Curs Agent de Curatenie

AGENT DE CURENIE
Cod nomenclator 5149.1.2 - Suport curs -
Durata (in ore de pregatire) Total 360 ore Pregatire teoretica 120 de ore Pregatire practica 240 de ore
Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2
Structura cursului de calificare prezint 16 module, care urmeaz a fi tratate individual, dup cum urmeaz:
Modu l 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Denumire
Pagina 3 7 11 16 19
Comunicarea la locul de munc Munca n echip Aplicarea normelor de PM i PSI Aplicarea normelor igienico-sanitare Planificarea activitii proprii
Utilizarea sculelor i utilajelor cu acionare 20 manual Utilizarea utilajelor cu acionare electro- 24 mecanic utilajelor acionate prin motoare cu Utilizarea ardere intern ntreinerea echipamentelor de lucru Pregtirea operaiei de curare Salubrizarea vagoanelor de cale ferat Salubrizarea mijloacelor de transport rutiere Curarea incintelor Curarea interioar a aeronavelor
28 30 32 37 40 42 49
Pag. 2 / 51
I. COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNCA

1. Transmiterea i primirea informaiilor privitoare la activitatea profesional 1.1. Comunicarea este realizat cu persoaneleautorizate, cu respectarea raporturilor ierarhice i funcionale. Referindu-ne la definirea comunicarii, aminteam ca suntem pui in faa a dou direcii de aciune teoretico-metodologic aparent contradictorii. Prima ne aduce n atenie multitudinea studiilor care includ comunicarea i aparenta simplitate i claritate a domeniului studiat; n aceast perspectiv se nscriu cele mai multe dintre definiiile actuale asupra comunicrii i unele dintre modelele care o privesc pe aceasta. O astfel de perspectiv reprezint o rezultanta a faptului c procesul comunicrii a fcut obiectul unor studii numeroase, dar mai degrab ca necesitate a explicitrii unor tere domenii. Cea de-a doua direcie privete numeroasele studii destinate comunicrii ntr-o viziune aditiv (pe cnd prima oferea un cadru de lucru structurativ, pstrnd n interiorul definiiilor doar elemente comune), n sensul cumulrii tuturor deschiderilor operate de ctre acestea. O astfel de perspectiv se regsete mai greu n interiorul paginilor destinate comunicrii, fiind nemanifest, perceput mai degrab ca o necesitate interioar dect ca un fenomen concret. n fapt, ceea ce deosebim ca o contradicie la aceste dou direcii reprezint doar intersectarea a dou planuri: primul, cel instrumental, ofer un cadru structurat i coerent al utilizrii comunicrii; cel de-al doilea, cel de investigaie i analiz, aduce n atenie dinamica procesului de comunicare ca atare. n ceea ce ne privete, considerm aceast intersecie a planurilor drept un element de complementaritate tocmai innd cont de adresabilitatea lor diferit; iat perspectiva din care vom examina n continuare matricea, n care vom integra cteva dintre modurile de definire a comunicrii. n multe dintre definiiile date comunicrii se prefer primul plan, cel instrumental, rezultatul fiind o definiie direct i focalizat a
Pag. 3 / 51
comunicrii; spre exemplu, "comunicarea este un proces n care oamenii i mprtesc informaii, idei i sentimente" (Hybels Weaver), "comunicarea este procesul prin care o parte (numit emitor) transmite informaii (un mesaj) unei alte prii (numit receptor) " (Baron) Definiii ale comunicrii au fost date i de ali specialiti n domeniu: "Comunicarea reprezint interaciunea social prin sistemul de simboluri i mesaje" (George Gerbner); "Comunicarea i focalizeaz interesul central pe acele situaii comportamentale n care o surs transmite un mesaj unui receptor, cu intenia manifest de a-i influena comportamentele ulterioare" (Gerald R. Miller) " "Comunicarea reprezint un proces de via esenial, prin care animalele i oamenii genereaz sisteme, obin, transform i folosesc informaia pentru a-si duce la bun sfrit activitile sau viaa" (Brent D. Ruben); Comunicareaconstan atribuirea unui sens semnelor perceperea nelesului" (Gary Cronkhite) Aadar, dificultatea definirii comunicrii este dat i de diversitatea unghiurilor de vedere sub care aceasta poate fi privit. Comunicarea un proces de emitere a unui mesaj si de transmitere a acestuia intr-o maniera codificata, cu ajutorul unui canal catre un destinatar in vederea receptarii. 1.2. Schimbul de informaii se efectueaz ntr-un limbaj specializat, la obiect, clar, corect i concis. Conditiile minime fundamentale de realizare a comunicarii sunt: compatibilitatea codurilor; existenta mesajului. Codurile pot lua forma limbajului natural nonverbal, simbolurilor concrete (lumini sau steaguri) sau simboluri abstracte. In comunicarea sociala cele mai frecvente sunt codurile verbale.
Pag. 4 / 51
Componentele nonverbale exprima imposibilitatea de a verbaliza sau a solicita informatie, prin care se accentueaza un anumit mod de intelegere sau de transmitere a mesajului. 1.3 Comunicarea se realizeaz ntr-o manier politicoas, direct, cu evitarea conflictelor. Cele trei aspecte semnificative ale comunicrii verbale sau in scris sunt: IDEEA ceea ce trebuie transmis receptorului; EMITATOR comunicare; CUVANT INTELEGERE utilizarea unui limbaj inteligibil de ambii participani la comunicare. 1.4. Transmiterea i primirea de informaii se realizeaz prin utilizarea unor metode specifice corelate cu tipul comunicrii Ca orice proces, procesul de comunicare cuprinde urmtoarele elemente: Emitatorul iniiatorul comunicrii, cel care elaboreaz mesajul. Acesta selecteaz mijlocul de RECEPTOR participanii la
comunicare si limbajul, astfel incat receptorul sa-i inteleaga mesajul pe care dorete sa-l comunice; Mesajul forma fizica in care emitatorul codifica informaia (ordin, idee, informaie); Mijlocul de comunicare sau canalul de comunicare este circuitul parcurs de mesaj dinspre emitator spre receptor. cadrul legturilor sociale; Limbajul de comunicare modalitatea de exprimare a mesajului. Poate fi verbal (cu cuvinte), non verbal (fara cuvinte) sau paraverbal (prin folosirea tonalitii, accenturii, ritmului de vorbire); Receptorul persoana care primete mesajul;
Pag. 5 / 51
Poate fi formal urmeaz
structura ierarhica a ntreprinderii sau informal, in
Contextul influeneaz exprimate.
deosebit conotaia
de
important sau
deoarece gesturilor
cuvintelor
2. Participarea la discuii pe teme profesionale 2.1 Dialogurile sunt purtate n cadrul colectivelor de lucru, cu respectarea opiniilor i drepturilor tuturor participanilor la discuie. 2.2. Punctele de vedere proprii sunt comunicate deschis pentru clarificarea problemelor aprute. 2.3. Opiniile sunt susinute cu argumente clare, cu referire direct la subiectul abordat. 2.4. Divergenele aprute sunt comunicate deschis efului direct pentru rezolvarea cu promptitudine a acestora n scopul desfurrii fluente a activit. Deprinderile eseniale ale cursantului ce trebuie nsuite in urma acestui modul sunt urmtoarele: capacitatea de exprimare i susinere a opiniilor n cadrul unor discuii profesionale, cu evitarea conflictelor, n spiritul rezolvrii prompte a problemelor; capacitatea de meninere a relaiilor cu persoane diverse implicate n procesul de munc, pentru ndeplinirea operativ a sarcinilor de serviciu; capacitatea de utilizare a limbajului de specialitate n cadrul discuiilor pe teme profesionale; capacitatea de exprimare clar, corect, concis i la obiect a punctelor de vedere personale; modul de adresare i maniera de aplicare a normelor de comportament civilizat n societate.
II. MUNCA N ECHIP

Pag. 6 / 51
1. Identific rolul n cadrul echipei 1.1. Rolul n cadrul echipei este identificat corect, n conformitate cu tipul lucrrii de executat. Agentul de curatenie cladiri si mijloace de transport isi desfasoara activitatea in formaii de lucru, constituite pe baza normativelor elaborate de fiecare minister. Formaiile de lucru pot fi specializate pe tipuri de lucrri, specializate pe tipuri de utilaje sau de tip complex. 1.2. Atribuiile individuale sunt identificate de ctre fiecare membru al echipei n funcie de sarcinile de realizat Pentru anumite lucrri care necesita un numr mai mic de muncitori dect cel al unei formaii de lucru, se constituie, dup caz, echipe a cror activitate este coordonata de unul dintre muncitori. 1.3. Sarcinile comunicate sunt clarificate cu promptitudine n scopul evitrii unor eventuale nenelegeri Seful de echipa are rolul de a organiza si conduce activitatea de reparatii ncredinata, de a utiliza cu maximum de eficienta economica resursele materiale si umane, de a munci si de a mobiliza colectivul de muncitori din echipa pentru ndeplinirea exemplara a sarcinilor. In acest scop, seful de echipa are o serie de atribuii si rspunderi apropiate de cele ale unui maistru, bineneles intre anumite limite de competenta. Principalele atribuii si rspunderi ale muncitorului care este sef de echipa sunt urmtoarele: organizarea locului de munca si pregtirea condiiilor de lucru; repartizarea lucrrilor pe fiecare executant; supravegherea executrii operaiilor pe ntreg timpul desfasurarii lucrrilor; ncadrarea in normele unui consum optim de materii prime, materiale, energie si combustibili stabilite pentru fiecare lucrare; recuperarea si valorificarea deeurilor; urmrirea ndeplinirii sarcinilor de munca de ctre fiecare muncitor din echipa si pe ntreaga echipa si raportarea operativa ctre structurile superioare a stadiului realizrii programului de reparatii ntreinere; executarea unor operaii complexe, lucrri de montaj, ntreinere, reparatii, reglaje si manevre ale utilajelor;
Pag. 7 / 51
urmrirea aparaturii de msura si control, precum si a altor operaii care necesita nalta calificare si experiena, asigurndu-se prin aceasta folosirea ntregii capacitai de munca a echipei pe care o conduce; urmrirea respectrii riguroase de ctre executani a tehnologiilor de reparatii si a instruciunilor privind exploatarea si ntreinerea mijloacelor si uneltelor de producie; instruirea muncitorilor din echipa asupra modului de realizare a lucrrilor, executarea directa a unor operaii sau manevre cu grad de dificultate ridicat, pana la nsuirea acestora de ctre muncitorii din subordine; controlul permanent al calitii lucrrilor executate de muncitorii echipei, pentru a asigura parametrii calitativi prevzui in documentaiile tehnice si in scopul prevenirii abaterilor de la prescripiile acestora; oprirea executrii lucrrilor in cazul unor abateri grave de la normele de calitate, informnd despre aceasta structurile superioare; asigurarea folosirii complete a zilei de munca de ctre toi muncitorii echipei; adoptarea de masuri pentru eliminarea cauzelor care determina nerealizarea normelor de munca; asigurarea desfasurarii activitii de curatenie in deplina securitate si realizarea integrala a masurilor de protecie a muncii; interzicerea participrii la lucru a muncitorilor in stare de ebrietate, oboseala, sau fara echipament corespunztor, acordarea primului ajutor in caz de accident, anunarea imediata a organelor ierarhice superioare; nlturarea cauzelor generatoare de pericol pentru securitatea muncii; sesizarea cauzelor care duc la poluarea mediului nconjurtor si prevenirea acestora. 1.4. Termenele de realizare a sarcinilor individuale sunt identificate n timp util 2. Implicarea n realizarea sarcinilor echipei 2.1 Sarcinile individuale sunt ndeplinite conform cu cele stabilite prin intermediul surselor autorizate.
Pag. 8 / 51
Identificarea cerinelor sarcinii: a. Se obin instruciunile legate de proceduri, se neleg de ctre executant, si daca este cazul se clarifica cu organul competent; b. Se obin specificaiile relevante pentru rezultatele sarcinii, se neleg, si daca este cazul se clarifica cu organul competent; c. Se identifica obiectivele de realizat; d. Se identifica cerinele sarcinii de exemplu necesarul de timp sau norma calitii. 2.2. Lucrul n echip se realizeaz respectnd raporturile ierarhice i funcionale. Planificarea etapelor necesare pentru ndeplinirea sarcinii: a. Se neleg si se clarifica etapele necesare pentru ndeplinirea sarcinii, pe baza instruciunilor si specificaiilor existente; b. Se identifica si se planifica succesiunea activitilor care trebuie ndeplinite, conform cerinelor; c. Se verifica etapele si rezultatele planificate pentru a se asigura ca acestea sunt in conformitate cu instruciunile si specificaiile relevante. 2.3. Obiectivul echipei este ndeplinit printr-o manier de lucru unanim acceptat. Revizuirea planului, daca este cazul: a. Se identifica si se compara rezultatele cu obiectivele planificate, instruciunile privind specificaiile si cerinele sarcinii; b. Se revizuiete, si dup caz se corecteaz planificarea pentru realizarea obiectivelor propuse. Planificarea sarcinilor, indiferent de importanta acestora, este cruciala, ntruct numai printr-o buna organizare se pot atinge parametrii optimi de desfurare ai activitii. 2.4. Eventualele necorelri ale activitii proprii cu activitatea celorlali membrii ai echipei sunt soluionate n timp util. In cadrul acestui modul au fost identificate urmtoarele obiective ale agentului de curatenie cladiri si mijloace de transport, obiective menite sa garanteze o buna desfurare a lucrului in echipa:
Pag. 9 / 51
Capacitatea de integrare ntr-un colectiv i de colaborare cu ceilali membri ai echipei; Capacitatea individual de preluare i executare a sarcinilor ncredinate ntr-un interval de timp prestabilit, n corelare cu obiectivul general al echipei i n strns legtur cu sarcinile celorlali membri ai echipei; Capacitatea de integrare ntr-un colectiv i de colaborare cu ceilali membri ai echipei; Sa identifice membrii echipei si rolurile lor in activitatea de grup bazndu-se pe informaii si instruciuni despre obiectiv, cerine de performanta si proceduri; Sa contribuie la planificarea activitii prin furnizarea intrun mod optim a informaiilor si sugestiilor; Sa utilizeze forme de comunicare corespunztoare activitii; Sa ceara acordarea de asistenta in desfurarea activitii, unde este necesar; Sa aduc o contribuie la obinerea rezultatelor cerute; Sa discute problemele si sa le rezolve printr-un proces agreat si acceptat;
III. APLICAREA NPM I PSI

In cadrul oricrei ntreprinderi, agentul de curatenie cladiri si mijloace de transport are obligaia de a cunoate si de a aplica normele de tehnica securitii muncii si cele de prevenire si stingere a incendiilor. In ceea ce privete normele de protectia muncii muncii, agentul de curatenie cladiri si mijloace de transport are obligaia de
Pag. 10 / 51
a cunoate principalele aciuni ce trebuie luate in vederea respectrii acestor norme: Utilizarea echipamentului si mainilor din dotare in limitele admise si recomandate in specificaiile tehnice; Evitarea utilizrii echipamentului si mainilor din dotare sub influenta buturilor alcoolice, substanelor stupefiante sau sub influenta unor boli ce pot afecta viteza de rspuns, reflexele sau controlul asupra utilajului; Utilizarea corespunztoare a echipamentelor de protecie, evitnd totodat utilizarea excesiva sau uzura acestora; Cunoaterea semnelor de avertizare si respectarea acestora, in conformitate cu normele interne si normele de tehnica securitii muncii; Evitarea utilizrii substanelor lichide in preajma instalaiilor electrice sau a surselor de cldura / foc in preajma utilajelor / mainilor care funcioneaz pe baza de combustibili (substane inflamabile). Totodat, la locul de munca al agentului de curatenie cladiri si mijloace de transport, se impune si respectarea normelor de igiena aplicabile in toate ramurile industriale, si anume: Controlul medical periodic si necesitatea respectrii indicaiilor medicale ce se dau cu ocazia acestui control; Servirea unei mese consistente nainte de a pleca; Folosirea echipamentului de protecie pe toata durata muncii, nu si in afara muncii. ntreinerea in bune condiii a echipamentelor de protecie; Splatul pe mini ori de cate ori este necesar (obligatoriu naintea servirii mesei); Respectarea orelor de masa si alimentaie completa (respectarea numrului de calorii necesare pentru fiecare ramura industriala); masa nu se va servi in atelierul de lucru; Folosirea raionala a odihnei active si pasive;
Pag. 11 / 51
Interzicerea consumului de buturi alcoolice;
Respectarea cu strictee a normelor de igiena individuala si colectiva; Respectarea termenelor de vaccinare. In cadrul ntreprinderii trebuie de asemenea urmate si normele generale de prevenire si stingere a incendiilor (normele generale P. S. I. ): 1. Pentru prevenirea si combaterea incendiilor e necesar ca in laborator, antier, atelier, in depozitele de materiale, etc. , in locurile stabilite prin instruciunile pazei contra incendiilor sa se gseasc mijloace pentru asigurarea mpotriva incendiilor: stingtoare (extinctoare), galei, lopei, lada cu nisip, paturi. Se va cunoate locul exact al gurilor de incendiu si al furtunelor. La instalaiile electrice se vor folosi extinctoare de tip uscat; 2. In locurile de munca, oricare ar fi ele, nainte de nceperea lucrului, se va verifica daca atmosfera nu este ncrcata cu gaze inflamabile sau toxice, provenite de la instalaia de gaze defecta sau de la vasele cu reactivi; 3. La terminarea lucrului se va verifica daca sunt nchise ventilele instalaiei de gaze si robinetele de apa, becurile de gaze, lmpile de spirt, nclzitoarele electrice, flacoanele, borcanele cu reactivi sau substane volatile, daca este stinsa lumina, daca ventilaia e in funciune; 4. Lichidele inflamabile si volatile sunt mnuite cu mare atenie, nu se vor tine in cantitati mari, nu se vor pstra in vase deschise, se va evita vrsarea lor si nu se vor tine si turna in apropierea focului. La transvazarea lor, toate focurile din ncperi trebuie stinse, nu se vor vrsa in chiuvete, nu se nclzesc la foc direct sau in vase deschise, ci numai intr-o baie de apa, folosindu-se un refrigerent; 5. In laboratoare, ateliere, etc. , este categoric interzis sa se spele pardoselile cu benzina, petrol lampant sau alte produse volatile si inflamabile, sa se tina crpe,
Pag. 12 / 51
prosoape, halate mbibate cu produse volatile, sa se usuce obiecte sau sa se lucreze cu produse volatile pe conductele sau radiatoarele caloriferului, sa se lase neterse produsele petroliere rspndite pe mese sau pardoseala, sa se fac curatenie in timp ce becurile cu gaz sunt aprinse; 6. Daca intamplator se vrsa o cantitate oarecare de lichid inflamabil, atunci se sting imediat toate becurile de gaz, lmpile de spirt, nclzitoarele electrice; nu se aprinde si nu stinge lumina, se nchid uile si se deschid ferestrele, lichidul vrsat se absoarbe cu un burete si se toarn intr-un vas din care apoi se va turna intr-o sticla ce se poate nchide ermetic, se ntrerupe aerisirea numai dup ndeprtarea completa a lichidului vrsat; 7. Daca se aprinde un lichid inflamabil (de exemplu: spargerea unui vas) repede, dar fara panica, se sting becurile de gaz, lmpile de spirt, nclzitoarele electrice si se indeparteaza vasele cu substane inflamabile, se acoper flacra cu o ptura, prosoape si daca nu se stinge se imprastie nisip, iar daca nu se stinge si in acest mod se folosesc extinctoare si la nevoie se cheam pompierii; 8. Daca se aprind hainele, accidentatul nu trebuie sa fuga, ci sa i se sting imbracamintea prin nvelirea intr-o ptura, palton, etc.; 9. Minile, dup ce au fost splate cu benzina sau alte produse inflamabile, trebuie sa fie splat cu apa, spun si terse cu un prosop. E interzis a se usca minile la foc dup ce au fost splate cu produse petroliere; 10. Aparatele care radiaz multa cldura, precum si aparatele electrice de nclzit trebuie izolate cu placi de azbociment si aezate la distanta de substanele inflamabile; 11. Daca se aprind conductoarele reelei electrice, se ntrerupe mai intai curentul de la comutator sau tablou si se procedeaz la stingerea incendiului.
Pag. 13 / 51
Totodat, ca si masuri secundare pentru respectarea NPM si PSI, agentul de curatenie cladiri si mijloace de transport are obligaia: De a participa la instructajul de protecia muncii; De a-si nsui si aplica masurile de prim ajutor; De a identifica pericolele pe durata desfasurarii activitatii si de a le raporta persoanei corespunztoare, conform procedurii locului de munca; De a verifica periodic starea echipamentelor si a instrumentarului de protecie si o raporteaz persoanei corespunztoare, conform procedurii locului de munca; De a semnala, daca este cazul, accidentul aprut si de a contacta imediat personalul si serviciile de urgenta; De a nelege corect si de a aplica masurile de urgenta si evacuare; De a acorda primul ajutor in conformitate cu procedurile de la locul de munca. Deprinderile eseniale ale cursantului ce trebuie nsuite in urma acestui modul sunt urmtoarele: Capacitatea de aplicare a normelor generale de protecie a muncii i PSI n corelaie cu specificul locului de munc Capacitatea de utilizare a utilajelor de curire cu respectarea precizrilor productorilor privind regulile de protecie a muncii i PSI Capacitatea de sesizare prompt a oricrui pericol i de informare rapid a persoanelor cu atribuii n domeniul PM i PSI n vederea nlturrii situaiei de risc create Capacitatea de reacie n situaii de stres, autocontrolul, echilibrul personal Modul n care se identific i se aplic tehnicile de prim ajutor n conformitate cu natura accidentului
Pag. 14 / 51
IV. APLICAREA NORMELOR IGIENICO-SANITARE

1. Realizeazarea igienizrii spaiilor de lucru 1.1 Igienizarea se realizeaz cu utilizarea substanelor dezinfectante adecvate locului de dezinfectat OH OLREINIGER - CIREX 2000 HOCHKONZENTRAT Substan de curat i dezinfectat suprafee cu alcool Superconcentrat: 1 litru = pn la 800 litri
Produsul cur, dezinfecteaz i are efecte deosebite n distrugerea bacteriilor de pe suprafee i/sau obiecte. Materialele pe care poate fi folosit sunt: marmur, mozaic, gresie, faian, lemn lcuit i/sau vopsit, metale, suprafee sintetice, PVC, plastic, sticl, cristal. Contraindicaii: materiale ce au n componen cupru, argint, ln. Se recomand utilizarea produsului n zone industriale alimentare i nealimentare, faade, cldiri, monumente, spitale, hoteluri, sli de sport, grdinie, coli, restaurante, cofetrii, buctrii, piscine, saune, gri, vagoane, autovehicule, autocare, autoutilitare, cisterne auto. Soluia se poate folosi i pentru maini sub presiune (Kraker- tip Krcher
Pag. 15 / 51
sau Kirby, etc). Produsul este superconcentrat, dintr-un litru obinndu-se pn la 800 litri de soluie activ de curat. Aceste produse sunt n general produse ecologice, biodegradabile i care nu duneaz mediului.
ALLZWECKREINIGER CITREX 2000 HOCHKONZENTRAT Substan de curat suprafee Superconcentrat: 1 litru = pn la 800 litri
Produs universal de curat suprafee i/sau obiecte. Materialele pe care poate fi folosit sunt : marmur, mozaic, gresie, faian, lemn lcuit i/sau vopsit, metale, suprafee sintetice, PVC, plastic, sticl, cristal. Contraindicaii : materiale ce au n componen cupru, argint, ln. Se recomand utilizarea produsului n zone industriale alimentare i nealimentare, faade, cldiri, monumente, spitale, hoteluri, sli de sport, grdinie, coli, restaurante, cofetrii, buctrii, piscine, saune, gri, vagoane, autovehicule, autocare, autoutilitare, cisterne auto. Produsul poate fi livrat avnd n componen substane antistatice. Soluia se poate folosi i pentru maini sub presiune (Kraker- tip Krcher sau Kirby, etc). Produsul este superconcentrat, dintr-un litru obinndu-se pn la 800 litri de soluie activ de curat. (vezi fi tehnic) Este un produs ecologic, biodegradabil i nu duneaz mediului.
CITREX 215 KCHENDESINFEKTIONSREINIGER Substan de curat i dezinfectat suprafee n sectorul alimentar Superconcentrat: 1 litru = pn la 200 litri
Pag. 16 / 51
Produsul cur i dezinfecteaz orice suprafa i/sau obiecte i/sau utilaje folosite n industria alimentar. Are efect bactericid i fungicid, distrugnd urmtorii virui: staphylococcus aureus, enterococcus faecium, proteus mirabilis, pseudomonas aeruginosa, candida albicans. Se folosete pentru toate suprafeele netede, podele din lemn, piatr, faian, marmur, mozaic, PVC, linoleum. Produsul se folosete pentru curarea i dezinfectarea: utilajelor de buctrie, frigidere, maini de gtit, maini de tocat carne i alte aparate tehnice ce se folosesc n buctrii inclusiv vesela; utilajelor din industria prelucrrii alimentelor de origine animal; suprafeelor din zonele alimentare cum ar fi: magazine alimentare, buctrii, cantine, sli de mese, spitale, cree, sanatorii, hoteluri i a tuturor suprafeelor unde se constat prezena viruilor mai sus menionai. Contraindicaii: obiecte i utilaje folosite n industria laptelui i derivatelor acestuia. Produsul este superconcentrat, dintr-un litru obinndu-se pn la 200 litri de soluie activ de curat. (vezi fi tehnic) Este un produs ecologic, biodegradabil i nu duneaz mediului. Exista pe pia o gam variat de produse dezinfectante, care ajut la igienizarea spaiilor. Asigurai-v c vei folosi produsul conform destinaiei sale. n acest sens trebuie s citii cu atenie instruciunile de folosire, iar dac nu suntei siguri c le-ai neles, atunci va trebui s apelai la un specialist. 1.2 Igienizarea spaiilor, obiectelor i accesoriilor este efectuat prin aplicarea unor proceduri specifice Sapunul Lichid este un produs cu Ph neutru, avand proprietati deosebite de degresare si curatare. Produsul nu ataca tesutul epidermic. Detergent lichid pentru covoare si tapiterii, special conceput pentru a curata in profunzime fara a afecta culorile originale. Datorita ingredientilor sai, improspateaza si invioreaza culorile mochetei, covorului sau a tapiteriei. Poate fi folosit si pentru curatatul canapelelor, a banchetelor auto, a scaunelor sau a fotoliilor tapitate. Detergentul pentru geamuri si plastic este un detergent special conceput pentru degresarea si curatarea geamurilor sau suprafetelor vitrate, a obiectelor din plastic sau fibra de sticla. Nu ataca garniturile de cauciuc, plasticul sau vopseaua de orice natura. Este ideal pentru monitoare sau carcase de calculator. Pasta abraziv de curare se foloseste pentru curatarea mainilor murdare de ulei, negru de fum, tusuri tipografice, vaseline, rugina, etc.
Pag. 17 / 51
Datorita Ph-ului sau neutru si a unor ingredienti emulsifianti, pasta abraziva Dexet nu ataca tesutul epidermic. Inlocuieste cu succes sapunul solid care se distribuie muncitorilor in diferite intreprinderi. 1.3. Igienizarea spaiilor de lucru se realizeaz n conformitate cu prevederile legislative n vigoare 2. Asigurarea igienei i starii de sntate personal 2.1 Igiena personal este meninut conform normelor igienico-sanitare n vigoare i a regulamentelor interne 2.2. Controlul strii de sntate este efectuat periodic, conform graficului stabilit Este practica oricarui angajator sa se asigure de integritatea starii de sanatate a angajatului. In cest sens agentul de curatenie cladiri si mijloace de transport are obligatia de a efectua periodic controlul starii sale de sanate 2.3.Eventualele cazuri de boal sunt raportate cu promptitudine persoanelor abilitate n vederea asigurrii continuitii activitii echipei Substane dezinfectante: detergeni dezinfectani pentru toalete (Taskisan), substane dezinfectante pentru suprafee i obiecte diverse (Bactilysine, Apesin forte etc ). Locuri de dezinfectat: toalete, diverse suprafee de contact, obiecte sanitare, mnere, ui, bare de susinere. Regulamente interne: Regulamentul de ordine interioar, regulamentul de funcionare a instituiei, fia postului. Boli transmisibile: hepatit, tuberculoz, boli virotice, boli de piele etc. Controlul medical periodic: trimestrial, semestrial, anual, n funcie de parametrii controlai. Deprinderile eseniale ale cursantului ce trebuie nsuite in urma acestui modul sunt urmtoarele: Capacitatea de aplicare a procedurilor specifice de igienizare n conformitate cu normele igienico-sanitare n vigoare i n funcie de natura spaiului/ obiectului de dezinfectat; Capacitatea de aplicare a normelor de igien personal , de promovare a unei inute decente i a unui aspect civilizat; Respectarea graficului privind controalele medicale periodice.
V. PLANIFICAREA ACTIVITII PROPRII

1. Stabilirea graficului zilnic de activiti 1.1. Graficul zilnic este stabilit n funcie de prioritile n activitate 1.2. Activitile zilnice sunt stabilite conform indicaiilor primite din partea persoanelor autorizate 1.3. Graficul zilnic de activiti este stabilit cu identificarea clar a intervalelor de timp necesare pentru realizarea sarcinilor 2. Desfurarea activitilor planificate
Pag. 18 / 51
2.1. Activitile incluse n graficul zilnic sunt ndeplinite succesiv, n ordinea stabilit 2.2. Etapele graficului zilnic de activiti sunt realizate cu operativitate, n intervalele de timp planificate 2.3. Graficul de activiti este ndeplinit n corelaie cu programul celorlalte compartimente ale unitii 3. Replanificarea activitilor nerealizate 3.1. Activitile nerealizate conform graficului sunt replanificate cu operativitate 3.2. Activitile nerealizate sunt replanificate fr perturbarea activitilor curente 3.3. Cauzele nerealizrii unor activiti sunt analizate n scopul eliminrii disfuncionalitilor Deprinderile eseniale ale cursantului ce trebuie nsuite in urma acestui modul sunt urmtoarele: capacitatea de stabilire a graficului zilnic de activiti cu respectarea prioritilor; capacitatea de realizare a activitilor planificate cu respectarea intervalelor de timp prestabilite capacitatea de desfurare operativ a activitilor, n succesiunea stabilit capacitatea de replanificare operativ a activitilor nerealizate fr perturbarea activitilor curente capacitatea de analizare a cauzelor nendeplinirii unor activiti planificate i de nlturare a disfuncionalitilor
VI. UTILIZAREA SCULELOR I UTILAJELOR CU ACIONARE MANUAL

1. Identificarea sculelor i utilajelor cu acionare manual 1.1. Sculele i utilajele cu acionare manual sunt identificate n funcie de tipul operaiei de realizat; 1.2. Identificarea sculelor i utilajelor cu acionare manual se realizeaz n corelaie cu natura murdriei de nlturat; 1.3 Sculele i utilajele cu acionare manual sunt identificate n concordan cu tipul suprafeei de curat.
Pag. 19 / 51
2. Verificarea sculelor i utilajelor cu acionare manual 2.1. Elementele componente i accesoriile sunt montate corect, n corelaie cu tipul sculelor i utilajelor cu acionare manual; 2.2. Sculele i utilajele cu acionare manual sunt curate, nedeteriorate, n stare de utilizare; 2.3. Sculele i utilajele cu acionare manual sunt verificate permanent, nainte de utilizare, pentru asigurarea calitii operaiilor de curare. 3. Utilizeazarea sculelor i utilajelor cu acionare manual 3.1 Sculele i utilajele cu acionare manual sunt utilizate corect i cu atenie, evitndu-se degradarea acestora i distrugerea suprafeelor de curat; CRUCIOR CU O SINGUR GLEAT
CRUCIOR CU PRES MOP
3.2. Sculele i utilajele cu acionare manual sunt utilizate conform instruciunilor de lucru i normelor de protecie a muncii i PSI; 3.3. Utilizarea sculelor i utilajelor cu acionare manual este realizat n corelaie cu scopul urmrit i particularitile spaiului de curat; 3.4. Utilajele i sculele cu acionare manual sunt utilizate mpreun cu substanele i materialele specifice, n funcie de natura murdriei de nlturat. SISTEM COMPLET DE NVELITORI MOBILE SISTEM MOBIL DE INVELITORI CU ABRAZIV
Pag. 20 / 51
PERIE PENTRU PNZ DE PIANJEN - este uor de folosit i e ideal pentru ndeprtarea pnzelor de pianjen.
RASCHETA PENTRU PARDOSEAL CU MANSON
MENGHINA FIXA DIN ALUMINIU
BURETE PENTRU MENGHINA FIXA
RASCHETA PENTRU PARDOSEALA CU MNER
Pag. 21 / 51
Scule i utilaje cu acionare manual: crucioare pentru curenie, glei, mopuri, dispozitive pentru curat geamuri, pacluri, mturi, frae etc.. Operaii de curenie: splarea geamurilor, tergerea umed/uscat a suprafeelor, splarea diverselor suprafee i obiecte etc. Natura murdriei: aderent/neaderent, hidrosolubil/nehidrosolubil, emulsionabil/solubil cu dizolvant/cu posibilitate de descompunere din punct de vedere chimic. Tipul suprafeei de curat: suprafee lavabile moi ( mochete, covoare etc.), suprafee lavabile tari ( gresie, marmur, PVC, linoleum etc. ), perei interiori etc. Scopul urmrit: curire calcar, rugin, grsimi i cruste n buctrii, ulei i grsimi n ateliere industriale, cear i resturi de soluii pentru tratarea pardoselilor etc. Accesorii: rezerve pentru mopuri, raclete, sisteme pentru curat geamuri etc. Spaii de curat: birouri, incinte industriale, vagoane de cale ferat, avioane etc. Materiale: crpe, lavete, burei etc Substane specifice: produse acide, produse alcaline, diluani etc. Deprinderile eseniale ale cursantului ce trebuie nsuite in urma acestui modul sunt urmtoarele: capacitatea de identificare a sculelor i utilajelor cu acionare manual n funcie de tipul operaiei de executat i n corelaie cu natura murdriei de nlturat i tipul suprafeei de curat; capacitatea de verificare a sculelor i utilajelor cu acionare manual naintea utilizrii, din punct de vedere al integritii i strii de funcionare, n scopul asigurrii calitii operaiilor de curare; capacitatea de utilizare atent i corect a sculelor i utilajelor de curat cu evitarea deteriorrii acestora i distrugerii suprafeelor de curat; capacitatea de utilizare a sculelor i utilajelor de curat cu respectarea instruciunilor de lucru i a normelor de protecie a muncii i PSI; Capacitatea de utilizare a sculelor i utilajelor cu acionare manual n corelaie cu scopul urmrit, particularitile spaiului de curat, precum i cu folosirea materialelor i substanelor specifice.
Pag. 22 / 51
VII. UTILIZAREA UTILAJELOR CU ACIONARE ELECTROMECANIC

1. Punerea n funciune utilajele 1.1. Prile componente ale utilajelor sunt asamblate corect, n conformitate cu instruciunile tehnice specifice 1.2. Conectarea furtunelor de racordare i asamblarea la tuburile de aspirare se realizeaz ferm, pentru asigurarea funcionrii normale a utilajelor Utilaje de curat eficiente chiar i n condiii de murdrie persistent Curtoarele cu nalt presiune cu ap rece i ap cald termin repede cu murdria
Pag. 23 / 51
persistent. Aspiratoarele pentru suprafee umede i uscate nghit tot ce st n calea duzei lor. Valul mturtor uor de manevrat reprezint alternativa motorizat a mturii, fraului i greblei, iar cu suflantele i aspiratoarele pot fi degajate fulgertor de frunze i resturi de tiere chiar i suprafee ntinse
Aspirator pentru suprafee umede i uscate pentru variate lucrri de curire Puternicele aspiratoare pentru suprafee umede i uscate asigur curenia perfect printr-o simpl apsare pe buton. Tehnologia profesional i dotarea complet fac aspiratoarele potrivite pentru cele mai variate activiti de curare. Indiferent dac este vorba de praf, pan, gunoi sau lichide - tot ceea ce st n calea duzei este nghiit fr efort. Pentru racordarea uneltelor electrice modelele sunt dotate cu priz, dispozitiv automat de cuplare i adaptor pentru furtunul de aspiraie. Praful care se formeaz prin lefuire, tiere cu ferstrul sau rindeluire este aspirat direct. ASPIRATOARELE INDUSTRIALE Exist aspiratoare industriale de mare putere care nglobeaz ultimile evoluii ale tehnicii de vrf din domeniu. Au o fiabilitate sporit i pot funciona n orice fel de mediu cte 24 de ore din 24 de, cte 7 zile pe sptmn, timp de ani de zile, fr a da vreun semn de oboseal. Sunt dotate cu unul sau mai multe motoare industriale, cu una sau mai multe turbine, motoarele fiind fr perii colectoare de carbon pe rotorul motorului, perii care se uzau foarte rapid! Carateristicile tehnice generale: - surs de alimentare opional la 220V sau 380V - crucior propriu de transport - materialul din care este construit este foarte rezistent - filtru permanent din fibr de sticl - set de accesorii standard 040 pentru curenie Principalele avantaje ale acestei game de maini sunt: -cadrul principal este din oel inoxidabil sau aluminiu rezervoare din materiale plastice rezistente la policarbonaii din detergeni sau dezinfectant; -motoare puternice, dimensionate proporional cu suprafaa de curat, cu alimentare la baterii de acumulatori sau cu un transformator ncorporat i alimentare Ia reea uor de manevrat, ergonomic i util, nu necesit personal calificat pentru utilizare;
Pag. 24 / 51
-pe lng periile standard se pot ataa i alte accesorii ca: perii de diverse duriti (de exemplu perii tinnex pentru curat suprafee dure), discuri de antrenare cu discuri abrazive ataate pentru curarea prin frecare i lustruirea oricrui tip de pardoseal. 1.3. Voltajul folosit corespunde celui specificat de productor 1.4. Operaiile de punere n funciune a utilajului sunt realizate n totalitate, cu respectarea succesiunii prevzute n documentele tehnice specifice 1.5. Operaiile de punere n funciune sunt realizate n concordan cu specificul fiecrui utilaj n parte 1.6. Starea cablurilor de conectare la sursele de alimentare cu curent electric este verificat periodic, pentru asigurare asiguranei n funcionare 2. Utilizeazarea utilajelor cu acionare electro-mecanic 2.1. Exploatarea utilajelor cu acionare electro-mecanic este realizat n funcie de specificul acestora, cu respectarea instruciunilor de folosire menionate de productori 2.2. Utilajele cu acionare electro-mecanic sunt utilizate n corelaie cu natura suprafeelor de curat i tipul operaiei de curire de efectuat 2.3. Montarea i demontarea elementelor de colectare a murdriei, pieselor i accesoriilor se realizeaz dup deconectarea utilajelor de la sursa de alimentare cu curent electric 2.4. Utilajele cu acionare electro-mecanic sunt utilizate cu folosirea unor substane i accesorii specifice n funcie de tipul spaiului de curat, accesibilitatea acestuia i natura murdriei de ndeprtat 2.5. Utilajele cu acionare electro-mecanic sunt utilizate cu respectarea normelor de protecie a muncii si de PSI specifice 2.6. Utilajele cu aciune electro-mecanic sunt utilizate cu protejarea/evacuarea temporar a obiectelor de mobilier aflate n spaiul de curat. 3. Oprirea utilajului de curat 3.1. Decuplarea manual a accesoriilor se realizeaz cu atenie i responsabilitate pentru evitarea deteriorrii/distrugerii echipamentelor i asigurarea duratei de funcionare proiectat a acestora 3.2. Recipientele colectoare ale murdriei sunt golite i curate cu respectarea procedurilor specifice 3.3. Accesoriile i componentele utilajului sunt curate cu grij, cu respectarea restriciilor privind substanele folosite pentru curat 3.4. Oprirea utilajului se realizeaz cu respectarea succesiunii operaiilor specifice prevzute n documentele tehnice Utilaje cu acionare electro-mecanic: aspiratoare de praf, aspiratoare vacuumate pentru praf i lichide, ergodiscuri pentru curarea suprafeelor lavabile moi i tari, automate de curat pardoseli etc Natura suprafeei de curat: suprafee lavabile moi ( mochete, covoare etc.), suprafee lavabile tari ( gresie, marmur, PVC, linoleum etc. ), perei interiori etc.
Pag. 25 / 51
Operaii de curenie: aspirare uscat sau umed, curare cu spum, curare umed etc. Spaii de curat: incinte ( reedine, birouri, sectoare industriale i administrative ), vagoane de cale ferat, avioane etc. Accesorii: furtune de golire, cleme de prindere, filtre de ap i aer, lamele, raclete, cuve, rezervoare, discuri, perii etc. Natura murdriei: aderent/neaderent, hidrosolubil/nehidrosolubil, emulsionabil/solubil cu dizolvant/cu posibilitate de descompunere din punct de vedere chimic. Substane specifice: produse acide, produse alcaline. Documente tehnice: cri tehnice, instruciuni de folosire. Deprinderile eseniale ale cursantului ce trebuie nsuite in urma acestui modul sunt urmtoarele: capacitatea de punere n funciune a utilajelor cu acionare electromecanic, cu respectarea succesiunii operaiilor prevzute n documentele tehnice specifice n funcie de tipul fiecrui utilaj n parte capacitatea de punere n funciune a utilajelor cu acionare electromecanic respectnd normele de protecie a muncii i de PSI specifice capacitatea de utilizare atent i corect a utilajelor cu acionare electro-mecanic, cu respectarea instruciunilor de folosire n funcie de specificul acestora, de tipul operaiei de curire i natura murdriei de nlturat capacitatea de utilizare a utilajelor de curat cu acionare electromecanic n concordan cu natura spaiului de curat, accesibilitatea acestuia i natura suprafeelor de curat Capacitatea de utilizare a utilajelor cu acionare electro-mecanic cu respectarea normelor de protecie a muncii i de PSI Capacitatea de oprire a utilajelor cu acionare electro-manual n condiii de siguran, cu respectarea succesiunii operaiilor specificate n documentele tehnice
Pag. 26 / 51
VIII. UTILIZAREA UTILAJELOR ACIONATE PRIN MOTOARE CU ARDERE INTERN
1. Punerea n funciune a utilajelor 1.1 Punerea n funciune se efectueaz cu respectarea unor condiii specifice n funcie de tipul utilajului 1.2. Utilajele acionate prin motoare cu ardere intern sunt puse n funciune dup verificarea preliminar a parametrilor specifici de pornire. INSTRUCIUNI PENTRU SIGURANA NU FOLOSII maina fara sa citii manualul de instruciuni. Acest manual are informaii importante pentru operarea si sigurana acestei maini. Neobservarea tuturor semnelor de PERICOL si AVERTIZARE poate duce la accidente si chiar la moarte. Citii si observai toate semnele de AVERTIZARE gsite in manual si pe maina dvs.
Pag. 27 / 51
PERICOL Necitirea si neobservarea tuturor semnelor de AVERTIZARE pot duce la pericole pt. dvs. si alte persoane. Citii si observai toate semnele de AVERTIZARE gsite in manual si pe maina. PERICOL operarea cu o maina care nu este asamblata complet poate cauza defeciuni si pericole. NU FOLOSII maina inainte de a fi complet asamblata Verificai maina cu grija inainte de a opera cu ea. PERICOL operarea cu o maina fara eticheta poate cauza pericole si defeciuni. CITII toate etichetele mainii inainte de operare. PERICOL mainile electrice pot cauza explozie atunci cnd opereaz langa materiale inflamabile si vapori. NU UTILIZAI aceasta maina pe langa carburani, solveni, combustibili si alte materiale inflamabile. 1.3 Punerea n funciune a utilajelor se realizeaz dup controlarea i degajarea zonei de curat n vederea protejrii elementelor active ale acestora i asigurarea continuitii operaiei de efectuat 1.4. Operaiile de punere n funciune a utilajului sunt realizate n totalitate, cu respectarea succesiunii prevzute n documentele tehnice specifice 1.5. Alimentarea cu carburant se realizeaz numai n spaii bine ventilate respectnd condiiile privind starea motorului 2. Utilizeazarea utilajelor acionate prin motoare cu ardere intern 2.1. Exploatarea utilajelor este realizat n funcie de scopul urmrit, cu respectarea condiiilor generale de folosire menionate de productori 2.2. Utilajele sunt utilizate cu respectarea condiiilor de mediu pentru care au fost proiectate 2.3. Utilajele sunt utilizate cu respectarea NPM i PSI n scopul evitrii accidentrii individuale i a persoanelor aflate n raza de aciune a acestora 2.4. Utilizarea utilajelor acionate prin motoare cu ardere intern se realizeaz cu respectarea regulilor specifice nscrise n documentele tehnice i instruciunile de folosire 2.5. Utilajele acionate prin motoare cu ardere intern sunt utilizate cu respectarea regulilor privind staionarea temporar supravegheat/nesupravegheat n timpul lucrului. 3. Oprirea utilajului de curat 3.1. Utilajele sunt oprite cu respectarea tuturor operaiilor specifice prevzute n documentele tehnice, n funcie de tipul utilajului 3.2. Containerele colectoare ale murdriei sunt golite i remontate n conformitate cu prescripiile tehnice ale productorului , cu respectarea normelor de protecie a muncii specifice 3.3. Oprirea utilajelor este efectuat cu asigurarea condiiilor de siguran n timpul staionrii Deprinderile eseniale ale cursantului ce trebuie nsuite in urma acestui modul sunt urmtoarele:
Pag. 28 / 51
capacitatea de punere n funciune a utilajelor acionate prin motoare cu ardere intern, cu respectarea succesiunii operaiilor prevzute n documentele tehnice specifice n funcie de tipul fiecrui utilaj n parte; capacitatea de punere n funciune a utilajelor cu verificarea preliminar a parametrilor specifici i controlarea zonei de curat; capacitatea de punere n funciune, utilizare i oprire a utilajelor acionate prin motoare cu ardere intern respectnd normele de protecie a muncii i de PSI specifice; capacitatea de respectare a regulilor privind staionarea supravegheat/nesupravegheat a utilajelor pe timpul lucrului.
IX. NTREINEREA ECHIPAMENTELOR DE LUCRU

1. Verificarea strii de funcionare a echipamentelor de lucru 1.1 Echipamentele de lucru sunt verificate periodic, din punct de vedere al integritii i montrii corecte a accesoriilor 1.2. Echipamentele sunt selecionate cu discernmnt n vederea recondiionrii/casrii n cazul apariiei semnelor de uzur 1.3.Starea componentelor este conform specificaiilor din documentele tehnice ale echipamentelor de lucru 2. Aplicarea procedurilor de ntreinere 2.1. Procedurile de ntreinere sunt aplicate numai dup deconectarea echipamentului de la sursa de alimentare cu curent electric i dezactivarea tuturor comenzilor utilajelor 2.2. Procedurile de ntreinere sunt aplicate n funcie de specificul fiecrui echipament n parte, conform indicaiilor din documentele tehnice
Pag. 29 / 51
2.3. Aplicarea procedurilor de ntreinere se realizeaz cu respectarea NPM i PSI n vederea prevenirii accidentelor 2.4. Procedurile de ntreinere sunt aplicate cu atenie i responsabilitate pentru asigurarea integritii componentelor i meninerea duratei normale de lucru a echipamentelor 3. Informarea asupra defectrii echipamentelor de lucru 3.1 Informarea se realizeaz cu promptitudine pentru remedierea rapid a defeciunilor de ctre personalul specializat 3.2. Informarea asupra defectrii echipamentelor de lucru se realizeaz cu respectarea raporturilor ierarhice i funcionale la locul de munc 3.3. Informarea privind defeciunile este clar, la obiect, cu menionarea tuturor elementelor relevante pentru adoptarea deciziilor n legtur cu echipamentul de lucru Starea componentelor: numr, integritate, grad de uzur, grad de curenie i de ntreinere cu diferite substane etc. Echipamente de lucru: utilaje cu acionare manual, utilaje cu acionare electro-mecanic, utilaje acionate prin motoare cu ardere intern. Proceduri de ntreinere: control presiune pneuri, curare filtru de ap, curare filtru de aer, tergere lamele etc. Personal specializat: mecanici de ntreinere, electricieni. Elemente relevante: tipul utilajului, simptome n funcionare, contextul deteriorrii/defectrii etc. Deprinderile eseniale ale cursantului ce trebuie nsuite in urma acestui modul sunt urmtoarele: capacitatea de verificare a strii de funcionare a utilajelor i de selecionare cu discernmnt a acestora n vederea recondiionrii/reparrii capacitatea de aplicare a procedurilor de ntreinere n funcie de specificul fiecrui echipament n parte i conform indicaiilor din documentele tehnice capacitatea de aplicare a procedurilor de ntreinere a echipamentelor de lucru cu respectarea NPM i PSI specifice capacitatea de informare rapid asupra eventualelor defeciuni n funcionare, cu menionarea tuturor elementelor relevante pentru luarea deciziilor privind repararea utilajelor
Pag. 30 / 51
X. PREGTIREA OPERAIEI DE CURARE

1. Identificarea particularitilor spaiului de curat 1.1 Caracteristicile spaiului de curat sunt identificate prin evaluarea tuturor elementelor relevante pentru efectuarea cureniei 1.2. Particularitile spaiului de curat sunt identificate prin observare direct, cu evidenierea succesiunii logice a operaiilor de efectuat PROCEDEE DE CURATARE Definirea si Tehnica de intrebuintare Tehnica de intrebuintare cuprinde recunoasterea materialelor, a tipului de murdarie, cat si tehnica si intrebuintarea mijloacelor de curatat. Alegerea tipului si a metodei de curatare sunt determinate de ciclurile de curatenie, gradul de murdarie, marimea obiectului si timpul de produs disponibil pentru ceasta operatiune. In primul rand ritmul de curatat este important pentru mentinerea valorii materialelor pardoselilor; metoda de curatare cu
Pag. 31 / 51
produsul pentru curatat ales poate doar sa le refaca din punct de vedere calitativ. O pardosela de marmura va fi repede zgariata si isi va pierde luciul, daca nu este curatata sistematic; covoarele isi pierd calitatea daca nu sunt aspirate regulat; robinetele nu se pot inchide bine daca partile mobile nu sunt curatate regulat. Lista ar putea continua la nesfarsit, dar noi vom aborda in continuare tehnica de folosire. 1.3. Identificarea caracteristicilor spaiului de curat se efectueaz cu atenie i discernmnt n vederea aplicrii procedurilor de curire adecvate Cei 4 factori pentru curatenie: - Chimia: - pentru tipul de indepartare a murdariei sau pentru timpul de curatat - Mecanica: - pentru constructia aparatelor de curatat - Temperatura: - ca accelerator al procesului de curatare -Timpul: - necesar pentru actiunea produsului. Variatia unui factor provoaca si variatia celorlalti. In conditiile actuale temperatura nu mai este relevanta in ceea ce priveste eficienta curatirii, ea este mai degraba suparatoare. Materialele importante (alcool) sunt usor volatile la temperaturi ridicate si astfel nu mai sunt eficiente pe suprafata de lucru. ! Temperatura solutiei de curatat sa fie calda, dar niciodata fiebinte. Valoarea Ph-ului. Petele de grasimi sau ulei vor fi indepartate cu curatatori alcalini. Murdariile cu var sau rugind vor fi indepartate cu curatatori acizi. Valoarea ph-ului arata daca este vorba de un mediu acid, un mediu neutru sau de un mediu alcalin. Scala valorii ph se intinde intre 0 si 14 . - 7 este punctul neutru si corespunde valorii Ph-ului apei curate, - de la 0 pana la 7 produsele sunt acide, - de la 7 pana la 14 produsele sunt alcaline (bazice). ! Important: Valoarea ph-ului nu spune nimic despre "toxicitatea" produsului, dar spune despre agresivitate: 0 7 14 acid-----------------neutru-------------------alcalin, baza Concentratia alcalinului sau al acidului se dozeaza dupa gradul de murdarie si dupa compatibilitatea materialului. Dar, bineinteles, trebuie sa se ia in considerare si ecologia in alegerea produsului. Intre chimie i mecanica exista un raport care este legat de protejarea mediului inconjurator. Schimbarea valorii ph-ului prin adaos de apa Valoarea Ph-ului produsului se schimba prin adaos-ul de apa spre directia neutru. Exemplul A : Un produs de curatat are in concentrat o valoare de 1,0 Valoarea ph-ului se schimba la un raport de amestec de:
Pag. 32 / 51
1:1 dupa 1,1 1:10 dupa 2 1:100 dupa 3 1:1.000.000 dupa 7 Pentru a obtine o solutie de curatat o podea de mamura ar fi necesari 1.000.000 (un milion) litri de apa pentru un litru de produs. Exemplul B : Un curator eficient are n concentrat o valoare de 13,5. Valoarea ph-ului se schimb la un raport de amestec de: 1:1 dup 13,4 1:10 dup 12,5 1:100 dup 11,5 1: 1.000.000 dup 7,5 nseamn ca in practic este nevoie de 10.000 1 de ap pentru 1 litru de concentrat pentru a curata linoleuri fr a produce daune prin agresivitate. Se poate observa c ambele produse ar fi alese gresit, deoarece este necesar o mare cantitate de ap pentru a atinge compatibilitatea Phului. 2. Pregtirea spaiului pentru curat 2.1. Funcionalitatea spaiului este asigurat prin aplicarea unor metode specifice, n funcie de tipul utilajului de curire folosit i operaia de efectuat 2.2. Spaiul este pregtit cu protejarea obiectelor ce nu pot fi ndeprtate pe parcursul cureniei, pentru evitarea deteriorrii acestora Curarea nu inseamna "ndepartarea murdariei = stricarea materialului" ci n primul rand, curatenie i ingrijirea aparatului. Este gresit a se intrebuinta un produs acid la stergerea pardoselilor de marmura si un curatator puternic alcalin la curatarea pardoselilor cu linoleum. Dizolvantul ndeparteaza murdaria, dar produce pagube de podele PVC sau PV. Produsele de curatatorie sanitare puternic acide stric duurile si vnile smluite. Valoarea ph-ului Material: ph .3-12 1. PVC ph. 5-10 2. LINOLEU 3. MATERIALE pe baza de cauciuc ph. 3-10 4. BETON CU GRANULE DE PIATRA ph. 5 - 9 5. MARMURA ph 6-9 6. GRANIT ph 5-10 7. ARMATURI CROMATE (NICHELATE ) ph 4-9 8. SMALT ph 5-9 9. ALUMINIU ph 4-7 10. OTELURI din materiale nobile (aliaje) 11. SUPRAFETE cu material sintetic ph 2-12 ph 3-12 Pag. 33 / 51 ph 5-9
12. SUPRAFETE cu lac 2.3. Spaiul este ordonat i pregtit cu respectarea normelor de PM i PSI, n vederea desfurrii n siguran a operaiilor de curire 3. Selectarea utilajelor i produselor pentru curenie 3.1 Echipamentele de curire sunt selecionate n corelaie cu scopul urmrit i tipul spaiului de curat 3.2. Utilajele i produsele sunt selecionate n funcie de instruciunile productorului 3.3 Alegerea produselor de curire se realizeaz n funcie de natura murdriei i posibilitatea de nlturare a acesteia Sisteme speciale pentru curaare si ngrijire Pentru diferite materiale sunt necesare metode speciale de tratare pentru a prelungi durabilitatea materialelor din care este fcut podeaua. Aceste sisteme nu sunt utile pentru a trata materialele sensibile la actiune mecanic sau pentru a le curaa de murdaria acumulat n pori. Printr-o ntrebuintare optima nu se va corecta doar infaiarea ci va fi uurat considerabil i curarea zilnic. i chiar aici costurile curatirii nu pot fi micorate considerabil, fara a se ajunge mereu la reclamatii. Pretul ridicat al acestor sisteme este motivat prin necesitatea folosirii lor pentru obtinerea unor pardoseli de o calitate i o curatenie ireproabile. Curarea cu produse foarte concentrate Exista o multime de motive in favoarea folosirii concentratelor Buzil. Un motiv important este dozarea exact si reducerea la ambalaj. n comparatie cu gama de produse existente, seria HC cuprinde numai 6 produse, care acoper sfera clasic a curateniei. Sistemul de culori al produselor uureaza intrebuintarea corecta a produselor, pentru obtinerea rezultatelor dorite. Denumire HC20 Garuda HC24 Mana HC 43 Curatat intensiv HC 46 Curatat. sanitar HC 53 Curatat. neutru HC56 Bondurin Domeniu de curare Lngrijire Sapun Alcalin Acid Neutru Menajer Culoare Verde galben auriu Albastru Rosu galben deschis Violet
Pentru o doz de 10-20 ml (capace de dozare) de produs original Buzil este necesar o cantitate exact de 5-10 1 apa. Sticlele de llitru sunt uoare i uor manevrabile, iar cei ce folosesc solutia obtin 50-100 galeti solutie pentru curat.
Pag. 34 / 51
mprospatarea cantitatii de concentrat din canistra de 10 litri sau din sticle a butoiului de 200 l se realizeaz 5 ori mai rar dect la restul produselor. Dozarea Dozarea exact are o contribuie important la protejarea mediului nconjurator. La dozare exact dup indicaiile producatorilor, soluiile de curaat au aproape ntotdeauna cea mai bun influen i efectul descris n instruciunile de utilizare ale produsului. Dac se folosesc indicaiile exacte de dozare nu va mai trebui sa nlaturai urmele lasate, iar materialul asupra cruia se actioneaza nu va fi deteriorat. Omul, att cel care lucreaza cu soluiile de curaat ct si cel care care trebuie s le suporte efectul (de ex. pacientul din spital), vor fi mai puin confruntai cu mirosuri puternice si senzaia de nnbuire, iar dumneavoastr vei face economii care rezult din controlul asupra produsului utilizat, care este att economic ct i ecologic. 3.4. Produsele de curire sunt selectate n funcie de tipul acestora i murdria de nlturat 3.5. Produsele de curire sunt selecionate n corelaie cu factorii care influeneaz curirea i scopul urmrit. Deprinderile eseniale ale cursantului ce trebuie nsuite in urma acestui modul sunt urmtoarele: capacitatea de identificare a caracteristicilor spaiului de curat, cu evaluarea tuturor elementelor relevante pentru realizarea operaiilor de curire capacitatea de pregtire a spaiului de curat cu asigurarea funcionalitii acestuia i protejarea obiectelor ce nu pot fi ndeprtate pe timpul operaiei de curire capacitatea de ordonare i pregtire a spaiilor cu respectarea normelor de PM i PSI capacitatea de selecionare a sculelor i utilajelor pentru curenie n corelaie cu scopul urmrit i tipul spaiului de curat capacitatea de alegere a produselor de curat n funcie de natura murdriei i posibilitatea de nlturare a acesteia capacitatea de secionare a produselor de curat n funcie de tipul acestora , factorii care influeneaz curenia i scopul urmrit
Pag. 35 / 51
XI. Salubrizarea vagoanelor de cale ferat

1. Executarea vidanjrii 1.1. Vidanjarea se execut n spaii special amenajate, cu respectarea tehnologiei specifice, n funcie de tipul salubrizrii 1.2. Operaiile de curare aferente vidanjrii sunt executate n succesiunea prestabilit, conform instruciunilor de lucru 1.3. Vidanjarea se realizeaz cu utilizarea mijloacelor corespunztoare pentru colectarea, depozitarea i nlturarea resturilor rezultate 2. Curarea cabinelor WC 2.1. Reziduurile i gunoiul din cutiile colectoare sunt golite i ndeprtate cu atenie i n totalitate 2.2. Murdria este nlturat prin aplicarea unor proceduri specifice, n funcie de natura acesteia i gradul de depunere 2.3. Operaiile de curire i splare se aplic n succesiunea stabilit prin instruciunile de lucru tuturor zonelor i obiectelor de curat 2.4. Operaiile de curire i splare sunt efectuate cu insistarea asupra zonelor sensibile 2.5. Curarea cabinelor WC se realizeaz cu utilizarea unor materiale i unelte specifice 2.6. Curarea se realizeaz cu aplicarea unor soluii specifice difereniate n funcie de natura materialului de curat 3. Salubrizeazarea vagoanelor la exterior 3.1 Curirea la exterior a vagoanelor se realizeaz manual,pentru toate suprafeele rmase murdare n urma splrii mecanizate 3.2. Curirea exterioar se realizeaz prin aplicarea unor soluii de splare speciale, n funcie de natura murdriei 3.3. Operaiile de curire se aplic tuturor elementelor exterioare de curat 3.4. Splarea suprafeelor se realizeaz cu
Pag. 36 / 51
insistarea asupra zonelor cu murdrie aderent, n scopul ndeprtrii integrale a acesteia 3.5. Numrul i succesiunea operaiilor de curare/splare sunt corelate cu tipul salubrizrii executate. 4. Salubrizeazarea spaiilor interioare ale vagoanelor 4.1. Operaiile de curire sunt efectuate n succesiunea prestabilit prin instruciunile de lucru, separat, pe tipuri de spaii existente 4.2. Curirea spaiilor interioare ale vagoanelor de cale ferat se execut cu utilizarea unor unelte i utilaje specifice 4.3. Resturile i gunoaiele sunt colectate n totalitate, cu folosirea unor materiale specifice i depozitate centralizat n spaii special destinate 4.4. Operaiile de curire a vagoanelor n interior se aplic difereniat, tuturor suprafeelor i elementelor de curat n corelaie cu caracteristicile acestora 4.5. Curirea se efectueaz cu folosirea unor materiale i substane adecvate gradului de murdrie existent i tipului acesteia 4.6. Numrul i succesiunea operaiilor de curire i splare sunt corelate cu tipul salubrizrii efectuate 5. ntreinerea interiorului vagoanelor 5.1. Instalaiile sanitare i de nclzire sunt desfundate i curate cu atenie 5.2.Elementele lavabile moi, demontabile, se nlocuiesc periodic n funcie de gradul de murdrie i uzur al acestora 5.3. Completarea materialelor igienico-sanitare se efectueaz conform normelor interne de consum 5.4. Lenjeria este schimbat i aranjat n corelaie cu procedurile i specificaiile interne Spaii pentru vidanjare: platforme de vidanjare la staia de splare mecanizat, spaii pentru revizii plasate naintea liniei afectate pentru salubrizarea radical Tipul salubrizrii: normal, curent, radical, n parcurs. Tehnologie specific: execuie mecanic, la trecerea prin staia de splare cu furtunul cu ap sub presiune Operaii aferente vidanjrii: desfundare sifon de pardoseal, splare oal WC, colac i capac, cltire cu jet de ap. Proceduri de nlturare a murdriei: ndeprtare mecanic, aplicare soluii de splare, cltire cu ap, tergere. Zone de curat: pardoseal, rama ferestrelor, geamuri, perei etc Obiecte de curat: oglinzi, etajere, spuniere, chiuvete, mti, suport hrtie igienic, mnere oal WC, capac, colac Zone sensibile: zone foarte murdare, ptate sau cu murdrie aderent Unelte i materiale specifice: crpe, mturi, rachete, crlige, perii, frae Natura materialelor de curat: inox, PVC,lemn, suprafee emailate etc Suprafee exterioare: perei frontali i laterali, ui, geamuri, scri
Pag. 37 / 51
Elemente exterioare de curat: ramele ferestrelor, bare de urcare, mnere etc. Spaii interioare de curat: cabine, culoare, capete frontale, cabina conductorului. Succesiune operaii n interior: curare scrumiere i couri, curare sobe nclzit, mturare. Instalaii sanitare i de nclzire: chiuvete, spltoare, sobe de nclzire Materiale pentru colectare: saci colectori din PVC, pnz, lzi colectoare Caracteristicile suprafeelor interioare: accesibilitate, configuraie, natura materialului, fixe/demontabile etc. Natura materialului: inox, email, lemn, PVC, textil etc. Elemente lavabile demontabile: husele sptarelor canapelelor, perdele, mochete, draperii. Materiale igienico-sanitare: hrtie igienic, spun, prosoape de hrtie, saci menajeri urare grtare culoar, curare cabine, desfundare chiuvete etc. Deprinderile eseniale ale cursantului ce trebuie nsuite in urma acestui modul sunt urmtoarele: capacitatea de executare a vidanjrii vagoanelor, cu aplicarea operaiilor de curire aferente capacitatea de curare a cabinelor WC cu respectarea succesiunii operaiilor de curire stabilite prin instruciunile de lucru capacitatea de aplicare a operaiilor de curire i splare a cabinelor WC cu utilizarea substanelor, materialelor i utilajelor specifice tipului suprafeei de curat i naturii murdriei de nlturat capacitatea de splare i curare a exteriorului vagoanelor de cale ferat n corelaie cu tipul salubrizrii executate capacitatea de curare i splare a suprafeelor interioare ale vagoanelor de cale ferat, difereniat, n funcie de caracteristicile acestora, cu utilizarea materialelor, soluiilor i utilajelor corespunztoare capacitatea de ntreinere a interiorului vagoanelor de cale ferat, n corelaie cu normele interne de funcionare
Pag. 38 / 51
XII. SALUBRIZAREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1. Curarea interiorului mijloacelor de transport rutier 1.1. Curarea interiorului mijloacelor de transport rutier se realizeaz distinct, pe tipuri de spaii, n funcie de particularitile acestora. Mijloace de transport rutier: autobuze, troleibuze, tramvaie, autocare, autoturisme diverse etc. Tipuri de spaii: cabina conductorului auto/vatmanului, cile de acces, culoarul de trecere, spaiile cu scaune pentru pasageri, articulaiile, spaiile pentru depozitare marf etc Particularitile spaiilor: dimensiune, accesibilitate, materiale de construcie, elemente constructive, destinaie etc Operaii de curire: ndeprtare mecanic a murdriei, aplicare soluii de splare, cltire cu ap, tergere. Elemente de curat: bordul mijloacelor de transport rutier, geamuri, scaune, bare de susinere etc. Substane specifice pentru curat: substane alcaline, acide, detergeni dezinfectani, diluani etc. Natura materialului de curat: metal, sticl, mase plastice, cauciuc, spum poliuretanic etc Tipul/natura murdriei: murdrie aderent, neaderent Materiale pentru curat: lavete, lavete speciale, crpe, burei etc Echipamente: aspiratoare, sisteme pentru curat geamuri, glei i mopuri, furtune cu ap, perii etc. Tipul suprafeei de curat: geamuri, suprafee mochetate, suprafee libere acoperite cu linoleum etc. Recipiente de colectare a gunoiului: saci colectori din PVC, pnz, lzi colectoare Elemente exterioare de curat: perei frontali i laterali, ui, geamuri, etc. Situaii specifice create: acumulare de gunoaie voluminoase, vrsare de substane diverse, acumulare ap i noroi etc
Pag. 39 / 51
1.2. Operaiile de curare sunt efectuate n succesiunea prestabilit prin instruciunile de lucru, n corelaie cu caracteristicile elementelor de curat 1.3. Curarea interiorului mijloacelor de transport rutier se realizeaz cu utilizarea unor substane specifice, n funcie de natura materialului de curat, gradul de murdrie existent i tipul acesteia 1.4. Curirea interiorului mijloacelor de transport rutier este efectuat cu utilizarea unor materiale i echipamente specifice n corelaie cu tipul suprafeei de curat 1.5. Gunoiul este colectat i depozitat n totalitate cu folosirea unor recipiente adecvate. 2. Salubrizeazarea exteriorul mijloacelor de transport rutier 2.1. Salubrizarea exterioar a mijloacelor de transport rutier se realizeaz prin aplicarea unor tehnologii specifice 2.2. Curarea exterioar se realizeaz prin aplicarea unor soluii de splare speciale, n funcie de natura murdriei. 2.3. Operaiile de curire se aplic tuturor elementelor exterioare de curat 2.4. Splarea suprafeelor se realizeaz cu insistarea asupra zonelor cu murdrie aderent, n scopul ndeprtrii integrale a acesteia 3. ntreinerea strii de curenie interioar a mijloacelor de transport rutier 3.1. Starea de curenie este ntreinut n corelaie cu graficul de parcurs, ori de cte ori este nevoie 3.2. Starea de curenie este ntreinut prin aplicarea operaiilor de curare necesare, n funcie de situaiile specifice create 3.3. Starea de curenie este ntreinut conform instruciunilor de lucru, cu utilizarea materialelor i echipamentelor necesare Deprinderile eseniale ale cursantului ce trebuie nsuite in urma acestui modul sunt urmtoarele: capacitatea de splare i curare a exteriorului mijloacelor de transport rutier curespectarea tehnologiilor specifice capacitatea de curare i splare a suprafeelor interioare ale mijloacelor de transportdifereniat, n funcie de caracteristicile acestora, cu utilizarea materialelor, soluiilor iutilajelor corespunztoare capacitatea de ntreinere a interiorului mijloacelor de transport rutier, n corelaie cu normele interne de funcionare
Pag. 40 / 51
XIII. CURAREA INCINTELOR

1. Realizeazarea cureniei zilnice 1.1. Curenia zilnic este realizat prin aplicarea unor proceduri specifice n funcie de aderena murdriei Sisteme de culori la curaarea cldirilor Elementele componente (gleat, carucior etc.) cat i materialul (carpe, bureti etc) se pot livra in diferite culori. Unul dintre motivele pentru care s-a introdus sistemul de culori este nevoia definirii exacte a produsului i a domeniului su de activitate. In cladire (institute) pot fi angajai pentru curenie oameni de diferite nationalitati, iar astfel (cu ajutorul sistemului de culorii) se evita confuziile cauzate de posibile probleme de comunicare (nu pot aprea ntrebari de felul: "Ce produs se utilizeaza in domeniul X" ?) De asemenea s-a introdus acelasi sistem de culori i la carpe, bureti etc, pentru a evita schimbrile nedorite de utilizare (cine doreste s i se curete telefonul cu o carp cu care tocmai s-a ters un obiect sanitar ! ?) Sistemul de pulverizare - permite lrgirea codului de culori intr-un sistem de curenie complex. Sistemul nostru a demonstrat rezultate execelente la curatarea cladirilor. Putem aduce mai multe argmente in favoarea utilizarii lui: 1. excluderea confuziilor 2. limitarea domeniului de folosire 3. simboluri care nu depind de limbaj 4. solutii gata preparate 5. sisteme de culori la glei, crpe, burei, sticle .a.m.d 1.2. Operaiile de curenie zilnic sunt realizate ntr-o succesiune prestabilit n corelaie cu tipul spaiului de curat, natura suprafeelor i tipul murdriei de nlturat CURATENIA La curaarea zilnic sau curenta, personalul strin folosea adesea aceeai crp atat la curatarea podelelor cat i la curaarea obiectelor sanitare. De aceea aceste domenii trebuie separate iar acest lucru s-a
Pag. 41 / 51
fcut prin introducerea sistemului de 4 culori si simboluri care sunt pe ntelesul tuturor. SISTEME DE CULORI: Albastru: pentru inventar Verde: pentru domeniul bucatariilor Galben: pentru domeniul bailor Rosu: pentru curatat obiectele sanitare 1.3. Curenia zilnic este asigurat prin utilizarea unor scule i utilaje diverse, adecvate metodei de curenie aplicate 1.4. Starea de curenie a grupurilor sanitare este asigurat i ntreinut cu respectarea normelor igienico-sanitare n vigoare 1.5. Gunoiul este colectat, sortat i depozitat cu atenie n spaii special amenajate 2. Realizeazarea cureniei periodice 2.1. Operaiile de curire periodic sunt executate cu utilizarea de materiale i utilaje specifice, n concordan cu natura murdriei de nlturat i tipul spaiului de curat SOLUTII PENTRU CURAT: Produsele pentru curat sunt nsemnate corespunzator (culoare, simbol) i sunt pe ntelesul tuturor, de aceea o administrare necorespunzatoare este exclusa. Este important a se clati cu ap bureii si crpele folosite. CAPURILE DE PULVERIZARE: Sunt usor manevrabile, se pot folosi de nenumarate ori i sunt dozate exact pentru a uura munca. Un alt punct pozitiv este capul looping" rou care permite poziionarea sticlei in diferite poziii, in locuri greu accesibile, ca de exemplu scoica WC-ului, pentru a obtine rezultate excelente. BUREII: De asemenea codificati simbolic si cu culori corespunzatoare pentru a defini exact domeniul in care se folosesc. Buretele rosu pentru obiectele sanitare este acoperit o parte cu un material aspru pentru locurile unde trebuie sa depui mai mult efort pentru curatat. Restul buretilor sunt acoperiti cu material moale de culoare alba pentru a proteja obiectele. CARPE PENTRU STERGERE UMEDA: Aceste carpe sunt o extindere a domeniului carpelor obisnuite. Ele preiau o cantitate mare de mizerie si apa. De asemenea au culori si simboluri corespunzatoare.
Pag. 42 / 51
2.2. Metodele de curire periodic sunt aplicate difereniat, n funcie de natura suprafeei de curat Moduri de curat 1. 2. 3. 4. 5. Curarea n timpul construciei Curarea la terminarea construciei Curarea de ntreinere Curri intermediare Curarea de baz
Curarea n timpul construciei Exemplu de curatare: indepartarea tencuielii (a cimentului), a hartiilor, a bucatilor de lemn, a cartonului, a nylon-ului etc. Aparate necesarare: maturi, maini de mturat, fra, saci pentru gunoi etc Curarea la terminarea construciei Se face la terminarea constructiei, a renovrii sau nainte de mobilarea unei cladiri. Exemplu: ndeprtarea murdariei mari de pe podele curatarea unor suprafete ca rame de ferestre, calorifere etc curatarea uilor, a pervazelor currea suprafetelor de sitcla i a ramelor curatarea intrerupatoarelor, a ieirilor proeminente n afara zidurilor curatarea corpurilor de iluminat aspirarea sau perierea unor suprafete textile curatarea ncperilor pentru splat, a bilor, a WC-urilor inclusiv a peretilor, a bideurilor, a vnilor, a duurilor, a oglinzilor, a garderobelor s.a.m.d. Aparate necesare: carucioare cu sac pentru gunoi, sistem pentru stergere uda, cate o galeat pentru suprafaa de curat i a ncaperilor sanitare, mturi, maini de maturat, fra, crpe pentru ferestre, crpe pentru podele. Curarea de ntreinere Prin curarea de ntreinere se urmrete pastrarea permanent a unui grad ridicat de curenie. Exemplu: Obiecte de inventar: golirea coului de hartii i a scrumierei, tergerea prafului pe mobilier, telefon, pervaze; Curatarea podelelor: tergerea umed sau ud, aspirare, periere, ndeprtarea petelor, curarea covoarelor; Curarea ncperilor sanitare: a chiuvetei, oglinzii, bideurilor, WCurilor i reumplerea dozelor la chiuveta, hartie WC etc.
Pag. 43 / 51
Aparate necesare: crucioare cu sac ecologic pentru gunoi, sistem de tergere umeda, cate o gleat pentru curirea suprafetelor i a incperilor sanitare, mtur, fra, prosoape, crpe pentru ferestre si podele etc. Curaare intermediar (intre curarea de intretinere i cea de baz) Exemple: urme greu de indepartat sau alte murdarii; pe podele cu aparatul High-Speed. Aparate necesare: aparate High-Speed, curatatatori speciali. Curaarea de baz Se axeaz pe podele acoperite cu PVC sau cu linoleu, cu material textil, curarea incperilor sanitare. Exemple: indeprtarea urmelor de ceara si a straturilor polimerice; indeprtarea murdariei impregnate; pe suprafee textile- amponare medie, pentru extractia sau indeprtarea soluiei de pe covoare; n ncperile sanitare - ndeprtarea calcarului, a urinei, a urmelor de sapun. Aparate necesare: Aparate cu 1 disc sau perie, aspirator pentru ap sau spltor automat, aparat pentru margini i coluri etc. 2.3. Operaiile de curire periodic se aplic tuturor obiectelor de mobilier i elementelor greu accesibile din interiorul incintelor INDICAII pentru curatul podelelor acoperite cu materiale textile Fibre vegetale: bumbac, iut, fire cocos, in, cnep. Curare de ntreinere, pentru curarea zilnic este nevoie de un aspirator cu capacitate de cel puin 1000W i cu 40 1 aer/sec. Este indicat a se folosi aa numitele perii-duze electrice sau duze turbo. Cele mai indicate sunt periile aspiratoare pentru a putea aspira praful n profunzime, precum i dispozitivul de ndeprtare a petelor, deoarece petele sunt cel mai uor de scos atta timp ct sunt proaspete. La petele care nu dispar prin aceast metod, recomandm mprtierea prafului pe locul respectiv, pulverizarea cu dispozitivul de curat podele sau mochete, apoi repetarea operaiei, iar dup 15-25 minute aspirarea cu aspiratorul cu perie. Indicatii pentru curarea podelelor acoperite cu materiale textile. Curarea de baz: Curarea textilelor prin amponare i extragerea murdriei este o operaiune aparte pentru podele acoperite cu diferite materiale textile (iut sau alte materiale care au n componen iut, lemn sau asfalt turnat). Se poate ntmpla s se infiltreze umezeala i apoi s se dezlipeasc materialul, sau s se coloreze. ATENIE: ORICE PROCEDEU DE CURARE FOLOSIT NCEPE PRIN ASPIRAREA DE PRAF A SUPRAFEELOR
Pag. 44 / 51
Este important s se verifice materialul covoarelor si podeaua dup care se va alege procedura potrivit pentru curare (metoda uscat sau umed )!!! Materialul covorului: fibre vegetale, fibre sintetice, iut sau materialcauciuc. Duumeaua: parchet nelustruit, pardoseal cu lespezi s.a.m.d ndeprtarea petelor cu o soluie lichid pentru pete ar trebui s constituie o parte a meninerii cureniei, deoarecec petele se scot cel mai bine atta timp ct sunt proaspete. 2.4. Suprafeele vitrate sunt splate atent, cu substane specifice, evitndu-se accidentrile Modaliti de curare fr folosirea substanelor specifice: Curatator de geamuri: 2 cani de apa; 1/2 cani de otet alb sau rosu; 1/4 spirt; 1 sau 2 picaturi de ulei de portocale, ii va da un miros placut (este optional) Perfect pentru : geamuri si oglinzi. Cum sa folosesti: Combina ingredientele si pune-le intr-o sticla pulverizatoare. Spreiaza solutia pe o laveta de harie sau laveta normala, apoi pe geam. Ca sa ai un geam impecabil, sterge vertical pe o parte iar orizontal pe cealalta.. Sfat: nu curata geamurile pe o zi calduroasa cu soare, pentru ca solutia se va usca prea repede si o sa lase dare. Pete greu de curatat: 1/2 cana borax (este un fel de detegent de rufe, mai degraba un accelerator de detergent, care se gaseste in magazine). Folosire: Imoaie buretele sau mopul in solutie si sterge suprafata, apoi clateste cu apa. Perfect pentru: parti de portelan ,cazi, chiuvete . Curatator de grasimi: 1/2 cana amoniac combinat cu apa. Suficienta cat sa umplii un "bidon" de un galon.
Pag. 45 / 51
Perfect pentru: cuptoare, gratare, etc. Folosire Pune lamaie in solutie, apoi freaca suprafata, si clateste Nu este bun pentru marmura si granit Curatator si deodorizant pentru detoate: 4 tablete de praf de copt 1 sfert de pahar de apa clada Bicarbonat Folosire: Toarna solutie pe un burete si sterge Perfect pentru: interiorul frigiderului, bucatarie, etc. Spor la treaba! Intretinerea bailor - Dezinfectantul poate fi folosit pentru orice obiect din baie, mai putin pentru oglinda; - Curata dupa ce ai facut o baie sau un dus si camera a fost incalzita de aburi. Peretii, faianta si gresia vor fi mult mai usor de curatat, pentru ca aburul a inmuiat murdaria; - Pentru indepartarea petelor deschise la culoare, chiuveta trebuie frecata cu o lamaie proaspat taiata. Pentru petele inchise la culoare (cum ar fi cele de rugina), chiuveta trebuie frecata cu o pasta alcatuita din borax si lamaie; - Curata vasul wc-ului turnand in el un sfert de cana de inalbitor si lasa-l sa actioneze. Curatarea ferestrelor - Spala ferestrele intr-o zi innorata, dar nu ploioasa. Curatarea in lumina directa a soarelui poate cauza aparitia darelor, pentru ca solutia de curatat se usuca inainte sa o poti sterge; - Majoritatea firmelor profesioniste de spalat geamuri si vitrine folosesc apa rece si curata. Daca ferestrele sunt foarte murdare, poti adauga 2-3 linguri de otet la un litru de apa. Pentru uscarea geamurilor, paginile de ziar sunt la fel de eficiente ca si prosoapele de hartie foarte scumpe. Protejeaza-ti mainile de plumbul ziarului purtand manusi de cauciuc. Curatarea petelor de pe covoare si mochete - Curata petele imediat, inainte sa se usuce - vei avea mai multe sanse sa le indepartezi. Foloseste detergent de vase pentru petele de pe covor - nu contine clor, dizolva foarte bine si nu decoloreaza; - Foloseste intotdeauna o carpa alba pentru indepartarea petelor; - Bate un albus de ou, inmoaie o carpa de culoare alba in el si freaca pata cu carpa. Clateste apoi cu apa curata; - Pentru indepartarea petelor de grasime, aplica pe pata, cu ajutorul unui prosop alb, un agent de curatare uscat si neinflamabil. Acopera pata de la margini spre centru, fara frecare. Tamponeaza usor pana cand iese pata.
Pag. 46 / 51
Pentru a curata mai repede gresia ori parchetul laminat, trebuie sa va inarmati cu un mop, pe care il puteti alege in functie de preferinte. Pentru ca mopurile prevazute cu multe firicele absorbante din fibre textile isi fac inca datoria, dar sunt mai greu de stors, fiind nevoie de o galeata speciala, va puteti indrepta atentia spre dispozitivele prevazute cu burete, care pot fi stoarse foarte usor, prin actionarea unui maner atasat de coada. In cazul in care doriti sa curatati parchetul laminat, mopurile prevazute cu un material textil foarte poros, cu calitati de absorbtie deosebite sunt foarte indicate. Deprinderile eseniale ale cursantului ce trebuie nsuite in urma acestui modul sunt urmtoarele: capacitatea de executare a cureniei zilnice prin aplicarea procedurilor specifice n funcie de aderena murdriei capacitatea de aplicare a operaiilor de curire i splare a grupurilor sanitare, cu utilizarea substanelor, materialelor i utilajelor specifice tipului suprafeei de curat i naturii murdriei de nlturat capacitatea de colectare, sortare i depozitare atent a gunoiului n spaii special amenajate i cu utilizarea de materiale colectoare specifice capacitatea de curire periodic a suprafeelor interioare vitrate cu respectarea normelor de protecie a muncii specifice, n scopul evitrii accidentelor capacitatea de executare a operaiilor de curire periodic n succesiunea necesar, conform particularitilor lucrrii de executat
XIV. CURAREA INTERIOAR A AERONAVELOR

Pag. 47 / 51
1. Curarea cabinei de pilotaj 1.1. Bordul aeronavei este curat cu deosebit atenie, evitndu-se atingerea componentelor pentru pilotaj 1.2. Operaiile de curare sunt aplicate difereniat, n funcie de tipul spaiilor existente i elementele de curat 1.3. Operaiile de curare sunt executate n succesiunea prestabilit prin tehnologiile specifice, n corelaie cu materialele de curat i caracteristicile generale ale suprafeelor Operaii de curare: tergere umed sau uscat a prafului, pulverizare soluii pentru curat, frecare mecanic, injecie-absorbie, aspirare impuriti, finisare, protejare cu substane speciale etc. Tipul spaiilor din cabina de pilotaj: cabina propriu-zis, vestibulul piloilor, locauri pentru butelii de oxigen i extinctoare etc. Elemente de curat: bordul, plafonul i capitonajele laterale, geamuri, scaunele piloilor, inele scaunelor, mocheta, locauri pentru msi i documentaie, locauri pentru masca de oxigen i de fum etc. Materialul suprafeelor de curat: sticl, piele, tapiserie, metal, mochet, mase plastice etc. Caracteristici generale ale suprafeelor: accesibilitate, poziionare, detalii constructive, complexitate, dimensiune, form, duritate etc. Tehnologii de curare: tehnologii pentru perei, pentru suprafee textile, pentru suprafee ntinse acoperite cu mase plastice sau cauciuc, pentru suprafee vitrate etc Materiale: lavete umede i uscate, lavete speciale microclean, piele de cprioar etc. Instrumente: perii moi, pensule cu coad lung etc. Aparate: pulverizatoare, aspiratoare, dispozitiv de injecie-extracie, generator de spum etc. Substane pentru curat: alcaline, acide, diluani, substane dezinfectante, paste de curat, substane abrazive etc. Tipul murdriei de nlturat: pete diverse, gum de mestecat, praf etc. Periodicitatea operaiilor de curire: zilnic, la sosirea din curs, n conformitate cu graficul de zbor i ori de cte ori este nevoie. Tipul cureniei: curent( zilnic) i curenia general periodic Gunoaie grosiere: hrtii, resturi ambalaje, resturi mncare etc. Recipiente pentru colectare i depozitare gunoaie: saci de plastic, containere diverse etc. Beneficiarul de servicii: aeroportul, societi comerciale contractante ale serviciilor de salubrizare etc. Elemente de curat n cabina pasagerilor: plafon, panouri laterale i frontale, compartimente bagaje de mn, spaii diverse de depozitare, grilaje aerisiri, fotolii, scaune pasageri i stewarzi, strapontine, podea etc. Panouri din cabina pentru pasageri: panouri ventilaie, iluminat individual,apel steward Obiecte de zbor: mti de oxigen, butelii oxigen, veste salvare etc.
Pag. 48 / 51
Caracteristicile generale ale operaiilor de curare: numrul, profunzimea, gradul de acoperire, repetabilitatea etc. Spaii anexe: buctrii, toalete Marcare special: difereniere cromatic, etichetare etc Obiecte de curat n buctrii: sertare, locauri containere, spaii pentru crucioare, cuptoare, cafetier, spaii depozitare. Obiecte i spaii de curat n toalete: chiuvet, capacul, colacul i oala toaletei, oglinda, containere de gunoi, locaurile pentru containerele de gunoi etc. Obiecte i spaii n cala de bagaje: podea, setci de ancorare bagaje, trapa calei i locaul trapei Tip de murdrie de curat: grsimi aderente pentru buctrii, piatr din urin pentru bi, pete de ulei pentru cala de bagaje, praf, resturi diverse etc. Natura suprafeelor de curat: suprafee vitrate emailate, din inox,cauciuc, mase plastice etc. 1.4. Curarea cabinei de pilotaj se realizeaz cu utilizarea unor materiale, instrumente i aparate adecvate tipului de operaie de executat. 1.5. Operaiile de curare sunt efectuate cu folosirea unor substane specifice, n funcie de tipul murdriei de nlturat i gradul de depunere al acesteia 1.6. Caracteristicile generale ale operaiilor de curat sunt corelate cu tipul cureniei de efectuat. 2. Curarea cabinei pasagerilor 2.1. Gunoaiele grosiere sunt colectate n recipiente adecvate i depozitate centralizat 2.2. Eventualele obiecte uitate de pasageri n urma zborului sunt predate reprezentanilor beneficiarului de servicii 2.3. Operaiile de curare sunt aplicate difereniat pentru toate elementele de curat, n corelaie cu caracteristicile suprafeelor acestora i materialul din care sunt confecionate. 2.4. Panourile i spaiile pentru depozitarea obiectelor de zbor sunt curate cu atenie, evitndu-se deteriorarea coninutului acestora 2.5. Curarea cabinei pasagerilor este realizat cu utilizarea de materiale,aparate i substane specifice, adecvate tipului de operaie de executat 2.6. Caracteristicile generale ale operaiilor de curat sunt corelate cu tipul cureniei de executat. 3. Salubrizarea spaiilor anexe i a calei de bagaje 3.1. Spaiile anexe sunt curate i dezinfectate integral, murdria fiind ndeprtat de pe toate suprafeele i obiectele specifice coninute. 3.2. Operaiile de curare a spaiilor anexe se efectueaz cu materiale i instrumente special marcate, pentru difereniere clar. 3.3. Gunoaiele sunt colectate i nlturate n totalitate, containerele i lcaurile acestora fiind dezinfectate n profunzime
Pag. 49 / 51
3.4. Cile de acces n spaiile anexe sunt curate i dezinfectate prin aplicarea succesiunii de operaii prevzute n tehnologiile specifice. 3.5. Spaiile anexe i cala de bagaje sunt salubrizate cu utilizarea substanelor adecvate tipului de murdrie de nlturat i naturii suprafeelor de curat. 3.6. Operaiile de curare aplicate n cala de bagaje sunt corelate cu tipul cureniei de executat. Deprinderile eseniale ale cursantului ce trebuie nsuite in urma acestui modul sunt urmtoarele: Capacitatea de curare a cabinei de pilotaj, cu protejarea componentelor bordului i aplicarea operaiilor de curare difereniat, n funcie de spaiile existente Capacitatea de curare a cabinei pasagerilor n corelaie cu particularitile elementelor de curat Capacitatea de utilizare a materialelor, instrumentelor i substanelor specifice n funcie de natura murdriei, tipul suprafeelor de curat i caracteristicile acestora Capacitatea de curare i dezinfectare a buctriilor i toaletelor, cu utilizarea de materiale i instrumente special destinate i marcate, fr folosirea acestora n alte spaii ale aeronavei Capacitatea de curare a alei de bagaje, n corelaie cu particularitile constructive i funcionale ale acesteia
BIBLIOGRAFIE
Andr de Peretti, Jean-Andr Legrand, Jean Boniface -
"Tehnici de comunicare", Ed. POLIROM, 2001; tefan Prutianu "Antrenamentul abilitilor de comunicare", Ed. POLIROM, 2005;
Pag. 50 / 51
Legislaie Lege 319 din 14 iulie 2006, privind securitatea i sntatea n munc WEB-grafie
www.curatenie-profesionala.ro www.curat.ro
Pag. 51 / 51

Curs Agent de Curatenie

Caricato da

Informazioni sul documento

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Curs Agent de Curatenie

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

AGENT DE CURENIE

Cod nomenclator 5149.1.2 - Suport curs -

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

I. COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNCA

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Poate fi formal urmeaz

structura ierarhica a ntreprinderii sau informal, in

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Contextul influeneaz exprimate.

II. MUNCA N ECHIP

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

III. APLICAREA NPM I PSI

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Interzicerea consumului de buturi alcoolice;

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

IV. APLICAREA NORMELOR IGIENICO-SANITARE

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

V. PLANIFICAREA ACTIVITII PROPRII

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

VI. UTILIZAREA SCULELOR I UTILAJELOR CU ACIONARE MANUAL

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

CRUCIOR CU PRES MOP

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

RASCHETA PENTRU PARDOSEAL CU MANSON

MENGHINA FIXA DIN ALUMINIU

BURETE PENTRU MENGHINA FIXA

RASCHETA PENTRU PARDOSEALA CU MNER

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

VII. UTILIZAREA UTILAJELOR CU ACIONARE ELECTROMECANIC

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

VIII. UTILIZAREA UTILAJELOR ACIONATE PRIN MOTOARE CU ARDERE INTERN

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

IX. NTREINEREA ECHIPAMENTELOR DE LUCRU

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

X. PREGTIREA OPERAIEI DE CURARE

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

XI. Salubrizarea vagoanelor de cale ferat

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

XII. SALUBRIZAREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE cod 5149.1.2

XIII. CURAREA INCINTELOR