Memoria

Definitie - procesul psihic de intiparire, stocare si reactualizare a informatiilor si trairilor, avand caracter structurant, constructiv, creativ si rol adaptativ al individului. De unde provine materialul memorat? Din contactul organelor de simt cu realitatea exterioara si interioara a individului (informatii provenind de la senzatii exteroceptive, proprioceptive si interoceptive, intregite prin intermediul perceptiei). Caracteristici ale memoriei 1. Este un proces activ aduce modificari si transformari in subiectul care memoreaza dar si in materialul memorat. Memoria presupune o dinamica permanenta a continutului, a informatiilor inregistrate, in functie de necesitatile de moment ale individului. 2. Este un proces selectiv nu retinem constient absolut tot ce ne inconjoara ci doar ceea ce corespunde intereselor noastre, nivelului de educatie, de cultura, dorintelor si preocuparilor noastre. De aceea, fiecare elev isi ia notite diferit fata de colegii lui. 3. Este situationala este influentata de particularitatile situatiei, dar si de starea interna a subiectului (unii invata mai bine noaptea, altii ziua). 4. Este relativ fidela nu este o copie fotografica a informatiei pe care o invatam, intiparirea si actualizarea informatiilor se face cu o anumita relativitate. 5. Este mijlocita inseamna ca utilizam o serie de mijloace care sa ne ajute sa retinem mai bine informatia. (pentru a retine o clasficare mai lunga, se pot reinte initialele fiecarei categorii, sau pentru a nu uita sa facem ceva, ne putem folosi de agenda telefonului) 6. Este inteligibila presupune intelegerea celor memorate si reactualizate, oragnizarea informatiilor dupa o anumita semnificatie. Se pot recurge la clasificari, realizarea de asocieri, scheme rationale care pot ajuta la retinerea informatiilor. Etapele procesului de memorare

1. Memorarea informatiilor intiparire, fixare, engramare - informatiile sunt selectate in concordanta cu necesitatile vietii individului, iar modul in care ele sunt intiparite influenteaza celelalte etape. 2. Pastrarea informatiilor conservarea, stocarea - retinerea pentru un timp mai lung sau mai scurt a informatiilor memorate - este un proces activ, dinamic, incluzand organizarea si reoraganizarea informatiilor memorate - materialul cu sens este pastrat mai bine si mai mult timp decat cel fara sens - materialul cu sens se pastreaza mai mult sau mai putin, in functie de felul in care a avut loc memorarea (pe baza ideilor principale sau textuala descurajarea invatarii pe de rost) 3. Reactualizarea informatiilor scoaterea la iveala a celor memorate in vederea valorificarii lor. - se realizeaza prin recunoasteri su reproduceri - recunoasterea se realizeaza in prezenta obiectului, fiind mai usoara (testele grila) - reproducerea se realizeaza in absenta obiectului - este un proces activ, ce implica fenomene de tipul reducerii nefamiliarului la familiar, a ceea ce este nestructurat la structurat, acordarea de semnificatii proprii. Formele memoriei: 1. Memoria de foarte scurta durata: - stocajul senzorial, timpul in care informatia preluata de receptori parcurge o serie de statii intermediare de la nivelul receptorilor pana in cortex - datorita acestei persistente cand mergem nu vedem toate obiectele clatinandu-se 2. Memoria de scurta durata:

- in afara unor conditii speciale, impresia se conserva doar 18 secunde, dupa care dispare. - experimentul lui Miller demonstreaza existenta a unei limite a memorarii de 7+/-2 elemente. - memoria de scurta durata ne ajuta sa intelegem sensul cuvintelor in context In fata teatrului se adunase o masa de oameni care asteptau. - fixarea si conservarea informatiilor din memoria de scurta durata in memoria de lunga durata depinde de profunzimea prelucrarii anterioare a datelor, in sensul ca informatiile prelucrate superficial se uita repede, in timp ce cele structurate profund sunt retinute un timp mai indelungat, dar si de ecoul afectiv al celor memorate. 3. Memoria de lunga durata: - cuprinde totalitatea informatiilor receptate, care pot fi pastrate ore, zile, ani si chiar intreaga viata: cunostinte, sentimente, emotii, evenimente personale si sociale, mentalitati, deprinderi, priceperi. Experimente citate de A. Cosmovici in Psihologie generala: a)Experientele lui Penfield pacientii isi aminteau in timpul operatiei, in detaliu, scene fara importanta traite cu 20 de ani in urma. b) Cazuri de hipermenzie cazul unei serivtoare analfabete care avand febra foarte mare, a inceput sa recite pasaje intregi din Biblie in limbile latina si greaca, fara sa fi invatat vreodata sa le vorbeasca. S-a constatat ulterior, ca ea lucrare la un preot catolic, si in timp ce ea facea curatenie prin casa il auzea pe preot citind din Biblie. Ea nu intelegea nimic, prin urmare nu avea cum sa faca eforturi de a retine ceva fara sens pentru ea. Dupa ce i-a scazut febra, intrebata fiind, n-a mai reusit sa reproduca nimic. c) cazul citat de Binet al unui subiect care putea sa reproduca fara gres serii cu numere de peste 400 de cifre, prezentate o sinugra data. - putem memora toata experienta noastra, doar ca unele informatii sunt incluse in inconstient si raman inaccesibile pentru toata viata. - ceea ce este caracteristic memoriei de lunga durata este o anumita organizare a informatiilor care sunt pastrate, fiind implicate pe langa gandire, limbaj, afectivitate, sistemul valorilor fiecarui individ.

Ex: un tablou o valoare financiara pentru un bancher O opera de arta pentru un critic de arta O amintire unuica pentru cineva care nu mai are nimic de la parinti Ce poate face fiecare cu tabloul? Bancherul poate sa il vanda, pentru bani Criticul de arta e multumit sa il stie intr-o expozitie unde poate sa il vada cand vrea Tanarul pentru care e tot ce mai are de la familia lui il va pastra, preferand sa vanda alte lucruri, decat singura lui legatura cu familia

Datorita memoriei invatam sa mergem, sa vorbim, sa traim sentimente complexe, sa ne imaginam viitorul, sa ne construim inteligenta si personalitatea, constituind cea mai mare parte a inconstientului, care influenteaza activitatea noastra constienta din orice moment. In functie de intentia noastra de a memora exista doua forme ale memorarii: 1. Memorarea involuntara individul nu-si propune dinainte scopuri mnezice, nu se mobilizeaza expres pentru a memora, insa important este gradul lui de implicare in activitate, interesul, necesitatile sale. 2. Memorarea voluntara indivul isi propune in mod expres sa memoreze. - presupune stabilirea constienta a scopului pentru care memorez ceva - depunderea unui efort voluntar in vederea memorarii memorarea cu cuvinte proprii mai eficienta decat pe de rost - utilizarea unor procedee speciale pentru a facilita memorarea (comparari, clasficari, repetitii). In functie de nivelul de intelegere a celor memorate se disting doua tipuri de memorare: a. memorarea mecanica efectuata in lipsa intelegerii invatarea formala, dar nu si logica (invat doar forma, cuvintele, fara continutul logic)

- aparent eficienta, insa nu prezinta durabilitate in timp si informatiile nu se integreaza logic in structurile informationale deja existente (exista situatii cand textul nu dispune de logica in sine si nu este posibila memorarea logica ex. Numere de telefon, denumiri geografice, termeni din anatomie) b. memorarea logica efectuata pe baza intelegerii celor memorate, prezinta durabilitate in timp, posibilitatea utilizarii practice a informatiilor, este mai productiva, mai economa si mai autentica Conditiile optime ale memorarii 1. motivatia subiectului sensul pe care il are invatarea pentru el a invata pentru nota sau pentru diploma are ca efect un cumul de informatie care isi pierde sensul odata cu atingerea obiectivului, insa a invata pentru a dobandi competente intr-un anumit domeniu inseamna cunostinte temeinice, care pot fi transferate in practica profesionala si pot asigura o pregatire profesionala superioara. 2. necesitatea cunoasterii efectelor rezultatelor invatarii Exp Thorndike cateva persoane trag 4 linii drepte pe o coala de hartie fiind legati la ochi. Au fost mai multe incercari, insa fara a primi niciun fel de feedback, rezultatele erau aceleasi, insa in cazul subiectilor care primeau feedback, li se spunea ca linia este prea lunga, sau prea scurta, s-au constatat imbunatatiri. 3. intelegerea materialului de invatat prelucarea sa logica, ceea ce presupune realizarea unor conexiuni cu cunostintele asimilate anterior 4. vointa, intentia de a tine minte implica efort pentru a putea reproduce mai tarziu. 5. repetarea Repetitio mater studiorum est.- eficienta repetarii este influentata de participarea activa a celui ce invata: stabilirea de legaturi cu bagajul de cunostinte deja existent, sa rezolve probleme in legatura cu materialul studiat, sa utilizeze scheme, aplicatii. - repetitia se face cu pauze, fiind dovedit ca este mai eficienta decat invatarea pe ultima suta de metri - in cazul cursurilor mari, complexe, se recomanda citirea globala la inceput, apoi invatarea pe fragmente si in final o noua parcurgere in ansamblu.

6. existenta unor interactiuni intre cunostinte si priceperi intiparite deja si materialul nou pot facilita (intervine transferul) sau pot ingreuna memorarea (intervin interferente). Cum putem invata eficient un curs complet nou? 1. Familiarizarea cu textul lectura intregului material
2. Aprofundarea ideilor fragmentarea textului pe teme si intlelegerea

si aprofundarea ideilor pe teme: se pot face fise de lucru.

3. Reluarea fiecarei teme pentru o memorare analitica definitii,

clasificari.
4. Fixarea in ansamblu idei pricipale,scheme sintetizand esenta

fiecarei lectii. 5. Recapitularea schemelor, a ideilor principale

Uitarea imposibilitatea de a actualiza amintirile. - nu uitam ceea ce este foarte important pentru noi - uitam informatii care isi pierd actualitatea, care nu mai au semnficatie, amanunte, detalii, dar in anumite conditii si informatii necesare -cauzele uitarii sunt foarte variate uitam datorita oboselii, surmenajului, diferite afectiuni, insa si tipul de invatare influenteaza uitarea - repetitia esalonata, bazata pe separarea in timp a repetitiilor este mai eficienta decat cea comasata (repetarea intregului material, pana cand este retinut).