Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Tanaviosoft 2010
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
CURRICULUM TPCTAMP-M V
Modulul V: TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE A COMPONENTELOR TMPLRIEI DIN ALUMINIU I MASE PLASTICE I. Total ore: 145 din care: - 58 ore teorie - 87 ore instruire practic
II.
Lista unitilor de competen relevante pentru modul (din care au fost selectate competenele individuale agregate n modul) Prelucrarea componentelor tmplriei din aluminiu i mase plastice Igiena i securitatea muncii
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
III. Tabel de corelare a competenelor i coninuturilor
Uniti de Competene Coninuturi tematice competen Prelucrarea Pregtete Documentaia tehnic de componentelo materialul n execuie a reperelor r tmplriei vederea prelucrrii componente: desene de din aluminiu execuie i de ansamblu, fia i mase tehnologic, plan de operaii plastice Calculul dimensiunilor semifabricatelor folosite pentru realizarea componentelor tmplriei din aluminiu i mase plastice (alegerea materialului, croire de material cu pierderi minime). Tehnologia de execuie a operaiilor pregtitoare n vederea prelucrrii: dezambalare, trasare, debitare (metode de lucru, echipamente specifice). Execut prelucrri Tehnologia de execuie a prin achiere operaiilor de prelucrare prin achiere utilizate la realizarea tmplriei de aluminiu i mase plastice: debitare, pilire, polizare, gurire, filetare, strunjire, frezare. Metode de lucru, echipamente specifice, pregtirea SDV-urilor necesare, stabilirea parametrilor regimului de achiere (viteza de achiere, turaia, avansul, adncimea de achiere)
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 2
Tanaviosoft 2010
i Aplic legislaia i Norme de protecia muncii reglementrile specifice domeniului privind securitatea i Echipamente de protecie sntatea la locul de specifice locului de munc munc, prevenirea i stingerea incendiilor Prelucrarea Efectueaz Tehnologia de execuie a componentelo prelucrri prin operaiilor de prelucrare prin r tmplriei deformare plastic stanare i curbare utilizate la din aluminiu realizarea componentelor i mase tmplriei din aluminiu i plastice mase plastice (metode de lucru, SDV-uri specifice, reglare echipamente tehnologice) Realizeaz vopsirea Tehnologia de execuie a operaiilor pregtitoare n vederea vopsirii: curare, lefuire, splare, degresare (metode de lucru, echipamente tehnologice). Tratamentelor termochimice aplicate n vederea vopsirii. Tehnologia de cromare Tehnologiei de vopsire n cmp electrostatic (metode de lucru, echipamente specifice) Igiena i Ia msuri pentru Factori de risc la locul de securitatea reducerea factorilor munc: substane periculoase, muncii de risc de la locul de virui, bacterii, cureni de aer, munc temperatur, umiditate, ventilaie, zgomote, vibraii, radiaii Remedierea defeciunilor la echipamentele de protecie Igiena securitatea muncii
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
IV. Condiii de aplicare didactic i de evaluare Caracterul activ, interactiv i centrat pe elev al metodelor de nvare-predare care vor fi folosite Modulul Tehnologia de prelucrare a componentelor tmplriei din aluminiu i mase plastice poate fi parcurs independent, oferind elevilor cunotine i abiliti precise pe care beneficiarii le pot verifica n diferite faze ale nsuirii. Abordarea modular a coninuturilor ofer urmtoarele avantaje: modulul este orientat asupra celui care nva, respectiv asupra disponibilitilor sale, urmnd s le pun mai bine in valoare; fiind o structur elastic, modulul poate ncorpora n orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice; modulul permite individualizarea nvrii i articularea educaiei formale i informale; modulul ofer maximul de deschidere pe de o parte n plan orizontal, iar pe alt parte n plan vertical, fa de alte module parcurse (respectiv in prelungirea acestora pot fi adugate mereu noi module ceea ce se nscrie perfect n linia imperativului educaiei permanente). n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: Elevii nva cel mai bine atunci cnd consider c nvarea rspunde nevoilor lor. Elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare. Elevii au stiluri unice de nvare. Ei nva in moduri diferite, cu vitez diferit i din experiene diferite. Participanii contribuie cu cunotine semnificative i importante la procesul de nvare. Elevii nva cel mai bine atunci cnd li se acorda timp pentru a ordona informaiile noi i a le asocia cu cunotinele vechi. Procesul de predare - nvare trebuie s aib un caracter activ i centrat pe elev. n acest sens cadrul didactic trebuie s aib n vedere: Diferenierea sarcinilor i timpului alocat, prin: gradarea sarcinilor de la uor la dificil, utiliznd n acest sens fie de lucru;
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 4
Tanaviosoft 2010
fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii s le abordeze n ritmuri i la niveluri diferite; fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferii, n funcie de abiliti; prezentarea temelor n mai multe moduri (raport sau discuie sau grafic); Diferenierea cunotinelor elevilor, prin: abordarea tuturor tipurilor de nvare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct); formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc; utilizarea verificrii de ctre un coleg, verificrii prin ndrumtor, grupurilor de studiu; Diferenierea rspunsului, prin: utilizarea autoevaluarii i solicitarea elevilor de a-i impune obiective. Plecnd de la principiul incluziunii, care asigur accesul n coal a tuturor copiilor i asigur orice susinere necesar, ca fiind un drept, acceptnd faptul c fiecare copil este diferit, se va avea n vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenelor pentru acei elevi care prezint deficiene integrabile, adaptndu-le la specificul condiiilor de nvare i comportament (utilizarea de programe individualizate, pregtirea de fie individuale pentru elevii care au ritm lent de nvare, utilizarea instrumentelor ajuttoare de nvare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese i stabilirea mpreun a pailor urmtori). Corelarea instrumentelor de evaluare continu cu indicatorii de performan i cu probele de evaluare din unitile de competenta (relevante pentru modul) Evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent n orele de tehnologii, permind, att profesorului ct i elevului, s cunoasc nivelul de achiziionare a competenelor i cunotinelor, s identifice lacunele i cauzele, s fac remedieri care se impun n vederea reglrii (ajustrii) procesului de predare / nvare. Pentru a se realiza o evaluare ct mai complet a evalurii, este necesar s se aib n vedere, mai ales n evaluarea formativ continu, evaluarea
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 5
Tanaviosoft 2010
nu numai a produselor activitii i nvrii elevilor, ci i a proceselor de nvare, i a competenelor achiziionate, a atitudinilor dezvoltate, precum i a progresului elevilor. Este evident c modalitile (metode, instrumente) tradiionale de evaluare nu pot acoperi toata aceast palet de rezultate colare care trebuie evaluate. n aceste condiii, pentru a putea obine ct mai multe date relevante privind nvarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii s fac apel la metode i instrumente complementare de evaluare. V. Sugestii metodologice Explicarea modului de realizare a corelaiilor ntre competene i coninuturi. Din Standardul de pregtire profesional a fost selectat unitatea de competen tehnic specializat Prelucrarea componentelor tmplriei din aluminiu i mase plastice ale crei competene urmeaz a fi dobndite prin parcurgerea acestui modul, agregat cu unitatea de competen Igiena i securitatea muncii Coninuturile au fost corelate cu competenele individuale conform tabelului III. Coninuturile modulului au fost proiectate pentru 145 ore/an din care: - 58 ore - teorie - 87 ore instruire practic Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme, n funcie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunotine anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat n strategia didactic i ritmul de asimilare a cunotinelor i de formare a deprinderilor, proprii grupului. Se recomand parcurgerea coninutului n urmtoarea ordine cronologic: I. Documentaia tehnic i tehnologic specific 1. Desenul de execuie 2. Desenul de ansamblu 3. Fia tehnologic 4. Planul de operaii II. Operaii pregtitoare n vederea prelucrrii 1. Alegerea materialului 2. Dezambalare 3. Stabilirea planului de croire 4. Trasare
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 6
Tanaviosoft 2010
5. Debitare (Metode de lucru specifice pentru semifabricate din aluminiu, respectiv din mase plastice, echipamente de lucru, NTSM) III. Operaii de prelucrare prin achiere 1. Pilire 2. Polizare 3. Gurire 4. Filetare 5. Strunjire 6. Frezare (Metode de lucru specifice i parametrii regimului de achiere la prelucrarea semifabricatelor din aluminiu, respectiv din mase plastice, echipamente tehnologice, NTSM) IV. Operaii de prelucrare prin deformare plastic 1. Operaii de tiere 2. Operaii de ndoire (Metode de lucru specifice i parametrii regimului de lucru la prelucrarea semifabricatelor din aluminiu, respectiv din mase plastice, reglarea echipamentelor tehnologice, NTSM) V. Vopsirea suprafeelor 1. Aparate, utilaje i instalaii folosite n procesul de vopsire - bi de splare - bi de decapare - instalaii de curire - utilaje pentru lefuire - pistolul de vopsit - compresorul de aer - bi de vopsire - camere de vopsire - camere de uscare 2. Materiale pentru vopsire - substane pentru splare i decapare - grunduri - chituri - vopsele i lacuri 3. Pregtirea suprafeelor pentru vopsire - tehnologii de splare decapare
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 7
Tanaviosoft 2010
- tehnologii de chituire i lefuire - tehnologii de grunduire 4. Tehnologii de protecie anticoroziv - tehnologii industriale (cromarea) - procedee zonale de protecie 5. Tehnologii de vopsire - tehnologii de vopsire industrial - tehnologii de revopsire integral - tehnologii de vopsire zonal 6. Norme de protecia muncii specifice Sugestii privind procesul, metodele i activitile de predare-nvare Particularitile definitorii ale elevilor determin randamente diferite, conform nevoilor, implicrii active, timpului de procesare. n acest context, toate activitile colare trebuiesc centrate pe elev, ca participant activ implicat n procesul de informare i formare. Se recomand: Pentru activitatea teoretic se recomand folosirea ca material bibliografic auxiliar a cataloagelor de firm i ghiduri de proiectare ale principalilor productori naionali sau regionali (GEALAN; MELCRET s.a.), iar activitatea practic se va realiza pe ct posibil la agenii economici locali. Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare Evaluarea scoate n eviden msura n care se formeaz competenele cheie, competenele tehnice generale i specializate din standardul de pregtire profesional. Pentru evaluarea achiziiilor elevilor (n termeni cognitivi, afectivi i performativi), a competenelor prevzute de prezenta program colar, se recomand utilizarea urmtoarelor metode i instrumente: - observarea sistematic (pe baza unei fie de observare) - tema de lucru n clas sau acas - proba practic - investigaia - proiectul - portofoliul - autoevaluarea
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 8
Tanaviosoft 2010
Metodele de evaluare utilizate necesit instrumente de evaluare elaborate n corelare cu criteriile de performan, condiiile de aplicabilitate i cu probele de evaluare menionate n Standardul de pregtire profesional. Sugestii privind INSTRUIREA PRACTIC Coninuturile instruirii practice sunt proiectate pentru 87 ore (29 sptmni a cte 3 ore/sptmn) i se recomand s fie programate n corelare cu modul de parcurgere a modului. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme, n funcie de: - dificultatea acesteia - nivelul de cunotine anterioare ale grupului instruit - dotarea atelierelor colare i a seciilor de producie ale agenilor economici parteneri - ritmul de asimilare a cunotinelor
TAMP-Manual
Uniti de Competene competen Prelucrarea componentelor tmplriei aluminiu plastice i din mase Coninuturi tematice
Nr. ore
Saptamana
Obs.
Documentaia tehnic i tehnologic specific 1. Desenul de execuie 2. Desenul de ansamblu 3. Fia tehnologic 4. Planul de operaii II. Operaii pregtitoare n vederea prelucrrii 1. Alegerea materialului 2. Dezambalare 3. Stabilirea planului de croire 4. Trasare 5. Debitare (Metode de lucru specifice pentru semifabricate din aluminiu, respectiv din mase plastice, echipamente de lucru, NTSM III. Operaii de prelucrare prin achiere 1. Pilire 2. Polizare 3. Gurire 4. Filetare 5. Strunjire 6. Frezare (Metode de lucru specifice i parametrii regimului de achiere la prelucrarea semifabricatelor din aluminiu, respectiv din mase plastice, echipamente tehnologice, NTSM)
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Execut achiere
prelucrri
prin
2 2
17 18
(Metode de lucru specifice i parametrii regimului de lucru la prelucrarea semifabricatelor din aluminiu, respectiv din mase plastice, reglarea echipamentelor tehnologice, NTSM) V. Vopsirea suprafeelor 1. Aparate, utilaje i instalaii folosite n procesul de vopsire - bi de splare - bi de decapare - instalaii de curire - utilaje pentru lefuire - pistolul de vopsit - compresorul de aer - bi de vopsire - camere de vopsire - camere de uscare 2. Materiale pentru vopsire - substane pentru splare i decapare - grunduri - chituri - vopsele i lacuri 3. Pregtirea suprafeelor pentru vopsire - tehnologii de splare decapare - tehnologii de chituire i lefuire - tehnologii de grunduire Tehnologii de protecie anticoroziv - tehnologii industriale (cromarea) - procedee zonale de protecie Tehnologii de vopsire tehnologii de vopsire industrial tehnologii de revopsire integral tehnologii de vopsire zonal
19 ;20 ;21
Aplic legislaia i reglementrile privind securitatea i sntatea la locul de munc, prevenirea i stingerea incendiilor
22
23 ;24
4.
25 ;26
5.
27 ;28
VI.
29
Tanaviosoft 2010
2.1.Noiuni generale. 2.2.Curarea semifabricatelor. 2.3.ndrept area semifabricatelor. 2.4.Trasarea semifabricatelor. 2.5.Debitarea m aterialelor.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Tanaviosoft 2010
transportul,ascuirea sculelor,ntreinerea. Definitie Procesul tehnologic de prelucrare mecanica este acea parte a procesului de productie,prin care are loc modificarea formei geometrice,a dimensiunilor,a calitatilor fizico-mecanice a semifabricatelor pentru obtinerea de piese finite. Procesul tehnologic se execut n diferite locuri de munc. Locul de munc face parte din suprafaa de producie,fiind echipat cu utilaj corespunztor.
Operaia tehnologic este acea parte a procesului tehnologic care se execut la un loc de munc i cuprinde toate aciunile utilajului i muncitorului (echip de muncitori) asupra semifabricatului (piesei) sau a mai multor piese simultan,la acelai loc de munc. Operaia poate fi realizat ntr-o singur aezare sau mai multe aezri ntr-un dispozitiv.O operaie poate fi constituit dintr-o faz tehnologic sau mai multe faze tehnologice.
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 3
Tanaviosoft 2010
Faza tehnologic este acea parte a operaiei tehnologice care se prelucreaz complet ntr-o singur aezare o suprafa (mai multe suprafee simultan),cu o scul sau un complet de scule,cu un anumit regim de lucru. Adaosul de prelucrare poate fi ntr-o trecere sau mai multe treceri.Dac se schimb regimul de lucru apare o nou faz tehnologic. Mnuirea tehnologic este acea parte a unei faze tehnologice care reprezint totalitatea micrilor efectuate de muncitor.Sunt aciuni auxiliare pentru aezarea i fixarea piesei,pentru apropierea sculpies,pentru pornirea-cuplarea micrilor. Micarea tehnologic este cea mai mic parte a mnuirii tehnologice. n procesul tehnologic de prelucrare se utilizeaz semifabricate turnate,forjate,laminate. Dac n procesul de prelucrare piesa nu corespunde prescripiilor tehnologice impuse apare noiunea de rebut. Pentru realizarea procesului tehnologic de prelucrare se utilizeaz urmtoarele: maini-unelte; scule; dispozitive; verificatoare; Sculele,dispozitivele i verificatoarele sunt cunoscute i prin abreviere, S.D.V.
Pentru realizarea procesului tehnologic de prelucrare este necesar o documentaie tehnic corespunztoare: 1. Desenul de execuie. 2. Planul de operaii. 3. Fia tehnologic. La asamblare se utilizeaz suplimentar urmtoarele documente tehnologice: 1. Desenul de ansamblu. 2. Schia de asamblare. 3. Schema de asamblare.
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 4
2.1.2.Documentaia tehnic.
Tanaviosoft 2010
4. 5. 6. 7. Planul de operaii de asamblare. Fia tehnologic de asamblare. Schema lanului de dimensiuni. Ciclograma asamblrii.
1.Desenul de execuie
Este o reprezentare grafic n proiecie ortogonal care are la baz normele i regulile din desenul tehnic industrial.
2.Planul de operaii
Este un document tehnologic utilizat n producia de serie i mas.Cuprinde succesiunea fazelor,schie,S.D.V.-urile utilizate i alte prescripii tehnologice.
3.Fia tehnologic
Este un document tehnologic utilizat n producia de serie mic i unicat.Cuprinde succesiunea operaiilor,S.D.V.-urile,mainile unelte i permite determinarea normei de timp.
Definitie Curatarea este operatia tehnologica de inlaturarea a oxizilor si impuritatilor de pe suprafetele semifabricatelor.
2.2.Curarea semifabricatelor.
Clasificare
1. Curarea manual: cu perii de srm; cu hrtie abraziv. 2. Curarea mecanic: prin achiere; prin tobare; prin sablare. 3. Curarea termic; 4. Curarea chimic;
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 5
Tanaviosoft 2010
5. Curarea hidraulic. Curarea manual necesit un efort fizic deosebit.Se aplic pe suprafee mici. Curarea mecanic prin achiere se poate realiza prin dltuire,cu pietre abrazive pe maini de polizat. Curarea prin tobare se aplic pieselor turnate sau forjate.Se realizeaz n instalaii numite tobe acionate de un motor electric i un reductor de turaie.n tobe se introduc stelue din font,nisip i datorit frecrilor care apar ntre piese i materialul introdus are loc procesul de nlturare a oxizilor i impuritilor. Curarea prin sablare se realizeaz n instalaii de sablat.Procesul de curare are loc datorit aciunii abrazive a unui jet de nisip sau de alice din font proiectat cu putere pe suprafaa semifabricatelor. Curarea termic se face prin arderea i nlturarea impuritilor de pe suprafaa semifabricatelor.Cu ajutorul unui arztor se ard impuritile dup care se nltur stratul deteriorat. Curarea chimic se realizeaz prin atacul chimic al suprafeelor utiliznd soluii acide sau alcaline(aliaje de aluminiu).Dup decapare are loc splarea suprafeelor. Curarea hidraulic const n introducerea semifabricatelor nclzite ntr-o camer de curare i proiectarea unui jet de ap rece.Datorit ocului termic are loc desprinderea stratului de impuriti.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
2.3.ndreptarea semifabricatelor. 2.3.1Generaliti. 2.3.2.Scule i dispozitive utilizate la ndreptare. 2.3.3.Tehnologia ndreptrii manu ale. 2.3.4.Controlul operaiei de ndreptare. 2.3.5.Laborator tehnolog ic. 2.3.6.ndreptarea mecanic. 2.3.7.Msuri de tehnic a securitii mu ncii. 2.3.1Generaliti.
Definitie Indreptarea este operatia tehnologica de inlaturare a deformatiilor permanente ale semifabricatelor prin actiunea unor forte exterioare. Prin ndreptare se asigur semifabricatelor starea plan sau rectiliniitatea suprafeelor. Deformaiile permanente apar din urmtoarele cauze: transportul necorespunztor al pieselor i semifabricatelor; depozitare necorespunztoare; manevrare greit; tratament termic de clire aplicat greit. Semifabricatele supuse operaiei de ndreptare pot fi urmtoarele: table;
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 7
Tanaviosoft 2010
evi; bare,srme; profiluri. Aplicarea operaiei de ndreptare este influenat de urmtorii factori: natura materialului; dimensiunile semifabricatelor; temperatur.
Metode de ndreptare
ndreptare manual; ndreptare mecanic.
dup tipul loviturilor aplicate: cu lovituri dese i uoare; cu lovituri rare i puternice; prin provocarea momentului de ncovoiere.
ndreptarea manual se aplic semifabricatelor cu plasticitate bun,de grosimi mici i mijlocii. ndreptarea mecanic se aplic pentru semifabricate de grosimi mai mari care necesit fore de deformare mai mari. n cazul semifabricatelor de dimensiuni mari i cu plasticitate redus se recomand ndreptarea la cald.n acest mod,capacitatea de deformare plastic crete ,iar forele necesare deformrii se reduc(de 10 ori).nclzirea semifabricatelor se face n domeniul forjabilitii metalelor.ndreptarea la temperaturi inferioare determin apariia fisurilor.
autor: Tanase Viorel 8
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
n cazul unor temperaturi la limita maxim pot s apar modificri de structur. ndreptarea cu lovituri dese i uoare se aplic pieselor clite i a semifabricatelor din aliaje moi. ndreptarea cu lovituri rare i puternice se aplic semifabricatelor cu plasticitate mai redus i de grosimi mai mari. ndreptarea prin provocarea momentului de ncovoiere se aplic atunci cnd se caut s se evite prezena deformaiilor la strivire.
Fig.2.3.2.1.Placa de ndreptat
Fig.2.3.2.2.Nicovale
Nicovale Se confecioneaz din oel carbon de calitate.Se utilizeaz pentru ndreptarea profilurilor. Ciocanele Se execut n diverse mrimi i greuti (250 g,500 g,1000 g).Ciocanele din oel carbon de calitate se trateaz termic (recoacere de normalizare).Coada se confecioneaz din lemn de carpen sau
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 9
Tanaviosoft 2010
fag fiert.Ciocanele utilizate la ndreptarea tablelor subiri i aliajelor neferoase se confecioneaz din cupru,alam,plumb sau lemn. Presele manuale Sunt dispozitive simple utilizate la ndreptarea barelor i a profilurilor.
Fig.2.3.2.3.Prese manuale
ndreptarea tablelor. abla cu deformare la centru se aeaz cu deformaiile n sus pe placa de ndreptat. Se localizeaz deformaiile i se aplic lovituri de la margine ctre centru,lovituri rare i puternice i apoi,dese i uoare.Tabla cu deformaii marginale se ndreapt n acelai mod,dar loviturile sunt dirijate de la centru ctre margini.Loviturile de ciocan se aplic perpendicular pe suprafa.Tablele foarte subiri se ndreapt prin tragerea unei plci metalice pe suprafaa lor.
TAMP-Manual
10
Tanaviosoft 2010
Fig.2.3.3.1.ndreptarea tablelor ndreptarea pieselor clite. Se aplic lovituri dese i uoare pentru a evita apariia unor fisuri.ndreptarea are la baz apariia unor deformaii la strivire.
TAMP-Manual
11
Tanaviosoft 2010
2.3.5.Laborator tehnologic.
Pentru detalii suplimentare se poate accesa fiierul Word Lucrarea de laborator nr.5-ndreptarea.
2.3.6.ndreptarea mecanic.
Utilajele folosite la ndreptarea mecanic sunt: Maina de ndreptat cu cilindri; Presa mecanic; Maina de ndreptat i calibrat bare. aina de ndreptat cu cilindri (de planat) prezint dou rnduri de cilindri aezai n zig-zag.n timp ce se deplaseaz,materialul este supus ncovoierii succesive n sensuri diferite,realizndu-se deformarea plastic necesar ndreptrii. Se folosesc maini de ndreptat cu 7 cilindri,trei cilindri inferiori i patru cilindri superiori.Creterea numrului de cilindri determin
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 12
Tanaviosoft 2010
o precizie sporit a operaiei de ndreptare.Utilajul se utilizeaz pentru ndreptarea tablelor.
Maina de ndreptat i calibrat bare prezint un tambur care se rotete,n care se monteaz trei perechi de role hiperbolice.Semifabricatul trece printre perechile de role care sunt aezate nclinat una n raport cu cealalt pereche.Deplasarea semifabricatului se face datorit micrii de rotaie a rolelor de antrenare.
TAMP-Manual
13
Tanaviosoft 2010
2.4.Trasarea semifabricatelor. 2.4.1.Generaliti. 2.4.2.Scule i dispozitive utilizate la trasare. 2.4.3.Pregtirea trasrii. 2.4.4.Exec uia trasrii. 2.4.5.Controlul operaiei de trasare. 2.4.6.Laborator te hnologic. 2.4.7.Msuri de tehnic a securitii muncii. 2.4.1.Generaliti.
Definitie Trasarea este operatia tehnologica de conturare prin linii si puncte,pe baza desenului de executie,a formei unei piese. Trasarea se aplic n producia de serie mic i unicate.Prin trasare se obin urmtoarele avantaje: se reduce posibilitatea de a se obine rebuturi; adaosurile de prelucrare sunt mai mici. n vederea aplicrii operaiei de trasare se vor lua urmtoarele msuri: se studiaz desenul de execuie; se analizeaz calitativ semifabricatul destinat trasrii; se stabilete ordinea la trasare; se verific sculele i dispozitivele utilizate.
TAMP-Manual
14
Tanaviosoft 2010
Fig.2.4.2.1.Masa de trasat Prismele. Se utilizeaz la aezarea pieselor de rotaie n vederea trasrii.Se confecioneaz din font,au suprafeele active plane i netede.
Fig.2.4.2.2.Prisme
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 15
Tanaviosoft 2010
Colari de fixare. Se confecioneaz din font i se utilizeaz la aezarea pieselor pentru trasarea n plan vertical.
Fig.2.4.2.3.Colar
Fig.2.4.2.4.Cal unghiular
Cale unghiulare. Se confecioneaz din font i permit aezarea semifabricatelor sub un anumit unghi. Instrumentele utilizate la trasare sunt: Acul de trasat; Trasatorul paralel; Distanierul; Compasul de trasat; Punctatorul. Acul de trasat.
Manon
Fig.2.4.2.5.Ac de trasat Se confecioneaz din oel carbon de calitate,vrfurile se durific prin clire.Manonul are rolul de a evita alunecarea acului de trasat n timpul operaiei de trasare.Vrfurile pot fi prevzute cu carburi metalice. Trasatorul paralel.
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 16
Tanaviosoft 2010
Fig.2.4.2.6.Trasatoare paralele Sunt dispozitive utilizate la trasarea unor linii paralele orizontale sau verticale. Pentru trasarea centrelor gurilor dispuse pe circumferina unui cerc se utilizeaz dispozitivul de mai jos:
Fig.2.4.2.7
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 17
Tanaviosoft 2010
Distanierul. Se utilizeaz pentru trasarea unor linii paralele cu conturul piesei.Sunt de dou tipuri:fixe i reglabile.
Compasul de trasat Compasul de trasat se utilizeaz pentru trasarea unor circumferine sau arce de cerc.
Fig.2.4.2.9.Compas special
TAMP-Manual
18
Tanaviosoft 2010
Fig.2.4.2.10.Compasul de trasat. Punctatorul. Se utilizeaz pentru marcarea centrului unui cerc (gaur) sau pentru a marca adaosul de prelucrare,Se confecioneaz din oel de scule i se durific prin clire.Vrful este ascuit la 600.
Tanaviosoft 2010
Pentru trasarea centrelor unor suprafee circulare interioare sau exterioare se poate utiliza dispozitivul de mai jos:
Fig.2.4.2.12. ablonul reprezint materializarea conturului unei piese (cu ,sau fr, adaos de prelucrare).Se confecioneaz din tabl de oel cu grosimea de 0,4-0,7 mm.
Fig.2.4.2.13.ablon
2.4.3.Pregtirea trasrii.
Verificarea dimensiunilor de gabarit ale semifabricatului destinat operaiei de trasare; ndreptarea semifabricatului (dac este necesar); Alegerea suprafeei de bun calitate destinat operaiei de trasare;
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 20
Tanaviosoft 2010 nlturarea urmelor de grsimi (degresarea); nlturarea oxizilor de pe suprafaa destinat trasrii; Acoperirea suprafeei cu emulsie de cret sau sulfat de cupru; Stabilirea ordinei la trasare (baza de referin,axele).
2.4.4.Execuia trasrii.
1. Trasarea n plan. 2. Trasarea n spaiu. 3. Trasarea dup ablon. 4. Trasarea dup model. 1.Trasarea n plan.
etoda const n trasarea conturului piesei pe o singur suprafa a semifabricatului.Pentru o trasare corect,linia trasat se va trasa o singur dat,iar acul trebuie sa prezinte o poziie corect.Pentru o evideniere mai bun,liniile trasate pot fi marcate cu punctatorul.
Tanaviosoft 2010
a-corect ; b-incorect
2.Trasarea n spaiu.
Trasarea n spaiu const n trasarea conturului piesei pe mai multe suprafee ale semifabricatului.Se acord o atenie deosebit alegerii bazelor de msurare.
Fig.2.4.4.3.ablon
TAMP-Manual
22
Tanaviosoft 2010
2.4.6.Laborator tehnologic.
Pentru detalii suplimentare se poate accesa fiierul Word Lucrarea de laborator nr.6-Trasarea.
TAMP-Manual
23
Tanaviosoft 2010
2.5.Debitarea materialelor. 2.5.1.Generaliti.Metode de debitare. 2.5.2.Scule i utilaje folosite la debitare. 2.5.3.Tehnologia debitrii m anuale. 2.5.4.Controlul operaiei de debitare. 2.5.5.Laborator tehnolo gic. 2.5.6.Msuri de tehnic a securitii muncii. 2.5.1.Generaliti.Metode de debitare.
Fig.2.5.1.1.Ferstru electric
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 24
Tanaviosoft 2010
Definitie Debitarea este operatia tehnologica de separare completa sau partiala a semifabricatelor.
Fig.2.5.1.2.Maina de tiat RS 5
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 25
Tanaviosoft 2010
TAMP-Manual
26
Tanaviosoft 2010
Fig.2.5.1.4.Foarfeca de banc Fig.2.5.1.5.Foarfeca mas Foarfeca de banc este constituit din urmtoarele pri componente: 1. Placa suport; 2. Cuitul fix; 3. Cuitul mobil; 4. Prghie de legtur; 5. Prghie de acionare. Foarfeca mas-Se utilizeaz pentru debitare pe lungime mare.Grosimea tablelor debitate este maximum 1,5 mm. Este constituit din urmtoarele pri componente: 1. Cuitul fix; 2. Cuitul mobil; 3. Prghie de acionare; 4. Contragreutate; 5. Dispozitiv de fixare. Foarfeca ghilotin-Se utilizeaz la debitarea tablelor cu grosimea maximum 1,5 mm.Lungimea maxim a tiurilor este de 2000 mm.
TAMP-Manual
27
Tanaviosoft 2010
Dispozitiv de fixare
Cuit mobil
Cuit fix
Levier
Contragreutate
Batiu
Fig.2.5.1.6.Foarfeca ghilotin cu acionare manual Cleti pentru tiat.Cletele manual se utilizeaz pentru debitarea srmelor i a benzilor de metal.Cletele pneumatic se poate utiliza pentru bare cu diametrul maximum 12 mm.
TAMP-Manual
28
Tanaviosoft 2010
Fig.2.5.1.7.Maina de ronit Foarfeca cu cuite-disc-Se utilizeaz la debitarea tablelor cu grosimi de maximum 2mm.Viteza de debitare este cuprins ntre 710 m/min.
Se realizeaz n dou variante constructive: a)cu axe paralele; b)cu axe ncruciate. Se utilizeaz pentru debitarea tablelor n fii.
Fig.2.5.1.8.Principiul de funcionare
T
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 29
Fig.2.5.1.9.Ferstrul de mn
Pri componente: 1.Cadru metalic 2.Sistem reglabil 3.Mner 4.ntinztor mobil 5.Piuli fluture 6.ntinztor fix
Pri componente: 1.Pnz de ferstru 2.Cadru metalic 3.Bra pendular 4.Menghin 5.Semifabricat
TAMP-Manual
30
Tanaviosoft 2010
Ferstrul cu band-Se utilizeaz pentru debitarea metalelor i aliajelor la care se cere ca limea tieturii s fie mic.Pnza este tip band cu grosimea 0,8-1 mm,fiind antrenat de dou discuri care primesc micarea de la un motor electric.
Pri componente: 1.Disc de antrenare 2. Disc de antrenare 3.Masa mainii 4.Pnza de ferstru 5.Protecia pnzei
Fig.2.5.1.11.Ferstrul mecanic cu band Ferstrul circular-Utilizeaz ca scule achietoare freze tip disc.Ferstrul dispune de cutie de viteze.
Fig.2.5.1.12.Ferstrul circular
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 31
Tanaviosoft 2010
Fig.2.5.1.13.Ferstrul circular Maini de debitat cu discuri abrazive Constructiv, sunt asemntoare ferstrului circular.Sculele achietoare sunt discuri abrazive cu limea 1-3 mm.Au la baz liant cauciuc pentru a avea o anumit elasticitate.
Fig.2.5.1.15.Dli
TAMP-Manual
33
Tanaviosoft 2010
Fig.2.5.3.1.Debitarea cu foarfeca
Tanaviosoft 2010
TAMP-Manual
35
Tanaviosoft 2010
Pentru detalii suplimentare se poate accesa fiierul Word Lucrarea de laborator nr.7-Debitarea.
2.5.5.Laborator tehnologic.
la debitarea prin dltuire se vor purta ochelari de protecie; la debitarea cu ferstrul de mn se evit utilizarea pnzelor cu dini lips; fixarea pieselor n menghin trebuie s fie sigur i s evite zgomotele anormale
TAMP-Manual
36
Tanaviosoft 2010
Operatii de lacatuserie
2.6.ndoirea semifabricatelor. 2.6.1.Generaliti.Metode de ndoire. 2.6.2.Procesul de ndoire. 2.6.3.Scule i utilaje folosite la ndoir e. 2.6.4.Tehnologia ndoirii manuale. 2.6.5.Tehnologia ndoirii mecani ce. 2.6.6.Controlul operaiei de ndoire. 2.6.7.Laborator tehnologic. 2.6.8.Msuri de tehnic a securitii muncii.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
2.6.1.Generaliti.Metode de ndoire.
Definitie Indoirea este operatia tehnologica de modificare a formei si dimensiunilor semifabricatelor,fara indepartare de material. Semifabricatele supuse operaiei de ndoire sunt:table,bare,evi,srme,profiluri. Metodele de ndoire sunt: dup natura efortului dezvoltat: ndoire manual; ndoire mecanic. dup temperatur: ndoire la rece; ndoire la cald.
2.6.2.Procesul de ndoire.
l1 l2
l1 capete nedeformate
compresiune
Fig.2.6.2.1.Procesul de ndoire
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 2
Tanaviosoft 2010
apetele barei permit fixarea n vederea realizrii operaiei de ndoire.Ele nu sunt supuse procesului de ndoire.Dup ndoire se constat c axa de simetrie (fibra medie deformat) nu-i modific lungimea.Partea superioar a barei este solicitat la ntindere,iar partea inferioar la compresiune.Fibra medie (axa neutr) se utilizeaz pentru calculul lungimii iniiale a semifabricatului. r- raza de ndoire; -unghiul la centru. Raza minim de ndoire,rmin depinde de grosimea materialului i de natura sa. La realizarea operaiei de ndoire se recomand: 1. Limitarea razei de ndoire la valoarea rmin=Kd; 2. ndoirea s se fac dup o direcie perpendicular pe direcia de laminare a materialului; 3. Precedarea ndoirilor repetate,de o nclzire local la temperatura de recoacere a materialului; 4. nclzirea materialului la temperatura de forjare,atunci cnd raza de ndoire este sub cea minim; 5. Folosirea unor dispozitive pentru evitarea deformrii materialului n direcie transversal.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Fig.2.6.4.1.Nicovale ndoirea manual n menghin ofer precizie i siguran n raport cu ndoirea pe nicoval.Tabla se fixeaz n menghin ntre un colar i o pies intermediar.
Fig.2.6.4.2.ndoirea n menghin
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
ndoirea manual dup ablon se recomand pentru piese cu configuraie complex.ablonul se confecioneaz din font sau oel,iar ndoirea se face aplicnd lovituri cu ciocanul.
e poate realiza prin lovire cu ciocanul.Pentru fixarea semifabricatelor se utilizeaz dispozitive speciale,plac de ndoit prevzut cu orificii care permit fixarea provizorie a unor dornuri.
Fig.2.6.4.4.Placa de ndoit
TAMP-Manual
Pri componente: 1.Rola fix 2.Rola mobil 3.Furca 4.Mner 5.Tija 6.Suport 7.Brar rabatabil
ndoirea srmelor
Se aplic pentru a obine arcuri elicoidale,cilindrice sau conice.Arcurile se execut prin urmtoarele metode: n menghin; pe strung;
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 6
Tanaviosoft 2010
cu maina de gurit.
Tanaviosoft 2010
ndoirea tablelor pe prese mecanice utilizeaz matrie de ndoit.
Fig.2.6.4.8.Pres hidraulic
Fig.2.6.4.9.Matri de profilare
Pentru detalii suplimentare se poate accesa fiierul Word Lucrarea de laborator nr.8-ndoirea alternat.
2.6.7.Laborator tehnologic.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
2.7.Pilirea metalelor. 2.7.1.Generaliti. 2.7.2.Clasificarea pile lor. 2.7.3.Maini de pilit. 2.7.4.Tehnologia pilirii manuale. 2.7.5.C ontrolul operaiei de pilire. 2.7.6.ntreinerea pilelor. 4.7.7.Labora tor tehnologic.Test de evaluare. 2.7.8.Msuri de tehnic a securitii munc ii. 2.7.1.Generaliti.
Definitie Pilirea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere a metalelor si aliajelor cu ajutorul unor scule aschietoare numite pile. Prin pilire se prelucraz suprafee exterioare i interioare pentru a se obine piese. Pilirea se aplic n urmtoarele scopuri: nlturarea adaosului de prelucrare; ajustarea pieselor dup alte operaii de prelucrare; finisarea suprafeelor; rectificarea cordoanelor de sudur; ascuirea unor scule achietoare;
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 10
Tanaviosoft 2010
creterea calitii suprafeelor. Prin pilire se obine o precizie dimensional bun (0,25-0,5 mm).Pilirea se realizeaz prin urmtoarele metode: dup calitatea suprafeei: pilire de degroare; pilire de finisare. dup natura efortului dezvoltat: pilire manual; pilire mecanic. Pilirea manual necesit un efort fizic deosebit i un grad de atenie ridicat. Productivitatea acestei metode este sczut.Operaia de pilire se execut dup debitarea semifabricatelor. Pilirea mecanic se aplic n cazul unor adaosuri de prelucrare mari,care ar necesita un efort fizic deosebit.
2.7.2.Clasificarea pilelor.
Pilele se confecioneaz din oel de scule,oeluri slab aliate i se durific prin aplicarea tratamentului termic de clire.
Clasificarea pilelor
dup modul de obinere: cu dini frezai; cu dini dltuii; cu dini broai. dup tietur: cu tietur simpl; cu tietur dubl. dup forma dinilor: cu dini drepi; cu dini curbi;
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 11
Tanaviosoft 2010
cu dini n zig-zag. dup fineea dinilor: aspre; bastard; semifine; fine; dublu fine. dup utilizare: de uz general; de uz special. dup efortul dezvoltat: pile manuale; pile mecanice. dup forma n seciune: pile late; pile triunghiulare; pile ptrate; pile rombice; pile rotunde; pile semirotunde; pile ovale.
TAMP-Manual
12
Tanaviosoft 2010
TAMP-Manual
13
Tanaviosoft 2010
2.7.3.Maini de pilit.
dup gradul de mobilitate: maini de pilit fixe; maini de pilit portabile. dup tipul micrii: cu micare rectilinie alternativ; cu micare de rotaie.
Clasificare
Fig.2.7.3.1.Maina de pilit fix cu Fig.2.7.3.2. Maina de pilit fix cu micare rectilinie alternativ micare de rotaie
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 14
Tanaviosoft 2010
TAMP-Manual
15
Tanaviosoft 2010
Fixarea piesei se face n menghin,ntr-o poziie care s evite apariia unor zgomote anormale.Pila se prinde cu o mn de mner,iar cu cealalt se apas pe vrful ei. Fora aplicat este n funcie de tipul pilei,de calitatea impus i de mrimea adaosului de prelucrare.
Metode de pilire
Pilirea de degroare adaosul de prelucrare este mare; se utilizeaz pile aspre,bastard; calitatea suprafeei prelucrare este medie; efortul dezvoltat este ridicat. Pilirea de degroare se poate realiza prin urmtoarele metode: 1. pilirea n cruce; 2. pilirea transversal; 3. pilirea longitudinal.
a.
TAMP-Manual
16
Tanaviosoft 2010
Pilirea de finisare se utilizeaz pile fine,dublu fine; calitatea suprafeelor prelucrate este bun; adaosul de prelucrare este mic; efortul fizic este redus. Pilirea de finisare se realizeaz prin urmtoarele metode: 1. pilirea longitudinal; 2. pilirea transversal; 3. pilirea circular.
Fig.2.7.4.2 Pilirea de finisare a-pilirea transversal; c-pilirea longitudinal; d-pilirea circular Pilirea suprafeelor plane Se realizeaz cu pile late.Dac este necesar o calitate deosebit se pot utiliza dup degroare pile fine.n cazul materialelor moi,se pot utiliza aprtori care s evite apariia unor urme de strivire.
TAMP-Manual
17
Tanaviosoft 2010
Fig.2.7.4.3.Pilirea suprafeelor plane Pilirea suprafeelor curbe uprafeele curbe por fi concave sau convexe.La pilirea suprafeelor convexe se utilizeaz pile late,iar la pilirea suprafeelor concave se utilizeaz pile rotunde, semirotunde sau ovale.
Fig.2.7.4.4.Pilirea suprafeelor curbe a-convexe; b-concave Pilirea suprafeelor interioare Se utilizeaz pile cu form i seciune transversal apropiat de profilul alezajului supus prelucrrii.Se aplic dup operaia de gurire sau dltuire.
TAMP-Manual
18
Tanaviosoft 2010
2.7.6.ntreinerea pilelor.
Pentru a mri durabilitatea pilelor este necesar s se respecte urmtoarele condiii: Pilele noi se utilizeaz iniial la materiale moi pentru a elimina bavurile dinilor rezultate la prelucrarea lor; Pilele noi nu se utilizeaz iniial la pilirea suprafeelor oxidate sau dure; Pentru pilirea materialelor moi se utilizeaz pile aspre,bastard,iar pentru materiale dure pile fine,dublu fine; Pentru a evita ncrcarea pilelor cu achii,suprafaa acestora se va acoperi cu cret; Pilele ncrcate se cur cu peria de srm; Pilele se vor aeza n sertar ordonat.
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 19
Tanaviosoft 2010
TAMP-Manual
20
Tanaviosoft 2010
2.8.Polizarea metalelor. 2.8.1.Generaliti. 2.8.2.Sculele abraziv e. 2.8.3.Maini de polizat. 2.8.4.Tehnologia polizrii. 2.8.5.Contro lul operaiei de polizare. 2.8.6.Laborator tehnologic.Test de evaluare. 2.8.7.Msuri de tehnic a securitii muncii. 2.8.1.Generaliti.
Definitie Polizarea este operatia tehnologica de prelucrare mecanica prin aschiere a metalelor si aliajelor cu ajutorul unor pietre abrazive,pe masini de polizat. Polizarea se aplic n urmtoarele scopuri: nlturarea adaosului de prelucrare; nlturarea oxizilor de pe suprafeele metalice; ascuirea sculelor achietoare; nlturarea bavurilor rezultate la debitare,gurire; rectificarea cordoanelor de sudur.
TAMP-Manual
21
Tanaviosoft 2010
Sculele utilizate la polizare se numesc pietre abrazive.Pietrele abrazive sunt constituite din: 1. granule abrazive; 2. liant. Materialele abrazive utilizate sunt: corindon,electrocorindon,carborund,carbur de siliciu, carbur de bor,oxid de fier,oxid de aluminiu,oxid de crom. Lianii utilizai cu rol de legtur a granulelor abrazive sunt: liani ceramici-argil,cuar,caolin; liant bachelit; liant cauciuc.
2.8.2.Sculele abrazive.
TAMP-Manual
23
2.8.3.Maini de polizat.
Pri componente: 1.Batiu 2.Suport de rezemare 3.Piatr abraziv 4.Ax 5.Aprtoare 6.Motor electric Ecran de protecie Lamp de iluminat Bazin de rcire
Fig.2.8.3.1.Polizorul dublu
Tanaviosoft 2010
polizor pendular. dup modul de acionare: cu acionare electromecanic; cu acionare pneumatic.
Fig.2.8.3.2.Polizoare portabile
Fig.2.8.3.3.Polizor pendular
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 25
Tanaviosoft 2010
a nlturarea adaosului de prelucrare sub form de achii,piesa se aeaz pe suport i se deplaseaz alternativ,pentru a evita uzura neuniform a pietrei abrazive. a ascuirea sculelor achietoare se utilizeaz pietre abrazive cu granulaie mic i duritate mijlocie,pentru a asigura capacitatea de autoascuire a acestora.n timpul ascuirii,sculele achietoare se rcesc periodic n ap pentru a evita fenomenul de carburare. Se verific urmtoarele aspecte: la degroare-precizia dimensional,planitatea i rectilinitatea(rigl,ubler); la finisare-calitatea suprafeelor prelucrate (rugozimetru); la ascuire-unghiul de ascuire,calitatea suprafeelor (raportor,ablon).
L L
2.8.4.Tehnologia polizrii.
TAMP-Manual
26
Tanaviosoft 2010
TAMP-Manual
27
Tanaviosoft 2010
2.9.Gurirea metalelor. 2.9.1.Generaliti. 2.9.2.Scule achietoar e utilizate la gurire. 2.9.3.Ascuirea burghielor. 2.9.4.Dispozitive u tilizate la gurire. 2.9.5.Maini de gurit. 2.9.6.Tehnologia guririi. 2.9.7.Controlul operaiei de gurire. 4.9.8.Laborator tehnologic.Test de evaluare. 2.9.9.Msuri de tehnic a securitii muncii. 2.9.10.Alezar ea.Lrgirea.Teirea.
TAMP-Manual
28
Tanaviosoft 2010
Definitie Gaurirea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere a metalelor si aliajelor cu ajutorul unor scule aschietoare numite burghie,pe masini de gaurit.
2.9.1.Generaliti.
Prin gurire se obin suprafee cilindrice interioare (alezaje). Micrile necesare la gurire sunt: 1.micarea principal de achiere-micarea de rotaie .Se noteaz cu n i se exprim n rot./min. 2.micarea de avans axial.Se noteaz sa i se exprim mm/rot.
Fig.2.9.1.2.Procesul de gurire
TAMP-Manual
29
Tanaviosoft 2010
Clasificarea burghielor
Fig.2.9.2.1.Burghie
TAMP-Manual
30
Fig.2.9.2.2.Burghiul elicoidal Burghiele cu coad cilindric se fixeaz n mandrin,iar burghiele cu coad conic se fixeaz n buca de reducie sau con Morse. Antrenorul are rolul de a evita rotirea liber a burghiului n buca de reducie. Canalele elicoidale au rolul de a evacua achiile din zona prelucrrii. Feele de aezare reduc frecrile cu suprafaa generat. Feele de degajare nltur achiile din zona prelucrrii. Faetele au rolul de finisare a suprafeei generate i de ghidare a burghiului. Tiurile principale nltur adaosul de prelucrare sub form de achii. Tiul transversal are rolul de a rupe achiile produse.
TAMP-Manual
31
Tanaviosoft 2010
2.9.3.Ascuirea burghielor.
faa de aezare
Ascuirea burghielor se face pe feele de aezare.n timpul ascuirii se face rcire repetat n ap.La ascuire se asigur mrimea detalonrii. Pentru o achiere optim este necesar s se adopte anumite valori ale unghiului de atac2. Aceste valori sunt: 80-900-metale i aliaje moi (alame bronzuri); 116-1180-oeluri moi; 130-1400-oeluri aliate,fonte.
Tanaviosoft 2010
Prinderea i fixarea pieselor. Dispozitivele utilizate sunt: menghine; prisme; bride.
2.9.5.Maini de gurit.
Clasificarea mainilor de gurit
dup modul de acionare: cu acionare manual: de mn; de piept. cu acionare electromecanic;
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 33
Tanaviosoft 2010
cu acionare pneumatic. dup mobilitate: portabile; fixe: de banc; cu coloan; radial.
Tanaviosoft 2010
Pri componente: 1.Placa de baz 2.Coloana 3.Cutia de viteze i avansuri 4.Motor electric 5.Maneta 6.Ax principal 7.Masa mainii 8.Manivela 9.urub conductor
8 1
Maina de gurit de mn
Fig.2.9.5.5.Maini de gurit
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel
Tanaviosoft 2010
2.9.6.Tehnologia guririi.
Procesul tehnologic de prelucrare prin gurire a alezajelor prezint urmtoarea succesiune de operaii tehnologice: se studiaz desenul de execuie (dac exist); se traseaz axele corespunztoare pentru alezaje; se puncteaz intersecia axelor cu punctatorul (centrul gurii); se fixeaz piesa de prelucrat pe masa mainii sau n menghin; se alege burghiul necesar realizrii alezajului cu diametrul prescris; se fixeaz burghiul n mandrin sau n buca de reducie; se prelucreaz pe o mic adncime; se verific poziia centrului gurii; se continu operaia de gurire; se nltur bavurile rezultate la gurire. Viteza de achiere la gurire depinde de urmtorii factori: calitatea materialului burghiului; proprietile mecanice ale materialului de prelucrat; adncimea de achiere; diametrul burghiului; avansul de lucru; modul de rcire.
Pentru rcire,n timpul achierii,se recomand: petrol sau ap cu spun-oeluri; soluie de sod-metale moi; petrol-fonte.
TAMP-Manual
36
Tanaviosoft 2010
Tanaviosoft 2010
se va evita formarea achiilor lungi.Achiile se nltur cu crligul; la gurirea materialelor fragile(fonte,bronzuri) se vor utiliza ochelari; schimbarea poziiei curelei se va face cu maina oprit; Dup operaia de gurire se mai pot aplica urmtoarele operaii de prelucrare: 1. Alezarea. 2. Teirea. 3. Lrgirea.
2.9.10.Alezarea.Lrgirea.Teirea.
Fig.2.9.10.1.Alezoare
Fig.2.9.10.2.Alezoare
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel
Fig.2.9.10.3.Lrgitoare
38
Tanaviosoft 2010
Fig.2.9.10.4.Teitoare
Fig.2.9.10.5.Alezoare
TAMP-Manual
39
Tanaviosoft 2010
2.10.Filetarea suprafeelor. 2.10.1.Generaliti. 2.10.2.Elemente le geometrice ale filetului. 2.10.3.Clasificarea filetelor. 2.10.4.Sim bolizarea i notarea filetelor. 2.10.5.Scule utilizate la filetarea manua l. 2.10.6.Tehnologia filetrii manuale. 2.10.7.Controlul operaiei de filetare. 2.10.8.Laborator tehnologic.Test de evaluare. 2.10.9.Msuri de tehnic a securitii muncii. 2.10.1.Generaliti.
Definitie Filetarea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere a suprafetelor interioare sau exterioare,cu ajutorul unor scule numite tarozi si filiere. La filetarea manual cu tarodul sau cu filiera,micrile necesare realizrii operaiei sunt: micarea principal de achiere-micarea de rotaie.Se noteaz cu n i se exprim n rot/min; micarea de avans.Se noteaz cu s i se exprim n mm/rot.
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 40
Tanaviosoft 2010
ntre cele dou micri exist o legtur cinematic dat de o mrime geometric numit pas.
n STAS 3872 83 se stabilesc elementele principale ale filetelor . Pentru a nelege noiunile de filet interior ,de filet exterior,modul lor de a realiza o asamblare demontabil se poate urmri animaia de mai jos:
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 41
Tanaviosoft 2010
Caracteristicile unui filet sunt: nlimea filetului t1; nlimea triunghiului generator t; Unghiul filetului ; Pasul filetului p; Diametrul exterior d sau D; Diametrul interior d1 sau D1; Diametrul mediu d2 sau D2; Unghiul de nclinare al spirei .
Tanaviosoft 2010
2.10.3.Clasificarea filetelor.
Fig.2.10.3.1.Tipuri de filete dup destinaie: filete de fixare(filetul metric triunghiular); filete de etanare (filetul n oli); filete de for (filetul ptrat); filete de micare (filetul trapezoidal); filete de msurare (filetul cu pas fin); filete speciale (filetul rotund). dup sensul de nfurare al spirei: filet pe dreapta; filet pe stnga.
Fig.2.10.3.2.
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 43
Tanaviosoft 2010
dup numrul de nceputuri: cu un nceput; cu mai multe nceputuri. dup sistemul de msurare: metric; inci (oli). dup forma suprafeei de nfurare: cilindric; conic; plan.
Fig.2.10.3.3. dup forma n seciune a spirei (vezi fig.4.10.3.1): triunghiular; ptrat; trapezoidal; ferstru; rotund. dup mrimea pasului: normal; mrit; fin.
TAMP-Manual
44
Tanaviosoft 2010
iletul obinuit este pe dreapta.Filetul pe stnga se ntlnete la organe de maini cu micare de rotaie (arborele principal la strung). Filetul cu mai multe nceputuri asigur o demontare-montare rapid i poate prelua solicitri mai mari. Filetul metric are rol de strngere.Are unghiul la vrf =600,iar mrimea pasului se exprim n milimetri.Filetul n inci (inch) se utilizeaz la instalaii pentru conducerea fluidelor.Are unghiul la vrf =550,iar un inch are 25,4 mm.Se exprim n numr de pai/ol. Filetul ptrat este un filet de for i este utilizat la dispozitive de strngere i fixare. Filetul trapezoidal este un filet de micare utilizat la suruburi conductoare la maini-unelte(strunguri).Are unghiul la vrf de 300. Filetul ferstru se utilizeaz la cricuri,prese .Are unghiul flancului activ de 30. Filetul rotund (Edison) se utilizeaz la socluri,dulii,sigurane,cuple la vagoane.
TAMP-Manual
45
Tanaviosoft 2010
Tabelul 2.10.3.1
TAMP-Manual
46
Tanaviosoft 2010
Tabelul 2.10.3.2
TAMP-Manual
47
Tanaviosoft 2010
Tanaviosoft 2010
Tarozii se confecioneaz din oel rapid (Rp3) i se durific prin clire.
Pri componente: 1.partea util (achietoare) 2.conul de atac (partea achietoare) 3.partea de calibrare. 4.coada 5.antrenorul 6.canal de evacuare a achiilor 8.faa de degajare 9.faa de aezare Tarodul de main are conul de atac lung (1012 spire teite).Se utilizeaz pentru guri strpunse. Tarodul de mn are conul de atac scurt (34 spire teite).Tarozii trei la serie se utilizeaz n ordinea 1,2,3.Se pot recunoate dup profilul dinilor.
Fig.4.10.5.3.Tarod
Filiere
Se confecioneaz din oel rapid (Rp3) i se durific prin clire.Se utilizeaz pentru prelucrarea suprafeelor exterioare.
Fig.2.10.5.4.Filiere
TAMP-Manual
49
Tanaviosoft 2010
Fig.2.10.5.6
S D
1.Filetarea interioar
TAMP-Manual
50
Tanaviosoft 2010
Fig.2.10.6.1.Filetarea interioar
Fig.2.10.6.2.Tarozi de mn
2.Tehnologia filetrii manuale 1. Se fixeaz piesa n menghin; 2. Se alege setul de tarozi corespunztor tipului de filet i diametrului exterior; 3. Se fixeaz tarodul nr.1 n dispozitivul porttarod; 4. Se unge tarodul cu ulei mineral; 5. Se aeaz tarodul n alezaj i se orienteaz pentru a fi coaxial cu alezajul de prelucrat; 6. Se preseaz uor i se execut 1-2 rotaii n sensul de achiere; 7. Se execut micare de rotaie napoi pentru ruperea achiilor; 8. Se continu operaia de filetare cu tarodul pn la prelucrarea complet a suprafeei; 9. Se extrage tarodul din alezaj imprimnd micare de rotaie n sens invers;
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 51
uprafeele exterioare se prelucreaz prin strunjire.Pentru antrenarea filierei n achie se recomand operaia de teire.Filiera se fixeaz n dispozitivul portfilier.Pentru a reduce uzura,la filetare se impune ungerea cu ulei mineral.
1.Filetarea exterioar
Pentru detalii suplimentare se poate accesa fiierul Word Lucrarea de laborator nr.12 Filetarea suprafeelor.
TAMP-Manual
52
Tanaviosoft 2010
TAMP-Manual
53
Tanaviosoft 2010
3.1.Generaliti. 3.2.Procesul de achiere. 3.3.Scule achietoa re. 3.4.Regimul de achiere. 3.5.Prelucrarea prin strunjire. 3.6.Prelu crarea prin frezare. 3.7.Prelucrarea prin rabotare. 3.8.Prelucrarea pri n mortezare. 3.9.Prelucrarea prin gurire. 3.10.Prelucrarea prin rectif icare. 3.11.Msuri de tehnica securitii muncii. 3.1.1.Generaliti. 3.1.2.Procesul de formare a achiei. 3.1.3.Micrile necesare realizrii procesului de achiere.
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 1
Tanaviosoft 2010
3.1.1.Generaliti.
Definitie Prelucrarea prin aschiere este procedeul tehnologic de modificare a formei si dimensiunilor semifabricatelor,cu ajutorul unor scule aschietoare,pe masini-unelte. Pentru realizarea procesului de prelucrare prin achiere sunt necesare urmtoarele: sursa de energie; mainile-unelte; sculele achietoare; dispozitivele; semifabricatele; prezena uman.
i calitativ: creterea preciziei dimensionale; modificarea structurii cristaline a stratului superficial de metal; creterea calitii suprafeelor; modificarea formei semifabricatelor. Prelucrarea prin achiere presupune nlturarea surplusului de metal (aliaj) de pe suprafaa pieselor brute,obinute prin laminare,turnare,forjare,matriare sub forma adaosului de prelucrare. Mrimea adaosului de prelucrare este influenat de urmtorii factori: metoda de elaborare a semifabricatului; complexitatea formei pieselor; natura materialului; tipul produciei. Adaosul de prelucrare se nltur sub form de achii.n spiritul economiei de metal se recomand ca adaosul de prelucrare s fie minim.Mrimea adaosului de prelucrare se stabilete prin calcul, sau pe baza unor normative.
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel
Tanaviosoft 2010
a1-grosimea achiei; a2-stratul deformat suplimentar datorit frecrilor; a3-stratul de metal ecruisat a4-adaosul de prelucrare.
Fig.3.1.2.1.Procesul de achiere esprinderea achiilor ,n procesul de achiere,are loc datorit aciunii sculei achietoare,asupra creia acioneaz fora de achiere F.Presiunea exercitat de scula achietoare crete progresiv,determinnd o deformare local,iniial elastic,iar apoi cu caracter plastic.n faa tiului sculei achietoare,cristalele de metal se lungesc i se nclin. La un anumit unghi de nclinare,are loc alunecarea grunilor de metal prin care se produce desprinderea stratului de metal.Datorit frecrilor dintre scula achietoare i achie,stratul a2 va fi puternic ecruisat.Frecrile dintre suprafaa piesei i scula achietoare determin ecruisarea stratului superficial de metal,a3. Se constat c a1>a4 datorit fenomenului de tasare a achiei.
Tipuri de achii. Forma achiilor este influenat de urmtorii factori: natura materialului de prelucrat; forma geometric a sculei; regimul de achiere. Sunt 3 tipuri de achii :
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 3
Tanaviosoft 2010
1. achii de rupere-prelucrarea materialelor fragile(fonte,bronzuri); 2. achii de fragmentare-prelucrarea materialelor dure i semidure; 3. achii de curgere-prelucrarea oelurilor moi,alamelor.
I Micarea principal de achiere. II Micarea de avans longitudinal. III Micarea de avans transversal. 1. Suprafaa de achiere 2. Suprafaa achiat
II III Fig.3.1.3.1.Micrile n procesul de achiere Desprinderea achiilor ,n procesul de achiere,presupune o micare relativ ntre scula achietoare i suprafaa piesei. Micarea principal de achiere (I) este imprimat sculei achietoare(gurire,frezare) sau piesei de prelucrat(strunjire).Aceast miscare poate fi: micare de rotaie-strunjire,frezare,gurire;
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 4
Tanaviosoft 2010
micare de translaie-rabotare,mortezare. Micarea de avans longitudinal (II) asigur prelucrarea prin achiere a unei suprafee pe o anumit lungime(continuitatea achiei). Micarea de avans transversal (III) asigur nlturarea adaosului de prelucrare,dar i prelucrarea suprafeei piesei pe o direcie perpendicular micrii de avans longitudinal.
3.3.Scule achietoare. 3.3.1.Elementele geometrice. 3.3.2.Geometria cuitului de strung. 3.3.3.Uzura sculei achietoare. .3.Uz 3.3.1.Elementele geometrice.
1.Faa de degajare. 2.Tiul secundar. 3.Faa de aezare secundar. 4.Vrful cuitului. 5. Faa de aezare principal. 6.Tiul principal. A.Partea activ(achiere).
A 3
1 B
B.Partea pasiv(prindere).
4 5
Fig.3.3.1.1.Cuitul de strung
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 5
Tanaviosoft 2010
Faa de aezare are rolul de a reduce frecrile ntre scula achietoare i suprafaa generat. Faa de degajare are rolul de a nltura achiile din zona prelucrrii. Tiul principal are rolul de a nltura adaosul de prelucrare sub form de achii.
III
II
Fig.3.3.2.1.Cuitul de strung Unghiurile cuitului de strung sunt determinate de intersecia urmtoarelor plane de referin: planul de baz determinat de direcia avansului longitudinal i transversal; planul de achiere,perpendicular pe planul de baz i care trece prin tiul principal; planul secant,perpendicular pe planul de baz i pe tiul principal; planul secant 2,determinat n raport cu tiul secundar.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Fig.3.3.2.2.Geometria cuitului de strung Unghiurile cuitului de strung sunt: unghiul de atac principal unghiul de atac secundar unghiul la vrf, unghiul de aezare, unghiul de degajare, unghiul de ascuire, , , ; 1 ; ; ; ; .
Procesul de achiere este nsoit de urmtoarele fenomene specifice: Cldura; Depunerile pe ti; Uzura sculei achietoare.
TAMP-Manual
n cazul metalelor cu o bun plasticitate,pe suprafaa de degajare,se depune un strat de metal dur,depunerea pe ti.Aceast depunere este de 1-3 mm i are dou influene: 1. protejeaz tiul mpotriva uzurii; 2. scade precizia de prelucrare.
Fig.3.3.3.1.Depunerea pe ti
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
3.4.Regimul de achiere. 3.4.1.Elementele regimului de achiere. 3.4. 2.Forele de achiere. 3.4.3.Materiale utilizate pentru sculele achietoa re. 3.4.1.Elementele regimului de achiere.
Regimul de aschiere reprezinta totalitatea parametrilor ce caracterizeaza desfasurarea procesului de aschiere. Parametrii regimului de achiere sunt: 1. Adncimea de achiere. 2. Avansul de lucru. 3. Viteza de achiere.
1. Adncimea de achiere.
Adncimea de achiere este distana dintre suprafaa de achiat i suprafaa achiat,msurat n direcie normal pe suprafaa prelucrat.Se exprim n milimetri.
Fig.3.4.1.1. unde:
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 9
df
di
Tanaviosoft 2010
di-diametrul iniial al semifabricatului; dfr-diametrul final al piesei.
2.Avansul de lucru.
Avansul de lucru s este spaiul parcurs de scula achietoare pe generatoarea piesei (sau n direcie radial),la o rotaie complet a semifabricatului.Se exprim n milimetri pe rotaie. n
Fig.3.4.1.2.Avansul de lucru
3.Viteza de achiere.
Viteza de achiere este spaiul parcurs tiul sculei achietoare n raport cu piesa de prelucrat,n unitatea de timp.Se exprim n metri pe minut i se noteaz cu v . Viteza de achiere se determin prin calcul sau se alege din normative.Turaia piesei se determin cu relaia:
1000v d
[rot/min],
Tanaviosoft 2010
d-diametrul piesei de prelucrat,n mm; n-turaia piesei,n rot/min.
3.4.2.Forele de achiere.
n Fx fora de avans; Fy fora radial; Fz fora tangenial F-fora principal de achiere.
st Fig.3.4.2.1.Forele de achiere
sl
FF F F x y z
Fora axial de achiere (de avans) Fx, are direcia paralel cu axa OX.Este generat de micarea de avans longitudinal. Fora radial de achiere Fy, are direcia paralel cu axa OY.Este generat de micarea de avans transversal. Fora tangenial de achiere Fz,are direcia paralel cu axa OZ.Este generat de micarea de rotaie. ntre forele de achiere exist urmtoarele relaii: Fx=(0,15-0,3) Fz Fy=(0,3-0,5) Fz
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 11
Tanaviosoft 2010
Tratamentul termic al oelurilor pentru scule const n nclzirea lor la temperatura de 760-8200C i rcirea brusc n ap,dup care urmeaz o revenire joas la temperatura de 150-3000C cu rcire n aer. La temperatura de 200-2500C i pierd proprietile de achiere.
Tratamentul termic const n clire n bi de sruri urmate de rcire n ap sau ulei. La temperatura de 5000C i pierd proprietile de achiere.
TAMP-Manual
12
Tratamentul termic const n clire la 1250-12800C,urmat de revenire nalt la 550-5800C. La temperatura de 550- 7000C i pierd proprietile de achiere.
Carburi metalice
La temperatura de 900-10000C i pierd proprietile de achiere. Carburile metalice se obin prin presare i sinterizare din pulberi pe baz de carburi metalice. O categorie de materiale superioare carburilor metalice o reprezint materialele mineraloceramice.
TAMP-Manual
13
Tanaviosoft 2010
3.5.Prelucrarea prin strunjire. 3.5.1.Maini unelte.Strungul normal S N 400. 3.5.2.Scule achietoare.Cuitele de strung. 3.5.3.Dispozitive de prindere i fixare. 3.5.4.Prelucrri prin strunjire. 3.5.1.Maini une lte.Strungul normal SN 400.
Fig.3.5.1.1.Strung multiax
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 14
Tanaviosoft 2010
Strunjirea esre operatia tehnologica de prelucrare mecanica prin aschiere,cu ajutorul unor scule aschietoare numite cutite de strung,pe mabini unelte numite strunguri.
TAMP-Manual
15
Tanaviosoft 2010
TAMP-Manual
16
Tanaviosoft 2010
1. Arborele principal. Este de construcie tubular.Pe arborele principal se monteaz universalul. 2. Carcasa rabatabil. Permite accesul la roile de schimb i la transmisia cu curele 3. Capacul. Permite accesul la cutia de viteze pentru verificri periodice i pentru eventuale ungeri. 4. Cutia de viteze. Este un subansamblu constituit dintr-un sistem de roi dinate baladoare care asigur 22 trepte de turaii. 5. Manete. 6. Universalul. Se monteaz pe arborele principal.Este un dispozitiv de prindere i fixare a semifabricatelor n vederea strunjirii . 7. Sania transversal. Are rolul de a deplasa scula achietoare n direcie transversa-l(micarea de avans transversal).Asigur prelucrarea suprafeelor frontale,a canalelor. 8. Dipozitivul portcuit. Asigur fixarea cuitelor de strung i este prevzut cu 4 posibiliti de fixare(maximum patru scule achietoare). 9. Lampa de iluminat. 10. Pinola. Permite prelucrarea ntre vrfuri,fixarea filierelor i a tarozilor prin intermediul unor dispozitive speciale. 11. Sania portcuit. Se utilizeaz la prelucrarea suprafeelor conice de lungimi mici. 12. Ppua mobil. Se utilizeaz la prelucrarea ntre vrfuri,la prelucrarea suprafeelor conice de lungimi mari. 13. Cremaliera. Asigur deplasarea manual a cruciorului n direcie longitudinal. 14. urubul conductor. Este prevzut cu filet trapezoidal.Realizeaz deplasarea mecanic a cruciorului pentru filetarea cu cuitul de strung. 15. Bara de avans. Asigur deplasarea mecanic a cruciorului n direcie longitudinal. 16. Cruciorul. Asigur deplasarea n direcie longitudinal (micarea de avans longitudinal). 17. Picior.
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 17
Pri componente
Tanaviosoft 2010
18. Tava. Are rolul de acumulare a achiilor rezulate la achiere i de a dirija lichidul de rcire i ungere. 19. Batiul. Se confecioneaz din font prin turnare. 20. Maneta ambreiajului. Asigur pornirea-oprirea micrii de rotaie i permite inversarea sensului de rotaie. 21. Cutia de avansuri i filete. Asigur gama de avansuri i filete pentru prelucrarea prin strunjire. 22. Tabloul de comand. Este prevzut cu 3 comutatoare: a) lampa de iluminat b) pompa c) alimentare general. 23. Comutatoare.
Fig.3.5.1.6.Batiu
Fig.3.5.1.9.Motorul electric
18
Tanaviosoft 2010
Fig.3.5.1.10.Ppua fix
Tanaviosoft 2010
de strunjit longitudinal. dup precizia de prelucrare: de degroare ; de finisare; de netezire. dup natura materialului: din oel rapid; cu plcue de carbur metalic; cu vrf de diamant.
Cuit pe dreapta
Cuit pe stnga
Cuit cotit
Cuit de filetat
Cuit de canelat
TAMP-Manual
20
Tanaviosoft 2010
Fig.3.5.3.1.Universal Piesele cu lungime mare se fixeaz ntre vrfuri de centrare i fixare,cu inim de antrenare.Pentru fixarea ntre vrfuri, suprafeele frontale ale arborelui sunt prevzute cu guri de centrare i fixare.Vrfurile de centrare i fixare sunt de 2 tipuri: fixe i rotative. Piesele cu perei subiri se fixeaz pe dornuri rigide sau elastice. Piesele tip bar cu diametrul mic se fixeaz n buc elastic.
TAMP-Manual
21
Tanaviosoft 2010
st
sl
sl
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel
st
22
Tanaviosoft 2010
n
Strunjirea de canelareretezare
sl st
sl st
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 23
Tanaviosoft 2010
3.6.Prelucrarea prin frezare. 3.6.1.Maini de frezat. 3.6.2.Scule ac hietoare.Freze. 3.6.3.Prelucrri prin frezare. 3.6.1.Maini de frezat.
Fig.3.6.1.1.Maina de frezat FV 32
Fig.3.6.1.2.Maina de frezat FUS 22 Frezarea este operatia tehnologica de prelucrare mecanica prin aschiere ,cu ajutorul unor scule aschietoare numite freze,pe masini unelte numite masini de frezat.
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 24
Tanaviosoft 2010
sl st
sv
1. Motorul electric. 2. Tabloul de comand. 3. Cutia de viteze. 4. Batiul 5. Ghidaje. 6. Ghidaje. 7. Traversa. 8. Contra lagrul. 9. Masa superioar. 10. Masa inferioar. 11. Consola. 12. Tamburul de avansuri. 13. Placa de baz. Arborele principal. Lampa de iluminat. Instalaia de rcire. Cutia de avansuri.
Maina de frezat universal este destinat pre lucrrii suprafeelor plane,profilate,a roilor dinate,a canalelor elicoidale. Scula achietoare se monteaz n arborele principal prin intermediul unui dorn care se sprijin ntr-un lagr n travers i primete micarea de rotaie de la motorul electric prin cutia de viteze. Piesa de prelucrat se fixeaz pe masa superioar care are micarea de avans longitudinal. Masa inferioar are micarea de avans transversal.Masa mainii se deplaseaz mpreun cu consola pe vertical(micarea de avans transversal). La maina de frezat universal,masa
3.6.2.Scule achietoare.Freze.
TAMP-Manual
26
Tanaviosoft 2010
1 6
12
7 2 8
13
14
9
15
10
16
11
17
18
19
20
21
1. Frez cilindric cu dini nclinai 2. Frez cilindro-frontal 3. Frez disc 4. Frez disc 5. Frez deget cu coad cilindric 6. Frez deget cu coad conic 7. Frez deget pentru canale n T 8. Frez deget 9. Frez deget 10. Frez disc profilat-convex 11. Frez disc (trei tiuri) 12. Frez cilindric cu dini curbi 13. Frez cilindro-frontal cu dini curbi 14. Frez modul-disc 15. Frez modul-melc 16. Frez disc profilat-concav 17. Frez pentru canale coad de rndunic 18. Frez pentru canale 19. Frez unghiular 20. Frez biunghiular 21. Frez profilat autor: Tanase Viorel 27
TAMP-Manual
dup modul de execuie: freze cu dini frezai; freze cu dini detalonai dup forma suprafeei prelucrate: freze cilindrice-suprafee plane; freze cilindro-frontale; freze disc; freze deget; freze unghiulare; freze profilate.
Fig.3.6.2.1.Frezarea canelurilor
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel
Fig.3.6.2.2.Frezarea pinioanelor
28
Tanaviosoft 2010
TAMP-Manual
29
Tanaviosoft 2010
Frezele se fixeaz cu ajutorul unui dorn care se introduce n alezajul conic al arborelui principal.Frezele cilindrice se monteaz pe un dorn care se sprijin pe arborele principal i n contralagr.Frezele cu dini elicoidale se monteaz astfel ca fora de apsare s fie orientat ctre arborele principal. Capul de frezat vertical se monteaz pentru fixarea frezelor cu coad.
Fig.3.6.2.7.Roi dinate prelucrate prin frezare Suprafeele plane pot fi prelucrate cu freze cilindrice pe maini de frezat universale,cu freze frontale pe maini de frezat verticale.Canalele avnd diferite forme pot fi prelucrate cu freze disc sau cu freze deget. Suprafeele nclinate se pot prelucra cu freze unghiulare pe maini de frezat universale. Canalele n T se prelucreaz cu freze cilindro-frontale cu trei tiuri. Prelucrarea prin frezare se poate realiza prin dou metode:
TAMP-Manual
30
Tanaviosoft 2010
Frezarea n contra avansului avansului Frezarea n sensul
3.7.Prelucrarea prin rabotare. 3.7.1.Maini de rabotat. 3.7.2.Scule a chietoare.Cuite de rabotat. 3.7.3.Prelucrri prin rabotare. 3.7.1.Ma ini de rabotat.
Rabotarea este operatia tehnologica de prelucrare mecanica prin aschiere ,cu ajutorul unor scule aschietoare numite cutite de rabotat,pe masini unelte numite masini de rabotat .
TAMP-Manual
31
Tanaviosoft 2010
I
II
IV III
Fig.3.7.1.1.Maina de rabotat transversal 1. Scula achietoare. 2. Suportul mesei. 3. Masa mainii. 4. Dispozitivul portcuit. 5. Sania portcuit. 6. Maneta de blocare. 7. Travers. 8. Berbecul mainii. 9. Batiu. 10. Mecanismul cu clichet. 11. Placa de baz
Pri componente
Micarea principal care este o micare rectilinie-alternativ,este executat de cuit. Dispozitivul portcuit este rabatabil pentru a se ridica la cursa pasiv a berbecului. Sania portcuit ,prin maneta sa ,are micarea de avans vertical. Maneta de blocare asigur o poziie fix berbecului dup reglarea mrimii cursei. Traversa se deplaseaz pe vertical,avnd rolul de poziionare a mesei mainii. Masa mainii se deplaseaz longitudinal pe travers. Berbecul are micarea principal de achiere.
TAMP-Manual
32
Tanaviosoft 2010
Fig.3.7.1.2.Maina de rabotat longitudinal Micrile necesare prelucrrii prin rabotare sunt: Micarea de avans vertical a sculei achietoare (sania portcuit); Micarea principal de achiere-micarea rectiliniealternativ(berbecul mainii); Micarea de avans vertical-deplasarea pe vertical a traversei; Micarea de avans longitudinal-deplasarea mesei mainii.
TAMP-Manual
33
Tanaviosoft 2010
IV
Fig.3.7.2.1.Schema prelucrrii La rabotare cuitele lucreaz n condiii grele datorit ocurilor.Sculele achietoare se confecioneaz din oel rapid.Pentru a reduce influena ocurilor ,cuitele pot avea form cotit.
TAMP-Manual
34
Tanaviosoft 2010
3.8.Prelucrarea prin mortezare. 3.8.1.Maini de mortezat. 3.8.2.Scule achitoare.Cuite de mortezat. 3.8.3.Prelucrri prin mortezare. 3.8.1.Maini de mortezat.
Mortezarea este operatia tehnologica de prelucrare mecanica prin aschiere ,cu ajutorul unor scule aschietoare numite cutite de mortezat,pe masini unelte numite masini de mortezat . Mortezarea se aplic la prelucrarea canalelor de pan,a canelurilor,a danturilor,a alezajelor interioare.Procedul este specific prelucrrii suprafeelor interioare.La aceast metod de prelucrare micrile necesare sunt: I. Micarea principal de achiere-micare rectilinie alternativ.Este dat de scula achietoare; II. Micarea de avans longitudinal.Este dat de masa superioar; III. Micarea de avans transversal.Este dat de masa inferioar; IV. Micarea de avans circular.Este dat de masa rotativ.
TAMP-Manual
35
Tanaviosoft 2010
Fig.3.2.8.1.Maina de mortezat
III
Cuitul de mortezat este asemntor cuitului de strung,dar are geometria modificat: unghiul de aezare ,devine unghi de degajare , i invers. Cuitul de mortezat se confecioneaz din oel rapid deoarece prelucrarea este cu ocuri.
II
Fig.3.2.8.2.Schema prelucrrii
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 36
Tanaviosoft 2010
TAMP-Manual
37
Tanaviosoft 2010
3.10.Prelucrarea prin rectificare. 3.10.1.Maini de rectificat. 3.10 .2.Scule abrazive.Pietre de rectificat. 3.10.3.Prelucrri prin rectifica re. 3.10.1.Maini de rectificat.
Rectificarea este operatia tehnologica de prelucrare mecanica prin aschiere ,cu ajutorul unor scule aschietoare numite pietre abrazive,pe masini unelte numite masini de rectificat.
10 9 2
5 11
TAMP-Manual
38
Tanaviosoft 2010
Tanaviosoft 2010
Fig.3.10.1.5.Piese rectificate
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 40
1. Batiu 2. Ppua portpies 3. Suportul pietrei abrazive 4. Disc abraziv 5. Ppua mobil 6. Dispozitivul de susinere 7. Ax 8. Piatra abraziv 9. Dispozitivul pentru rcire 10. Masa superioar 11. Masa inferioar
Tanaviosoft 2010
Pietrele abrazive deas; mijlocie; rar; foarte rar; poroas. se ascut cu vrf de diamant.
La rectificare se folosete o rcire abundent. Dup forma suprafeei prelucrate,rectificarea poate fi: rectificare rotund; rectificare plan; rectificare profilat. Dup mrimea adaosului de prelucrare: rectificare de degroare; rectificare de finisare. Rectificarea suprafeelor cilindrice exterioare se poate face conform schemelor tehnologice de mai jos:
Tanaviosoft 2010
TAMP-Manual
43
Tanaviosoft 2010
nu se admite ndeprtarea achiilor cu mna,ci cu un crlig sau cu o perie; controlul strii sculei achietoare i controlul prelucrrii piesei nu se admite a fi fcute n timpul funcionrii mainii; n cazul rectificrii se verific integritatea dispozitivului de protecie corespunztor unghiului de contact dintre piatr i piesa care se prelucreaz,funcionarea exhaustorului de absorbie a prafului ce se produce n timpul lucrului i protecia contra granulelor care se desprind n timpul lucrului; hainele de protecie s fie ncheiate la toi nasturii,manetele s fie strnse cu elastic,iar capul s fie acoperit; locul de munc trebuie inut n curenie i ordine.
TAMP-Manual
44
Tanaviosoft 2010
4.1.Generaliti. 4.2.Clasificarea operaiilor de presare la rece. 4.3.Pregtirea materialelor. 4.4.Scule i dispozitive utilizate la pres area la rece. 4.5.Utilaje folosite la presarea la rece. 4.6.Operaiile de t iere. 4.7.Operaiile de deformare. 4.8.Controlul pieselor presate la re ce. 4.9.Msuri de tehnic a securitii muncii.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
4.1.Generaliti.
Definitie Presarea la rece este procedeul tehnologic de prelucrare mecanica a metalelor si aliajelor,cu ajutorul unor dispozitive,numite stante si matrite,pe masini de presat. Prin presarea la rece are loc modificarea formei i dimensiunilor semifabricatelor. Presarea la rece prezint o serie de avantaje tehnico-economice,fa de procedeele clasice de prelucrare a metalelor i aliajelor. Avantaje: se pot obine piese de form complex,dificil de realizat prin alte metode; piesele obinute au precizie dimensional ridicat,ceea ce asigur interschimbabilitatea la montaj; productivitatea utilajelor de presare este ridicat; adaosurile de prelucrare sunt mici i chiar pot fi eliminate;
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 2
Tanaviosoft 2010
rezistena mecanic a pieselor obinute prin presare la rece este superioar; procedeul se preteaz mecanizrii i automatizrii; nivelul de pregtire profesional al lucrtorilor poate fi sczut. Dezavantaje: preul de cost al dispozitivelor este foarte ridicat. Pentru amortizarea preului de cost,procedeul este indicat n producia de serie mare i mas. Metalele i aliajele destinate presrii la rece sunt :table,platbande,evi,bare,profiluri.
Pres cu excentric
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Operaii de tiere
Operaii de deformare
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
4.3.Pregtirea materialelor.
peraiile de presare la rece se aplic aliajelor feroase (oeluri carbon obinuite,oeluri aliate) i metalelor neferoase (cupru,alam,tombac,alpaca,aluminiu). Presarea la rece a metalelor i aliajelor este determinat de: forma i dimensiunile semifabricatelor; calitatea suprafeelor; compoziia chimic; structura cristalin; caracteristicile mecanice i tehnologice. Suprafeele semifabricatelor trebuie s fie netede,fr deteriorri mecanice,oxizi sau urme de grsimi.Eliminarea acestor defecte se face prin ndreptare,decapare i degresare. Forma i dimensiunile semifabricatelor,toleranele trebuie s se ncadreze n limitele prescrise de normative. Proprietile mecanice,tehnologice,structura cristalin sunt indicate n standarde i se verific prin ncercri mecanice. resarea la rece presupune apariia fenomenului de ecruisare prin care are loc durificarea stratului superficial de metal,deci reducerea capacitii de deformare plastic la rece.Refacerea capacitii de deformare plastic la rece se face aplicnd tratamentul termic de recoacere de recristalizare.
Operatiile pregatitoare la presare sunt: -decaparea; -degresarea; -spalarea; -tratamentul termic de recoacere de recristalizare. Decaparea pieselor de oel,cupru i alam se face cu o soluie de H2SO4 (15-20%), nclzit la 50-600 C,iar pentru piese din aluminiu cu o soluie de sod caustic,nclTAMP-Manual autor: Tanase Viorel 5
Tanaviosoft 2010
zit la 1000 C. Splarea se face n ap rece curgtoare, neutralizarea cu o soluie alcalin nclzit la 60-800 C i splare final n ap fierbinte(excepie-aluminiul). Aluminiul se introduce n soluie de acid azotic(10%) i se spal n ap fierbinte. Tratamentul termic de recoacere de recristalizare Tabelul 4.3.1.
Stantele sunt dispozitive utilizate la realizarea operatiilor de taiere. Matritele sunt dispozitive urilizate la realizarea operatiilor de deformare.
Tanaviosoft 2010
tane i matrie simple; combinate. dup modul de ghidare: cu plac de ghidare; cu coloane de ghidare; fr ghidare.
A.Ansamblul mobil
B.Ansamblul fix
2 9
Figura 4.4.3.Matri
Tanaviosoft 2010
A.Ansamblul mobil-se fixeaz n berbecul presei prin cepul de prindere i fixare. B.Ansamblul fix-se fixeaz pe masa presei prin placa de baz. (fig.4.4.1.)
1.Cep de prindere i fixare 2.Plac portcep 3.Coloane de ghidare 4.Placa de ghidare 5.Rigle de conducere 6.Placa activ 7.Placa de baz 8.Arcuri 9.Poanson (fig4.4.2.)
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Buca de ghidare
Cep de fixare
Placa portcep
Placa de presiune
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Coloana de ghidare
Placa de baz
Placa activ
Cepul de prindere i fixare asigur legtura dintre ansamblul mobil i berbecul presei.Ele pot fi oscilante sau fixe.Se execut din oel laminat OL42,OL50. Bucele de ghidare au rolul de a asigura o poziie precis a poansonului n raport cu placa activ i de reducere a frecrilor cu coloanele de ghidare.Se asambleaz n placa port cep prin presare uoar.Se confecioneaz din alame sau bronzuri.
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 10
Tanaviosoft 2010
Coloanele de ghidare au rolul de a asigura o poziionare corect a elementelor active.Se asambleaz n placa de baz prin presare.Realizeaz cu bucele de ghidare un ajustaj alunector.Se confecioneaz din OLC45, se durific prin clire i se finiseaz prin rectificare. Placa portcep are rolul de a asigura legtura ntre cepul de fixare i poanson.Se confecioneaz din OL42,OL50. Placa de presiune are rolul de a prelua ocurile datorate poansonului,evitnd deformarea plcii portcep.Se confecioneaz din OLC10 i se durific prin clire. Placa portpoanson are rolul de fixare a poansonului n ansamblul mobil.Se confecioneaz din OL50,OL60. Poansonul este element activ,cu rol de tiere sau de deformare..Poansonul pentru tiere este prevzut cu muchii ascuite (unghi drept),iar poansonul pentru deformare este prevzut cu muchii rotunjite.Se confecioneaz din oeluri aliate, C120,40C10,VCW85 i se durific prin clire.Se finiseaz prin rectificare. Placa activ are rolul de a realiza operaia de tiere sau de deformare.Poate fi prevzut cu muchii ascuite sau cu muchii rotunjite.Se confecioneaz din oeluri aliate,se durific prin clire i se finiseaz prin rectificare. Placa de baz are rolul de a fixa pe masa presei ansambul fix i de a susine placa activ.Se confecioneaz din oel laminat,OL50,OL60. Placa de ghidare are rolul de a conduce poansonul n placa activ,asigurnd un joc uniform ntre acestea.Se confecioneaz din OLC25,OLC35. Desprinztorul are rolul de a desprinde semifabricatul sau piesa de pe poanson la cursa de ridicare a berbecului presei. Arunctorul are rolul de a evacua piesa din cavitatea matriei n cazul operaiilor de ambutisare,profilare. Riglele de conducere au rolul de a asigura o poziie corect a semifabricatului n raport cu elementele active.
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 11
Tanaviosoft 2010
Cuitul de pas asigur avansul semifabricatului n cazul operaiei de tanare. Arcurile au rolul de a uura repoziionarea elementelor active pentru o nou curs a berbecului presei. La asamblarea plcilor,ghidarea este realizat cu ajutorul tifturilor de ghidare,iar fixarea prin uruburi. entru a realiza presarea larece se utilizeaz foarfece i prese,acionate electromecanic sau hidraulic.Dup modul de acionare,foarfecele i presele pot fi cu acionare manual sau mecanic.
Clasificarea preselor
dup modul de acionare: prese manuale; prese mecanice: prese electromecanice; prese hidraulice. dup modul constructiv: prese cu excentric; prese cu friciune; prese cu genunchi; prese cu coloane.
Figura 4.5.2.Presa cu
12
Tanaviosoft 2010
Tanaviosoft 2010
Reglarea utilajului.
se ung bucele i ghidajele i se inchide matria; se rotete volantul pn n punctul mort exterior; se aeaz matria pe masa presei; se deplaseaz masa presei pe vertical pn cnd cepul de prindere intr n berbecul presei; se fixeaz placa de baz pe masa presei i cepul de prindere n berbecul presei; se regleaz cursa berbecului n funcie de grosimea materialului;
TAMP-Manual
14
Tanaviosoft 2010
se aeaz un material subire (prepan) pe placa activ,se coboar poansonul ,se preseaz uor i se examineaz uniformitatea amprentei.
4.6.Operaiile de tiere.
Retezarea este operatia de taiere care consta in separarea completa sau partiala a semifabricatelor,dupa un contur deschis.
etezarea se realizeaz cu tane de retezat sau cu foafecele.Ea se utilizeaz la tierea foilor de tabl n benzi sau n dreptunghiuri necesare unor operaii ulterioare.n producia de serie mare se folosete croirea combinat a tablei.n acest mod,se realizeaz tierea din aceeai tabl a mai multor forme.Se realizeaz economii de material de pn la 30%.
Decuparea este operatia de taiere care consta in separarea semifabricatelor dupa un contur inchis. nteriorul obinut prin decupare reprezint piesa,iar exteriorul rezultat prin decupare este deeul.Decuparea se realizeaz cu tane de decupare.
TAMP-Manual
15
Tanaviosoft 2010
Fig.4.6.2.Elemente
Cep de prindere
Arcuri
Desprinztor
Placa activ
Fig.4.6.3.tan de decupare
TAMP-Manual
16
Tanaviosoft 2010
Poanson
Placa activ
Piesa decupat
Fig.4.6.4.Decuparea Perforarea este operatia de taiere care consta in separarea semifabricatelor dupa un contur inchis. nteriorul obinut prin perforare reprezint deeul, iar exteriorul rezultat prin perforare este piesa.Perforarea se realizeaz cu tane de perforare.
1 2 3
11
4
10
5 9 8 6
Pri componente 1.Cep de prindere 2.Placa portcep 3.Placa de presiune 4.Placa portpoanson 5.Poanson 6.Placa de ghidare 7.Buce de ghidare 8.Placa de baz 9.Inel de fixare 10.Coloane de ghidare 11.Arcuri
Fig.4.6.5.tan de perforare
TAMP-Manual
7 17
Tanaviosoft 2010
Tunderea este operatia de taiere care consta in separarea surplusului de material de la marginea pieselor ambutisate.
Fig.4.6.7.Pies
4.7.Operaiile de deformare.
TAMP-Manual
18
Tanaviosoft 2010
Profilarea este operatia de deformare care consta in modificarea formei semifabricatelor dupa un contur deschis.
Fig.4.7.2.Pies
Pentru operaia de profilare se utilizeaz matrie de profilare. Indreptarea este operatia de deformare care consta in aducerea unei piese la forma rectilinie sau plana. Ambutisarea este operatia de deformare care consta in modificarea formei si dimensiunilor semifabricatelor dupa un contur inchis. Ambutisarea se realizeaz cu matrie de ambutisat.n funcie de complexitatea piesei,ambutisarea se poate realiza n una sau mai multe faze.n ultimul caz,ntre faze se aplic tratamentul termic de recoacere de recristalizare,
Fig.2.7.3.Pies ambutisat
TAMP-Manual
19
Tanaviosoft 2010
Bordurarea este operatia de deformare prin care,marginile pieselor cave se rotunjesc. ordurarea se realizeaz cu matrie de bordurare.Prin bordurare se evit pericolul unor accidente i se mrete rezistena mecanic a pieselor,asigurnd stabilitatea formei lor (ntrirea marginilor).
1 2 3 4 5 6
1.Plac superioar 2.Poanson 3.Pies 4.Plac activ 5.Plac de baz 6.Canal de aerisire 7.Bordur
Fig.24.7.4.Matri de bordurare
Fig.4.7.6.Pies
Reliefarea este operatia de deformare care consta in modificarea superficiala a starii plane a semifabricatelor.
TAMP-Manual
20
Tanaviosoft 2010
Reliefarea se realizeaz cu matrie de reliefare.Const n scoaterea n relief a unor inscripii,desene. Gatuirea este operatia de deformare care consta in reducerea sectiunii transversale a unor piese ambutisate. Gtuirea se realizeaz cu matrie de gtuire.Operaia se aplic pieselor din metale i aliaje moi.
1 2 3 4 5 6
1.Placa superioar 2.Dispozitiv de strngere 3.Inel de gtuire 4.Piesa 5.Dispozitiv de fixare 6.Placa de baz
Fig.4.7.7.Matri de gtuire
Fig.4.7.8.Pies gtuit
Fig.4.7.9.Pies gtuit
TAMP-Manual
21
Tanaviosoft 2010
Umflarea este operatia de deformare care consta in cresterea sectiunii transversale a unor piese ambutisate. Se utilizeaz matrie de umflare.Se aplic metalelor i aliajelor neferoase (alame,cupru, aluminiu).
1.Portpoanson 2.Poanson 3.Corp matri 4.Placa activ 5.Piesa 6.Inel de cauciuc 7.Dop 8.urub de fixare
Fig.4.7.10.Matri de umflare
Fig.4.7.11.Pies umflat
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel
Fig.4.7.12.Pies umflat
22
Tanaviosoft 2010
Evazarea este operatia de deformare care consta in marirea progresiva a diametrului interior a unei piese cave.
Piesa Poanson
Fig.4.7.13.Evazarea
Fig.4.7.14.Poanson Fig.4.7.15.Piesa Refularea este operatia de deformare care consta in ingrosarea locala a semifabricatelor prin deplasare in directie transversala. Operaia de refulare se aplic la obinerea capetelor buloanelor,uruburilor sau niturilor din metale i aliaje neferoase. Presarea este operatia de deformare care consta in modificarea formei si dimensiunilor semifabricatelor masive,in cavitatea unei matrite.
TAMP-Manual
23
Tanaviosoft 2010
Piesele presate se realizeaz n matrie de presat.
1
Fig.4.7.16.Schema de principiu
Fig.4.7.18.Semimatria inferioar
Faltuirea este operatia de deformare care consta in asamblarea marginilor a doua table sau piese prin indoirea acestora. Fluirea se realizeaz cu matrie de fluit.
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 24
Tanaviosoft 2010
4
2 6 3
Explicaii 1.Piesa 2.Piesa 3.Placa de fluire 4.Dispozitiv de fixare 5.Poanson 6.Zona de fluire
Fig.4.7.19.Matri de fluire
Fig.4.7.20.Piesa
Fig.4.7.21.Piesa
Sertizarea este operatia de deformare care consta in strangerea prin presare a materialului unei piese in jurul alteia,pentru a evitarea deplasarea lor relativa.
TAMP-Manual
25
Tanaviosoft 2010
iesele presate la rece au un nalt grad de precizie,dac tanele i matriele au fost executate corect.Prima pies se controleaz dup operaia de omologare a tanelor i matrielor. Controlul se execut mijloace de control universale,cu abloane.Se acord o atenie deosebit verificrii calitii materialului presat.
a operaiile de presare la rece au loc accidente frecvente,care constau n general n prinderea minilor ntre poanson i placa activ i mai rar ntre prile rotative ale presei. Cauzele producerii acestor accidente sunt: pornire neateptat a mainii datorit acionrii greite a manetei sau pedalei de pornire; introducerea sau scoaterea piesei n timpul micrii; pornirea presei fr o asigurare prealabil; Introducerea sau scoaterea piesei n timpul lucrului se va face cu penseta de prindere. la operaiile de tiere se utilizeaz mnui de protecie. Pentru fixarea cunotinelor legate de capitolul Presarea la rece se poate accesa fiierul Power Point Presarea
la rece.
Windows XP Pentru evaluarea cunotinelor se va accesa fiierul Word 2000 Presarea la rece.
TAMP-Manual
26
Tanaviosoft 2010
VOPSIREA SUPRAFETELOR
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Capitolul C5.a Materiale de vopsire
Generalitati. Componentele materialelor de vopsire. Produsele auxiliare ale materialelor de vopsire. Principalele produse de vopsire. Caracteristicile generale ale materialelor de vopsire. Ambalarea, marcarea si conservarea materialelor de vopsire. Masuri de protectie. Documentatia tehnica. Test de evaluare sumativa.
Tanaviosoft 2010
Interpretarea documentatiei tehnice. Competente Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu . Interpreteaz desene speciale. Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic. Vopsirea automobilului Competente Identific factorii ce determin apariia coroziunii. Stabilete procedeele, sculele, dispozitivele i materialele specifice vopsirii. Pregtete suprafeele pentru vopsire. Aplic tehnologii de vopsire la o suprafa dat. Remediaz defectele aprute la vopsire.
Tanaviosoft 2010
5.1. Generalitati.
Materialele de vopsire reprezinta totalitatea materialelor care se aplica pe suprafetele materialelor, pentru protectie anticorosiva (actiunea distructiva datorata luminii, umiditatii, agentilor corosivi). Prin aplicarea acestor materiale de vopsire se formeaza o pelicula aderenta, care are doua functii: 1. Protectie anticorosiva a suprafetelor; 2. Aspect estetic, comercial. Materialele de vopsire au la baza urmatoarele componente: 1. Liantul-component lichid; 2. Pigmentii-component solid; 3. Materialul de umplutura-component solid.
Tanaviosoft 2010
TAMP_Manual
Tanaviosoft 2010
Produsele auxiliare care intra in compozitia materialelor de vopsire au urmatoarele functii: 1. Evita sedimentarea pigmentilor. 2. Favorizeaza raspandirea uniforma a pigmentilor in masa produsului de vopsire. 3. Reduce tensiunea superficiala a lichidului,favorizand umectarea. 4. Evita producerea spumei la aplicarea vopselei. 5. Evita formarea unei pelicule groase ,la suprafata, in timpul depozitarii. 6. Permite obtinerea unei pelicule mate(fara luciu). 7. Evita scurgerea peliculei de vopsea dupa aplicare. Produsele auxiliare sunt substante din categoria agentilor. Agenti stabilizatori
2 3 4 5 6
Agenti de dispersie Agenti de umectare Agenti antispumanti Agenti antioxidanti Agenti de matisare Agenti antiscurgere Agentii stabilizatori evita fenomenul de sedimentare a pigmentilor.In acest scop se introduc in vopsea: sulfat de sodiu,acizi sulfonici. Agentii de dispersie favorizeaza dispersia uniforma a pigmentilor.In acest scop se introduc in vopsea : ulei de ricin,ulei polimerizat. Agentii de umectare favorizeaza raspandirea particulelor de pigment in masa vopselei(etilen-glicol,stearat de calciu). Agentii antispumanti evita aparitia spumei la aplicarea vopselei(stearat de calciu,stearat de magneziu). Agentii antioxidanti evita formarea unei pelicule groase la depozitare. AGENTI
TAMP_Manual
Tanaviosoft 2010
Agentii de matisare fovorizeaza obtinerea unei pelicule mate(ceruri,sapunuri metalice). Agentii antiscurgere intarzie evaporarea dizolvantului. Principalele produse de vopsire sunt:
1 2 3
Lacurile Emailurile
4 5 6 7 8 9
Materialele de lustruit 1. Lacurile solutii de derivati celulozici,rasini naturale sau sintetice in dizolvanti organici.Lacurile sunt incolore sau slab colorate.Prin uscare se obtine o pelicula transparenta si lucioasa. 2. Emailurile sunt lacuri cu pigmenti metalici organici sau anorganici.Se obtin pelicule colorate,lucioase. 3. Grundurile sunt un amestec de pigmenti si material de umplutura in lacuri sau uleiuri.Constituie stratul de legatura intre suprafata de vopsit si celelalte straturi ulterioare. 4. Chiturile au la baza lacuri cu pigment si material de umplutura in exces.Se aplica peste stratul de grund pentru eliminarea neregularitatilor suprafetelor. 5. Grundurile de culoare se numesc si vopsele intermediare. 6. Vopselele sunt dispersii de pigment si material de umplutura in lacuri sau uleiuri.Dupa uscare se obtine pelicula de baza.
TAMP_Manual
Grundurile
Tanaviosoft 2010
7. Diluantii sunt amestecuri de dizolvanti prin care se obtine vascozitatea optima a vopselei. 8. Materialele de slefuit sunt materiale abrazive aplicate dupa chituire. 9. Materialele de lustruit sunt emulsii de ceruri in apa.Se utilizeaza pentru a da peliculei de vopsea luciu si rezistenta la imbatranire.
Pentru a asigura peliculeor de vopsea calitate superioara, materialele de vopsire trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici generale:
1 2 3
CARACTERISTICI GENERALE
1. Culoarea determina aspectul estetic,comercial.Sunt doua categorii de culori: a. culori cromatice-rosu,galben si albastru; b. culori acromatice-alb si negru. 2. Finetea pigmentului este data de gradul de macinare.Gradul de finete influenteaza puterea de acoperire a vopselei. 3. Capacitatea de intindere a unui material de vopsire reprezinta proprietatea unui lac sau vopsea de a obtine o pelicula uniforma ca grosime.Prin egalizare se constata disparitia dungilor la vopsire(prin pensulare).Capacitatea de intindere depinde de natura vopselei, de dizolvantii utilizati, de temperatura. 4. Puterea de acoperire reprezinta capacitatea unui material de vopsire de acoperire cu un numar minim de straturi aplicate(culoarea optima).Vopselele de culoare inchisa au capacitate de acoperire mai mare.
TAMP_Manual autor Tnase Viorel 7
Tanaviosoft 2010
5. Vascozitatea optima se stabileste in functie de modul de aplicare a vopselei.Vascozitatea mica determina o pelicula de vopsea prea subtire,deci un numar mare de straturi.In cazul suprafetelor verticale,inclinate apare tendinta de scurgere. 6. Timpul de uscare reprezinta timpul necesar in care un lac sau vopsea trece din stare lichida in stare solida.Timpul de uscare depinde de natura materialului de vopsire,de grosimea stratului aplicat,de temperatura. Uscarea se realizeaza in doua etape: uscarea la praf(dureaza pana cand pe suprafata vopsita nu se prinde praful); uscarea completa(se realizeaza dupa 7-15 zile). uscarea la aer este,in general, incompleta. uscarea la cald reprezinta solutia optima(timpul de uscare se reduce la maximum 30 min.,la temperatura de 60-1800 C. 7. Mirosul si toxicitatea sunt influentate de dizolvantii si diluantii utilizati.In cazul dizolvantilor aromatici,vopselele sunt toxice.
Natura ambalajului (metal,sticla,material plastic) este influentata de natura materialului de vopsire.Ambalajul metalic se confectioneaza din tabla de otel protejata prin acoperire galvanica.Ambalajul din sticla are o utilizare redusa datorita fragilitatii.Ambalajul din material plastic are o pondere mare. Diluantii se transporta in cisterne auto si se livreaza in comert in ambalaje din material plastic(recipiente). Ambalajele se marcheaza corespunzator pe baza unor standarde .Materialele inflamabile au inscriptia inflamabil. Marcarea prezinta date referitoare la: identificarea produsului,data produsului,termenul de garantie.
Tanaviosoft 2010
La pregatirea materialelor de vopsire se utilizeaza echipament de protectie corespunzator.In acest mod,se evita actiunea nociva a vaporilor toxici pri cele trei cai:pe cale respiratorie, pe cale digestiva si prin piele.
5.8.Documentatia tehnica.
Lacuri
Emailuri
Chituri
TAMP_Manual
Tanaviosoft 2010
Degresanti
Diluanti
Pigmenti
Aditivi
Intaritori
TAMP_Manual
10
TAMP_Manual
11
Tanaviosoft 2010
5.9.
Testul de evaluare sumativa MATERIALE DE VOPSIRE este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua teste pot fi accesate mai jos:
Fisier Word Fisier PDF Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI
TAMP_Manual
12
Tanaviosoft 2010
Capitolul C5.b Operatiile principale ale vopsirii
Factorii care determina o buna vopsire. Pregatirea materialelor pentru vopsire. Operatiile principale. Tehnologiile de executie. Normele de tehnica securitatii muncii. Documentatia tehnica Test de evaluare sumativa.
TAMP_manual
Tanaviosoft 2010
Interpretarea documentatiei tehnice. Competente Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu . Interpreteaz desene speciale. Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic. Vopsirea automobilului Competente Identific factorii ce determin apariia coroziunii. Stabilete procedeele, sculele, dispozitivele i materialele specifice vopsirii. Pregtete suprafeele pentru vopsire. Aplic tehnologii de vopsire la o suprafa dat. Remediaz defectele aprute la vopsire.
Tanaviosoft 2010
Obtinerea unei pelicule de vopsea de buna calitate este influentata de urmatorii factori:
1 2
FACTORI
1.Alegerea materialelor de vopsire Alegerea materialelor de vopsire este influentata de urmatorii factori: conditiile de exploatare ale produsului; posibilitatile de aplicare a tehnologiei optime; Conditiile de exploatare ale produsului supus operatiei de vopsire au in vedere o serie de factori: spatiul (inchis sau deschis); tipul de climat; contactul cu substante corosive; durata contactului cu substantele corosive; temperatura mediului. Precizari: climatul temperat este cel mai putin agresiv. climatul rece sau climatul tropical (uscat,umed) se carcterizeaza prin agresivitate mare. acoperirile rezistente la umiditate au la baza emailuri (bitum,rasini fenolice).
TAMP_manual autor Tnase Viorel 3
Tanaviosoft 2010
acoperirile rezistente la agentii externi au la baza emailuri alchidice si epoxitice. acoperirile rezistente la agentii chimici au la baza emailuri cu policlorura de vinil. acoperirile rezistente la temperaturi inalte au la baza emailurile siliconice. 2.Alegerea procesului tehnologic Alegerea procesului tehnologic este influentata de urmatorii factori: calitatea suprafetei supuse operatiei de vopsire; natura materialului produsului supus vopsirii; calitatea materialelor de vopsire; gradul de finisare urmarit. Precizari: la chituire se determina numarul de straturi si grosimea lor. la vopsirea prin pulverizare se precizeaza presiunea aerului, temperatura vopselei. la vopsire se aduc precizari legate de vascozitatea optima, numarul de straturi intermediare si finale,grosimea straturilor. la uscare se precizeaza timpul necesar, modul de uscare. la instalatiile de vopsire mecanizata se va preciza modul de deplasare al pieselor,tipul de prindere.
3.Pregatirea suprafetelor Pregatirea corecta a unei suprafete influenteaza in mod decisiv rezistenta in timp a unei pelicule de vopsea aplicate.Este necesar sa se asigure o aderenta maxima a peliculei de vopsea. Operatiile anterioare vopsirii (ambutisarea,sudarea,polizarea,prelucrarile mecanice) trebuie sa asigure un anumit grad de finete a suprafetei.
TAMP_manual
Tanaviosoft 2010
Cresterea calitatii operatiei de vopsire poate fi asigurata prin pregatirea suprafetelor in agregate complexe, automate.In acelasi sens, vopsirea in spatii inchise, ventilate, purificate de praf, uscarea in cuptoare la temperaturi intre 801800C, mareste rezistenta la coroziune a unei pelicule.
5.Organizarea sectiei de vopsitorie Precizari: amplasarea sectiei sau a atelierului de vopsitorie trebuie sa respecte principiul drumului minim al pieselor. la depozitare ,se acorda atentie deosebita manipularii pentru a evita deteriorarea pieselor (prin remediere se obtin parametri si caracteristici apropiate de cele initiale). amplasarea atelierului intr-o sectie trebuie sa asigure iluminare naturala, ventilatie ,acces usor in caz de incendiu. temperatura in sectie,atelier trebuie sa fie intre 18-200C,iar umiditatea de maximum 65-70%. amplasarea pieselor se va face in rafturi si rastele. trebuie prevazute magazii de primire si predare a pieselor.
TAMP_manual
Tanaviosoft 2010
Tanaviosoft 2010
proportie de 15-25% fata greutatea de vopsea; emailurile nitrocelulozice necesita diluant in proportie de 80-100%. Daca este cazul, vopseaua se poate filtra. Materialele de vopsire formate din doua componente se vor prepara inainte de utilizare (maximum 6-8 ore).In prima faza, cele doua componente se amesteca si apoi se adauga diluantul ( daca este necesar). Materialele de vopsire se livreaza cu vascozitate mare pentru a evita fenomenul de sedimentare a pigmentului si a materialului de umplutura. Daca vascozitatea este mica, apare acest fenomen datorat diferentei de densitate a componentelor materialului de vopsire.
Dupa pregatirea suprafetelor, piesele trec printr-o succesiune de operatii prin care se realizeaza protectia anticorosiva, prin acoperire nemetalica (vopsirea).
Tanaviosoft 2010
reprezinta prima pelicula de material de vopsire prin care se asigura suportul de baza pentru alte pelicule de vopsea. Prin grunduire se depune o pelicula cu o aderenta deosebita.Materialele de vopsire se pot aplica si fara suport de grund,daca liantul lor are o aderenta buna.In cazul emailurilor,se obtine o pelicula lucioasa,care provoaca scaderea aderentei unei pelicule ulterioare. Grundul evidentiaza trei efecte : 1. Izolarea metalului fata de mediu(prin liant); 2. Colorarea(prin pigment); 3. Protectia anticorosiva. Grundul asigura culoare apropiata de nuanta propusa. In cazul lemnului, functia anticorosiva este inlocuita prin functia de imbibare. In acest mod,suprafata lemnului este impregnata,porii se astupa si se evita absorbtia liantului din peliculele urmatoare.
1.GRUNDUIREA
asigura umplerea denivelarilor,realizand un grad de netezime superior . Chituirea se realizeaza in doua moduri: 1. Chituirea de cutit. 2. Chituirea prin pulverizare. Chituirea de cutit se aplica cu spaclu(chit sub forma de pasta). Chituirea prin pulverizare utilizeaza material diluat(asemanator grundului) si se aplica cu pistolul. elimina asperitatile rezultate in urma operatiei de 3.SLEFUIREA chituire .Rezulta un grad de netezime superior.
TAMP_manual autor Tnase Viorel 8
2.CHITUIREA
Tanaviosoft 2010
Dupa slefuire se recomanda aplicarea unei pelicule de email. asigura aplicarea unei pelicule finale.Uneori, se poate aplica peste pelicula de vopsea un strat 4.VOPSIREA de email,urmata de o pelicula de lac. In cazul lemnului lacul se poate aplica direct pe grund. este operatia prin care peliculele devin dure si 5.USCAREA sufera modificari chimice.
6.LUSTRUIREA
Tanaviosoft 2010
natura tehnica.Unele grunduri necesita temperatura de uscare ridicata( min. 1650C pentru grundurile solubile in apa).
2.TEHNOLOGIA CHITUIRII
Chituirea se va aplica numai dupa operatia de grunduire,pentru a asigura o aderenta superioara. Stratul de chit se usuca pentru grosimi de maximum 0,5 mm; pentru grosimi mai mari,apar tensiuni,iar stratul de chit se fisureaza.Stratul de chit nu imbunatateste rezistenta mecanica si durabilitatea.Pentru a evita chituirea,se recomanda realizarea de piese cu forma geometrica si grad de finisare ridicat. In cazul pieselor turnate,chituirea reprezinta singura solutie economica de nivelare a suprafetei. Chiturile moderne,formate din doua componente ofera straturi cu rezistenta superioara. Chituirea de cutit se aplica local,pentru abateri pronuntate.Dupa fiecare strat,se recomanda uscarea.Pentru reparatii provizorii, se recomanda chiturile rapide(nitrocelulozice). Chiturile din doua componente(epoxitice,poliesterice) se prepara numai in momentul utilizarii.Prima componenta este constituita din liant ,material de umplutura si pigment.A doua componenta este intaritorul propriu-zis. Denivelarile se pot elimina si prin umplere cu materiale plastice, sau cu aliaje de lipit. Chiturile de stropire se aplica dupa chituirea de cutit si slefuire. Dupa fiecare chituire se aplica slefuirea. Chituirea reclama un consum de manopera ridicat si nu se recomanda pentru piese care functioneaza in regim de vibratii.
3.TEHNOLOGIA SLEFUIRII
Operatia de chituire,prin stratul aplicat, nu inlatura asperitatile suprafetei. Slefuirea se realizeaza utilizand materiale abrazive naturale (corindon,smirghel) si sintetice (carborund,electrocorindon). Prin slefuire,se obtine o suprafata neteda,cu rizuri fine,mata.Prezenta rizurilor asigura o aderenta mai buna, pentru pelicula de vopsea care va fi aplicata.Se slefuiesc numai peliculele dure si friabile.Peliculele moi,prin slefuire se deformeaza, dar revin la forma initiala (peliculele pe baza de ulei nu se slefuiesc).
TAMP_manual autor Tnase Viorel 10
Tanaviosoft 2010
Slefuirea initiala a chitului se face cu material abraziv de granulatie mare, continuand cu o granulatie fina.Slefuirea se realizeaza prin doua metode: 1. Slefuirea uscata. 2. Slefuirea umeda. Slefuirea umeda utilizeaza lichid (apa sau alt lichid inert).In acest mod, se evita formarea prafului, imbacsirea suportului si se economiseste material abraziv. Suportul se confectioneaza din cauciuc, pasla,pluta si se imbraca cu hartie abraziva.Impuritatile rezultate, se inlatura periodic, prin spalare.La lustruire se mai utilizeaza si pulbere abraziva, care se aplica cu o bucata de stofa, fetru. In general, operatia de slefuire se realizeaza manual.
4.TEHOLOGIA VOPSIRII
Vopsirea si lacuirea permit aplicarea unei pelicule de vopsea, email sau lac pe suprafata pieselor.In acest mod, obiectul va prezenta o suprafata cu aspect estetic, comercial, dar si protejata la coroziune. Pelicula de vopsea se obtine cu o anumita grosime, aplicand un anumit numar de straturi.Factorii care influenteaza acesti parametri sunt:
1 2 3 3
Capacitatea de acoperire a vopselei Continutul in liant al vopselei Raportul dintre grosime si numar Uscarea uniforma a vopselei
Grosimea unei singure pelicule in stare uscata, este maximum 100 m. Grosimea excesiva a stratului de vopsea reduce elesticitatea,flexibilitatea si aderenta. 1. Capacitatea de acoperire a vopselei influenteaza grosimea minima necesara a peliculei.Numarul de straturi aplicate este in functie de culoarea pigmentului; vopselele cu pigment negru de fum, miniu de fier, oxid de crom necesita numar minim de straturi; vopselele cu pigment alb sau pastelat( oxid de zinc,litopon) necesita un numar mai mare de straturi.
TAMP_manual autor Tnase Viorel 11
Tanaviosoft 2010
2. Continutul in liant al vopselei influenteaza grosimea stratului de vopsea.Vopselele sintetice cu continut de corp 50% necesita un numar de straturi la jumatate fata de vopselele nitrocelulozice cu 15-25% corp. 3. Raportul dintre grosimea peliculelor si numarul lor influenteaza vopsirea; o pelicula groasa dintr-un strat este de calitate inferioara in raport cu o pelicula din doua straturi(aceeasi grosime a peliculei). 4. Uscarea uniforma a vopselelor este importanta la vopsirea in straturi suprapuse.Stratul urmator de vopsea se aplica dupa uscarea stratului anterior depus.Pentru a mari aderenta, se recomanda reslefuirea intermediara, pentru cresterea aderentei.Depasirea grosimii optime poate provoca aparitia scurgerilor(suprafete verticale,inclinate).procedeul de vopsire umed pe umed , utilizeaza o singura uscare.
5.TEHNOLOGIA SLEFUIRII
Unele tehnologii de vopsire ofera pelicule de vopsea mate(emailurile nitrocelulozice).Sub actiunea luminii(ultraviolete), unele pelicule de vopsea isi pierd luciul.La vopsirea prin pulverizare, peliculele au mici proeminente datorate picaturilor fine de vopsea. Pentru remediere, se recomanda aplicarea operatiei de slefuire. Sunt doua metode de lustruire: 1. Lustruirea cu paste. 2. Lustruirea cu lichide. 1.Lustruirea cu paste Reprezinta prima etapa in cadrul unei lustruiri complete.Pentru un rezultat bun, se recomanda aplicarea pe suprafata a unui egalizator si apoi, se trece la lustruire.Datorita actiunii abrazive a pastei, se constata pe suprafata peliculei urme fine.Acestea se inlatura prin lustruirea cu lichid.
TAMP_manual
12
Tanaviosoft 2010
2.Lustruirea cu lichid Reprezinta a doua etapa a operatiei de lustruire (etapa finala).Lichidele de lustruit au actiune dubla: efect abraziv si efect dizolvant. Comentarii: lustruirea se aplica numai pe suprafete uscate. peliculele nitrocelulozice prospete se lustruiesc mai usor decat cele vechi. pasta sau lichidul de lustruit se depune pe suport textil, moale(tifon, flanela, fetru). la lustruire, se exclude prezenta particulelor de praf. prin lustruire, suprafetele se incalzesc(datorita frecarii). lustruirea asigura suprafete lucioase si netede. lustruirea poate distruge pelicula fina de lac(reduce impermeabilitatea).
Instalatiile utilizate sunt prevazute cu sistem de ventilare si purificarea a atmosferei in spatiul de lucru. Muncitorii sunt obligati sa poarte echipament de protectie corespunzator. Pentru prevenirea incendiilor, atelierele cu specific in domeniul vopsirii, sunt echipate cu instalatii de prevenire si stingere a incendiilor.
Tanaviosoft 2010
cu masa rotativa
5.7.
Testul de evaluare sumativa OPERATIILE PRINCIPALE ALE VOPSIRII este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua teste pot fi accesate mai jos:
Fisier Word Fisier PDF Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI
FISIER VIDEO
TAMP_manual
14
Tanaviosoft 2010
5.1. Clasificarea metodelor de vopsire. 5.2. Vopsirea prin pensulare. 5.3. Vopsirea prin tamburare. 5.4. Vopsirea prin imersie. 5.5. Vopsirea electroforetica. 5.6. Vopsirea prin stropire. 5.7. Vopsirea prin reflux(flow-coating). 5.8. Vopsirea in pat fluidizat. 5.9. Vopsirea prin pulverizare. 5.10. Vopsirea electrostatica. 5.11. Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire. 5.12. Teste de evaluare sumativa.
Tanaviosoft 2010
Interpretarea documentatiei tehnice. Competente Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu . Interpreteaz desene speciale. Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic. Vopsirea automobilului Competente Identific factorii ce determin apariia coroziunii. Stabilete procedeele, sculele, dispozitivele i materialele specifice vopsirii. Pregtete suprafeele pentru vopsire. Aplic tehnologii de vopsire la o suprafa dat. Remediaz defectele aprute la vopsire.
Tanaviosoft 2010
Vopsirea prin imersie se realizeaza in trei variante: 1. Vopsirea prin imersie clasica. 2. Vopsirea electroforetica. 3. Vopsirea in pat fluidizat (poate fi asociata vopsirii prin imersie). Vopsirea prin stropire se realizeaza in doua variante: 1. Vopsirea prin stropire clasica. 2. Vopsirea prin reflux(flow-coating). Vopsirea prin pulverizare se realizeaza in doua variante:
TAMP_manual autor Tnase Viorel 3
Tanaviosoft 2010
1. Vopsirea prin pulverizare clasica. 2. Vopsirea electrostatica.
Tanaviosoft 2010
Tanaviosoft 2010
Metoda nu se utilizeaza in cazul vopselelor cu uscare rapida.
Vopsirea prin tamburare se realizeaza prin contactul direct a doua piese, in miscare, una dintre ele avand vopsea in exces. Datorita miscarii are loc egalizarea distributiei de vopsea.Metoda se aplica pentru piese mici ,simple.
Utilajul folosit la vopsirea prin tamburare poate fi identificat,prin asemanare, cu o minibetoniera.Clopotul prezinta miscare de rotatie si este inclinat sub un anumit unghi in raport cu verticala.Miscarea o primeste de la un motor electric, prin intermediul unei transmisii cu roti dintate. Utilajul poate fi echipat si cu sistem electric de incalzire , prin care se asigura uscarea pieselor.Tamburul este prevazut cu contragreutate, pentru echilibrarea maselor in rotatie.totul este montat pe un cadru din fonta turnata.
Tanaviosoft 2010
Capacitatea de incarcare este intre 100-150 kg,iar durata procesului de vopsire de 10-15 min.In tambur, piesele se rotesc pana la uscarea la praf.Apoi, se aseaza pe tavi si se usuca in cuptor.
Vopsirea prin valtuire se aplica pentru piese care prezinta suprafete intinse(table,scanduri,placaj,placi de material plastic).
Figura 6.3.4.1. Vopsirea prin valtuire Vopsirea consta in depunerea pe suprafata piesei a unei pelicule de vopsea , de catre un valt care se roteste.Valtul de aplicare preia vopseaua de pe valtul de alimentare printr-un valt intermadiar. Vopsirea consta in depunerea pe suprafata piesei a unei pelicule de vopsea , de catre un valt care se roteste.Valtul de aplicare preia vopseaua de pe valtul de alimentare printr-un valt intermadiar.Dupa vopsire, piesele sunt supuse operatiei de uscare. In timpul vopsirii, piesa se deplaseaza cu ajutorul unei cai de rulare. Vopsirea poate fi: monocolora; policolora. Vopsirea policolora se poate realiza prin treceri succesive ,care completeaza golurile de culoare lasate, sau prin supratiparire(dupa uscarea peliculei anterioare). Productivitatea utilajelor folosite la vopsirea prin valtuire este ridicata (10-20 m/min).
Tanaviosoft 2010
Vopsirea cu pensula se poate realiza si in alte spatii de lucru, cu conditia eliminarii surselor de aprindere,iar sistemul de ventilatie sa permita evacuarea gazelor nocive datorate diluantului.
Fisier Word
Fisier PDF
Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI
TAMP_manual
Tanaviosoft 2010
TAMP_manual
Tanaviosoft 2010
Instalatia se alege in functie de urmatoarele criterii: volumul productiei de piese vopsite; forma si dimensiunile pieselor destinate vopsirii.
Sunt doua categorii de instalatii: 1. Instalatie de vopsire prin imersie cu baie discontinua. 2. In stalatie de vopsire prin imersie cu baie continua.
bazin cu peretii de la intrare-iesire inclinati; sistem de ventilatie, prin aspiratie; sistem de prevenire si stingere a incendiilor; sistem de golire rapida a baii cu vopsea. sistem transportor cu monosina si lant ; instalatie centralizata de alimentare cu vopsea; rezervor subteran pentru scurgerea vopselei; tunel cu geamuri. sistem de filtrare a vopselei; sistem de agitare a vopselei pentru a evita sedimentarea.
autor Tnase Viorel 10
Tanaviosoft 2010
Fig.5.4.3.1.Sectie de vopsire prin imersie. Comentarii: Grosimea peliculei de vopsea depinde de urmatorii factori: vascozitatea si natura vopselei; volatilitatea si natura diluantului si a dizolvantului; viteza de scoatere a pieselor din baie; rugozitatea suprafetei destinate vopsirii. Vascozitatea mare a vopselei determina obtinerea unei pelicule groase. Evaporarea lenta a diluantului si dizolvantului mentine vascozitatea initiala, grosimea peliculei va fi mai uniforma.Muchiile si varfurile pieselor,datorita tensiunii superficiale ridicate, vor prezenta o pelicula de vopsea mai subtire. La o scoatere rapida a pieselor din baia de vopsea,pelicula de vopsea este mai groasa. Rugozitatea ridicata a unei suprafete, mareste aderenta peliculei de vopsea.
TAMP_manual autor Tnase Viorel 11
Tanaviosoft 2010
Vopsirea prin imersie in baie discontinua se aplica pentru piese de dimensiuni mici si mijlocii.Dupa cufundare, piesele se aseaza pe un gratar pentru a permite scurgerea surplusui de vopsea. Pentru a evita evaporarea dizolvantului si patrunderea impuritatilor la intreruperea lucrului, baia este prevazuta cu un capac rabatabil. La vopsirea prin imersie in baie discontinua,prevenirea si stingerea incendiului se face pe doua cai: 1. Golirea rapida a baii in interval de 3-5 min. 2. Pulverizarea simultana a spatiului de lucru cu dioxid de carbon.
TAMP_manual
12
Tanaviosoft 2010
Fisier Word
Fisier PDF
Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI
FISIER VIDEO
TAMP_manual
13
Tanaviosoft 2010
Fig.5.5.1.1.Vopsirea electroforetica
TAMP_manual autor Tnase Viorel 14
Tanaviosoft 2010
Fig.5.5.2.1.Vopsirea electroforetica Instalatia de vopsire electroforetica este constituita din urmatoarele componente: 1. corpul baii; 2. pompa de recirculare a vopselei; 3. filtru; 4. sursa de curent continuu; 5. bara de curent 6. monosina lantului transportor 7. piesa; 8. zona de spalare. Sursa de curent continuu furnizeaza o tensiune electrica de 80-150 V, densitatea de curent este 20-40 A/m2. Instalatia este prevazuta cu sistem de racire, care mentine temperatura baii de vopsea la 300 C. Bazinul de vopsea este confectionat din tabla de otel.Baia ,legata la catod,se leaga la pamant.Pentru a evita scurtcircuitul,corpul baii se poate confectiona din material plastic. Alimentarea baii cu grund proaspat se face dintr-un bazin secundar.
TAMP_manual
15
Tanaviosoft 2010
1.Electroosmoza
Datorita acestui fenomen, se constata ca pelicula umeda depusa, poate fi atinsa fara a fi deteriorata.Electroosmoza reduce procentul de dizolvant in pelicula,fara a modifica vascozitatea vopselei in baie.Stabilitatea peliculei obtinute, permite spalarea cu apa a acesteia,pentru a inlatura urmele de vopsea.
2.Electroliza
Fenomenul are loc cand apa de diluare contine saruri.Datorita degajarii de oxigen, se obtine o pelicula spongioasa(defect).Se evita prin utilizarea de mediu apos neutru(pH=7,2-7,5). Sarurile pot sa apara de la operatia de pasivare. Dupa spalare si suflare cu aer comprimat pelicula de grund este deja formata.Se poate aplica a doua pelicula, umed pe umed .In acestmod, se poate elimina o uscare intermediara.
TAMP_manual
16
Tanaviosoft 2010
Instalatia este prevazuta cu elemente de siguranta ,pentru a evita electrocutarea. Sistemul de ventilare asigura eliminarea impuritatilor din spatiul de lucru. Lucratori sunt echipati corespunzator normelor de protectie. Testul de evaluare sumativa VOPSIREA ELECTROFORETICA este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua teste pot fi accesate mai jos:
Fisier Word
Fisier PDF
Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI
FISIER VIDEO
TAMP_manual
17
Tanaviosoft 2010
Aparitia acestei metode de vopsire a fost reclamata de piese cu gabarit mare(schelete metalice,din lemn,rame de ferestre). Vopsirea acestora prin imersie ar fi necesitat baie de imersie de dimensiuni mari. Vopsirea prin stropire se aplica la grunduire.Piesele se deplaseaza datorita lantului transportor prin fata unui sistem de ajutaje, care proiecteaza vopseaua sub forma unor jeturi(stropi). Se utilizeaza acelasi test de evaluare sumativa de la vopsirea prin imersie.
TAMP_manual autor Tnase Viorel 18
Tanaviosoft 2010
Este o varianta perfectionata a vopsirii prin stropire. Metoda consta in vopsirea suprafetelor unor piese in deplasare, prin proiectare unor stropi de vopsea. Orice suprafata verticala vopsita prin imersie,sau prin stropire, evidentiaza pelicula de vopsea de grosime diferita: mai subtire la partea superioara si mai groasa la partea inferioara.Fenomenul se datoreaza efectului combinat a doua forte:forta de gravitatie si tensiunea superficiala a peliculei in stare lichida. Stabilizarea peliculei de vopsea incepe de la partea superioara si se continua la partea inferioara.Scurgerea vopselei datorita gravitatiei,are loc simultan cu evaporarea componentelor volatile(vascozitatea se modifica). Pentru a evita modificarea vascozitatii(evaporarea dizolvantului), stabilizarea peliculei de vopsea are loc intr-o atmosfera suprasaturata in vapori de dizolvant.
Tanaviosoft 2010
Instalatia utilizata este constituita din urmatoarele componente: 1. corpul agregatului(tunel). 2. bazin cu vopsea compartimentat. 3. pompa pentru recircularea vopselei. 4. sistem de ajutaje de stropire. 5. compartiment cu apa de diluare. 6. lant transportor. 7. piesa. A-reprezinta zona de stropire; B- reprezinta zona cu atmosfera saturata de vapori; C-reprezinta zona de picurare. Corpul agregatului se confectioneaza din tabla de otel, avand lungimea necesara pentru mentinerea pieselor in atmosfera saturata de vapori minimum 30 minute.Pentru reducerea lungimii sale, agregatul este prevazut cu cale dubla de transport(cu intoarcere de 1800). Sub zona de stropire se afla un bazin compartimentat: compartiment pentru grund si compartiment pentru apa de diluare(capacitate 1000 litri). Pentru filtrare, exista un circuit actionat de o pompa cu roti dintate.temperatura grundului este asigurata de un schimbator de caldura(cu rezistenta electrica).Spalarea mecanizata este asigurata de un sistem prevazut cu robinete. Instalatia are un sistem automat de masurare a vascozitatii si de reglare a acesteia printr-o comanda de diluare(se executa periodic). Atmosfera saturata de vapori este realizata prin zona ascendenta a tunelului. Piesele sunt acoperite cu vopsea in zona de stropire.Prin deplasare(lantul transportor), piesele ajung in zona cu atmosfera saturata,unde nu poate avea loc evaporarea dizolvantului.In consecinta, vascozitatea nu se modifica,iar pelicula de grund stabilizata va avea grosime uniforma. Metoda s-a extins cand au aparut vopsele solubile in apa(pentru alte vopsele,exista pericolul de explozie). Ajunse in zona de picurare, surplusul de vopsea se scurge. La vopsirea prin reflux (flow-coating) apar doua tendinte defavorabile procesului de vopsire: 1. Reducerea tensiunii superficiale a grundului. 2. Tendinta de spumare.
TAMP_manual autor Tnase Viorel 20
Tanaviosoft 2010
Rezolvarea consta in utilizarea de agenti de umectare si agenti antispumanti. Exista stabilizator unic,dar pretul de cost este ridicat.
Pelicula de grund este uniforma ,fara defecte. Prin stropire, se asigura vopsirea completa a suprafetelor. Instalatia este mecanizata,automatizata. Este eliminat pericolul de explozie prin utilizarea grundurilor solubile in apa. 5. Calitatea peliculei este apropiata de cea obtinuta prin pulverizare. 6. Se grunduiesc piese care permit scurgerea vopselei in exces. 7. Cantitatea de stabilizator(20% din cantitatea de grund) mareste pretul de cost al operatiei.
Fisier Word
Fisier PDF
Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI
FISIER VIDEO
TAMP_manual
21
Tanaviosoft 2010
Tanaviosoft 2010
Instalatia de vopsire in pat fluidizat cuprinde urmatoarele componente: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Cuptor de incalzire a pieselor. Piesa. Sistem de rulare a pieselor. Baia de imersare cu pulbere in suspensie. Camera de linistire. Piesa vopsita.
Instalatia de vopsire in pat fluidizat evidentiaza patru zone: I. Zona de pregatire a suprafetei. II. Zona de incalzire a pieselor. III.Zona de aplicare a pulberii. IV.Zona de racire lenta a pieselor. Baia de imersare se confectioneaza din tabla de otel(grosime 2-3 mm). Cuptorul de incalzire este echipat cu rezistenta electrica sau cu arzatoare cu gaz metan. Camera de linistire are la partea superioara o placa din bronz microporos ,care permite trecerea aerului comprimat.Placile au pori cu dimensiuni de 12m si grosimea de 2-5 mm.Inaltimea camerei de linistire este de minimum 250 mm. Aerul comprimat este filtrat.Presiunea aerului comprimat este corelata cu volumul baii de imersare.
Tanaviosoft 2010
La degresare, se elimina complet urmele de grasime,deoarece,prin incalzire la 350-4000 C,apare fenomenul de carbonizare.Degresarea se face cu tricloretilena sau cu alcali. Decaparea se realizeaza utilizand solutii acide: pentru otel pentru aluminiu pentru cupru acid clorhidric,sulfuric,fosforic; acid azotic; acid azotic,sulfuric,clorhidric.
Neutralizarea se face prin spalare cu apa. In cazul suprafetelor care lucreaza in conditii grele de temperatura si umiditate, se recomanda aplicarea unei pelicule de grund RILPRIM. Peliculele de RILPRIM se aplica cu pistolul de vopsire ,prin pulverizare clasica sau electrostatica, eventual prin cufundare. Dupa pregatire, piesele se incalzesc in cuptor la temperatura de 280-4000 C.In stare calda ,piesele se introduc intr-o baie de imersare cu pulbere de rasini termoplastice.La contact,pulberea se topeste si adera pe suprafata piesei. Pulberea este mentinuta in suspensie de aerul comprimat. Daca se doreste o pelicula lucioasa, se poate aplica o racire brusca a piesei. Pentru vopsire,se verifica calitatea suprafetei,temperatura,presiunea de fluidizare. Se controleaza calitatea suprafetei si se identifica zonele defecte.Pentru zone mici,identificate rapid, se trecere la aruncarea manuala a pulberii. Defectele mari necesita pregatirea zonei: se indeparteaza impuritatile,se aplica slefuirea si apoi degresarea cu tricloretilena.Zona defecta se incalzeste cu arzator si apoi se arunca pulbere. Timpul de imersare este 3-5 secunde; grosimea peliculei este intre 250300m.
TAMP_manual
24
Tanaviosoft 2010
Fisier Word
Fisier PDF
Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI
TAMP_manual
25
Tanaviosoft 2010
Pistoalele cu pulverizare pneumatica se clasifica astfel: 1. Dupa modul de alimentare cu vopsea: pistoale cu alimentare externa. pistoale cu alimentare interna. 2. Dupa forta care realizeaza alimentarea; pistoale cu alimentare prin gravitatie. pistoale cu alimentare prin aspiratie.
TAMP_manual autor Tnase Viorel 26
Tanaviosoft 2010
pistoale cu alimentare prin presiune.
2
Pistoalele cu pulverizare hidraulica se clasifica astfel: 1. Pistoale hidraulice electromagnetice. 2. Pistoale cu perna de gaz. Pompele pentru vopsire sunt: 1. Pompe hidraulice pentru vopsire. 2. Pompe cu pistoane pentru vopsire
Metoda de vopsire prin pulverizare consta in aplicarea vopselei sub forma de particule fin divizate,care ,depunandu-se pe suprafata pieselor, se constituie intr-o pelicula de vopsea.
Fig.5.9.2.1.Vopsirea prin pulverizare Finetea particulelor de vopsea influenteaza calitatea peliculei de vopsea. Dimensiunea particulelor este cuprinsa intre 6-20 m.Valoarea minima se obtine pentru vascozitati mici si valoarea maxima,pentru vascozitati mari.
FISIER VIDEO
TAMP_manual autor Tnase Viorel 27
Tanaviosoft 2010
FISIER VIDEO
TAMP_manual autor Tnase Viorel 28
Pistolul de vopsit prin pulverizare este constituit din urmatoarele parti componente: 1. Canale pentru pulverizare laterala. 2. Ac. 3. Ajutaj pentru vopsea. 4. Camera de presiune variabila. 5. Capac. 6. Surub de reglare a aerului. 7. Capac. 8. Surub de reglare a debitului de vopsea.
TAMP_manual autor Tnase Viorel 29
Tanaviosoft 2010
9. Maner. 10. Tragaci Capul de pulverizare este constituit din ajutajul pentru materialul de vopsire si ajutajul pentru aerul comprimat.Ajutajele se confectioneaza din otel tratat, pentru a rezista la actiunea abraziva a pigmentilor.Diametrul ajutajului eate cuprins intre 1-2,5 mm.Ajutajul pentru aer este concentric cu cel pentru materialul de vopsire.In el sunt practicate o serie de gauri sub diverse unghiuri.
Vopsirea cu pistolul este influentata de urmatorii caracteristici tehnice: latimea urmei vopsite; viteza de trecere; pasul de pulverizare; distanta de pulverizare. Latimea urmei vopsite pentru vopsirea cu pistolul este cuprinsa intre 200-500 mm. Viteza de trecere este aproximativ 20m/min. Pasul de pulverizare este latimea cu care s-a avansat la a doua trecere, avand valoarea de 70% din latimea urmei vopsite. Distanta de pulverizare este masurata intre ajutajul pistolului si suprafata de vopsit si are valori cuprinse intre 150-400 mm. Jetul de vopsea poate fi aplatizat prin reglarea debitului de aer comprimat.
Tanaviosoft 2010
Vopsirea prin pulverizare utilizeaza vopsele cu vascozitate redusa.Cantitatea de diluant poate ajunge pana la 50% din totalul materialului utilizat(rasini sintetice) si de 75-90% pentru vopsele nitrocelulozice. Reducerea vascozitatii se poate realiza si prin incalzirea materialului de vopsire.Incalzirea la o temperatura de 700 C, reduce in aceeasi masura vascozitatea unei vopsele.Vopseaua se incalzeste un timp foarte scurt, la o temperatura constanta,dar nu in recipientul de alimentare(se evita evaporarea dizolvantilor si polimerizarea).Temperatura de incalzire a vopselei trebuie sa fie inferioara temperaturii de fierbere a componentelor volatile. Pentru incalzirea vopselei, aceasta trece printr-un utilaj din categoria incalzitoarelor.Incalzitorul se monteaza intre sursa de alimentare cu vopsea si pistolul pentru vopsit. Caldura necesara are ca sursa: aer cald; apa calda. Incalzirea cu apa calda se va evita datorita inertiei termice mari. Aplicarea vopselelor preancalzite prin pulverizare prezinta urmatoarele caracteristici: se reduce volumul cetei de vopsea; se reduce factorul de nocivitate; se reduce numarul de straturi necesare unei pelicule; creste capacitatea de acoperire a vopselei; se reduce gradul de porozitate a peliculei; se reduce consumul de diluant cu 50-75%; grosimea peliculei intr-un strat este intre 40-150m; nu se aplica pentru orice material de vopsire. Instalatia pentru vopsire prin pulverizare pneumatica este echipata cu separator de apa si ulei.Aerul comprimat contine o ceata fina de ulei si apa,care dauneaza calitatii peliculei de vopsea. Separatorul lucreaza dupa principiul sedimentarii cetii compusa din apa si ulei, utilizand sicane.Sicanele sunt constituite dintr-un strat de cocs si garnituri de pasla.Pe separator se monteaza si reductor de presiune.
TAMP_manual
31
Tanaviosoft 2010
Instalatiile utilizate pentru vopsirea prin pulverizare pneumatica,automata functioneaza in doua moduri: 1. Vopsirea prin pulverizare cu pistoale de vopsit fixe si deplasarea pieselor. 2. Vopsirea prin pulverizare cu pistoale de vopsit mobile si deplasarea pieselor.
FISIER VIDEO In primul caz, pistoalele de vopsit cu pulverizare continua, se aseaza in diferite planuri si pozitii. In al doilea caz,pistolul de vopsit urmareste profilul piesei, la o distanta constanta. Instalatia este prevazuta cu senzori care intrerup procesul de pulverizare a vopselei, in spatiu dintre piese.Productivitatea metodei este superioara, dar calitatea peliculei obtinute este inferioara. La vopsirea prin pulverizare automata apare fenomenul de depunere a vopselei pe ajutaj.
TAMP_manual
32
Tanaviosoft 2010
1.corpul pompei de aer 2.piston 3.tija 4.intrare aer comprimat 5.sertar 6.corpul pompei hidraulice 7.piston 8.refularea vopselei 9.supapa de retinere
Fig.5.9.6.1.Pompa hidraulica Instalatia de vopsire prin pulverizare hidraulica este constituita din urmatoarele componente: pompa de inalta presiune; furtun de alimentare; pistol de vopsit. Pistolul hidraulic este mai simplu decat cel pneumatic.Ajutajul este piesa esentiala.Pentru a rezista actiunii abrazive a vopselei(pigmentul),ajutajul se confectioneaza din carbura de wolfram. Furtunul de alimentare are diametrul foarte mic,cu tesatura interioara rezistenta la presiune inalta. Aceasta instalatie este greu de manevrat.Pentru vopsirea prin pulverizare hidraulica se mai utilizeaza: 1. Pistolul de vopsit electromagnetic. 2. Pistolul de vopsit cu perna de gaz. 3. Pompe hidraulice.
TAMP_manual
33
Tanaviosoft 2010
Pompele hidraulice sunt de doua tipuri: a. pompa hidraulica cu pinioane. b. pompa hidraulica cu piston. Pistolul de vopsit electromagnetic este asemanator pistolului de vopsit pneumatic,dar de dimensiuni mai mari.Presiunea se realizeaza cu un piston a carui miscare este asigurata de un electromagnet,care atrage un miez mobil prin care se misca pistonul. Pistolul de vopsit cu perna de aer este constituit din urmatoarele componente: 1.cap de pulverizare. 2.gaz comprimat. 3.vopsea. 4.teava de material plastic. 5.bila de portelan.
Fig.5.9.6.1. Capul de pulverizare functioneaza prin apasarea unei clapete care deschide ventilul.Butelia este incarcata de furnizor.Perna de gaz are presiunea 6-7 .105 Pa. Utilizarea acestui pistol nu necesita compresor, este usor si nu se produce ceata. Pompa hidraulica cu pinioane se utilizeaza la pomparea vopselelor fara efect abraziv(lacuri,emailuri cu pigment organic).
Fig.5.9.6.2./5.9.6.3.Pompa cu pinioane
TAMP_manual autor Tnase Viorel 34
Tanaviosoft 2010
Pompa cu piston este asemanatoare cu o pompa clasica.Sunt doua tipuri de pompe cu piston: 1. Pompa cu piston cu actiune simpla. 2. Pompa cu piston cu actiune dubla.
Tanaviosoft 2010
ventilatia este redusa. finetea pulverizarii hidraulice este mai redusa.
5.9.9.Documentatia tehnica.
Fig.5.9.9.1.Pulverizare pneumatica
Fig.5.9.9.2.Pulverizare hidraulica
Fig.5.9.9.3.Pulverizare centrifugala
Fig.5.9.9.4.Instalatie de vopsire
Fig.5.9.9.5.Instalatie de vopsire
Fig.5.9.9.6.Instalatie de vopsire
Tanaviosoft 2010
Vopsirea prin pulverizare se va realiza cu sistem de ventilatie special,prevazut cu filtre umede sau uscate. Piesele mici si mijlocii vor fi vopsite in nise speciale,cu absorbtie. Muncitorii vor fi echipati corespunzator. Nu se admite lucrul daca instalatia de ventilatie nu functioneaza la parametri normali.
Testul de evaluare sumativa VOPSIREA PRIN PULVERIZARE este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua teste pot fi accesate mai jos:
Fisier Word
Fisier PDF
Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI
FISIER VIDEO
TAMP_manual
37
Tanaviosoft 2010
TAMP_manual
38
Tanaviosoft 2010
Intre anod(piesa) si catod(cupa pulverizatoare) exista o diferenta de potential electric(tensiunea electrica intre 60-120kV).Particulele de vopsea incarcate electronegativ,sunt accelerate in campul electrostatic vor fi directionate catre suprafata piesei incarcate electropozitiv. Piesa este legata la pamant, deci nu exista pericol de electrocutare. Forma campului electrostatic este influentata de forma electrozilor(piesa si cupa) ;liniile de forta ale campului electric sunt mai dense in zona muchiilor si a proeminentelor.Zonele interioare, adanciturile sunt cele mai defavorabile in raport cu densitatea liniilor de forta. Sursa de curent furnizeaza curent continuu.
Tanaviosoft 2010
Generatorul de curent continuu este constituit din: transformator ridicator de tensiune; redresor cu tuburi electronice. Rezervorul de vopsea alimenteaza pistolul de vopsit cu vopsea, la presiune constanta, printr-o perna de aer. Pistolul de vopsit poate fi cu pulverizare hidraulica sau centrifugala.Cupa pulverizatoare are miscare de rotatie(1400 rot/min.). Manevrarea pistolului de vopsit este mai dificila, deoarece greutatea sa este mare(cablu de inalta tensiune,cordon de alimentare).
Fig.5.10.2.2.Cabina de vopsire electrostatica Cupele pot fi pozitionate individuala pe orizontala si verticala. Puterea electrica consumata este de 150kW(sase cupe pulverizatoare). Distanta intre cupa si piesa este reglata electronic pentru a evita aparitia unor arcuri electrice.Cabina de vopsire este prevazuta si cu sistem de prevenire si stingere a incendiilor(cu butelii cu dioxod de carbon).
TAMP_manual autor Tnase Viorel 40
Tanaviosoft 2010
Fig.5.10.3.1.Schema instalatiei de vopsire electrostatica. Pentru vopsirea prin pulverizare electrostatica este necesara o pulverizare cat mai fina.La pulverizarea clasica(pneumatica,hidraulica), gradul de dispersare al particulelor de vopsea este mare,iar pierderile de material de vopsire,considerabile. La vopsirea electrostatica prin pulverizare ,particulele de vopsea sunt supuse actiunii a doua forte: forta centrifuga datorata cupei pulverizatoare si forta electrostatica generata de campul electric.
Fig.5.10.3.2.Schema de principiu
TAMP_manual autor Tnase Viorel 41
Tanaviosoft 2010
Forta centrifuga cauta sa disperseze in directie radiala particulele de vopsea; forta electrostatica directioneaza particulele de vopsea paralel cu axa de rotatie a cupei.Asupra particulelor de vopsea actioneaza forta rezultanta a celor doua. Particulele fine sunt concentrate in zona centrala a piesei,iar particulele de dimensiuni mai mari , catre zonele marginale ale piesei. Gradul de finete al particulelor de vopsea depinde de urmatorii factori: natura vopselei; natura diluantului; forma si dimensiunile piesei; viteza de rotatie a cupei pulverizatoare; diametrul cupei pulverizatoare. Distanta dintre cupa pulverizatoare si suprafata piesei trebuie sa fie minimum 250 mm. pentru a evita aparitia descarcarilor electrice. Metoda se aplica pentru piese cu configuratie geometrica simpla, plase de sarma,piese tip gratar. Directia axului cupei este perpendiculara pe suprafata piesei.Inclinarea sub un unghi mare, poate deturna pulberea de vopsea in directia vopsitorului.Rentru a largi aria de dispersie, cupa pulverizatoare poate fi prevazuta cu electrozi auxiliari, dispusi radial. Vopseaua utilizata la vopsirea electrostatica trebuie sa prezinte rezistivitate electrica redusa , iar puncutl de aprindere sa fie minimum 210 C.
TAMP_manual
42
Tanaviosoft 2010
Testul de evaluare sumativa VOPSIREA ELECTROSTATICA este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua teste pot fi accesate mai jos:
Fisier Word
Fisier PDF
Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI
FISIER VIDEO
TAMP_manual
43
Tanaviosoft 2010
TAMP_manual
Tanaviosoft 2010
4.Diluantul prea volatil Pelicula are aspect zgrunturos (lacuri nitrocelulozice) 1.Diluant prea volatil 2.Distanta de pulverizare prea mare 3.Temperatura la vopsire prea ridicata Pelicula prezinta impuritati, fiind aspra 1.Vopseaua(diluantul) este murdara 2.Atmosfera este impurificata cu praf 1.S-a aplicat vopsea pe suprafata umeda 2.Aerul comprimat contine apa 1.Aerul comprimat contine ulei 1.Atmosfera din vopsitorie are umiditate mare 2.Temperatura prea scazuta 1.Suprafata piesei este pregatita necorespunzator 4.Diluant mai putin volatil 1.Se va utiliza diluant mai putin volatil 2.Se va reduce distanta de pulverizare 3.Se va normaliza temperatura 1.Se vor filtra materialele de vopsire 2.Se va lucra in atmosfera purificata 1.Se va sterge suprafata si se va usca 2.Se va filtra aerul 1.Se va filtra aerul 1.Cresterea temperaturii in vopsitorie 1.Se pregateste suprafata piesei corespunzator
Prezenta basicilor sub pelicula de vopsea Pe pelicula sunt pete uleioase Pelicula se inalbeste -nitrolacuri Pelicula se exfoliaza sau are o aderenta scazuta
Fisa de lucru Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua fise pot fi accesate mai jos:
Fisier Word
Fisier PDF
Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI
TAMP_manual
45
Tanaviosoft 2010
5.1. Generalitati. 5.2. Clasificarea metodelor de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele. 5.3. Uscarea peliculelor de vopsea prin conductie. 5.4. Uscarea peliculelor de vopsea prin convectie. 5.5. Uscarea peliculelor de vopsea prin radiatie. 5.6. Uscarea peliculelor de reparatii. 5.7. Uscarea peliculelor aplicate pe materiale nemetalice. 5.8. Defecte de uscare ale peliculelor de vopsea. 5.9. Test de evaluare sumativa.
Fig.5.1.1.Camera de lustruire-uscare
TAMP_manual autor Tnase Viorel 1
Tanaviosoft 2010
Unitati de competente 1. Unitati de competente cheie.
Comunicare si numeratie. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei. Competente Exploateaz baze de date. Prezint informaii incluznd text, numere i imagini. Comunic prin Internet. Asigurarea calitatii. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Aplic normele de calitate n domeniul de activitate. Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.
Interpretarea documentatiei tehnice. Competente Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu . Interpreteaz desene speciale. Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic. Vopsirea automobilului Competente Identific factorii ce determin apariia defectelor de uscare a peliculelor de vopsea. Stabilete procedeele, sculele, utilajele specifice uscarii peliculelor de vopsea. Pregtete piesele pentru uscare. Aplic tehnologii de uscare in raport cu natura vopselei aplicate. Remediaz defectele aprute la uscarea peliculelor de vopsea.
Tanaviosoft 2010
5.1.Generalitati.
Uscarea este operatia tehnologica de trecere a lacurilor si Uscarea este operatia tehnologica de trecere a lacurilor si vopselelor din stare lichida in stare solida,, cu formarea unei pelicule vopselelor din stare lichida in stare solida cu formarea unei pelicule dure,, elasttice si rezistente.. dure elas ice si rezistente
Durata de uscare a unei pelicule de lac sau de vopsea depinde de urmatorii factori: natura materialului de vopsire; metoda de uscare; modul de uscare; grosimea peliculei de lac sau de vopsea.
Clasificarea peliculelor de vopsea poate fi facuta in raport cu: modificarile structurale; modul de uscare. Peliculele de vopsea pot fi transformabile si netransformabile.Dupa modul de uscare pot fi: pelicule cu uscare naturala si pelicule cu uscare artificiala(in cuptor).
TAMP_manual
Tanaviosoft 2010
Fig.5.2.1.Clasificarea peliculelor de vopsea Peliculele de lacuri si vopsele transformabile se vor usca conform cu recomandarile tehnice.Exista si vopsele transformabile care se pot usca atat la aer cat si in cuptor.Uscarea in cuptor a acestor vopsele se face la temperatura de 60-800 C. Uscarea in cuptor a vopselelor recomandate prin acest procedeu se va face la 1201500 C. Peliculele de lacuri si vopsele netransformabile se vor usca numai natural. Uscarea accelerata prin cresterea temperaturii se face prin urmatoarele metode: 1. Uscarea prin conductie(conductivitate). 2. Uscarea prin convectie. 3. Uscarea prin radiatie. 4. Uscarea prin radiatie-convectie.
Principiul metodei de uscare Utilaje si instalatii de uscare prin conductie. Tehnologia uscarii prin conductie. Caracteristicile metodei de uscare prin conductie. Normele de tehnica securitatii muncii.
autor Tnase Viorel 4
Tanaviosoft 2010
Uscarea se realizeaza prin incalzirea piesei(metalica) si trecerea caldurii necesare uscarii peliculei de vopsea ,prin conductie, de la piesa catre pelicula de vopsea. Incalzirea uniforma a piesei se realizeaza prin inductie, cu curenti de inalta frecventa.Caldura acumulata in stratul superficial de metal se transmite prin conductivitate peliculei de vopsea, de la interior catre exterior.In aceasta situatie, sensul cresterii grosimii peliculei intarite se suprapune sensului de degajare a componentelor volatile. FISIER VIDEO
TAMP_manual
Tanaviosoft 2010
2.CUPTORUL DE USCARE Este constituit din urmatoarele componente: conductoare electrice legate in serie; tunel; releu de comanda; sistem de ventilatie; izolatie termica; lant transportor.
Cuptoarele de uscare prin conductie au o arie de raspandire mai redusa. Se caracterizeaza prin urmatoarele: au complexitate ridicata. consumul de energie electrica este ridicat. au pret de cost ridicat. se utilizeaza pentru piese metalice. viteza de incalzire a pieselor poate fi majorata in limite largi. timpul de uscare a peliculei de vopsea se poate reduce la 2-3 min. se reduce porozitatea peliculei ,deoarece sensul degajarii vaporilor de diluant este identic cu sensul de incalzire. procedeul de uscare se aplica pentru piese de revolutie.
Tanaviosoft 2010
utilajul este protejat prin legare la pamant. se interzice manevrarea comenzilor la tabloul de comanda de catre personalul nespecializat. se acorda atentie la manevrarea pieselor calde. lucratorii au echipament de protectie specific. se verifica functionarea instalatiei de ventilatie.
Fig.5.4.1.1.Camera de uscare
TAMP_manual autor Tnase Viorel 7
Tanaviosoft 2010
Fig.5.4.2.1. DULAPUL DE USCARE Este un cuptor de uscare cu functionare periodica , avand forma paralelipipedica.Este prevazut cu usi de acces, iar in interior sunt rafturi etajate din retele de sarma. Bateria de incalzire este in interior, avand ca sursa de caldura, aburul sau energia electrica.Aceasta are puterea electrica de 10 kW.Recircularea aerului este fortata printr-un ventilator centrifugal.Constructiv, sursa de incalzire are forma unui calorifer electric. 1.izolatie termica 2.piesa 3.raft etajat 4.captuseala metalica 5.gura de aspiratie 6.motor electric 7.ventilator centrifugal 8.calorifer electric 9.gura de evacuare
TAMP_manual
Tanaviosoft 2010
Fig.5.4.2.1.Dulap de uscare
Fig.5.4.2.3.Cuptor camera cu actiune periodica Aceste cuptoare sunt constituite din urmatoarele componente: schelet metalic. panouri cu pereti dubli, izolati termic. usi cu pereti dubli, cu izolatie termica. baterie de incalzire. ventilatoare centrifugale.
TAMP_manual autor Tnase Viorel 9
Tanaviosoft 2010
sistem de ventilatie. motoare electrice. Cuptorul-camera se utilizeaza in productia de serie mica, pentru piese cu masa metalica mare.Sursa de caldura are ca agent termic apa calda, aburul, gazele de ardere sau energia electrica. Bateria de incalzire si motoarele electrice se plaseaza in exteriorul cuptorului de uscare, pentru a nu fi influentate de vibratiile datorate ventilatoarelor centrifugale.
CUPTORUL - TUNEL
ventilator; motor electric; baterie de incalzire; conducta pentru aspiratia aerului; conducta pentru refularea aerului; platforma de deservire; cuptorul propriu-zis
Fig.5.4.2.4.Cuptor-tunel de uscare Aceste cuptoare de uscare sunt cu actiune continua.Acest tip de cuptoare se utilizeaza in productia de serie mare.Transportul pieselor se face prin cuptor cu lant transportor sau cu banda transportoare.
TAMP_manual
10
Tanaviosoft 2010
Fig.5.4.2.5.Lant transportor
Fig.5.4.2.6.Tunel
La incalzirea prin convectie ,sursa de incalzire se poate plasa in afara cuptorului de uscare.Sursa de caldura(bateria de incalzire) poate avea la baza: apa calda, aburul, gazele de ardere si energia electrica. La cuptoarele cu uscare prin convectie, temperatura maxima se afla la partea superioara a cuptorului .Tot in aceasta zona se afla cea mai mare concentrare de componente volatile si de gaze arse. Evitarea pericolului de explozie se face printr-o ventilare corespunzatoare si inlocuirea partiala a gazelor arse cu aer proaspat.Cuptorele de uscare sunt prevazute cu sistem de ventilare. Pentru a limita pierderile de caldura ,cuptorul este izolat termic(pereti dubli cu interior termoizolant).Daca temperatura peretelui exterior este de 30-400 C, se considera o buna izolatie. Cuptorul cu actiune continua(tip tunel) , este dispus pe trei zone: 1. zona initiala. 2. zona principala. 3. zona finala. In zona initiala are loc o evaporare puternica a componentelor volatile, deci o acumulare cu potential de explozie.Se evita aceasta situatie prin asigurarea unei ventilatii optime. In zona principala are loc procesul de intarire a peliculei de vopsea,deci trebuie sa se asigure caldura necesara mentinerii unei anumite temperaturi. In zona finala, temperatura este mai scazuta; piesa are posibilitatea unei raciri lente; se termina procesul de intarire a peliculei de vopsea. Cuptorul-bloc se realizeaza in doua variante constructive: 1. cu functionare in paralel.
TAMP_manual autor Tnase Viorel 11
Tanaviosoft 2010
2. cu functionare in serie. Cuptoarele tunel sau bloc cu functionare in paralel, au un singur parcurs, iar cuptoarele-bloc cu functionare in serie, au circulatie cu mai multe parcursuri.
Cuptoarele de uscare prin convectie se caracterizeaza prin urmatoarele: la cuptoarele de uscare tip camera , piesele se introduc periodic si raman nemiscate in timpul procesului de uscare; la cuptoarele de uscare tip tunel, piesele se introduc in flux continuu si se afla intr-o miscare uniforma; deplasarea pieselor in cuptoarele de uscare cu actiune continua se realizeaza cu lant sau banda transportoare; cuptoarele de uscare cu actiune continua au pierderi de caldura, datorita celor doua guri( de intrare si de iesire); pierderile se reduc prin montarea unor panouri silueta sau progamarea secventelor de deschidere a celor doua guri in momente diferite; cuptorul cu functionare continua este ventilat pe principiul contracurentului; cuptorul de uscare cu actiune continua lucreaza in flux continuu.
Principiul metodei de uscare. Utilaje si instalatii de uscare prin radiatie. Tehnologia uscarii prin radiatie. Caracteristicile metodei de uscare prin radiatie. Normele de tehnica securitatii muncii.
autor Tnase Viorel 12
Tanaviosoft 2010
Procesul de uscare a peliculei de vopsea are loc prin directionarea radiatiilor infrarosii catre suprafata pieselor.
Fig.7.5.1.1.Lampa infrarosu Fasciculele de radiatii infrarosii sunt emise de o sursa de radiatie.Caldura necesara se obtine prin transformarea energiei de vibratie a undelor electromagnetice in energie calorica , la contactul cu suprafata vopsita.
Becurile cu incandescenta sunt de constructie speciala.Ele au o forma cu fata aplatizata si partea din spate de forma parabolica.Suprafata interioara a partii parabolice este acoperita la interior cu strat argintat(reflectorizant).Filamentul de wolfram dezvolta o temperatura de 22000 C(durata de functionare este de 10000 de ore). Becurile cu incandescenta,ceramice, neluminoase sunt din faianta ,cu interiorul argintat.Caldura este produsa de o rezistenta electrica care dezvolta temperatura de 5000 C.
TAMP_manual
13
Tanaviosoft 2010
Arzatoare de gaz Aceste arzatoare au forma alungita, de ordinul metrilor si utilizeaza gazul metan.Pentru o ardere completa, utilizeaza la ardere un amestec de gaz-aer.Aerul de combustie este introdus fortat printr-un ventilator.Flacara optima este de culoare albastra,scurta.Aerul insuficient determina o flacara lunga,de culoare galbena. Pericolul de explozie datorat stingerii accidentale a flacarii, este inlaturat prin asociere la fiecare arzator a unui pilot.Pilotul(electrovalva comandata) este un mic arzator echipat cu o bujie, care produce intermitent scantei, evitand stingerea flacarii.Electrovalvele sunt reglate sa inchida sau sa deschida debitul de gaz, la atingerea unei anumite temperaturi. Incalzirea cu arzatoare de gaz este mai ieftina decat incalzirea cu becuri electrice.La acest tip de incalzire, spatiul arzatoarelor este separat de atmosfera cuptorului propriu-zis.
TAMP_manual
14
Tanaviosoft 2010
Fig.5.5.2.4.Cuptor de uscare prin radiatie Cuptor de uscare fix Cuptoarele de uscare fixe cu gaze au spatiul de ardere izolat de atmosfera cuptorului propriu-zis( se evita pericolul de explozie).
TAMP_manual
15
Tanaviosoft 2010
1.arzator; 2.spatiul de ardere; 3.mufa cuptorului; 4.canal de recirculare a gazelor atmosferei cuptorului; 5.panou izolant; 6.canal de evacuare a gazelor arse.
Fig.5.5.2.5.Cuptor de uscare cu gaze Circuitul gazelor de ardere este diferit de circuitul gazelor rezultate la uscarea peliculelor de vopsea.Gazele arse , la contactul cu mufa cuptorului cedeaza cea mai mare parte a caldurii.Mufa se confectioneaza din otel inoxidabil, rezistent la actiunea corosiva a gazelor de ardere.Panourile termoizolante sunt captusite ca vata de sticla sau sunt goale.Peretele interior al panourilor este din aluminiu lustruit, pentru a reflecta radiatiile. Cuptor de uscare mobil Se construiesc sub forma de panouri in pozitie verticala sau in varianta portal(cu pereti verticali si plafon).Cuptorul are lungime redusa fata de obiectul supus uscarii( autobuz,vagoane).Cuptorul portal este deplasat pe o cale de rulare(sine).Constructiv, sunt probleme legate de ventilare si de alimentarea cu energie electrica. Se asigura o uscare optima pieselor de dimensiuni medii, prin miscarea de rotatie imprimata carligelor lantului transportor.
TAMP_manual
16
Tanaviosoft 2010
Acest tip de cuptor transmite caldura prin radiatie si complementar prin convectie.Transmiterea caldurii si prin convectie se datoreaza prezentei aerului. Temperatura atmosferei cuptorului depinde de : viteza de trecere a pieselor; forma constructiva a cuptorului. Pentru temperatura de 400-6000 C, timpul de stationare este de cateva minute. Temperatura peretilor radianti este de 800-10000 C.Uscarea datorita radiatiei, in principal si a convectiei, in secundar, este foarte rapida. Pierderile de caldura reprezinta o problema tehnologica majora si se rezolva in doua moduri: 1. Tunelul cuptorului este boltit. 2. Tunel cu capete de intrare-iesire inchise.
Fig.5.5.2.6.Tunel boltit
Din cauza densitatii mai mici a aerului cald, acesta se ridica la partea superioara.Piesele se deplaseaza numai cu lantul transportor.Timpul de uscare scurt,evita aprinderea vopselei din cauza temperaturii ridicate,realizandu-se numai uscarea peliculei.Metoda se aplica pentru suprafete grunduite. Sistemul de uscare prin radiatie-convectie este extrem de eficient pentru cuptoarele de uscare pentru autobuze.Cuptorul este prevazut cu manta dubla radianta incalzita de gaze arse si recirculare fortata a aerului.Cuptorul este inchis la capete cu usi ghilotina si are sistem automat de supraveghere a arderii gazului metan.
TAMP_manual
17
Tanaviosoft 2010
La uscarea prin radiatie, caldura se transmite mai intens decat la uscarea prin convectie.O parte din razele neabsorbite de pelicula sunt absorbite de suprafata piesei.Uscarea se efectueaza de la interior catre exterior; evaporarea componentelor volatile este lejera. O temperatura mai ridicata la baza peliculei de vopsea favorizeaza difuzia termica a vaporilor de diluant,determinand reducerea timpului de uscare. Uscarea pieselor cu grosimi diferite, in mod simultan, este interzisa deoarece, in unele zone pelicula de vopsea se va carboniza.
TAMP_manual
18
Tanaviosoft 2010
Uscarea pieselor vopsite in atmosfera halei se va face numai daca sistemul de ventilatie corespunde cerintelor. Cutorele de uscare sunt prevazute cu sisteme de captare si de evacuare a noxelor. Lucratorii care deservesc cuptoarele cu becuri incandescente vor purta ochelari de protectie cu filtru de lumina, de culoare albastru-inchis.
In timpul procesului tehnologic de uscare, pelicula de vopsea se poate deteriora local.Repararea zonelor deteriorate se face aplicand integral succesiunea operatiilor(indreptare, grunduire, chituire, vopsire). Defectele mici se repara astfel: slefuire locala, nivelarea suprafetei, vopsire locala( numita vopsire de remaniere). Vopsirea de remaniere se realizeaza in doua moduri: 1. vopsirea prin pensulare; 2. vopsirea prin pulverizare. La remediere, se recomanda utilizarea unei vopsele similare, acceasi metoda de uscare.Cea mai simpla metoda este , pentru uscare, cu o lampa infrarosu. Becul se pozitioneaza la 10-15 cm fata de suprafata piesei, se mentine 20-30 minute.In timpul uscarii , lampa infrarosu se deplaseaza lent. Uscarea se poate realiza si natural(la aer), dar calitatea este nesatisfacatoare.
La uscarea peliculelor de vopsea aplicate pe lemn, se ia in considerare porozitatea care reprezinta 50-80% din volumul total.Pelicula de vopsea blocheaza posibilitatea eliminarii vaporilor de apa si a aerului in atmosfera, provocand deterioarea acesteia. Umiditatea lemnului este un alt factor care influenteaza procesul de uscare. La uscarea peliculelor de vopsea aplicate pe materiale plastice, se acorda atentie deosebita compatibilitatii dintre materialul plastic si materialul de vopsire. La uscare se utilizeza cuptoare de uscare prin convectie.Aerul este trecut printr-o baterie de incalzire cu apa calda,abur sau curent electric.
TAMP_manual autor Tnase Viorel 19
Tanaviosoft 2010
Temperatura aerului cald are valori intre 70-800 C.Temperatura optima este de 600 C. Pentru a evita contractia lemnului la uscare se introduce artificial o anumita umiditate (6-9%). Evitarea aparitiei basicilor se realizeaza prin zvantarea pieselor vopsite la aer si se continua cu procesul de uscare pe cale artificiala.Piesele vopsite se vor raci lent. Cuptoarele de uscare sunt cu actiune periodica sau continua.
Tabelul 5.8.1.
TAMP_manual
20
Tanaviosoft 2010
Testul de evaluare sumativa METODE DE USCARE A PELICULELOR DE VOPSEA este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua fise pot fi accesate mai jos:
Fisier Word
Fisier PDF
Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular: MECANICA_XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI
FISIER VIDEO
TAMP_manual
21
Tanaviosoft 2010
Tanaviosoft 2010
Sudarea profilelor se realizeaza cu aparate special realizate, cu dispozitive pneumatice care mentin profilele n pozitie necesara pna la racirea materialului. Incalzirea necesara (250C) se realizeaza prin intermediul unui disc ncalzitor cu suprafetele acoperite cu teflon, material ce nu permite aderarea polivinilului la suprafata discului. Prelucrarea (ndepartarea) solzilor de sudura se realizeaza cu masini automate, dotate cu freze, cu adncimea de aschiere de 0,2-0,5 mm. Pe tocurile si cercevelele de tamplarie pvc mbinate sunt realizate orificiile pentru drenarea apei de condens si de egalizare a presiunii. Tocul este drenat n zona de colectare a apei , iar cerceveaua - aerisita n zona faltului de fixare a geamului, astfel nct este evitata acumularea apei n aceste zone. Orificiile din zona faltului- realizate fie n varianta unor gauri cu diametrul de cel putin 7 mm, fie prin frezarea unor slituri 5x25 mm sunt amplasate n mod corespunzator, la cca. 50 mm de coltul faltului . La tocuri sau profile T (orizontale) mai mari de 1600 mm se prevede la mijloc un orificiu de scurgere a apei. Strapungerile de evacuare (spre exterior)- sub forma de caneluri 5x25 mm sunt executate simetric, la o distanta de 100 mm fata de orificiile interioare, n camera mediana , peste nervura, pe partea exterioara, ceea ce contribuie la evacuarea lejera a apei. Orificiile sunt mascate cu capace ornamentale special realizate . Orificiile de aerisire a faltului de pozitionare a geamului sunt realizate conform reglementarilor normei RAL GZ 716/1 si sunt amplasate n partea orizontala inferioara si n partea superioara a ramei geamului, la 50 mm de colt si la intervale de maxim 600 mm ntre ele, asigurnd aerisirea geamului pe tot perimetrul. La fixarea geamului orificiile de aerisire nu sunt acoperite de calele de pozitionare. Ferestrele si usile realizate din profile colorate sau cu folie-decor coextrudata, sunt aerisite suplimentar prin orificii laterale - cu diametrul de cel putin 4 mm - executate n camera anterioara a tocului si a cercevelei. La realizarea operatiunilor de gaurire sau frezare nu sunt afectate profilele de rigidizare . Feroneria este montata conform specificatiilor RAL GZ 716, fixarea realizndu-se cu suruburi de tipul stabilit, n cel putin doi pereti ai profilelor. Distanta dintre punctele de fixare a feroneriei - de 50 mm TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 2
Tanaviosoft 2010
este corect stabilita asigurnd securitatea produselor n caz de ploi cu rafale de vnt si tinnd seama de ncarcarile statice. Geamurile sunt montate corect cu respectarea normelor europene aferente domeniului ("Reglementari tehnice privind utilizarea geamurilor plane" ntocmite de Institutul German pentru Tehnica n Constructii , Normele RAL GZ 716/1, normele VOB partea C si standardul DIN 18361 referitor la "Incastrarea geamurilor"). Inaltimea minima de ncastrare a geamului n falt corespunde prevederilor normelor de mai sus, ea fiind de cel putin : - 8 mm pentru geamurile cu lungimea perimetrului canatului mai mic de 250 cm; - 10 mm pentru geamurile cu lungimea perimetrului canatului cuprinsa ntre 250 cm si 400 cm si - 12 mm pentru geamurile cu lungimea perimetrului canatului cuprinsa ntre 400 si 600 cm. In cazul n care , ntre locul n care a fost realizat geamul termoizolator si cel de punere n opera exista o diferenta de nivel mai mare de 800 m, la locul de punere n opera, nainte de montarea geamului, n sigilatura acestuia se fac doua-trei gauri pentru echilibrarea presiunii, gauri care apoi se sigileaza. Garniturile de etansare a geamurilor sunt alese corect, presiunea exercitata de acestea asupra geamului nedepasind 1 daN/cm, conform reglementarilor europene . Rostul dintre profil si geam de 4 mm este corect dimensionat pentru produsele cu o suprafata mai mica de 4,0 m. Calele sunt realizate din material plastic rezistent la mbatrnire si au lungimea minima acceptata de 50 mm si latimea cel putin egala cu cea a geamului . La realizarea produselor de tamplarie pvc sunt utilizate toate cele trei tipuri de cale recomandate de producator : - calele de asiza (C1) ce transmit la cercevea greutatea geamului ; - calele periferice (C2) de ajustare , ce mpiedica glisarea geamului sau de siguranta, care mpiedica eventualul contact dintre geam si fundul faltului si - calele laterale (C3) care asigura mentinerea unei distante ntre fundul faltului si masticul utilizat la sigilarea perimetrala a geamurilor termoizolatoare.
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 3
Tanaviosoft 2010
Pozitionarea calelor este facuta corect, protejnd geamul de deteriorari, mentinnd cerceveaua n pozitia corecta, evitnd torsionarea sau deteriorarea muchiilor si asigurnd o functionare corecta a ferestrelor si usilor. Prin pozitia ocupata n cadrul faltului si prin dimensiunile lor, calele asigura distributia uniforma a greutatii geamului, fortele ce actioneaza asupra cercevelei fiind transmise mai nti feroneriei, apoi punctelor de fixare si n final constructiei ce sustine fereastra. Grosimea calelor asezate n faltul inferior - de cel putin 5 mm permite scurgerea picaturilor formate din apa de condens. Grosimea calelor este aleasa n mod corespunzator respectndu-se jocurile periferice minime stabilite de reglementarile europene (4 mm pentru ferestrele cu semiperimetrul cuprins ntre 2,5 m si 5,0 m). Controlul extern se efectueaza periodic prin intermediul laboratoarelor neutre autorizate pentru acest gen de lucrari .
Punerea n opera
Punerea n opera a ferestrelor si usilor realizate din profile de PVC dur Trocal se face n conformitate cu instructiunile si recomandarile producatorului, instructiuni ntocmite n acord cu Instructiunile Tehnice specifice din Germania. La fixarea produselor se vor lua n considerare si prevederile Normelor RAL de asigurare a calitatii tmplariei (ferestre si usi), Instructiunile pentru determinarea grupei de solicitare a ferestrelor (Germania), prevederile standardelor DIN 18545 "Descrierea materialelor izolante" si DIN 18056 "Goluri pentru ferestre" dimensionare si executie", precum si reglementarilor tehnice romnesti. Produsele de tamplarie pvc se monteaza n goluri tencuite din zidarie, sau n precadre din tabla de otel zincata nglobate n tencuiala, abaterile maxime admise de la orizontalitate si verticalitate fiind de 1,5 mm pentru latimi de pna la 3,0 m. Este recomandat ca ferestrele si usile sa se monteze retras fata de linia fatadei pentru a fi protejate fata de actiunea directa a intemperiilor. Incastrarea ferestrelor si a usilor n zidarie (suport) se face cu dibluri, suruburi, ancore sau conexpanduri n functie de tipul suportului, astfel nct sa fie asigurata posibilitatea de dilatare a tocului la variatiile
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 4
Tanaviosoft 2010
termice diurne sau anuale. Fiabilitatea produselor (n special a tocurilor) este conditionata de fixarea lor conform regulilor mentionate nreglementarile tehnice, fara a introduce tensiuni suplimentare , cu utilizarea unor distantieri reglabili ntre toc si zidarie. La stabilirea rosturilor dintre ferestre sau usi si zidarie se va tine seama de coeficientul ridicat de dilatare al profilelor, de 1,6 mm/m pentru profilele albe si de 2,4 mm/m pentru cele colorate cu pelicula coextrudata din polimetacrilat de metil PMMA. Conform normelor europene latimea minima a rostului dintre ferestre sau usi si zidarie este de 10 mm pentru lungimi de pna la 1,5 m (15 mm pentru profile colorate) de 15 mm pentru lungimi cuprinse ntre 1,5 si 2,5 m (20 mm pentru profile colorate) si de 20 mm pentru lungimi cuprinse ntre 2,5 si 3,5 m. Rosturile se umplu complet cu materiale izolante astfel nct sa nu ramna spatii intermediare n care ar putea condensa vaporii de apa. La umplerea rosturilor se poate utiliza banda izolanta comprimata , benzi de psla armata cu fibre de sticla, pluta presata, vata minerala, spuma poliuretanica sau chituri siliconice, ori diverse combinatii dintre aceste materiale, n diverse structuri, prezentate, n figurile de la pct.4 din prezentul agrement. La alegerea materialelor se va tine seama de compatibilitatea acestora cu policlorura de vinil, iar la alegerea structurii, de nivelul de izolare fonica dorit. Spuma poliuretanica sau chiturile siliconice nu trebuie sa prezinte fenomene post-reactie, sa fie compatibile cu PVC-ul dur si cu celelalte materiale utilizate, sa-si pastreze proprietatile n timp si sa nu se descompuna sub actiunea radiatiei ultraviolete . In figurile de la pct.4 sunt prezentate cteva situatii specifice pentru punerea n opera a ferestrelor si usilor de tamplarie pvc.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
TEHNOLOGIA EXECUTARII TAMPLARIEI PVC IN ATELIER
Furnizorii de tamplarie PVC pun la dispozitia clientului cataloage de profil. Printr-un atelier cu dotare minima se intelege: masina de debitat profile cu unghi reglabil,echipata cu conveior de masurare si cu sistem mecanic sau pneumatic de prindere a profilului. masina de sudat profile la un cap, semiautomata,cu unghiuri reglabile, cu actionare electropneumatica. masina de frezat montanti,cu unghiul menghinei reglabil, cu prindere manuala sau pneumatica. masina de debitat armatura sau polizor unghiular. masina de gaurit verticala freza de tamplarie portabila. surubelnita electrica sau pneumatica. freza biax, electrica sau pneumatica. scule de mana, obisnuite. Confectionarea usilor si ferestrelor PVC se face in urmatoarele etape: 1. Debitarea si armarea tocurilor. 2. Lipirea tocurilor. 3. Debavurarea. 4. Executarea montantilor. 5. Debitarea si armarea cercevelelor. 6. Lipirea si debavurarea cercevelelor. 7. Montarea garniturilor. 8. Frezarea orificiilor de scurgere. 9. Debitarea baghetelor. 10. Montarea feroneriei. 11. Controlul calitatii. Ordinea acestor operatii poate fi modificata in functie de gradul de echipare al atelierului.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Debitarea si armarea tocurilor. Tocurile se executa din profil de toc L.Profilul din clasa A are pereti cu grosimea minima de 2,8 mm si cel putin 3 camere de aer.Camera centrala se numeste camera armaturii deoarece in ea se introduce armatura din otel zincat a profilului.
Fig.6.1.2. Inainte de debitare se verifica masina de debitat: discul de taiere sa fie perpendicular pe masa masinii; discul de taiere sa nu prezinte fisuri, prin lovire usoara cu un obiect metalic;
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 7
Tanaviosoft 2010
la pornire, masina sa nu prezinte vibratii, trepidatii. La debitare intotdeauna purtati ochelari de protectie si casti antifonice.In timpul taierii, profilul se fixeaza pe masa masinii cu menghina mecanica sau pneumatica. Lungimea de taiere pentru profilul de toc este lungimea din desen la care se adauga 6 mm, adaos de lipire.Acesti 6 mm se pierd prin topirea materialului cu 3 mm la fiecare capat. lungimea de debitare toc=cota din desen +6 mm Pentru a obtine o imbinare la un unghi de 90 grade, profilul se taie la 45 de grade.Intai se taie la un capat la 45 grade, apoi se pozitioneaza limitatorul conveiorului la dimensiunea dorita, se fixeaza profilul si se taie profilul in unghi de 45 grade la celalalt capat.Se noteaza cu markerul pe profil lungimea acestuia.Se obtine o bara de profil de dimensiunea:
Fig.6.1.3. Profilele PVC au lungimea de 6000 mm. Armaturile se taie pe masina de debitat armatura sau cu polizorul unghiular echipat cu un disc de debitat metal.fiecare profil PVC are armatura sa specifica, dar exista profile simple cu acelasi tip de armatura.Armatura este din otel zincat cu grosimea minima de 1,5 mm, care se introduce in camera armaturii si se fixeaza cu suruburi autoforante.Armatura se debiteaza la dimensiuni mai mici decat profilul, armatura poate fi cu pana la 40 mm mai scurta decat camera armaturii debitata la unghi. lungimea armaturii=lungimea camerei armaturii- 40 mm Masina de debitat se verifica inainte de folosire. La debitare intotdeauna purtati ochelari de protectie si casti antifonice.In timpul taierii, profilul se fixeaza pe masa masinii cu menghina mecanica sau pneumatica. La debitarea cu disc abraziv se produc scantei, care pot pata suprafata profilului, deci masina va fi pozitionata corespunzator.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Armarea profilelor se face cu suruburi autoforante de 3,9x16 care se insurubeaza cu surubelnita la distante de 250-300 mm intre ele.Unele profile prezinta pe fata un mic canal pentru ghidarea suruburilor la pozitionarea lor. Prinderea armaturii cu suruburi pe profilul L se face astfel:
Fig.6.1.5.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Prinderea armaturii cu suruburi pe profilul T se face conform desenului, cu mentionarea pozitiei montantului in rama, astfel incat suruburile sa fie parte ochiului fix, pe care se monteaza sticla.
Fig.6.1.6. Profilele debitate si armate se pun in rastelul mobil si se trec la lipire. In cazul in care dispunem de pantograf, se fac frezarile necesare.
Lipirea tocurilor
Lipirea tocurilor se face pe masina de lipit respectand indicatiile de timp si de temperatura.Pentru profile timpul de incalzire este 15-20 s, timpul de presare este 20-30 s, iar temperatura de lipire este de 220-250 grade C. Pentru profilele de usa se recomanda ca timpul de incalzire sa fie cu 3-5 s mai mare. La lipire trebuie urmarite urmatoarele etape: Se verifica temperatura si presiunea de aer din masina.La intrare preesiunea este minimum 6 bari iar la manometrul mesei mobile
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 10
Tanaviosoft 2010
minimum 4 bari.La masina de lipit temperatura poate fi mai mare peste cea prescrisa, dar dupa cateva minute se va stabiliza. Se verifica unghiul masinii. Profilele se aseaza in modul in care trebuie lipite pe masa masinii.Profilul L se fixeaza in masina cu partea mai lata in jos, asa cum se pune si pe masina de debitat.La fel se procedeaza si cu profilul Z. Se fixeaza profilele in masina si se executa lipirea prin actionarea succesiva a pedalei masinii de lipit.Ordinea etapelor ciclului de lipire este :la prima actionare a pedalei se apropie masa mobila de cea fixa si se coboara placa de centrare;se pozitioneaza profilul pe masa fixa;la a doua actionare a pedalei coboara menghina pneumatica si fixeaza profilul;se pozitioneaza profilul pe masa mobila;la a 3-a actionare a pedalei se coboara menghina pneumatica de pe masa mobila si se fixeaza profilul.Apoi ciclul se desfasoara automat.Operatia de lipire se opreste prin actionarea butonului STOP. Se lipesc intotdeauna doua colturi opuse,apoi cele doua piese formate se lipesc pe rand la cele doua capete. Se pune rama lipita pe masa de lucru si se verifica unghiurile cu vinclu, sau prin masurarea diagonalelor.La ferestre cu dimensiuni mai mici de 600x600 mm, lipirea se face atent deoarece apar tensiuni interne care pot deplasa profilul, sau pot sa apara fisuri.Ramele mici se vor lipi cu un adeziv special. Se verifica prin masurare toate laturile ramei si se noteaza toate abaterile dimensionale.Se insemneaza pozitia montantilor.La fiecare colt latimea cordonului de sudura trebuie sa fie de 3 mm pe fiecare parte.Sudura trebuie sa fie uniforma si lucioasa, sa nu prezinte pori,crapaturi sau parti colorate. Se utilizeaza sisteme de profile care au garniturile gata montate.materialul utilizat este termosudabil si va fi sudat impreuna cu profilul.In acest caz, garnitura se va scurta cu 2 mm la capete pentru ca bavura rezultata sa nu fie prea groasa si prea rigida.Aceasta garnitura trebuie protejata la debavurarea coltului exterior in cazul cercevelelor.
TAMP-Manual
11
Tanaviosoft 2010
Debavurarea
Debavurarea se poate face pe masina de debavurat automata.Aceasta realizeaza debavurarea presa a coltului exterior, a fetelor superioara si interioara, asigurand o productivitate crescuta.Se selecteaza freza sau programul de debavurare si se introduce coltul ferestrei in masina de debavurat.Daca rama este pozitionata corect, masina porneste automat si se actioneaza cele doua microintreruptoare. In absenta unei masini de debavurat automate sunt 3 etape de lucru: 1. Debavurarea fetelor superioara si inferioara se face cu dispozitivul manual sau pneumatic de debavurat.Se verifica pozitia masinii fata de colt astfel incat cutitul de debavurare sa treaca fix deasupra liniei de sudura.Apoi se fixeaza dispozitivul de profil.Se actioneaza butonul care porneste cutitul.La debavurarea manuala, taierea bavurii se face cu o lama de cutter sau cu o dalta bine ascutita inainte de a folosi dispozitivul de debavurat. 2. Debavurarea coltului pe exterior se face pe masina de frezat montanti, folosind freza de colturi.Se fixeaza rama in menghina pentru montanti, pozitionata la 45 grade si se actioneaza freza.Pentru utilizarea masinii de frezat montanti la frezarea colturilor sunt necesare ajustari prealabile.Operatia de debavurare se poate realiza si cu pila , dalta si hartie abraziva. 3. Debavurarea coltului pe interior se face cu dalta bine ascutita sau cu cutit special de debavurat(cutit semiluna).Este necesara eliberarea canalului garniturii cu biaxul echipat cu o freza sferica pentru canalul garniturii.
Executarea montantilor
Executarea montantilor sau a traverselor se face in doua etape. Se ia pozitia montantului din desen si se insemneaza pe toc pe partea interioara.Pozitia montantului se coteaza la nivelul axului profilului T. Pentru stabilirea lungimii montantului se masoara golul pe partea interioara a ramei(toc sau cercevea) in locul unde trebuie fixat montantul.Profilul in T se taie in unghi dupa relatia: lungime montant=dimensiune gol+ adaos de frezare
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 12
Tanaviosoft 2010
Adaosul de frezare este in functie de tipul profilului si de modul de fixare al montantului.Exista sisteme cu adaos de frezare 0. Debitarea montantilor se face la 90 grade(exceptie montantii ornamentali pe usi).Fixarea montantilor la unghiuri diferite de 90 grade se face pe masini de frezat cu unghi reglabil.La unghi mici apare pericolul deteriorarii frezei(se poate reduce viteza de avans). Profilul de debitat se pune pe masa masinii cu partea lata in jos:
Fig.6.4.1 Apoi se trece la frezarea montantilor la ambele capete pe masina de frezat montanti.Se porneste motorul masinii.Se pune profilul pe masa masinii, se sprijina lateral in bacul menghinei,iar in fata in distantor.Se apasa pe butonul de pornire care actioneaza menghina pneumatica si se trece la frezare prin impingerea manerului cu viteza constanta pana la capatul cursei si apoi se revine la pozitia initiala.La frezarea pe masina automata se regleaza viteza de avans.
Fixarea montantilor
Fixarea montantilor se face cu ajutorul unor piese metalice sau din PVC.Acestea se fixeaza pe montant cu suruburi autoforante 3,9x16(4 bucati).la fixarea capetelor de montant suruburile de fixare trebuie sa treaca prin armatura profilului. Pe rama in dreptul pozitiei de fixare insemnate la masurare, se face o gaura de 5 mm cu ajutorul sablonului.Gaura se executa cu magina de
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 13
Tanaviosoft 2010
gaurit, perpendicular pe rama.Dupa gaurire se pozitioneaza montantul dupa semnele de pe montant si rama.Se fixeaza suruburile M4x60 cu saibe.Apoi se fixeaza suruburile autoforante 3,9x16 pe rama, pe fata interioara. Se verifica pozitia montantilor din toc.Cu rama asezata pe masa se masoara golurile pe partea interioara a tocului.Dimensiuni se noteaza.Ele se folosesc la dimensionarea cercevelelor, a baghetei si a sticlei.Pe calculator,se poate utiliza, in acelasi scop un software specializat, care furnizeaza cotele de debitare ale tocurilor, montantilor si a cercevelelor.
Fig.6.5.1. Lungimea profilului pentru cercevea se calculeaza in felul urmator: profilul de cercevea acopera tocul cu cate 8 mm pe fiecare parte (garnitura de etansare), in total 16 mm, deasemenea trebuie tinut seama si cei 6 mm care se pierd la lipire; deci: lungime de debitare cercevea = dimensiune gol + 22 mm
TAMP-Manual
14
Tanaviosoft 2010
Armatura se taie la fel ca armatura pentru profilul L cu 40 mm mai scurta decat lungimea camerei pentru armatura a profilului. Armarea se face cu suruburi autoforante 3.9*16 la distante de 250-300 mm. La executia usilor, inainte de operatiunea de lipire, se frezeaza orificiile pentru montarea feroneriei (brosaca, butuc). Aceasta operatiune se realizeaza cu autorul frezei cu pantograf. In lipsa acestui utilaj se foloseste masina de gaurit cu coloana si se procedeaza in felul urmator: se insemneaza cu ajutorul unui sablon pe profilul de usa locurile pentru maner, suruburi si butuc si se dau gaurile cu masina de gaurit cu coloana conform desenului. Apoi se frezeaza in faltul usii deschiderea pentru broasca. Inaltimea normala a manerului de usa este de aproximativ 1000 mm de la pardoseala. Armatura pentru profilul de usa se decupeaza cu flexul in dreptul gaurilor si apoi se fixeaza cu suruburi autoforante. La executia ferestrelor, se dau in prealabil gaurile pentru fixarea manerului pe fata interioara cu autorul masinii de gaurit cu trei burghie. Daca nu dispunem de un astfel de utilaj, gaurile se pot da si cu masina de gaurit cu coloana cu autorul unui sablon. Apoi se frezeaza in faltul profilului de fereastra deschiderea pentru mecanismul cremonului. Deasemenea, inainte de lipire si debavurare, se pot executa orificiile de scurgere a condensului cu ajutorul frezei de tamplarie portabile si a masini de gaurit.
TAMP-Manual
15
Tanaviosoft 2010
Fig.6.6.1 Lungimea profilului pentru cercevea se calculeaza in felul urmator: profilul de cercevea acopera tocul cu cate 8 mm pe fiecare parte (garnitura de etansare), in total 16 mm, deasemenea trebuie tinut seama si cei 6 mm care se pierd la lipire; deci: lungime de debitare cercevea = dimensiune gol + 22 mm
Armatura se taie la fel ca armatura pentru profilul L cu 40 mm mai scurta decat lungimea camerei pentru armatura a profilului. Armarea se face cu suruburi autoforante 3.9*16 la distante de 250-300 mm. La executia usilor, inainte de operatiunea de lipire, se frezeaza orificiile pentru montarea feroneriei (brosaca, butuc). Aceasta operatiune se realizeaza cu autorul frezei cu pantograf. In lipsa acestui utilaj se foloseste masina de gaurit cu coloana si se procedeaza in felul urmator: se insemneaza cu ajutorul unui sablon pe profilul de usa locurile pentru maner, suruburi si butuc si se dau gaurile cu masina de gaurit cu coloana conform desenului. Apoi se frezeaza in faltul usii deschiderea pentru broasca.
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 16
Tanaviosoft 2010
Inaltimea normala a manerului de usa este de aproximativ 1000 mm de la pardoseala. Armatura pentru profilul de usa se decupeaza cu flexul in dreptul gaurilor si apoi se fixeaza cu suruburi autoforante. La executia ferestrelor, se dau in prealabil gaurile pentru fixarea manerului pe fata interioara cu autorul masinii de gaurit cu trei burghie. Daca nu dispunem de un astfel de utilaj, gaurile se pot da si cu masina de gaurit cu coloana cu autorul unui sablon. Apoi se frezeaza in faltul profilului de fereastra deschiderea pentru mecanismul cremonului. Deasemenea, inainte de lipire si debavurare, se pot executa orificiile de scurgere a condensului cu ajutorul frezei de tamplarie portabile si a masini de gaurit.
Montarea garniturilor
Tamplaria P.V.C foloseste doua tipuri de garnituri, pentru etansarea tocului pe cercevea (garnitura de bataie) si pentru etansarea geamului termoizolant (garnitura de geam). Acestea se monteaza manual in canalul pentru garnitura in prealabil curatat de bavuri in zona sudurii. Sistemele cu etansare pe trei garnituri mai folosesc si o garnitura de bataie intermediara care asigura o etansare suplimentara. Garnitura se monteaza incepand cu mijlocul laturii superioare a ramei si se incheie
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 17
Tanaviosoft 2010
tot acolo. Nu se monteaza garnitura din bucati ci se urmareste obtinerea unui fir continuu. In anumite cazuri, garnitura de geam se cresteaza la colturi pentru un mai bun contact cu geamul in acel loc. In cazul utilizarii profilelor cu garnitura gata montata, termosudabila, in aceasta etapa se face doar verificarea garniturii.
TAMP-Manual
18
Tanaviosoft 2010
Fig.6.9.1
Debitarea baghetelor
Debitarea baghetelor se realizeaza pe masina automata de debitat baghete, aceasta asigurand o productivitate si precizie sporita.
TAMP-Manual
19
Tanaviosoft 2010
Daca nu dispunem de o masina de debitat baghete, acestea se pot taia si pe masina pentru debitat profile cu ajutorul unui suport confectionat dintr-o bucata de profil de toc taiata in unghi de 45 de grade la ambele capete. Mai intai baghetele se taie la dimensiune in unghi de 90 de grade iar apoi se taie capetele la 45 de grade. Deoarece in nutul baghetei de pe toc se gaseste material topit, varful baghetei se va taia pe partea de feder pe aproximativ 10 mm cu ajutorul unui cleste bine ascutit.
TAMP-Manual
20
Procesul de extrudare incepe cu un cuptor, unde biletul de aluminiu este incalzit pana la punctul de maleabilitate. Aluminiul sau aliajul din aluminiu este incalzit la temperaturi intre 750-925F, la temperaturi la care actioneaza ca un solid maleabil. Diferite aliaje au diferite temperaturi de performanta.(ex.6063-930F, 6061-950F). La aceasta temperatura aluminiul devine un solid moale, care poate fi preset prin matrita
TAMP-Manual
21
Tanaviosoft 2010
Presa de extrudare este alcatuita din doua parti si anume container si bara de comprimare (RAM). Bara de comprimare hidraulica este piesa principala a procesului, care impinge, preseaza biletul de aluminiu prin matrita, folosind presiuni intre 100 pn la 15.000 tone. Un strat subtire de lubrifiant se aplica pe biletul de aluminiu si bara de comprimare (RAM) pentru a preveni lipirea acestora unul de altul. Containerul ajuta la dirijarea biletului ca sa mentina directia in linie dreapta catre matrita.De asemenea containerul ajuta ca bara de comprimare sa exercite o presiune in linie dreapta pe matrita. Biletul este preset prin deschizaturile, orificiile matritei, preluand forma matritei. In timpul extrudarii temperatura aluminiului este monitorizata cu mare atentie pentru a mentine la temperatura de performanta optima. Pe unele parti ale matritei se aplica lichid de azot pentru a impiedica formarea de oxizi pe matrita , care ar modifica forma de extrudare. Produsul extrudat iesit din matrita este tras de un capat cu un dispozitiv mobil de tragere si este asezat pe o suprafata cu role, in timp ce este racit de ventilatoare sau diverse alte metode de raciere pentru a adduce produsul la temperature mediului ambient si implicit intr-o stare in care forma produsului extrudat isi mentine dimensiunile. Dupa racirea, indreptarea produsului iesit din matrita aceasta este taiata la lungimia dorita. Aliaje de aluminiu si extrudarea lor Toate aliaje de aluminiu pot fi extrudate, dar unele sunt mai potrivite pentru aceasta metoda de prelucrare. Cele care nu sunt chiar atat de potrivite pentru procesul de extrudare ar necesita presiuni mai mari, care ar permite numai viteze reduse de extrudare si / sau avnd o finisare a suprafatei mai putin acceptabila. Cea mai mare cota de piat de extrudare este luat de clasa de aliaje
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 22
Tanaviosoft 2010
6000, seria AlMgSi. Acest grup de aliaje are o combinatie atractiva de proprietti, relevante att pentru productie cat si pentru utilitatea semifabricatelor. Acest subiect a fost dezbatut pe larg de departamentele de cercetare si dezvoltare din multe tri. Rezultatul acestor dezbateri este un set de materiale variind n rezistenta de la 150 MPa la 350 MPa, toate cu o bun duritate si formabilitate. Acestea pot fi extrudate cu usurint si, n ansamblul lor,capacitatea de extrudare este bun, dar cele care contin limite mai sczute de magneziu si siliciu ca de exemplu, 6060 si 6063 se extrudeaza la viteze foarte mari - pn la 100 m / min cu un finisaj de suprafat bun , anodizabile si cu o complexitate maxim a sectiunii combinata cu grosimi de sectiuni mici .
TAMP-Manual
23
un sistem de nchidere complet hidraulic n 2 platane o for de nchidere de la 350 kN pn la 1600kN de la 12,7 la 840,8 grame (PS).
obinerea unor produse de nalt calitate pretare perfect la cele mai ridicate exigene adaptabilitate la cerinele dumneavoastr de producie. o productivitate i o calitate de invidiat o gam larg de combinaii ale unitilor de nchidere i injecie existente posibilitatea alegerii unei maini conform cerinelor dumneavoastr
n funcie de cerinele dvs., v putem oferi maini universale cu funcii multiple sau maini speciale pentru o anumit aplicaie.
TAMP-Manual
24
Tanaviosoft 2010
Modele de piese:
Putei s v configurai propria dvs. main de injecie, potrivit produciei dvs., alegnd una din cele peste 100 de combinaii existente. De exemplu: la o for de nchidere de 1600 kN putei alege ca diametru al necului una din cele 18 variante existente: SP 55 100 180 380 750 1000 1400 KM 35 CX 15 20 25 18 22 28 20 25 30 22 28 35 KM 50 CX 15 20 25 30 18 22 28 35 20 25 30 40 22 28 35 45 KM 65 CX 20 25 30 22 28 35 25 30 40
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 25
Tanaviosoft 2010
KM 80 CX 28 20 22 25 28 35 25 28 30 35 25 28 30 35 25 28 30 35 25 28 30 35 45 30 35 40 45 30 35 40 45 30 35 40 45 30 35 40 45 40 45 50 55 40 45 50 55 40 45 50 55 40 45 50 55 40 45 50 55
KM 100 CX
KM 130 CX
50 55 60 50 55 60 50 55 60 55 60 70 55 60 70
KM 160 CX
KM 160 CX
SP 1000 1400 2000 3000 4300 6100 8100 KM 250/300 CX 50 55 60 55 60 70 60 70 75 KM 350 CX 60 70 70 80 75 90 KM 420 CX 60 70 80 70 80 90 75 90 100 KM 500 CX 70 80 80 90
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 26
Tanaviosoft 2010
KM 575/650 CX 90 70 80 90 100 80 85 95 90 95 105 100 105 115
Presiune de injecie de pn la 3000 bari specific Temperatura de plastifiere de pn la 450C Turaie nec mrit (hidraulic) Acionare electric nec Pomp separat pentru arunctor/miezuri Acumulator presiune pentru o putere mrit a injeciei
Pompa de acionare asigur mainii debitul i presiunea corespunztoare. Ambele sunt msurate i reglate n interiorul pompei i astfel se reduce considerabil consumul de energie. Toate presiunile i vitezele sunt introduse digital n unitatea de comand. Ventilele proporionate, acionate electric asigur o repetabilitate ridicat i sunt capabile s menin valorile setate, perioade lungi de timp. Acest lucru este foarte important pentru un ciclu uniform al produciei i o calitate excepional a produselor. Pentru o reglare mai exact a presiunii i a vitezei i pentru o repetabilitate a valorilor, se poate opta pentru un ventil de reglare adiional pentru procesul de injecie i de plastifiere. Componentele hidraulice sunt legate la unitatea central de comand a mainii, prin cea mai modern tehnologie BUS, oferind astfel:
TAMP-Manual
27
Tanaviosoft 2010
ofer un acces rapid la toate elementele hidraulice, oriunde ar fi acestea
Seria CX are un sistem special de pstrare i curare a uleiului hidraulic. n modelul de baz, o pomp hidraulic produce presiunea i volumul uleiului pentru toate micrile mainii. Pentru performane mai ridicate sau pentru micri paralele ale mainii, v oferim:
Aceste maini sunt foarte silenioase, deoarece pompele sunt n interiorul unei carcase izolat fonic. Unitatea de nchidere Patru cilindrii acioneaz fora de nchidere simetric i asigur distribuia egal a acesteia. Chiar i la o presiune maxim a injeciei, nu exist riscul deschiderii matriei. Sistemul de nchidere complet hidraulic cu cilindrii incorporai, pemite micri rapide de deschidere i nchidere. Platanul mobil al matriei se fixeaz cu foarte mare precizie pe batiul mainii i astfel platanele sunt paralele fr a exista riscul basculrii. Designul mainii este astfel conceput nct s ofere vizibilitate n partea de nchidere i de ejectare. Pentru facilitarea lucrrilor din zona matriei, uile de protecie din fa i din spate se deschid separat. Ui de protecie separate nlesnesc accesul n zone duzei i n zone arunctorului.
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 28
Tanaviosoft 2010
Sistemul de siguran al matriei:
se poate regla de la normal la foarte sensibil, (exist pn la 16 poziii) protejeaz matria asigur o perioad lung de funcionare a matriei asigur costuri mici de ntreinere a matriei.
Sistemul autolubrifiant elimin uleiul i grsimea din zona matriei. Maina este astfel conceput nct s permit montarea cu uurin a unui robot. n zona de ejecie este suficient spaiu pentru diverse opiuni:
De asemenea n zona matriei este spaiu suficient: platanul mobil poate suporta i greuti mari ale matriei:
TAMP-Manual
29
Tanaviosoft 2010
Aceast main:
este potrivit pentru producie n camere sterile confer un mare avantaj, deoarece doar unitatea de nchidere trebuie s stea nuntru, iar unitatea de injecie st afar reduce spaiul necesar montrii.
uniti de injecie i necuri potrivite pentru orice fel de producie o diversitate de capaciti de lucru necuri cu diferite diametre, astfel nct s se obin performanele necesare produciei cea mai bun combinaie pentru cerinele dvs. de producie
Cerinele referitoare la unitatea de plastifiere sunt n continu cretere, datorit motivelor ca:
continua cretere a volumului materialului care urmeaz a fi plastifiat temperaturi sczute de topire o mixare i omogenitate mai bun noi formule pentru material.
Pentru a putea satisface toate aceste cerine, v oferim diverse tipuri de necuri i lucrm n continuare la diversificarea acestor oferte. Tipurile standard de necuri sunt urmtoarele:
TAMP-Manual
30
Tanaviosoft 2010
nec standard: nec mixare: nec HPS universal: nec HPS automotiv:
Cilindrii necurilor sunt tratai special pentru a putea funciona la temperaturi nalte. Micrile pentru plastifiere sunt acionate hidraulic, dar se poate opta de asemenea pentru o acionare electromotoric, dac plastifierea trebuie s decurg paralel cu alte micri ale mainii. Fora este transferat direct la nec prin pistonul de injecie care este un piston rotativ. Acest mecanism contribuie la reducerea frecrii i are ca rezultat un proces controlat. De multe ori aditivii folosii pentru mbuntirea procesului sau al produsului final, au un efect duntor asupra necului sau asupra cilindrului acestuia. De aceea, dac este nevoie, v putem pune la dispoziie uniti de injecie protejate special. Materialele i procedeele folosite pentru a proteja unitile de injecie lungesc viaa mainii i asigur o calitate excepional a produselor. Unitatea de injecie a mainilor din seria CX se poate decupla foarte uor pentru a fi curat i poate fi ridicat apoi cu ajutorul unei macarale. necul acestor maini este codat. La schimbarea unitii de cilindru-nec, maina recunoate diametrul din construcie i i regleaz automat setrile. Greeli i date eronate sunt astfel nlturate.
TAMP-Manual
31
Tanaviosoft 2010
Unitatea de comand Comanda prin microprocesor MC 5, ofer un control simplu asupra mainii.
procesul este reprezentat simplu i exact pe ecran, fr a excela prin detalii nesemnificative prin aceast comand se obin analize rapide i exacte ale procesului operatorul poate s-i dea seama imediat dac maina lucreaz aa cum trebuie i dac necesit unele mbuntiri.
este clar mpiedic introducerea unor date eronate nlesnete n acelai timp memorarea programului potrivit.
Tanaviosoft 2010
comand de proces pe 32 bii cu o procesare rapid a semnalelor pentru o reproducere exact a datelor setate un sistem de operare multitasking pe 32 bii cu o vitez de prelucrare ridicat pentru vizualizarea valorilor instantanee, graficelor etc. Memorarea de date pentru valorile proceselor i a valorilor instantanee Cuplarea rapid la PC Ecran color TFT 12 Sistem electric descentarlizat cu conectare n magistral BUS Conexiune electric de 24 V Componente standard preexamiante cu o rat sczut de defectare, reduc stocul de piese de schimb i permit o echipare rapid i simpl Deplasarea este asigurat de senzori de micare rapizi i de nalt precizie (precizia 0,01 mm, nu este totdeauna vizibil pe ecran) Interfa USB standard pentru stocarea de date, tastatur i imprimant
TAMP-Manual
33
Tanaviosoft 2010
80-120 m2 pentru o productivitate de 5-10 elemente tamplarie/8 ore. 200-250 m2 pentru o productivitate de 10-15 elemente tamplarie/8 ore. 350-400 m2 pentru o productivitate de 20-30 elemnte de tamplarie/8 ore. In afara spatiu de productie mai sunt necesare: depozit de profile; depozit de produse finite; magazie pentru feronerie,accesorii, consumabile; birou tehnic; vestiare,WC. Instalatiile necesare in atelierul de productie sunt: Instalatie electrica de 220-380 V cu prize la fiecare utilaj si masa de lucru. Instalatia electrica monofazata trebuie sa asigure si iluminatul.In mod obisnuit, doar instalatiile de sudat PVC functioneaza la tensiunea de 220 V. Instalatia electrica trifazata(380 V) trebuie sa asigure puterea electrica necesara pentru toti consumatorii.Tabloul electric trebuie dotat cu intreruptor general si este dotat cu releu de protectie antibifazic. Atelierul trebuie dotat cu o centura de impamantare la care se vor racorda toate utilajele. Instalatie pentru aer comprimat cu racorduri pentru fiecare masa si masina de lucru. Instalatia de aer comprimat se poate executa cu teaza de otel, polietilena sau chiar cupru. Se recomanda tubulatura din polietilena, dar pretul de cost este ridicat. Se vor lua in considerare urmatoarele aspecte: intrarea dinspre compresor se va face printr-un robinet; iesirea la utilaje se va face printr-un robinet; iesirile la posturile de lucru pentru sculele pneumatice se vor face cu cuplaje rapide; inainte de iesirile spre sculele pneumatice se vor monta gresoare pentru ungere; compresorul trebuie sa fie dotat cu presostat;
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 35
Tanaviosoft 2010
dimensionarea se face in functie de consum(utilajele consuma 2060 l/min, iar sculele pneumatice 400-800 l/min.) Se recomanda amplasarea aeriana a instalatiei de aer comprimat(tubulatura).
Tanaviosoft 2010
Masina de debitat armaturi; Masina automata cu magazie pentru suruburi autoperforante in otel; Freza cu pantograf si masina de gaurit cu trei burghie pentru locasuri feronerie; Masina pentru orificii de scurgere; Masina de sudat la doua capete; Masina automata de curatat bavura sudurilor de colt; Masina automat de frezat montanti cu unghi reglabil; Masina automata de debitat baghete; Compresor de 10-11 atm. Pentru cresterea calitatii si a productivitatii se mai recomanda: Masa automata pentru montajul feroneriei; Stand pentru centrarea geamului, reglarea feroneriei si controlul unghiurilor; Masina automata de sudat si debavurat la 4 capete; Masina de debitat PVC computerizata. Scule si dispozitive. Sculele si dispozitivele necesare executarii tamplariei PVC sunt urmatoarele: masina de gaurit cu percutie, cu mandrina pentru montaj pe santier; polizor unghiular cu diametrul de 230 mm, putere minima de 2000W, pentru demolari la santier; masina de gaurit ,diametrul de 13 mm- pentru lucru pe santier; surubelnita electrica sau pneumatica; capete bit pentru surubelnita; freza biax, electrica sau pneumatica; freza sferica pentru curatarea canalului de garnitura; ghilotina pentru feronerie,manuala sau mecanica; polizor; ferastrau pendular pentru debitarea panelului; pistoale de suflat aer comprimat; freze pentru profilat montant; bacuri de sudura pentru masina de sudat; bacuri debitare baghete pentru masina de debitat baghete;
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 37
Tanaviosoft 2010
sablon pentru fixat montantul; sablon pentru balamalele de usa si pentru feroneria oscilobatanta; cuti-freza pentru pantograf; dispozitiv de antrenare cu 3 burghie simultan; cutit semiluna(Don Carlos); foarfeca pentru garnituri; lopatica de geam pentru montant geam; ventuze pentru transportul geamului; dalti pentru lemn; burghie 3-12 mm; surubelnite; chei tubulare; chei imbus; nivela normala sau electronica; rulete; vinclu; raportor mare; chingi; pistol pentru spuma; pistol pentru silicon; mese de montaj sau capre de montaj; conveior cu role pentru sustinere la debitare; stative pentru depozitare si transport profile debitate; cruci pentru mosoare de garnitura; capra pentru depozitare tamplarie finita la atelier. Lucrul intr-un atelier modern necesita prezenta unui calculator care realizeaza optimizarea procesului tehnologic, proiecteaza debitarea, determina necesarul de materiale, etc. Masinile pentru transportul tamplariei finite, a profilelor, a sticlei, vor avea platforma deschisa(papuc) si vor fi dotate cu capra si chingi. Necesarul de personal este in functie de gradul de incarcare cu comenzi. Sunt doua situatii: 1. Perioada de inceput, in care atelierul are 3-5 comenzi/8 ore si care necesita: 1 sef de atelier;
TAMP-Manual
38
Tanaviosoft 2010
1 sef de montaj la santier, responsabil cu masurarea, montarea si receptia lucrarii; 2-3 muncitori. 2. Perioada de maxima capacitate cu 10-15 comenzi/8 ore si care necesita: 1 sef de atelier; 1 gestionar-magazioner responsabil cu inventarul si aprovizionarea cu materiale; 4-5 muncitori in atelier; 1 sef de montaj la santier; 4-6 muncitori la montaj in santier. Daca numarul de comenzi este de 20-30 elemente/8 ore se va mari numarul de muncitori. In cazul unor comenzi care depaseste capacitatea normala de lucru, solutiile sunt: lucrul prelungit cu o singura echipa; lucrul cu 2-3 echipe in schimburi; achizitionarea de utilaje de mare productivitate.
Fig.4.1.Banc de lucru
TAMP-Manual
Fig.4.2.Masina de frezat
autor: Tanase Viorel 39
Tanaviosoft 2010
Fig.4.3.Masina de sertizat
Fig.4.4.Masina de sertizat
TAMP-Manual
40
Tanaviosoft 2010
Fig.4.9.Masina de debitat
Fig.4.10.Masina de debitat
Fig.4.11.Masina de debitat
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel
Fig.4.12.Transportor
41
Tanaviosoft 2010
UTILAJE-Prelucrare PVC
Cutite de debavurat
42
Tanaviosoft 2010
Tanaviosoft 2010
Tanaviosoft 2010
Tanaviosoft 2010
TAMP-Manual
46
Tanaviosoft 2010
TAMP-Manual
47
Tanaviosoft 2010
PROCESUL DE PRODUCTIE
Procesul tehnologic-varianta 1
TAMP-Manual
48
Tanaviosoft 2010
TAMP-Manual
49
TAMP-Manual
50
Tanaviosoft 2010
TAMP-Manual
51
Debitare la un cap
TAMP-Manual
52
Tanaviosoft 2010
Sortare comenzi
TAMP-Manual
53
Calitatea vopsirii electrostatice este data in mare masura de calitatea pregatirii suprafeteti obiectelor supuse vopsirii electrostatice, din aceasta cauza anul trecut ne-am inbunatatit linia de pregatire a suprafetei, completand-o prin achizitionarea unui sistem de obtinere a apei demineralizate. Pregatirea suprafetei se face cu tehnologie Hankel specifica aluminiului sau otelului. In tabelele de mai jos va prezentam schema de pregatire a suprafetei din fabrica noastra: - pregatirea suprafetei specifica aluminiului:
TAMP-Manual
54
Tanaviosoft 2010
Intregul proces de pregatire a suprafeteti este atent monitorizat cu aparatura de masurare si prin analize fizico-chimice ,pentru a ne asigura de realizarea unei calitati deosebite la pregatirea suprafetei. Testele de calitate efectuate dupa aplicarea vopselei electrostatice constau in urmatoarele:
Pentru pastrarea calitatii suprafetelor profilelor, fiecare profil se ambaleaza individual, asigurand astfel pastrarea suprafetelor intacte, putand fi transportate la distante mai mari.
TAMP-Manual
55
Tanaviosoft 2010
Fiind permanent preocupati sa diversificam gama produselor noastre, am pus in functiune o linie de sublicromie cu ajutorul careia realizam decorarea suprafetelor in efect lemn, marmura, sau alte imagini. Procesul de sublicromie parcurge mai multe etape,astrfel : 1. Verificarea profilelor. 2. Pre-tratament sau pregatirea suprafetei profilelor 3. Vopsirea de baza 4. Impregnarea (sublicromia). Primele trei puncte sunt aceleasi ca la o vopsire in camp electrostatic, profilele vopsindu-se cu o vopsea baza, pe care se va impregna desenul de pe un anumit tip de film. Vopseaua de baza are o grosime de min. 6070 microni (valori uzuale 80-100 microni) si o stralucire de 30-40+/- 5 pentru baza semilucioasa sau o stralucire de 8 +/- 3 pentru vopseaua mata. Impregnarea se efectueaza cu filme de inalta calitate, furnizorii nostri de film fiind: Decoral si Sublitex. Materialul supus impregnarii trebuie sa reziste la 2000C. Prin sublicromie se poate reproduce cu fidelitate fotografica diferite texturi si imagini. Produsul final nu are nevoie de o intretinere speciala si are o rezistenta crescuta la intemperii.
TAMP-Manual
56
copyright asupra editiei in limba romana: SIOUX srl - distribuitor autorizat Wizard
www.utilaje-pvc.com
IZARD
IZARD
UTILAJE PERFORMANTE
IZARD
+
IZARD
IZARD
copyright asupra editiei in limba romana: SIOUX srl - distribuitor autorizat Wizard
www.utilaje-pvc.com
IZARD
Pneumatica Mecanica
Utilajele WIZARD sunt produse intr-o fabrica cu o suprafata de aprox. 5.000 mp si cu o capacitate de productie de 200 de echipamente pe luna, dispunand de cele mai moderne programe de dezvoltare software, sustinute de centre de prelucrare CNC care asigura un grad ridicat de precizie al operatiunilor. Departamentul de cercetare-dezvoltare - R&D - utilizeaza software de proiectare SolidWorks (SolidCAM) iar echipamentele pot fi usor adaptate cerintelor beneficiarilor sau modificate in sensul cresterii productivitatii si fiabilitatii luand in considerare sugestiile consumatorilor. Pentru departamentul de asistenta tehnica toate informatiile referitoare la echipamente-modele-serii de fabricatie sunt actualizate intr-o baza de date astfel incat in orice moment se pot gasi solutii pentru rezolvarea eventualelor probleme. Mai mult, sunt pastrate in aceeasi baza de date si schitele de proiectare in format CAM, astfel, in cazul in care trebuie refacuta o piesa de pe un echipament scos din fabricatie acea schita se incarca imediat in software-ul echipamentelor CNC si fabricata din nou. Calitatea utilajelor WIZARD este garantata si de marcile componentelor folosite, care impreuna garanteaza si o fiabilitate superioara. Astfel, partea pneumatica este asigurata de FESTO Germania - cilindri pneumatici si YPC Corea - valve mecanice, electrovalve, garantate pentru minim 10.000 de cicluri. Senzorii atat cei magnetici cat si de proximitate sau capacitivi sunt marca SICK Germania. Componentele electrice si electronice (cabluri, conectori, contactori, butoane, intrerupatoare) sunt asigurate de companii de renume: TELEMECANIQUE si LEGRAND Franta, SIEMENS. Partea de automatica este realizata cu ajutorul PLC - urilor (Programmable Logic Controller) marca OMRON Japonia si MITSUBISHI ELECTRIC Japonia, lideri mondiali in segmentul acestor echipamente.
Electronica
Sensor Intelligence
Pentru protectia echipamentelor impotriva fluctuatiilor de tensiune sunt folosite echipamente OMRON. Motoarele electrice sunt BOSCH, KRESS si HERTZ Componentele mecanice de miscare (ghidaje liniare, rulmenti liniari) sunt furnizate de FAG Germania.
IZARD
Tanaviosoft 2010
Documentatia tehnica
Procesele de baz:
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
ambalarea i expedierea produselor finite.
Procesele auxiliare:
transportul,ascuirea sculelor,ntreinerea.
Definitie Procesul tehnologic de prelucrare mecanica este acea parte a procesului de productie,prin care are loc modificarea formei geometrice,a dimensiunilor,a calitatilor fizico-mecanice a semifabricatelor pentru obtinerea de piese finite.
Procesul tehnologic se execut n diferite locuri de munc. Locul de munc face parte din suprafaa de producie,fiind echipat cu utilaj corespunztor.
Operaia tehnologic este acea parte a procesului tehnologic care se execut la un loc de munc i cuprinde toate aciunile utilajului i
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
muncitorului (echip de muncitori) asupra semifabricatului (piesei) sau a mai multor piese simultan,la acelai loc de munc. Operaia poate fi realizat ntr-o singur aezare sau mai multe aezri ntr-un dispozitiv.O operaie poate fi constituit dintr-o faz tehnologic sau mai multe faze tehnologice. Faza tehnologic este acea parte a operaiei tehnologice care se prelucreaz complet ntr-o singur aezare o suprafa (mai multe suprafee simultan),cu o scul sau un complet de scule,cu un anumit regim de lucru. Adaosul de prelucrare poate fi ntr-o trecere sau mai multe treceri.Dac se schimb regimul de lucru apare o nou faz tehnologic. Mnuirea tehnologic este acea parte a unei faze tehnologice care reprezint totalitatea micrilor efectuate de muncitor.Sunt aciuni auxiliare pentru aezarea i fixarea piesei,pentru apropierea sculpies,pentru pornirea-cuplarea micrilor. Micarea tehnologic este cea mai mic parte a mnuirii tehnologice. n procesul tehnologic de prelucrare se utilizeaz semifabricate turnate,forjate,laminate. Dac n procesul de prelucrare piesa nu corespunde prescripiilor tehnologice impuse apare noiunea de rebut. Pentru realizarea procesului tehnologic de prelucrare se utilizeaz urmtoarele: maini-unelte; scule; dispozitive; verificatoare; Sculele,dispozitivele i verificatoarele sunt cunoscute i prin abreviere, S.D.V.
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Pentru realizarea procesului tehnologic de prelucrare este necesar o documentaie tehnic corespunztoare: 1. Desenul de execuie. 2. Planul de operaii. 3. Fia tehnologic. La asamblare se utilizeaz suplimentar urmtoarele documente tehnologice: 1. Desenul de ansamblu. 2. Schia de asamblare. 3. Schema de asamblare. 4. Planul de operaii de asamblare. 5. Fia tehnologic de asamblare. 6. Schema lanului de dimensiuni. 7. Ciclograma asamblrii.
7.1.2.Documentaia tehnic.
1.Desenul de execuie
Este o reprezentare grafic n proiecie ortogonal care are la baz normele i regulile din desenul tehnic industrial.
2.Planul de operaii
Este un document tehnologic utilizat n producia de serie i mas.Cuprinde succesiunea fazelor,schie,S.D.V.-urile utilizate i alte prescripii tehnologice.
3.Fia tehnologic
Este un document tehnologic utilizat n producia de serie mic i unicat.Cuprinde succesiunea operaiilor,S.D.V.-urile,mainile unelte i permite determinarea normei de timp.
TAMP-Manual
Roplasto | 7001 AD
Combinaie toc/cercevea
3-1
Roplasto | 7001 AD
Combinaie toc/cercevea
3-2
Roplasto | 7001 AD
Combinaie toc/cercevea
3-3
Roplasto | 7001 AD
Combinaie cercevea/montant/cercevea
3-4
Roplasto | 7001 AD
Combinaie cercevea/tulp/cercevea
Oel -281205
3-5
Roplasto | 7001 AD
Combinaie cercevea/tulp/cercevea
3-6
Roplasto | 7001 AD
Combinaie toc/cercevea
dimensiunea dornului 40
3-7
Roplasto | 7001 3K
Combinaie toc/cercevea
4-1
Roplasto | 7001 3K
Combinaie toc/cercevea
4-2
Roplasto | 7001 AD + 3K
Dimensiuni de referin i de execuie Fereastr ntr-un singur canat, ochi fix
X = dimensiune element = dimensiune exterioar toc g = fal toc (geam) f = cant interior toc d = dimensiune cercevea - toc c = dimensiune baghet
Toc 210704, 211005 Toc 210804, 211105 Toc 210900 Toc 210400 Toc 210600
XXXXXXXXXXXXXXX-
122,0 94,0 80,0 142,0 114,0 100,0 164,0 136,0 122,0 234,0 206,0 192,0 103,0 75,0 61,0
X = dimens. element
La dimensionare nu s-a inut cont de pierderile rezultate din operaia de sudare, pentru c acest parametru depinde de utilajul folosit!
TD-A-7001-010306_R000 ROPLASTO i rezerv dreptul la modificri tehnice
5-1
c = dimensiune baghet
Roplasto | 7001 AD + 3K
Dimensiuni de referin i de execuie Fereastr ntr-un singur canat, cu deschidere spre interior
X = dimensiune element = dimensiune exterioar toc g = fal toc (geam) f = cant interior toc e = cant interior cercevea d = dimensiune cercevea - geam c = dimensiune baghet b = dimensiune fal cercevea a = dimensiune exterioar cercevea
Toc 210900
Toc 210400
Toc 210600
a b c d e f g a b c d e f g a b c d e f g a b c d e f g a b c d e f g
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX-
62,0 106,0 166,0 180,0 208,0 122,0 80,0 82,0 126,0 186,0 200,0 228,0 142,0 100,0 104,0 148,0 208,0 222,0 250,0 164,0 122,0 174,0 218,0 278,0 292,0 320,0 234,0 192,0 43,0 87,0 147,0 161,0 189,0 103,0 61,0
Cercevea 220204 220304 221704 221804 X - 62,0 X - 106,0 X - 190,0 X - 204,0 X - 232,0 X - 122,0 X - 80,0 X - 82,0 X - 126,0 X - 210,0 X - 224,0 X - 252,0 X - 142,0 X - 100,0 X - 104,0 X - 148,0 X - 232,0 X - 246,0 X - 274,0 X - 164,0 X - 122,0 X - 174,0 X - 218,0 X - 302,0 X - 316,0 X - 344,0 X - 234,0 X - 192,0 X - 43,0 X - 87,0 X - 171,0 X - 185,0 X - 213,0 X - 103,0 X - 61,0
X = dimens. element
La dimensionare nu s-a inut cont de pierderile rezultate din operaia de sudare, pentru c acest parametru depinde de utilajul folosit!
TD-A-7001-010306_R000 ROPLASTO i rezerv dreptul la modificri tehnice
5-2
c = dimensiune baghet
Roplasto | 7001 AD + 3K
Dimensiuni de referin i de execuie Fereastr n dou canate cu deschidere spre interior
X = dimensiune element = dimensiune exterioar toc Y = dimensiune canat g = fal toc (geam) f = cant interior toc (montant) e = cant interior cercevea d = dimensiune cercevea - geam c = dimensiune baghet b = dimensiune fal cercevea a = dimensiune exterioar cercevea
a b c d e f g h a b c d e f g h a b c d e f g h a b c d e f g h a b c d e f g h
YYYYYYYXYYYYYYYXYYYYYYYXYYYYYYYXYYYYYYYX-
42,5 86,5 146,5 160,5 188,5 102,5 60,5 70,0 52,5 96,5 156,5 170,5 198,5 112,5 70,5 90,0 63,5 107,5 167,5 181,5 209,5 123,5 81,5 112,0 98,5 142,5 202,5 216,5 244,5 158,5 116,5 182,0 33,0 77,0 137,0 151,0 179,0 93,0 51,0 51,0
Cercevea 220204 220304 221704 221804 Y - 42,5 Y - 86,5 Y - 170,5 Y - 184,5 Y - 212,5 Y - 102,5 Y - 60,5 X - 70,0 Y - 52,5 Y - 96,5 Y - 180,5 Y - 194,5 Y - 222,5 Y - 112,5 Y - 70,5 X - 90,0 Y - 63,5 Y - 107,5 Y - 191,5 Y - 205,5 Y - 233,5 Y - 123,5 Y - 81,5 X - 112,0 Y - 98,5 Y - 142,5 Y - 226,5 Y - 240,5 Y - 268,5 Y - 158,5 Y - 116,5 X - 182,0 Y - 33,0 Y - 77,0 Y - 161,0 Y - 175,0 Y - 203,0 Y - 93,0 Y - 51,0 X - 51,0
Y = dimens. canat
h = lungime montant
Y = dimens. canat
X = dimens. element
La dimensionare nu s-a inut cont de pierderile rezultate din operaia de sudare, pentru c acest parametru depinde de utilajul folosit!
TD-A-7001-010306_R000 ROPLASTO i rezerv dreptul la modificri tehnice
5-3
Roplasto | 7001 AD + 3K
Dimensiuni de referin i de execuie Fereastr n dou canate cu deschidere spre interior
X = dimensiune element = dimensiune exterioar toc Y = dimensiune canat g = fal toc (geam) f = cant interior toc (montant) e = cant interior cercevea d = dimensiune cercevea - geam c = dimensiune baghet b = dimensiune fal cercevea a = dimensiune exterioar cercevea
a b c d e f g h a b c d e f g h a b c d e f g h a b c d e f g h a b c d e f g h
YYYYYYYXYYYYYYYXYYYYYYYXYYYYYYYXYYYYYYYX-
56,0 100,0 160,0 174,0 202,0 116,0 74,0 70,0 66,0 110,0 170,0 184,0 212,0 126,0 84,0 90,0 77,0 121,0 181,0 195,0 223,0 137,0 95,0 112,0 112,0 156,0 216,0 230,0 258,0 172,0 130,0 182,0 46,5 90,5 150,5 164,5 192,5 106,5 64,5 51,0
Cercevea 220204 220304 221704 221804 Y - 56,0 Y - 100,0 Y - 184,0 Y - 198,0 Y - 226,0 Y - 116,0 Y - 74,0 X - 70,0 Y - 66,0 Y - 110,0 Y - 194,0 Y - 208,0 Y - 236,0 Y - 126,0 Y - 84,0 X - 90,0 Y - 77,0 Y - 121,0 Y - 205,0 Y - 219,0 Y - 247,0 Y - 137,0 Y - 95,0 X - 112,0 Y - 112,0 Y - 156,0 Y - 240,0 Y - 254,0 Y - 282,0 Y - 172,0 Y - 130,0 X - 182,0 Y - 46,5 Y - 90,5 Y - 174,5 Y - 188,5 Y - 216,5 Y - 106,5 Y - 64,5 X - 51,0
X = dimens. element
La dimensionare nu s-a inut cont de pierderile rezultate din operaia de sudare, pentru c acest parametru depinde de utilajul folosit!
TD-A-7001-010306_R000 ROPLASTO i rezerv dreptul la modificri tehnice
5-4
h = lungime montant
Roplasto | 7001 AD + 3K
Dimensiuni de referin i de execuie Fereastr n dou canate cu deschidere spre interior
X = dimensiune element = dimensiune exterioar toc Y = dimensiune canat e = cant interior cercevea
c = dimensiune baghet b = dimensiune fal cercevea a = dimens. de fabricaie, cercevea a = dimens. de fabricaie, cercevea
tulp 253030
Toc 210900
a b c d e hb hw a b c d e hb hw a b c d e h a b c d e hb hw a b c d e hb hw
Toc 210400
Toc 210600
YYYYYXXYYYYYXXYYYYYXXYYYYYXXYYYYYXX-
35,0 79,0 139,0 153,0 181,0 134,0 140,0 45,0 89,0 149,0 163,0 191,0 154,0 160,0 56,0 100,0 160,0 174,0 202,0 176,0 182,0 91,0 135,0 195,0 209,0 237,0 246,0 252,0 25,5 69,5 129,5 143,5 171,5 115,0 121,0
Cercevea 220204 220304 221704 221804 Y - 35,0 Y - 79,0 Y - 163,0 Y - 177,0 Y - 205,0 X - 134,0 X - 140,0 Y - 45,0 Y - 89,0 Y - 173,0 Y - 187,0 Y - 215,0 X - 154,0 X - 160,0 Y - 56,0 Y - 100,0 Y - 184,0 Y - 198,0 Y - 226,0 X - 176,0 X - 182,0 Y - 91,0 Y - 135,0 Y - 219,0 Y - 233,0 Y - 261,0 X - 246,0 X - 252,0 Y - 25,5 Y - 69,5 Y - 153,5 Y - 167,5 Y - 195,5 X - 115,0 X - 121,0
X = dimens. element
La dimensionare nu s-a inut cont de pierderile rezultate din operaia de sudare, pentru c acest parametru depinde de utilajul folosit!
TD-A-7001-010306_R000 ROPLASTO i rezerv dreptul la modificri tehnice
5-5
h = lungime stulp
Roplasto | 7001 AD + 3K
Dimensiuni de referin i de execuie Fereastr n dou canate cu deschidere spre interior
X = dimensiune element = dimensiune exterioar toc Y = dimensiune canat e = cant interior cercevea
c = dimensiune baghet b = dimensiune fal cercevea a* = dimens. de fabricaie, cercevea -22mm a = dimens. de fabricaie, cercevea
Toc 210900
Toc 210400
Toc 210600
a* b c d e h a* b c d e h a* b c d e f h a* b c d e h a* b c d e h
Y - 24,0 Y - 68,0 Y - 128,0 Y - 142,0 Y - 170,0 X - 134,0 Y - 34,0 Y - 78,0 Y - 138,0 Y - 152,0 Y - 180,0 X - 154,0 Y - 45,0 Y - 89,0 Y - 149,0 Y - 163,0 Y - 191,0 Y - 105,0 X - 176,0 Y - 80,0 Y - 124,0 Y - 184,0 Y - 198,0 Y - 226,0 X - 246,0 Y - 14,5 Y - 58,5 Y - 118,5 Y - 132,5 Y - 160,5 X - 115,0
Cercevea 220204 220304 221704 221804 Y - 24,0 Y - 68,0 Y - 152,0 Y - 166,0 Y - 194,0 X - 134,0 Y - 34,0 Y - 78,0 Y - 162,0 Y - 176,0 Y - 204,0 X - 154,0 Y - 45,0 Y - 89,0 Y - 173,0 Y - 187,0 Y - 215,0 Y - 105,0 X - 176,0 Y - 80,0 Y - 124,0 Y - 208,0 Y - 222,0 Y - 250,0 X - 246,0 Y - 14,5 Y - 58,5 Y - 142,5 Y - 156,5 Y - 184,5 X - 115,0
Y = dimens. canat
X = dimens. element
La dimensionare nu s-a inut cont de pierderile rezultate din operaia de sudare, pentru c acest parametru depinde de utilajul folosit!
TD-A-7001-010306_R000 ROPLASTO i rezerv dreptul la modificri tehnice
5-6
h = lungime stulp
Y = dimens. canat
Roplasto | 7001 AD + 3K
Dimensiuni de referin i de execuie U intrare/u simpl ntr-un canat cu deschidere spre interior/exterior
X = dimensiune element = dimensiune exterioar toc, lime g = fal toc (geam) f = cant interior toc e = cant interior cercevea d = dimensiune cercevea - geam c = dimensiune baghet b = dimensiune fal cercevea a = dimensiune exterioar cercevea a = dimensiune exterioar cercevea b = dimensiune fal cercevea e = cant interior cercevea d = dimensiune cercevea - geam c = dimensiune baghet f = cant interior toc g = fal toc (geam) X = dimensiune element = dimensiune exterioar toc, lime
Lime reiten-Mae
X = dimensiune element = dimensiune exterioar toc, nlime
nlime
Schwelle 861914, 861922 Prag 861914, 861922 Schwelle 861917, 861923 Prag 861917, 861923 Hhenma bisla OKFF nlime pn OKFF Toc Blendrahmen 210804, 211105 Cercevea Flgel 221404 Cercevea Flgel 220404 221504 220504 X - 51,0 X - 95,0 X - 243,0 X - 257,0 X - 285,0 X - 62,0 X - 106,0 X - 254,0 X - 268,0 X - 296,0 Cercevea Flgel 220600 221600 220700 X - 51,0 X - 95,0 X - 273,0 X - 287,0 X - 315,0 X - 62,0 X - 106,0 X - 284,0 X - 298,0 X - 326,0
a b c d e a b c d e
XXXXXXXXXX-
51,0 95,0 219,0 233,0 261,0 62,0 106,0 230,0 244,0 272,0
La dimensionare nu s-a inut cont de pierderile rezultate din operaia de sudare, pentru c acest parametru depinde de utilajul folosit!
TD-A-7001-010306_R000 ROPLASTO i rezerv dreptul la modificri tehnice
5-7
c = dimensiune baghet
a b c d e f g a b c d e f g a b c d e f g a b c d e f g
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX-
62,0 106,0 230,0 244,0 272,0 122,0 80,0 82,0 126,0 250,0 264,0 292,0 142,0 100,0 104,0 148,0 272,0 286,0 314,0 164,0 122,0 174,0 218,0 342,0 356,0 384,0 234,0 192,0
Cercevea Flgel 220404 221504 220504 X - 62,0 X - 106,0 X - 254,0 X - 268,0 X - 296,0 X - 122,0 X - 80,0 X - 82,0 X - 126,0 X - 274,0 X - 288,0 X - 316,0 X - 142,0 X - 100,0 X - 104,0 X - 148,0 X - 296,0 X - 310,0 X - 338,0 X - 164,0 X - 122,0 X - 174,0 X - 218,0 X - 366,0 X - 380,0 X - 408,0 X - 234,0 X - 192,0
Cercevea Flgel 220600 221600 220700 X - 62,0 X - 106,0 X - 284,0 X - 298,0 X - 326,0 X - 122,0 X - 80,0 X - 82,0 X - 126,0 X - 304,0 X - 318,0 X - 346,0 X - 142,0 X - 100,0 X - 104,0 X - 148,0 X - 326,0 X - 340,0 X - 368,0 X - 164,0 X - 122,0 X - 174,0 X - 218,0 X - 396,0 X - 410,0 X - 438,0 X - 234,0 X - 192,0
Roplasto | 7001 AD + 3K
Dimensiuni de referin i de execuie U intrare/u simpl ntr-un canat, cu deschidere spre interior/exterior
X = dimensiune element = dimensiune exterioar toc, lime Y = dimensiune canat g = fal toc (geam) f = cant interior toc (montant) e = cant interior cercevea d = dimensiune cercevea - geam a = dimensiune exterioar cercevea b = dimensiune fal cercevea e = cant interior cercevea
g = fal toc (geam) Y = dimensiune canat X = dimensiune element = dimensiune exterioar toc
Lime
Montant 230104 230604 Toc 210704 a b c d e f g a b c d e f g a b c d e f g a b c d e f g Cercevea 221404 Cercevea 220404 221504 220504 Y - 42,5 Y - 86,5 Y - 234,5 Y - 248,5 Y - 276,5 Y - 102,5 Y - 60,5 Y - 52,5 Y - 96,5 Y - 244,5 Y - 258,5 Y - 286,5 Y - 112,5 Y - 70,5 Y - 63,5 Y - 107,5 Y - 255,5 Y - 269,5 Y - 297,5 Y - 123,5 Y - 81,5 Y - 98,5 Y - 142,5 Y - 290,5 Y - 304,5 Y - 332,5 Y - 158,5 Y - 116,5 Cercevea 220600 221600 220700 Y - 42,5 Y - 86,5 Y - 264,5 Y - 278,5 Y - 306,5 Y - 102,5 Y - 60,5 Y - 52,5 Y - 96,5 Y - 274,5 Y - 288,5 Y - 316,5 Y - 112,5 Y - 70,5 Y - 63,5 Y - 107,5 Y - 285,5 Y - 299,5 Y - 327,5 Y - 123,5 Y - 81,5 Y - 98,5 Y - 142,5 Y - 320,5 Y - 334,5 Y - 362,5 Y - 158,5 Y - 116,5
X = dimensiune element = dimensiune exterioar toc, nlime
Toc 210804
Toc 210900
Toc 210400
nlime
Montant 230104, 230604 Prag 861914, 861922 Prag 861917, 861923 nlime pn la OKFF Toc 210804 Cercevea 221404 Cercevea 220404 221504 220504 X - 51,0 X - 95,0 X - 243,0 X - 257,0 X - 285,0 X - 66,0 XXXXX62,0 106,0 254,0 268,0 296,0 Cercevea 220600 221600 220700 X - 51,0 X - 95,0 X - 273,0 X - 287,0 X - 315,0 X - 66,0 XXXXX62,0 106,0 284,0 298,0 326,0
Element mbinare 261313, 261311, 26135 2 Suport prag 264030 Toc 210900
a b c d e h a b c d e h
XXXXX-
X - 77,0
X - 77,0
X - 77,0
La dimensionare nu s-a inut cont de pierderile rezultate din operaia de sudare, pentru c acest parametru depinde de utilajul folosit!
TD-A-7001-010306_R000 ROPLASTO i rezerv dreptul la modificri tehnice
5-8
YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY-
42,5 86,5 210,5 224,5 252,5 102,5 60,5 52,5 96,5 220,5 234,5 262,5 112,5 70,5 63,5 107,5 231,5 245,5 273,5 123,5 81,5 98,5 142,5 266,5 280,5 308,5 158,5 116,5
Y = dimens. canat
Y = dimens. canat
h = lungime montant
Roplasto | 7001 AD + 3K
Dimensiuni de referin i de execuie U intrare/u simpl n dou canate, cu deschidere spre interior/exterior
X = dimensiune element = dimensiune exterioar toc, lime Y = dimensiune canat e = cant interior cercevea a = dimens. de fabricaie, cercevea b = dimensiune fal cercevea e = cant interior cercevea a = dimens. de fabricaie, cercevea
c = dimensiune baghet b = dimensiune fal cercevea a = dimens. de fabricaie, cercevea a = dimens. de fabricaie, cercevea
c = dimensiune baghet f = cant interior toc (tulp) Y = dimensiune canat X = dimensiune element = dimensiune exterioar toc
Lime
tulp 253030 Cercevea 221404 Cercevea 220404 221504 220504 Y - 35,0 Y - 79,0 Y - 227,0 Y - 241,0 Y - 269,0 Y - 45,0 Y - 89,0 Y - 237,0 Y - 251,0 Y - 279,0 Y - 56,0 Y - 100,0 Y - 248,0 Y - 262,0 Y - 290,0 Y - 91,0 Y - 135,0 Y - 283,0 Y - 297,0 Y - 325,0 Cercevea 220600 221600 220700 Y - 35,0 Y - 79,0 Y - 257,0 Y - 271,0 Y - 299,0 Y - 45,0 Y - 89,0 Y - 267,0 Y - 281,0 Y - 309,0 Y - 56,0 Y - 100,0 Y - 278,0 Y - 292,0 Y - 320,0 Y - 91,0 Y - 135,0 Y - 313,0 Y - 327,0 Y - 355,0
Toc 210804
Toc 210704
Toc 210900
Toc 210400
a b c d e a b c d e a b c d e a b c d e
YYYYYYYYYYYYYYYYYYYY-
35,0 79,0 203,0 217,0 245,0 45,0 89,0 213,0 227,0 255,0 56,0 100,0 224,0 238,0 266,0 91,0 135,0 259,0 273,0 301,0
nlime
tulp 253030 Prag 861914, 861922 Prag 861917, 861923 nlime pn la OKFF Toc 210704 Cercevea 221404 Cercevea 220404 221504 220504 X - 41,0 X - 85,0 X - 233,0 X - 247,0 X - 275,0 X - 113,0 X - 119,0 X - 51,0 X - 95,0 X - 243,0 X - 257,0 X - 285,0 X - 123,0 X - 129,0 X - 62,0 X - 106,0 X - 254,0 X - 268,0 X - 296,0 X - 134,0 X - 140,0 X - 97,0 X - 141,0 X - 289,0 X - 303,0 X - 331,0 X - 169,0 X - 175,0 Cercevea 220600 221600 220700 X - 41,0 X - 85,0 X - 263,0 X - 277,0 X - 305,0 X - 113,0 X - 119,0 X - 51,0 X - 95,0 X - 273,0 X - 287,0 X - 315,0 X - 123,0 X - 129,0 X - 62,0 X - 106,0 X - 284,0 X - 298,0 X - 326,0 X - 134,0 X - 140,0 X - 97,0 X - 141,0 X - 319,0 X - 333,0 X - 361,0 X - 169,0 X - 175,0
Y = dimens. canat Y = dimens. canat
h = lungime stulp
Toc 210804
Toc 210900
Toc 210400
a b c d e hb hw a b c d e hb hw a b c d e hb hw a b c d e hb hw
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX-
41,0 85,0 209,0 223,0 251,0 113,0 119,0 51,0 95,0 219,0 233,0 261,0 123,0 129,0 62,0 106,0 230,0 244,0 272,0 134,0 140,0 97,0 141,0 265,0 279,0 307,0 169,0 175,0
La dimensionare nu s-a inut cont de pierderile rezultate din operaia de sudare, pentru c acest parametru depinde de utilajul folosit!
TD-A-7001-010306_R000 ROPLASTO i rezerv dreptul la modificri tehnice
5-9
Roplasto | 7001 MD
Combinaie toc/cercevea
7-1
Roplasto | 7001 MD
Combinaie toc/cercevea
7-2
Roplasto | 7001 MD
Combinaie toc/cercevea
7-3
Roplasto | 7001 MD
Combinaie cercevea/montant/cercevea
7-4
Roplasto | 7001 MD
Combinaie cercevea/tulp/cercevea
7-5
Roplasto | 7001 MD
Dimensiuni de referin i de execuie Fereastr ntr-un singur canat, ochi fix
X = dimensiune element = dimensiune exterioar toc g = fal toc (geam) f = cant interior toc d = dimensiune cercevea - toc c = dimensiune baghet
Toc 810700
f d c/g
X = dimens. element
La dimensionare nu s-a inut cont de pierderile rezultate din operaia de sudare, pentru c acest parametru depinde de utilajul folosit!
TD-A-7001-010306_R000 ROPLASTO i rezerv dreptul la modificri tehnice
8-1
c = dimensiune baghet
Roplasto | 7001 MD
Dimensiuni de referin i de execuie Fereastr ntr-un singur canat
X = dimensiune element = dimensiune exterioar toc g = fal toc (geam) f = cant interior toc e = cant interior cercevea d = dimensiune cercevea - geam c = dimensiune baghet b = dimensiune fal cercevea a = dimensiune exterioar cercevea
Toc 810700
a b c d e f g
Cercevea 820200 820300 821700 X - 62,0 X - 106,0 X - 190,0 X - 204,0 X - 232,0 X - 131,0 X - 80,0
X = dimens. element
La dimensionare nu s-a inut cont de pierderile rezultate din operaia de sudare, pentru c acest parametru depinde de utilajul folosit!
TD-A-7001-010306_R000 ROPLASTO i rezerv dreptul la modificri tehnice
8-2
c = dimensiune baghet
Roplasto | 7001 MD
Dimensiuni de referin i de execuie Fereastr n dou canate
X = dimensiune element = dimensiune exterioar toc Y = dimensiune canat g = fal toc (geam) f = cant interior toc (montant) e = cant interior cercevea d = dimensiune cercevea - geam c = dimensiune baghet b = dimensiune fal cercevea a = dimensiune exterioar cercevea
a b c d e f g h
Cercevea 820200 820300 821700 Y - 42,5 Y - 86,5 Y - 170,5 Y - 184,5 Y - 212,5 Y - 111,5 Y - 60,5 X - 70,0
Y = dimens. canat
h = lungime montant
Y = dimens. canat X = dimens. element
La dimensionare nu s-a inut cont de pierderile rezultate din operaia de sudare, pentru c acest parametru depinde de utilajul folosit!
TD-A-7001-010306_R000 ROPLASTO i rezerv dreptul la modificri tehnice
8-3
Roplasto | 7001 MD
Dimensiuni de referin i de execuie Fereastr n dou canate
X = dimensiune element = dimensiune exterioar toc Y = dimensiune canat e = cant interior cercevea d = dimensiune cercevea - geam c = dimensiune baghet b = dimensiune fal cercevea a* = dimens. de fabricaie, cercevea - 22 mm a = dimens. de fabricaie, cercevea
a* b c d e h
Cercevea 820200 820300 821700 Y - 24,0 Y - 68,0 Y - 152,0 Y - 166,0 Y - 194,0 X - 148,0
Y = dimens. canat
h = lungime stulp
Y = dimens. canat X = dimens. element
La dimensionare nu s-a inut cont de pierderile rezultate din operaia de sudare, pentru c acest parametru depinde de utilajul folosit!
TD-A-7001-010306_R000 ROPLASTO i rezerv dreptul la modificri tehnice
8-4
Roplasto | 7001 AD + MD + 3K
Seciuni-Accesorii Element cuplare
TD-A-7001-010306_R000
10-1
Roplasto | 7001 AD + MD + 3K
Seciuni-Accesorii Element cuplare
TD-A-7001-010306_R000
10-2
Roplasto | 7001 AD + MD + 3K
Seciuni-Accesorii Element cuplare static
TD-A-7001-010306_R000
10-3
Roplasto | 7001 AD + MD + 3K
Seciuni-Accesorii Element cuplare static
TD-A-7001-010306_R000
10-4
Tanaviosoft 2010
EVALUARE si AUTOEVALUARE
TESTE Quiz FREZAREA_Test_de_evaluare OPERATII_DE_LACATUSERIE_Test_de_evaluare RECTIFICAREA_SUPRAFETELOR_Test_de_evaluare STRUNJIREA_Test_de_evaluare Deformarea_plastica Vopsirea_electroforetica_Test_de_evaluare Vopsirea_electrostatica_Test_de_evaluare Vopsirea_in_pat_fluidizat_Test_de_evaluare Vopsirea_prin_imersie_Test_de_evaluare Vopsirea_prin_pulverizare_Test_de_evaluare Vopsirea_prin_reflux_Test_de_evaluare
PREZENTARI Masini de frezat Masini de rectificat Masini de gaurit Strunguri SDV-uri_Mecanica Presarea la rece
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
1 1 2 3 2 3
4 5
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
1 5 1 2 3 4 6 5 3 4 2
3 2 1 1 2 5 6 4 6 3 4 5
Tanaviosoft 2010
Fig.h.Sistem S 7000 IQ
Distributia camerelor
3 camere
4 camere
5 camere
6 camere
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
InfoTEHNICA
Site-ul http://www.4shared.com poate fi o sursa de informatii in domeniul tehnic.Link-urile de mai jos permit acces direct la o baza de date cu caracter tehnic(cataloage,manuale,imagini,filme)
Site-ul http://www.didactic.ro reprezinta un tezaur dinamic de lectii,teste,proiecte,documente tehnice realizate de un numar impresionant de cadre didactice din Romania.
http://www.didactic.ro/profil-utilizator-tanaviosoft http://www.didactic.ro
Site-ul http://class10c.wikispaces.com faciliteaza legatura cu elevii, permite accesul lor direct in paginile rezervate.Acest site este rodul unei activitati intense in cadrul proiectului Intel Teach.
http://class10c.wikispaces.com/
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Link-urile de mai jos, asigura acces direct la o gama larga de cataloage si manuale, prin care se pot obtine mai multe informatii tehnice. CATALOAGE KMG_Windows&Doors systems MAICO_Carpentry Internorm_Catalog_2009-2010 SIEGENIA_Catalog METRA_Galleria ROPLASTO
MANUALE BRAMAC_Manual tehnic GEALAN_Manual practic(RO) Protectie poluare_Manual TROCAL_Agremente tehnice Adresa de email a autorului.
tanaviosoft@yahoo.com
Imagini ale Atelierului de tamplarie PVC, din cadrul Grupului Scolar N.Balcescu din Oltenita, realizat prin programul Phare. IMAGINI Atelier Tamplarie PVC_Imagini
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
VIDEO Atelier TAMP Roplasto TROCAL
PREZENTARI Masini de frezat Masini de gaurit Masini de rectificat Strunguri SDV-uri _Mecanica Presarea la rece
TESTE HTML Metode de uscare a peliculelor de vopsea PRELUCRARI PRIN ASCHIERE TEHNOLOGIE GENERALA MECANICA Vopsirea prin pulverizare Vopsirea prin imersie Metode de vopsire
LUCRARI de LABORATOR Lucrarea de laborator 7 Lucrarea de laborator 10 Lucrarea de laborator 11 Lucrarea de laborator 12
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Bibliografie
Site-uri
http://www.didactic.ro http://www.4shared.com http://www.amvic-ferestre.ro http://www.utilajetermopan.ro http://www.fensterexpert.ro http://www.aluminiu-pvc.com/ http://www.utilaje-pvc.com/ http://www.alluminium.ro
Cataloage
Catalog aluminiu 2005 Internorm_Catalog_2009-2010 KMG_Windows&Doors systems SIEGENIA_Catalog STICLA_Spectrum Industries Internorm_Catalog_2009-2010 Internorm_Katalog-Ferestre Internorm_Katalog-Usi
Manuale
Vopsirea automobilului-Manual electronic Tehnologie generala mecanica-Manual electronic Auxiliare curriculare-nivel 1 Auxiliare curriculare-nivel 2 BRAMAC_Manual tehnic GEALAN_Manual practic(RO) TROCAL_Agremente tehnice UNILUX_Technical manual
Dictionar tehnic_EN-RO
TAMP-Manual
Tanaviosoft 2010
Cuprinsul
C1.a.Curriculum-TPCTAMP C1.b.Proiectarea didactica C2.a.Operatii pregatitoare in vederea prelucrarii Notiuni generale Curatarea semifabricatelor Indreptarea semifabricatelor Trasarea semifabricatelor Debitarea materialelor C2.b.Operatii de lacatuserie Indoirea semifabricatelor Pilirea metalelor Polizarea metalelor Gaurirea metalelor Filetarea suprafetelor C3.a.Operatii de prelucrare prin aschiere Generalitati Procesul de formare a aschiei Miscarile necesare procesului de aschiere Scule aschietoare Geometria cutitului de strung Uzura sculei aschietoare Regimul de aschiere Fortele de aschiere Materiale utilizate Prelucrarea prin strunjire Prelucrarea prin frezare Prelucarea prin rabotare Prelucrarea prin mortezare Prelucrarea prin rectificare C4.a.Operatii de prelucrare prin deformare plastica Generalitati Clasificarea operatiilor de presare
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel
2 11 14 15 18 20 27 37 50 50 59 70 77 89 103 104 105 106 107 108 109 111 113 114 116 126 133 137 140 147 148 150
1
Tanaviosoft 2010
Pregatirea materialelor Scule si dispozitive utilizate Utilaje folosite la presarea la rece Operatiile de taiere Operatiile de deformare Controlul pieselor presate la rece Masuri de tehnica securitatii muncii Vopsirea suprafetelor C5.a.Materiale de vopsire Unitati de competente Generalitati Componentele materialelor de vopsire Produsele auxiliare Principalele produse de vopsire Caracteristicile generale ale materialelor de vopsire Documentatia tehnica Test de evaluare sumativa C5.b.Operatiile principale ale vopsirii Unitati de competente Factorii care determina o buna vopsire Pregatirea materialelor de vopsire Operatiile principale Tehnologiile de executie N.T.S.M. C5.c.Metode de vopsire Unitati de competente Clasificarea metodelor de vopsire Vopsirea prin pensulare Vopsirea pri tamburare Vopsirea prin imersie Vopsirea electroforetica Vopsirea prin stropire Vopsirea prin reflux Vopsirea in pat fluidizat Vopsirea prin pulverizare Vopsirea electrostatica Defecte de aplicare a materialelor de vopsire
TAMP-Manual autor: Tanase Viorel
151 152 158 161 164 172 172 173 174 175 176 177 178 179 180 182 185 186 187 188 191 192 194 198 200 201 202 203 205 208 213 217 218 221 225 237 243
2
Tanaviosoft 2010
C5.d.Metode de uscare Unitati de competente Generalitati Uscarea peliculelor prin conductie Uscarea peliculelor prin convectie Uscarea peliculelor prin radiatie Uscarea peliculelor de reparatii Defecte ale peliculeor de vopsea C6.a.Tehnologii de prelucrare specifice TAMP Sistemul de profile TROCAL Fabricatia si controlul Tehnologia executarii tamplariei PVC in atelier Extrudarea Injectia maselor plastice Masini si utilaje specifice TAMP Procesul de productie Vopsirea electrostatica C6.b.Utilaje PVC-catalog Utilaje PVC Prezentare Masini de debitat Masini de sudat Masini de debavurat Pantografe Freze Masini de infiletat C6.c.Factory C7.a.Documentatia tehnica C7.b.ROPLASTO_Grafica C8.Evaluare si autoevaluare C9.Profile_Sistemul de camere C10.InfoTehnica Bibliografia 245 246 247 248 251 256 263 264 266 266 266 271 286 289 299 313 319 322 322 323 324 330 333 335 337 342 344 351 355 406 407 410 413
TAMP-Manual