Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Studiu de caz
Cuprins:
Definirea conceptului de latinitate i dacism Care este originea poporului si a limbii romne? Influene n limba romn Cele dou mituri fondatoare Susintori ai latinitii Susintori ai dacismului Concluzie Anexe Bibliografie
Limba
romn este limba latin vorbit nentrerupt n partea oriental a Imperiului Roman cuprinznd provinciile dunrene (Dacia, Panonia de Sud, Dardania, Moesia
Latinitate si dacism
Latinitatea si dacismul sunt concepte care desemneaza doua curente de idei ce strabat cultura si
Dacismul
Dacismul este un curent n istoriografie, afirmat la jumatatea secolului al XIX-lea, prin absolutizarea (mitizarea) contributiei Acesta si formarea poporului romn. dacilor la face simtita prezenta odata cu interesul romanticilor pentru etnogeneza si pentru mitologia din spatiul traco-dac. Se contureaza ca un curent de idei, mai mult sau mai putin unitar, mai ales n perioada
Latinitatea
Latinitate este un termen care denumeste actiunea de impunere a limbii latine si a civilizatiei latine n Ideea de latinitate ncepe sa fie urma cuceririi Daciei de catre romani. afirmata la noi de generatia cronicarilor secolele XVI XVIII (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce), apoi de stolnicul Constantin
Atinge apogeul prin reprezentant ii Scolii Ardelene (Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior).
Originea latina ce atrage prin prestigiul istoric al Imperiului Roman si care compenseaza o serie de complexe de inferioritate fata de puterile din
SAU
Astazi se accepta n general ca istoria veche a romnilor este expresia unui proces de sinteza daco-romana a unui proces adiacent de integrare si de asimilare a elementului migrator. Potrivit majoritatii cercetatorilor (istorici, lingvisti, Originea limbii romne este legata de etnologi poporului si a unitatii limbii originea etc.), limba romna este rezultatul diverse zone n care se romne nactiunii conjugate a mai multor straturi : pna astazi. Limba romna s-a vorbeste elementul dac, roman si migrator. format din limba latina populara adusa n Dacia si dezvoltata pna n zilele noastre. Latina s-a impus n Dacia n urma colonizarii, dupa cucerirea Daciei de catre romani n urma razboiului din 105-106. Latina s-a impus rapid deoarece
Limba dacilor nu ni s-a pastrat. Nu stim cum vorbeau dacii. Nu avem nicio propozitie. A fost descoperita o inscriptie n 1912 pe inelul de la Iezerov (inel cu un disc); pe patru rnduri sunt 76 de litere grecesti; nu sunt semne ntre cuvinte; nu stim de unde ncepe si unde sfrseste cuvntul. S-a pastrat din daca o lista de nume de plante, nume de persoane, nume de locuri, nume de ape
VECHI
TRZII
SLAV
MAGHIAR
GREAC
NEOGREAC
TURC
"Dochia si Traian" povesteste despre formarea poporului romn: unirea dacilor cu romanii, Dochia fiind o
Sustinatori ai latinitaii Letopisetele lui Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce.
Hronicul vechimii a romano-moldovlahilor de Dimitrie Cantemir [] a Dachii adevarati mostenitori i-au pus si cu curat
Sustinatori ai dacismului
Lucian Blaga prin articolul Revolta fondului nostru nelatin din revistaZamolxe. Avem nsa si un bogat fond slavo-trac, exuberant si vital, care, orict ne-am mpotrivi, se desprinde uneori din corola necunoscutului rasarind puternic n constiinte.
B.P.Hasdeu prin lucrarea Perit-au dacii? din 1860, n care punea la ndoiala latinismul romnilor si linia trasata de Scoala Ardeleana, catre o directie cu totul noua: originea
Istoricul Vasile
Parvan prin opera Getica realizata pe baza studiilor si descoperirilor arheologice din acea vreme
Stau tacuti ostasii Romei, ridicnd fruntea lor lata, Stralucitele lor coifuri, la stncimea detunata, [] Dintre stnce arcuite n gigantice
Etnogeneza romna a fost una dintre preocuparile majore ale primilor nostri cronicari, Grigore Ureche notnd n Letopisetul Tarii Moldovei:Rumanii, cti sa afla locuitori n Tara Ungureasca si la Ardeal si la Maramorosu, de la un loc sntu cu moldovenii si toti de la Rm se trag. devenit, dupa Grigore Ureche, un adevarat laitmotiv n cultura romna, fiind ntlnit la Miron Costin, la stolnicul Constantin Cantacuzino, Dimitrie
latina vorbita n partile de est ale Imperiului Roman, dar nu continua direct limba latina clasica, ci latina populara. Ea face parte din familia limbilor romanice, dintre care unele au devenit limbi nationale, altele au ramas limbi regionale sau chiar au disparut. n timp, limbile se modifica, iar cnd se acumuleaza modificari ale limbii, astfel nct varianta de origine nu mai e nteleasa de vorbitori, se poate vorbi de o limba
anexe
Trophaeum Traiani
Ruinele Sarmizegetusei
Steagul Dacilor
Dacii
Imperiul Geto-dacic
Scrisoarea boierului NeacSu din Cmpulung catre judele Brasovului Johannes Benkner
De-ale pmntului comori i mult voios ea le mparte Cu celelalte-a ei surori. Dar e teribil-n mnie Cnd braul ei liberator Lovete-n cruda tiranie i lupt pentru-al su onor. n ziua cea de judecat, Cnd fa-n cer cu Domnul sfnt Latina gint-a fi-ntrebat Ce a fcut pe-acest pmnt? Ea va rspunde sus i tare: ,,O! Doamne,-n lume ct am stat, n ochii si plini de-admirare Pe tine te-am reprezentat!
Memento Mori
de Mihai
,,i-n zenit opri otirea-i peste armia roman. -Decebal! el strig-n nouri- i detun, i iau n goan i Danubiul o s beie a lor sacre legiuni. Decebal s-arat palid n fereastra nalt-ngust i coroana i-o ridic ctre-imaginea august i se uit cu durere la divinii si strbuni. Iar pe plaiuri verzi de munte otile-urbei risipite Privesc cerul, zeii dacici, armiile lor porniteRupt e irul lor pe-alocuri de al soarelui foc ro.
Eminescu
De Mihai Emincescu
Gonit de toata lumea prin anii mei sa trec, Pn' ce-oi simti ca ochiu-mi de lacrime e sec, Ca-n orice om din lume un dusman mi se naste, C-ajung pe mine nsumi a nu ma mai cunoaste, Ca chinul si durerea simtirea-mi a-mpietrit-o, Ca pot sa-mi blestem mama, pe care am iubit-o Cnd ura cea mai cruda mi s-a parea amor... Poate-oi uita durerea-mi si voi putea sa mor. Strain si far' de lege de voi muri - atunce Nevrednicu-mi cadavru n ulita l-arunce, S-aceluia, Parinte, sa-i dai coroana scumpa, Ce-o sa asmute cinii, ca inima-mi s-o rumpa, Iar celui ce cu pietre ma va izbi n fata, ndura-te, stapne, si da-i pe veci viata! Astfel numai, Parinte, eu pot sa-ti multumesc Ca tu mi-ai dat n lume norocul sa traiesc. Sa cer a tale daruri, genunchi si frunte nu plec, Spre ura si blestemuri as vrea sa te nduplec, Sa simt ca de suflarea-ti suflarea mea se curma Si-n stingerea eterna dispar fara de urma!
Sa blesteme pe-oricine de mine-o avea mila, Sa binecuvnteze pe cel ce ma mpila, S-asculte orice gura, ce-ar vrea ca sa ma rda, Puteri sa puie-n bratul ce-ar sta sa ma ucida, S-acela ntre oameni devina cel nti Ce mi-a rapi chiar piatra ce-oi pune-o capati.
Film : Dacii(1966)
Membrii grupului
Bibliografie
Istoria limbii romane-Al. Rosetti O enigma si un miracol istoric-poporul romanG.I.Bratianu Letopisetul tarii moldovei-Grigore Ureche De neamul moldovenilor-Miron Costin Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilorD.Cantemir Civilizatiile stravechi din regiunile carpatodanubiene-V.Parvan ,,Burebista si epoca sa-Ion Horatiu Crisan Romanitatea romanilor. Istoria unei idei -Adolf Armbruster Etnogeneza romanilor - Ion Russu