A fost odata,tare demult,un batran...El locuia cu fiul sau, cu nora si nepotul.

Intr-o zi sotia fiului ii spuse: "Auzi draga, hai sa ii amenajam un loc in grajd tatalui tau ca aici ne incurca... Asa o sa avem mai mult spatiu...", sotul initial nu a vrut, dar pana la urma se lasa convins. Cu un carlig de lemn il luara pe Batran si il transportasera in grajd. Copilul care asistase la toata scena, se duse si lua carligul de lemn si il puse foarte bine in casa. Tatal vazandu-l il intreba : La ce iti trebuie acel carlig ? - Pai, acum nu imi trebuie dar, si tu vei ajunge ca tataie, si atunci cu siguranta imi va trebui,raspunse copilul... In urmatoarea clipa Batranul fuse adus inapoi in casa si trai cele mai frumoase clipe! Intr-un aeroport statea o tanara care urma sa faca o calatorie mai lunga. Si-a cumparat de acolo o carte ca sa treaca mai repede timpul si un pachet de biscuiti. S-a asezat pe un scaun, si-a pus bagajele langa el si s-a apucat sa citeasca. La un moment dat s-a intors sa ia un biscuit din pachetul de langa ea. A observat cu surprindere ca la mica distanta era asezat un domn care citea un ziar, si care fara sa-i ceara permisiunea a inceput sa ia si el din pachetul de biscuiti. Cu toate ca s-a simtit indignata, politetea a impiedicat-o sa ii reproseze ca are un comportament nepotrivit. Dar pe masura ce ea lua cate un biscuit, lua si el unul si asta a facut ca pana la urma tanara sa devina foarte nemultumita. Cand a luat din pachet penultimul biscuit, ea s-a intrebat plina de resentimente: Oare indrazneste sa mi-l ia si pe ultimul? Barbatul a luat intr-adevar ultimul biscuit, l-a rupt in doua si i-a oferit zambind cald o jumatate. Simtind ca el a depasit limita bunului simt, tanara s-a ridicat furioasa si s-a indreptat spre un alt colt al salii de asteptare. A deschis geanta ca sa puna inauntru cartea si spre marea ei surprindere a vazut inauntru pachetul de biscuiti pe care il cumparase. In acel moment a coplesit-o un sentiment de rusine. A inteles ca pachetul din care mancase nu era al ei, ci al barbatului care citea ziarul El a impartit plin de bunatate chiar si ultima bucatica pe care o avea, fara sa se simta indignat, superior sau furios. MORALA: Oare de cate ori in viata am mancat biscuitii altcuiva? Ar fi mai bine ca inainte sa ne grabim sa-i judecam pe altii sa privim cu atentie in jur si mai ales in sufletul nostru! Sa dai cand poti, fara sa astepti nimic in schimb, nici macar un multumesc, si sa nu regreti ca ai dat!Cui dai? Cui are nevoie Cat dai? Totdeauna mai mult de cat ai primit! O femeie btrna din China avea doua vase mari, pe care le atrna de cele dou capete ale unui bt, si le cra pe dup gt. Un vas era crpat, pe cnd celalalt era perfect si tot timpul aducea ntreaga cantitate de apa. La sfrsitul lungului drum ce ducea de la izvor pana acas, vasul crpat ajungea doar pe jumtate. Timp de doi ani, asta se ntmpla zilnic: femeia aducea doar un vas si jumtate de ap. Binenteles, vasul bun era mndru de realizrile sale. Dar bietului vas crpat i era att de rusine cu imperfectiunea sa, si se simtea att de ru ca nu putea face dect jumtate din munca pentru care fusese menit! Dup 2 ani de asa zis nereusit, cum credea el, i-a vorbit ntr-o zi femeii lng izvor: "M simt att de rusinat, pentru ca aceast crptur face ca apa sa se scurg pe tot drumul pn acas!" Btrna a zmbit, "Ai observat ca pe partea ta a drumului sunt flori, ins pe cealalt nu?" Asta pentru ca am stiut defectul tu si am plantat seminte de flori pe partea ta a potecii, si, in fiecare zi, n timp ce ne ntoarcem, tu le uzi. De doi ani culeg aceste flori si decorez masa cu ele. Dac nu ai fi fost asa, n-ar mai exista aceste frumuseti care improspteaz casa." Morala Fiecare dintre noi avem defectul nostru unic. nsa crpturile si defectele ne fac viata mpreun att de interesant si ne rspltesc att de mult! Trebuie sa luam fiecare persoan asa cum este si s cutm ce este bun in ea. Deci nu uitati sa mirositi florile de pe partea voastr a drumului! Se spune ca a fost odata demult, o insula. Si pe aceasta ndepartata insula traiau toate sentimentele si valorile umane: Buna Dispozitie, Tristetea, ntelepciunea si - ca toti ceilalti - Iubirea. ntr-o buna zi, sentimentele au fost anuntate ca insula era pe cale sa se scufunde si si pregatira navele si plecara. Doar Iubirea ramase pna n ultimul moment. Cnd insula fu pe punctul de a se scufunda, Iubirea decise sa ceara ajutor. Bogatia a trecut pe lnga Iubire cu o barca luxoasa. Iubirea i zise: Bogatie, ma poti lua cu tine? te pot lua, caci e mult aur si argint n barca Nu mea si nu am loc pentru tine. Iubirea se hotar atunci sa ceara ajutorul Orgoliului, care tocmai trecea pe-acolo ntr-o superba nava. Orgoliu, te rog, ma poti lua cu tine? Nu te pot ajuta, Iubire - raspunse Orgoliul - totul e aici perfect, mi-ai putea strica nava Atunci Iubirea implora Tristetea, care trecea pe lnga ea: Tristete, te rog, lasa-ma . sa vin cu tine! Oh Iubire, i raspunse Tristetea sunt att de trista nct trebuie sa ramn singura... Chiar si Buna Dispozitie trecu pe lnga Iubire, dar era att de multumita, nct nici nu auzi ca este strigata. Dintr-o data se auzi o voce: Vino Iubire, te iau cu mine Vorbea un batrn. Iubirea se simti att de recunoscatoare si plina de bucurie, nct uita sa l ntrebe pe batrn cine este. De cum sosira pe tarm, batrnul pleca. Iubirea si dadu seama ct de mult i datora batrnului si a ntrebat Cunoasterea: Cunoastere, mi poti spune cine m-a ajutat? A fost Timpul a raspuns Cunoasterea. Timpul? - se ntreba Iubirea ce tocmai Timpul m-a ajutat? De Cunoasterea, plina de ntelepciune, raspunse: Pentru ca numai Timpul e n stare sa nteleaga ct de importanta e Dragostea n viata! O tanara domnisoara s-a intors acasa intr-o dupa-amiaza. Avusese o zi grea, cu multe probleme si acum era obosita si suparata. Mama ei, femeie in varsta, s-a grabit sa-i iasa in intampinare. S-au asezat impreuna la masa, dar, ca orice mama, a vazut de indata tristetea din sufletul fetei si a cautat sa o linisteasca. - Mai lasa-ma in pace, mama! Crezi ca toate se pot rezolva asa, cu una, cu doua ? Nici nu stii despre ce-i vorba. - Dar imi poti povesti - i-a raspuns, cu rabdare, mama. Poate te-as putea ajuta ... - Cu ce sa ma ajuti, cu sfaturi ? M-am saturat de atatea

intrebari si sfaturi. Lasa-ma in pace! - a mai strigat tanara fata si a plecat in graba, trantind usa. Spre seara, cand s-a mai linistit, cand si-a dat seama de greseala ei, de supararea pe care i-o pricinuise, cu siguranta, mamei, s-a intors. Acasa, insa, si-a gasit mama asteptand in fotoliul din fata ferestrei, cu capul in piept, parca ar fi adormit. Dar ea murise, murise de inima chiar in dupa-amiaza aceea. Zadarnice au fost lacrimile ce au urmat, zadarnica a fost toata durerea fetei. Mama murise si ultimele cuvinte pe care le auzise de la copilul ei fusesera: "Lasa-ma in pace!". Acest lucru o durea cel mai tare pe tanara fata: mama murise fara ca ea sa-i fi spus, de fapt, cat de mult o iubeste, cata nevoie are de prezenta ei, de sfaturile ei, de dragostea ei - dragoste de mama. "Dupa Dumnezeu, nu iubesc pe nimeni atat de mult ca pe mama." Era odata un om naravit la furat. Si macar de-ar fi fost sarac... Dar de unde! Era bun gospodar, cu nevasta credincioasa si copii cuminti, cu pamant si acareturi, cu cai, cu vaci si cu oi, dar asa fusese el crescut rau de parintii lui, ca nu era satul pana ce nu manca din ceva furat! Femeia lui de multe ori il dojenea, sfatuindu-l si rugandu-se de dansul sa se lase de un asemenea narav, dar el raspundea mereu: - Femeie, nu-ntelegi ca eu nu pot altfel?! Pana noi lua ceva de la unul sau de la altul, nu-mi tihneste si pace! Odata, prin luna lui iulie, intorcandu-se din tarina intr-o noapte cu luna plina si vazand lanurile imbelsugate ale altora, indata se gandi: Ce-ar fi sa-mi aduc eu acasa o caruta din minunatia asta de grau!. Si iata ca se duse iute, pregati caruta si caii, si in toiul noptii, cand doarme si pasarea, cum zic taranii, pleca la furat, luand cu el si copilita de-a lui de vreo 4-5 anisori, careia ii placea nevoie mare sa mearga cu tata-sau in caruta. Ajunsi la lanuri, copila ramase in caruta, iar omul nostru prinse a se furisa, privind in toate partile (caci se vedea ca ziua): cand la stanga, cand la dreapta, cand inainte, cand inapoi... In mintea ei necoapta, dar curata, copila se tot minuna de ce se uita tata-sau in toate partile, numai intr-una nu... Omul, dupa ce s-a incredintat ca nu-l vede nimeni, inhata cativa snopi si veni cu ei la caruta. - Tataica, matale ai uitat ceva! - zise deodata copila, aproape speriindu-l. - Draga tatii, dar ce-am uitat?! - Mata ai uitat ceva... In toate partile te-ai uitat, dar ai uitat sa te uiti si in sus... Ea nu se gandise sa-si dojeneasca parintele, caci nici nu pricepea bine ce facea acesta, dar asa se socotise cu capsorul ei, ca daca tot s-a uitat in toate celelalte parti, ar fi fost bine sa se uite si in sus... Iar cuvintele nevinovate ale copilei asa-l cutremurara pe om, trezind in el frica de Dumnezeu, ca s-a si dus de a pus snopii la loc, intorcandu-se acasa mai cait si mai rusinat ca niciodata. Femeia, cand l-a vazut cu caruta goala, a crezut ca l-or fi prins la furat, dar el i-a povestit totul de-a fir a par, ca daca se uita mai intai in sus, nu mai era nevoie sa se mai uite in celelalte parti, ca de ochiul lui Dumnezeu nimeni nu se poate pazi! n om avu ntr-o noapte acest vis: Se fcea c mergea mpreun cu Dumnezeu pe malul nisipos al unui ru. n acest timp, pe cer apreau scene mai importante din viaa lui. La fiecare scen se observau n nisip dou perechi de urme: urma pailor lui i urma pailor lui Dumnezeu. Cnd ultima scen din viaa lui s-a perindat prin faa ochilor, el a privit la urma pailor de pe nisip. A observat, cu mirare, c de multe ori pe drumul vieii lui era numai un rnd de urme i acest fapt s-a ntmplat n vremurile cele mai triste i grele din viaa lui. Asta l-a pus pe gnduri i L-a ntrebat pe Dumnezeu: - Doamne, mi-ai fgduit c, din momentul n care m decid s Te urmez, Tu vei fi alturi de mine n tot cursul vieii mele. Dar am observat c, n momentele cele mai grele din viaa mea, pe nisip era numai un singur rnd de urme. Nu neleg, de ce? Tocmai cnd am avut mai mare nevoie de ajutorul Tu, Tu m-ai prsit. Dumnezeu a rspuns cu blnda Sa buntate: - Dragul meu, Eu te iubesc mereu i niciodat nu te voi prsi. n vremurile tale cele grele, de ncercri i de suferine, se vede pe nisip numai o singur pereche de pai, deoarece atunci Eu te luam n brae si te duceam pe drumul vieii tale. Un gospodar, fiind incercat de nevoi, fu silit sa-si mute familia intr-o casa mai mica. Nevasta lui, auzind vestea aceasta, plangea. Unul dintre copii o intreba: - De ce plangi, mama? Ea se jelui, zicand: - De-acu' vom sta intr-o casa mica, urata, si vom fi saraci. Copilul o intreba din nou: - Mama, in casa aceea mica si urata n-are sa mai fie Dumnezeu? Rusinata de vorbele copilului, mama isi sterse lacrimile si nu se mai jelui. Umbland odata pe tarmul marii, un om a gasit un saculet cu pietre negre si marunte. Mergand incet pe drum si neavand ce face, scotea pietre din saculet si le arunca in pasari cu ele. A zvarlit asa toate pietrele afara de una, pe care a dus-o acasa. Acolo i-a aratat-o unui vecin care, vazand-o, l-a intrebat cu mirare: - Unde ai gasit-o? Piatra aceasta este de mare pret. Afland aceasta, omul acela nepriceput s-a intors pe tarmul marii sa caute pietrele aruncate, dar n-a mai gasit nimic. Asa facem si noi cu zilele vietii noastre. Fiecare an, fiecare luna, fiecare zi sau ceas al vietii noastre sunt tot atatea comori pe care ni le da Dumnezeu ca sa le folosim pentru mantuirea noastra si ajutorarea semenilor, iar noi adesea le mistuim pe lucruri desarte. Iar vremea trece si intoarcere n-are, asa ca patimim si noi ca omul care arunca zadarnic pietrele gasite pe tarmul marii. In timp ce un om isi schimba roata de la masina noua, baietelul lui de 4 ani a luat o piatra ascutita si a inceput sa zgarie aripa masinii.Manios, barbatul a luat mana copilului si l-a lovit peste ea de multe ori, fara sa-si dea seama ca avea in mana o cheie. La spital, copilul si-a pierdut toate degetele din cauza numeroaselor fracturi.Cand sia vazut tatal copilul a intrebat cu ochii plini de durere: "Tati, imi vor creste degetele la loc?" Barbatul a ramas impietrit de durere; s-a intors la masina si a lovit-o de mai multe ori.Devastat de prorpriile fapte...stand in fata masini s-a uitat la zgarieturi, baietelul scrisese:"TATI, TE IUBESC"

Tria odat ntr-un sat un btrn foarte srac. El avea ns un cal foarte frumos. Att de frumos nct lordul din castel vroia s i-l cumpere. Dar btrnul l-a refuzat spunndu-i: Pentru mine acest cal nu este un simplu animal. El imi este prieten. Cum a putea s mi vnd prietenul? Dar, ntr-una din zilele urmtoare, cnd btrnul a mers la grajd, a vzut c i-a disprut calul. Toi stenii i-au spus i-am spus noi! Trebuia s i vinzi calul lordului. Dac nu ai acceptat el i l-a furat! Ce mare ghinion. Ghinion sau noroc, zise btrnul, cine tie? Toi au rs de el. Dup 15 zile ns calul s-a ntors. i nu era singur, avea n spate o mulime de cai slbatici. El a scpat din grajd, a curtat o tnr iap i, cnd s-a ntors, restul cailor s-au luat dup el. Ce mai noroc! strigar stenii. Btrnul, mpreun cu fiul su, a nceput s mblnzeasc acei cai noi venii. Dar, o sptmn mai trziu, fiul btrnului i-a rupt piciorul n timp ce ncerca s dreseze unul dintre cai. Ghinion! i ziser prietenii btrnului. Ce ai s te faci acum, fr ajutorul fiului tu? Tu eti deja n pragul srciei! Ghinion, noroc, cine poate ti? le rspunse btrnul. Dup cteva zile de la tragicul accident, soldaii lordului trecur prin sat i i obligar pe toi flcii s li se alture. Doar fiul btrnului a scpat datorit piciorului su rupt. Ce noroc pe tine! strigar vecinii. Toi copiii notri au fost dusi n rzboi, doar tu ai avut ansa s l pstrezi lng tine. Fiii notri ar putea fi ucii. Btrnul le rspunse: Ghinion, noroc cine poate ti? Povestea spune ca, in urma cu un numar de ani, un om si-a pedepsit fetita in varsta de 5 ani pt ca a risipit o hartie aurie de impachetat foarte scumpa. Omul statea rau cu banii si deveni si mai suparat cand a vazut ca fetita a folosit hartia respectiva ca sa decoreze stangaci o cutie si apoi sa o puna sub bradul de Craciun. Cu toate astea, in dimineata urmatoare, fetita i-a adus tatalui sau cutia invelita in hartia aurie, si i-a spus: "Aceasta este pentru tine, taticule". Tatal a fost rusinat de reactia sa furioasa pe care a avut-o cu o zi in urma, dar supararea lui se arata din nou cand a vazut, ca de fapt, cutia era goala. El i-a spus pe un ton raspicat: "Nu stiai domnisoara, ca trebuie sa pui ceva in cutie, inainte sa o dai cuiva drept cadou? Fetita s-a uitat in sus spre tatal sau, si cu lacrimi in ochi a zis: "Taticule, dar cutia nu este goala. Am umplut-o cu pupicuri." Tatal a ramas perplex. S-a pus in genunchi, si-a imbratisat fetita, si a rugat-o sa-l ierte pentru supararea lui fara rost. La scurt timp dup aceasta intamplare, fetita s-a imbolnavit si a murit. Se spune ca tatal ei a tinut acea cutie aurie alaturi de patul sau tot restul vietii. Si de cate ori a fost descurajat sau a avut de trecut peste situatii dificile, deschidea cutia, lua un sarut imaginar si isi amintea de toate dragostea care a pus-o fetita lui acolo. Intr-un adevarat sens, fiecare dintre noi, primim o cutie aurie cu dragoste neconditionata si saruturi de la copiii nostri, de la familie, de la prieteni. Nu putem avea altceva mai pretios decat asta. Era un baiat, nascut cu o grava maladie,pentru care nu esista leac.Avea 17 ani,dar putea muri in orice moment.O data trecind pe linga un magazin de muzica,privi prin vitrina si observa o fata de virsta lui.A fost dragoste la prima vedere.El intra.Ea i spuse surizind:Pot sa te ajut?.In timpul acesta el se gindea ca acela era cel mai frumos zimbet pe care la vazut in viata sa.Simtea impulsul de a o saruta.Bilbaindu-se zise: Da..hmmmmmmmmmmm..ummmmmmmmm.Mi-ar placea sa cumpar un CD.Fara sa se gindeasca,prinde primul CD pe care il vede si i da banii. Vrei sa ti-l impachetez?-intreba fata,zimbind din nou. El i raspunse ca da.Incetisor,ea merse in magazie,si se intoarse cu pachetul si il da baiatului.De atunci mergea zilnic la acel magazin sa compere un CD.Fata il impacheta mereu,iar el se intorcea acasa si il baga in sertar.El era prea timid pentru a o invita in oras si de cite ori incerca,nu reusea.Intr-o zi el isi lua curaj si se duse la magazin.Ca in toate celelalte zile.isi cumpara un CD,si ca intotdeauna ea il impachetta.El a luat CD-ul si in momentul cind fata era distrata a pus repede o foaie cu numarul lui de telefon pe tejghea,apoi a iesit in fuga din magazin. ;;;;;;;;;;;;Dringggggggg.Mama lui raspunde la telefon. Alo????Era fata ce intreba de fiul ei.Mama indurerata a inceput sa plinga in timp ce zicea: Nu stii??????..a murit ieri. Mai tirziu mama lui a intrat in camera fiului pentru a si-l aminti.Decise sa se uite prin lucrurile lui.Deschise sertarul si cu mare surprindere gasise un munte de CD-uri impachetate.Nu era nici unul deschis.A cuprins-o curiozitatea si neputind rezista,a luat un CD si s-a asezat pe pat uitindu-se,cind un bilet iese din pachetul din plasticMama l-a luat pentru al citi;scria: Esti frumos!!!!!!!!Ai vrea sa iesi cu mine???Te iubesc Mama emotionata deschise si alte CD-uri si gasise si alte bilete;pe toate scria acelasi lucru. Nu ezita sa spui te iubesc.Fa aceasta azi.Maine ar putea fi prea tirziu Privind prin gaura din perete, un soricel vazu pe fermier si pe sotia sa desfacand un pachet. "Oare ce se afla acolo?" se intreba soricelul. A fost ingrozit sa vada ca in pachet era o capcana pentru soareci. Intorcandu-se la ferma, soricelul dadu de veste tuturor despre ceea ce vazuse. "Este o capcana pentru soricei in casa! Este o capcana pentru soricei in casa!" Gaina a cloncanit, si-a ridicat capul si a spus: "Domnule soarece, iti pot spune doar atat. Inteleg ca este o problema grava pentru dumneata, dar nu are nici o consecinta asupra mea. Nu pot fi deranjata de aceasta informatie". Apoi soricelul se duse la porc si ii spuse: "Este o capcana pentru soricei in casa!" Porcul a fost impresionat, dar a raspuns: "Regret domnule soarece, nu pot face nimic, poate doar sa ma rog pentru tine. Poti sa fii sigur ca esti in rugaciunile mele viitoare" Soricelul s-a dus apoi la vaca si i-a si ei: "Este o capcana pentru soricei in casa!" Vaca i-a raspuns: "Wow, domnule soricel, imi pare rau pentru tine, dar in ceea ce ma priveste pe mine aceasta capcana nu ma poate rani in nici un fel." In cele din urma, soricelul s-a intors in casa foarte deznadajduit si s-a decis sa infrunte de unul singur capcana. In acea noapte s-a auzit un sunet care vestea ca ceva fusese prins in capcana. Sotia fermierului se grabi sa vada despre ce este vorba, dar din cauza intunericului nu a vazut ca in capcana era

coada unui sarpe mare si veninos. Asa ca acesta o muscase. Fermierul se grabi cu sotia sa la spital, apoi o aduse acasa cu febra mare. Toata lumea stie ca un bun remediu impotriva febrei este supa de pui, asa ca fermerul se duse si sacrifica gaina. Cu toate acestea, starea sotiei sale se inrautatea. Prietenii si vecinii venisera sa stea cu ea, iar ca sa ii poata hrani fermierul taie si porcul. Sotia fermierului nu se insanatosi si in cele din urma a murit. La inmormantare au venit atat de multe persoane incat fermierul a sacrificat si vaca pentru a-i hrani pe toti. Soricelul privea acum prin gaura din perete cu multa tristete... o fata oarba era trista si nu accepta decat ca iubitul ei sa stea langa ea...intr-o zi acesta ii propune sa se casatoreasca..fata ii spune ca pana nu va vedea nu va face asta..a doua zi fata primeste donatie o pereche de oki..transplantul reuseste..iar cand l-a vazut pe iubitul ei ca este si el orb..a spus k nu se casatoreste cu un orb.fata a plecat iar baiatul a spus:"sa ai grija de ochii mei!" ................ Am citit zilele acestea o poveste despre o familie care a primit de la o ruda in varsta o casa intr-un cartier foarte linistit. Inainte de a se muta mama, tatal si fiica lor mergeau cateva ore in fiecare zi pentru a scoate din casa lucrurile vechi, pentru a face curatenie si a pregati cat mai bine locuinta. In prima dimineata cand au ajuns in casa fiica a observat, privind pe fereastra, o doamna in varsta care isi intindea hainele abia spalate in balcon. - Mama, priveste ce haine murdare intinde vecina noastra in balcon! Pana si eu stiu sa spal mai bine decat ea! Poate ar trebui sa merg s-o invat cum se face! Sau poate sa-i spun ce sapun sa foloseasca Mama a privit la doamna in varsta care isi intindea rufele, a privit apoi la fiica ei si n-a spus nici un cuvant. Si asa, la fiecare doua sau trei zile fiica repeta observatiile, in timp ce vecina isi ntindea rufele la soare. Dupa vreo luna fiica a ramas surprinsa vazand ca vecina sa intindea pe sarma cearceafuri mult mai curate, asa ca i-a spus mamei sale: - Priveste, a invatat sa spele rufele, cu toate ca n-am avut timp sa trec pe la ea sa-i spun cum se face! Mama s-a uitat zambind la ea si i-a raspuns: - Nu, astazi am reusit sa vin ceva mai devreme decat tine si am spalat geamurile casei noastre! Si in viata se intampla de multe ori la fel Totul depinde de cat de curata este fereastra sufletului nostru, cea prin care observam faptele celorlalti. Inainte de a critica, potrivit ar fi sa ne uitam la noi insine si sa ne curatm sufletul pentru a putea vedea clar ceea ce se intampla in jurul nostru. Atunci am reusi in sfarsit sa vedem si curatenia sufleteasc a celorlalti, chiar daca ei nu sunt niciodata perfecti Fie ca afara este ploaie, vant sau soare eu ma straduiesc in fiecare zi, atat cat imi sta in puteri, sa-mi pastrez curata fereastra sufletului. Si fara indoiala azi te vad mult mai bine decat ieri! O zi fericita, in care sa intre cat mai multa lumina prin fereastra ta! Era o friguroas zi de decembrie n New York. n apropierea Crciunului, un copil sttea n faa unui magazin de pantofi; era descul, se uita int la vitrin i tremura. O doamn s-a apropiat de el i i-a spus: - Micul meu prieten, de ce te uii cu atta interes la acea vitrin? - i ceream lui Dumnezeu s mi dea cteva perechi de pantofi, a fost rspunsul lui. Doamna l-a luat de mn, l-a dus n magazin i i-a cerut vnztorului s i dea vreo zece perechi de pantofi copilului. Apoi a cerut un vas cu ap i un prosop, iar vnztorul s-a artat foarte amabil i i-a adus imediat tot ceea ce i-a cerut. Ea l-a dus pe micu n partea din spate a magazinului, i-a scos mnuile, i-a splat picioarele i i le-a ters cu prosopul. Vnztorul a venit i cu nclmintea. Copilul a probat mai multe perechi, iar doamna i-a cumprat cteva din ele. A adunat perechile de pantofi i i le-a dat copilului, dup care i-a mngiat prul i i-a spus: - Fr ndoial, micul meu prieten, acum te simi mai comod! n timp ce doamna se pregtea s plece, copilul a luat-o de mn i privind-o cu lacrimi n ochi, i-a rspuns cu aceste cuvinte: - Suntei soia lui Dumnezeu? Intr-o zi, un tanar sarac care vindea diferite marfuri din poarta in poarta ca sa-si plateasca studiile la universitate, gasi in buzunar doar o moneda de 10 cents si-i era foame. Decise sa ceara ceva de mancare la urmatoarea casa. Dar nervii lui l-au tradat cand ii deschise usa o femeie superba. In loc sa ceara ceva de mancare, ceru un pahar cu apa. Ea se gandi ca tanarul parea infometat, asa ca ii aduse un pahar mare cu lapte. El il bau incet si dupa aceea intreba: -Cat va datorez? -Nu-mi datorezi nimic, raspunse ea. - mama mea ne-a invatat ca trebuie sa fim mereu buni cu cei care au nevoie de noi.. - Si el raspunse: va multumesc din suflet...! Cand Howard Kelly pleca de la casa aceea, nu numai se simti mai usurat, dar si increderea in D-zeu si in oameni deveni mai puternica. Fusese pe punctul de a abandona studiile din cauza saraciei. Dupa cativa ani, femeia se imbolnavi grav. Medicii din satul ei erau ingrijorati. Dupa putin timp au trimis-o in oras. Il cautara pe Dr. Howard Kelly pentru o consultatie. Cand el auzi numele satului din care provenea pacienta, simti in ochi o lumina speciala si o senzatie placuta. Imediat Dr. Kelly urca din holul spitalului in camera ei. Imbracat in halatul lui, doctorul intra sa o vada. Capriciile destinului, era ea, o recunoscu imediat. Se intorase in sala vizite determinat sa faca tot posibilul sa-i salveze viata. Din ziua aceea urmari cazul femeii cu cea mai mare atentie, ea fu operata pe cord deschis si se recupera foarte incet Dupa o lunga lupta, ea invinse boala...! Era in sfarsit sanatoasa..! Dat fiind ca pacienta era in afara oricarui pericol, Dr. Kelly ceru biroului administrativ sa-i trimita factura cu totalul cheltuielilor, ca s-o aprobe. O recontrola si o semna. Mai mult, scrise ceva pe marginea facturii si o trimise in camera pacientei. Factura a ajuns in camera pacientei, dar ei ii era teama sa o deschida, pentru ca stia ca ar fi lucrat pentru tot restul zilelor sale ca sa plateasca costul unei interventii atat de complicate... In sfarsit o deschise si ceva ii atrase imediat atentia: pe marginile facturii citi aceste cuvinte... Platita integral acum multi ani, cu un pahar de lapte (Semnat) Dr. Howard Kelly