liberalism (Keith Hitchins), democra]ie (Wim van Meurs), progres (Angella Harre), proprietate (Dietmar Mller), constitu]ie (Edda Binder Iijima), Europa (Hans-Christian Manner), Europa vs. Rom=nia (Armin Heinen), arta na]ional\ (Ruxandra Demetrescu), caracterul na]ional (Balzs Trencsnyi), neam, un termen rom=nesc greu de tradus, al c\rui sens aproximativ s-ar apropia de termenii spanioli pueblo (popor), raza (ras\), tribu (trib), estirpe (stirpe) sau parentesco (`nrudire) (Victor Neumann), totalitarism (Victor Neumann), tranzi]ie (Mirela-Lumini]a Murgescu [i Bogdan Murgescu), politic\ (Armin Heinen) [i cenzur\ (Gheorghe Schwartz). Toate capitolele au o bibliografie ampl\ [i un scurt rezumat `n englez\. Cartea este completat\ de un indice de nume [i un indice analitic de termeni [i concepte, acesta din urm\ fiind foarte util pentru c\utarea informa]iilor [i pentru stabilirea leg\turilor dintre texte. Din punct de vedere cronologic de[i `n mod variabil de la un capitol la altul cartea cuprinde aproape patru secole de istorie rom=neasc\. ~n acest timp, teritoriul actual al Rom=niei a trecut de la integrarea `n diferite imperii (austro-ungar, otoman, rus) la Rom=nia Mare, statut ob]inut `n perioada interbelic\, pentru a deveni apoi parte a blocului comunist [i `n fine, dup\ Revolu]ia din 1989 care a pus cap\t regimului lui Ceau[escu [i dup\ o tranzi]ie dificil\ spre democra]ie, s\ devin\ `n 2007 un stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. De[i din punct de vedere geografic [i cultural Rom=nia este locul unde se `nt`lnesc trei regiuni Europa de Est, Europa Central\ [i Peninsula Balcanic\ , ea nu se poate include `n mod strict `n nici una dintre ele. Trebuie s\ mai amintim c\, al\turi de cazul foarte particular al Moldovei, Rom=nia este singura ]ar\ din Europa oriental\ a c\rei limb\ oficial\ este de origine romanic\. Ea este, `n acela[i timp, o ]ar\ cu o mare complexitate etnic\ [i lingvistic\, dat fiind c\ pe teritoriul ei se vorbesc mai multe limbi. Chiar [i pentru cititorii care nu s`nt familiariza]i sau nu s`nt interesa]i `n mod special de istoria Rom=niei, cartea aduce contribu]ii interesante [i valoroase. Pe de o parte, analiza istoriei Rom=niei prin perspectiva conceptelor fundamentale ale modernit\]ii europene nu se refer\ exclusiv la modernitatea rom=neasc\, ci la contextul continental. Pe de alt\ parte, perspectiva metodologic\ a editorilor/ autorilor at`t `n prefa]\ c`t [i `n textele cu caracter teoretic s`nt de mare interes [i pot fi aplicate [i la alte studii cu caracter comparativ. Dintre conceptele analizate, mi-ar pl\cea s\ remarc cele dou\ interesante capitole privitoare la leg\turile Rom=niei cu Europa `n ultimele secole [i la modul `n care, prin evolu]ia diverselor concepte (inclusiv cel de Europa ca spa]iu mental), poate fi urm\rit\ imaginea fluctuant\ pe care fiecare [i-o construie[te asupra celuilalt, precum [i rela]ia variabil\ pe care ambele p\r]i au `ntre]inut-o `ntre ele. Se [tie c\ Rom=nia se afl\ `n Europa, dar avem tendin]a s\ uit\m acest lucru [i nu de pu]ine ori `n mass-media [i adesea chiar `n lucr\rile cu caracter istoriografic Europa se identific\ exclusiv cu Occidentul sau chiar cu c`teva mari ]\ri occidentale: Fran]a, eurosceptica Marea Britanie [i, acum, [i Germania. Lucr\ri ca acelea pe care le coment\m pot s\ contribuie la schimbarea acestor perspective reduc]ioniste, din p\cate foarte ad`nc `nr\d\cinate. Capitolul scris de Hans-Christian Maner analizeaz\ evolu]ia semantic\ a conceptului de Europa `n Rom=nia, at`t `n istoriografia rom=neasc\ din secolul al XIX-lea, c`t [i `n perioada interbelic\, urm\rind-o p`n\ `n actualitate prin `ndelungatul proces al construc]iei narative a Europei [i a semnifica]iei sale. Al doilea capitol care se refer\ la Europa este semnat de Armin Heinen. Aici, autorul reliefeaz\ imaginile schimb\toare ale Rom=niei `n Europa occidental\ [i, `n acela[i timp, imaginea Europei `n Rom=nia, analiz`nd, `n consecin]\, schimb\rile `n perceperea identit\]ii [i alterit\]ii din perioada interbelic\ [i p`n\ `n prezent. Probabil c\ totu[i partea cea mai interesant\ a c\r]ii este cea reprezentat\ de contribu]iile teoretice `n care se pot aprecia avantajele perspectivei istoriei conceptuale pentru cunoa[terea [i aprofundarea bogatei [i complexei istorii a Rom=niei. Aceste capitole teoretice se g\sesc `n prima parte a lucr\rii [i apar]in lui Victor Neumann, Armin Heinen [i Alexandre Escudier. Prin aceste studii putem urm\ri liniile de baz\ care i-au condus pe editori `n special pe ini]iatorul principal, Victor Neumann , s\ realizeze acest proiect [i s\-[i ating\ obiectivul: analiza trecutului [i a prezentului Rom=niei `n context european prin selectarea conceptelor de baz\ care au r\mas de-a lungul istoriei legate de c`teva cuvinte-cheie. Altfel spus, cunoa[terea limbajelor care au precedat, au `nso]it sau au survenit dup\ cele mai importante evenimente politice [i sociale. La fel ca `n alte ]\ri, multe dintre aceste concepte fundamentale s`nt controversate [i de aceea este necesar\ examinarea evolu]iei lor, precum [i a semnifica]iilor lor aflate `n conflict `n secolele al XVIII-lea, al XIX-lea [i al XX-lea. Aceast\ analiz\ permite, de pild\, s\ fie `n]elese complexele rela]ii culturale `ntre elit\ (mai expus\ la influen]a valorilor [i obiceiurilor din alte p\r]i ale Europei) [i societate `n general, mai ata[at\ de valorile tradi]ionale; de asemenea, ne permite s\ `n]elegem mai bine cum se produce procesul moderniz\rii societ\]ii [i statului rom=n. Folosirea acestei metodologii `ng\duie, dup\ cum semnaleaz\ editorii, o deschidere spre multidisciplinaritate, `ntruc`t combin\ discipline at`t de diferite ca istoria, lingvistica, sociologia, [tiin]ele politice, filozofia sau artele. Nu degeaba, arat\ Armin Heinen, at`t g`ndirea c`t [i limbajul s`nt elemente de ac]iune social\, fie c\ se manifest\ `n planul con[tient sau `n cel incon[tient. Alexandre Escudier, `n articolul s\u referitor la rela]ia `ntre semantica istoric\, modernitatea politic\ [i istoria Rom=niei `ntre anii 1780 [i 1939, propune un studiu comparat `ntre istoria conceptual\ a Europei moderne [i evolu]ia istoric\ rom=neasc\ `n aceia[i perioad\. Autorul eviden]iaz\ c`teva avantaje ale Begriffsgeschichte-lui koselleckian fa]\ de studiile istorice de tip comparativ. ~n viziunea autorului, aceast\ analiz\ trebuie s\ dep\[easc\, totu[i, cadrul koselleckian [i s\ propun\ tipologii globale ale limbajelor politice [i sociale moderne. El semnaleaz\, `n fine, c`teva fenomene specifice care confer\ un caracter particular cazului rom=nesc. Potrivit editorilor, rescrierea istoriei Rom=niei este un imperativ `n circumstan]ele actuale ale ]\rii. ~n opinia lor, europenizarea/occidentalizarea spa]iului rom=nesc este str`ns legat\ de istoria conceptelor, a limbajului, `n special datorit\ faptului c\ marile schimb\ri politice au cerut [i cer o continu\ resemantizare a c`torva no]iuni de baz\, precum [i elaborarea unui nou limbaj politic [i social. Decodarea conceptelor socio-politice cheie ale Rom=niei este, de aceea, extrem de util\ pentru `n]elegerea trecutului, pentru construirea pe baze teoretice adecvate a prezentului [i pentru g`ndirea unor proiecte viitoare. Este cunoscut faptul c\ ra]iunea de a fi a acestei specialit\]i este studiul semanticii conceptelor [i a evolu]iei lor. Autorii recunosc `n mod clar c\ modelul lor este inspirat de R. Koselleck [i a sa Begriffsgeschichte, mai ales prin lucr\rile teoretice reunite `n Viitorul Trecut (Futuro Pasado2) [i prin reflec]ia koselleckian\ asupra dinamicii timpului istoric (`n]eles ca diferit fa]\ de cel astronomic) [i a complexit\]ii [i pluralit\]ii lui. Pentru Koselleck, conceptele sociale [i politice nu r\spund unei simple rela]ii `ntre semnificant [i semnificat [i nu servesc doar pentru conceperea [i exprimarea faptelor `ntr-un mod determinat. ~nc\rc\tura semantic\ a conceptelor exprim\ tensiunea dintre trecut [i viitor, de la care se porne[te construirea timpului istoric. At`t pentru Koselleck c`t [i pentru Neumann [i Heinen, apari]ia modernit\]ii implic\ o transformare fundamental\ `n rela]ia dintre trecut [i viitor, caracterizat\ prin bre[a tot mai mare `ntre spa]iul experien]ei (`n]eles ca registru al unei tr\iri proprii sau str\ine, individual\ sau colectiv\, susceptibil\ de a fi repetat\) [i orizontul de a[teptare (`n]eles mai ales ca speran]\, ca posibilitate de a traduce `n realitate tot ceea ce e considerat de dorit), ambele dimensiuni fiind asociate fiec\rui concept fundamental. european. Aceste studii despre diferen]ele semantice [i transform\rile de semnifica]ii `n special `n leg\tur\ cu anumite concepte sociopolitice fundamentale `ntre diferite ]\ri [i arii geografice pot s\ beneficieze din plin de proiectele na]ionale la care ne-am referit mai sus. Publicarea unor lucr\ri precum cea care face obiectul recenziei de fa]\ pot contribui decisiv la stabilirea unor baze mai solide pentru men]ionatul proiect european, de[i ar fi de dorit ca m\car o serie de capitole din lucr\ri ca cea de fa]\ sau altele de acela[i tip care s`nt scrise `n limbi minoritare (cum e cazul dic]ionarului finlandez de istorie a conceptelor sau volumele proiectului olandez) s\ fie traduse `n englez\, `n spaniol\ sau `n alte limbi de circula]ie mai larg\. Este de remarcat rolul fundamental al profesorului Victor Neumann, nu doar `n calitate de editor al acestei lucr\ri (`n colaborare cu profesorul Armin Heinen, de la Universitatea din Aachen), ci `n calitate de promotor al istoriei conceptuale `n ]ara sa [i `n `ntreaga Europ\. De fapt, `n calitate de coordonator al {colii Doctorale Interna]ionale de Istorie Conceptual\ Reinhart Koselleck de la Universitatea de Vest din Timi[oara, acest specialist `n diverse subiecte legate de identitate, cultur\ [i istorie intelectual\ a desf\[urat `n ultimii ani o activitate extrem de fructuoas\ de difuzare [i consolidare a istoriei conceptuale `n Europa Central\ [i Oriental\. Una dintre ultimele sale realiz\ri a fost organizarea unui importat congres interna]ional despre Multi- [i Interculturalitate din perspectiva istoriei conceptuale: g`ndire politic\ [i identit\]i `n Europa Central\ [i de Sud-Est care a reunit la Timi[oara un important grup de speciali[ti `n luna aprilie a acestui an. Contribu]ia sa decisiv\ la istoria conceptual\ rom=neasc\, at`t de evident\ `n lucrarea de fa]\, face posibil\ acum integrarea cazului rom=nesc `n cadrul general european, ceea ce va permite punerea sa `n paralel cu alte cazuri na]ionale pentru a `nlesni, astfel, studiile comparative la nivel continental. (Traducere din spaniol\ de Ilinca }\ranu)
1 Victor Neumann [i Armin Heinen (coord.), Istoria Rom=niei prin concepte: Perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Ia[i, Polirom, 2010, 527 p. Recenzia a ap\rut `n revista de limb\ spaniol\ ARIADNA histrica. Lenguajes, conceptos, metafors, nr. 1, 2012, Universitatea }\rii Bascilor din Bilbao. 2 Reinhart Koselleck, Futuro pasado: para una semntica de los tiempos histricos, Barcelona, Paids, 1993. 3 Proyecto Europeo de Historia conceptual (ECHP) II, Historia constitucional, n 12, 2011, http://www.historiaconstitucional.com, pp. 493-498.

***
Lucrarea pe care o recenz\m `[i g\se[te locul `ntr-o ampl\ serie de opere publicate recent care au `n comun interesul pentru limbaj [i concepte, pentru folosirea [i transmiterea lor `n trecut [i `n prezent. Pe l`ng\ proiectele na]ionale realizate deja sau `n curs de realizare `n diverse ]\ri (Germania, Spania, Finlanda, Fran]a, }\rile de Jos [i acum Rom=nia), `n ultimii ani au fost realizate proiecte mari cu caracter regional, suprana]ional, cum este cel de pionerat reprezentat de Iberoconcepto [i alte proiecte similare pentru Orientul ~ndep\rtat [i India, c\rora li se va ad\uga foarte cur`nd Proiectul European de Istorie Conceptual\ (ECHP)3 care, animat de universitari din diferite ]\ri, `[i propune s\ ofere `n urm\torii ani o serie de studii de tip istoric-comparativ referitoare la limbajele socio-politice ale modernit\]ii dintr-o mare parte a continentului
www.timpul.ro

noiembrie 2012

Cronici din tranzi]ie

TIMPUL

Exist\ un mod economic de g`ndire?


TIBERIU BR|ILEAN
L\sa]i trei economi[ti `mpreun\ [i pute]i fi siguri c\ ve]i avea cel pu]in patru opinii diferite asupra politicilor economice de urmat. (Milton Friedman)

Sintagma mod economic de g`ndire este utilizat\, cum se [tie, de c\tre Paul Heyne, de la Universitatea Washington, ca titlu al manualului s\u ajuns la a XII-a edi]ie, `n rom=ne[te la Editura Bizzkit, Bucure[ti, 2011, lucrare preferat\ de mul]i `n locul manualelor clasice de Economie politic\, cum ar fi cel al lui Samuelson. Heyne pledeaz\ explicit pentru a nu mai `mbuiba studen]ii cu cuno[tin]e economice, ci pentru a-i `nv\]a s\ g`ndeasc\ economic. Dar poate exista un mod de g`ndire economic? La `nceput am fost tentat s\ r\spund negativ; la fel au f\cut-o [i cei pe care i-am consultat. Dar dup\ lectura manualului [i dup\ alte medita]ii opinia s-a schimbat. R\spunsul este acum unul afirmativ: da, poate exista un mod de g`ndire economic. Exist\ patru c\i `ntru cunoa[tere: cea religioas\, cea filosofic\, cea [tiin]ific\ [i cea artistic\. Unii urmeaz\ cu str\[nicie doar una dintre ele (ortodoc[ii), al]ii merg pe mai multe c\r\ri (heterodoc[ii). Important este s\ fim pe cale [i s\ mergem: ea se a[terne sub pa[ii no[tri. Acestea patru s`nt [i moduri autentice, originare [i originale de g`ndire. M\ g`ndeam c\ cel economic ar putea fi un submod al celui [tiin]ific, dar el de fapt se formeaz\, cred, ca un istm, printr-o osmoz\ original\ la intersec]ia dintre religie, filosofie, [tiin]\, art\ [i chiar ideologie, av`nd c`te ceva din toate acestea. Mai nou, v\d c\ se d\ Nobelul [i pentru inginerie economic\... ~n opinia mea `ns\, ingineria social\ [i artefactul politic nu s`nt printre cele mai recomandabile instrumente de politic\ economic\. Paul Heyne `nsu[i afirm\ c\ modul de g`ndire economic sugereaz\ mai degrab\ o abordare dec`t un set de concluzii (...), un set de concepte derivate dintr-o presupozi]ie fundamental\ (p. 20). Tot el citeaz\ din John Maynard Keynes astfel: Teoria economic\ nu ofer\ un corpus de concluzii stabilite, cu aplicabilitate imediat\ la nivel de politic\ economic\. Este mai degrab\ o metod\ dec`t o doctrin\, un mecanism de g`ndire, o tehnic\ de cugetare care `l ajut\ pe de]in\torul ei s\ trag\ concluziile corecte. Lucrurile `ncep s\ se limpezeasc\. Ideile acestor autori [i nu numai (vezi [i Giorgio Agamben cu recenta sa lucrare Prietenul [i alte eseuri) converg spre ideea c\ economia n-ar fi tocmai o [tiin]\ veritabil\. ~n acela[i spirit [i eu ar\tam `n Fundamente filosofice ale economiei (Junimea, Ia[i, 2008, pp. 4145), c\ {tiin]a economic\ este una aparte. Chiar de la `nceputuri, metodologia sa a fost extrem de controversat\. Edificiul s\u s-a `n\l]at pe o serie de platitudini [i simplific\ri de genul: indivizii prefer\ mai multe bunuri dec`t mai pu]ine, indivizii s`nt capabili s\[i ordoneze op]iunile dup\ o ordine de preferin]e, m\rfurile s`nt divizibile, indivizii aleg acea op]iune pe care o prefer\ [.a. Edificiul a integrat [i un aparat matematic, `n
www.timpul.ro

dorin]a de a demonstra c\, `ntr-adev\r, omul e un animal care calculeaz\ [i de a dob`ndi un prestigiu mai bun `n r`ndul [tiin]elor prin recursul la matematici. ~n Structura revolu]iilor [tiin]ifice, Thomas Kuhn considera cinci caracteristici ale unei bune teorii [tiin]ifice, capabile s\ fac\ inteligibil\ realitatea: precizie, coeren]\, deschidere, simplitate [i fecunditate, la care Popper mai adaug\ reproductibilitatea. Acestea ar trebui s\ constituie baza `n alegerea teoriilor, de[i Kuhn recunoa[te c\ ele nu s`nt suficiente, c\ nu duc la certitudine. Nu exist\ nici un algoritm care s\ poat\ `nlocui calit\]ile de judecat\ [i anticipare, adev\ratul izvor al succesului [tiin]ific. Avem oare `ntr-adev\r de-a face, `n cazul economiei, cu o veritabil\ [tiin]\? ~ntrebarea s-a mai pus [i e suficient de ambigu\ pentru a-i oferi un r\spuns pe m\sur\. Dac\ r\spunsul ar fi pozitiv, apare o a doua `ntrebare: ce fel de [tiin]\, natural\ sau social\? Aici r\spunsul nostru este imediat: una social\, `ntruc`t studiaz\ comportamentul uman (Lionel Robbins), sau ac]iunea uman\ (Ludwig von Mises) [i normativ\. Cu astfel de `ntreb\ri sau fr\m`ntat filosofii [i economi[tii `ntemeietori ai g`ndirii economice. Profesorul Pohoa]\ consider\ c\ [tiin]a economic\ a trecut [i prin necesara faz\ de clasicizare. Pentru domnia sa, sarcina suprem\ a [tiin]ei economice [i a economistului trebuie s\ se limiteze la ceea ce a stabilit A. Smith (adic\ la bog\]ie). Dac\ el, economistul teoretician, nu se mul]ume[te cu aceast\ simpl\ [i, aparent, ne`n\l]\toare misiune, riscul de a relativiza [i a evada pe teritorii ce nu-i apar]in prin false modernisme [i nejustificate deschideri este mare (Ion Pohoa]\, Epistemologie [i metodologie `n [tiin]a economic\, Editura Economica, Bucure[ti, 2011, p. 29). Or, unul dintre evada]i, departe de a fi [i singurul, este tocmai Paul Heyne, care define[te [tiin]a economic\ drept teorie a alegerilor [i a consecin]elor ei neinten]ionate (p. 30) [i `nlocuie[te avu]ia pur materialist\, cantitativist\, cu bun\starea (pp. 39-40). Obiectul adev\ratei cunoa[teri economice nu este avu]ia, ci omul deplin, `n mod miraculos at`t de pu]in `n]eles, [i Binele pe care acesta trebuie s\-l slujeasc\, ca pe o cale de raportare la fiin]\, pe care poate `nainta prin munc\, prin dar, prin virtute. Din p\cate, raporturile de for]\ ale societ\]ii politice constituie prea adesea adev\ratele determinante ale deciziilor economice, sub specie temporis. ~n termeni globali, [tiin]a economic\ contemporan\ este caracterizat\ de o dubl\ dinamic\: pe de o parte, de cre[terea imens\ a num\rului de lucr\ri; pe de alt\ parte, de parcelarea, de ultraspecializarea acestora. Aceasta face ca cetatea economi[tilor s\ fi devenit un fel de turn Babel `n care nu ne mai ascult\m [i nu ne mai `n]elegem unii pe al]ii, o multitudine de microcosmosuri `n care fiecare `[i savureaz\, m\gulit, propriul discurs. Remarcabil [i semnalul tras `n acest sens de Ren Gunon, care vede drept caracteristic\ central\ a mentalit\]ii moderne tendin]a de a reduce totul la punctul de vedere cantitativ, tendin]\ at`t de marcat\ `n concep]iile [tiin]ifice ale ultimelor secole, mai ales `n domeniul organiz\rii sociale, astfel `nc`t (...) epoca noastr\ ar putea fi definit\ ca fiind `n mod esen]ial [i `nainte de toate domnia cantit\]ii (`n Domnia cantit\]ii [i semnele vremurilor, Humanitas, Bucure[ti, 2008, p. 7). Aceast\ reducere la cantitativ, traduce,

dup\ Guenon, condi]iile fazei ciclice la care a ajuns umanitatea, la cap\tul cobor`rii accelerate de la `nceputul [i sf`r[itul duratei de manifestare a unei umanit\]i (Manvantara) (Op. cit., p. 8). Aceast\ cobor`re nu este dec`t `ndep\rtarea treptat\ de Principiu, punctul cel mai de jos fiind cantitativism pur, lipsit de orice distinc]ie calitativ\. Econocra]ia, domina]ia economiei utilitarist-pragmatice, cu artefact politic, `n raport cu cultura, cu morala, face tot mai dificil\ c\utarea [i aflarea unui echilibru `n s`nul societ\]ii, iar omul economic a devenit un individ abstract, reconstruit dup\ nevoile cauzei. Acest utilitarism de fa]ad\ absoarbe o parte mereu cresc\toare a energiilor noastre, exercit`nd o presiune puternic\ asupra problemelor esen]iale ale vie]ii [i mor]ii, deja fragilizate prin criza valorilor religioase [i politice. Aceste chestiuni, refulate continuu, cu prec\dere `n spa]iul public, vor irumpe c`ndva cu o for]\ [i sub o form\ cu at`t mai ira]ional\, cu c`t au fost mai mult timp [i mai intens marginalizate. Modul economic de g`ndire utilizeaz\ concepte proprii (precum cererea, costul de oportunitate, efectele marginale, avantajul comparativ, profitul [i pierderile antreprenoriale) pentru a explica evenimente cotidiene cu care ne confrunt\m. Totu[i, economi[tii [tiu prea pu]ine despre detalii din lumea real\, dar demonstreaz\ c\ [tiu cum pot fi acestea distruse, conceptele lor pot distorsiona realitatea. Economia ne ajut\ `ns\ s\ g`ndim mai coerent la o gam\ variat\ de interac]iuni sociale complexe. Heyne pune accentul pe ceea ce nu trebuie f\cut, nu pe ceea ce trebuie f\cut, iar Frank Knight, fondatorul [colii de economie de la Chicago spunea c\ nu ignoran]a, ci cuno[tin]ele prea numeroase provoac\ cele mai mari daune. ~n acela[i sens se exprima [i John Stuart Mill. Modul de g`ndire economic ne ajut\ s\ explic\m unele lucruri [i chiar s\ anticip\m. Dar problemele sociale nu pot fi rezolvate precum cele tehnologice. Nu e bine s\ subestim\m complexitatea sistemelor sociale, al re]elelor [i interac]iunilor dintre subiec]i, care asigur\ at`t de necesara cooperare (vezi [i Teoria sentimentelor morale a lui Adam Smith). Etica nu poate lipsi de la baza sistemului economic. Keynes `i considera pe economi[ti ca pe ni[te p\str\tori ai posibilit\]ii de civiliza]ie. Dar nu alocarea eficient\ a resurselor [i cooperarea social\ ne garanteaz\ aceasta, crede Heyne, ci o societate bine coordonat\ [i cu o func]ionare uniform\ (p.

479). Dup\ autorul citat, modul de g`ndire economic reprezint\ doar un punct de vedere. Un bun economist, scrie Heyne, `nseamn\ mai mult dec`t a fi competent `n modul de g`ndire economic. Un economist mai bun trebuie s\ `n]eleag\ c\ poate ob]ine c`[tiguri de pe urma negocierilor cu speciali[tii `n alte domenii. Specialistul `n modul de g`ndire economic se poate `mbog\]i `n urma schimbului de idei cu al]i speciali[ti care studiaz\ condi]ia uman\, de la filosofi, teoreticieni politici [i sociologi la critici literari, istorici de art\ [i antropologi culturali. Dac\ dori]i s\ v\ continua]i studiile `n domeniul economiei, nu trebuie s\ c\de]i prad\ tenta]iei de a ignora sau de a elimina complet celelalte discipline umaniste (pp. 479-480). Exist\ multiple preocup\ri [i `ncerc\ri de reconstruc]ie a [tiin]ei economice, pentru o l\rgire a sferei sale de analiz\, astfel `nc`t ea s\ devin\ o [tiin]\ multidimensional\, integr`nd valori-dimensiune etice, morale, politice [.a.m.d. Au vrut unii s\ se apropie prea mult de soarele cunoa[terii globale? Ast\zi, zborul fr`nt al g`ndirii economice las\, fa]\ cu problemele timpului nostru, economistul dezarmat, cu cuno[tin]ele sale fragmentate, cu vederile sale parcelate [i acest fascinant abis `ntre un edificiu teoretic `n c\utarea coeren]ei [i o lume `n c\utarea solu]iilor [i r\spunsurilor. (Michel Beaud, Gilles Dostaler, G`ndirea economic\ `n retrospectiv\, Humanitas, Bucure[ti, 1999, p. 210). Oamenii s`nt fiin]e economice care gestioneaz\ economia fiin]ei. Pentru a reg`ndi economia e necesar\ reluarea leg\turilor cu tradi]ia sa profund filosofic\ [i profund uman\. Gre[it `n]eleas\, economia ne r\ne[te, devine un fiu risipitor, c\ruia `i tot sacrific\m vi]elul cel gras, dar care se `ntoarce mereu mai fl\m`nd, f\r\ a dob`ndi p`inea cea `ntru fiin]\. Economia trebuie s\ se bazeze pe o fiin]\ care `[i `n]elege rostul [i are con[tiin]a adev\ratei valori a demersului sau. Dincolo de avere, putere [i pl\cere, dincolo de schematismul vie]ii cotidiene, pentru a se `mplini, omul are nevoie de sens, are nevoie de vise [i culori pentru a face lumea mai frumoas\, pentru a contribui la economia fericirii noastre. Altminteri, la ce bun, cum se `ntreba Smith, toat\ truda [i z\bava acestei vie]i? Balsamul care cicatrizeaz\ r\nile timpului se nume[te religie, [tiin]a care ne face s\ convie]uim cu r\nile noastre se nume[te filozofie. (Octavio Paz, Dubla flac\r\, Humanitas, Bucure[ti, 1993). F\r\ acestea dou\, economia nu e dec`t v`nare de v`nt.

noiembrie 2012

TIMPUL

Vitraliu

Niger et niger & Niger supra nigrum


MARCELA CIORTEA
N-am fi scris, cu siguran]\, aceste r`nduri, dac\ o r\sfoire la-nt`mplare nu ne-ar fi pus pe g`nduri... ~ncerc`nd s\ transpunem `n limba latin\ titlul unui volum al lui Aurel Pantea, Negru pe negru, am oscilat `ntre dou\ variante: prima, cu dou\ nominative coordonate prin et, pentru a sugera nesf`r[itul, repeti]ia, revenirea negrului, a doua, prin prepozi]ia supra urmat\ de un acuzativ, pentru a ne p\stra c`t mai aproape de linia textului original. Cum s-a f\cut, ce s-a `nt`mplat de a ie[it, `n final, niger supra niger, cu nominativul `n locul acuzativului vizat, aceasta nu ne-o putem explica, fiindc\ nu o putem pricepe. Cert este c\, `n loc de negru pe negru, am ob]inut ceva de genul negru, prea negru... Nu c\ ne-am fi `ndep\rtat de sensul de baz\. Nici vorb\. Ne temem numai c\ subcon[tientul a lucrat `n locul nostru1.
RAME

De ce am tradus `n limba latin\2? ~n primul r`nd, pentru c\ Aurel Pantea este absolvent al unei facult\]i de profil, cum bine a observat autorul articolului citat. Apoi, pentru c\ am g\sit concentrarea din textul lui Pantea potrivit\ rigorilor limbii latine. ~n al treilea r`nd, pentru c\ i-am auzit sintagme `ntregi `n latin\. Poate p\rea ciudat [i de necrezut, dar oricine a exersat c`t de c`t o traducere literar\ [tie cum sun\ vocalele dintr-o limb\ `ntr-alta. Selec]ia textelor traduse `n latine[te ne apar]ine; Aurel Pantea nu a pretins [i nu a impus traducerea cut\rui sau cut\rui poem. Am ales cum am considerat de cuviin]\, dar nu la `nt`mplare. Op]iunea pentru textele scurte e motivat\ prin aceea c\ izul gnomic e destul de puternic. Mai jos nu cobor, acolo nu mai poate fi vorba de poezie, spune Aurel Pantea, iar noi, dup\ d`nsul: Non infra degredior, ibi poesin loqui non potest. Punct. Exist\ aici o `nv\]\tur\? Exist\ un crez? Exist\ o moral\? Da. Sigur, Pantea nu face moral\ nim\nui. Nici nu se t`nguie. Ci mediteaz\: Cade ad`nc `n noi gr\untele con[tiin]ei mor]ii, iar noi: Conscientiae mortis in nos alte incidit faba. Punct. Sau: Memoria [i gustul mor]ii/ niciun nume/ `n nicio gur\, iar noi: Memoria et mortis gustus,/ nullum nomen/ in ore nullo. Punct. Sau privind c`ino[enia/ ce a pus `n scrin de aur

cuv`ntul destul, care a devenit `n textul nostru adspice canalia/ quae in aureum scrinium satis verbum posuit. Punct. Sau te po]i numi Lesbia, m\ `mb\iez `n tine [i `n imaginea ta, devenit, `n versiunea noastr\, Lesbia tu nominari potes, me luo in te atque in tua imagine. Punct. De ce punct? Pentru c\ poemele lui Aurel Pantea nu se `ncheie cu punct; niciunul din poemele selectate, `n ciuda tonului enun]iativ, nu se `ncheie cu punct. Ar mai putea fi un argument pentru alegerea limbii latine, dar acela numai `n subsidiar: latina limb\ liturgic\. {i iar am ezitat, l\s`nd la o parte buc\]i de o frumuse]e sf`[ietoare3, convorbiri cu Divinitatea care i-au cucerit pe critici4, fie prin `nc\rc\tura emo]ional\, fie prin realizarea artistic\ etc. Am decis, a[adar, s\ mergem la limita profanului, nu pentru a face din versul lui Aurel Pantea un contemporan al lui Catullus (pe undeva, [i este!), ci fiindc\ el `nsu[i, poetul, spune: Am starea aceea c`nd a[ inventa o limb\ atroce,/ un idiom ce ar numi cu s\ruturi sulfurice via]a [i moartea. Poate de aceea `n poezia lui Pantea se face ziu\ `n limbaj (illucescit sermonis), femeile nu mai [tiu cu cine se iubesc (nesciunt quibuscum amantur feminae), `n moartea mare cre[te desfr`narea (in magna morte crescit intemperantia), lumina poart\ urmele unor/ materii grele

(lumen arduarum fert/ materiarum vestigia), parc\ trebuia s\ `nfloreasc\ nuferii (nonne oportebat nymphaeae florere), azi [...] n-am iertat, n-am fost iertat (hodie... non ignovi, non sum ignotus), ea are o v`rst\ mai t`n\r\ dec`t amenin]area amant (ea aetate iuvenior est quam minatio amans), [i ploaia asta ca o metres\ (et iste, ut meretrix, imber), Euridice e aici (Hic est Euridice), f\r\ concesie/ s`ntem `nlocui]i (sine concesione / evincimur), moartea/ e ud\ ca steaua cugetat\/ citind (mors/ humida este quam stella cogitata/ legens), [i timpul nu va mai fi, nu va mai fi, va r\m`ne doar aceast\ propozi]ie (et tempus non exstabit, non exstabit, solum haec pronuntiatio manebit), vom lucra, spune Katia [...] vom lucra, ne vom odihni (laborabimus, dicit KATIA MEA [...] laborabimus, pacem nobis faciemus).
1 A se vedea [i interpretarea lui Nichita Danilov, aici: http://www.ziaruldeiasi.ro/opinii/negru-pe-negru~ni8r3k. 2 ~ntrebare legitim formulat\ [i de Cosmin Ciotlo[, aici: http://www.romlit.ro/note_despre_critica_de_poezie_rnduri_despre_o_anume_poezie, on line la data de 7 septembrie 2012. 3 Vezi http://www.viataromaneasca.eu/arhiva/77_viaa-romaneasca-3-4-2012/35_poezii/1119_nimicitorul.html. 4 Vezi fragmentul citat `n finalul articolului de Gabriela Gheorghi[or aici: http://www.romlit.ro/la_rscruce. Cf. pasajele selectate de Daniel Cristea-Enache, aici: http://www.observatorcultural.ro/Un-concentratpoetic*articleID_27669-articles_details.html.

...de azi
LIVIU FRANGA
Se face, `n ultima vreme, nu [tiu cum, c\ m\ tot `nt`lnesc, parc\ `ntr-o `n]elegere secret\ a unor persoane care nici nu se cunosc `ntre ele, cu o singur\, repetat\, `ntrebare: ce p\rere ave]i, cum vi se pare c\ este, ce zice]i despre studentul de azi? Oare o fi bine pus\ `ntrebarea, m\ `ntreb [i eu, `n chip t\cut, `nainte de a `ncerca vreun r\spuns posibil. Pe care se `nt`mpl\ s\ trebuiasc\ s\-l dau nu doar unor persoane f\r\ leg\tur\ unele cu altele, de[i fr\m`ntate de aceea[i chestiune de ordin socio-profesional, dar [i at`t de diferite, ca zone de provenien]\ [i profil particular, de la curioase rude multidecenale p`n\ la fo[ti... studen]i re`nt`lni]i, recent, `ntr-o `mprejurare sau alta ca s\ m\ opresc la extreme. ~ntr-adev\r, nu mi se pare prea bine aleas\ [i pus\ `ntrebarea. Urm`nd principiul logic ([i nu numai) al analogiei, am putea lansa `ntreb\ri similare de tipul: Cum vi se pare inginerul de azi? Dar medicul de azi? Sau economistul sau juristul de azi? Nu mai vorbesc de profesorul de azi, de elevul de azi, a[a am putea lua la r`nd toate ocupa]iile [i profesiile de azi [i s\ ne `ntreb\m cum arat\ ele... azi. Fa]\ de c`nd? ~n raport cu cine [i/ sau cu ce? A[a nu vom mai sc\pa niciodat\ dintr-un h\]i[ de raport\ri, determin\ri [i condi]ion\ri, toate dependente de axa timpului. Trec`nd dincolo de felul, limpede nepotrivit, `n care se pune `ntrebarea, esen]a ei, dac\ `i avem `n vedere pe tinerii care studiaz\ `n universit\]ile rom=ne[ti de azi, const\, pe c`t `mi dau seama, `n evaluarea calit\]ii lor. Pe scurt [i f\r\ ocoli[uri teoretice: s`nt sau nu studen]ii afla]i `n universit\]ile din Rom=nia mai buni ceea ce `nseamn\ mai valoro[i dec`t predecesorii lor, imedia]i ori mai `ndep\rta]i? Admitem, `n pofida avertismentului dat de un vechi adagiu francez (comparaison nest pas raison), c\ actul `n sine al compara]iei poate fi [i este, efectiv, un instrument util (al) analizei, mai ales atunci c`nd aceasta din urm\, dep\[ind suprafa]a descriptiv\ a fenomenelor `nregistrate, intr\ `n structurile de profunzime apar]in`nd cauzalit\]ii. De c`te ori mi s-a pus `ntrebarea privitoare la studen]ii de azi, am sim]it `n inflexiunile tonalit\]ii interogative un fel de re]inere dubitativ\ [i aprioric\ fa]\ de obiectul contemporan al compara]iei: ...de azi... Un fel de ne`ncredere metatextual\... Acest de azi, v\ m\rturisesc, m\ `ngrijoreaz\. Pentru c\ sintagma tinde s\ abat\ aten]ia de la cuv`ntul precedent (studentul, medicul, avocatul, inginerul, elevul, profesorul etc.) la un determinant (aici, temporal) al lui. De secole [i, `n unele cazuri, milenii, profesorul tot profesor r\m`ne, studentul tot student, bancherul bancher, doctorul doctor [i a[a `n continuare. Variabila apar]ine nu condi]iei intrinseci, interioare, a unei profesii oarecare, supuse unor norme codificate deontologic, ci determin\rilor exterioare. Un matematician, `n secolul al XXI-lea, este tot matematician, ca [i predecesorii s\i antici, medievali, moderni. Ce s-a schimbat, dac\ s-a schimbat `ntr-adev\r ceva, de la un interval de timp la altul? Cred c\ e vorba de statut, de pozi]ionare: `n peisajul [tiin]elor complementare, `n tabloul general al cunoa[terii, `n societatea `ns\[i, respectiv `n modul ei de a se privi [i accepta pe sine. S\ ne oprim o clip\ la acest ultim aspect. Pentru o societate egalitarist\, azi este hubloul prin care privim cum avionul, `n care ne afl\m cu to]ii, deja se `ndreapt\ `n zbor ]intit spre m`ine. Bun\oar\, `n societatea socialist\ multilateral dezvoltat\, construirea comunismului, ca ]el final, `ncepea de azi, pentru c\ fiecare m`ine `ncepea azi [i fiecare azi era m`ine-le de m`ine. ~ntr-o societate care recunoa[te [i cultiv\ diferen]a, pentru c\ separ\ mediocritatea de excelen]\ [i [tie c\, a[a cum corect se spune, excelen]a face diferen]a, azi este fa]a melancolic\, uneori nostalgic\ de-a dreptul, a lui ieri. Iar m`ine-le triumfalist al egalitari[tilor tinde s\ apar\ ca utopia neagr\ a unui ieri naiv. Cei de azi, dac\ pot s\ trag o concluzie minimal\, provizorie, generalizatoare [i, mai presus de orice, subiectiv\, nu s`nt nici mai buni, nici mai r\i dec`t cei de ieri sau de m`ine. Cum orice azi a fost un ieri [i nimeni [i nimic nu-l poate opri s\ devin\ un m`ine, la ce bun s\ facem compara]ii [i clasamente, c`nd nu statistica profesionalsociologic\, ci performan]a cunoa[terii trebuie s\ fie primul [i ultimul nostru scop, indiferent pe ce drum al [tiin]ei am merge? Autodep\[irea `n cunoa[tere, `mpingerea c`t mai departe a hotarelor ei, [i nu separarea lui ieri de azi [i de inevitabilul m`ine este necesar s\ fie, `n opinia mea, adev\rata unitate de m\sur\ a evalu\rilor noastre, mai cur`nd nefatal dependente de axa timpului.

noiembrie 2012

www.timpul.ro

Cronici din tranzi]ie

TIMPUL

Profesia supravie]uirii: ~ntre uitare [i memorie, de Micaela Ghi]escu


MIRCEA GHEORGHE
~ntr-un interviu din urm\ cu c`]iva ani, r\spunz`nd la o `ntrebare despre cum se `mpac\ responsabilit\]ile de Redactor [ef la revista Memoria cu activitatea sa de traduc\toare, Micaela Ghi]escu spunea: Dac\ a[ avea 48 de ore pe zi, s-ar `mp\ca mai u[or. Era un r\spuns concis [i sugestiv din partea unei profesioniste `n ale scrisului, neobosit\ care a t\lm\cit `n limba rom=n\, `ntr-o carier\ de aproximativ 40 de ani, peste 80 de c\r]i din mai multe literaturi, dar mai ales din literaturile de limb\ portughez\. Acestor traduceri trebuie s\ li adauge, printre altele, elaborarea unor manuale pentru limbile portughez\ [i spaniol\, a unor gramatici, a unui dic]ionar poliglot de proverbe `n limbile romanice, [i nu `n ultimul r`nd, dup\ 1989, o implica]ie politic\ [i publicistic\ permanent\ pentru sus]inerea [i promovarea constant\ a adev\rului despre regimul represiv comunist sub care s-a consumat cea mai mare parte a vie]ii ei active. A[a `nc`t, pornind la o asemenea activitate prodigioas\, nu e deloc surprinz\tor c\ amintirile sale publicate recent la Humanitas sub titlul ~ntre uitare [i memorie contureaz\ `n primul r`nd un portret profesional. Un portret profesional exemplar prin eficacitate, d\ruire [i perseveren]\, dar nicidecum unilateral fiindc\ memoriile s`nt `n egal\ m\sur\ [i descrierea elegant\ [i sensibil\ a unui destin, tulburat `n `mplinirea sa fireasc\ de instaurarea regimului comunist. Micaela Ghi]escu se define[te ca o profesionist\ nu doar a traducerii, ci [i a supravie]uirii prin care ea `n]elege mult mai mult dec`t simpla rezisten]\ biologic\. E vorba `n memoriile sale `n primul r`nd de supravie]uirea spiritual\ prin care a reu[it s\ p\streze continuitatea cu valorile educa]iei ei [i cu standardele intelectuale ale lumii rom=ne[ti interbelice `ntr-o vreme de ruptur\ oficial\ [i brutal\ cu trecutul. {i evoc`nd detaliat, cu am\nunte revelatoare, contextele sociale [i personale `n care s-a produs aceast\ ruptur\ imediat dup\ al doilea r\zboi mondial, memoriile devin astfel mai mult dec`t bilan]ul unei vie]i individuale. S`nt un bilan], construit printr-o sensibilitate bine ancorat\ la realit\]ile istorice, al `ntregii epoci represive care au condus la Rom=nia zilelor noastre.. N\scut\ `n 1931, `ntr-o familie de intelectuali cu tradi]ie [i cu o bun\ pozi]ie social\, viitoarea traduc\toare va beneficia de o educa]ie `ngrijit\ `n copil\rie, dar izbucnirea r\zboiului [i apoi instalarea regimului totalitar comunist vor produce o turnur\, pentru mul]i ani decisiv\, `n via]a ei. ~n 1952 este arestat\ `mpreun\ cu un grup de foste eleve [i profesoare care frecventaser\, `n afara [colii, [i cursuri ale Liceului francez de pe l`ng\ Institutul francez, desfiin]at odat\ cu celelalte institute occidentale dup\ izbucnirea r\zboiului rece. Vina ei era de a fi intrat `n coresponden]\, la fel ca alte colege, cu fostul director al Liceului francez, Marcel Fontaine, expulzat din ]ar\ dup\ `nchiderea liceului. Condamnat\ ini]ial la patru ani `nchisoare pentru complicitate la delict de agita]ie public\, a f\cut trei fiind amnistiat\ `n 1955 c`nd, ca urmare a conven]iei de la Geneva privitoare
www.timpul.ro

la drepturile omului, semnat\ [i de statele comuniste, au fost elibera]i de]inu]ii cu pedepse mai mici de cinci ani. Micaela Ghi]escu a cunoscut rigorile deten]iei [i anchetelor la Uranus, la Jilava [i `n final la `nchisoarea pentru femei de la Mislea, de l`ng\ C`mpina. Relat\rile ei s`nt, ca mai toate relat\rile celor care au trecut prin infernul concentra]ionar comunist, impresionante, dar tonul memorialistei chiar [i c`nd poveste[te groz\vii este neutru, lipsit de patetism [i de culori tari. Este ca [i cum Micaela Ghi]escu le-ar considera ni[te `ncerc\ri dure care, odat\ dep\[ite, nu merit\ s\ devin\ obsedante [i s-ar zice c\ ea g`nde[te `n spiritul adagiului lui Nietzsche: ce nu te omoar\ te face mai puternic. Nu exist\ figuri de tor]ionari sau de ofi]eri blama]i pentru violen]a [i abuzurile lor altminteri evoca]i cu revolt\ [i `ntrutotul justificat `n mai toat\ literatura de `nchisoare [i numai un colonel Doroban]u este amintit cu nepl\cere pentru cruzimea de a fi dat iluzii de]inutelor c\ pot scrie acas\ spre a solicita pachete cu alimente [i cu `mbr\c\minte. Scrisorile de r\spuns [i pachetele `ns\ nu le-au ajuns niciodat\: Acas\ voi afla c\, la c`tva timp de la expedierea pachetelor, familiile au fost invitate s\ vin\ s\ le ia `napoi de la po[t\: adresantul necunoscut. Mun]i de pachete fuseser\ returnate de la Mislea, mi-a spus mama. Disperare [i de ceast\lalt\ parte a gratiilor. Sinistr\ cacealma a colonelului Doroban]u!. Dup\ ie[irea din `nchisoare, `ncepe drumul greu al reinser]iei sociale. Memorialista reu[e[te `n cele din urm\ s\-[i termine studiile universitare `ntrerupte odat\ cu arestarea sa, dar i se interzice accesul `n `nv\]\m`nt, pe baza unei declara]ii proprii ob]inute prin [antaj precum c\ nu va cere niciodat\ un post de profesoar\ deoarece nu prezint\ garan]ii probabil politice. Nu-[i va g\si un loc munc\ stabil dec`t peste doi ani de la terminarea facult\]ii, dar ace[ti doi ani nu vor trece `n zadar. Supravie]uirea Micaelei Ghi]escu `n plan spiritual `n perioada aceasta `[i are r\d\cinile. Dup\ ce refuz\ unele posturi m\runte [i cu totul rutiniere, nepotrivite pentru poten]ialul [i ambi]iile sale, ea `ncepe s\ colaboreze cu mici contracte de corectur\ [i revizie la diferite edituri [i s\ studieze mai `nt`i cu un profesor [i apoi ca autodidact\ limba portughez\: Nu [tiam pe atunci c\ portugheza avea s\ devin\ nu numai mijlocul meu de supravie]uire, spiritual [i material, dar [i o adev\rat\ voca]ie! /.../ Aproape incon[tient [i treptat am `n]eles c\ pentru a face fa]\ concuren]ei aveam nevoie s\ m\ prezint cu ceva nou: portugheza nu se studia la facultate, pe cunosc\tori `i puteai num\ra pe degetele unei singur m`ini, [i rela]iile noastre cu Portugalia erau inexistente `n timpul regimului fascist al lui Salazar. Profesorul de limba portughez\ a recomandat-o editurii Univers pentru revizia unei c\r]i traduse de el [i apoi a emigrat. ~nceputul fusese f\cut [i auspiciile erau bune, cu at`t mai mult cu c`t dup\ o vreme se angajeaz\ ca traduc\tor tehnic la Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentelor [i pentru Cercet\ri Farmaceutice. Acum `i vor fi de folos cunoa[terea temeinic\ a principalelor limbi de circula]ie interna]ional\ franceza, engleza [i germana, studiate `n copil\rie [i adolescen]\ [i limba spaniol\, `n timpul facult\]ii. Concomitent ob]inuse [i primul contract de traducere al unui roman englezesc de Henry Fielding pentru editura Univers urmat apoi de un al doilea, salutar pentru viitoarea carier\, dintr-un mare clasic portughez, Ea de Queiros. Anii, unsprezece la num\r petrecu]i la Institutul de Cercet\ri Farmaceutice, coincid cu

o perioad\ `n sf`r[it fast\ `n via]a memorialistei. Nu mai are probleme cu serviciul de cadre, dosarul nu-i impieteaz\ via]a dec`t atunci c`nd se organizeaz\ excursii `n str\in\tate [i ei nu i se permite s\ ias\ din ]ar\, dar `n schimb, primul roman portughez tradus `i prilejuie[te `nt`ile contacte epistolare cu lumea literar\ portughez\, `ntr-un moment `n care coresponden]a cu str\in\tatea, dac\ nu era bine v\zut\, nu mai constituia totu[i o infrac]iune. Contractele de traduc\toare de limba portughez\ se succed f\r\ `ntrerupere, se c\s\tore[te, este fericit\ `n noua ei situa]ie matrimonial\ [i `n cele din urma are ocazia chiar s\-[i g\seasc\ un post de redactor, mai apropiat de exigen]ele sale profesionale, la Biblioteca Central\ Pedagogic\. Aici descoper\ o oaz\ de calm, bun\-cuviin]\ [i `n]elegere [i oameni care `mp\rt\[esc acelea[i valori. Cu unii are chiar [i similitudini biografice, ca de exemplu cu un coleg care fusese arestat `n lotul Noica. C\s\toria memorialistei cu directorul Institutului de Cercet\ri Farmaceutice `i inspir\ acesteia cele mai calde pagini ale evoc\rilor sale: Personalitatea lui cople[itoare, dorin]a mea de a fi la `n\l]ime, leg\tura dintre noi complet\ pe toate planurile s`nt greu de cuprins `n c`teva pagini. ~ncepe s\ c\l\toreasc\ mult `n str\in\tate, `nso]indu-l pe so]ul ei la congrese, simpozioane [i conferin]e interna]ionale, viziteaz\ `n trecere [i Lisabona, se face pre]uit\ `n toate mediile sociale pe care le frecventeaz\, traducerile se `nmul]esc, dar umbrele nu lipsesc fiindc\ totul se petrece `n contextul mereu constr`ng\tor, mereu ap\s\tor al regimului totalitar. Micaela Ghi]escu scrie, evoc`nd aceast\ perioad\ ca [i pe cele dinainte de altfel pagini de mare interes `n special pentru tinerii de azi care n-au avut ocazia s\ tr\iasc\ experien]a comunist\. C\ci se invoc\ de regul\ dirijismul, absen]a libert\]ii de exprimare, cultul detestabil c`nd nu era ridicol al personalit\]ii etc. dar nimeni nu descrie at`t de clar [i de analitic precum memorialista noastr\ cum anume func]iona concret cenzura. Regimul nu cenzura doar scrierile rom=ne[ti, ci [i c\r]ile care urmau s\ fie traduse. Scriitorul str\in spre a ap\rea pe pia]a rom=neasc\ trebuia, `naintea valorii literare a operelor sale, s\ aib\ sau s\ fi avut o atitudine politic\ pe placul regimului dac\ era un scriitor contemporan sau disp\rut de cur`nd. Apoi erau foarte importante interdic]iile legate de subiect, dar ele se schimbau `n func]ie de fluctua]iile regimului. Cele referitoare la religie, sex, violuri, homosexualitate erau `ns\ permanente. Se traducea `ntr-o vreme literatura de r\zboi [i cea consacrat\ revolu]iilor, dar c`nd situa]ia s-a `nr\ut\]it [i a ap\rut teama contagiunii, s-a promovat literatura sentimental\, cur\]at\ pudic de am\nuntele care ar fi f\cut-o prea realist\. Titlurile erau de asemenea examinate cu grij\ [i schimbate dac\ erau percepute ca prezent`nd, involuntar, o aluzie la fenomene a c\ror existen]\ regimul o contesta. Cenzura suprima la nevoie pasaje [i pagini `ntregi. ~n dic]ionare, cuvintele pozitive (comunist, partid, ministru etc. nu trebuiau s\ se afle `n vecin\tatea cuvintelor negative (canalie, clic\, corup]ie etc.). Tot astfel, interesante s`nt informa]iile despre echilibristica financiar\, improviza]iile la care trebuiau s\ recurg\ to]i cei care se deplasau oficial peste grani]\ (diploma]i, participan]i la congrese [i simpozioane interna]ionale etc.) pentru a l\sa amfitrionilor o impresie c`t de c`t decent\. Iar o scen\ cu un ambasador recomand`nd memorialistei `n [oapt\, de frica microfoanelor instalate pretutin-

deni insidios, o carte interzis\ de regim, dar exprim`nd cu glas tare o nemul]umire pe linie sau corect\ politic (am zice ast\zi), sugereaz\ c`t se poate de bine suspiciunea general\ care atingea toate sectoarele vie]ii sociale, p`n\ `n apropiere de sfera puterii. ~mboln\virea [i dispari]ia brutal\ a so]ului, la mijlocul anilor 80, victim\ `ntr-un fel a birocra]iei medicale, este unul dintre ultimele evenimente dureroase evocate `n carte. Fiindc\ `n plan profesional, cariera de traduc\toare Micaelei Ghi]escu este din ce `n ce mai apreciat\, contactele [i rela]iile ei cu lumea literar\ portughez\ s`nt tot mai str`nse [i c\derea comunismului `n 1989 o g\se[te `n plin\ efervescen]\ spiritual\. Ea este o entuziast\ a schimb\rilor sperate, se implic\ `n campania electoral\ a Partidului }\r\nist [i apoi a lui Emil Constantinescu, c\l\tore[te mult `n str\in\tate, public\ la edituri portugheze traduceri din literatura rom=n\, ini]iaz\ cu mult succes [i audien]\ activit\]i de promovare a culturii rom=ne[ti `n Portugalia, cunoa[te, `ntr-un cuv`nt o nou\ [i impetuoas\ tinere]e spiritual\. Memoriile se `ncheie cu aceea[i elegan]\, cu aceea[i discre]ie [i fine]e cu care debutaser\: Am ajuns la cap\tul c\l\toriei mele, o c\l\torie lung\ [i grea. Cu meandre [i ocoli[uri. O c\l\torie frumoas\, a[a cum e via]a... {i f\r\ `ntoarcere. Numai dus. S`nt recunosc\toare tuturor celor care mi-au fost al\turi. La bine [i la r\u, cum se zice. Pe mul]i nu-i va mai putea ajunge recuno[tin]a mea: [i-au `ncheiat ei c\l\toria; dar poate c\tre sf`r[it [i-or fi adus aminte de mine, cu drag sau cu indiferen]\, `n niciun caz sper cu nepl\cere. Povestea mea are, fatal, lacune. Memoria afectiv\ ne joac\, uneori, asemenea feste. /.../ Multe lucruri nu am [tiut, nu am putut sau chiar nu am vrut s\ le exprim. Dar cortina nu cade `nainte ca memorialista s\ precizeze cine este de fapt adev\ratul destinatar al confesiunilor sale: L-am avut mereu, pe scaunul de l`ng\ mine, pe t`n\rul meu eventual, cititor. Lui m-am adresat, chiar c`nd nu am f\cut-o explicit. Pe el am vrut s\-l ating dac\ nu [i s\-l conving. /.../ El care are de partea lui tinere]ea, viitorul, `mi doresc s\ g\seasc\ `ntre aceste dou\ comori un loc [i pentru memorie, pentru cunoa[terea unui trecut pe care nu noi ni l-am, ales. Cine uit\, nu merit\, spunea Iorga. F\c`nd acest efort, t`n\rul meu, eventual, cititor, `[i va merita [ansa.

noiembrie 2012

10

TIMPUL

Proz\

~n Israel (S\ fii primul venit...)


Un povestitor
S-au `mpu]inat foarte tare num\rul celor care [tiu s\ povesteasc\. Ceva cu cap [i coad\, care s\ `]i re]in\ aten]ia [i s\ te uimeasc\ cu ce se `nt`mpl\. Tr\im `ntr-o lume de comentatori. Toat\ lumea d\ cu presupusul despre orice. Vedem idei peste tot [i suprapus peste flamura camilpetrescian\ a lui Rom=nii e de[tep]i! iese ce iese. Vorb\rie. Tr\nc\neal\. Pseudosavantl`curi. Cu literatura ar trebui s\ fie alt\ socoteal\. Uneori [i este. Horia Porumb nu prea st\ bine cu imaginarul. Adic\ s\ scoat\ mereu ceva din burt\. De ce e vorba rom=neasc\ cu scosul din burt\ [i nu din cap, nu [tim. Dar [tie s\ povesteasc\. Din ce a v\zut, din ce a citit sau auzit, din ce a sim]it el c\ merit\ selectat din extraordinarul spectacol al vie]ii. Al lumii. A[a s-au n\scut ni[te proze. Unele mai c\l\toristice, altele mai analitice. Tr\ind la Paris, ardeleanul de ob`r[ie e mereu uimit de c`te ceva. Precum Codru Dr\gu[anu sau Dinicu Golescu ajun[i [i ei pe meleaguri str\ine. Avem de aceast\ dat\ o proz\ c\l\toristic\. Sper s\ ias\ ni[te c\r]i frumoase,care s\ ne uimeasc\ [i pe noi. {i s\ exclam\m ca tot rom=nul verde, |sta cine mai e? R\spuns, Horea Porumb. (Bedros Horasangian)
sus, spre cerul albastru [i schi]\ un z`mbet larg, f\r\ urm\ de invidie). Eu am f\cut la Bucure[ti studii de inginer, am terminat Politehnica, specialitatea electrotehnic\ inginerii s`nt foarte aprecia]i `n Israel. Emigrasem a doua oar\. Am urcat apoi `ncet scara ierarhic\, am lucrat pentru al]ii, am avut propiile afaceri, iar recent m-am pensionat din Ministerul Construc]iilor. Am muncit mult toat\ via]a, nu se poate spune c\ nu m-am realizat, dar avere n-am f\cut: nu fusesem printre primii veni]i! (Se `ncrunt\ o clip\, apoi redeveni senin). Dac\ m-am re`ntors e ca s\ m\ lini[tesc, s\ [tiu de ce nu-mi revendic fostele propriet\]i. Cu c`t le-a[ vinde, dac\ le-a[ recupera? M-am interesat de pre]uri. Am conchis c\ tot at`]ia bani a[ cheltui cu avoca]ii, [i apoi, nervii... Am decis s\ nu solicit nimic. Vreau s\mi tr\iesc b\tr`ne]ea `n tihn\, nu cer mai mult... Marcel s-a retras `n t\cere. E r`ndul lui Ionel s\ povesteasc\. Ai lui au fost s\raci. Ionel, singur la p\rin]i, a `ncercat tot felul de meserii, la fel ca tat\l, care a lucrat care pe unde, la min\, la iriga]ii, pe [antiere. Apoi, de cum a fost voie s\ se ias\ afar\, a fost ([i el!) printre primii (!) care au mers la lucru, `n Israel. Ionel se `ndrept\ [i `ncepu s\-[i depene propria-i poveste. ~n Israel munceam pe-o c\ldur\ de cuptor. Nu ne l\sau f\r\ c\ma[\, ca s\ nu ne ardem la soare, s\ ne fereasc\ de cancerul de piele. Bodigarzii p\zeau [antierul, dar ne p\zeau [i pe noi s\ nu fugim. P\rea c\ prive[te cu haz o perioad\ de trud\, care trecuse: Primii mei st\p`ni `n Israel erau c`ino[i, de altfel nici nu [tiu dac\ erau evrei, poate erau rom=ni, a[ zice c\ erau mai degrab\ mafio]i. Beau whisky cu cuburi de ghea]\ la umbr\, `n v\zul nostru. Odat\ le-am cerut un pahar cu ap\ rece. Sim]eam cum cr\p dac\ nu beau un strop. Voi be]i de-acolo. Mi-a ar\tat conducta, o ]eav\ de fier lipit\ de p\m`nt. Apa curgea clocotit\. Nu puteam p\r\si locul de munc\. Unii bodigarzi erau solizi ca un munte, buni s\ te bat\. Al]ii erau mici [i sprinteni, s\ poat\ fugi iute, s\ te prind\, unii mai aveau [i c`ini. Un v\r de-al meu, care lucra la Tel Aviv, mi-a trimis o vorb\: Vino de-acolo, f\ ce po]i ca s\ ajungi p`n\ la mine [i o s\ te duc la cineva, care mi-a promis c\ te angajeaz\ la o fabric\ de transformatoare. La sf`r[itul unei zile, pe care mi-am ales-o pentru a evada, [i bodigarzii ne conduceau spre ie[ire, m-am pref\cut c\ era musai s\ r\m`n `n urm\, mi-am desf\cut demonstrativ, din mers, pantalonii [i m-am retras `ntre dou\ cabine de [antier. Apoi am luat-o la goan\ peste d`mb, am ie[it din incint\, am intrat `n p\durea rar\ de pini [i-am cobor`t `n fug\ coasta p`n\ la [osea. Am stat degeaba `n sta]ia de autobus un ceas, dar am avut [ansa c\ un om bun, care trecea cu ma[ina, s-a oprit s\-mi spun\: Degeaba a[tep]i, c\ azi nu circul\. Te duc eu, unde vrei s\ ajungi? A fost norocul meu, c\ci bani de autobus tot nu aveam. (Noi primeam leafa `n dolari). M-a l\sat la o benzin\rie, acolo unde m\ `n]elesesem s\ m\ `nt`lnesc cu v\rul meu. Dup\ o vreme a ap\rut [i el, dar nu m-a v\zut. ~n schimb, eu `l vedeam. Avea salarul pe o lun\ `n buzunarul de la piept, c`nd `l descoperi unul dintre mafio]ii de care vorbeam. ~l z\rise din ma[in\, a ie[it t\indu-i calea, i-a v\zut banii, s-a apropiat de el [i a-ntins m`na s\-i ia: Ultima dat\ ai plecat f\r\ s\ ne sponsorizezi! Iat\-l pe v\ru-meu cum tace m`lc, nu reac]ioneaz\ mi-am zis. R\m`nea f\r\ leafa pe-o lun\ [i nu putea protesta. Am dormit la el, `nghesuit, `mpreun\ cu al]i rom=ni. (Acum Ionel vorbea precipitat, scutur`nd nervos din cap). A doua zi m-a dus la fabric\, la tine! M-ai pus la `nc\rcat. Leafa, mult mai bun\. M`ncarea, [ez`nd la mese, cu alegere la bufet. Dar lucrul tot `n ar[i]\ era. Marcel z`mbi `mp\ciuitor. Ionel p\ru c\-[i neteze[te dunga pantalonilor, apoi `[i trecu bra]ul peste sp\tarul scaunului. Evreii, jos p\l\ria. ~n schimb, arabii s`nt ai naibii relu\ [irul amintirilor. N-a[ avea nimic cu ei nici acum, dar au fost doi care m\ priveau r`njind `n timp ce eu m\ c\zneam s\ ridic singur ditamai palet de vreo sut\ de kilograme. Tu tocmai treceai [i ai v\zut scena. M-ai chemat la tine: S-ar fi cuvenit s\ te ajute. De-acum tu o s\ lucrezi `n\untru. A[a am ajuns la ma[ina de [tan]at. Doar mult mai t`rziu s-a nimerit s\ st\m de vorb\ [i s\ constat\m c\ s`ntem cons\teni. Era r`ndul lui Marcel s\ continue [irul propriei biografii: Dup\ marea R\sturnare, ca s\ fiu, `n fine, primul venit, am deschis o firm\ la Bucure[ti `nc\ din ianuarie 1990. Eram instalat `ntr-un fost apartament, pe Bulevardul Magheru. Dup\ dou\ luni am `nchis-o. ~mi d\dusem seama c\ nu era `nc\ momentul... Mai `ncolo am luat leg\tura cu fostul meu coleg de camer\ de pe vremea c`nd locuiam am`ndoi la c\minul studen]esc. ~l cheam\ Popa Grigore `i ziceam PG inginer [i el. Capitalul `l aduc eu, i-am spus. El a adunat c`]iva prieteni cu care urma s\ ne `ntov\r\[im [i ne-am `nt`lnit `ntr-o cofet\rie ca s\ punem la cale afacerea. Timp de o or\ `ncheiat\ am t\cut [i am ascultat dezbaterea pe marginea subiectului: ce trebuie dat?. Impacientat, i-am f\cut semn cu piciorul pe sub mas\ colegului PG [i am rostit tare `ntrebarea: cui?. Camarazii au fost mai `nt`i dezorienta]i, dar apoi s-au lansat `n `nc\ dou\ ore de argument\ri. Bine, am spus, hai s\ zicem c\ vreo c`teva mii de dolari reprezint\ bani mul]i pentru voi, dar eu `i am. ~ns\ v\ `ntreb, [i vreau s\ [tiu `nainte de-a vi-i da, c`nd primesc contractul? Alte discu]ii, ipoteze, o s\pt\m`n\, o lun\, nu putem [ti, poate se schimb\ func]ionarii... Le-am promis c\ le dau banii de `ndat\ ce-mi r\spund clar la ultima `ntrebare. De-ar fi fost s\ las dup\ PG, el ar fi cheltuit to]i banii `n v`nt, atunci. Evident c\ din afacere nu sa ales nimic. Ionel g\si de cuviin]\ s\ aduc\ [i el un exemplu: Ni[te fini de-ai no[tri au ob]inut, cu [per]uri, s\ fie angaja]i la poli]ia de frontier\. At`t finul, c`t [i fina, de la vaci [i g\ini au ajuns direct la vam\! Nu accept\ `ns\ nici un ban de la nimeni, c\-[i p\zesc posturile. Au minte, c\ci s\ ai ast\zi serviciu la Stat e cel mai de pre] lucru! Marcel se trase cu scaunul mai la o parte, parc\ a lehamite [i totu[i dintr-o dat\ amuzat. Ionel relu\ propria-i poveste. La tine `n uzin\ aveam aer condi]ionat. {i leafa se f\cuse [i mai mare. Munca nu mai cerea at`ta efort, a[a c\, tu poate nu [tii, noaptea mai lucram `ntr-un loc, la f\cut case. Eram beat de nesomn, dar lucram, m\ rog, cu folos mare. Cel\lalt patron al meu, constructorul, mi-a cerut odat\ s\ formez o echip\ de [ase oameni pentru o lucrare urgent\. (Ionel vorbea acum sigur de el, cu fal\). Am ales [ase rom=ni, unul ca unul. ~n ziua pl\]ii, patronul g\se[te o chichi]\ [i decide c\ fiecare avea de restituit zece dolari. {tii cum e evreul, nu-i mul]umit dac\ nu face [i un ghe[eft. Asta o mai p\]isem [i `n trecut. Nimeni nu obiecteaz\ la zece dolari, c`nd vede venind restul de bani, iar unii mizeaz\ pe asta. Dup\ plecarea celorlal]i, patronul a num\rat banii rezulta]i din ghe[eft [i mi-a dat jum\tate, fr\]e[te. Degeaba `mi dai jum\tate, c\ eu le-am promis oamenilor salarul `ntreg [i o s\-i pl\tesc oricum, din banii mei, p`n\ la suma promis\! ~n trei ani de munc\ cinstit\ (insist`nd asupra acestui cuv`nt!) am economisit aproape 40.000 de dolari, rosti Ionel. Casa asta, `n care mi-am pus toat\ priceperea, am zidit-o mul]umit\ lor, cu m`inile mele! Marcel se pref\cu c-ar aproba din cap, apoi veni la r`ndu-i, oarecum cu un contra exemplu: ~ntr-adev\r, gra]ie unora ca tine, re`ntor[i cu bani ([i nu numai lor), `n Rom=nia `ncepuse febra construc]iilor. M-am g`ndit c\ pentru noile case, dar [i pentru renov\ri, va fi nevoie de tablouri de siguran]e moderne. Am f\cut `n acest sens o `ntov\r\[ire cu al]i doi rom=ni de la Ploie[ti. Le trimiteam tablouri de siguran]e `n valoare de 25.000 de dolari pe an. Ei le comercializau, iar apoi `mp\r]eam beneficiile. An dup\ an m-am ales cu un c`[tig `ntre 3000 [i 5000 de dolari. Cinci mii de dolari s`nt bani buni!, `mi ziceau. De ce numai at`t?, `ntrebam. Cu a[a o sum\ eu nu puteam nici m\car s\ ajung `n Europa. Ei o ]ineau una [i bun\. Nu v\ mai `ntreb le-am spus `n cele din urm\ ci v\d: conduce]i ma[ini tr\snet, v-a]i f\cut case, voiaja]i pretutindeni `n lume. Basta! ~n viziunea rom=nilor, evreul e o surs\ de bani bun\ de jumulit. N-au `n]eles c\ averea evreului s-a f\cut prin munc\! Ionel `ncuviin]\ cu privirea. Trecur\ apoi s\ vorbeasc\ despre familii. Ionel era c\s\torit cu cea mai frumoas\ fat\ din t`rg [i cea mai de[teapt\. Dar `nc\ nu aveau copii. De altfel, fata a fost cea care a umblat s\-l ia pe el, c\ci, deh, nu era un b\iat de lep\dat. O vreme n-a luat-o `n seam\, dar apoi s-a r\zg`ndit. ~n timp ce el era plecat la lucru, ea a f\cut studii. A mers la facultate la Cluj, la {tiin]e Economice, iar acum era `nscris\ la masterat, la filosofie [i jurnalistic\. E o fat\ inteligent\. Ionel `i d\ tot ce-[i dore[te, o ]ine cu bani la facultate, i-a construit minunea asta de cas\, se g`nde[te [i la o supraetajare, ca s\ aib\ mai multe od\i. Vede, `ns\, c\-i mereu nemul]umit\, c\-i caut\ pricini de har]\. Dar el se pricepe la femei, [tie c\ totul se reduce la bani. O s\ plece iar la lucru [i-o s\ revin\ [i mai bogat. Poate c\ o s\ construiasc\ o cas\ nou\ din temelii... Se l\s\ o t\cere prelung\. E bine c`nd membrii familiei pot s\ se pl`ng\ unul altuia de ceea ce-i nemul]ume[te coment\ Marcel `n cele din urm\. Apoi vorbi despre familia lui. Se c\s\torise `nc\ din studen]ie cu o rom=nc\. Ulterior, s-a convertit [i ea (altfel, `n Israel nu ai dreptul nici s\ fii `nmorm`ntat), g`ndindu-se mai ales s\ nu creeze vreun obstacol `n calea c\s\toriei fiicei lor. Aveau un menaj fericit. So]ia a studiat medicina la Hadassa [i acum era pediatru. I-a fost greu s\ `nve]e limba, dar a urmat st\ruitor cursuri [i acum vorbe[te mai bine dec`t el. Am investit totul `n copil m\rturisi Marcel. Fiica noastr\ nu a fost privat\ de nimic. E adev\rat c\ [i-a pl\tit singur\ studiile, lucr`nd `ns\, evident, a fost sus]inut\ `n rest de c\tre noi. E c\s\torit\. Din p\cate so]ul este un habotnic. ~i cere s\ umble cu peruc\ [i cu ciorapi albi de bumbac p`n\ la [old. Dar, la cei 30 de ani ai lor, au cas\ proprie (pl\tit\ de c\tre noi!), au dou\ ma[ini [i voiajeaz\ pe toate continentele. Doar nevast\-mea se tot c\ineaz\: Ce via]\ grea ai dus, i-a spus odat\ fetei! Nu-i adev\rat, am avut totul, nimic nu mi-a lipsit, replic\ ea. Vezi, nici s\ se pl`ng\ nu `ndr\zne[te! `mi repro[\ mie, nevasta... Dragul meu Ionel, a fost instructiv pentru mine c\ te-am cunoscut la casa ta. S`nt mul]umit [i de faptul c\ am revenit `n t`rgul natal. Dup\ cum poate ]i-ai dat seama sau poate c\ nu eu s`nt la v`rsta la care nu m\ mir, nu m\ a[tept la nimic [i nici nu m\ pl`ng. (Modiin, Israel, 15 august 2012)
www.timpul.ro

HOREA PORUMB
S`ntem `ntr-un t`rg din zona L\pu[ului. Asist\m la o [uet\ `ntre un fost patron [i un fost angajat al s\u. Afl\m despre cum se muncea dincolo. Ceea ce uime[te nu e at`t faptul c\ cei doi s`nt fo[ti cons\teni, ci c\ vorbesc aproape la fel. {i totu[i... Casa este a lui Ionel. Situat\ la [oseaua na]ional\, e marcat\ de o pancart\ ce traverseaz\ drumul, semnal`nd un depozit de materiale de construc]ii. Dinaintea ei, [an]ul, s\pat de s\teni pe tot lungul drumului, e acoperit cu dale de beton, ca s\ lase o intrare larg\ `n curtea m\rginit\ de un gard faian]at cu romburi str\lucitoare brune [i violete. La st`nga, cum intri, e f`nt`na nefolosit\, acoperit\ cu folie de plastic, fiindc\ apa e nepotabil\ (casa e alimentat\ de la un izvor zg`rcit, din sus, de pe deal) [i, pe l`ng\ ea, se ajunge la invariabila [i obscura buc\t\rie de var\, actualmente re[edin]\ a p\rin]ilor. Drumul de ma[in\ ar duce p`n\ `n spate, la grajduri (de unde au v`ndut, `ns\, vaca, din lips\ de ap\ `n f`nt`n\), dar `nainte de-a ajunge acolo `ncep treptele care urc\ la u[a de intrare a locuin]ei principale. Din culoar, pe dreapta, dai `n sufrageria din care, cu un pas mai sus, pe o platform\, ajungi, f\r\ alt perete desp\r]itor, `n buc\t\ria care se etaleaz\ `n fundal. Dincolo, tot pe dreapta culoarului, e o a doua u[\, care d\ spre baia prev\zut\ cu o cad\ de jacuzi care nu func]ioneaz\, fiind fisurat\, [i un cazan cu `nc\lzire mixt\, pe gaz [i pe lemne, care, oricum, nu are ap\. Baia ar fi putut comunica printr-o u[\ direct cu dormitorul principal, dar, din p\cate, nu era a[a, ci, de pe st`nga culoarului intrai mai `nt`i `ntr-un prim dormitor (al so]ilor), din care treceai apoi `ntr-al doilea, al musafirului. ~n acest dormitor a fost instalat Marcel, fostul patron al lui Ionel `n Israel: Am ]inut s\ te g\zduim la noi, ca s\ te trat\m ca pe un prin] a[a `i spusese Ionel c`nd aflase c\ [eful revenea pe meleagurile natale [i `l invitase s\ locuiasc\ la el! Ced`nd insisten]elor, Marcel a acceptat s\ petreac\ acolo vreo dou\-trei zile. Marcel este cet\]ean israelian, de v`rst\ avansat\. Ionel e rom=n (de[i nu garantez, c\ci n-am c\utat foarte departe `n urm\, zice el) [i e mult mai t`n\r dec`t cel\lalt. Discu]ia se petrece pe terasa casei lui Ionel. S`ntem la ceasul monologurilor. Vorbe[te Marcel. Primul venit e `ntotdeauna primul servit. Cei care au emigrat primii `n Israel s-au realizat pe de-a-ntregul. Eu m-am n\scut `n t`rgul acesta. Aveam c`teva case `n centru, aveam pr\v\lia noastr\. Noi, copii fiind, am plecat cu p\rin]ii `n Palestina, cum se spunea atunci, cu primul val de sioni[ti, `nainte de Holocaust. Via]a dincolo era grea, cei sosi]i lucrau la f\cut drumuri, dormeau `n cort. (Marcel desf\cu palmele [i le privi cu un gest `mp\ciuitor). Mama nu a suportat dificult\]ile [i, `n pofida regimului comunist instaurat `ntre timp, a decis s\ se `ntoarc\ `n Rom=nia. M-a adus `napoi [i pe mine, `n ideea de a-mi termina studiile, `n vreme ce sora mea a preferat s\ r\m`n\ la chibu]. Cum spuneam, `ns\, despre primul servit... Acum ea este profesor universitar, directoarea unui mare spital, are o clientel\ de elit\ [i c`[tig\ c`t vrea. (Privi `n

noiembrie 2012

Poezie

TIMPUL

11

Un nou volum de Anca Mizumschi


[i intra din nou `n perete fericit [i surescitat de at`ta libertate. Pe vremea c`nd tr\ia bunica mea to]i eram ferici]i [i de c`te ori ne uitam la h`rtia de pe peretele din buc\t\rie era tip\rit cu ro[u calendar ortodox nu vedeam dec`t un [ir de aureole str\lucitoare, o list\ de sfin]i a[tept`nd `n ordine s\ se `nt`lneasc\ cu bunica mea.

ANCA MIZUMSCHI

Kilometrul Zero
Lucrurile dor, se `nf\[oar\ unul `n jurul altuia `n mi[care ca ni[te localit\]i prin care treci cu ma[ina [i care au un indicator care spune aici e cap\tul, aici s-a terminat, apoi cineva scrie un nume cu negru [i `l taie cu o dung\ ro[ie f\cut\ cu vopsea Nu se termin\ niciodat\, zilele umplute cu nisip ruleaz\ `n capul meu ca ni[te autostr\zi suspendate care unesc orizontul din fa]\ cu cel din spate, leg`ndu-le `ntre ele, [i m\ `ntreb unde e kilometrul zero [i unde apare numele meu scris cu negru t\iat cu o dung\ ro[ie f\cut\ cu vopsea

Cea mai simpl\ poveste de iubire


Mi-ai spus s\ adun ni[te lemne uscate din p\dure [i mi-ai spus c\ ]i-e foame focul arunca tot felul de limbi fierbin]i pe fa]a noastr\ [i ne modifica tu f\ceai ceai sau mi-ai spus ceva aerul a mai stat at`rnat `nc\ o clip\ apoi te-ai aruncat `n lumin\ ating`ndu-te de gamel\ ca de un obiect pre]ios `n care din c`nd `n c`nd fierbeam ap\ doar pentru noi [i apoi vorbeam

Amintiri din copil\rie


Tu desenai zmeie. Eu m\ a[ezam `n spatele t\u [i te priveam cum le colorai ochii, apoi nasurile, apoi ceva care a mai r\mas din obraji, erau mor]i, `n copil\ria noastr\ zmeiele erau fe]e de oameni care au murit deja [i nu aflaser\ c\ le d\deam drumul pe ap\ ca pe un cer `n mi[care `n timp ce r\m`neau pe loc ca ni[te degete uria[e de piani[ti paraliza]i ca ni[te timbre pe scrisorile care nu s`nt trimise nic\ieri [i numai li se pare

Umbra mea
doamne! eu nu pot fi dec`t lacrima ars\? `nger al apocalipsei? `mi va duce cineva trupul acas\? acas\? Vladimir Nicu Haide s\ pierdem r\zboiul! mi-ai zis, haide s\ pierdem toate r\zboaiele! Tu vei privi `n lungul drumului cu m`na peste gur\, at`t de frumoas\ [i trist\ ca orice femeie p\r\sit\ de cur`nd, `n timp ce ziari[tii vor ajunge la u[a ta `nghesuindu-se s\ afle cum e s\ pierzi un r\zboi, cum e s\ pierzi toate r\zboaiele iar tu le vei povesti despre noi doi `ntreb`ndu-te cine va aduce corpul meu acas\ [i cine va aranja pentru ultima oar\ `n bra]ele tale umbra mea

Ora[e fantom\
P`n\ la urm\ lucrurile se termin\ a[a cum au `nceput. Cineva ia o foaie alb\ o `mp\ture[te [i o pune la po[t\ iar eu, care locuiesc `n cutiile de scrisori p\r\site `n ni[te ora[e fantom\ `ncep s\ umblu prin lume la comand\ un fel de p\ianjen cu picioarele fracturate din doi `n doi `nf\[urat\ `n loc de bandaje cu h`rtie goal\

[i atunci trebuie s\ te strecori `ntre tine [i carnea ta [i s\ ajungi la tine, s\ te legi `n scripe]i, s\ cazi fix sub crucea alb\ a lumii care `]i cre[te din spinare [i cel mai intim lucru din via]a ta s\ fie spa]iul dintre omopla]i o atingere sub]iat\ de la `n\l]are

Mama
~mi iau r\mas bun de la poezie a[a cum `mi iau r\mas bun de la mama o m`ng`i pe p\r, `i aduc un pahar cu ap\, m\ uit de jur `mprejur la sc\unelele de lemn cu picioare zg`riate, la u[a de la debara vopsit\ `n galben [i alb, mai pot s\ te ajut ? mai ai nevoie de altceva ? Nu, du-te, du-te c\ m\ descurc, vezi s\ ajungi din vreme la gar\. ~n sta]ia de autobuz `ntorc capul, la geamul de la buc\t\rie mama e pe jum\tate ascuns\ de perdea, se sprijin\ cu m`n\ de aragaz, [i tot s`ngele i se scurge din obraji iar verdele din ochii ei coboar\ peste omopla]i, `i [lefuie[te cu o pensul\ fin\ claviculele, `i `mbrac\ gleznele `n nisip pe jum\tate ud, deja folosit [i apoi se scurge prin `ncheietura m`inii [i se a[terne peste masa de scris ca o hemoragie fin\ de culoare.

Purt\torii de cruce
de la o vreme carnea ne pleca din oase [i ne ie[ea pe sub aripi de parc\ aripile erau corpul [i carnea doar o amintire, o uitare mai veche de care `n general e mai greu s\ scapi ~NGERII {I LUCR|RILE LOR

Alunecarea
P\strez pentru c`nd n-o s\ mai scriu cearc\nele mele `ntr-o banc\ de mare securitate, a[a cum vedetele de la Hollywood `[i asigur\ picioarele sau s`nii. Am `n pungile de sub ochi at`tea cuvinte `nc`t de c`te ori dorm alunec `nt`i `n somn, apoi `n uitare apoi `n t\cerea cea mare

~ngerii de duminic\
EMIL BRUMARU
~ngerii de duminic\ Au cam b\gat-o pe m`nec\; Prea s-au uitat la femei Cu-aoreola [i cu ochii lor grei De sfin]enie [i puritate, Ba chiar au v\zut cum `[i mi[c\, la spate, D`nsele, fesele mari, orbitoare, ~n g\urica din mijloc c-o floare! De-aceea stau ru[ina]i [i sp\[i]i {i-a[teapt\ s\ fie pocni]i De m`nia lui Dumnezeu C-un proasp\t [i lat curcubeu

Calendar ortodox
Bunica avea un calendar unde ]inea to]i sfin]ii, adic\ a[a zicea ea, `i ]inea, [i eu `mi imaginam c\ `n fiecare diminea]\ `nainte de a se sp\la pe fa]\ [i a vorbi cu familia ei, se `nchina la bucata de h`rtie din buc\t\rie [i zicea azi `l ]inem cu noi pe sf`ntul cutare, dup\ care sf`ntul men]ionat ie[ea din perete [i se a[eza transparent [i moale `n poalele ei sau c`teodat\ mai aproape, `n bra]e [i ea `l purta de colo p`n\ colo toat\ ziulica ca `ntr-un uter exterior cum s`nt lifturile de sticl\ de pe unele cl\diri, ca `ntr-o telegondol\ pentru sfin]i, sus-jos, sus-jos p`n\ la sf`r[itul programului de vizitare, c`nd sf`ntul s\rea de la ea din poal\
www.timpul.ro

noiembrie 2012

12

TIMPUL

Interviu

~n momentul de fa]\ e important s\ fac lucrurile cele mai grele [i cele mai puternice pe care pot s\ le fac
Interviu cu regizorul Cristian Mungiu, realizat de Laura Gu]anu
O jum\tate de zi am tot umblat dup\ Cristian Mungiu pentru interviu. Am fost stalker f\r\ voie, dar cu beneficii, pentru c\ `n timpul drumurilor \stora cu [i dup\ regizor am reu[it s\ schimb c`teva vorbe cu Valeriu Andriu]\ [i cu Dana T\p\lag\, actori minuna]i [i oameni calzi. Am aflat multe despre ei [i despre film. Toate astea `ntr-o permanent\ grab\ `ntre un cinematograf [i altul. Spre miezul nop]ii am reu[it s\ stau de vorb\ pe `ndelete cu Cristian. Laura Gu]anu: Cum de ai trecut de la filme precum Occident, o comedie tandr\, sentimental\, la filmele astea mai dure cumva, care st`rnesc controverse? Cristian Mungiu: Am f\cut un film, am produs un film acum doi ani care se chema Amintiri din Epoca de Aur, care era perfect pe linia din Occident. L.G.: Dar nu era doar filmul t\u, era un omnibus C.M.: Nu era filmul meu. Problema e a[a: dac\ a[ avea tot timpul din lume [i n-ar trebui s\ muncesc ca s\ tr\iesc [i a[ avea o mare cas\ de produc]ie, mi-ar pl\cea s\ pot dezvolta o linie de film popular pentru spectatori, pentru c\ [tiu c\ e nevoie de film popular, [i o linie de film de autor. C`nd mi-am `nceput cariera, am avut de ales `ntre astea dou\ direc]ii. Mi sa p\rut c\ primul lucru pe care voiam s\-l `ncerc era dac\ pot s\ fac un film care s\ func]ioneze foarte bine `n raport cu spectatorii. L-am f\cut. Am constatat c\ pot s\-l fac, am avut o reac]ie foarte bun\ [i afar\ [i, mai cu seam\, `n Rom=nia. Dup\ aceea am vrut s\ v\d dac\ pot s\ fac [i film de autor despre un mod mai tran[ant de a `n]elege cinematograful, un mod mai polemic, dar la fel de onest [i la fel de important, doar c\ adresat unui altfel de public sau, nu [tiu, unui public `n alt\ stare, care are nevoie de altceva. Rom=nia e o ]ar\ foarte mic\, cu foarte pu]ini oameni care merg la cinema. Nou\ ne iau 2, 3, 5 ani ca s\ trecem de la un film la altul, [i atunci trebuie s\ faci ni[te alegeri. Eu am hot\r`t c\ `n momentul de fa]\ am prea pu]in timp la dispozi]ie s\ fac toate lucrurile de pe lume [i e important s\ fac lucrurile cele mai grele [i cele mai puternice pe care pot s\ le fac. Mi-ar pl\cea s\ pot s\ produc [i s\ scriu comedie cum am f\cut acum doi ani pentru colegii mei, am `n plan s\ produc un film de comedie, sper c\ `ntr-un an [i jum\tate. N-am s\-l scriu eu, dar e un film bun [i regizat de cine trebuie, dar eu trebuie s\ continuu s\ fac ce-mi e cel mai aproape de felul meu de a `n]elege de acum, [i `n momentul de fa]\, nu [tiu, cred c\ la ce se `nt`mpl\ `n jur, modul \sta de exprimare mi-e mai aproape de suflet dec`t deta[area de care eram capabil acum 10 ani. L.G.: Mai scrii? }in minte c\ `ntre Occident [i 432 ]i-am citit pove[tile pe un site. Am recunoscut c`teva `n Amintiri din Epoca de Aur. C.M.: {i stilul [i `nt`mpl\ri Nu mai scriu pentru c\ Cum s\ zic, nu Palme dOr-ul mi-a schimbat via]a, ci faptul c\ am devenit p\rinte mi-a schimbat via]a. {i atunci am redus la minimum toate lucrurile pe care puteam s\ le fac, pentru c\ nu am timp s\ fac nimic altceva dec`t s\-mi scriu, s\-mi produc propriile filme, s\-mi duc copilul la [coal\ [i s\-mi v\d de cas\ [i de familie [i s\-mi conduc, a[a cum m\ duce capul, cariera asta Nu cariera, c\ nu e un cuv`nt bun, prezen]a asta cinematografic\ `n Rom=nia, care nu const\ numai `n a face filme. Organizez un festival acum, s`nt implicat `n tot soiul de programe de educa]ie Constat c\ am pierdut, o dat\ cu s\lile alea, un public `ntreg care nu mai are obiceiul s\ mearg\ la cinema [i care o dat\ cu obiceiul a pierdut [i obiceiul de a vedea o categorie `ntreag\ de filme. {tii c\ un obicei de tipul \sta se pierde cumva u[or, dar se c`[tig\ foarte greu. Spectatorul de mall nu e spectatorul nostru. Noi ne adres\m filmele cuiva care vrea s\ vad\ anume filmul nostru, nu se duce la 4:20 la cinema s\ vad\ ce film `ncepe atunci. Pentru asta am avea nevoie de cu totul alt fel de respect `n ]ara asta, avem nevoie nu numai ca cineva s\ ne bat\ pe spate [i s\ ne `ncurajeze, ci s\ creeze acel sistem de s\li de film de art\ cum s`nt `n toate ]\rile civilizate, s\ investeasc\ `n educa]ie `n cultur\ p`n\ la urm\, c\ nu trebuie s\ fie o cultur\ cinematografic\ neap\rat, dac\ m\car cite[ti [i ai o cultur\ oarecare la 19 ani [i e[ti obi[nuit cu altfel de ritm, poate c\ po]i s\ vezi [i un film ca \sta. Dac\ nu, te ia complet pe nepreg\tite, dac\ toat\ via]a ai v\zut seriale americane [i desene animate americane, cum ai s\ po]i s\ vezi dintr-o dat\ ceva desf\[urat `ntr-un asemenea ritm? O s\ ]i se par\ un animal care nu exist\. Ei, toate lucrurile astea iau foarte mult timp, `ncerc de o bun\ bucat\ de vreme s\ am cel mai bun randament posibil E foarte greu pentru c\ am o cas\ de produc]ie prin care `mi produc filmele [i care `nseamn\ deja o r\spundere: s`nt oameni care lucreaz\ acolo, ia [i asta timp, [i atunci L.G.: Mai faci publicitate? C.M.: Depinde c`nd ~n primii doi sau trei ani dup\ 4 luni n-am putut s\ fac deloc pentru c\ c\l\toream mult [i pentru c\ dac\ m\ atingeam de ceva publicitar era un subiect `n sine c\ f\ceam spotul \la [i preferam s\ renun], pentru c\ eu nu v`nd faptul c\ fac reclam\ unui produs, ci `l fac ca un om care a `nv\]at o meserie. ~n clipa `n care lucrurile s-au calmat, am f\cut cred un an sau doi ceva publicitate, dar foarte selectiv. Acum nu se pune problema pentru c\ turneul acesta de promovare continu\, dar, uite, de exemplu, vorbeam cu unul dintre invita]ii no[tri la festival, p`n\ [i lucrul \sta e cu totul altfel `n Rom=nia, [i cu totul altfel `n alt\ ]ar\. Vorbeam cu unul dintre regizorii care au fost la Cannes [i care a f\cut un singur spot `n via]a lui [i n-a luat niciodat\ Palme dOr, pentru spotul \la a fost pl\tit cu 200.000 de euro, pentru c\ a primit un premiu, o dat\, la Cannes, [i brandul acela s-a m`ndrit a[a de tare cu acest fapt `nc`t i-a oferit aceast\ sum\, ori eu n-am c`[tigat `n toat\ via]a de publicitate banii \[tia, lucr`nd zeci de spoturi, din cauz\ c\ e alt\ lume. {i `n]eleg c\ e alt\ lume, e o lume care tr\ie[te `n alte coordonate Nu m\ deranjeaz\ diferen]a financiar\, m\ deranjeaz\ diferen]a de respect. ~n]elegerea `n ]ara lui e cu totul alta pentru ce a realizat el, aicea la noi e a[a cum e. L.G.: De ce ai ]inut s\ fie lansat filmul `n Festivalul Cannes la Bucure[ti? Ca s\ fie tot legat de Cannes? C.M.: Dac\ a[ fi putut s\-l lansez c`nd a[ fi vrut, l-a[ fi lansat concomitent cu proiec]ia de la Cannes. Odat\, `n aceea[i sear\. A[a mi-ar fi pl\cut. Numai c\ la noi, ca s\ po]i s\ lansezi un film la cinema trebuie s\ faci o aplica]ie cu vreo 6 luni `nainte. Ori eu cu 6 luni `nainte nu `ncepusem s\ filmez, `n]elegi? Nu aveam cum s\-mi pun problema unei distribu]ii care `nseamn\ costuri, `nseamn\ produc]ie, printurile pe care le vezi, bune proaste cum s`nt Deci n-am putut s\ `ncep sincron. Dup\ mai, nu prea mai ai cum s\ `ncepi imediat comercial pentru c\ studen]ii pleac\ `n vacan]\ [i vine vara, [i vin filmele alea americane de var\, [i po]i s\ `ncepi c`nd vin studen]ii. Studen]ii revin `n octombrie [i nu vreau niciodat\ s\ `ncep mai devreme pentru c\ am a[a cumva credin]a c\ cei care stau m\car pe net mai mult [i au c`t de c`t contact cu un anume gen de civiliza]ie, s`nt cei tineri, Proiectez asta asupra lor, nu [tiu dac\ e adev\rat sau nu, [i atunci `ntotdeauna `mi doresc s\ `ncep dup\ ce studen]ii s-au recoagulat din ora[ele lor `n centrele universitare. {i uite a[a ajungem la luna octombrie. Iar ca s\-i stabile[ti o dat\ `n luna octombrie `n care s\ ai un profil, nu puteam s\ g\sesc altceva mai potrivit dec`t s\-l leg de un eveniment care are un profil, [i atunci am preferat s\ `nceap\ imediat dup\ festival pentru c\ e legat de Cannes, pentru c\ festivalul mi-a permis s\ promovez filmul, [i filmul mi-a permis s\ promovez festivalul, [i cumva, dac\ tot n-am putut s\-mi `mplinesc planul meu de `nceput, a fost logic a[a. L.G. O s\ mai organizezi caravana cinematografic\ prin ]ar\ [i cu filmul Dup\ dealuri? C.M.: N-o s\ mai organizez o caravan\ `n sensul `n care filmul o s\ fie proiectat aici [i m`ine `n alt\ parte, cu ni[te ma[ini care s\ poarte echipamentul, cum am mai organizat. Eu am f\cut lucrul asta ca s\ dau un exemplu, un exemplu extrem, de ce trebuie s\ facem `ntr-o ]ar\ `n care am avut norocul s\ se c`[tige un Palme dOr, c\ s`nt foarte multe ]\ri care au o cinematografie foarte bun\, dar uite n-au norocul \sta. Din p\cate, `n loc s\ fie un exemplu, la cum s`nt `n]elese lucrurile acum `n Rom=nia, v\d c\ a devenit o mod\, a devenit acum o modalitate alternativ\. Adic\ ce trebuia s\ atrag\ aten]ia asupra unei nevoi, a devenit o modalitate acceptabil\, ori nu s`ntem `n India, `mi pare r\u s\ zic, acolo e alt\ realitate, acolo e frumos s\ te duci cu filmul, toat\ lumea `l vede pe ecran [i pe o parte [i pe alta. Totu[i s`ntem `n Europa, [i atunci o s\ fac un efort Efortul pe care `l fac de data asta e de alt\ natur\. Am promis c\ organizez o proiec]ie pe banii no[tri [i ai unor companii care ne sprijin\, `n toate locurile `n care exist\ un interes minimal al unui grup de oameni, de, s\ zic o sut\, sute de oameni care vor s\ vad\ filmul. Eu vin [i organizez o proiec]ie. Au, n-au cinematograf, nu [tiu, m\ descurc, aduc echipament de proiec]ie, `nchiriez o sal\ [i fac o proiec]ie. Lucr\m la modalitatea ca chestia asta s\ fie foarte precis\ ca mesaj, s\ putem s\ primim pe pagina filmului aceste solicit\ri. {i mai fac un efort: fac efortul s\ aduc filmul `n c`t mai multe locuri din ]ar\. Problema care e? Dac\ `n ora[ul meu iubit calitatea proiec]iei e asta pe care ai v\zut-o `n seara asta, cum s\ duc eu filmul \sta `n alte 15-20 de locuri care mai au o sal\ din 1960? ~n ce m\sur\ mai e \la filmul meu? Nu e filmul meu. L.G.: Da, dar chiar a[a cu micile sau marile imperfec]iuni de proiec]ie, filmul te prinde, [i nu e un film de o or\, e un film de dou\ ore [i jum\tate. C.M.: |sta e un mare compliment, dar e o rigoare tehnic\ minimal\ a proiect\rii unui film. Filmul nu `nseamn\ cam ce am vrut eu s\ fac, `nseamn\ exact ce am vrut eu s\ fac. L.G.: Da, s\ auzi ce spun actorii C.M.: S\ auzi ce spun actorii, s\ auzi fiecare sunet pe care-l pun colo, c\ eu nu am muzic\, [i s\ vezi, nu s\ vezi ca prin cea]\ [i ca prin nori. S\ vezi ce am f\cut acolo, pentru c\ am petrecut dou\ s\pt\m`ni numai s\ reglez nivelul de culoare pe fiecare cadru, ca la sf`r[it s\ se vad\ ca un film deja filmat de pe ecran [i pus pe Internet. Nu e OK! L.G.: La Cannes cum s-a v\zut? C.M.: Cum s\ se vad\? La Cannes se vede [i se aude totul mai bine dec`t `n laboratorul Kodak din Bucure[ti `n care facem filmele. E cu totul altceva [i de aceea m-am bucurat c\ actorii au fost acolo. Nu exist\ un alt moment mai potrivit pentru un film dec`t acolo, `n ciuda exigen]ei [i a presiunii fenomenale pe care le sim]i, pentru c\ nu exist\ nici o garan]ie c\ filmul o s\ fie bine primit, dar aten]ia care i se d\ [i calitatea tehnic\ nu se discut\ L.G.: E implicit\ C.M.: E absolut normal, nu despre asta vorbim Se vede, se aude, e ce ai vrut tu s\ faci. Mai departe, dac\ ce ai vrut s\ faci e apreciat sau nu, r\m`ne tu s\ vezi. (L-am `ntrebat despre zgomotul unui avion `ntr-un moment important al filmului, zgomot
www.timpul.ro

Cristian Mungiu al\turi de Cristina Flutur [i Cosmina Stratan

noiembrie 2012

Interviu
care pe mine m-a impresionat ca metafor\. Vede]i filmul [i o s\ `n]elege]i. n.a. L.G.) C.M.: Da. Nimic nu e `nt`mpl\tor `n film, filmul nu se face Fiecare g\in\ [i vrabie pe care o auzi `n film, e pus\. Dialogul la filmare se trage ca `n cabina de la radio, pe c`t posibil, deci doar dialogul. {i nu are nici o atmosfer\, c`nd `l auzi prima oar\ te dor urechile de lini[tea aia, ]i se pare totul fals. Pentru c\ nu are Uite, noi acuma c`te sunete auzim? O gr\mad\. Eu lucrez foarte mult dup\ aia `n film ca s\ fac acest pat pe care replicile lor zise `ncet s\ cad\ firesc. L.G.: Ai actori cu care lucrezi mai mult? C.M.: P\i am, uite, Andriu]\ e la al zecelea film, dar nu numai el L.G.: C\lin Chiril\, Sapdaru, Corban C.M.: Cu Chiril\ am mai lucrat, cu Sapdaru am mai lucrat, cu Teo Corban am mai lucrat Bine, cu Chiril\ n-am lucrat eu cu el, c\ nu era episodul f\cut de mine, dar a fost `n Amintiri. L.G.: Liliana Mocanu C.M.: Liliana Mocanu e la al treilea rol, a avut un rol important [i `n Amintiri. Eu p\strez `ntotdeauna l`ng\ mine actorii care s`nt buni de cinema, pentru c\ de fapt nu avem at`t de mul]i cum vrem noi s\ par\ [i de fiecare dat\ c`nd am ceva c`t de c`t potrivit pentru ei `mi place s\-i folosesc [i s\ lucrez mai departe cu ei. Ce schimb de regul\ s`nt actorii principali, pentru c\ actorii principali trebuie s\ fie at`t de potrivi]i cu rolul `nc`t nu po]i s\-i adaptezi cumva. Trebuie s\ fie c`t mai aproape de ce ai imaginat tu. L.G.: {i necunoscu]i. C.M.: S\ [tii c\ nu-i a[a. C\ s`nt necunoscu]i. Uite, `n Occident, c\ vorbim de Occident, erau trei pove[ti principale [i unii dintre actori L.G.: Era Tania Popa C.M.: Era [i Tania Popa, [i Dorel Vi[an Pentru c\ erau v`rstele care limitau s\ ai actori de acea v`rst\ [i nu am cum s\ fie necunoscu]i la v`rsta aia ~n 4 luni [i `n Dup\ dealuri actorii s`nt necunoscu]i pentru c\ s`nt oameni foarte tineri. P`n\ la urm\ spune-mi repede, f\r\ s\ te g`nde[ti, trei actri]e notorii de p`n\ `n 24 de ani. Nu exist\ a[a ceva `n Rom=nia. De unde s\ fie notorii? Teatrul nu aduce notorietate, iar filmul [i-a pierdut de mult capacitatea de a face coad\ pe Magheru S\ fim serio[i! Ce ni se `nt`mpl\ nou\ `n seara asta de aici e ceva cu totul [i cu totul excep]ional L.G.: {i la Bucure[ti a fost tot a[a C.M.: Da, dar la premier\. Uite, noi am avut [ansa s\ fim `n sal\, din cauza unei organiz\ri defectuoase [i la spectacolul de dup\ premier\. P\i, nu [tiu, e un mic patriotism local, e e nevoia asta L.G.: La Ia[i toat\ lumea se simte pu]in rud\ cu tine. C.M.: Foarte bine. S`nt foarte mul]umit de chestia asta [i nu pot s\ le mul]umesc oamenilor \stora suficient [i s\-mi cer scuze pentru calitatea proiec]iei pe care le-am f\cut-o, dar cred c\ nu mi-o atribuie, dar e a[a, e cople[itor ca aten]ie. Oamenii au nevoie s\ fie m`ndri de ceva. {i nu s`nt neaparat L.G.: }i se pare o responsabilitate prea mare? C.M.: Nu prea mare, dar e o responsabilitate. Eu nu merg pe strad\ ca [i cum pot s\ fac tot ce-mi permit pe lumea asta. Am ales la un moment dat, nu [tiu, s\-mi asum un fel de responsabilitate, asta `nsemn`nd inclusiv ca atunci c`nd cineva din domeniul meu are nevoie de ajutor, s\ ies din confortul [i din grijile pe care le am eu [i s\ `ncerc s\ i-l dau pentru c\ a[a se cade: s\ folose[ti ce ai primit [i ca s\-i sprijini pe al]ii. L.G.: Nu-i po]i sprijini pe to]i. C.M.: Nu-i po]i sprijini pe to]i, dar trebuie s\ faci ceva. {i am `ncercat s\ fac ceva, am fost foarte activ [i am pledat ca lucrurile s\ ajung\ c`t de c`t la o linie de plutire, s\ putem s\ ne facem filmele C`nd `ns\ vezi c\ `n Rom=nia s\ `ncerci s\ schimbi ceva `n orice domeniu [i s\ te lup]i `mpotriva unui anume gen de O combina]ie din asta `ntre bac[i[ [i zewww.timpul.ro

TIMPUL

13
pun propriul meu film sub presiunea de a fi piratat mai cur`nd? Asta e tot ce puteam s\ ob]in. E nefericit c\ `ncep cu un film `n mai la Cannes [i a[a, o flac\r\ care se aprinde `n pres\, [i popularitate [i vii cu el cinci luni mai t`rziu, c`nd s-au `nt`mplat un milion de alte lucruri [i oamenii au uitat pe jum\tate despre chestia asta. Dar asta au fost conjuncturile [i nu s-a putut altfel. Am preferat ca m\car s\ nu pun eu presiune asupra filmului [i `n tot felul de lucruri foarte abstracte dac\ nu vezi filmul. Tot discursul meu despre film pe care l-am avut de la Cannes [i p`n\ azi, cred c\ cade la locul lui dac\ acum po]i s\ vezi filmul. Acum dac\ vezi filmul [i cite[ti ce-am zis eu, po]i s\ `n]elegi ce am vrut s\ zic. At`ta vreme c`t eu doar vorbesc [i nu po]i s\ te verifici s`nt chestii foarte abstracte p`n\ la urm\, [i atunci am preferat s\ fiu {i mai e ceva: eu prefer s\ m\ manifest public at`ta c`t e strict necesar ca s\ pot s\ vorbesc despre filmele mele. ~n rest, la c`t\ vorb\rie e `n Rom=nia, la c`t\ risip\ de oameni care `[i dau cu p\rerea despre orice, oric`nd [i oriunde, nu vreau Am c\p\tat oroare de exprimare `n spa]iul public de la genul \sta de cultivare a talk-show-ului f\cut cu oameni care nu au nimic de zis [i nu au nimic `n cap. {i cu toate astea nu faptul c\ s`nt promova]i m\ deranjeaz\, ci faptul c\ s`nt privi]i. Asta din p\cate zice ceva despre nivelul celor care se uit\ [i zice ceva foarte trist. P`n\ la urm\ e trist c\ eu s`nt acuzat `n final c\ prezint Rom=nia `n culori sumbre. Cred c\ nu prezint Rom=nia at`t de sumbr\ c`t se vede `n realitate. L.G.: Ai fost `n str\in\tate mult cu Dup\ dealuri. }i se pare c\ ]i-au `n]eles filmul? C.M.: E foarte greu s\-]i faci o p\rere precis\ [i obiectiv\ dup\ proiec]iile pe care le avem noi. Proiec]iile pe care noi le avem [i `n str\in\tate, s`nt mici evenimente pentru cei care vin acolo, `n special pentru comunit\]ile de rom=ni. S`nt un prilej de bucurie: se m`ndresc [i ei cu ceva. Reac]iile pe care le-am avut noi s`nt foarte bune. Mi-ar pl\cea s\ cred c\ oamenilor le-a pl\cut filmul [i l-au `n]eles `ntr-o asemenea m\sur\ `nc`t mi s-a p\rut mie, dar [tiu c\, cel pu]in de la nivelul publicului rom=nesc, e un fel de ata[ament legat de o realitate rom=neasc\ de care avem cu to]ii nevoie pentru c\ tr\im prin titlurile de pe paginile cu ce s-a `nt`mplat r\u, avem nevoie de titluri bune, `n]eleg chestia asta. Am avut `ns\ c`teva proiec]ii care au fost preponderent cu public str\in, [i am constatat c\ oamenii `n]eleg mult mai mult dec`t credem noi aici. Noi avem a[a, un complex de superioritate/ inferioritate fa]\ de occidentali, credem c\ s`nt ni[te b\tu]i `n cap care nu pot s\ `n]eleag\ complexitatea spiritului ortodox balcanic. Te asigur c\ dac\ educa]ia e bun\ `ntr-o ]ar\ `n]eleg foarte bine. Pot s\ nu fie de acord, pot s\ fie complet revolta]i de anumite obiceiuri, credin]e locale, dar de `n]eles `n]eleg perfect. {i `n primul r`nd `n]eleg la nivel ra]ional, ca un om educat, ca un om care are informa]ie [i ca un om care are o cultivare minimal\. {i din punctul \sta de vedere trebuie s\ zic c\ `n Rom=nia singurul nivel care func]ioneaz\ la nivel de receptare public\ e cel al pove[tii. Afar\ func]ioneaz\ [i nivelul `n]elegerii cinematografului pe care `l practici, e un discurs mult mai ramificat, mult mai complex [i care nou\ ne face pl\cere pentru c\ noi avem at`tea rigori pe care ni le impunem `nainte s\ tragem un cadru [i ne g`ndim de o mie de ori dac\ e etic sau nu ce facem, `nc`t e reconfortant s\ fie din c`nd `n c`nd cineva care percepe chestia asta [i nu te `ntreab\ doar dac\ a[a s-a `nt`mplat sau nu `n realitate. L.G.: Bine, dar la noi e inevitabil. C.M.: P\i [tii cum e asta Inevitabil pentru c\ ]ara e cum e, pentru c\ educa]ia e cum e, [i pentru c\ s`ntem `n mijlocul unor oameni foarte am\r`]i, care se bocir\ c\ pot supravie]ui. Despre asta e vorba. Nu, nu po]i s\ poluezi oamenii cu idei `n\l]\toare despre cultur\ `n m\sura `n care ei s\racii au a[a o dificultate s\-[i duc\ traiul de azi pe m`ine. (Aici a intervenit prezen]a hot\r`t\ a unui coleg de liceu. ~l a[teptau al]i fo[ti colegi, cam de mult timp. Am intrat din nou `n cafeneaua plin\ de fum de pe L\pu[neanu. n.a. L.G.)

Cristian Mungiu, la premiera fimului Dup\ dealuri flemea, a[a, care te cam cople[e[te la un moment dat [i vine o v`rst\ la care `]i pui problema c\ s\ `ncerci s\ elimini din societate e ca [i cum m\turi plaja de nisip: nu po]i! Nu ai cum! {i atunci g\se[ti o cump\n\. C\ noi s`ntem valabili at`ta timp c`t continu\m s\ facem filmele pe care le facem. ~n clipa `n care Uite, avem exemple foarte multe de oameni care au `nceput foarte bine `n carier\ [i care la un moment dat au terminat ce aveau de zis. Dar au continuat s\ lucreze. {i asta i se poate `nt`mpla oricui [i oric`nd. L.G.: Ai teama asta? C.M.: P\i cum s\ n-o am?!? Oricine Uite, de exemplu, ca s\ nu vorbim despre Rom=nia, anul \sta Bela Tarr a anun]at c\ nu mai face filme. C\ a terminat tot ce avea de zis important [i c\ nu merit\ s\ mai fac\ un fel de deranj public cu detaliile [i m\run]i[urile pe care le-ar mai putea spune [i nu vrea s\ se mai repete. Face alte lucruri. Mi se pare un gest de mare L.G.: Onest, nu? C.M.: Mare onestitate. E foarte greu s\ faci asta. E[ti tentat `n permanen]\ s\ continui pentru mii de cauze conjuncturale, materiale, circumstan]iale, de orgoliu personal [.a.m.d. {i te am\ge[ti imediat, te am\ge[ti, c\ to]i ne am\gim. L.G.: Dar Bela Tarr poate s\ apar\ la un moment dat cu un alt film. C.M.: Dac\ m\ `ntrebi pe mine, eu cred c\ n-o s\ apar\. Sau dac\ o s\ apar\, o s\ apar\ `n momentul `n care o s\ aib\ revela]ia c\ a g\sit ceva nou de zis. Dar e o atitudine pe care o respect [i atunci at`ta vreme c`t noi `nsemn\m ceva pentru c\ mai avem ceva care e proasp\t `n seva asta pe care o folosim noi, e normal s\ ne folosim [i puterea care vine, popularitatea asta, ca s\ `ndrept\m lucrurile pe c`t posibil. L.G.: Ai `nceput programul educa]ional ca s\ formezi un public pentru cinematografia rom=neasc\? C.M.: Nu e ceva at`t de precis [i de direct. C`nd `ncepi un program educa]ional nu te a[tep]i s\ ai un r\spuns care s\ te priveasc\ pe tine. L-am `nceput dintr-o constatare. ~n Bucure[ti, dar acum caut c\i de a vedea dac\ pot s\-l extind. ~n Bucure[ti cu sprijinul [i cu logistica Ambasadei Fran]ei. Ne-am asociat `ntr-un proiect care se cheam\ Education limage, care exist\ `n Fran]a [i care s-a f\cut `n clipa `n care au v\zut c\ le scade num\rul de spectatori. ~i duce capul, e o ]ar\ mult mai civilizat\, cu mult mai multe resurse dec`t noi, [i atunci programul \sta s-a aplicat `n Bucure[ti, nu la o scar\ at`t de mare pe c`t mi-a[ fi dorit eu, dar cu ni[te efecte destul de vizibile, [i atunci `mi doresc foarte tare s\ v\d dac\ g\sim o cale prin care putem s\-l extindem [i s\ facem ceva de tip Cinemateca pentru elevi, cu rezultate mai modeste, dar prin care s\ progres\m `ncet, `ncet, `ncet. Dar la noi e foarte greu s\ implementezi planuri pe termen lung, pentru c\ bate v`ntul [i se schimb\ orientarea, direc]ia, oamenii. Azi te `nt`lne[ti cu cineva, m`ine a plecat {i atunci e greu. L.G.: Totu[i numele t\u deschide multe u[i. C.M.: Bine. S\ [tii c\ `n primul r`nd numele meu deschide foarte multe u[i at`ta vreme c`t oamenilor nu li se cere s\ fac\ ceva. C`t\ vreme str`ngem m`ini, ne d\m decora]ii [i diplome unii altora, e OK. ~n clipa `n care vii [i ai o cerin]\ concret\, lucrurile se pun altfel. Iar apoi e problema asta c\ fiecare nou\ schimbare politic\ aduce o alt\ genera]ie de func]ionari. Vorbe[ti cu cineva, eu cred c\ asta trebuie s\ dureze [i trebuie s\ implementeze altcineva. Cei care vin, vin cu cohorta lor de datorii de toate naturile, de la oameni p`n\ la obliga]ii [i la un moment dat devine foarte obositor. {i-]i pui problema ce e mai valoros [i cu ce po]i s\ contribui mai mult, dac\ `ncerci s\ `ndrep]i un sistem, s\ fii o persoan\ foarte social\ sau dac\ s\ nu, s\-]i vezi de treaba ta, s\-]i faci filmele [i s\ contribui prin valoarea a ceea ce [tii tu de fapt s\ faci mai bine. L.G.: De aceea filmul t\u este f\cut cu fonduri din str\in\tate? C.M.: E pentru prima oar\ `n via]a mea c`nd apelez la bani din afara Rom=niei cu acest film. P`n\ acum m-am descurcat `ntotdeauna `n Rom=nia. Inclusiv la 432, inclusiv la Amintiri, e un film finan]at integral din Rom=nia [i e foarte complicat [i foarte lung. De data asta da, am avut nevoie de un sprijin din dou\ pricini: o dat\ pentru c\ am filmat foarte din scurt, m-am hot\r`t `n septembrie c\ vreau s\ fac un film care s\ fie gata la Cannes `n mai, [i a doua cauz\, c\ filmul era mult mai greu. Mult mai greu, mult mai scump, iar `n Rom=nia e un fel de criz\, dac\ vrei, cel pu]in la nivel de fonduri de cinema. CNC-ul ne d\ nou\ mult mai pu]ini bani prin concurs dec`t ne d\dea acum 5 ani sau 8 ani. {i `n loc s\ progres\m din cauz\ c\ num\rul spectatorilor, prin multiplexuri, a progresat, noi am regresat la nivel de `ncas\ri pentru fonduri. Datorit\ a o gr\mad\ de surse, banii de la Loterie [i alte lucruri [i atunci prime[ti ceva la limit\, o sum\ cu care nu po]i s\ faci mare lucru, dar ]i s-a alocat [i mai departe trebuie s\ g\se[ti o cale prin care s\ te aju]i. Ei, pentru mine `n situa]ia dat\ singura cale a fost s\ apelez la bani de afar\ [i slav\ Domnului c\, datorit\ succesului din 2007, am reu[it `n foarte pu]in timp s\ capacitez, s\ mobilizez resursele de care aveam nevoie ca s\ fac filmul \sta. L.G.: N-ai vrut s\ vorbe[ti mult despre film dup\ Cannes. C.M.: P\i n-am vrut s\ vorbesc pentru c\ mi se pare ingrat\ pozi]ia de a vorbi despre ceva ce nu poate fi v\zut [i de aceea L.G.: Lumea era frustrat\ pentru c\ spera s\ te vad\ pe tine, actorii, ceva mai mult, mcar `n s\pt\m`na de dup\ Cannes. C.M.: Eu am vorbit foarte mult de la Cannes, am vorbit c`nd m-am `ntors, dar [tiind de atunci c\ filmul nu va putea fi prezentat prea cur`nd, n-a[ fi putut dec`t Ce s\ fac? S\

noiembrie 2012

14
SINE RETRACTATIONE

TIMPUL

Eseu

Bucuriile simple ale perspectivismului: Constantin Noica `n jurnalele a doi discipoli


HORIA P|TRA[CU
Constantin Noica, un personaj aproape legendar al filosofiei rom=ne[ti, a izbutit s\-[i lege numele nu doar de scrierile sale ci [i de o [coal\ de filosofie `n `n]elesul vechi al acestui termen. ~ntemeierea unei [coli `n care s\ se predea st\ri de spirit (...) nu con]inuturi, nu sfaturi, nu `nv\]\turi1, g`nd exprimat `n primii ani ai tinere]ii sale, a fost o aspira]ie care i-a fundamentat [i i-a dat coeren]\ `ntregii vie]i. O aspira]ie `mplinit\ dac\ enumer\m discipolii s\i, cu to]ii personalit\]i de excep]ie ale vie]ii noastre culturale din ultimele decenii: Alexandru Paleologu, Gabriel Liiceanu, Andrei Ple[u, Andrei Cornea, Petru Cre]ia, Vasile Dem. Zamfirescu. Faima pe care Noica a c\ptat-o `n r`ndul publicului larg i se datoreaz\ negre[it Jurnalului de la P\ltini[ scris de Gabriel Liiceanu [i publicat `n anul 1983 la Cartea Rom=neasc\. Pu]ini cititori ai Jurnalului lui Gabriel Liiceanu [tiu c\ la aceea[i editur\ va ap\rea, unsprezece ani mai t`rziu, un alt jurnal de discipolat la [coala lui Contantin Noica. Este vorba de Jurnal despre Constantin Noica al lui Vasile Dem. Zamfirescu2. C`teva asem\n\ri dintre cei doi discipoli ai lui Noica s`nt cu totul frapante [i merit\ s\ fie amintite: fiecare se afirm\ prin implementarea `n Rom=nia (prin traduceri, comentarii [i edit\ri) a c`te unui mare g`nditor european (ambii de limb\ german\), Martin Heidegger `n cazul lui Gabriel Liiceanu, Sigmund Freud `n cazul lui Vasile Dem. Zamfirescu; am`ndoi `[i leag\ numele de `mp\m`ntenirea `n Rom=nia a unor curente de g`ndire sau domenii fa]\ de care, p`n\ la ei, cultura rom=n\ se dovedise inaderent\: fenomenologia `n cazul lui Gabriel Liiceanu, psihanaliza `n cazul lui Vasile Dem. Zamfirescu; am`ndoi devin dup\ revolu]ia din decembrie 1989 directorii unor edituri rom=ne[ti de mare prestigiu, av`nd ast\zi o `ndelungat\ activitate [i o enorm\ produc]ie editorial\ din Rom=nia: editura Humanitas, respectiv editura Trei; am`ndoi au lucrat p`n\ `n 1989 `n cercetare, devenind dup\ c\derea dictaturii `n Rom=nia profesori universitari la facultatea de Filosofie a Universit\]ii din Bucure[ti, unde cursurile pe care le-au ]inut au beneficiat de o imens\ popularitate. Cu at`t mai interesant va fi s\ ne arunc\m o privire comparativ\ `n paginile Jurnalului despre Constantin Noica [i `n cele ale Jurnalului de la P\ltini[. Rom=nia `n care se petrece ac]iunea paideic\ relatat\ de Dem. Zamfirescu este o ]ar\ `nchis\, supus\ unei dictaturi samavolnice, din care nu se pleac\ `n Occident dec`t dup\ un `ntreg [ir kafkian de aprob\ri [i verific\ri, `n care angajamentul cu Securitatea se profileaz\ ca o ultim\ speran]\ a celui care solicit\ pa[aportul. ~n acest sens o extrem de interesant\ relatare a lui Vasile Dem. Zamfirescu ne dezv\luie bunele practici ale autorit\]ilor epocii. Astfel, `n 1969 acesta solicit\ un pa[aport pentru o burs\ DAAD de trei luni `n Germania. Totul pare s\ decurg\ foarte bine p`n\ `ntr-o zi `n care un ofi]er de securitate `i sugereaz\ destul de clar c\ plecarea `n Germania depinde de bun\voin]a mea fa]\ de ei, bun\voin]\ care mi-ar aduce [i alte avantaje, de ordin material. ~nc\lc`nd interdic]ia de a mai relata [i altcuiva vizita securistului, Vasile Dem. Zamfirescu `i poveste[te lui Noica cele `nt`mplate, r\spunsul magistrului fiind unul extrem de evaziv: Securitatea nu mai este ce a fost, iar solicit\rile de colaborare s`nt foarte numeroase3. Zamfirescu decide singur s\ resping\ oferta securistului, `nfrunt`ndu-l: Dac\ vre]i s\ [ti]i, bursa `n R.F.G. nici nu m\ intereseaz\ at`t de mult! Min]i! mi-a replicat repet`nd o lec]ie de psihologie bine `nv\]at\. (...) M-am enervat teribil, am strigat la el [i l-am `ntrebat pe un ton ridicat, cum `[i permite s\ m\ fac\ mincinos. Ne-am desp\r]it imediat `n termeni foarte reci. Chiar a doua zi, m-am dus la Al. T\nase, directorul Institutului de Filosofie, [i, relat`ndu-i totul, l-am rugat s\ aduc\ la cuno[tin]a secretarului general al Academiei protestul meu `mpotriva practicilor Securit\]ii. A[a mi s-a p\rut c\ m\ ap\r cel mai bine4. Perspectiva Jurnalului de la P\ltini[ este `ntruc`tva diferit\. De cum deschidem Jurnalul d\m peste Andrei Ple[u abia `ntors din Germania (p. 35) [i peste alte c`teva pagini `l vedem pe Noica preg\tindu-se s\ plece `n Anglia (p. 43). Pu]in mai `ncolo, Noica se `nt`lne[te cu traduc\toarea `n limba german\ a Desp\r]irii de Goethe (p. 61). La pagina 158 `l reg\sim din nou pe Andrei Ple[u care `i relateaz\ lui Noica s\pt\m`na petrecut\ `n Germania, `n urm\ cu dou\-trei luni, la un oarecare simpozion. La pagina 163 afl\m c\ `nsu[i autorul scrierii a fost `n 1971 `n Germania (o prim\ deplasare `n Germania), iar la pagina 212 Sorin Vieru tocmai a sus]inut c`teva prezent\ri `n Germania, la Menne [i Kutschera. Jurnalul despre Constantin Noica, al lui Vasile Dem. Zamfirescu, pare s\ vorbeasc\ `ns\ despre o alt\ ]ar\. S\ d\m cuv`ntul diaristului: Nu voi reu[i niciodat\ (`n timp util pentru a mai `nv\]a ceva) s\ plec `n Occident iat\ ultima mea fric\ major\. Am ajuns la 40 de ani [i n-am trecut niciodat\ de grani]ele ]\rii. Chiar [i turismul pur [i simplu este un act de cultur\... Anul trecut, reu[isem s\ ob]in toate aprob\rile institu]ionale (...) [i s\ depun actele pentru un pa[aport de o lun\ `n R.F.G. (invita]ia funda]iei DAAD). Dar Serviciul pa[apoarte, profit`nd de faptul c\ am depus cererea t`rziu (octombrie), `nt`rziere provocat\ cu bun\ [tiin]\ de func]ionarii serviciului rela]ii externe din Ministerul S\n\t\]ii, tergiverseaz\ p`n\ c`nd termenul din recomandarea ministrului (...) este dep\[it (...) [i apoi mi se spune s\ aduc o nou\ recomandare. Dup\ un memoriu infructuos la comandant, o iau din nou de la cap\t: institut, minister, Comitetul de partid, s\n\tatea. La minister, h`rtiile zac din nou patru luni, pentru ca apoi s\ mi se spun\ c\ nu mai este nevoie de aprobarea Comitetului de partid s\n\tatea! Tragicul situa]iei rezid\ `n aceea c\ `n 1980 h`rtiile st\tuser\ trei luni la Comitetul de partid, pentru ca mai apoi s\ mi se spun\ c\ am nevoie de aprobarea ministrului. Absurdul kafkian p\le[te `n fa]a absurdului realit\]ii5. ~n 15 septembrie 1984 Vasile Dem. Zamfirescu consemneaz\, cu umor amar, `n jurnalul s\u ceea ce nume[te epilogul la povestea unei burse. Serviciul Pa[apoarte `i refuz\ p`n\ [i viza necesar\ efectu\rii unei excursii la Moscova, f\c`ndu-l s\ se `ntrebe dac\ nu e vorba de r\zbunarea personal\ a securistului care a `ncercat s\ m\ racoleze `n anii 60, fiind deconspirat de mine?6. Dou\ perspective, dou\ experien]e diferite: `ntr-una diaristul descrie o Rom=nie aproape normal\, `n care c\l\toriile `n Occident intr\ `n ordinea lucrurilor, `n cealalt\ diaristul este prizonier `n propria ]ar\7 de unde nu reu[e[te s\ ias\ dec`t `n 1990, dup\ c\derea lui Ceau[escu. g\sit `n Rom=nia de sub Ceau[escu10. O u[oar\ apologie a inconfortului, a neajunsului, a lipsurilor, scris\ `n spirit nicasian, se strecoar\ `n r`ndurile Jurnalului de la P\ltini[. Bun\starea ar fi inamicul num\rul unu al fiin]ei noastre morale. Lipsa confortului material creeaz\ condi]iile realiz\rii confortului spiritual. Unei lumi care nu cunoa[te r\sf\]ul bun\st\rii, sau care nu-l poate cunoa[te dec`t cu pre]ul renun]\rii la propria-i fiin]\ moral\, `i r\m`ne [ansa de a tr\i mai autentic, adic\ mai aproape de esen]a uman\, `ntr-un confort al spiritului. {i tocmai acest lucru i-a ap\rut lui Noica a fi binecuv`ntarea Rom=niei. Orice cobor`re `n infern poate fi suportat\, dac\ paradisul culturii e cu putin]\. {i `n mod paradoxal, paradisul culturii putea fi g\sit mai lesne aici11. Politica de priva]iuni materiale are [i o parte pozitiv\ din moment ce, ]in`ndu-ne departe de ispitele pierz\toare ale civiliza]iei consumeriste, ne impune un fel de ascez\ spiritual\. Lipsa ziarelor [i a televizorului ne fere[te de masificarea pe care presa occidental\ o produce `n r`ndul cititorilor de ziare [i al privitorilor la televizor12. La o adic\, nimeni nu are de ce s\ se pl`ng\ `ntruc`t s-au citit c\r]i [i la lumina felinarului. Nu exist\ nicio scuz\ pentru nedob`ndirea m`ntuirii spirituale. Atunci c`nd consult\m cel\lalt document asupra epocii, perspectiva nu mai este deloc roz\. Nici m\car c\b\nu]a filosofului nu este at`t de idilic\: ...amfitrionul ne prezint\ palatul s\u. Cu c`t\ m`ndrie ne spune c\ poate decide doar el cui s\ fie `nchiriate camerele spa]ioase, dar c\zute `n paragin\ [i care, pe deasupra, par umede. La etaj e camera unde locuie[te [i lucreaz\ domnul Noica. ~n\untru, doar 3. Temperatura sc\zut\ s-ar datora, dup\ locatar, doar faptului c\ nu s-a f\cut focul timp de o s\pt\m`n\. Totu[i, acoperi[ul e lipsit de pod pe dou\ din cele trei laturi ale sale, a[a `nc`t nu e de conceput c\ `nc\perea poate fi locuit\ `ntr-o iarn\ geroas\. Rudimentarele `nlesniri de civiliza]ie din camer\ s`nt folosite ca material demonstrativ al teoriei c\ inconfortului `i lipse[te foarte pu]in pentru a se transforma `n confort. (...) Plec `ntristat, dar [i uimit de darul lui C.N. de a transforma negativul `n pozitiv sau, mai bine zis, de a vedea `ntotdeauna doar partea bun\ a lucrurilor13. Frigul revine ca o not\ definitorie a climatului societ\]ii comuniste `n Jurnalul lui Zamfirescu `n vreme ce `n cel al lui Liiceanu nu este deloc amintit. Atmosfera `nghe]at\ constituie imagineaemblem\ a societ\]ii ceau[iste: Foarte grele condi]iile pentru munca intelectual\ `n aceste zile geroase de iarn\. La Institut s`nt mai pu]in de 10. ~n biblioteci, aceea[i situa]ie. Zilele trecute, la Biblioteca Academiei, nu am putut s\ m\ a[ez pentru a consulta o carte. Am citit cele c`teva pagini `mbr\cat cu paltonul, `n picioare. Totul era `nghe]at: masa metalic\ cu geamul ei de sticl\, scaunele, atmosfera. Nu am putut r\m`ne mai mult de o or\. Nici acas\ nu s`nt dec`t 1514. Iarna din 1985 prilejuie[te socialismului real o experien]\ apogetic\, ar spune Camil Petrescu, o experien]\ care i-a dezv\luit esen]a: negarea p`n\ la anihilare fizic\ a omului15. Iar pu]in mai `ncolo: De c`teva zile blocurile nu mai s`nt `nc\lzite, de[i temperatura exterioar\, at`t ziua c`t [i noaptea, oscileaz\ `n jurul lui 0. Din nou, nici o reac]ie16. Imaginile chiar [i cele montane din Rom=nia ceau[ist\ s`nt deplorabile: La `ntoarcerea de la cota 1400 constat cu surprindere c\ o por]iune a drumului care coboar\ din st`nga Cotei spre Sinaia e `ngr\dit\ cu s`rm\ ghimpat\. Presupun c\ a devenit un teritoriu al Securit\]ii care p\ze[te palatul preziden]ial. Pe Furnica, descop\r c\ una din vile a fost transformat\ `n cazarm\ pentru aceia[i paznici ai domeniului preziden]ial. De la Ploie[ti, [oseaua e pres\rat\ cu bicicli[ti [i c\ru]e nesemnalizate, iar `n sate pietonii merg [i ei pe [osea. Anomie balcanic\17. ~n aceea[i perioad\ `n care Gabriel Liiceanu se afl\ la Heidelberg cu o burs\ de doi ani, Vasile Dem. Zamfirescu continu\ s\ fie refuzat de autorit\]ile statului comunist. M\ `ntreab\ dac\ am mai `ntreprins ceva cu bursa mea. R\spunsul negativ `l `nt`mpin\ cu `ndemnul de a continua s\ `ncerc, chiar dac\ o faci cu m`na st`ng\. Cu totul firesc vine vorba de G.L., care se afl\ `n str\in\tate18. Pactul cu diavolul este preg\tit. Astfel, atunci c`nd i se pl`nge securistului din cadrul institutului, acesta se ofer\ s\-l ajute `n schimbul unui memoriu `n care s\ treac\ persoanele pe care le cunoa[te `n Occident19. ~ntr-o analiz\ extrem de lucid\ a perioadei pe care Gabriel Liiceanu o consider\ `n Jurnalul s\u o perioad\ de fericire obiectiv\, e vorba de anii de a[a zis\ deschidere [i liberalizare de dup\ venirea lui Ceau[escu la putere, Vasile Dem. Zamfirescu enumer\ fricile care i-au jalonat existen]a la momentul respectiv: frica de a nu fi l\sat s\ termine a doua facultate (facultatea de limb\ german\), frica de a nu-[i pierde postul de cercet\tor, frica de a nu putea pleca `n str\in\tate20. Aceea[i perioad\ este analizat\ `n alt\ parte, la fel de lucid, t\ios, cu o rigoare aproape [tiin]ific\. F\r\ s\ ignore destalinizarea [i dedogmatizarea de dup\ 1965, ca [i faptul c\ filosofia a devenit mai liber\, permi]`ndu-se publicarea unor traduceri din Freud, Heidegger sau Kant, Vasile Dem. Zamfirescu nu uit\ s\ aminteasc\ reversul acestor schimb\ri neconsemnate `n Jurnalul de la P\ltini[: faptul c\ Facultatea de Filosofie s-a mic[orat continuu ajung`nd la un num\r de 20 de studen]i, apoi c\ Institutul de Filosofie s-a `njum\t\]it, duc`nd o existen]\ aproape clandestin\21. Jurnalul despre Constantin Noica al lui Vasile Dem. Zamfirescu este o lectur\ care nu poate lipsi din lista de lecturi a a cercet\torilor, a celor interesa]i de fenomenul [colii de la P\ltini[ sau de via]a [i opera lui Constantin Noica, a istoricilor acelei perioade sau a celor deda]i bucuriilor simple ale... perspectivismului.
1 Constantin Noica, Jurnal filozofic, Editura Humanitas, 1990, p. 9 (prima edi]ie la Editura Publicom, Bucure[ti, 1944). 2 Vasile Dem. Zamfirescu, ~n c\utarea sinelui Jurnal despre Constantin Noica Jurnalul unei psihanalize Psihanaliza comunismului, Editura Cartea Rom=neasc\, Bucure[ti, 1994. 3 Vasile Dem. Zamfirescu, Op. cit., pp. 43-44. 4 Ibidem. 5 Ibidem, pp. 63-64. 6 Ibidem, p. 124. 7 Ibidem, p. 76. 8 Dup\ cin\, urc\m deci `n camera lui Noica; `n camer\ miroase a coaj\ de m\r [i a tutun de pip\.; Noica se gr\be[te apoi s\ ne arate camerele calde, `n care `ntre]inuse focul toat\ ziua...; Pe Noica `l descop\r de fiecare dat\ treptat, mai `nt`i prin fereastra luminat\, `ngropat\ `n acoperi[ul de [indril\, prin merele din geam sau prin cheia l\sat\ pe dinafar\ `n u[\. ~n camer\ este `ntotdeauna cald [i miroase a tutun de pip\. (Gabriel Liiceanu, Jurnal de la P\ltini[, Editura Humanitas, 1991, p. 47, 70, 157). 9 Aici, [i nu `n Bucure[ti, este locul continuit\]ii, al micilor sfin]enii [i rituri. Constat acum, la a treia revenire, c\ P\ltini[ul a devenit o proiec]ie plin\ a spiritului lui Noica. P`n\ [i oamenii de aici `ngrijitoarele, v`nz\toarea de la alimentar\, b\ie]ii de la teleschi, recep]ionerul, meteorologul, mili]ianul, fetele de la cantin\ [i-au primit prin el un legato, fiin]a lor pare s\ at`rne de salutul lui, de c\ciula pe care [i-o scoate cu un gest smerit... (Ibidem, pp. 53-54). 10 Ibidem, p. 159. 11 Ibidem, p. 274. 12 Acestor simpli spectatori la spectacolul f\r\ sf`r[it al lumii, cititorilor de ziare [i privitorilor la televizor, lor le trebuie acordat\ ve[nicia, ca desp\gubire pentru c\ n-au putut s\ des\v`r[easc\ nimic [i, deci, s\ se s\v`r[easc\. (Op. cit., p. 166) Desigur c\ p\m`ntul pe care se mi[c\ filosofia nu trebuie confundat cu realul pe care-l instituie televiziunea, categoriile vie]ii sau ma[ina. (p. 229) Critica televiziunii [i a mass-media, normale `ntr-o societate precum cea actual\, pare cumva anacronic\ `n condi]iile `n care programul televiziunii dura numai dou\ ore, din care una era consacrat\ familiei preziden]iale (G. Liiceanu, Estul naivit\]ilor noastre, Editura Humanitas, 2012, p. 51). 13 Vasile Dem. Zamfirescu, Op. cit., p. 129. 14 Ibidem, p. 111. 15 Ibidem, p. 139. 16 Ibidem, p. 140. 17 Ibidem, p. 125. 18 Ibidem, p. 87. 19 Ibidem, p. 140. 20 Ibidem, pp. 62-64. 21 Ibidem, pp.106-107.

***
P\ltini[ul lui Gabriel Liiceanu pare o oaz\ natural\ [i deopotriv\ una cultural\. Camera din cabana montan\ `n care se retrage Noica este tot timpul bine `nc\lzit\ (spre deosebire de camera `nghe]at\ din anii 50 `n care Noica fusese g\sit citind din Augustin, av`nd al\turi un lighean cu ap\ `nghe]at\), mirosind `mbietor a m\r [i a tutun8. Natura este chiar al\turi, `n deplin\tatea ei, impun`nd ritmuri de via]\ s\n\toase: plimbarea zilnic\, turul P\ltini[ului, t\iatul lemnelor. Totul pare s\ fie `ntr-o armonie deplin\ de care p`n\ [i mili]ianul sta]iunii pare s\ asculte9. Natura [i cultura nu s`nt separate, precum `n dec\zutul Occident, ci `ntr-o sublim\ interdependen]\. La fel, g`nditorul nu este nici pe departe solitar, rupt de fiin]a comunit\]ii pe care o exprim\, ci legat de ea `ntr-o deplin\, fireasc\ solidaritate. P\ltini[ul este prezentat ca un paradis cultural. Niciunde `n lume nu se mai face cultur\ la un asemenea nivel. Germania `ns\[i a devenit o Germanie a untului, Germania culturii fiind de

noiembrie 2012

www.timpul.ro

Recitiri

TIMPUL

15

O pledoarie a lui Paul Zarifopol (I)


ANDREEA GRINEA MIRONESCU
Pentru art\ [i literatur\ reprezint\ o variant\ intermediar\ a titlului ultimului volum lansat de Paul Zarifopol, Pentru arta literar\ (1934). Titlul acesta este, `nainte de toate, unul precis, `ns\ definitoriu mai pu]in pentru con]inutul volumului, care adun\ eseurile despre scriitorii francezi elaborate `n perioada german\ [i `n anii dou\zeci c`t pentru metoda critic\ pe care `ncearc\ s\ o defineasc\ Zarifopol. Circumscrierea literaturii `n domeniul artei [i rela]ia dintre art\ [i public sunt probleme fundamentale `n scrisul lui Zarifopol, tratate `nc\ din Kunst und blosse Literatur (1914), t\lm\cit `n 1921 [i inclus `n volumul ultim. Vreme de dou\ decenii, de la apari]ia acestui articol `n foileton [i p`n\ `n 1934, perioad\ care coincide cu afirmarea sa public\, Paul Zarifopol va reveni necontenit la acest\ problem\, obsesiv, dar fugar, f\r\ s\ construiasc\ o piramid\ de principii care s\ dezvolte un program de uz mai larg, eventual na]ional. Literatura ca art\ a reprezentat una dintre varia]iunile `nd\r\tnice pe o tem\ simpl\, a[a cum sugereaz\ Zarifopol `nsu[i `n subtitlul articolului Tehnica artistic\ [i cealalt\ tehnic\ (1930). Multe dintre aceste varia]ii enun]\ problema chiar din titlu: Publicul [i arta lui Caragiale (1922; 1930), Ne`n]elegeri inocente `ntre public [i arti[ti (1924), Despre sfintele taine ale artei (1925; 1931); Arta [i cei de pe dinafar\ (1925), Kreutzer-sonate sau artistul f\r\ voie (1926), Mahalagism [i critic\ de art\ (1925; 1931); Misterul artei (1927), Arti[tii c\rturari (1927), Bunul-sim] [i arta (1929), Despre arta lui Caragiale (1930), Arta [i publicul (1931), Art\ [i virtuozitate (1931) etc. Pentru Paul Zarifopol apare destul de limpede c\ literatura este, `n primul r`nd, un domeniu al artei [i apoi, prin reproducere [i circula]ie, unul al criticii. Pozi]ia egoist\ a spiritului este punctul de plecare al oric\rei activit\]i estetice, afirm\ Zarifopol `n Tehnica artistic\ [i cealalt\ tehnic\ (1930), ad\ug`nd c\ restul e social [i se poate reduce la domeniul reproducerii mecanice1. Literatura ca art\ ar putea s\ reprezinte, e drept, o metafor\ fericit\, `mprumutat\ de la maestrul Gustave Flaubert, a c\rui coresponden]\ Zarifopol o pre]uie[te `n mod deosebit, ca document metatextual. ~n scrisorile sale, Flaubert asociaz\ `n multe [i variate contexte literatura cu Arta (emfaz\ ad\ugat\ de autor). Pe de alt\ parte, nu trebuie uitat c\ ideea are o lung\ tradi]ie `n a[a numita estetic\ filozofic\. {i atunci, de ce simte Zarifopol nevoia s\ emfatizeze aceast\ formul\ veche? Arta literar\ invocat\ `n titlul volumului din 1934 trebuie citit\, devine limpede, `n varianta ei desp\turit\, a c\rei discursivitate `i pune `n eviden]\ logica intern\. Pentru art\ [i literatur\, titlul ini]ial al c\r]ii, afirm\ ideea, sugerat\ [i `n alte locuri de Zarifopol, c\ literatura este una dintre cele patru arte, al\turi de muzic\ (despre care Zarifopol crede c\ domin\ secolul nostru, al XX-lea, ceea ce face ca eliberarea de sub teoria imita]iei s\ se produc\ [i mai radical2), pictur\ [i sculptur\. ~ns\, spre deosebire de celelalte arte cu limbaje mai specializate (precum muzica [i pictura), literatura impune publicului slabe scrupule teoretice: Graiul este `n st\p`nirea unei majorit\]i mult mai mari dec`t tonurile muzicale, dec`t materialul plastic [i coloristic al sculptorului [i al pictorului (Neliterarii, 1926)3. Din cauza accesibilit\]ii sale, dar [i datorit\ imensului s\u prestigiu public `n toate epocile, statutul artistic al literaturii [i tehnica ei specific\ au r\mas chestiuni secundare, spre deosebire de
www.timpul.ro

tehnicile specifice celorlalte arte. Contribuie la acest fapt [i func]ia de p`rghie a culturii moderne (a[a cum o nume[te G. Ibr\ileanu) a criticii literare, afirmat\ pentru prima dat\ `n spa]iul francez, dar manifestat\ poate [i mai pregnant `n spa]iul rom=nesc din perioada interbelic\ [i chiar ulterior. Pe Paul Zarifopol `l preocup\, a[adar, ceea ce el nume[te o revenire la obiect `n critica, aprecierea estetic\ [i evaluarea literaturii. El `n]elege `ns\ prin revenire mai degrab\ o reorganizare a domeniului, dup\ principii comune nu cu diversele [tiin]e care au n\scut diferite critici aplicate (Ren Wellek, de pild\, distinge `n prima jum\tate a secolului XX mai multe orient\ri, printre care se num\r\ critica marxist\, critica psihanalitic\, critica lingvistic\ [i stilistic\, o nou\ critic\ formalist\ organicist\4) ci `mprumut`nd idei ale creatorilor din celelalte domenii ale artei. Pentru a afirma c\ g`ndirea unor Semper, Hildebrand, Fromentin nu s-a strecurat destul de eficient `n capetele celor ce scriu despre literatur\, a[a cum se poate citi `n Capricii dogmatice. Pentru introducere (1934), Zarifopol era nevoit s\ reafirme ideea tradi]ional\ c\ literatura st\ pe acela[i plan cu celelalte trei arte mari. Lecturile teoretice, pe care Zarifopol se sprijin\ `n critica sa nu vor fi cele din estetica german\, pe care o aprofundase `n timpul studiilor doctorale de la Halle, ci operelor unor arti[ti diver[i, `ntr-o oarecare vog\ la sf`r[itul secolului al XIX-lea [i `nceputul secolului XX referin]e amintite rar [i voalat, `ns\ `n a[a fel `nc`t s\ transmit\ ideea de autonomie [i specializare a fiec\reia dintre cele patru arte. Scrierile citate cu titlu de manifest `n deja amintita prefa]\ a volumului din 1934, Capricii dogmatice. Pentru introducere, ca apar]in`nd unor arti[ti [i cunosc\tori de art\ care au colaborat simbolic pentru a preciza metodele [i ambi]iunile specifice ale artei, sunt un bun exemplu `n acest sens. Men]iunile fac referire, `n ordine, la tratatul arhitectului Gotfried Semper despre originea stilurilor, `ncercarea sculptorului Hildebrand asupra formei `n arta plastic\, manualul frumuse]ii muzicale al lui Eduard Hanslick, notele pictorului Fromentin despre arta flamand\ [i acea olandez\, studiile esteticianului Konrad Fiedler despre experien]a estetice [i teoretiz\rile arti[tilor literari francezi, de la Flaubert la Mallarm5. Acestea sunt, a[adar, capetele de oper\ pe care le invoc\ explicit Zarifopol `n circumscrierea specificit\]ii artei. Un loc special trebuie s\-l fi ocupat `n aceast\ list\ scurt\ [i teoreticianul Paul Valry6, care a g`ndit cel mai intens asupra atitudinii lirice ast\zi posibile scrie Zarifopol `n 1930 merg`nd dincolo de eul social, cel totdeauna dat prad\ sensibilit\]ii banale, spre eul impersonal, pe pozi]ia specific\ a teoriei cuno[tin]ei [i a metafizicei, pozi]ie pu]in familiar\ poeziei p`n\ acum7. Pe mul]i dintre ace[tia, istoria artei `i aminte[te ast\zi mai degrab\ sporadic, iar `n epoc\

nu se num\r\ printre referin]ele etalon ale intelectualit\]ii rom=ne[ti. O antologie comprehensiv\ precum Art in Theory: 1815-19008 re]ine operele citate ca manifeste ale modernit\]ii. Mai important este `ns\ faptul c\ de la aceste lecturi personale, al c\ror ecou teoretic `n scrierile lui Zarifopol nu este, totu[i, deloc pronun]at, porne[te simbolic pledoaria pentru precizie [i `ntoarcere la obiect `n cazul artei [i al criticii literare. De altfel, de la Fiedler, care a studiat dreptul, [i nu estetica, ar fi putut `mprumuta Zarifopol unele dintre ideile sale, precum cea referitoare la originea esen]ial individual\ a operei de art\ (care rezid\ `n energia tipic\ artistului), sau aceea despre purismul judec\]ii estetice, `n care nu trebuie s\ intervin\ contaminarea emo]ional\. ~n eseul s\u din 1876 Despre aprecierea operelor de art\ plastic\, Fiedler argumenteaz\ c\ despre o `n]elegere, ca [i despre o apreciere propriuzis\ a artei se poate vorbi doar dac\ acestea vizeaz\ con]inutul esen]ial al operei de art\, ca [i inten]ia artistului, l\s`nd deoparte ceea ce inevitabil i se adaug\ operei independent de inten]ia creatorului [i de gradul `n care este st\p`n pe opera sa9. Ca [i Paul Zarifopol `n anii 1910-1920, Fiedler pune problema caracterului public al artei, care, din aceast\ cauz\, ajunge s\ fie obiectul unui interes foarte larg. Este o ciud\]enie exasperant\, scrie Zarifopol `n Arta [i cei de pe dinafar\ (1925). Experien]a artistic\ [i arta formeaz\ un infim domeniu al vie]ii, foarte rezervat [i f\r\ caracter de parad\, nici de mare publicitate. Totu[i arta e chestie de ambi]ie [i obliga]ie cultural\, de solicitudine social\ ori chiar de stat. De ce?10. Din nou, Fiedler [i, pe urmele sale, Zarifopol, conchid la unison c\ acest interes nu vizeaz\ (exclusiv) con]inutul propriu al artei, atr\g`nd aten]ia c\, dac\ acest tip de receptare neartistic este con[tient [i m\rturisit, nu reprezint\ ceva d\un\tor, `ns\ contrariul duce la concluzii eronate legate de esen]a `n]elegerii artistice. ~n sf`r[it, ambii `[i `ncheie pledoaria prin observa]ia c\ este necesar\ o no]iune cert\, obiectiv\, unanim recunoscut\ `n leg\tur\ cu arta, care s\ exclud\ toate modalit\]ile de apreciere care nu au ca obiect con]inutul exclusiv artistic al operelor de art\. Un caz particular, pe care Zarifopol `l invoc\ `n treac\t, dar ca argument de autoritate `n cadrul polemicii cu G. Ibr\ileanu despre critica estetic\, este Charles Lalo. Profesor de filozofie la liceul Hoche `n anii 20 [i mai t`rziu membru al Academiei Franceze, Lalo, care s-a bucurat de un prestigiu mai degrab\ na]ional `n epoca sa, a reu[it, `n viziunea lui Zarifopol, s\ l\mureasc\ `n estetica de [coal\ c\ obiectul interpret\rilor estetice `n art\ este tehnica artistic\, [i c\ tehnica aceasta trebuie prealabil cercetat\ `n ea `ns\[i11. ~ntr-una dintre cele mai importante c\r]i ale sale, Lart et la vie sociale (1921), Charles Lalo identific\ dou\ tipuri de art\: pe l`ng\ arta conform\ cu condi]iile sale anestetice [economice, domes-

tice, politice [i religioase], exist\ o art\ care se opune acestor condi]ii, ceea ce nu e dec`t o alt\ manier\ de a se raporta la ele, ba chiar cea mai caracteristic\, deoarece este vorba de o form\ superioar\ de joc: doar astfel se degaj\ caracterele cu adev\rat specifice ale artei12. Este greu de apreciat `n ce m\sur\ a adoptat Paul Zarifopol ideile lui Lalo, pe care `l men]ioneaz\, de altfel, `ntr-un singur context, pe care l-am precizat anterior. ~ns\ arta [i via]a social\ cum se intituleaz\ opera din care am extras citatul de mai sus reprezint\ una dintre temele centrale ale eseisticii lui Zarifopol, cu aplica]ii pornind din epoca clasic\. Emanciparea artei [i, `n aceea[i m\sur\, a individului, de via]a social\ [i de sub tutela (inevitabil social\, a[a cum a fost ea mo[tenit\ de la clasici) a publicului, face s\ devin\ cu at`t mai puternic\ ideea originalit\]ii, `n personalitate ca [i `n art\ (Adev\rul poetic, 1933). A[a cum observ\ Hans Robert Jauss coment`nd estetica lui T.W. Adorno, arta `[i dob`nde[te rangul s\u social o dat\ cu autonomia; neg`ndu-[i orice obliga]ie social\, ea devine prin excelen]\ social\13. Paul Zarifopol pare s\ fi ajuns la o concluzie asem\n\toare, atunci c`nd afirm\ c\ valorificarea estetic\ a oric\rei tehnici expresive nu se na[te dec`t din acele pure capete de oper\ egoiste, eminent nesociale. (Tehnica artistic\ [i cealalt\ tehnic\, 1930)14. Deocamdat\ `ns\, lu`ndu-l aliat pe profesorul (pe atunci, `n 1927) de la Hoche, el condamn\ `n fa]a lui G. Ibr\ileanu metoda critic\ ce caut\ s\ g\seasc\ conformitatea artei cu condi]iile sale anestetice, precum critica francez\ din secolul al XIX-lea (Sainte-Beuve [i Taine), dar [i literatura modern\ care speculeaz\ aceast\ conformitate, pentru a fi pe gustul publicului consumator (ca Maupassant ori Andr Maurois). Emanciparea de diletantismul obez, camuflat `n faldurile terminologiei [tiin]ifice, al criticii franceze de secol XIX, c\ruia un Ibr\ileanu `i r\m\sese fidel, dar [i de feminina critic\ impresionist\, cu care cocheta un E. Lovinescu (cu care `ns\ Zarifopol nu polemizeaz\), impune o revenire la obiect, adic\ tocmai la specificitatea operei de art\, pe care Zarifopol pare s\ o defineasc\ tautologic, printr-un ra]ionament circular: specificitatea operei de art\ este arta.
Acknowledgement: Realizarea acestui articol a fost finan]at\ de Fondul Social European din Rom=nia, prin Autoritatea de Management pentru Programul Opera]ional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 [grant POSDRU/88/1.5/S/47646].
1 Paul Zarifopol, Tehnica artistic\ [i cealalt\ tehnic\, Pentru arta literar\ (PAL) II, edi]ie `ngrijit\ de Al. S\ndulescu, Bucure[ti, Editura Minerva, 1998, p. 230. 2 S\ mai ]inem seama [i de aceast\ `mprejurare: fiecare epoc\ e caracterizat\ prin primatul uneia dintre arte. ~n vremea noastr\ poezia [i plastica stau sub primatul muzicii. ~ns\ muzica, desigur, nu poate s\ `ncap\ `n teoria imita]iei. Deci [i aceast\ dispunere a c`mpului artei duce la excluderea ideii de copiere sau reproducere prin art\ a unor modele reale, [i la dispensarea artei de slujba comunic\rii unor adev\ruri. Adev\rul poetic, PAL II 1998, p. 317. 3 Neliterarii, PAL II 1998, p. 56. 4 Ren Wellek, Conceptele criticii, traducere de Rodica Tini[, introducere de Sorin Alexandrescu, Bucure[ti, Editura Univers, 1970, p. 345. 5 Capricii dogmatice (Pentru introducere), PAL I 1971, p. 398. 6 ~n Tehnica artistic\ [i cealalt\ tehnic\. Varia]ii `nd\r\tnice pe o tem\ simpl\, Zarifopol m\rturise[te c\ lectura lui Valry, `nceput\ `n anii 20, i-a confirmat observa]iile [i concluziile despre arta literar\, formulate `n perioada german\ (vezi Kunst und Blosse Litteratur). 7 Poezie [i pudoare, PAL II 1998, p. 197. 8 Charles Harrison, Paul Wood and Jason Gaiger (ed.), Art in Theory: 1815-1900. An Anthology of Changing Ideas, Blackwell Publishing, 2011 (1998). 9 Konrad Fiedler, Scrieri despre art\, antologie [i traducere de Sanda Ianovici-Munteanu, Bucure[ti, Editura Meridiane, 1993. 10 Arta [i cei de pe dinafar\, PAL II 1998, p. 44. 11 Shaw, Wagner [i dificult\]ile criticii, PAL I 1971, p. 276. 12 Charles Lalo, Lart et la vie sociale, Gaston Doin, diteur, 1921, p. 348. 13 Hans Robert Jauss, Experien]\ estetic\ [i hermeneutic\ literar\, traducere [i prefa]\ de Andrei Corbea, Bucure[ti, Editura Univers, 1983, p. 61. 14 Tehnica artistic\ [i cealalt\ tehnic\. Varia]ii `nd\r\tnice pe o tem\ simpl\.

noiembrie 2012

16

TIMPUL

Interviu

Cumplitele `ncerc\ri ale unei c`nt\re]e de oper\


Interviu cu Mizzi Locker, realizat de Lucre]ia Berin]u
Mizzi Locker (n. 14 ianuarie 1917, R\d\u]i,este numele dup\ so] al lui Mizzi Schachter, c`nt\rea]\ de oper\ [i profesoar\ de canto. Mizzi Locker, provenind dintr-o familie de evrei bucovineni, a fost al zecelea [i ultimul copil la p\rin]i, singura fat\. N-a avut norocul s\-[i cunoasc\ tat\l, acesta murise chiar `n anul c`nd Mizzi se n\scuse, r\pit de o boal\ necru]\toare. Familia se mut\ la Storojine], mai bine zis revine aici unde se n\scuse primii nou\ fra]i ai lui Mizzi. {ederea la R\d\u]i s-a datorat faptului c\ acea cas\ din Storojine] a ars `ntr-un incendiu. ~ntre timp, casa a fost ref\cut\ de c\tre o rud\ a familiei care a locuit la aceea[i adres\ `mpreun\ cu familia lui Mizzi, av`nd intr\ri separate. V\duva Hencze Henie Schachter cre[te [i educ\ cei nou\ copii (unul murise dup\ na[tere), foarte greu, din cauza s\r\ciei. Mizzi, fiind singura fat\ la p\rin]i, din cei zece copii n\scu]i, munce[te al\turi de mama sa, la treburile gospod\re[ti, f\r\ s\ aib\ parte de bucuriile copil\riei. Mama lor `[i d\dea toat\ silin]a ca cei nou\ copii ai ei s\-i ajute [i s\ reu[easc\ s\ studieze, dup\ aptitudinile fiec\ruia. Unul dintre ei, Otto, ajung`nd s\ fie prim-violonist la Opera din Viena, `n timp ce era student acolo, la Medicin\. Lucre]ia Berin]u: Stimat\ doamn\, Mizzi Locker, ce ne pute]i spune despre copil\ria dumneavoastr\? Mizzi Locker: N-am avut parte de o copil\rie fericit\. Fiind unica fat\ dintre copiii p\rin]ilor, de c`nd m\ [tiu, am lucrat `n cas\, s-o ajut pe mama. Din pu]inul pe care-l avea, mama a [tiut s\ fac\ cea mai bun\ m`ncare [i niciodat\ n-am auzit o singur\ ceart\ sau vreo ne`n]elegere `ntre mam\ [i vreunul dintre copii. Am avut o mam\ foarte bun\. Iarna, c`nd era ger, [i noi plecam la [coal\, mama ne punea `n buzunare pietricele calde (le `nc\lzea la sob\) ca s\ ne fie bine la m`ini. La pr`nz, c`nd ne `ntorceam acas\, aducem cu noi [i pietricelele, c\ trebuiau `nc\lzite a doua zi, [i tot a[a mai departe. L.B.: Cum a fost atunci c`nd a `nceput Al Doilea R\zboi Mondial? M.L.: Ru[ii ne-au luat tot, casa [i fabrica. Noi am fugit la Cern\u]i, lu`nd-o [i pe mama. Am locuit c`teva zile la fratele meu, Otto, medic [i directorul Sanatoriului Mihai, de boli ginecologice. Noi, eu cu so]ul, am `nchiriat o camer\, undeva, `n apropiere. Mama a r\mas s\ locuiasc\ la fratele meu. A urmat ghetoul, apoi deportarea. Se f\ceau deport\ri `n zilele de 7, 14, [i 21 `n iunie 1942. ~n noaptea de 14 iunie, am fost lua]i noaptea din cas\ [i am fost du[i `n Pia]a Macabi din Cern\u]i. Erau mul]i evrei acolo. Din acea pia]\ am fost du[i la gar\. Ne-au urcat `ntr-un tren de animale, f\r\ aerisire, cu u[ile `ncuiate. L.B.: C`t timp a]i mers cu trenul? M.L.: Vreo dou\ s\pt\m`ni, cu opriri [i mers `ncet. Ne-au cobor`t din tren `n localitatea Ladyzyn, `n Transnistria, l`ng\ r`ul Bug. Ne-au l\sat `n c`mp, fiind `ncercui]i de jandarmi rom=ni. Am stat acolo vreo dou\ luni. ~n acel ghetou nu am f\cut nimic [i fiecare a m`ncat ce a avut. L.B.: Cine a organizat acest transport de evrei? Ce a urmat? M.L.: Rom=nii. Poli]ia rom=n\. Mai t`rziu, la Ladyzyn au venit [i germanii. Nu se [tia ce s\ se fac\ cu noi. Apoi s-a hot\r`t s\ ne duc\ `n afara Transnistriei, `n Transbug. Ne-au trecut peste Bug cu bacul [i ne-au predat la germani. Ace[tia ne-au perchezi]ionat bagajele, ne-au confiscat banii, de la cei care mai aveau, plus alte lucruri. Apoi ne-au `nc\rcat `n camioane [i ne-au dus mai departe. Nu [tiam unde ne M.L.: Am stat acolo p`n\ a `nceput iarna. Dormeam `mbr\ca]i [i ne trezeam diminea]a cu z\pad\ peste noi, fiindc\ acoperi[ul grajdului nu era bun. Atunci lucram la cariera de piatr\. B\rba]ii scoteau piatra din carier\ iar noi, femeile, `nc\rcam c\ru]ele cu acea piatr\. Fiecare femeie trebuia s\ `ncarce 21 de c\ru]e pe zi. Unii oameni mureau de foame, al]ii mureau de boal\, al]ii, care nu erau buni de munc\, erau `mpu[ca]i. Sau erau slabi [i f\r\ haine, sau erau b\tr`ni. Era un doctor cu noi, care, neav`nd ce m`nca, s-a sinucis. A luat ni[te medicamente, iar noaptea l-am auzit horc\ind, eu fiind l`ng\ el. A[a de tare m-am speriat!... I-am spus so]ului meu care dormea de cealalt\ parte a mea [i el a schimbat locul cu mine. Diminea]\, acel doctor era pe jum\tate mort. A fost `mpu[cat. L.B.: Cum s-au purtat jandarmii rom=ni, `n compara]ie cu germanii, av`nd `n vedere c\ duc. Am trecut prin multe sate din Ucraina, prin ora[ul Gaisin, [i mai departe, p`n\ am ajuns la un grajd de vite, situat la marginea satului Mihailovka (la 4 km distan]\ de satul Rahniuka; a nu se confunda cu alte localit\]i cu acela[i nume, Mihailovka). ~n acel grajd erau mul]i evrei ucraineni ce ar\tau jalnic. Erau murdari, bolnavi [i plini de bube. De frica molipsirii [i din cauza mizeriei, noi am refuzat s\ intr\m `n acel grajd, [i am dormit sub cerul liber o perioad\ de timp. Apoi s-a g\sit pentru noi un alt grajd, `n apropiere [i am mers cu to]ii acolo. Noi eram 745 de persoane [i st\team `nghesui]i, at`t pe jos c`t [i `n podul grajdului. Erau numai germani care administrau lag\rul. Munceam foarte greu pentru Organiza]ia Todt, la carier\ de piatr\ [i la construc]ii de [osele. Ne sculam la ora trei diminea]a pentru c\ mergeam mult pe jos p`n\ la lucru. Lucrul dura toat\ ziua.. M`ncare, ne d\deau o singur\ dat\ pe zi, seara, sup\ de maz\re furajer\, f\r\ niciun gust [i aceea[i `n fiecare zi. O dat\ la zece zile ni se d\dea o jum\tate de p`ine la fiecare, dar care mai avea [i paie prin ea. Unii dintre noi erau at`t de `nfometa]i `nc`t m`ncau toat\ p`inea imediat cum o primeau. Spuneau c\ vor s\ moar\ s\tui. Pe mine m\ durea stomacul de foame mereu, [i l-am `ntrebat pe fratele so]ului meu medicul Iosef Locker, ce s\ fac? Uite ce s\ faci, mi-a zis el: s\ ai grij\ s\ `mpar]i jum\tatea de p`ine la zece zile, [i din por]ia zilnic\, s\ ai mereu `n buzunar o buc\]ic\. C`nd sim]i durerea `n stomac, iei buc\]ica de p`ine `n gur\ [i o ]ii c`t mai mult, mestec`nd `ncet. L.B.: C`t timp a]i stat `n acel grajd? `n Transnistria era administra]ie rom=n\ antonescian\, iar `n Transbug era administra]ie german\? M.L.: ~n zona administrat\ de rom=ni se aflau [i lituanieni care `i ajutau pe rom=ni. Rom=nii, ca s\ nu omoare ei pe cineva dintre noi, trimiteau pe lituanieni s-o fac\. ~n zona de dup\ r`ul Bug, din acel grajd de la Mihailovka ne-au mutat la o [coal\. Ni s-a ordonat s\ intr\m [i s\ ne culc\m pe jos, unul l`ng\ altul, ca s\ se vad\ c`te persoane au loc. Din total, c`]i au mai r\mas din cei 745 de persoane, 107 nu au `nc\put, r\m`n`nd afar\. A[a c\ au fost `mpu[ca]i. L.B.: A]i v\zut c\ au fost `mpu[ca]i? M.L.: Am v\zut o parte. C`nd ne-am `ntors de la munc\ am v\zut cum `i c\rau mor]i. ~]i spun sincer c\ nu mai am putere s\ continui. L.B.: ~n acel lag\r, de la Mihailovka, a]i avut [i alte rude? M.L.: Da, au fost deporta]i cu noi mama so]ului meu, Rachel Locker (decedat\ `n lag\r, de boal\, `n noiembrie 1942, `n bra]ele mele), fratele so]ului meu, medicul Iosef Locker (`mpu[cat la Tarasivka, la 10 decembrie 1943). ~n lag\r ne-am cunoscut cu ceilal]i. Era acolo o fat\ foarte t`n\r\ [i scria poezii. O chema Selma. A murit prin decembrie 1942, bolnav\ de tifos. {i eu am fost bolnav\ de tifos `ns\ am supravie]uit fiindc\ am luat aspirin\-praf de la cumnatul meu medic. Am cunoscut `n lag\r [i pe Ani[oara [i Arnold Dagani. Arnold a ]inut un jurnal [i mai picta. Dup\ r\zboi a scris o carte, Groapa este `n livada de vi[ini, despre via]a din lag\rul mor]ii, Mihailovka. L.B.: La Mihailovka `n lag\r, c`t timp a]i stat? M.L.: Aproape un an de zile. ~n ultimul timp am lucrat `n sat, la o cas\, `mpreun\ cu so]ul meu, Buzu (Bernhard Locker). So]ul meu era specializat `n prelucrarea pieilor de animale, de c`nd p\rin]ii lui aveau fabrica `n Storojine]. Germanii `mpu[cau c`inii [i-i aruncau. Buzu le-a spus c\ din pielea lor se pot face lucruri bune, m\nu[i [.a. Germanii, afl`nd c\ Buzu se pricepe la piel\rie, l-a pus pe el s\ fac\ asta, s\ trateze pielea pe c\i naturale, dup\ ce au cump\rat cele necesare. Pe mine m-a dat ca ajutor. Ne escorta cineva, diminea]a p`n\ la casa unde lucram, apoi venea seara [i ne lua spre lag\r. ~n acea perioad\ mai ajutam [i pe cei fl\m`nzi din lag\r, care-mi d\deau haine la schimb pentru alimente din sat `n secret, bine`n]eles. Nu aveam voie s\ fac asta, dar puneam prin buzunare, pe dedesubt, ceva cartofi, ou\... ~mi amintesc c\ `ntr-una din zile, so]ia lui Arnold Dagani, Ani[oara, `mi d\duse o bluz\ ca s\-i aduc ni[te ou\. Parc\ o v\d [i acum, c`nd ne-am `nt`lnit seara, la `ntoarcere, `n dreptul por]ii lag\rului [i m-a `ntrebat din priviri, dac\ i-am adus ou\. I-am r\spuns, tot din priviri, c\ i-am adus. Fa]a `i radia de fericire. Noi am ]inut leg\tura cu ei [i dup\ r\zboi. Am r\mas prieteni. Aproape `n fiecare s`mb\t\ `i invitam la mas\, pe c`nd locuiam `n Bucure[ti. {i dup\ emigrare am ]inut leg\tura cu ei. Ei au imigrat `n Israel, apoi `n Europa, Fran]a, Elve]ia, Anglia. L.B.: Ce momente din lag\r vre]i s\ mai relata]i? M.L.: Multe tragedii am `n memorie. Astea nu se uit\ niciodat\, iar frica nu dispare deloc. Din contra, se accentueaz\. ~n casa aceea din Mihailovka, unde lucram cu so]ul meu pentru germani, v\zusem sub pat o gr\mad\ de ceap\. ~mi era a[a de foame `nc`t voiam s\ m\n`nc o ceap\ de-acolo, dar nu `ndr\zneam s\ iau, ceea ce `nsemna furt pentru mine. I-am spus so]ului meu, c\ a[ vrea s\ m\n`nc o ceap\ de-acolo. El mi-a spus s\ iau una. Am luat [i am m`ncat-o goal\, c\ nu aveam altceva. Tr\iam `ns\ cu o con[tiin]\ `nc\rcat\ fa]\ de proprietara casei, pe nume Sofia. A[a c\, pentru lini[tea mea, i-am spus Sofiei ca s\ m\ ierte fiindc\ am luat o ceap\ de sub pat. N-a spus nimic. Acesta a fost primul [i singurul furt din via]a mea, furt m\rturisit. ~ntr-una din dimine]i, la ora trei, am primit ordin s\ ne `ncolon\m `n curtea lag\rului. Era ultima zi de s\rb\toarea Pa[telui evreiesc, `n 1943. {tiam c\ `n lotul nostru era o fat\ t`n\r\ [i foarte dr\gu]\, dar `i lipseau vreo trei degete de la o m`n\. Germanii auziser\ ceva, [i acum, la `ncolonare voiau s-o descopere, g`ndind c\ nu e bun\ de munc\ cu acea infirmitate. Ne-au `ncolonat, femeile separat de b\rba]i. De obicei, acea fat\ ]inea m`inile la spate, atunci c`nd se afla `n fa]a germanilor. A venit un german `n dreptul meu [i m-a dat de-o parte. M-am spe-

~nclina]ii pentru muzic\ Mizzi a avut din timpul copil\riei, `ns\ talentul i l-a descoperit printr-o `nt`mplare, cantorul Sinagogii din Storojine], pe nume Lerner. Patru fra]i ai lui Mizzi c`ntau `n corul sinagogii, iar cantorul f\cea periodic repeti]ii cu ace[tia `n casa lor. C`ntau at`t de frumos, `nc`t se opreau `n loc trec\torii de pe strad\ [i ascultau. Mizzi, ascult`nd din camera al\turat\ toate repeti]iile fra]ilor, `nv\]ase toate textele c`ntecelor [i c`nta odat\ cu ei. Cantorul auzind-o, a chemat-o [i i-a verificat vocea, constat`nd c\ e foarte talentat\, motiv pentru care i-a recomandat s\ urmeze studii de muzic\. Primele ore de preg\tire le prime[te gratuit de la o profesoar\ de canto din Storojine], av`nd `n vedere c\ familia era s\rac\. Mizzi, doar dup\ c`teva [edin]e de preg\tire, a refuzat s\ continue lec]iile de muzic\ f\r\ plat\. Nu-i pl\cea s\ fie comp\timit\ [i s\ ia lec]ii gratuit. ~ntre timp, fra]ii mai mari lucrau c`te ceva pentru a sus]ine familia din punct de vedere financiar iar Mizzi, `n clasa a VI-a fiind, `ncepuse s\ c`[tige primii bani prin munc\ proprie, prepar`nd colegi de [coal\ la diferite materii, care erau slabi la `nv\]\tur\. Astfel, a reu[it s\ urmeze c`teva cursuri de canto `n Cern\u]i, contra cost, cu profesoara Althaim Feler. La sf`r[itul fiec\rui an [colar Mizzi participa la serbare ca solist\ vocal\ [i era acompaniat\ de un grup instrumental din Storojine]. La una dintre serb\ri a c`ntat Eli, Eli, Lama Azavtani?(Dumnezeule, Dumnezeule, de ce m-ai p\r\sit?) Pentru acest c`ntec, Mizzi a intrat `n vizorul poli]istului din ora[, care era prezent la serbare [i nu [tia ce spune textul. A fost lini[tit `ns\ de c\tre unul dintre profesorii [colii. Spre adolescen]\, Mizzi se `mprietene[te cu Bernhard Locker. Viitorul so] era dintr-o familie `nst\rit\, tat\l lui av`nd o fabric\ de piel\rie `n Storojine] [i o va sus]ine `n cariera muzical\, `nchiriindu-i [i un pian. Primele succese le-a avut pe scenele locale din Storojine] [i Cern\u]i, culmin`nd cu Radio Cern\u]i. La 21 noiembrie 1937 Mizzi se c\s\tore[te la Cern\u]i cu Bernhard Locker. To]i fra]ii lui Mizzi, fiind mai mari, s-au r\sp`ndit `n lume, unii la studii, al]ii la casele lor [i al]ii la munci. A[a c\, mai r\m\sese `n cas\, mama singur\. Dup\ c\s\torie, Mizzi se mut\ `n casa so]ului `mpreun\ cu mama sa, undeva `n centrul or\[elului Storojine]. Erau ferici]i. Fericirea nu a durat mult timp deoarece a izbucnit al doilea r\zboi mondial [i `n urma `ncheierii Pactului Ribbentrop-Molotov, URSS a trecut la ocuparea Basarabiei, nordul Bucovinei, ]inutul Her]a [i Insula {erpilor.
www.timpul.ro

noiembrie 2012

Cronici din tranzi]ie


riat! A vrut s\ vad\ cine st\ dup\ mine. Era fata cu acele degete lips\. I-a cerut s\-i arate m`inile, a `ntrebat-o ce are. A r\spuns c\ a avut un accident. {i cum lucrezi la mine? A `ntrebat-o neam]ul. Ea a spus c\ poate lucra [i s-a rugat s-o lase `n via]\. Fata a fost `mpu[cat\. Oamenii erau `mpu[ca]i mai u[or dec`t animalele. Cei care nu-[i f\ceau norma, cei bolnavi, cei f\r\ `mbr\c\minte, b\tr`nii, copiii, erau `mpu[ca]i. De multe ori, cei care urmau s\ fie omor`]i, erau pu[i s\-[i sape singuri groapa. Li se ordona s\ se a[eze `n ea, unul l`ng\ altul, [i, dup\ completarea unui r`nd, erau `mpu[ca]i. Se continua cu alte r`nduri, unul peste altul, p`n\ ce se umplea groapa. Unii dintre ei r\m`neau vii `n groap\, f\r\ ca gloan]ele s\-i nimereasc\. A fost un caz, c`nd o femeie a reu[it s\ ias\ din groap\, c-un copil `n bra]e. Doar copilul era u[or r\nit la o m`n\. Ce tragedie! ~n noiembrie 1942, a murit soacra mea `n bra]ele mele, `n prezen]a fiilor ei. ~ntr-una din zile, Sofia, femeia `n casa c\reia lucram, ne-a spus c\ m`ine este ziua cea mare pentru noi, pentru c\ s-a f\cut o groap\ mare [i vom fi `mpu[ca]i. L.B.: Ce zi era atunci, v\ aminti]i? M.L.: Da, era 26 mai 1943. C`nd am auzit ce se va face cu noi, am hot\r`t s\ fugim, eu [i so]ul meu, chiar atunci. Sofia ne-a ar\tat direc]ia `n care s\ fugim, c\tre satul Rahniuka (circa 4 km) spre Transnistria, iar acolo s\ mergem la o rud\ a ei. Am procedat `ntocmai, numai c\ nu s-a putut sta la acea rud\ a Sofiei. Am `ntrebat la alte case, singur\, fiindc\ so]ul meu st\tea ascuns `n [an]ul de la marginea drumului, [i, `n final, am ajuns la o femeie singur\ cu doi copii, unul mai mare si altul nou-n\scut, pe nume Darka Taraniuk. Aceast\ femeie ne-a ascuns `n podul casei sale, `n paie. Am stat acolo 11 zile iar ea, din s\r\cia ei, a avut grij\ [i de noi, ca s\ supravie]uim. Dup\ 11 zile a venit la noi ca s\ ne salveze, un partizan evreu deghizat `n ]\ran local (Mi[a). El ne-a fost c\l\uz\ p`n\ am intrat `n Transnistria. A durat trei zile [i trei nop]i, cu peripe]iile inerente. Noaptea mergeam, iar ziua st\team ascun[i `n vegeta]ia c`mpului. C`nd am ajuns la r`ul Bug am b\ut ap\ ca cele mai `nsetate animale. Am trecut Bugul prin ap\ (apa era p`n\ la piept) [i am reu[it s\ intr\m `n zona Transnistria. Partizanul s-a `ntors ca s\ salveze [i al]i evrei. Asta era misiunea lui, dup\ cum ne-a spus. ~n Transnistria ne-am dus, cu grij\ [i fric\, `n ghetoul de la Ber[ad. Nu trebuia s\ fim observa]i de santinela ce p\zea ghetoul, c\ s`ntem fugari din lag\r, deoarece ne `mpu[cau pe loc. La Ber[ad am sta p`n\ la terminarea r\zboiului, dup\ care am plecat, pe jos, la Cern\u]i. Dup\ noi, au mai fugit `nc\ 11 persoane, `n zile diferite, singurii supravie]uitori din cei 745, c`]i am fost ini]ial. Dup\ noi, au fugit Ani[oara [i Arnold Dagani, plus alte nou\ persoane. *** Din cei 13 supravie]uitori ai lag\rului german al mor]ii cred c\ `n via]\ mai este doar doamna Mizzi Locker, care, de c`te ori cite[te prin ziare sau reviste despre Holocaust, este revoltat\ c\ se scrie numai despre deport\rile `n Transnistria [i nimic nu se scrie despre cele `n Transbug. Mul]i oameni au fost deporta]i dincolo de Bug, o zon\ geografic\ despre care nu se scrie mai nimic, chiar dac\ acolo au fost lag\re ale mor]ii, sub administra]ie german\. Nu este scris nici `n Raportul Holocaustului..., despre lag\rul de la Mihailovka, acolo unde au fost deporta]i [i so]ii Mizzi cu Bernhard Locker. Dup\ evadarea celor 13 oameni, la circa [ase luni de zile, ceilal]i deporta]i au fost transfera]i la Tarasivka [i `mpu[ca]i la groapa comun\ `n ziua de 10 decembrie 1943, pentru vina de a fi evrei.
www.timpul.ro

TIMPUL

17

Marius Ghilezan: Medi, cu ochiul sticlos


MUGURA[ MARIA PETRESCU
Cititorii `mp\timi]i de literatur\ `[i dau repede seama c`nd o carte este deosebit\. ~n momentul `n care o atingi [i o vezi se creeaz\ un fel de osmoz\, de simbioz\ `ntre autor poet carte [i, `n final, beneficiarul frumosului, ineditului ei. Acea carte `]i place pur [i simplu pentru c\ a fost scris\ (mai `nt`i ca orice carte `n ni[te condi]ii anume, care au generat-o) [i apoi pentru c\ `]i va apar]ine pe via]\ [i ]ie, ca cititor. Dar c`te astfel de c\r]i nu ne r\m`n `n suflet!... Este cazul volumului de versuri scris de Marius Ghilezan, Medi, cu ochiul sticlos (Editura Brumar, Timi[oara, 2012, 94 p.). Tip\rit\ `n condi]ii grafice deosebite, pres\rat\ cu ilustra]ii alese cu grij\, surprinz\toare prin aceea c\ fotografia autorului st`nd la malul Oceanului Indian `ntr-o pozi]ie oarecum relaxat\ de semi-yoga se g\se[te la p. 32, `n interiorul c\r]ii [i nu pe coperta a IV-a, a[a cum s`ntem obi[nui]i, Medi, cu ochiul sticlos poate fi plimbarea pe o plaj\, un ]inut nesf`r[it m\rginit de ocean dezbr\cat de platitudini. }inutul acesta poate fi oriunde pe glob [i, cu siguran]\, predispune la `ntreb\ri de genul Cine s`ntem? De unde venim? ~ncotro ne `ndrept\m? (II. O altfel de Capel\ Sixtin\). Periplul liric `ncepe dintr-o dorin]\ aprig\ de libertate, de undeva din `ndep\rtatul Arhipelag Filipinez, poetul descriind sau surprinz`nd, `ntr-o poezie nici prea lung\ dar nici prea scurt\, caracteristica unui popor, `nchis ca o perl\ `ntr-o scoic\: ~n cercul de foc al m\rii lini[tite/ vulcanii tac, arhipelagul revars\/ dimine]i de miere, colier pe-al zorilor g`t,/ acolo privirile sc`nteie,/ diamantele par ochi/ c`nd e lini[te,/ pira]ii s`nt du[i `n Caraibe.// Ospe]ia po]i s-o culegi/ nu doar din buze, s\ [tii!// La ei fericirea e art\,/ vital\ for]\ de a fi `n putere,/ gata s\-mpart\ cu al]ii/ seva naturii, arii vindec\toare.// Se roag\ z`mbind/ [i nu mor ca al]ii de r`s/ nimic protocolar / z`mbesc a salut,/ `n loc de p\l\rie/ ridic\ sur`s,/ `n ei coboar\ m\re]ia/ universului t\cut,/ gentili ne ofer\ inima (Smeur\ filipinez\). Dup\ o lung\ c\l\torie f\cut\ prin Asia, Africa, Europa (prin Parisul cu catedrala Notre Dame, ornat\ de gargui, prin Barcelona cu vestita La Sagrada Familia, unde Nu vei crede,/ maestrul `mbin\ [i azi,/ printre turnuri neterminate,/ magicul cu efemerul,/ enun]ul puterii `n acribia formelor/ cu gesturi eroice,/ doar nu credeai c\ Dumnezeu/ poate fi relevat at`t de timpuriu?// Poate a[a a vrut Arhitectul,/ ca nebunul s\ piar\ simplu/ pentru a r\m`ne ve[niciei/ fantezia codificat\/ `n sacralitate (IV. A[a a vrut Arhitectul), Tropice [i Ecuatorul sf`rtecat de liane (Col] de Rai), Marius Ghilezan simte nevoia de a scrie acest volum de versuri, pentru a ne `mp\rt\[i c`te ceva din experien]a lui inedit\. Astfel, cartea aceasta vine ca o urmare fireasc\ a tuturor impresiilor lui adunate, `mbin`nd inefabilul acelor regiuni cu mituri sau simboluri locale, cu practici farmaceutice [i medicale str\vechi, personaje inventate sau reale. Acest lucru se vede chiar de la `nceput, din dedica]ie: Prin]esei Scorpion, o fiin]\ stranie, ademenitoare, senzual\, iubitoare, ce `nfl\c\reaz\ dorin]a, un trup de m\rime mijlocie, cu talie de viespe, p\r drept [i negru ca abanosul cu reflec]ii de mov-bleumarin, ochi negri p\trunz\tori, fascinan]i, o fiin]\ de la care niciodat\ nu po]i s\ [tii la ce s\ te a[tep]i, acea femeie deosebit de frumoas\, dar st\p`n\ pe sine, `ncrez\toare, puternic\ [i controlat\, voluptoas\ [i pasional\. Prin]esa Scorpion, amuleta f\cut\ din topaz este semnalul de alarm\ al c\r]ii: Aten]ie! Scorpionul ucide! Dar femela? {i ea. De aici [i pozi]ia total opus\ pe care Marius Ghilezan [i-o explic\ `n poezia Tren indian fa]\ de locuitorii acestui continent. El, europeanul oarecum epicureic, care crede `n for]a clipei vis--vis de toat\ mul]imea aceea bariolat\, care nu crede dec`t senin [i simplu `n samsara, `ntr-o existen]\ permanent\ de na[tere-moarte-rena[tere [i care r\t\ce[te prin via]\ asemenea trenului aceluia `nc\rcat p`n\ la refuz cu oameni de tot felul [i lucruri sau viet\]i care mai de care mai ciudate [i mai neobi[nuite sau poate oarecum inutile pentru un european. El, cel care vede peste tot semin]ia care cre[te din semin]e/ bine sem\nate (Doar spinii `i v\d) ale poporului lui Israel [i spinii ce preced calvarul ~nvierii. El, Adamul zilelor noastre, con[tient de vechimea dragostei dintre b\rbat [i femeie re`nt`lni]i on the beach dup\ ce Raiul m-a izgonit (Dup\ ce Raiul). El, cel care `[i pune `ntreb\ri filosofice de genul `nceputului de lume: Laguna b\ltea ca o sup\,/ `n vreme ce de departe, de dincolo de vreme,/ cerul, spa]iul [i focul n\[teau astrograme, nu exista nici fiin]\ [i nici nefiin]\,/ nic\ieri,/ nici noapte, nici zi,/ doar `ntuneric [i nemurire./ P`n\ la apari]ia Creatorului / ad`nc\ a[teptare/ [i o prelung\ melas\/ cuminte (I. Ad`nca a[teptare) s`nt versuri ce amintesc cu o deosebit\ sensibilitate de capitolul Geneza din Biblie [i mai apoi de Scrisoarea I a lui Mihai Eminescu. El, cel care pleac\ de la concep]ia religioas\ a iert\rii, exprimat\ prin morala cre[tin\ sau budist\: Vine o vreme a iert\rii/ c`nd tu, un c\l\tor pribeag,/ po]i fi marele arbitru/ `ntre muritori [i ~mp\ratul de Jad/ elibereaz\ Dragonul (Elibereaz\ Dragonul), el omul modern, cu suflet de celuloid, care n-ar trebui s\ mai m\n`nce popcorn sau s\ mai bea coca-cola. Cum era [i firesc, periplul acesta `l poart\ pe autor `ntr-un ]inut visat [i vizitat, `n cele din urm\. Poetul [i pictorul picteaz\ cu cuvinte colorate: T\r`mul de extaz [i lini[te vegetal\/ a[tepta magicianul cu o singur\ culoare (I. Lec]ia din Caf Guerbois), el auto-explic`ndu-se fa]\ de aceast\ nou\

ipostaz\ de gambler [i privindu-se pe sine `n oglind\ astfel: Vindecat de melancolie,/ dar nu [i de bolile vie]ii,/ la cap\tul vis\rii, pe treapta de sus,/ la masa din Caf Guerbois,/ `i organiza `nv\]\celului,/ juc\tor la burs\/ [i pictor de ocazie,/ viitorul eliber\rii din lumea ideal\/ prin exotism cu pl\cere,/ pentru ziua c`nd el va fi doar simpl\ liter\ moart\ (I. Lec]ia din Caf Guerbois). Dar s\ revenim la personajele c\r]ii. De exemplu, cine este Medi, cl\n]\nitoarea cu ochi sticlos/ [i clon]ul ei mare c`t veacul ce tr\nc\ne[te despre moarte [i via]\ ...o predic\ de amvon (II. Medi [i puiul de l\stun)? Medi este acel totem, chiar pas\rea viu colorat\, cu acel amestec de culori vii, galben, verde intens [i ro[u `nchis, de pe coperta c\r]ii. Medi ar putea fi la pense sage du pote, care-i d\ r\spunsurile finale, concluzive, cu iz de axiom\: Nu iubim dec`t ceea ce `mbl`nzim,/ `mbl`nzim selectiv/ doar viet\]ile care ne ling,/ ne plac hienele cu din]ii pili]i;/ s`ntem prea firavi s\ iubim leopardul (III. S`ntem prea firavi). Ochiul sticlos al lui Medi este ochiul care cu indiferen]\ [i r\ceal\ `nregistreaz\ nemilos totul. Nimic nu-i scap\ [i nimic nu o impresioneaz\ pe Medi, cu at`t mai pu]in ochiul ei, pentru c\ Medi [i ochiul s`nt acel noi (Africa), care exist\ sub semnul inexorabilului, al unui timp exprimat `n ore [i suferin]e. Medi, cu ochiul sticlos este o esen]\ liric\, diafan\ [i tare `nchis\ `ntr-un flacon mic. De[uruba]i-i capacul, inspira]i universul ei poetic parfumat [i t\cut, unde ...Spiritul suprem,/ prin c\deri `n sine, dezb\rat de haine,/ tainic str\luce[te, p`n\ la extrem, iar virtutea-i sus `n munte, rog nu obosi]i! (Incanta]ie). Ve]i sim]i acel parfum exotic dintr-o Asie misterioas\ [i luxuriant\, ciudat\ [i pur\, super-dezvoltat\ dar [i de `nceput de lume... S\ fi fost oare, `ntr-o alt\ via]\, Marius Ghilezan un locuitor al acestui continent?! Citi]i-i cartea [i ve]i avea cheia la `ntrebare, tot a[a precum pe ecranul de la cinematograf, la sf`r[itul unui film, apare the end, dar r\spunsul este, paradoxal, `n fiecare dintre noi ademenitor sau distrug\tor, z`mbind triumfal sau perfid. Nu [tiam, floarea carnivor\/ are dup\ fiecare mas\/ z`mbetul uciga[ului `n serie. (Floare carnivor\). Medi, cu ochiul sticlos este o `ncercare de a descoperi Tainele cu cifru (II. Medi [i puiul de l\stun) din lume, poate cartea cea mai bun\ pe care a scris-o Marius Ghilezan p`n\ acum, auto-definirea [i reg\sirea lui de pe `n\l]imea c\rora poetul [i scriitorul vor porni mai departe cu un alt suflu. Un [ir lung de obsesii/ pe firul scurt dintre na[tere [i moarte,/ deasupra pr\pastiei lumii/cu greu mi-am ]inut echilibrul,/ `ntre iluzii [i certitudini (Supradoz\).

noiembrie 2012

18

TIMPUL

Est-Vest

Mic\ mitologie personal\


Boris A. Novak (1953) este unul dintre cei mai importan]i poe]i, esei[ti [i dramaturgi sloveni contemporani. A f\cut studii de literatur\ comparat\ [i filosofie la Universitatea din Ljubljana, unde a ob]inut un doctorat `n teorie literar\ cu o tem\ legat\ de influen]a formelor poetice romanice asupra poeziei slovene. Teza sa de doctorat, publicat\ ulterior `n volum, a ob]inut Premiul Academiei Slovene de Arte [i {tiin]e (1998). A urmat cursuri de specializare `n poetic\ la Universitatea din Minnesota [i a fost profesor asociat la Universitatea din Tennessee la prestigioasa catedr\ American Bank Chair of Excellence in Humanities. ~n prezent este profesor universitar la catedra de teorie literar\ [i literatur\ comparat\ a Facult\]ii de Litere din Ljubljana, fiind specializat `n poetic\, poezie medieval\ francez\, literatura Rena[terii [i simbolism. Boris A. Novak este autorul a peste [aizeci de c\r]i, dintre care cincisprezece volume de poezii, zece piese de teatru, eseuri [i traduceri mai ales din crea]ia trubadurilor provensali [i din literatura francez\. Pentru crea]ia sa poetic\, a fost recompensat cu dou\ importante premii literare slovene. A fost pre[edintele PEN clubului sloven (1991-1996) [i pre[edinte al Comitetului pentru pace al PEN clubului interna]ional (1994-2000). ~n 2002, a fost ales vice-pre[edinte al PEN clubului interna]ional. ~n Slovenia, Novak este cunoscut [i ca un intelectual angajat `n treburile cet\]ii, respectat pentru interven]iile sale `n direc]ia democratiz\rii societ\]ii iugoslave [i, dup\ dob`ndirea independen]ei, `n 1991, [i a celei slovene. ~n 1991, `n timpul r\zboiului din fosta Iugoslavie, ca pre[edinte al PEN clubului sloven, s-a ocupat de salvarea unor refugia]i [i scriitori originari din Sarajevo. Poezia lui Novak este u[or recognoscibil\, acesta practic`nd forma clasic\, fiind un maestru al sonetului. Tematic, Novak este preocupat de reinterpretarea miturilor antice din perspectiva `ntreb\rilor existen]iale pe care [i le pune omul modern. Poemele pe care le propunem, de[i nu fac parte din acela[i volum, ar putea fi incluse `n ceea ce autorul nume[te Mica mitologie personal\, `n fapt titlul unui volum ap\rut `n 2007. 11) cea ager\, c`rpa pentru furculi]e; 12) cea pedant\, c`rpa pentru linguri; 13) cea de lustru, c`rpa pentru tac`murile din argint; 14) cea fermecat\, c`rpa pentru oglinzi; 15) cea str\vezie, c`rpa veche, aproape transparent\ pentru c\lcat; 16) cea b\rb\teasc\, c`rpa pentru cizmele militare; 17) cea [ic, c`rpa pentru pantofii ei cu toc `nalt. Explica]iile mamei-mari referitoare la distinc]iile esen]iale din interiorul c`rpologiei erau extrem de precise [i temeinic fundamentate: cu]itele s`nt netede [i de obicei nu le b\g\m `n gur\, de aceea este suficient\ simpla `ntrebuin]are a c`rpei celei iu]i; resturilor m\runte de m`ncare le place s\ r\m`n\ `ntre din]ii furculi]ei, de aceea trebuie `nl\turate cu grij\ cu c`rpa cea ager\; lingurile, pe care ne place s\ le lingem, atrag cel mai mare num\r de bacterii, de aceea necesit\ m\suri concrete [i radicale de igien\, care pot fi asigurate numai de c`rpa cea pedant\; Dar toat\ aceast\ c`rpologie extrem de specializat\ [i divers ramificat\, toate aceste [aptesprezece divizii fanatice ale Armadei antipraf, pe care le trimitea zi [i noapte la lupt\ aprig\ `mpotriva murd\riei mondiale [i pe care le `ntre]inea [i schimba regulat, toat\ aceast\ ordine burghez\, ce reprezenta sensul [i scopul existen]ei, n-a putut ajuta, n-a putut pre`nt`mpina ca mamei-mari ca via]a mamei-mari ca via]a mamei-mari s\ nu se destrame, s\ nu se risipeasc\, s\ se pr\bu[easc\ iremediabil `n praf [i pulbere. Principalului vorbitor i-a intrat un fluture pe g`t. S-a oprit deasupra gropii deschise. ~ntreg p\m`ntul a stat. Cerul s-a deschis. Dumnezeu a z`mbit.

A face ordine dup\ cei mor]i


Chiar [i acum c`nd scriu, gustul de cenu[\ `mi umple gura [i de-abia respir. Fiindc\ a face ordine dup\ cei mor]i e `nfrico[\tor. A cerne dup\ o `nmorm`ntare `ntreaga via]\ a celor apropia]i, a alege dintre lucruri pe cele n\p\stuite, care se duc `n iadul uit\rii, pe cele norocoase pentru raiul amintirii. A g\si `ntre cele mo[tenite obiecte de pre], aur pentru din]i [i verighete, br\]\ri [i ceasuri de buzunar cu limbile rupte, toat\ gr\mada asta de suveniruri [i c\r]i de vizit\, ilustrate [i scrisori, documente importante [i fotografii, un set de cusut [i cutii cu nasturi, l\n]i[oare rupte [i chei ruginite, fructe putrezind `n frigider, primul dinte al cuiva, manuale din clasele primare, o duzin\ de ochelari cu dioptrii [i rame diferite, dou\ duzini de buletine [i pa[apoarte, poze [i gravuri [i pe rafturile pline ochi pr\fuitele astea de c\r]i, c\r]i, c\r]i, c\r]i... O ultim\ trecere `n revist\ a vie]ii, uimirea, ce frumoas\ fusese mama `n tinere]e, ultima adiere a fustelor ei `n ale c\ror pliuri `nc\ mai plute[te un duh de-abia deslu[it, at`t de frumos. Amintirea e vie c`t timp din hainele lor se mai `nal]\ o mireasm\. A face ordine dup\ cei mor]i e un ritual dulce-amar, care readuce la via]\ pentru ultima oar\ tot ce au fost [i au avut, `nainte ca lin]oliile absen]ei s\ le fi [ters urma. Ce trebuie p\strat [i ce trebuie aruncat, `ngrozitoare dilem\. ~n l\zile `n cele din urm\ `nchise amintirile pribegesc la gunoi. Dintre dou\ rochii de sear\ [i dou\ [aluri de m\tase, care trebuie aleas\ [i salvat\ de neant?... Ardoarea noastr\ a celor vii merge f\r\ de mil\ `nainte, for]ele prezentului alung\ greutatea trecutului, dulapurile pline de vechituri ne-ar sufoca trebuie f\cut loc [i cur\]enie printre amintiri, `nainte de a arde sub greutatea poverii pe care trebuie s\ le poarte... Apoi `ntr-un col] mai sclipe[te `nc\ mult\ vreme f\r\ r\spuns o statuet\ din Cornul Africii, cine o fi adus-o p`n\ aici departe, la poalele Alpilor, se tot `ng\lbene[te o scrisoare intim\ plin\ de pasiune a tatii c\tre mama, cu pu]in `nainte de a deveni tat\ [i mam\, datat\ 53, nou\ aprilie, pe care tata a vrut s\ o distrug\, dar pe care a p\strat-o mama dup\ moartea lui pentru ochii celor ce vor veni, acum o p\strez eu, pentru c\ `n ea s`nt pomenit chiar eu, m\ purta pe atunci `n p`ntec at`t de feminin\ [i suav\, [i m\ chinuie o `ntrebare, ce soart\ va avea c`nd va veni ceasul aceast\ scrisoare, la urm\toarea ordine, marea cur\]enie a celor vii dup\ urmele celor mor]i, se va mai apleca vreun obraz asupra acestei scrisori [i va mai visa la durat\ [i la sf`r[it, va lua iubirea p\rin]ilor mei drumul co[ului cu gunoi sau al cutiei cu vechi amintiri? T\cerea m\ acoper\... Traducere [i prezentare: Paula Braga imenc
www.timpul.ro

Mireasma ta
Mireasma ta se na[te din opulen]a laptelui. Mireasma ta e delicat\ [i proasp\t\ [i dens\ ca laptele. Ajunge la mine `n valuri, r`u venind de departe, aer invizibil, secret divin. E[ti `nve[m`ntat\ `n ea. Mireasma ta e haina pe care niciodat\ nu pot s-o dezbrac. P\dure at`t de deas\ `nc`t timpul nu o poate reteza. Punte fragil\, mireasma m\ leag\ de tine. C`nd miresmele delicate [i bogate ale florilor care `]i ascund mireasma, le dezbrac cu o `mbr\]i[are, s`nt p`n\ la cap\t [i f\r\ de cap\t `n tine. Mirosul a dou\ trupuri e m\sura fericirii... De aceea nu m\ sp\l [i mireasma ta r\m`ne furi[at\, t\inuit\ `n mine [i m\ chinuie ne`ncetat, nesf`r[it, pentru ca urma ta frumoas\ [i nev\zut\ s\ o resimt ca pe cea mai ucig\toare dintre vorbe: c`t de departe e[ti [i totul `n zadar.

C`rpologia
Mama-mare a dus `ntreaga via]\ o lupt\ aprig\ [i sistematic\ `mpotriva prafului, noroiului [i oric\rei murd\rii. ~n acest scop a elaborat o strategie precis\, denumit\ c`rpologie. A[adar, `n fiecare clip\ avea la dispozi]ie [aptesprezece c`rpe, pe care le trimitea la atac `mpotriva murd\riei ca un general diviziile blindate pe c`mpul de lupt\. Fereasc\ sf`ntul, ca vreun neavenit s\ le fi folosit `n alte scopuri! Cine ar fi cutezat s\ fac\ a[a ceva ar fi fost imediat aspru pedepsit. Nici chiar propriei servitoare nu-i `ncredin]a `n totalitate aceast\ chestiune, de aceea o supraveghea personal cu un ochi ager, `ns\ prefera ca armata de c`rpe s\ o foloseasc\ cu propriile m`ini [i picioare. S\ trecem `n revist\ aceste sacre c`rpe [i p`nzeturi, respect`nd `ntocmai denumirile [tiin]ifice din c`rpologia mamei-mari: 1) cea aspr\, c`rpa pentru treptele din fa]a u[ii de la intrare; 2) cea fin\, c`rpa pentru pardoseala de marmor\ din entre; 3) cea moale, c`rpa pentru lustruit parchetul vechi din camere; 4) cea uzat\, c`rpa f\cut\ din resturi de haine vechi pentru cur\]irea pl\cilor de aram\ din fa]a sobei; 5) cea mare, c`rpa absorbant\ pentru pardoseala de piatr\ de pe teras\; 6) cea mic\, c`rpa absorbant\ pentru pardoseala de piatr\ din buc\t\rie [i baie; 7) cea veche, c`rpa mereu curat\ pentru oale [i alte vase din metal; 8) cea nou\, c`rpa mereu curat\ pentru serviciul de por]elan; 9) cea delicat\, c`rpa pentru paharele de vin; 10) cea iute, c`rpa pentru cu]ite;

Fluturi
Chiar cu o s\pt\m`n\ `nainte s\ moar\, Domnul Novak a luat plasa [i ca `n fiecare diminea]\ s-a dus s\ prind\ fluturi. L-a `nso]it pu[tiul vecinilor, mic, vioi [i bl`nd. B\tr`nul `l `nv\]ase cum s\ prind\ fluturii `n mreje [i cum s\-i ia de aripi, ca s\ nu r\neasc\ pulberea delicat\ f\r\ de care inima aceasta suav\, frem\t\toare, viu colorat\ din ad`ncul cerului nu poate zbura... La `nmorm`ntarea tragi-comic\ a ateului de neclintit, la care crucea a fost smuls\ de pe sicriu, iar cei prezen]i [i-au `ntors r`nd pe r`nd pardesiele pe dos, ca s\ par\ to]i cenu[ii, pu[tiul a deschis o cutie plin\ cu fluturi, care brusc s-au `n\l]at la cer, at`t de frem\t\tori, de viu colora]i [i suavi, at`t de vii! O ridicare la ceruri a culorilor! O `mbulzeal\ de inimi `n zbor!

noiembrie 2012

Est-Vest

TIMPUL

19

Poeme de Jeremy Page


Jeremy Page (n. 1958) este editor fondator al The Fragmore Papers. Locuie[te `n apropiere de South Downs `n Lewes [i pred\ la Universitatea din Sussex. A publicat patru antologii de poezii, cea mai recent\ fiind In and Out of The Dark Wood (Happen Stance, 2010). Traducerile sale ale poeziilor lui Catullus, Lesbia, au fost publicate de Ashley Press, `n anul 2011, cu titlul The Cost of All Desire. Piesa de teatru scris\ de J. Page, Loving Psyche, a fost pus\ `n scen\ `n Bremen `n luna decembrie, iar nuvelele i-au fost publicate `n Ambit, Citizen 32 [i The Interpreter House.

Pan\
Cu ani `n urm\ mi-ai cerut s\-]i spun o poveste [i ]i-am zis totul despre pas\rea albastr\. Ai ascultat precum un copil, ai verificat s\ vezi dac\ ai `n]eles [i ultima dat\ c`nd ne-am `nt`lnit mi-am dat seama c\ ai c\utat `ncontinuu. }i-am luat m`inile, am f\cut dragoste `ntr-un fel, ai pl`ns. Dar niciodat\ lacrimile tale calde nu mi-au sp\lat vina. P`n\ diminea]a ai plecat. Pe perna ta se afla o singur\ pan\ albastr\, strivit\.

ceasul tic\ie [i tic\ie [i tic\ie.

Dragostea `n conjunctiv
Modul nostru a fost `n general conjunctiv, momentele `n indicativ rare, aleatorii [i r\sp`ndite de-a lungul decadelor [i totu[i r\m`ne certitudinea st`ngace c\ noi aproape nu ne-am cunoscut deloc. Fie c\ `mp\r]eam o por]ie de plevu[c\, ne plimbam `n lumina lunii, descifr`nd Ren Clair, construind o absurditate din piatr\ pentru a ad\posti fiecare g`nd [i vis ce ne trecea prin minte, sau dans`nd [introduce]i adverb de mod] `n mod neverosimil pe Barry White, (da, Barry White), am interac]ionat `n domeniul a ceea ce este posibil, a ceea ce ne dorim [i a ceea ce ne imagin\m. A[a c\ vivamus atque amemus nu-i nimic mai indicativ dec`t dragostea la modul conjunctiv

Sergei Cherkasov, 1954-2007


C\ era de aceea[i v`rst\ cu mine c`nd a murit este tot ce [tiu despre Serghei, ale cui r\m\[i]e umane zac `ngropate `ntr-un petec de p\m`nt pe care cenu[a p\rin]ilor mei `l `mpart. Cine [tie dac\ traseul lui pe aici a fost mai lung, mai plin de evenimente ca al lor? {i cine poate spune ce nenorociri l-au adus `n acest loc final de odihn\? Oricine a venit aici `naintea mea `n aceast\ dup\-amiaz\ de octombrie; oricine ar fi fost, a l\sat ghiocei, de un alb imaculat sprijini]i de cifrele cizelate cu m\iestrie de pe piatra funerar\.
TATUAJE

}in`nd cont timpului XXIV


La cap\tul gr\dinii `ntre patru pere]i ceasul tic\ie toat\ ziua, toat\ noaptea [i nimeni nu-l aude. Numeralele romane fac aluzie cu viclenie la artificiul timpului: trinitatea profan\ dintre trecut, prezent [i ceea ce va fi. Marchez trecerea anului `n timp ce `n `ntunericul uscat

Traducere de Simona S\mulescu, Masterand MTTLC


Aceste poeme s`nt traduse `n cadrul Proiectului Interna]ional Poetry PRO, coordonat de Lidia Vianu, Director al Masteratului pentru Traducerea Textului Literar Contemporan Universitatea Bucure[ti, http://mttlc.ro

Nou volum de poezie de Dumitru Crudu!


MIHAIL VAKULOVSKI
Dumitru Crudu este unul din poe]ii mei prefera]i din literatura rom=n\ contemporan\. A debutat `n 1994 cu dou\ c\r]i extraordinare Falsul Dimitrie [i E `nchis, v\ rug\m s\ nu deranja]i, urmate de {ase c`nturi pentru cei care vor s\ `nchirieze apartamente (1996) [i Poooooooate (2004), c\r]i care au schimbat fa]a poeziei rom=ne [i care au `nsemnat foarte mult pentru poezia de dup\ el. Tot Dumitru Crudu este autorul fracturismului, curent literar format (noaptea) la Bra[ov, al\turi cu Marius Ianu[, pe atunci poet de mare succes, acum pervertit la un fel de cre[tinism extrem. Apoi Dudu a zis c\ nu mai scrie poezie [i, `ntr-adev\r, `n ultimii opt ani a devenit un dramaturg foarte cunoscut [i un prozator prolific, dar n-a mai publicat poezie deloc. Acum a ap\rut la editura chi[in\uian\ Cartier un nou volum de poezie de-al s\u, E[arfe `n cer, volum pe care l-a subintitulat poem, a[a cum a f\cut c`ndva [i Venedikt Erofeev cu Moscova-Petu[ki, una dintre c\r]ile de pe lista lectur\ obligatorie (mai ales c\ avem [i o traducere extraordinar\ a maestrului Emil Iordache, ap\rut\ tot la editura Cartier). E[arfe `n cer este un poem compus din mai multe p\r]i, scrise `n timp ce soacra sa era foarte bolnav\, pe patul de moarte, [i asta dup\ ce-i murise [i socrul, la care poetul
www.timpul.ro

locuie[te `mpreun\ cu fiica lor (dup\ moartea ei st\tea/ pe pat cu fa]a/ spre cer/ de parc\ urm\rea `ncotro/ se `ndreapt\/ sufletul ei,/ a[a cum ai urm\ri o e[arf\ ro[ie/ pe care v`ntul ]i-o smulge din m`ini). {ocul prezen]ei neputincioase l`ng\ o persoan\ drag\ care se afl\ `ntre via]\ [i moarte e at`t de mare, `nc`t poetul `[i aminte[te [i de ceilal]i oameni dragi lui care nu mai s`nt aici [i nu se mai poate exprima altfel dec`t poetic (ieri toat\ seara am privit fotografii de ale/ mamei mele de ale bunicii mele Anica [i de ale mamei so]iei mele/ de ale tat\lui so]iei mele [i de ale unchiului Ghi]\/ de ale m\tu[ii Ileana [i de ale lui mo[ Vasile/ de ale lui mo[ Costea [i de ale lui mo[ Efrim/ de ale m\tu[ii Tamara [i de ale bunicului so]iei mele/ de ale bunicii so]iei mele dinspre mam\/ [i de ale bunicii so]iei mele dinspre tat\// niciunul dintre ei acum nu mai este `n via]\// ieri toat\ seara am privit fotografii de ale/ unor oameni care nu mai s`nt `n via]\// `n una dintre fotografii ea// ie[ea din ap\ `n anul 1968/ `n alt\ fotografie/ mo[ Vasile [i m\tu[a Ileana veniser\ din Cet`reni pe jos/ la Flutura la mama mea [i la bunica Anica `n toamna lui 1974/ acum/ niciunul dintre ei nu mai e `n via]\// dar `n aceste fotografii/ care/ `nc\ nu s-au `ng\lbenit// cu totul/ erau at`t de ferici]i). Chiar din primul existem al c\r]ii, cititorul simte o for]\ poetic\ extraordinar\, poem care merit\ s\ stea singur `ntre dou\ coperte, text `n care Dumitru Crudu utilizeaz\ simbolic culorile [i face un joc lingvistic, dar [i biografic antropocentric aparent simplu, dar foarte subtil [i de mare efect (VARA TRECUT| a murit Evghenii Ivanovici/ [i am mers `mpreun\ la cimitirul central/ dup\ certificatul de deces/ `ntr-un taxi galben/ Zoia Gheorghievna st\tea pe bancheta/ jerpelit\/ din spate/ cu spatele/ la [ofer uit`ndu-se `n urm\/ pe fereastra

opac\ [i murdar\/ a Daciei galbene ca floarea soarelui/ care gonea cu o vitez\ nebun\/ prin ora[ul vechi/ c\tre blocurile noi/ acum/ nici Zoia Gheorghievna/ nu mai e/ `n via]\). ~n alte p\r]i ale c\r]ii-poem scriitorul se joac\ cu distan]ele, astfel hiperboliz`nd [i minimaliz`nd poetic obiectele [i oamenii, care pot ap\rea ca ni[te supraoameni [i pot r\m`ne `n urm\ doar ca o simpl\ floare pe un morm`nt, ca b\tr`nul `nalt `mbr\cat completamente `n ro[u, citat din poemul cu garoafa s`ngerie c`nd am citit cuvintele garoafa s`ngerie am ridicat ochii din carte, eram `ntr-un maxi-taxi [i aveam `n fa]\ semnul rutier: S`ngera ~n loc de `ncheiere am s\ citez ce spune Dumitru Crudu despre aceast\ nou\ carte de poezie, pe blogul atelierului s\u de crea]ie, Vlad Iovi]\: Editura Cartier mi-a publicat zilele acestea o carte de poezie, E[arfe `n cer, dup\ opt ani de la precedenta carte de poezie. Nu credeam c\ am s\ mai scriu poezie. Am vrut s\ m\ las, dar pe cartea asta am scris-o `n timpul c`nd a fost bolnav\ [i atunci c`nd a murit mama so]iei mele. E un volum consacrat amintirii ei. E un volum consacrat tuturor oamenilor apropia]i mie care nu mai s`nt `n via]\. Nu l-am scris vr`nd glorie literar\. Nici nu credeam c\ scriu poezie. Eram a[a de ANGOASAT de tot ce mi se `nt`mpla `n ianuarie c\ singura form\ pe care am g\sit-o a fost s\ scriu. {i am scris poezii. Poeziile astea s`nt un cadou pe care mi l-a f\cut doamna Zoia. Volumul se g\se[te `n libr\riile Cartier. Are 40 de pagini. E ca o lam\, dar `mi este foarte scump. P`n\ la el nu am mai scris opt ani poezie [i nu [tiu dac\ am s\ mai scriu vreodat\ poezie, pentru c\ nu cred c\ poezia ar trebui s\ fie scris\ pe band\ rulant\. Ea vine foarte rar. ~ns\ acest lucru nu e obligatoriu s\ fie valabil pentru to]i. Repet, nu am scris aceste poezii ca s\ plac\ cuiva, ca s\

surprind criticii literari sau iubitorii de poezie. Nu am urm\rit s\ [ochez, s\ bravez, s\ epatez. Nu am folosit nici o `njur\tur\. Nu am folosit cuvinte indecente. Nu am folosit cuvinte dure. Se poate scrie poezie [i f\r\ aceste cuvinte. Mie `mi este dor de oamenii pe care i-am cunoscut [i nu mai s`nt al\turi de noi. Ca s\ comunic cu ei, ca s\-mi exprim dragostea [i recuno[tin]a fa]\ de ei, am scris aceste poezii. S`nt ni[te poezii prin care am putut s\-mi `nving frica [i disperarea. S`nt ni[te poezii care m-au ajutat s\ cred din nou [i s\ sper. Dumitru Crudu, E[arfe `n cer (poem), Editura Cartier, Chi[in\u, 2012.

noiembrie 2012

20
IDEI FLOTANTE

TIMPUL

Vitraliu

O problem\ de chimie social\


DUMITRU UNGUREANU
Av`nd prostul obicei s\ dau deseori cu b`ta `n balta comentariilor pe re]eaua Facebook, m-am pomenit deun\zi implicat `ntr-o controvers\ ce m-a am\r`t. Am\nuntele [i persoanele mi se par mai pu]in importante dec`t ideea ridicat\ din jarul discu]iei. De[i pot fi ghicite, nu voi da nume, cu riscul de-a ]ine textul `ntr-o generalitate f\r\ consisten]\. O scurt\ punere `n tem\ este strict necesar\. Cum se `nt`mpl\ `n re]ea, cineva invit\ la un eveniment public, o lansare de carte, o pies\ de teatru, un film sau un concert. C`nd faci astfel de invita]ie, te a[tep]i ca nu toat\ omenirea ag\]at\ `n ochiurile Re]elei s\ percuteze elegant, iar obiec]iile, ironiile, mu[c\turile s\ paraziteze mesajul. Mi se pare c\ [i asemenea replici pot m\sura interesul, iar cine crede altfel n-are dec`t s\-[i fac\ propria VPN! Probabil de-asta am comis o ironie perfect inutil\. Dar subiectul m-a st`rnit, realmente. Mesajul chema la un spectacol teatral compus din (sau cu, sau pe) versurile unui poet contemporan care [i-a recunoscut colaborarea cu Securitatea. Scrisoarea de recunoa[tere i-a fost publicat\ de prima revist\ literar\ a poporului, iar de-atunci poetul-delator tot opinte[te s\ demonstreze c\ n-a comis nimic r\u. Str\dania neostoit\ mi-a trezit sentimente de mil\. Omul, f\r\ `ndoial\, e o gr\m\joar\ de contradic]ii, cum spunea Malraux. De ce un poet delicat, sensibil, iubit de al]i poe]i [i critici, n-ar fi [i-un delator pe m\sura talentului, recompensat vizibil? Turn\toria inofensiv\, zic gurile rele, i-a facilitat poetului mutarea din provincia lui f\r\ ie[ire `n Bucure[ti, `ntr-o perioad\ c`nd astfel de salturi erau permise numai celor atent selecta]i. Ce nu e-n stare s\ fac\ poetul pentru opera sa!? Ajuns aici, `mi dau seama c\ `ntrebarea trebuie formulat\ astfel: poetul, scriitorul `n general ([i cel rom=n `n special) poate face orice pentru Oper\? Opera merit\ orice m\g\rie din partea autorului? Orice oper\? Dac\ nu m\ `n[el, e o veche [i insolubil\ chestiune. Iar discu]ia se amplific\. Oare ce dimensiuni ale umanit\]ii s\ descrii, ce nout\]i minunate s\ inventezi, ce bucurie s\ generezi `n sufletele contemporanilor [i urma[ilor printr-o Oper\ la baza c\reia st\ un pact m`r[av sau o crim\? Exist\ `n cultura rom=n\ mitul Me[terului Manole, iar toate interpret\rile par s\ duc\ la justificarea jertfei. Da, asta se poate `n poezie, `n eseistic\ [i-n romane. Dar `n realitatea curent\? Cine, `n zilele noastre, [i-ar asuma gestul atribuit lui Manole? Cultura european\ de]ine mitul lui Faust care, datorit\ pactului cu Diavolul, produce opere nemaipomenite. {tiu c\ viziunea romantic\ asupra Creatorului (de Art\) a pierdut demult [i practican]ii, [i sus]in\torii. Ori s-au modificat condi]iile de `ncheiere a t`rgului? S\ fie turn\toria la Securitate tot un soi de pact faustic? Dac\ ne g`ndim c\ l-a semnat, `ntre al]ii, {tefan Augustin Doina[, traduc\tor `n rom=ne[te al capodoperei Faust, piesa lui Goethe, parc\ am fi tenta]i s\ accept\m posibilitatea. Judec`nd valoarea traducerii [i privind opera lui Doina[ prin ochiul competent [i exigent al lui Gh. Grigurcu, de exemplu, obiec]iile n-ar fi justificate. Dar Doina[, ca poet, n-are nici m\car cota unui Nichita St\nescu, iar traducerea sa nu-i born\ de mo[ie `n limba rom=n\. {i `nc\ o dat\ se na[te `ntrebarea: merit\? Pentru destinul personal [i pentru confortul material, eviden]a `mpinge la r\spuns afirmativ. Pentru vie]ile celor tradu[i `n notele informative retribuite... A fost uitat\ sau trecut\ cu vederea contribu]ia lui Doina[ la cazul c\pitanul Soare contra H. R. Patapievici. Greu de `n]eles necesitatea mascaradei pentru eviden]ierea unei capacit\]i intelectuale de talia lui H.R.P. Oare pentru binele patriei e musai s\ func]ioneze sistemul macul\rii cu aparen]\ de elogiu? Doar a[a pot fi atrase `n slujba statului cele mai bune creiere n\scute `ntre grani]e? S\ fie valid patriotismul pe baz\ de [antaj? Patapievici, naiv sau antrenat `n prealabil, a l\sat impresia c\ urm\rirea c\reia `i c\zuse victim\ este real\, nu trucat\. Dar dac\ se ia `n considerare func]ia primit\ ulterior, jocul s\u de argumente `n chestiunea AntohiHoi[ie, c`nd a tratat cu sofisme jenante protestul Hertei Mller, presupunerea de-a fi fost el `nsu[i la curent cu regia spectacolului nu e total gre[it\. {i dac\ se mai pune la socoteal\ concomiten]a afacerii AntohiHoi[ie cu scandalul poneiul roz, st`rnit ca s\ acopere ru[inea turn\torilor la Securitate finan]a]i din bugetul statului pentru c\l\torii de reprezentare a culturii rom=ne `n str\in\tate, lucrurile chiar c\ nu mai necesit\ explica]ii. Dincolo de joaca de copii mari a intelectualilor cu Securitatea (sau cu serviciile secrete), avem o problem\ de chimie social\, s\ zic a[a. Omul, ca individ, se poate deda oric\rui viciu, c`t\ vreme nu afecteaz\ pe cei din jur. S\ fii agent secret sau informator al serviciului respectiv, contra foloase materiale, este o alegere explicabil\ sau chiar scuzabil\ pentru firile s\race. C`t\ vreme mecanismul func]ioneaz\ `n toate ]\rile democrate, nu-l g\sesc anormal `n Rom=nia. ~ns\ Rom=nia n-a fost o ]ar\ democrat\ [i pare-se c\ nu este nici azi. Or, `n condi]iile date, colaborarea cu serviciile amintite `nseamn\ a fi p\rta[ cu sistemul de control social. P`n\ `n 1989, sistemul era clar represiv, cu reguli dure, periodic redefinite; dup\, sistemul e ceva confuz, mo[tenitor al privilegiilor precedentului, manipulator al dosarelor compromi]\toare. Dac\ ai respect pentru propria persoan\, evi]i colaborarea. Cu at`t mai mult dac\ e[ti intelectual, artist ori preot. Exist\ o lege nescris\, conform c\reia slujitorii serviciilor de acest fel s`nt rejecta]i, mai devreme sau mai t`rziu, indiferent de nivelul p`n\ la care au urcat. De servitu]i [i constr`ngeri nu mai pomenesc. Revenind acum la poetul-delator [i la adulatorii s\i de complezen]\, de nevoie sau degeaba, m\ uime[te ([i m\ `ntreb dac\ numai pe mine?) c\ eviden]a n-a impus `n jurul s\u un cordon sanitar. Individul nu s-a retras la m`n\stire, la casa p\rinteasc\, la marginea lumii. E problema sa, iar eu nu-l condamn. Ce po]i a[tepta de la unul care a pactizat cu for]ele `ntunericului? C\ este invitat, premiat, promovat, asta nu mai e problema personal\ a unuia sau altuia. Este problema societ\]ii rom=ne. S`nt prea multe cazuri asem\n\toare ca s\ ocolim ipoteza c\ societatea este bolnav\. C`nd un Al. Paleologu e dat ca exemplu de boierie intelectual\, nu te mir\ c\ ipocrizia este model paideic [i dubla m\sur\ deontologie profesional\.

Autoportretul
DOREL SCHOR
Este de presupus c\ fiecare pictor, sau aproape fiecare, a `ncercat s\-[i fac\ portretul. Chiar de mai multe ori. Van Gogh, de pild\, ne-a l\sat sumedenie de tablouri `n care personajul, adic\ el, e surprins `n diferite ipostaze, `n diverse situa]ii. Dar `naintea lui, marele Rembrandt a f\cut acela[i lucru, la fel a procedat Goya [i, mai `nainte, Drer. De cele mai multe ori portretele surprind fizionomia artistului, uneori `nfrumuse]`nd-o, alteori [arj`nd sau av`nd chiar premoni]ii ciudate. Leonardo Da Vinci ne-a l\sat, probabil, cele mai frumoase portrete din istorie, dar un autoportret din tinere]e nu avem. Dup\ unii speciali[ti, artistul [i-a plasat totu[i imaginea `n una dintre cele mai celebre opere ale sale: Cina cea de tain\. Dup\ opinia acestora, `l reg\sim sub chipul lui Toma Necredinciosul. Om al Rena[terii, Da Vinci a considerat c\ e mai firesc s\ pui `ntreb\ri, dec`t s\ crezi f\r\ s\ cercetezi Victor Brauner [i-a pictat portretul cu un ochi scos. Dup\ circa doi ani el [i-a pierdut `ntr-adev\r ochiul, intervenind `ntr-o ceart\ iscat\ `ntre doi pictori. Este aceasta m\rturia unei premoni]ii? Coinciden]a este pu]in prea mare, mai ales `n cazul lui Brauner, care credea `n misticism. Goya [i-a strecurat autoportretul `n tablourile regale, dar a realizat c`teva p`nze `n care chipul lui, z`mbitor sau suferind, `i reflecta starea de spirit, buna dispozi]ie sau triste]ea. Nu putem s\ nu pomenim de {tefan Lucian, maestrul rom=n care, paralizat [i suferind fiind, [i-a legat pensula de m`n\, continu`nd s\ picteze. Este foarte cunoscut autoportretul intitulat Un zugrav, care subliniaz\ semnifica]ia profund uman\ a crea]iei. Portretul eviden]iaz\ fr\m`nt\rile suflete[ti ale artistului, confruntat cu boala [i cu lipsurile. Voi mai cita, `ntr-o ordine oarecare, autoportretele semnate de Amedeo Modigliani, Paul Gauguin, Pablo Picasso, Andy Warhol, Salvador Dali, Toulouse Lautrec, Claude Monet, Marc Chagall, dar [i memorabilele autoportrete ale lui Iosif Iser, Corneliu Baba, Octav B\ncil\, Theodor Pallady, Romeo Niram [i mul]i al]ii, care au l\sat posterit\]ii chipul lor, dar [i un fragment de fresc\ a societ\]ii din acele vremuri. Albrecht Durer, Autoportret (1498) Victor Brauner, Autoportretul cu ochiul scos (1931)

{tefan Luchian, Un zugrav. Autoportret (1907)

Corneliu Baba, Autoportret (1980)

Vincent van Gogh, Autoportret (1886/'87)


www.timpul.ro

noiembrie 2012

Agora

TIMPUL

21

Vara Varanului (I)


SORIN BOCANCEA
Conflictul politic din aceast\ torid\ var\ dintre Pre[edinte [i USL ne-a adus aminte, dac\ mai era nevoie, c\ procesul de democratizare a unei ]\ri ie[ite din totalitarism nu este unul linear ascendent. Chiar dac\ s-ar putea indica [i ]\ri cu democra]ie mai veche dec`t a noastr\ cu derapaje de la principiile democratice, diferen]a dintre acelea [i noi este c\ `n cazul nostru, ca `n al unui organism aflat `nc\ `n convalescen]\, orice r\ceal\, orice criz\ minor\, orice acces de tuse antidemocratic\ provoac\ mari leziuni. Dup\ dou\ decenii de post-totalitarism, dup\ c\p\tarea statutului de stat membru al UE, dup\ o perioad\ destul de lung\ `n care Corneliu Vadim Tudor st\ `ntr-un conule] de umbr\ (`n care `ncape lejer [i partidul s\u), era pentru mul]i dintre noi greu de imaginat c\ la conducerea ]\rii vom avea comportamente [i tipuri de discurs specifice epocii na]ional-comunismului. M\ voi opri asupra c`torva dintre ele. muni[tii care au mo[tenit puterea de la el, cei din stirpea lui Iliescu [i Voiculescu, au pus imediat semnul egal `ntre comunism [i tiran, `nc`t uciderea lui a fost prezentat\ ca dispari]ie a comunismului. Lui B\sescu nu i s-a preg\tit uciderea, ci demiterea, prezentat\ ca moment din care intr\m `n plin\ democra]ie [i prosperitate. Acest lucru ne mai trebuia, c\ `n rest toate condi]iile pentru a avea raiul pe p\m`nt erau coapte. S\ spunem c\ B\sescu ar fi fost `nl\turat prin referendum. I-ar fi scos acest fapt pe rom=ni din criz\ sau ar fi f\cut Rom=nia mai democratic\ dec`t este acum? Nicidecum. Criza economic\ nu se rezolv\ prin eliminarea unui pre[edinte iar cei care au ini]iat [i condus mi[carea de suspendare [i `ncercarea de demitere au dovedit c\ nu s`nt `n rela]ii mai bune cu democra]ia dec`t este Traian B\sescu. Scopul proiectului de care vorbesc a fost ([i `nc\ este) crearea unui val de antipatie `mpotriva Pre[edintelui astfel `nc`t orice m\sur\ `mpotriva sa s\ par\ justificat\. Iar pe un astfel de val poate s\ accead\ la putere oricine, fiindc\ se mizeaz\ pe isterizare [i compara]ie. Roadele h\rniciei de at`]ia ani s-au v\zut `n timpul crizei, c`nd `nc\lcarea de c\tre USL a cadrului constitu]ional a fost privit\ de c\tre vectorii de opinie cu mare `ng\duin]\, c`nd nu a fost socotit\ legitim\ de-a dreptul. USL a comis `n mod real [i verificabil tocmai ceea ce `i repro[a lui Traian B\sescu, `nc\lcarea cadrului constitu]ional. Dar, orice ilegalitate a USL a fost prezentat\ ca un r\u mai mic dec`t r\m`nerea `n func]ie a Pre[edintelui, a r\ului cel mare sau a R\ului pur [i simplu. ve[te legile ordinare. Diferen]a specific\ o constituie faptul c\ Victor Viorel Ponta a emis o ordonan]\ ce modifica o lege organic\, cea a referendumului, dup\ ce deja se declan[ase procedura de suspendare. ~n fond, care a fost schimbarea? Legea nr. 3/2000 privind organizarea [i desf\[urarea referendumului (M.O. nr. 84 din 24 februarie 2000), la art. 5 (2), prevede: Referendumul este valabil dac\ la acesta particip\ cel pu]in jum\tate plus unu din num\rul persoanelor `nscrise `n listele electorale. C`nd a con[tientizat faptul c\ s-ar putea ca rom=nii s\ nu vin\ la referendum [i, `n consecin]\, acesta s\ nu fie validat, V. V. Ponta a modificat aceast\ prevedere prin OUG nr. 41/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 (M.O., Partea I, nr. 452, din 5 iulie 2012) care, la Art. 10, prevede: Prin derogare de la art. 5 alin. (2), demiterea Pre[edintelui Rom=niei este aprobat\ dac\ a `ntrunit majoritatea voturilor valabil exprimate ale cet\]enilor care au participat la referendum. Astfel, prin acest abuz, s-a ajuns s\ se schimbe regula `n timpul jocului dup\ cum au voit guvernan]ii. S\ nu uit\m c\ aceast\ mi[care a fost precedat\ de trecerea, la 1 iulie, a Monitorului Oficial din subordinea Camerei Deputa]ilor tot `n cea a executivului, pe hilarul motiv c\ `n acesta au fost publicate mai multe acte ale Guvernului dec`t ale Parlamentului. Motivul real a fost acela de a avea control pe publicarea deciziilor Cur]ii Constitu]ionale [i a altor acte ce urmau a fi importante `n `ntreaga schem\ de suspendare a Pre[edintelui. La aceste abuzuri, s-au mai ad\ugat [i altele: schimbarea intempestiv\ a Avocatului poporului (s\ nu existe posibilitatea contest\rii actelor emise de Guvern) [i limitarea atribu]iilor Cur]ii Constitu]ionale. La ce mai era nevoie de Parlament? Printre acuza]iile ce au stat la baza suspend\rii se num\r\ tocmai [i uzurparea de calit\]i a Parlamentului de c\tre Executiv. Unde erau parlamentarii atunci c`nd Guvernul s-a substituit institu]iei lor prin actele enumerate mai sus sau, s\ ne exprim\m `n tonul perioadei, c`nd atribu]iile i-au fost plagiate de c\tre Guvern? Desigur, `n sal\. Au ]ipat vreo doi, dar erau din opozi]ie. s\ ias\: `n locul absen]ilor votau cei din comisie. Se `mpu[cau doi iepuri dintr-un foc: ie[ea cine trebuie [i se asigura participarea masiv\, conform directivelor partidului. Se ajungea la procente de 99% participare la vot. Fenomenal! Se aplica foarte s`rguincios principiul enun]at de Stalin: nu conteaz\ cine voteaz\, ci conteaz\ cine num\r\ voturile. ~n cazul referendumului, USL a avut nevoie de participare, de cvorum. C`nd [i-au dat seama c\ nu va ie[i, au apelat la vechiul mecanism, ce nu a fost l\sat deoparte `n to]i anii, `ns\ la alt\ scar\. La fiecare scrutin s-a vorbit despre liste false, despre tot felul de fraude. Chiar dac\ au existat dovezi ale unor asemenea fapte, nimeni nu a p\]it nimic; iar la urm\torul tur, acelea[i acuza]ii, acelea[i fapte [i iar lini[te, pentru c\ fiecare a sperat c\-i va veni r`ndul la pescuitul `n apele tulburi ale listelor. E de-a dreptul edificatoare declara]ia lui Liviu Dragnea `n ap\rarea sa: am f\cut [i eu ce au f\cut toate partidele. E de-ajuns at`t, a dat mesajul c\tre to]i cunosc\torii. Diferen]a fa]\ de celelalte tururi a f\cut-o num\rul mare de persoane care trebuia s\ dispar\ din liste. E greu de [ters 1,5 milioane de oameni. Demisia Ministrului de Interne, Ioan Rus, `mpreun\ cu ceea ce a spus altui demisionar, Ministrul Administra]iei, Paul Dobre (eu chiar nu vreau s\-mi petrec b\tr`ne]ile `n pu[c\rie!), ne indic\ un lucru: li s-a cerut s\ falsifice listele [i nu au vrut. Au preferat s\ plece. [i, ca dovad\ c\ trecutul nu iart\ pe nimeni, din cenu[iul uit\rii, s-a ridicat vocea lui Nea Tavi Cozm`nc\: Dac\ gestionau bine lucrurile se putea rezolva [i problema cu demiterea lui Traian B\sescu.... ~n primul r`nd vinovat este Rus. Dac\ eram `n locul lui f\ceam a[a ceva? Eu am gestionat referendumul cu Constitu]ia dou\ zile [i am rezolvat problema c\ era pe via]\ [i pe moarte. Dac\ eram `n locul lui Rus actualizam listele. F\ceam bine, serios, responsabil (G`ndul din 5.09.2012). ~l cred, `mi aduc aminte, a[a a fost. Au fost atunci localit\]i cu 150% participare la vot. Acum, prin Vrancea, a fost o localitate [i cu 250%. Se vede cine lucreaz\ `n spiritul lui Cozm`nc\, cine `i s`nt urma[ii. Neatavisme politice. S-a trezit acum Rus european, cu principii, c`nd chestiunea era pe via]\ [i pe moarte; `n loc s\ execute ce i s-a spus, a preferat s\ demisioneze. Un r\u, neserios, iresponsabil (`n cheie neatavic\).
1 Sorin Bocancea, Mass-media [i puterea politic\ `n Rom=nia postcomunist\. Forme ale unor rela]ii anormale `n Daniel {andru & Sorin Bocancea (coord.), Mass-media [i democra]ia `n Rom=nia postcomunist\ (Editura Institutul European, Ia[i, 2011), p. 110.

Crearea unicului vinovat


De c`nd a intrat `n conflict cu guvernarea T\riceanu, Traian B\sescu a fost subiectul unui program de creare a unicului responsabil pentru tot ceea ce se `nt`mpl\ `n societate. Acest program a fost [i este `nc\ derulat de c\tre Trustul Intact al fostului turn\tor la Securitate, ajuns demnitar `n postceau[ism, Dan Voiculescu. La program s-au mai al\turat periodic, din motive proprii, [i al]i vectori media, dup\ cum a b\tut v`ntul. Cine poart\ responsabilitatea acestui fenomen? Toate p\r]ile implicate. Pre[edintele a gre[it atunci c`nd, din pozi]ia de [ef al statului, a intrat `n disput\ cu patronii media, pe care i-a etichetat moguli, [i cu salaria]ii acestora, pe care i-a etichetat tonomate sau cu alte formule deloc onorante pentru el. Nu conteaz\ dac\ `n momentul acela a avut dreptate sau nu, ci doar faptul c\ au fost sub statutul s\u astfel de reac]ii [i intrarea `n direct la unele emisiuni de sear\ (ultima interven]ie chiar a servit prilejul declan[\rii manifest\rilor antipreziden]iale din iarna trecut\) [i c\ le-a servit un motiv adversarilor s\i s\-l demonizeze mereu. Cred c\ oricine ar avea curiozitatea s\ analizeze produc]iile Antena 3 din cel pu]in ultimii cinci ani, ar putea constata c\ nu a fost zi `n care s\ nu se titreze un mesaj `mpotriva lui Traian B\sescu sau s\ nu i se aduc\ acuza]ii `n oricare dintre emisiuni pentru orice: [i pentru ce ]inea de el [i pentru ce nu ]inea de el. Dup\ cum am mai spus [i cu alt\ ocazie, de c`]iva ani asist\m la o monomanie, la indicarea obsesiv\ a unui singur vinovat pentru tot ceea ce se `nt`mpl\ (de la scandaluri politice la secet\, inunda]ii [i cutremure): Traian B\sescu. Din perioada ceau[ismului t`rziu nu am mai auzit rostindu-se cu at`ta densitate [i intensitate numele pre[edintelui Rom=niei ca acum. Dac\ atunci ]ara respira prin pl\m`nii geniului Carpa]ilor [i tr\ia doar prin via]a lui, ast\zi `ntreaga via]\ a societ\]ii rom=ne[ti este redus\ la universul Palatului Cotroceni [i explicat\ prin ceea ce face Pre[edintele. {i asta nu de c\tre o televiziune aservit\, ci de c\tre trusturile adversare Pre[edintelui1. {i `n 89 am avut un unic vinovat, de parc\ Ceau[escu ar fi ]inut regimul comunist `n Rom=nia singur (eventual cu so]ia [i copiii). Cowww.timpul.ro

Substituirea executivului legislativului `n materie de legi organice


O problem\ a tuturor guvern\rilor postdecembriste a fost abuzul de ordonan]e de urgen]\, ceea ce `nseamn\ o substituire a legislativului de c\tre executiv. Acces gest are o istorie mai lung\ dec`t postceau[ismul. S\ ne amintim. ~n Constitu]ia Republicii Socialiste Rom=nia, din 1965, se stabilea faptul c\ forul legislativ este Marea Adunare Na]ional\. Dar, activitatea acesteia era limitat\ de competen]ele pe care art. 64(2) i le d\dea Consiliului de Stat, de a stabili norme cu putere de lege `n perioada dintre sesiunile Marii Adun\ri Na]ionale, [i care hot\ra c\ acesta este unicul organ legislativ. Astfel, Marii Adun\ri i-a fost anulat\ orice putere, deoarece activitatea sa se reducea, de cele mai multe ori, la confirmarea unui pachet de decrete pe care le vota `n bloc, supuse ei spre confirmare de c\tre Consiliul de Stat. De[i acestea primeau cu ocazia adopt\rii lor nume de legi, ele r\m`neau cunoscute [i erau invocate cu numele [i num\rul de decrete. Asimilarea total\ a Constitu]iei cu legile ordinare a f\cut ca, p`n\ `n 1989, s\ cunoasc\ nu mai pu]in de zece modific\ri [i [ase republic\ri. Ceau[ismul a c\zut, comportamentul a r\mas. Constitu]ia `nc\ `n vigoare prevede, la art. 115, c\ Parlamentul poate adopta o lege special\ de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonan]e `n domenii care nu fac obiectul legilor organice, `n care se va stabili, `n mod obligatoriu, domeniul [i data p`n\ la care se pot emite ordonan]e. Guvernul poate adopta ordonan]e de urgen]\ numai `n situa]ii extraordinare a c\ror reglementare nu poate fi am`nat\, av`nd obliga]ia de a motiva urgen]a `n cuprinsul acestora. Aceast\ prevedere nu s-a respectat, guvernele postdecembriste uz`nd de ordonan]e dup\ cum le-au cerut interesele de moment. Trebuie remarcat faptul c\ p`n\ `n aceast\ var\ ordonan]ele au fost date `n ceea ce pri-

Conteaz\ cine num\r\


~n vremea comuni[tilor, atunci c`nd se organizau alegeri pentru Marea Adunare Na]ional\, se dorea s\ se demonstreze c\ `ntregul nostru popor particip\ la via]a politic\ a ]\rii. Astfel, dup\ ce se `nchideau sec]iile de votare, urmau dou\ opera]iuni: `nt`i se vedea dac\ a ie[it cine trebuie [i apoi dac\ au participat c`]i trebuie. Dac\ nu ie[ea cine trebuie, era f\cut DETECTOR

Suferin]ele limbii rom=ne


LIVIU FRANGA
Cum e s\ confunzi un contact cu un contract? Ziari[tii de mai jos ne-o dovedesc cu prisosin]\. ~n scris, vai (scripta manent, nu-i a[a?...) 64) Soprana Amalia Antoniu (36 de ani) se zbate `ntre via]\ [i moarte dup\ ce a contractat o bacterie `n Spitalul CF2 din Capital\. (supratitlul articolului de mai jos, p. 1) 65) Aici medicii au descoperit c\ Amelia a contractat un stafilococ auriu care i-a provocat o infec]ie acut\. (Silviu Brum\, `n Adev\rul, 24 aprilie 2010, nr. 6145, p. 1) 66) Reprezentan]ii Spitalului CF2 exclud `ns\ posibilitatea ca cele dou\ paciente s\ fi contractat o bacterie din sala de opera]ii [] (Silviu Brum\, Adina {tefan, articolul Mi-au omor`t fiica de dou\ ori, ibid., p. 5) Tulburarea confuzional\ cu efecte semantice s\ se fi datorat, oare, `n cazul celor doi ziari[ti obi[nui]i, totu[i, s\ opereze mai mult (ca al]ii) cu cuvinte, [i nu, de pild\, cu bisturiul (ca `n contextul de mai sus) , faptului c\ lumea artistic\ (supra)vie]uie[te, dincolo de reflectoare [i blitz-uri, confeti [i sclipiciuri, numai `n condi]iile existen]ei contractelor cu beneficiarii? Iat\ cum, pe nesim]ite, ideea de contact (artistic, dar nu numai) este subminat\ [i sf`r[e[te prin a fi ireversibil `nghi]it\ de aceea de contract.

octombrie 2012

22
NOTELE UNUI MOTAN VAGABOND

TIMPUL

Labirint

Pisicile din Efes


CONSTANTIN ARCU
~n peregrin\rile mele din ultima vreme, `n noiembrie a.c., am ajuns pe riviera turceasc\. Despre turci, ca s\ fiu sincer, n-aveam o p\rere prea bun\. Mult\ vreme am tr\it cu impresia c\ s`nt libidino[i [i unsuro[i. Ni[te indivizi dezagreabili. Din cauza asta nu m-am sim]it niciodat\ atras de Turcia. Mai s`nt [i alte motive pe care nu le mai pomenesc. A[a se face c\ am ajuns acolo dintr-o `nt`mplare. {i optica mea despre turci s-a schimbat `n bun\ m\sur\. Acum mi se par unsuro[i [i libidino[i. Dar trebuie s\ recunosc c\ se poart\ decent [i amabil. Se observ\ c\ s-a pus biciul pe cei tineri [i au fost dresa]i s\ se comporte civilizat cu str\inii. Cu vreo dou\zeci de ani `n urm\, `]i venea s\ faci calea `ntoars\ chiar de la grani]\. Nu mi-am propus s\ public pagini dintr-un jurnalul turcesc. S`nt s\tul p`n\ peste cap de pseudo-jurnale `n care descoperi texte traduse din ghiduri [i pliante turistice. Din astea descoperi prin toate revistele din Rom=nia. }in numai s\ relatez c`teva aspecte. Din Antalya am pornit `n sus, de-a lungul coastei Mediteranei, spre Izmir. Pe data de 07.11.2012 d. C., am ajuns `n apropierea localit\]ii Dalyan, acolo unde r`ul Koycegiz formeaz\ o pitoreasc\ delt\ `nainte de a se v\rsa `n Marea Mediteran\. Am f\cut mai `nt`i o croazier\ pe canalele cu stuf, admir`nd localurile [i vili[oarele de pe maluri, `n fa]a c\rora erau acostate navele de agrement. Spre final, am asistat la un spectacol inedit. Doi turci aruncau `n ap\ fr`nghii de care legaser\ crabi alba[tri [i atr\geau la suprafa]\ broa[te ]estoase uria[e. Nu au dimensiunile broa[telor din Galapagos, probabil ]estoasa pe care o ispiteau turcale]ii avea vreo 70 cm lungime, dar ori[ic`t, `nseamn\ ceva. Ei aruncau nada, apoi `ncepeau s\ trag\ de fr`nghie [i ]estoasa `[i f\cea apari]ia urm\rind rapid [i mu[c`nd cu l\comie din carapacea dur\ a crabului. Cu mult\ dexteritate, reu[eau s-o atrag\ p`n\ l`ng\ barc\, numai pentru a fi pozat\.
UMOR PE VIZOR

Aici broasca ]estoas\ uria[\ este o adev\rat\ vedet\. La cap\tul unei lagune, se afl\ Plaja Iztuzu sau Plaja ]estoaselor. Pe f`[ia de p\m`nt dintre delta r`ului [i mare ]estoasele `[i depun ou\le. Fiecare cuib e marcat printr-un arac `ngropat `n nisip. Nu [tiu de ce se procedeaz\ astfel, zona de plaj\ pe care se aflau cuiburi cu ou\ p\rea compact\. De[i m\ `mpingea curiozitatea, n-am `ndr\znit totu[i s\ dezgrop vreun cuib ca s\ v\d ou\le ]estoaselor. Legea le protejeaz\ [i nu ]ineam neap\rat s\ intru `n vreo `ncurc\tur\. Nimic nu trebuia s\ [tirbeasc\ m\re]ia unei zile ce urma s\ devin\ memorabil\. Pe aceea[i dat\ de 7.11.2012 d. C., subsemnatul am f\cut o baie stra[nic\ `n Marea Mediteran\. Am intrat `n ap\ cu g`ndul c\ `mi voi `nmuia picioarele. Afar\ era cald ca vara, iar apa mi sa p\rut rece la primul contact. Treptat `ns\ m-am acomodat [i am devenit tot mai curajos. La drept vorbind, ni[te fran]uji mi-o luaser\ `nainte. Am `notat mai bine de o or\, ceva nemaipomenit. {i apoi am f\cut plaj\. S`nt totu[i pe[te [i m\ `ntreb dac\ m-am n\scut `n locul potrivit, respectiv la vreo 500 km de cea mai apropiat\ mare. Mi-am continuat drumul pe riviera turceasc\ [i a doua zi eram la Efes (Ephesus). Epoca de gloria a Efesului a apus, ora[ul supravie]uie[te prin ruinele sale [i faima care d\inuie peste veacuri. {i pe bun\ dreptate, `n vremurile sale de glorie, ora[ul a fost capitala provinciei romane din Asia. Aici au tr\it, din c`te se spune, pe anumite perioade, apostolul Pavel [i Ioan Evanghelistul. ~n apropiere se afl\ casa `n care a locuit Fecioara Maria, dup\ r\stignirea lui Iisus Hristos. ~ns\ Templul zei]ei Artemis din Efes (Templul Dianei, pentru romani), construit `n sec. VI `. C., una din cele 7 minuni ale lumii antice, nu mai exist\. Se pare c\ a fost cu adev\rat o minune a acelor vremuri. Philon, impresionat de acel m\re] templu, ar fi afirmat: Am v\zut zidurile din Babilon, am v\zut gr\dinile din Semiramis, am v\zut statuia lui Zeus din Olimp, Colosul din Rodos, piramidele. Dar c`nd am v\zut templul din Efes, celelalte minuni au disp\rut ca `n cea]\. Pe locul respectiv, acum se afl\ numai o coloan\ ridicat\ `n timpurile moderne. Templul a fost nimicit, pe 22 iulie 356 `. C., `n incendiul provocat de un individ mediocru, f\r\ merite deosebite care s\-l impun\ printre semenii s\i, pre numele s\u de tic\los

Herostratos. Acesta a pus focul din ambi]ia de a se men]ine `n memoria posterit\]ii [i a murit `n incendiul provocat de el `nsu[i. Se spune c\ `n noaptea `n care templul a ars, s-a n\scut Alexandru Macedon. ~ntrebat\ de ce nu [i-a protejat templul, Artemis ar fi r\spuns c\ a fost ocupat\ cu na[terea marelui strateg [i n-a reu[it s\ aib\ grij\ de edificiul s\u. Pe c`nd m\ aflam la Efes, mi-am amintit c\ m\ g\sesc pe urmele grupului de poe]i rom=ni care fuseser\ aici cu vreo dou\ s\pt\m`ni `n urm\. Vocile lor se auzeau `nc\ printre ruinele Teatrului Odeon. (Acest teatru cu o capacitate de 24000 de locuri era cel mai mare din Asia Minor.) Nu [tiu ce incendiu au provocat bravii poe]i, `ns\ se pare c\ [i-au `nscris numele printre nemuritori. Pe bune, m-am sim]it cuprins de m`ndrie, unii dintre ei `mi s`nt prieteni. Efesienii (dac\ forma nu-i corect\, `mi cer scuze) privesc fix `n fa]\ [i murmur\ versuri. Al]ii au `nceput s\ `nve]e rom=na rapid\ din dorin]a de a citi `n original operele bravilor stihuitori. Nici jocurile sportive din antichitate nu reu[eau s\ st`rneasc\ at`ta interes [i at`tea comentarii. Ecoul poemelor continu\ s\ reverbereze printre pietre p`n\ la ruinele Bibliotecii lui Celsius. Se spune c\ b\rba]ii de vaz\ din Efes frecventau cu regularitate biblioteca pentru c\ de

acolo pornea un tunel secret p`n\ la casa dragostei sau, mai exact spus, casa de toleran]\ din cetate. M\ rog, gura lumii. Dar mi-a pl\cut ideea. {i am re]inut-o. Ooops! Din capul locului mi-am propus s\ scriu despre pisicile din Efes [i constat c\ am luat-o pe ar\tur\. M\car la final s\-mi revin. De cum intri, printre ruine, descoperi m`]ele. Le `nt`lne[ti pretutindeni, pe ziduri [i pe coloane, frec`ndu-se de picioarele turi[tilor, mieun`nd [i alint`ndu-se. Am umblat prin multe alte ]inuturi cu ruine, `ns\ n-am pomenit de at`tea pisici. M-am interesat dac\ le `nso]e[te vreo legend\ [i ce-i cu ele. N-am primit niciun r\spuns sigur. Or aceste pisici reprezint\ oglinda [i fala Efesului. ~n ochii lor se cite[te `ntreaga sa istorie. De la `nfiin]area `n secolul al XI-lea `. C. de c\tre coloni[tii ionieni [i p`n\ la recitalul poe]ilor. Pisicile astea s`nt ca o carte deschis\. Socotind dup\ num\rul lor, e o adev\rat\ bibliotec\ `n care pot fi descoperite multe lucruri. {i, ca de fiecare dat\, acolo s`nt `ngropate [i mari secrete. ~ns\ despre toate astea anim\lu]ele nu dau seama. Ele clipesc des frem\t`ndu-[i genele grele [i men]in neatins misterul. Ar fi multe de spus despre pisicile din Efes, dar despre toate astea alt\dat\.

Filozofia br`nzei
IULIAN S+RBU
Da, ce v\ uita]i a[a la mine? Are [i br`nza filozofia ei. S`nt multe expresii `n vorbirea noastr\ `n care apare br`nza [i care de fapt nu au leg\tur\ cu aceasta. Dar s\ le lu\m `ntr-o ordine... aleatoare. Cred c\ a]i auzit expresia zg`rie br`nz\, folosit\ pentru oamenii zg`rci]i. Dar oare de unde vine ea? Oamenii zg`rci]i nu obi[nuiesc s\ taie br`nza felii? Doar o zg`rie pu]in pentru a ob]ine c`teva firmituri? Pe mine la asta m\ duce g`ndul. Se pare c\ e mare br`nz\ [i filozofia asta a br`nzei! Chiar, de unde o mai fi ap\rut [i expresia asta? Poate de la faptul c\ majoritatea br`nzelor s`nt mici ca dimensiune. Cel pu]in a[a am v\zut eu `n magazine. Produc\torii caut\ formate c`t mai mici [i mai ieftine, pentru c\ aici e problema de fapt: portofelele noastre s`nt prea goale pentru a putea cump\ra o br`nz\ mare. {i c`nd vedem o br`nz\ cu gabarit mai mare prin magazin atunci chiar c\ e mare br`nz\! Unii dintre noi s-au molipsit de la americani (mul]i avem rude [i prieteni `n State) [i atunci c`nd fac o poz\ (cu persoane, nu peisaje) spun: Spune br`nz\. Evident este echivalentul rom=nesc al expresiei `n englez\: Say cheese!. Acuma nu [tiu c`t de bune ies pozele cu br`nza asta pe buze, dar expresia este destul de folosit\ [i nu numai de cei ce s`nt fani br`nz\. Cred c\ a]i auzit destul de des vorba br`nz\ bun\ `n burduf de c`ine. Normal c\ locul br`nzei nu e `ntr-un burduf din piele de c`ine. Nici nu [tiu cum de a putut s\ `i dea cuiva prin cap s\ strice bun\tate de br`nz\ pun`ndo `ntr-un astfel de ambalaj? Probabil c\ `n vechime nu se g\seau tot felul de ambalaje ca `n ziua de ast\zi, c`nd pasiona]ii de br`nz\ pot s-o ambaleze `n condi]ii foarte bune. Am s\ fac o mic\ pauz\. Tot vorbind despre br`nz\ mi s-a f\cut o poft\ de nu mai rezist [i fug la buc\t\rie unde am `n frigider o roti]\ de ca[caval Delaco afumat. Tai c`teva felii de br`nz\, o felie de p`ine (p`ine mai pu]in c\ `ngra[\) [i cur\] [i dou\ cepe verzi din Germania (din Rom=nia nu prea mai g\se[ti). Bun, acum pot continua s\ filosofez! Mai e o expresie foarte uzitat\: Frate, frate, dar br`nza-i pe bani!. Cred c\ expresia asta `[i are originile `n vechime c`nd br`nza era foarte scump\ (nu c\ acum ar fi ieftin\) [i chiar `ntre fra]i ea se d\dea pe bani. Nu prea se f\cea cadou o bucat\ de br`nz\. Ceea ce mi se pare a fi `n regul\. Cum s\ dai cadou o br`nz\? P\i de filosofat a[ mai filosofa, dar m\ g`ndesc s\ nu v\ cad\ greu at`ta br`nz\ `nghesuit\ `ntr-un spa]iu at`t de str`mt. Pentru c\ br`nza-i br`nz\ chiar `ntr-un burduf de c`ine! Chiar, cum o ar\ta un burduf de c`ine, c\ n-am v\zut a[a ceva. Dar mai bine `mi mai tai c`teva felii de ca[caval, c\ nu s`nt un zg`rie br`nz\.
www.timpul.ro

noiembrie 2012

Labirint

TIMPUL

23

Fals Jurnal de Zrich II (`n trei acte)


DORIN DAVID

Actul 1
Cel mai mult `mi plac `n Zrich tramvaiele. {i, cum ar spune americanul, I love my Abo, valabil pe toate mijloacele de transport `n comun din `ntreg cantonul Zrich. {i c`nd spun toate, zic trenuri de orice fel, autobuze, tramvaie, chiar [i feriboturi cu care, dac\ vreau, pot traversa lacul Zrich. Dar dintre toate, `mi plac cel mai mult tramvaiele din Zrich. Chiar dac\ merg [i autobuzele foarte bine [i s`nt elegante [i curate, `n ora[ nu le folosesc deloc; utilizez doar tramvaiele. Mai pu]in poluante, mai flexibile (la propriu), `ntotdeauna cu un scaun liber care s\ te `mbr\]i[eze primitor [i, de asemenea, curate, aerisite, sigure [i, desigur, punctuale. Pentru c\, a[a cum se zice pe bun\ dreptate, dac\ dup\ trenuri po]i s\-]i reglezi ceasul, dup\ tramvaie po]i s\-]i reglezi ceasul `n fiecare minut. M\ g`ndeam ast\zi la abonament. ~n primele mele trei s\pt\m`ni petrecute aici, controlorul nu a venit deloc. Probabil c\ e o meserie f\r\ viitor, aceasta de controlor `n Elve]ia. Pentru c\, m\ g`ndeam, de ce ar risca cineva s\ pl\teasc\ o amend\ de 100 de lei elve]ieni, cum le spun eu, c`nd cu 27 de franci `n plus, `]i po]i cump\ra un abonament cu reducere, de felul celui pe care `l am eu, pentru o lun\, `n `ntreg cantonul, beneficiind de toate condi]iile avantajoase enumerate mai sus? Exact. Nimeni! {i atunci, la ce s\ mai faci controale? La ce s\ mai angajezi controlori? Probabil doar pentru a le reaminti oamenilor s\ nu uite s\-[i fac\ acel abonament, c\ mde, uitarea e omeneasc\ chiar [i aici, unde oamenii nu s`nt ceasuri elve]iene, ci au [i ei g`nduri, probleme...

Actul al 2-lea
Nici nu s-a uscat bine cerneala virtual\ a r`ndurilor scrise mai sus [i parc\ s\-mi demon-

streze c\ nu am dreptate (unii ar zice c\ poate am cobit, dar eu nu s`nt supersti]ios), s\pt\m`na aceasta a venit controlul de dou\ ori. Prima dat\ l-am `nt`lnit [i eu: era un controlor t`n\r, politicos, [tia bine englez\. I-am ar\tat abonamentul, mi-a mul]umit [i a plecat mai departe relaxat, z`mbitor. A doua oar\ l-a `nt`lnit o coleg\, care de[i avea abonamentul la ea, totu[i a luat amend\. Din nefericire, st\tea lini[tit\ la clasa `nt`i, cu abonament de clasa a doua. ~ncurc\tura nu e doar din cauza neglijen]ei ei, ci [i din vina celor care au f\cut trenurile, pentru c\ [i la clasa a doua e la fel de elegant ca la clasa `nt`i; problema care poate cauza `ncurc\tura e c\ unele vagoane etajate s`nt comune, de exemplu clasa `nt`i la primul nivel, clasa a doua la al doilea, f\r\ a se pune prea mare pre] pe semnalizare, care s\-]i sar\ `n ochi [i c`nd nu e[ti atent: doar un 1 `ntr-o parte, un 2 `n cealalt\. Diferen]a major\ e c\ la clasa `nt`i locurile s`nt l\sate libere [i atunci c`nd la clasa a doua, `n anumite sta]ii [i la anumite ore, e plin. ~ns\ trenul era acum gol, a[adar inten]ia iese din calcul. Iar controlorul, cu toate c\ [i de data asta era tot t`n\r [i de[i colega i-a spus c\ nu vorbe[te german\, nu se mai oprea din turuit `n limba lui. Colega, inocent\, a crezut c\ omul `i explic\ gre[eala pe care a f\cut-o, [i a vrut s\ se mute. Dar nu, de fapt el o amenda. Acum, eu `ncerc pe c`t posibil s\ r\m`n obiectiv. Pe de o parte controlorul se justific\ astfel: ai `nc\lcat o regul\, adic\ nu e[ti la clasa potrivit\ abonamentului, te-am ars. Pe de alt\ parte, colega: am gre[it, e prima mea lun\ `n Elve]ia, n-am observat c\ s`nt la clasa `nt`i, a[adar explic\-mi, d\-mi un avertisment ca s\ [tiu ce m\ a[teapt\ dac\ mai fac (datele oricum ]i le `nregistreaz\, deci o s\ se [tie c`nd e a doua oar\); e clar c\ de acum `nainte o s\ fiu atent\ unde m\ a[ez. Controlorului nu i-a p\sat chiar deloc c\ ea s-a a[ezat acolo din gre[eal\. Colega se a[tepta s\ i se `nt`mple ca `n Germania, unde un poli]ist i-a explicat c\ nu e permis s\ mearg\ doi pe biciclet\ (cum mergem deseori `n Rom=nia; oare o fi permis?!) [i c\ dac\ se

mai `nt`mpl\ o s\ primeasc\ amend\. Controlorul, `nt`mpl\tor ras `n cap dar probabil c\ nu din motive ideologice, nu a[ putea face aceast\ presupunere f\r\ s\ m\ hazardez, ceea ce nu vreau nu s-a g`ndit la alte variant\, mai subtil\, de[i cu acela[i efect. Colega a r\mas, pe l`ng\ amend\, cu o intens\ am\r\ciune [i nu neap\rat din cauza cuantumului amenzii, ci din pricina a[tept\rilor [i a imaginii pe care [i-o f\cuse despre aceast\ ]ar\. Pozi]ia controlorului este conform statului s\u de func]ii, ce ar mai fi de spus? Colega: nu vreau s\ negociez nimic, a[ fi vrut doar ca prima oar\ s\ fiu avertizat\, mi-ar fi pl\cut s\ `nt`lnesc o alt\ atitudine.

Actul al 3-lea
~ntors `n ]ar\ pentru o s\pt\m`n\, am fost martorul unei `nt`mpl\ri care mi-a dat ocazia s\mi reconsider pozi]ia. ~n autobuzul expres 780, de la aeroport la gar\ (trec`nd f\r\ comentarii pe l`ng\ faptul c\ mirosea [i c\ pe jos era un covor de coji de semin]e), exist\ noul sistem de bilete electronice. Mde, s-ar putea spune c\ Bucure[tiul a intrat `n r`nd cu lumea civilizat\. E drept c\ am mai `nt`lnit sistemul cu cartel\ electronic\, spre exemplu `n Amsterdam; diferen]a esen]ial\ este c\ acolo doar `]i apropii cartela de check-point, auzi un bip [i gata. ~n autobuzul de Bucure[ti, lucrurile nu s`nt chiar a[a simple: aici aparatele s`nt f\cute s\ te `ncurce, `n loc s\-]i u[ureze treaba, ca s\ nu mai vorbesc de faptul c\ indica]iile fiind numai `n limba rom=n\ pentru str\ini cu siguran]\ este frustrant, dac\ nu un adev\rat chin s\-[i valideze cartele. Dar s\ revenim la povestea noastr\. La u[a din spate au urcat `n autobuz patru b\rba]i, un grup de trei amici [i `nc\ o persoan\, singur\, o s\-i spun dl V., cred c\ e clar de ce. Fiecare a f\cut opera]iunea: [i-a apropiat cartela de aparat [i de fiecare dat\ se auzea un bip. Unul dintre cei trei din grup, nefiind sigur dac\ a fost validat\ sau nu, `ntorcea cartela pe toate p\r]ile, `n toate pozi]iile, amuz`ndu-se nespus.

La sta]ia dinaintea G\rii de Nord, fire[te, controlorii, trei zdrahoni, fiecare la c`te o u[\. Au cerut cartelele la control. Dl V. a prezentat cartela, care s-a dovedit a fi nevalid\. El nu `n]elegea de ce, doar a procedat ca [i ceilal]i trei, iar ace[tia la `nceput au confirmat. Controlorul le-a verificat cartele [i a spus c\ s`nt validate. Nimeni nu i-a contestat spusele, `n special cei trei, c\ doar nu erau nebuni s\ zic\ altfel. A[a c\ dl V., dup\ ce le-a dat controlorilor cartea de identitate, a avut de ales `ntre a pl\ti suprataxa de 50 lei (adic\ de 14,29 ori mai mult dec`t costul unei c\l\torii!), sau de a primi procesul verbal prin post\, cu o amend\ mult mai mare. Am cobor`t la sta]ia urm\toare, a[adar nu [tiu exact ce variant\ a ales, dar e destul de u[or de ghicit. Mai t`rziu, `n timp ce a[teptam s\ plece trenul, am rev\zut mental de mai multe ori firul evenimentelor, pe care le-am `ntors pe toate p\r]ile, le-am analizat, p`n\ am `n]eles ce s-a `nt`mplat de fapt: to]i patru aveau cartele nevalidate, pentru c\ la to]i s-a `nt`mplat la fel: s-a auzit un bip, dar de fiecare dat\ s-a aprins becule]ul ro[u `n loc de cel verde. Exist\ dou\ posibilit\]i: fie aparatul de la u[a din spate era defect, fie ei nu au f\cut ce trebuie. Oricare ar fi varianta corect\, controlorul a realizat rapid c\ e mai simplu s\ amendeze doar un individ, `n loc de patru, pentru c\ ceilal]i trei formau un grup unit, a[adar mai greu de spart, [i a procedat foarte [iret ca atare: a ochit instinctiv victima, care pus\ `n fa]a faptelor (= a minciunii c\ doar cartela lui era nevalid\, deci c\ doar el a gre[it), n-a mai avut ce [i cum protesta. Atunci, `n trenul care a plecat din Gara de Nord cu o `nt`rziere de 20 de minute, am realizat c\ am gre[it judec`ndu-l pe primul controlor [i c\ diferen]a dintre cele dou\ amenzi este enorm\: `n timp ce `n Rom=nia amenzile se dau discre]ionar, regulile s`nt aplicate discriminatoriu, iar legea este `ntrebuin]at\ diferen]iat, `n Elve]ia to]i s`nt amenda]i: chiar dac\ e[ti un str\in [i ai f\cut o gre[eal\ minor\; Legea se aplic\ la orice nivel. Asta face ca sistemul s\ func]ioneze.

Goran Stefanovski [i blestemul Balcanilor...


care au interesat abord\rile precedente doar punctual [i alternativ (cu excep]ia men]ionat\ mai sus) (p. 9). Av`nd avantajul cunoa[terii limbii macedonene, dar [i al idiomului marelui Will, doctorandul ne propune un amplu studiu monografic `n care activitatea dramaturgului din ambele ]\ri este cunoscut\ `n am\nunt. Portretul f\cut scriitorului este conving\tor, stilul folosit `n redactarea tezei este fluent [i accesibil (fapt meritoriu pentru un cercet\tor care nu se exprim\, `n mod curent, `n limba rom=n\), iar cuantumul de noutate este impresionant. Este important faptul c\ Stefanovski nu a abordat subiecte u[oare ori comode. Cu toate acestea, a avut grij\ s\ nu `ndep\rteze publicul cititor/ spectator de piesele lui, echilibr`nd problematica lor sumbr\ (de cele mai multe ori) cu momente vodevile[ti. Teme predilecte: sf\r`marea prosperei Iugoslavii [i pierderea identit\]ii fo[tilor ei cet\]eni. Exilul [i suferin]ele pe care le provoac\. Fuga dup\ o via]\ mai bun\ [i dificultatea descoperirii ei. R\nile suflete[ti care s`nt nevindecabile. Pierderea trecutului, nesiguran]a viitorului [i umilin]a prezentului. Patria pe care o por]i cu tine peste tot, ca pe o dulce povar\. Nu i-a fost greu s\-[i `n]eleag\ eroii: [i creatorul lor, cum frumos ni se aminte[te `n tez\, din 1990 are dou\ case [i niciuna acas\ (Acas\ e un loc care nu exist\ se spune [i `n Odiseu). {i el a trecut prin purgatoriul emigr\rii [i zbuciumul adapt\rii. Scrisul deci, poate fi privit [i ca o ideal\ defulare. C`t prive[te condi]ia dramaturgului, autorul nostru o define[te cu siguran]a conferit\ de experien]\ [i reflec]ie (`ntr-un text din 2003, intitulat Mic repertoar de ponturi pentru dramaturgi): [...] Scrierea pieselor de teatru e ca matematica [i [ahul. ~n mare parte, e un proces care nu se poate preda [i care depinde de talentul personal, de geniu, de noroc, de `mprejur\ri, de muze [...]. Dar, pe de alt\ parte, presupune o doz\ de iscusin]\ care poate fi `nv\]at\ me[te[ugul dramaturgic. Acest me[te[ug poate fi predat, `nv\]at, exersat, m\surat, evaluat, analizat. El nu trebuie deprins pentru el `nsu[i, ci pentru a fi utilizat `n maniere artistice noi, creative, nea[teptate, imprevizibile [i explozive. (p. 194). Nikola Vangeli `mparte opera lui Stefanovski `n trei perioade, pe care le supraintituleaz\ acte (precum `n piesele de teatru): actul I de la debutul din 1974, p`n\ la-nceputul anilor 90 (c`nd izbucne[te r\zboiul pe teritoriile exiugoslave); actul II cel mai sumbru, `ntre 1991 [i 2000; actul III, intitulat scuturarea de cenu[\: un fir de via]\ nou\ r\s\rit dup\ moarte dup\ `ncetarea r\zboiului iugoslav (p. 6); `n plus, g\sim referiri [i la eseistica autorului, cu nimic mai prejos dec`t dramaturgia. Ba chiar ni s-a p\rut c\ unele texte dramatice ale lui Stefanovski includ multe pasaje eseistice, fapt mai pu]in obi[nuit la dramaturgii ultimelor decenii. Pe de alt\ parte, un efort sus]inut al (`nc\) doctorandului a fost `ndreptat spre descifrarea aluziilor/ parafrazelor unora dintre titlurile pieselor de care se ocup\: Bachanalia e o replic\ la Bacantele lui Euripide; Casabalcan este o trimitere la celebra pelicul\ cu Ingrid Bergman [i Humphrey Bogart; Ori[icine ne aminte[te de misterul medieval [i de piesa lui Hofmansthal; Demonul din Debarmaalo este o replic\ la un roman des ecranizat, al lui Thomas Prest. Apoi, Nikola Vangeli nu eludeaz\, `n cercetare, nici concretiz\rile scenice ale textelor, atr\g`nd aten]ia asupra experimentelor regizorale, agreate de nonconformistul dramaturg: Duhul libert\]ii, spre exemplu, permite unor (trei) regizori s\ realizeze, fiecare din ei, c`te un act, `n acela[i spectacol; sau `n recentul Odiseu, publicul e adus cu barca pe insula unde se desf\[oar\ ingenioasa reprezenta]ie. G\sim `n tez\ [i trimiteri la autori rom=ni: Jane Zadrogaz are ceva din S`nziana [i Pepelea ori din snoavele lui Petre Dulfu; Turnul Babel ne aduce aminte de legenda Me[terului Manole; altundeva, se vorbe[te de rela]ia dintre Ivan Turbinc\ [i Moarte. Dac\ ar fi s\ repro[\m, totu[i ceva, autorului tezei, am putea avea re]ineri fa]\ de palida situare `n contextul teatrului macedonean a lui Goran Stefanovski; iar admira]ia sa total\, chiar extaziat\, fa]\ de dramaturgia autorului nostru, care, ca [i Homer, totu[i, a mai mo]\it uneori. De asemenea, nici regizorii care l-au montat, scenografii, ba chiar [i autorii afi[elor, par, `n lucrare, a nu p\c\tui prin nimic (spiritul critic fiind obnubilat, se pare, de pasiunea pentru subiect). {i noi `l iubim pe Caragiale, dar nu putem afirma c\ O soacr\ e la nivelul Scrisorii pierdute, iar mont\rile ultimelor decenii ale comediilor clasicului rom=n s`nt irepro[abile; dimpotriv\!

BOGDAN ULMU
...Este titlul tezei de doctorat a lui Nikola Vangeli. Ea are meritul principal de-a prezenta, cu acribie [i impecabil\ documentare, personalitatea unui important dramaturg macedonean, jucat `n lumea `ntreag\ [i aproape necunoscut oamenilor de teatru din Rom=nia: Goran Stefanovski. Un scriitor prolific, un `nnoitor `n arta dramaturgiei, un eseist remarcabil [i un pedagog recunoscut `n universit\]ile engleze [i macedonene unde pred\, de ani de zile, cu succes, cursul de Scriitur\ dramatic\. C`nd a `nceput cercetarea, `n 2009, Nikola Vangeli ambi]iona s\ scrie prima monografie (din lume) dedicat\ operei lui Goran Stefanovski (p. 8). Faptul c\ `ntre timp a mai ap\rut o lucrare, la Skopje, despre Capcanele postmoderniste `n dramele lui Goran Stefanovski, consider\m c\ nu `i diminueaz\ meritul. Cu-at`t mai mult cu c`t cartea Aleksandrei Dimitrova, probabil, nu va fi tradus\ `n limba rom=n\. Doctorandul crede, cu temei, c\ teza sa este unic\, pentru c\ [i-a propus s\ urm\reasc\ `n mod temeinic, exhaustiv [i concertat obiective
www.timpul.ro

noiembrie 2012

24

TIMPUL

Flash

Cealalt\ fa]\ a speran]ei


Festivalul de film rom=nesc de la Londra, edi]ia a IX-a, 22-25 noiembrie 2012
Festivalul de film rom=nesc de la Londra, edi]ia a IX-a, are loc `ntre 22-25 noiembrie 2012, la Cinematograful Renoir. O proiec]ie special\ (Medalia de onoare de C\lin Peter Netzer), prezentat\ ca eveniment conex, va avea loc pe 26 noiembrie la sala de proiec]ie BERD. La Cinematograful Renoir vor fi proiectate lungmetrajele Dup\ dealuri de Cristian Mungiu, Principii de via]\ de Constantin Popescu, Toat\ lumea din familia noastr\ de Radu Jude [i Periferic de Bogdan George Apetri. Toate filmele vor fi prezentate `n limba rom=n\, cu subtitrare `n limba englez\. Organizatorii Festivalului s`nt: Profusion International, `n parteneriat cu Centrul Na]ional la Cinematografiei (CNC) [i Cinematografele Curzon din Londra. Ramona Mitric\, directorul Festivalului, declar\ despre eveniment: Invitatele noastre speciale `n festivalul de anul acesta s`nt cinci actri]e extrem de talentate: Cristina Flutur [i Cosmina Stratan (Dup\ dealuri), Mihaela S`rbu (Toat\ lumea din familia noastr\), Rodica Laz\r (Principii de via]\) [i Ana Ularu (Periferic). ~mi doresc foarte mult ca un public numeros s\ fie al\turi de noi pentru a le oferi invitatelor noastre o primire c\lduroas\, pe m\sura talentului lor deosebit. Maestrul Victor Rebengiuc, prietenul festivalului, revine la Londra cu filmul Medalia de onoare, pentru o proiec]ie special\ la noua sal\ de cinema din cl\direa BERD. A[adar, v\ invit\m la un maraton al filmului rom=nesc. Filmele selectate anul acesta prezint\ situa]ii extraordinare, inspirate `n special din via]a cuplurilor de azi din Rom=nia [i de oriunde. Drame tulbur\toare, adolescen]i rebeli, c\s\torii nepotrivite [i desp\r]iri nedorite toate interpretate de actori rom=ni de excep]ie. S`ntem foarte bucuro[i s\ putem continua proiectul Festivalului de film rom=nesc de la Londra. Am `nceput `n 2003, c`nd nu era criz\ financiar\, dar filmele rom=ne[ti nu aveau nici un fel de distribu]ie `n str\in\tate. Acum, `n 2012, finan]\rile se ob]in din ce `n ce mai greu, dar filmele Noului Val Rom=nesc au ie[it din ]ar\ [i s`nt premiate la cele mai importante festivaluri interna]ionale. Festivalul de film rom=nesc s-a ridicat odat\ cu Noul Val. Tinerii regizori, care `[i prezentau filmele de studen]ie la Londra `n 2003, s`nt acum premia]i la Cannes pentru lung metraje de excep]ie. M\ g`ndesc `n special la Cristian Mungiu [i Corneliu Porumboiu. Regizorii au r\mas al\turi de festival `n to]i ace[ti ani [i `nc\ reu[im s\ le prezent\m filmele, acum `n parteneriat cu distribuitorii britanici. Pe parcursul anilor am prezentat [i filmul rom=nesc clasic, dorind s\ vorbim publicului britanic [i despre tradi]ia celei de-a [aptea arte `n ]ara noastr\. ~n 2004, de exemplu, am organizat o retrospectiv\ Lucian Pintilie, bucur`ndu-ne [i de prezen]a regizorului, care a acceptat invita]ia noastr\ de a ne fi al\turi la Londra. Festivalul a reu[it s\ transmit\ `ntotdeauna un mesaj pozitiv despre Rom=nia [i restul Europei Centrale [i de Est, `n contrast cu [tirile care apar `n presa zilnic\ din str\in\tate. Aceasta chiar dac\ regizorii Noului Val Rom=nesc se afl\ printre cei mai ferven]i critici ai societ\]ii rom=ne[ti postrevolu]ionare. ~n mod ironic, mesajul receptat de public nu a fost niciodat\ unul negativ, interesul pentru via]a oamenilor obi[nui]i, simpli, portretiza]i pe ecran, fiind `ntotdeauna mult mai puternic dec`t stereotipurile vehiculate de mass-media local\. F\r\ sprijinul deosebit adus de portalul Romani-Online.co.uk, compania de construc]ii EuroTop [i firma de avocatur\ Levenes, festivalul din acest an nu ar fi avut loc. Ni s-au al\turat apoi `nc\ al]i dou\zeci de sponsori [i sus]in\tori c\rora le s`ntem foarte recunosc\tori. Sper\m ca [i publicul s\ fie al\turi de noi, s\ umple s\lile de cinema [i s\ se bucure de filme, apreciind astfel [i efortul nostru organizatoric. S`ntem o echipa mic\, format\ din manageri [i arti[ti, cu to]ii iubitori ai culturii rom=ne, exper]i `n promovare artistic\ [i buni cunosc\tori ai mediului cultural britanic. Am `nceput `mpreun\ `n urm\ cu zece ani aceasta munc\ deosebit de frumoas\, continu\m `mpreun\. V\ a[tept\m pe covorul ro[u! Invita]i speciali din Rom=nia vor participa la proiec]ii [i discu]ii cu publicul, pentru a oferi mai multe detalii despre cinematografia rom=neasc\ actual\: Eugen {erb\nescu, pre[edintele Centrului Na]ional al Cinematografiei din Bucure[ti (CNC) [i Alina S\lcudeanu, [efa Departamentului de Rela]ii Interna]ionale din cadrul CNC, institu]ie care s-a aflat `nc\ de la prima edi]ie printre organizatorii Festivalului de film rom=nesc de la Londra. Un alt invitat al festivalului de anul acesta este scriitorul [i jurnalistul ie[ean Liviu Antonesei, un adev\rat prieten [i sus]in\tor de curs\ lung\ al evenimentului: Festivalul de film rom=nesc de la Londra este cel mai interesant eveniment artistic la care particip cu regularitate de cinci ani `ncoace. Mi-a[ dori s\ am o via]\ suficient de lung\ pentru a lua parte [i la urm\toarele dou\zeci de edi]ii, ca s\ pot spune c\ ultimul sfert de secol din via]a mea a fost unul foarte pl\cut! o vacan]\, trebuie s\ lase totul `n ordine, dar lucrurile `ncep s\ se complice. Criza de la sf`r[itul zilei `l face s\ se `ntrebe dac\ este cu adev\rat fericit. Din distribu]ie mai fac parte Gabriel Huian, Rodica Laz\r [i Crina Mure[an. S`mb\t\, 24 noiembrie, orele 17.25, Cinematograful Renoir: Toat\ lumea din familia noastr\ de Radu Jude (Rom=nia/ Olanda, 2012, 107 min.). Proiec]ie urmat\ de o sesiune de discu]ii cu publicul. Particip\ actri]a Mihaela S`rbu. Seara va continua cu o recep]ie special\ organizat\ `n onoarea actorilor rom=ni invita]i la festival, g\zduit\ cu generozitate de Ambasadorul Rom=niei `n Marea Britanie, Excelen]a Sa Dr. Ion Jinga. Toat\ lumea din familia noastr\ trateaz\ cu umor povestea trist\ a unui tat\ [i a fiicei lui, care vor s\ petreac\ `mpreun\ o vacan]\ la mare, dar s`nt prin[i `n iadul rela]iilor de familie. Filmul `i are `n rolurile principale pe {erban Pavlu, Sofia Nicolaescu, Mihaela S`rbu [i Gabriel Spahiu, cu participarea extraordinar\ a cunoscu]ilor actori Tamara Buciuceanu-Botez, Stela Popescu [i Alexandru Ar[inel. Duminic\, 25 noiembrie, orele 17.25, Cinematograful Renoir: Periferic de George Bogdan Apetri (Rom=nia, 2010, 87 min.). Proiec]ie urmat\ de o sesiune de discu]ii cu publicul. Particip\ actri]a Ana Ularu. Periferic este povestea unei tinere eliberate din `nchisoare pentru o zi. Matilda (Ana Ularu) nu mai vrea s\ se `ntoarc\ [i pl\nuie[te s\ fug\ din ]ar\. P`n\ la sf`r[itul zilei, `ns\, ea trebuie s\[i priveasc\-n fa]\ trecutul tulbure [i familia care a respins-o. ~[i viziteaz\ familia pe care a p\r\sit-o cu mult timp `n urm\, dar Andrei (Andi Vasluianu), fratele de care s-a `ndep\rtat, nu prea vrea s\ o ajute. Matilda `ns\ nu vrea s\ renun]e. Declan[area conflictului duce astfel la diminuarea [anselor ei de a primi vreun ajutor [i de a se `mp\ca cu familia. Luni, 26 noiembrie, orele 18.30, BERD: Medalia de onoare de C\lin Peter Netzer (Rom=nia, 2009, 103 min.). Proiec]ie urmat\ de o sesiune de discu]ii cu publicul. Particip\ actorul Victor Rebengiuc. Medalia de onoare este o comedie neagr\ despre Ion (Victor Rebengiuc), un pensionar din Rom=nia anilor 90, care prime[te accidental, `ntr-o zi, o medalie de onoare pentru faptele sale eroice din timpul celui de Al Doilea R\zboi Mondial, vremuri pe care b\tr`nul abia [i le mai aminte[te. Odat\ primit\, medalia `l face pe Ion s\ `[i reexamineze `ntreaga via]\ se g`nde[te acum c\ poate nu a fost un `nvins. Poate c\ via]a sa `nseamn\, de fapt, mai mult. Pentru doar c`teva momente, medalia `l face s\ se simt\ apreciat de cei din jurul lui. ~n distribu]ie pot fi rev\zu]i Victor Rebengiuc [i Camelia Zorlescu, Mimi Br\nescu, Ion Lucian, Anca Pandrea, Radu Beligan, Costic\ Dr\g\nescu, Doru Ana. ~n film apare [i fostul pre[edinte al Rom=niei, Ion Iliescu. Pentru informa]ii detaliate, vizita]i www. rofilmfest.com sau pagina de Facebook: Facebook.com/RoFilmFest. Pentru informa]ii suplimentare, contacta]i press@rofilmfest.com.

Program:
Joi, 22 noiembrie, orele 19.00, Cinematograful Renoir Deschiderea de gal\: Dup\ dealuri de Cristian Mungiu (Rom=nia/ Fran]a/ Belgia, 2012, 150 min.). Proiec]ie urmat\ de o sesiune de discu]ii cu publicul. Particip\ actri]ele Cosmina Stratan [i Cristina Flutur. Dup\ dealuri, scris [i regizat de Cristian Mungiu, este inspirat de romanele non-fic]ionale ale Tatianei Niculescu-Bran. Imaginea este semnat\ de Oleg Mutu. Filmul spune povestea a dou\ tinere care au crescut `mpreun\ la orfelinat [i care se re`nt`lnesc dup\ c`]iva ani de desp\r]ire. Alina se `ntoarce din Germania s\ o ia cu ea pe Voichi]a, prietena ei din copil\rie fa]\ de care se simte `nc\ foarte ata[at\. Voichi]a [i-a g\sit `ns\ calea `n credin]\, iar maicile printre care tr\ie[te la m\n\stire ]in locul familiei pe care nu a avut-o niciodat\. Alina lupt\ cu toate puterile s\ rec`[tige afec]iunea Voichi]ei, f\c`ndu-i pe cei din jur s\ se `ntrebe de unde vine for]a care o anim\. Vineri, 23 noiembrie, orele 18.00, Cinematograful Renoir: Principii de via]\ de Constantin Popescu (Rom=nia, 2010, 97 min.). Proiec]ie urmat\ de o sesiune de discu]ii cu publicul. Particip\ actri]a Rodica Laz\r. Principii de via]\ spune povestea lui Velicanu (Vlad Ivanov), un b\rbat care se consider\ `mplinit: are bani, o vil\ nou\, s-a rec\s\torit cu o femeie mai t`n\r\ care i-a n\scut un copil [i are un fiu dintr-o c\s\torie anterioar\. ~nainte de

Revist\ ap\rut\ cu sprijinul financiar al Prim\riei Municipiului Ia[i


Colegiul de redac]ie:
{tefan Afloroaei, Al. Andriescu, Liviu Antonesei, Al. C\linescu, Emil Brumaru, Valeriu Gherghel, Liviu Leonte, Dan Petrescu, Alexandru Zub Bogdan Suceav\ (Los Angeles) William Totok (Berlin)

Colaboratori:
Radu Pavel Gheo Gabriela Haja Florin }upu Andreea Florea (PR) C\t\lina Butnaru (marketing) Cristian Dumitriu (tehnoredactor) Paul Dan Pruteanu (webmaster) Cabinet individual de avocatur\ Maria Crina Kmen

Responsabilitatea opiniilor exprimate `n paginile revistei apar]ine autorilor Revista de cultur\ TIMPUL poate fi desc\rcat\ gratuit de pe internet, `n format PDF, de pe site-ul www.timpul.ro

Secretar general de redac]ie:


Mihaela Morariu

Adres\ coresponden]\:
CP 1677, OP 7, Ia[i

Coresponden]i externi:
J. W. Boss (Amsterdam) Paula Braga imenc (Ljubljana) Bogdan C\linescu (Paris) Eva Defeses (Lisabona) Mircea Gheorghe (Montreal) Aliona Grati (Chi[in\u) Ramona Mitric\ (Londra) Ana-Maria Pascal (Londra)

Redac]ia:
Radu Andriescu Constantin Arcu Sorin Bocancea Claudia Fitcoschi Andreea Grinea Mihai Mocanu Elena Raicu Lucian Dan Teodorovici George {ipo[ Bogdan Ulmu

www.timpul.ro
TIMPUL Marc\ `nregistrat\ la OSIM cu nr. 90797 E-mail: redactia@timpul.ro YM: timpul www.facebook.com/Revista.Timpul ISSN 1223-8597 Copyright Funda]ia Cultural\ Timpul, 2012

Nu pierde TIMPUL, cite[te!

Revist\ editat\ de Funda]ia Cultural\ TIMPUL Director general:


Gabriel Cucuteanu

noiembrie 2012

www.timpul.ro