Sei sulla pagina 1di 199

loan

Bradu

- 14 4NDf8CU

loan Bradu - 14 4NDf8CU • • • • • 110043 B.C.U. • IASI • Bucure

loan Bradu - 14 4NDf8CU • • • • • 110043 B.C.U. • IASI • Bucure

110043

B.C.U. • IASI

loan Bradu - 14 4NDf8CU • • • • • 110043 B.C.U. • IASI • Bucure

Bucure ti

loan Bradu - 14 4NDf8CU • • • • • 110043 B.C.U. • IASI • Bucure

r

Descrierea

IAMANDESCU, IOAN-BRADU

CIP a Biblotecii

Nationale

Psihologie

medicala /loan

a Romaniei

Bradu lamandescu-

Bucure ti: lnfomedica, 2005- 3 vol. ISBN 973-7912-50-0 Vol. 1 : Psihologia SanaU1tii. 2005.- Bibilogr. ISBN 973-7912-51-9

159.9.61

© 2005 - lnfomedica

s.r.l.

Psihologie

medicala

vol 1 Psihologia

Sanatatii

loan Bradu IAMANDESCU

ISBN:

973-7912-50-0

973-7912-51-9

Toate drepturile rezervate Editurii

INFOMEDICA.

Coperta realizata de Gabriel Petrescu

Nici o parte din acest volum nu poate fi copiata

fara permisiunea

scrisa a Editurii

INFOMEDICA.

Drepturile de distributie

In strainatate apartin In exclusivitate

editurii.

Copyright ©2005 by INFOMEDICA s.r.l. All rights reserved.

Tehnoredactare computerizata:

Editura INFOMEDICA

T

Bucure

ti, $os. Panduri

35, 81. P1B,

Sc. A, Ap. 33-

e

./Fax: 0211410.04.10; 410.53.08; e- mail: redactia@infomedica.ro

Desig ni

layout: Alexandru Simian

Tipar executat Ia tipografia

INFOMEDICA

INFfWtedica

Dezvoltarea

actuaHi a

Psihologiei

#

Sanatatii

Pre f . ata Autorului

formeaza

obiectul

primului

volum al "trilogiei" Psihologiei Medicale (nume pastrat de noi cu termen gener ic pentru toate disciplinele component e). Autorul cartii de fata (in dubla sa calitate de medic §i psiholog) apreciaza "na§terea" §i avantul considerabil al acestei disCipline ca fiind rezultatul implicarii profesionale entuziaste cu aflux novator §i rezultate practice remar cabile a psihologilor, fascinati de bogatia problemelor puse de patologia somatica, un teritoriu mai putin explorat de ei decat patologia psihiatrica.

De fapt, ultimele 3 decenii au fost marcate de aparitia Psihologiei

Sanatatii

- definita de catre Matarazzo (1980) ca ,o disciplina creata, in primul rand, pen

tru psihologi, chemati sa-§i puna in valoare cuno§tintele teoretice §i abilitatile practice specifice in cercetarea §i rezolvarea problemelor psihologice implicate in actul medical", cu precadere din domeniile patologiei interne (specialitatile "medicale") §i externe (specialitatile chirurgicale). Aceasta "aparitie" nu reprez inta , in fond, decat o desprindere (§i amplificare considerabila!) din trunchiul psihosomaticii, a unei ramuri consacrata cu prioritate pastrarii §i cultivarii sanatatii dar care i§i revendica un teritoriu (eel al problematicii psihologice a bolii) pe care pana atunci 11 abordau psihosomaticienii proveniti in special din randul psihiatrilor dar §i al medicilor generali§ti (exemple "de calibru" pre cum Balint §i Luban Plozza ).

Cartea de fata trateaza cu argumentele psihologiei, originea §i natura com portamentelor fata de sanatate (bune salutogenetice sau rele patogenetice) ce stau la baza principalelor boli implicate in 80% din mortalitatea generala de pe

A

glob. In acela§i timp ea 1ncearca sa propuna solutii pentu o viata potrivita cu dic- tonul stramo§esc "mens sana in corpore sano", care sa permita atingerea unor va A rste

A ma1 Speram

vor aprecia utilitatea acestei carti, ci §i marele public, caruia 1i este, in primul

rand dedicata.

ntate.

ca nu numai

medicii,

psihologii

§i studentii

facultatilor

respective

Prof. Dr. loan Bradu Iamandescu

-

- I. Perspectivele abordarii psihologice ale bolnavului de catre medic II. De Ia psihosomatica Ia psihologia
- I. Perspectivele abordarii psihologice ale bolnavului de catre medic II. De Ia psihosomatica Ia psihologia

I. Perspectivele abordarii psihologice ale bolnavului de catre medic II. De Ia psihosomatica Ia psihologia sanatatii. Scurt istoric. 3 Campul de preocupari actuale

1

PSIHOLOGIA SANATATII PARTEAI

Sanatatea umana intre comportamente

protectoare (salutogenetice)

22

i de rise pentru imbolnavire Cap. 1 . Domeniul de preocupari al psihologiei sanatatii

 

22

Cap. 2. Sanatatea i determinantii sai bio-psiho-sociali

25

Cap. 3. Stilul de viata i

sanatatea.

Factorii psiho-sociali

i

resursele biopsihologice individuale

 

37

Cap. 4. Conduite salutogenetice i de rise pentru imbolnavire

43

Cap. 5. Modelul bio-psiho-social (Engel) al sanatatii i bolii

57

PARTEAA II A

Abordarea specifica a unor comportamente

co rise pentru imbolnavire

67

67

77

88

Cap. 1. Fumatul Cap. 2. Consumul de alcool Cap. 3. Obezitatea Cap. 4. Drogurile Cap. 5. Tulburarile de somn Cap. 6. Tulburari functionale sexuale psihogene

101

109

115

PARTEAA III A

Stresul psihic - factor modulator complex al sanatatii. Cap. 1. Cadru conceptual Cap. 2. Cauze psihosociale Cap. 3. Vulnerabilitatea psihica Ia stres Cap. 4. Factorii moderatori (co rol de tampon) ai impactului agentilor stresori. Cap. 6. Modificarile patologice induse de catre stresul psihic. Cap. 7. Principii de conduita antistres

123

123

141

147

155

161

171

' '

'

'

I. PERSPE EB

I. PERSPE EB ELE - LUI DE - EDIC Statufind relatia In plan psihologic dintre medic

ELE

-

I. PERSPE EB ELE - LUI DE - EDIC Statufind relatia In plan psihologic dintre medic

LUI

DE

-

I. PERSPE EB ELE - LUI DE - EDIC Statufind relatia In plan psihologic dintre medic

EDIC

Statufind relatia In plan psihologic dintre medic §i pacient ca obiect de studiu major, Psihologia Medicala §i subramurile sale considerate de noi (Psihologia Sanatatii. Psihosomatica §i Medicina Comportamentala) au In vedere, In mod inevitabil, analiza unui vast ansamblu de atingeri ale persoanei bolnavului reprezentate de impactul bio psiho-social al bolii §i care Ii determina conduita acestuia fafli de medic §i echipa tera

peutidi dar §i fafll de rigorile tratamentului bolii care, adeseori, Ii mod(ficli via(o ·i rela[iile cu cei dinjur. I " n plus, acelea ·i subramuri - cu preclidere Psihologia Sclmzta{ii

- studia::li atitudinile

individului i

societatii fata de sanatate ca

pentru pdstrarea

·i cultivarea

acestuia dar

·i pe cele cu rise pentru

·i comportamentele fmbolndvire.

Considerand relatia. specifica profcsiunii medicale, dintre medic (sau studentul sta giar medicinist) §i pacient, este obligatoriu sa mentionam faptuJ ca ea se desfa§Oara Intr-un don1eniu explicit, tehnic-profesional ( culegerea de date despre boala. ex amen obiectiv §i investigatii paraclinice. prescriptii §i manevre terapeutice, recomandftri cu caracter socio-profesional etc.) §i Intr-un domeniu, implicit - psihologic de care se ocupa, a§a cum s-a ararat, psihologia medicala dar §i alte discipline precum sociologia, bioetica, antropolgia. a) Daca, Insa, vom privi aceasta relatie interpersonalft dintre medic §i pa, iL nt (RIP Dr.-Pt) prin prisma celor trei planuri* de desfa§urare a sa- intelcctual, afectiv §i moral (cu inevitabile Intrepatrunderi §i superpozabilitati) - va trebui, de asemenea. sft izolftm latura tehnica a actului medical de cea psihologicft, prin fixarea ei In planul ,intelec tual" al RIP Dr.-Pt (absolutizatrt, de altfcl, de multi medici, care ignora aspectele emotionalc), In timp ce latura psihologica a actului medical este implicata In toate cele trei planuri mentionate (lamandescu, 1995). Unitatca dintre cele doua laturi (tehnicistft §i psihologica) ale actului medical este o realitate ce poate permite - doar din ratiuni didactice - analiza, ca §i lnsu§irea lor sepa rata In anii de formare a viitorului medic §i ,dupa aceea''.

b) Indifcrent

de deosebirile

de nuante. consideram

eft existft un consens

de opinii

"'Autorul

s-a inspirat i a aplicat Ia relatia <.Jintremedic i pacient din subimpartirea

facutft de J. Piaget

(cit. de Popescu Neveanu) a oricarei relatii interpersonale

si moral.

'

in trei planuri de desfa urare: intclectual. afcctiv

asupra necesitatii s[t devinft un foarte

unei dozari optime intre tiint a i

psihologie pentru

bun medic,

eliminand

doua atitudini extreme:

eel care

aspirft

-

absolutizarea

laturii tehniciste

a medicinei,

atitudinea biologizanta prin con

siderarea

bolnavului

ca un ,aparat

ce necesita

reparatii''

§i pcrmite

manipularea

lui

,ca obiect";

- absolutizarea laturii psihologice a actului medical, atitudinea psihologizan ta

continflnd primejdia pedalarii excesive pe aspectul relational (pe ,,subieqii" actu lui

medical) i a pierderii sau a neglijarii obiectului de baza boala, cu substratul §i mecanismele sale de evolutie.

al relatiei

tcrapeuticc,

In sfar iL Sahleanu i

Athanasiu (In ,Psihologia

profesiunii

meclicalc")

adaugft In

sfera de preocupari a psihologiei

siunii medicate, separat de problematica relatiei interpersonale medic-pacient ( accasta

din urma fiind - In opinia noastra- ,miezul'' acestei discipline i pe care autorii

nati o clefinesc ca fiind ,,drama existentei umane proiectata pe coordonatele bolii, sufc

rintei, mortii i interactiunii filantropice ,antropofile'" ).

medicale

(PM)

§i problematica psihologica a profe

mentio

Totodata,

lncercand

o delimitare

de esenta,

se poate spune ca Psihologia

Sdnlitl7[ii

·i Medicina

Comportmnentaltz

opereaza

dominant

sociologic i filosofic - In timp ce Psihosomatica

cu

concepte de ordin psihologic

predominant

utilizeaza

argumente

tiziologice i patofiziologice, toate trei aqionand cu operatori respectivi asupra datelor furnizate de observatia clinica.

II.

DE

-

-

PUL

-

II. D E - - PUL - - Til . SCUR T 1ST - DE PRE

- Til . SCUR T 1ST -

DE PRE

II. D E - - PUL - - Til . SCUR T 1ST - DE PRE
II. D E - - PUL - - Til . SCUR T 1ST - DE PRE
II. D E - - PUL - - Til . SCUR T 1ST - DE PRE
II. D E - - PUL - - Til . SCUR T 1ST - DE PRE

Medicina actuaHi se 1ndreapta spre o orientare psihologidi, aUit 1n privinta aprecierii

1n majoritatea

factorului psihologic

ca agent

etiologic

(factor

de rise sau declan§ant)

bolilor somatice ("fizice") plurifactoriale, dit §i 1n cea a considerarii lui ca agent

z.or de stznlitate" (fie exclusiv -1n cazul psihoterapiei- fie, eel mai adesea,- adjuvant Ia terapia medicamentoasa ori de alta factudi).

/ tnzi

A

In plus, ratiuni etice - legate de pastrarea demnitatii omului suferind, adeseori tor- turat (fizic §i psihic) de catre boala- au impus considerarea atenta a dimensiunii psiho-

Iogice a actului medical centrat pe relatia dintre medic (inclusiv personalul de lngrijire) §i pacient ( adeseori §i cu familia acestuia). in acest context de infuzie in practica me dicala a unor concepte psihologice §i sociologice au aparut in planul pregatirii didactice

a studentilor medicini§ti, dar §i al celor de Ia facultatile de psihologie, doua discipline de interferenta intre medicina §i psihologie: psihosomatica, corespunzfmd interrelatiei dintre psihic §i corp, aprofundata Ia nivel de mecanisme psihofiziologice - §i psiholo

gia medicaHi (PM), axata pe studierea problemelor psihologice pe care o boala soma rica le pune bolnavului, inclusiv (§i In special) relatia sa In plan psihologic cu medicul

§i echipa terapeutica.

Referitor Ia conceptia psihosomatidi, admisa cvasiunanim ca baza teoretica a abordarii bolnavilor in cadrul diverselor specialitati medico-chirurgicale, se cuvine sa mentionam faptul ca medicina contemporana a asimilat, de cfiteva decenii, aceasta con ceptie, fapt ce permite medicului practician somatician sa evalueze implica[iile etiopoto genice alefactorilor psihologici In aparitia §i evolutia unor boli somatice (in primul rand cele psihosomatice) dar §i sa trateze - In limitele competentei sale - manifestrtrile psihi att·ice dintr-o serie de boli somatice (tumori cerebrale, endocrinopatii etc.), abordand cauzele somatice ale acestora.
A Intrucfit tulburarile patologice psihice sunt abordate din punct de vedere diagnos- tic §l terapeutic de catre psihiatri - familiarizati cu notiuni de psihologie generala §i, mai ales, cu acelea de psihopatologie §i psihofarmacologie - este firesc ca medicii somati cieni - de Ia medicii de familie §i interni§ti, pana Ia cei din specialitatile chirurgicale - sa trateze conform pregatirii lor de specialitate multitudinea de boli somatice, avand lnsa datoria moralrt §i profesionala de a considera intr-un mod avizat implica\ia cauzalrt (eti ologica) a factorului psihologic In bolile pe care le trateaza, ca §i implicatiile psiholo gice (somato-psihice) ale acestor boli asupra psihismului bolnavilor afectati. Adaugand

la aceste ,datorii psihologice" fata de bolnavii somatici problemele pur psihologice

care apar inerent in cadrul relatiei dintre medic §i pacient, ca §i diversitatea tdisa

turilor de personalitate ale acestuia

al

psihologiei medicale.

a medicilor somaticieni devine o

problema serioasa, careia lnvatamfmtul medical a lnceput sa-i acorde atentia cuvenita In tarile dezvoltate, In special Anglia, Elvetia, Germania, Olanda, Spania §i tarile scandi nave §i sau SUA §i Japonia. in planul didactical pregatirii viitorilor medici, se remarca includerea unor cursuri §i lucrari practice de Psihologie Medicala pc durate de studiu

variind lntre 6 semestre, In tari precum Elvetia, i 2 semestre In Ungaria (I curs sapta

mfmal + I lucrare practica saptamfmal,

s-a reu§it, totu§i, introducerea dupa revolutie a acestei discipline In lnvatamantul medi cal ).

din

unna,

intram

astfel

In domeniul

de aqiune

Putem

observa,

a§adar,

di pregatirea

psihologica

adica

de

4 ori

mai mult dedit

In Romania.

unde

Un

proces

similar,

de

a

se

acorda

mai multli atenfie

problemelor

psihologice

ale

holnavilor somatici, se inregistreaza in randul psihologilor clinicieni care au realizat, de

circa doua decenii. faptul ca o direqionare a lor exclusiva spre lngrijirea bolnavilor psihiatrici nu le epuizeaza posibilitatile terapeutice carora ei le-ar putea da o utilizare optimala In cadrul programelor comunitare de modificare a comportamentelor cu rise pentru boala ale unor bolnavi, In special psihosomatici, cazuti prada unor adevarate vicii precum fumatul, excesul de a!cool, excesul de alimentatie (sau ali mente nesrmatoase ), sedentarismului §i lnclinatiei catre drog. De altfel, Asociatia Psihologilor Americani considera Psihologia Clinica a Sanatatii

(Clinical Health Psychology) drept o adevarata ,specialitate pentru secolul XXI'' (Cynthia BeJar). iar Asociatia Psihologilor Canadieni regreta abordarea tardiva de catre psihologi a prohlematicii bolilor ''fizice'' ( somatice ), responsabila de decesul a 80o/r,din popuLqia globului.

Din

pacate.

In ultimele

dourt decenii

a aparut

o disputa

de

taxonomic

dintre

disci

Medicala. Psihologia

Sanatatii, Medicina Comportamentala), care revendica. fiecare pentru sine. conceptele,

care

sanatatii §i a holii, (modelul omonim al G Engel) ca §i din cea a relatiei lor cu medicul §i cu echipa de lngrijire.

In

plinele desprinse din trunchiul Psihosomaticii (Psihologia

- se aplica bolnavilor somatici* analizati din perspectiva

,Prestidigiuqia"

cu care autorii

contemporani

(englezi

hio-psiho-sociala

au lnlocuit

sau americani)

a

anii '80 ai sec XX Psihologia Medicala cu doua denumiri actuale- Psihologia Sanatatii

(Health Psychology) (HP) §i Medicina Comportamentala (MC) - ne-a obligat

Ia o

prudcnta i

fiecareia

riguroasa

cele

dintre

delimitarc

doua

a domeniilor

constitutive

(uneori

greu

de disociat

ale

discipline)

dar nu a reu§it sa ne convinga de utilitatea

renuntarii Ia tennenul de Psihologie Medicala, deoarece. consideram

ca tot acest /ast

teritoriu

-

cuprinzand

probleme

de interferenta

dintre medicina

§i psihologie

- poate

fi

Holno\·ii sonwrici = bolnavi cu sufcrinte .Jizicc". corporalc. din domcniul patologici interne (

didacticil.ln aceasta categoric se face "pre < 1 "c difcrenti<

medicalc")

i externe (chirurgicalc). lncadararea

de /Jo/nol'ii psihiutrici, CLI boJi psihice. studiai de catre psihiatrie.

5

eel mai bine desemnat prin sintagma '"aspecte psihologice ale medicinei" ( exprimat{i lapidar ca Psihologie Medicala).

Toate aceste aspecte psihologice fac referire Ia cele doua entiUiti majore antagonice c'1lreformeaza obiectul de studiu (§i de practica) al profesiunii medicale.

sanatatea propusa de noi spre abordare psihologica de ditre Psihologia Sanatatii §i

boala (asupra direia am propus sa-§i centreze preocuparile Medicina Comportamentala. Scindarea Psihologiei Medicale In cele doua ramuri mentionate nu poate eluda fap

tul ca o serie de problematici, ca de exemplu stresul psihic sau comportamentele de rise

pentru boali:i sunt comune, superpozabile- dar

cat §i Medicinii Comportamentale. Trebuie sa subliniem §i faptul ca disputele cu privire Ia numele care trebuie sa-l poarte acest domeniu interdisciplinar nu trebuie sa priveze corpul medical sau al psihologilor clinicieni (ca §i al studentilor medicini§ti sau psiho logi) de posibilitatea lnsu§irii unor notiuni ce se lnscriu, cu foarte putine exceptii, In aceea§i problematidi (mai sus mentionata), indiferent de numele disciplinei care le revendica apartenenta. Din acest motiv, vom prezenta aceasta problematica sub forma unor capitole a caror grupare se constituie domeniul de definit}e al Psihologiei Sanatatii, Medicinii Compor tamentale dar §i al Psihosomaticii pe care o consideram ca cea de-a treia componenta a Psihologiei Medicale (de§i, a§a cum se va vedea din scurtul istoric asupra abordr1rii psihologice a bolnavilor somatici, termenul de psihosomatidi a precedat pe eel de psihologie medicala).

cu alte accente-

atat Psihologiei

Sanatatii

Prin urmarea, ca o reflectare a unei conceptii personale a autorului lucrarii de fata,

Psihologia medicala constituie un ansamblu de domenii care studiaza aspectele psi

hologice ale bolilor somatice

(fizice). Aceste

domenii,

ce reprezinta

continutul

de pre

ocupari

al psihologiei

Illedicale, sunt urmatoarele:

I. Psihologia sanatatii:

Cum putem rlinulne slinlito.yi?

I. formarea unor deprinderi (conduite) salutogenetice

2. stresul

psihic - privit ca o provocare

din partea

mediului

natural

§i social

-

necesitand

eforturi

de adaptare,

uneori

soldate

cu ,costuri"

reprezentate

de ,boli

§i

nefericire"

(Selye)

3. conduitele

de rise pentru

lmbolnavire

patogenice)- ex. fumat,

II. Psihosomatica:

alcool, droguri,

etc.

(conduite

nocive

pentru

sanatate

=

Cum ne hi/tun efectele?

fmbolrulvim datoritli stresului

·i cum putem set-/ evitc'1nzsau sd-i ani

4. aqiunea

inductoare

de tulburari

patologice

( ac[iunea

patogenetic£1) a facto

rilor psihici exercitata

analizate Ia nivel de mecanisme psihoneuroendocrine ·i imune

corpului

(somei)

= tulburari

asupra

§i boli psihosomatice,

r

5.

rilsunetul

psihologic

a/

bolii

smnatice

(tulburari

somato-psihice,

adica

reaqii emotionale §i comportamentale sau chiar sindroame psihiatrice reactive Ia

disconfortul

somatic i

situatia de bolnav ).

6. Tratamentul

simultan (psihologic

§i medicamentos)

al bolilor psihosomatice.

III. Medicina Comportamentala

Cum ne cmnportttm c[md suntem bo/navi?

7.

rasunctul

bolii,

ca situatie de impas esential, asupra

vietii

bolnavului

cu

afcctarea

calitatii

vietii

acestuia

= situatiile

bolnavului

ca

purtator

a! unui

statut

social

specific

8.

relatia dintre medic §i bolnav cu consecintele

ei

In raport

cu complianta

terapcutica

(aderenta

Ia tratament),

efectul

Placebo,

etc.

9.

comportamentul

diverselor

subpopulatii de bolnavi din punct

de vcderc

al

varstei,

sexului

§i natura diverselor

boli.

2. SCURT ISTORIC ASUPRA DISCIPLINELOR DE INTERFERENJA DINTRE MEDICINA $1 PSIHOLOGIE

A. DEZVOLTAREA PSIHOSOMATICII (LA iNCEPUT A FOST PSIHOSOMATICA !}

Dualismul cartezian (,Materie §i Spirit'') s-a propagat In gandirea medicala, difc rentiind bolile mintale de cele somatice de o maniera care tindea sa infirme viziunea hipocratica ce sustinea unitatea §i interdependenp dintre cele doua ,compartimente" ale fiintei umane. A existat o latura pozitiva a acestei diferente deoarece - In zilele noastre, dar §i In urma cu diteva secole - a devenit din ce In ce mai greu pentru un medic sa cunoasca, lntr-un mod eficient pentru bolnavii sai. ambele categorii de boli, iar con secintele unei astfel de con§tientizari se vad In zilele noastre, cand psihiatria cste net dis tincta de restul specializarilor medico-chirurgicale, (somatice, ,nepsihiatrice" ). In acela§i timp, a devenit tot mai clar faptul ca suferintele In plan psihologic pot srt

genereze nu numai boli psihice, ci §i boli somatice (denumite psihosomatice), dar §i crt anumite boli somatice, ca de exemplu tumorile cerebrate, insuficientele de organ (hepatica, renala sau chiar respiratorie §i cardiaca) pot antrena tulburari psihice

- XX, a luat

na§tere Medicina Psihosomaticli ce §i-a revendicat sursa primara In coala din Kos a lui Hipocrate §i care, ulterior, a lmprumutat termenii de specialitate (cum ar fi eel de psiho somatica utilizat de Heinroth pentru tulburarile somnului) din randul conceptelor psihi atriei dominata de gigantul Freud §i elevii sai dar §i de alte mari personalitttti cu duble valente - de medic §i psiholog.

importante (mergfind

Intr-o astfel

pana Ia stari delirante

sau comatoase).

,

de perioadrt,

situata lntre sfar§itul

sec. XIX §i lnceputul

sec.

.

7

Viziunea

psihanalitidi

explica bolile psihosomatice

a impregnat

psihosomatica

printr-o

tendinta

de

prin cauze exclusiv psihologice fara a se considera

a

In

se

mod competent

,,_

baza

biologica

(adesea

moleculara)

1astmul

bron§iC, boala coronariana,

boala ulceroasa,

boli

a unor

extrem

inflamator:

reumatismul

de raspfmdite

poliartrita

reumatoida, spondilita anchilozanta

etc.). 0 astfel de exagerare

a constituit-o

,limbajul

simbolic al organelor" care- duprt ce define§te In mod convingator tulburarile psihoso matice de conversie (existente prioritar la isterici) - e§ueaza In ridicol atunci dind lncearca sa explice astmul bron§ic, boala cu substrat genetic, markeri imunologici §i

cauze perfect delimitate: alergenii. Explicatia ,simbolica"

a astmului

este data prin frus

trarea copi lului de dragostea materna, resimtita In timpul coitului cuplului parental §i

transpusa simbolic Ia nivel bron§ic propriu printr-un spasm generator al crizei de astm

(fftra comentarii.ln sec. XXI!). De asemenea, o exagerare a constituit-o tentativa (dealt fel

plauzibila!)

a autoarei,

celebra In lumea psihosomaticii,

Flanders

Dunbar, de a afilia

fiecareia dintre bolile psihosomatice un anume tip de personalitate,

fapt ce neglija,

lndt

din

start. experienta

medicilor

nepsihiatri

(,,somaticieni"')

care

lngrijeau

bolnavi

afectati

arterial a), ceca ce ar fi condus la un aberant ,triplu tip" de personalitate. Aici s-ar lnscrie

de eel putin 2-3 holi psihosomatice

asociate

(de ex. astm,

ulcer,

hipertensiune

§i teoria

conflictelor

specifice capabile

sa grupeze

aceste

boli

psihosomatice,

precum

ce

oamenii atlati In situatii contlictuale asemanatoare fac alte boli sau ramfm neafectati din punct de vedere patologic.

hipertensiunea

arterialrt,

teorie

elaborata

de

Alexander,

putea

explica

de

care

nu

Totusi.

aceste

din

urma

doua

teorii

au meritul

- relevat

de cercetarile

din

ultimele

- torului psihologic asupra organismului

sori - studiata in prezent de c[ttre epidemiologi,

totea psihicd (. ·ide organ)fa[d vidului afectat.

decenii

cele

de

a sesiza

doua

componente

aflate in disputa pe terenul intluentei fac-

uman: col?fzgura[ia (pattern-ul) agen[ilur stre

psihologi

in variabilele

§i sociologi

- §i vulnerahili

ale indi

de personalitate

de stres, lnscrisa

insa.

Prin urmare,

a§a cum

nici Columb

America

- atat Fl. Dunbar

dit

nu §i-a atins tinta calatoriei

sale - dc:;copcrinJ.

i J. Alexander ii regasesc o parte din teoriile

lor intr-o

serie de concepte

psihosomatice

contemporane

precum

tipul

comporta

mental A descris de Rosenman §i Friedman (in prezent avfmd o specificitate mai redusa, nu numai pentru boala coronariana, ci §i pentru multe ale tulhurari §i boli psihosoma

tice) sau factorii de stres profesional postulati de Karasek §i Them·ell - ca favorizand infarctul miocardic - sub forma variabilelor de control decizional scazut §i supralndir

carea muncii, In conditii de monotonic a efectu[trii sarcinilor

de serviciu.

0 alt[t confirmare

a teoriei contlictelor

specifice a lui Alexander

o constituie

tern-ul

horn1onal specific diferitelor

tipuri

de emotii

- cu impact

somatic

§i pat

specific

hormonilor respectivi - eel mai cunoscut fiind efectul deprimant asupra imunitatii exercitat de cortizolul crescut In cursu! stari lor depresive.

A

Intrucat aceste exemple se refera Ia domeniul

Psihosomaticii

- axat pe mecanismele

patogenezei psihogene- se poate 1ntelege de ce, data fiind enorma diversitate a situa tiilor stresante capabile sa imbolnaveasca ,la un moment dat" organismul uman, acesta

r

este afectat numai Ia nivelul unor organe ,fragile'' care canalizeaza Iocalizarea efectelor stresului psihic, generand a§a numitele boli psihosomatice. In acela§i timp s-a conturat cadrul psihologic al relatiei dintre medic §i pacient- ca element constitutiv al actului medical menit sa faciliteze sau sa i'ntarzie vindecarea. Extensia cadrului de studiu al acestei relatii prin apelul Ia alte discipline umaniste pre

cum sociologia medicala, bioetica, antropologia, etc. a condus Ia desprinderea

domeniul Psihologiei Sanatatii a unei noi discipline centrata prioritar pe Relatia inter personaHi dintre medic §i pacient dar §i pe dimensiunea psihosociala a tipurilor de con duite capabile sa genereze lmbolnaviri sau pe comportamente nocive pentru sanatate, capabile sa aduca organismul uman In contacte cu puternice noxe: tutunul, alcoolul, ali mentele bogate In grasimi, sedentarismul etc.

din

Aceasta adevarata ,Coasta a lui Adam" -de sorginte psihosomatica a fost denumita

Psihologie Medicala In tarile Europene, mai putin i'n Elvetia, unde s-a creat un termen echivalent, Medicina PsihosociaHi. Pentru cei interesati de istoricul Psihosomaticii recomandam o inegalabila mono

grafie - nu numai sub aspect

- Elemente de psihosomatica feminina, Ed. Medicala, Bucure§ti.

documentaristic

- elaborata

i'n 1977 de Valeanu i

Daniel

B. APARITIA PSIHOLOGIEI MEDICALE $1 METAMORFOZELE El SEMANTICE

Cartea de fata i'ncearca sa prezinte elementele constitutive ale Psihologiei Medicale, denumita, (spre sffrr§itul sec. XX, In Elvetia §i Germania) Medicina Psihosociala, In zilele noastre, ,disparuta din punct de vedere semantic" §i i'nlocuita cu Psihologia

Sanatatii. Aceasta noua eticheta data Psihologiei Medicale- dupa o limitare conceptua la Ia studiul comportamentelor (de aici §i un alt termen, ,Medi.cina Comportamentalrt" ) implicate In prezentarea §i redobandirea sanatatii conform M. Brouchon-Schweitzer §i

R. Dantzer, ( 1994) - ajunge sa-§i anexeze teorii apartinfmd, i'n treCLtt, Psihologiei

Medicale sau Medicinii Psihosociale, i'n lucrari mai recente de Psihologia Sanatatii, (In diferite variante de titluri) elaborate de Sarafino ( 1995, 2005), Jane Ogden. 2000, David Marks , 2002, Paul Benett, (2000)§i Michelle Crossley, (200 I), etc

Pfma Ia enumerarea principalelor elemente de continut ale acestor §tiinte de inter fata dintre Psihologie (dar §i Sociologie) §i Medicina, vom mai face doar dlteva re

marci, tot cu caracter istoric asupra acestei evolutii. Cel mai important moment al evolutiei Psihologiei

plan psihologic dintre Medicinii Psihosociale.

zinta o amplificare, mai ales i'n plan social, a elementelor constitutive ale Psihologiei Medicale (PM). Astfel, perioada de ,lntlorire" a PM, cu extensie rapida sub raportul abordarilor teo retice (§i mai putin din punct de vedere al aplicarii practice a acestor concepte), a durat pfma spre anii '80, cfmd dezvoltarea uria§a, ca §i recunml§terea oficialrt a acestei disci-

ni

Medicale,

care

centrat

condus

din

pe relatia

In

medic §i bolnav,

se

pare

acela

a spune ca aceasta

Ia aparitia

urma

rep

e

Ca sa fim mai exaqi,

se poate

·B.C,U· ·q

·B.C,U· · q Eu :. -- • - 9 pline a condus- i'n mod paradoxal- la

Eu :.

--

-

9

pline a condus- i'n mod paradoxal- la ,disparitia ei semantidi" prin inlocuirea denumirii ei - eel putin in Elvetia §i Germania - cu aceea de Medicina Psihosociala iar in USA, Anglia, Olanda, Spania, tarile scandinave §i alte tari cu aceea de Psihologia Sanatatii, au mai spre zilele noastre de Medicina Comportamentala. Sa ne explicam. OdaHi cu raspandirea conceptiei psihosomatice in randul corpului medical, legata de eforturile unor reputati autori precum J. Alexander, Fl. Dunbar,

French,

Kourilsky,

Lipowski,

von Uexkull,

Klotz, B.P. Schneider,

A. Haynal,

E.

Heim etc., o imediata consecinta a acestei reconsiderari a interventiei factorului psihic in etiopatogenia bolilor somatice a fost aceea a studierii influentei pe care o are cli

frenator sau

accelerator in procesul vindecarii. 0 importanta capitala in aceasta directie au avut-o lucrarile lui Michael Balint (lucrarea sa de capatai ,The Doctor, his Patient and the Illness"); acesta a initiat o adevarata doctrina a introspectiei §i eticii asupra relatiei medic-pacient cu rol de catharsis pentru medicii care se implica emotional intr-un mod plin de o reaHi abnegatie in tratarea pacientilor pe care ii au in grija. Parcurgand - din punct de vedere emotional, alaturi de bolnavi - drumul spre vin- decarea acestora sau trecerea lor in neant (in cazul incurabilitatii), medicii au inceput sa gaseasca raspuns la multe intrebari despre ce este bine §i ce este rau in modul cum ei se comporta cu pacientii lor, dincolo de sfaturile medicale propriu-zise acordate.

matul psihic al relatiei dintre medic i

pacient asupra evolutiei

bolii:

Luand in consideratie toate aceste probleme- ce vizeaza in ultima instanta autoana

emotionale a medicilor izvorata din implicarea lor afecti va in tratarea

liza vietii

pacientilor - Balint a ibtemeiat grupurile care ii poarta numele, reu§ind sa atraga o multime de aderenti intr-o activitate cu caracter de intruniri periodice cu mari beneficii in plan psihologic (veritabil catharsis colectiv) §i etic pentru medicii participanti.

Ulterior, prin activitatea unuia dintre elevii lui Balint, Boris Luban-Piozza, aceste grupuri - initial formate din medici generali§ti §i conduse de catre un psihiatru sau un coleg cu experienta grupurilor Balint - §i-au Hirgit componenta, prin cooptarea la dis

cu[ii §i a studen[ilor medicini§ti sau a asistentelor medicale (modelul Ascona). iar ulte rior §i a membrilor familiei bolnavilor (modelul Monte Verita).

" In spiritul acestei tendinte de atragere a unor forte

umane §i foruri organizationale

(din afara relatiei strict duale dintre medic §i pacient) in serviciul promovarii sanatatii bolnavilor, inclusiv in studierea interventiei factorului social in patogeneza - se inscriu preocuparile altor autori elvetieni de prestigiu precum Edgar Heim, J.P. Schneider, Jurg Willi §i Claus Buddeberg care se numara printre principalii fondatori ai noii ram uri medicale de interferenta cu psihologia §i sociologia, Medicina Psihosociaia, (o alternativa taxonomica a actualei medicini comportamental e), desprinsa din trunchiul Psihosomaticii, ca un domeniu interdisciplinar menit- in liniile sale cele mai generale - sa optimizeze relatia dintre medic §i echipa de ingrijire, ca §i cu familia sau factorii sociali care au tangenta cu tratarea bolnavilor considerati ca membri ai unei societati care trebuie sa se simta solidara cu omul aflat in nevoie (,Mensch in Not").

C. PSIHOSOMATICA

iN PREZENT

Revenind la Psihosomatidi (PS), - la dindul ei- aceasta a evoluat:

• In profunzime- prin caracterul §tiintific al cerceHirilor lntreprinse la nivel de biologie celulara, asupra mecanismelor psihoneuroendocrine §i imune ca §i a

modificarilor prbduse de stimulii psihologici (In special stresul psihic) la nivel de biologie celulara.

In suprafata-

prin ,infiltrarea"

In toate speciaiiHitile medicale clinice.

Din acest motiv, Buddeberg i colab. In 1996 au evidentiat faptul ca domeniul

apli

medicinii psihosomatice

a inceput sa se diferentieze in sectoare ce reprezinta

catia conceptiei psihosomatice (inclusiv a metodelor diagnostice §i, mai ales, psihote rapeutice axate pe etiologia psihogena §i reculul somato-psihic al bolii psihosomatice ) in cadrul diverselor specialitati medico-chirurgicale. Autorii exemplifica aceste ramuri

ale ,Psihosomaticii Speciale" prin: PS imunologica (psihoneuroimunologia - fondata de R. Ader in 1981) reumatologica, ginecologica, oncologica (psihooncologia), etc. fn 1998, prin apantia In limba engleza a lucdirii noastre ,Psychoneuroallergology", s-au pus bazele Psihosomaticii Alergologice, iar In anul 2000 am realizat o alta premiera internationala , alaturi de C. Dragomirescu i 0.

Popa-Velea, prin editarea lucrarii intitulate ,Dimensiunile psihologice ale actului chirurgical" ce reprezinta o veritabila psihosomatica chirurgicaUi.

Desigur,

vor continua

sa apara §i alte subdiviziuni*

ale Psihosomaticii,

adevarate

,filiale" In randul specialitatilor clinice ale asistentei medicale, motiv pentru care autori

precum Hoffmann §i Hochpfel sau Studt §i Petzold utilizeaza termenii de ,psihoso matica generala" §i ,psihosomatica speciala" (aceasta din urma cuprinzfmd patologia

psihosomatica la nivelul fiecarui aparat: locomotor, respirator, cardiovascular, genito urinar etc., ceea ce echivaleaza cu diferitele subramuri ale psihosomaticii) Noi am con siderat mai potrivit pentru aceasta din urma termenul de Psihosomatica Aplicata : dand acest nume §i Societatii cu acela§i nume lnfiintata In luna octombrie a anului 2005 (Societatea de Psihosomatidi Aplicata §i Medicina Comportamentala din Romania ).

Evidentierea legaturii dintre anumite comportamente nocive pentru sdndtate, inc/u siv lipsa de comunicare a unor indivizi §i cre§terea incidenfei ·i severit{lfii bolilor Ia ace§tia, a constituit o alta preocupare de baza a Psihosomaticii care §i-a structurat numeroase metode de interventie psihoterapeutica de tip cognitiv-comportamental.

A, C, supra

alimentafie, fumat etc.) stau, In primul rand, cauze de ordin psihologic- cu punct de pie care din sfera personalitatii unui individ, inclusiv tarele sale ereditare - Psihosomatica §i-a prelungit antenele In domenii legate de psihologia comportamentala deta§and din

fntrucat,

lnsa,

la baza

comportamentelor

cu rise de

fmbolnavire (tipul

* Recent aparuta monografie ,Neurogastroentorolgy"

(2005) sub red. D.L. Dumitra cu

'

sfera sa de preocupari

actuala disciplini:i a Medicinii Comportamentale,

II

iar studiul!no

dalitaJilor de educare salutogenetica, In spiritul cultivarii sanatatii indivizilor sanato i

,§ _ iredobandirii

acesteia

de catre bolnavi,

a solicitat

notiuni i

modalitati

de aqiune

din

domeniul pedagogiei. S-a impus, astfel, ca necesara desprinderea din trunchiul Psihosomaticii a unei ramuri noi, distincte, aparuta In jurul anului 1980 i denumita ,Psihologia Sanatatii" care trateaza cu predidere bazele psihologice i pedagogice ale comportamentelor sanogenetice, dar i factorii de rise pentru lmbolnavire.

I

i Psihosontatic clasica

!

I

.

.

.

.

.

Psihol

Medic

Psihosontatic clasica ! I . . . . . P s i h o l Medic

ia

a a

Arnplilicarca

Medicina

Psihosociala

rclatici

medic-pacicnt

Figura 1

Psihosomatica

n1oderna

Psihologia

sanaHitii

Medicina

Comportamentala

Acest veritabil ,balet"

realizat de metamorfozele

semantice ale unor ramuri ale psi

hosomaticii care trateaza - sub denumiri succesiv modificate pe parcursul

a 2-3 decenii

- acela§i continut de probleme poate fi reprezentat lnfigura

tra

"'"

aceast a

pnvmt a v .

'"

'

v

m

I ce rezuma opinia noas-

Dupa o astfel de operatie de extragere a celor doua noi discipline din sfera notiona la i de preocupari a psihosomaticii - Psihologia Medicala i Psihologia Sanatatii - am propus ca vechiul termen de Psihologie Medicala sa devina o notiune de maxima ge neralitate In ceea ce prive te domeniul de interferenta lntre medicina i psihologie (cu extensie i In sociologie), care sa cuprinda cele 3 domenii interrelationate (psihosoma tica, psihologia sanatatii i medicina psihosociala). Dintre care Psihosomatica ar urma sa se ocupe cu precadere de studierea mecanismelor prin care excitantii psihici, cu valoare simbolica (semnificatie nociva sau benefica) - sunt convertiti, prin mecanisme psiho-neuro-endocrino-vegetative i imune, In stimuli capabili sa modeleze In sens negativ (patogeneza) sau pozitiv (salutogeneza, recuperare) activitatea psihica i soma to- viscerala a organismului uman.

Fara

a mai

relua

cadrul paragrafului

II

principalele A , p3,

obiective

respectiv

ale celorlalte

doua

discipline

III p4 vom apela la enumerarea

prezentate

In

acestor

obiec

r <

I

<::

< .

<

PSIHOLOGIA

SANATATII

spontane 1. Comportamente salutogenetice induse (educatie) autoimpuse

+

atitudini

tata de

societate

efecte

2. Stressul psihic - cauze

coprng

trasatun 1munogene

3. Filtre antistres

optimism,

+autoeficac1tate

humor

LCI, rezistenta

anxietate excesiva

_depresie

LCE

< individuale

.

colectlve

expenenta personala<::!

\ suport soc1al

fumat

sedentansm

4 Factor1 de nsc pentru boala --

" ALMEDA

supragreutate

absen1am1culu1deJun

SEVEN"

excesde alcool

 

somn redus(7- 8 ore)

gustarifrecventeintre mese

5. lmplicarea colectivitii

= politici fade s n tate

PSIHOSOMATICA

1 . Factorul psi hie<

- dereglare functii. -leziuni

+ restab1llre functu vrndecare

-

2. Sistemele reglatorii: analiza unor mecanisme

La nivel

sistem

< neuro-endocrin I lmun

Hh. stres

celular

3. !nsertia factori.Jiuio /

.

corelate

fiziologice

refl. conditionate

rn mecamsme patogemce leziuni de organ

 

bio feed-back

4. Psihoterapie

somato-psihica

sugestiva

MEDICINA

d.

. 1. R e I atla me lc-paclent

.

COMPORTAMENTALA

<duala

amplificata-

model Ascona

· 2. lndicii de calitate a vietii (QOL)

3.

Complianta terapeutica-

- parteneriat pentru sanatate

asociatii bolnavi

4.

Angrenarea suportului socia lONG

 

organizatii

internationale

5.

Psihoterapii comportamentale\tipuri

comportamentale A $i C

comportamente de rise

Figura 2. Principalele

obiective ale Psihologiei Medicinii Comportamentale

Siiniitafii, Psihosomaticii

·i

D. PUNCTE DE VEDERE EXPRIMATE LA ASCONA MEETING {16.06.2002} REFERITOARE LA

TAXONOMIA

DISCIPLINELOR

DE INTERFERENTA

iNTRE MEDICINA $1 PSIHOLOGIE

Un sondaj efectuat de ditre I.B. Iamandescu, bazat pe propunerea acestuia de a se considera ca ramuri constitutive ale Psihologiei Medicale, Psihosomatica, Medicina PsihosociaHi §i Psihologia Clinidi a Sanatatii, a evidentiat o tendinta neHi a partiCl pantilor elvetieni consultati de respingere a noilor denumiri ale Psihologiei Medicale

-

13

prin care se realizeaza o veritabila anexare a unor teritorii ale Medicinii Psihosociale (a§a cum procedeaza autorii noilor monografii de Clinical Health Psychology §i Behav ioral Medicine). . Dintre opiniile exprimate am putea mentiona pe cele exprimate de catre

,

matoru

participant!:

.

.

sale asupra acestei

probleme expuse in Rev. Psychol. Med., 1989: Psihologia Medicalii are ca obiect de

Arthur

Trenkel

§i-a prezentat,

drept raspuns,

consideratiile

studiu

fn primul rand relaria dintre medic §i pacient, dar §i modul

fn care

pacientul

f:;·i

medicinist sa- i

perceapa propriile reactii psihologice in fata bolnavului spre a se putea servi de

aceste perceptii - con§tientizari ale gandurilor, sentimentelor §i atitudinilor sale - in munca sa de medic. Autorul insista foarte mult asupra dependentei subtile dar foarte importante care trebuie facuta intre ,instruire" (lnvatamant) - adresata in principal stu dentilor - §i ,formare" (posibila numai in cursu I practicii medicale) care se efectueaza ,din mers" (experienta clinica §i a grupurilor Balint) dar §i printr-o instruire ulterioara a medicilor practicieni (ln primul rand a medicilor de familie) in domeniul Psihologiei ·

Medicale. 0 pozitie asemanatoare

traie§te propria boalii. Psihologia MedicaHi il invata

pe studentul

o prezinta

Dr. Thomas

von Salis

considera

care

ca

,Psihologia Medicala" trebuie considerata ca ,o §tiinta ce se adreseaza cu predidere stu dentilor medicini§ti", iar punerea in practica a obiectivelor acestei §tiinte ar trebui sa aiba Ia baza cooperarea, printr-o munca asidua, dintre psihologi, sociologi §i speciali§tii medicali".

Dr. Tazio Carlevaro

cum urmeaz a " :

a punctat raspunsurile la chestionar cu definitii precise, dupa

Psihosomatica: Ansamblul relatiilor corp-suflet din punct de vedere psihologic, fi ziologic §i patofiziologic (definitie sintetica demna de retinut pentru tratatele actuale de · psihosomatica). Psihologie Medicalii: Ansamblul cuno§tintelor psihologice necesare in exercitarea medicinii (ln particular, referitor I a relatia dintre pacient §i medic). Psihologia Siiniitiifii: Ansamblul instrumentelor ontologice necesare pentru sal varea sanatatii sau pentru a o redobandi. Acest termen include notiunea de psihoedu- catie.

Dupa cum se va vedea §i in tabelul

I, preocuparile Psihologiei Sanatatii la inceput

de secol XXI s-au extins de la cele initiale - prezentate in cartea consacrata acestui domeniu din 1994- pana la cele pe care le putem constata analizand cuprinsul catorva dirti aparute ulterior, inclusiv pe cele de Psihologie Medical a - Iamandescu ( 1995) §i Medicina Psihosociala- Buddeberg §i Willi ( 1998). Ca o concluzie generala, eel putin psihosomaticienii elvetieni pastreaza o fidelitate doctrinara Psihologiei Medicale (in versiunea lor, Medicina Psihosociala), a§a cum rezulta §i din acela§i tabel de mai jos care prezinta, comparati v, continutul unor mono grafii din domeniile Psihologiei Medicale, Medicinii Psihosociale, Psihologiei Sanatatii §i Medicinii Comportamentale.

Psihologie Medicala

Medicina Psihosociala

Psihologia Sanatatii

Clinical Health

Rethinking Health

(lamandescu, 1995)

(Buddebergi Willi, 1998)

(Bruchon-Schweitzer i R. Dantzer, 1994)

Psychology (P. Bennet, 2000)

Psychology (M. Crossely 2000)

I.

Introducere In

I. Insemnatatea §i obiectivele

I. Introducere

fn Psihologia

I. Corelatele psihoso

I. Definitii

ale

Psihologia Medicala (PM)

Medicinei

Psihosociale (MPS)

SclnataJii(PSJ

ciale ale sanatatii

Psihologiei

Sanatatii

2.

Boala ca stare noua. de

2. Medicul/Doctorita

I. Obiective.

Definitii

2. Stres §i sanatate

2. Sanatatea

§i boala

disconfort

somatic §i psi

3.

Bazele comportamentului 2.

Modele explicative

clasice

Comportament relafio

In societatea

contem

hie §i de impas existential

social

 

3.

Modele explicative

In PS

nat cu sanatatea

porana

3. Modalitati de implicare

4. Sistemele

sociale §i

4.

Predictmi ai sanatatii §i bolii

3.

Decizii raportate

3. Abordarea

psiholo

a stimularii

psihice In

reglarea lor

5. Strategii

de ajustare, ca

Ia sanatate

gica a promovarii

patogeneza

5.

Psihologia

dezvoltarii

 

4.

Reprezentari §i atitu

sanatatii

4-7. Stresul psihic

6. Funqiile

psihice de baza

moderatori 6. Critica

modelelor

explica

dini fata de boala §i

4-5. Studiul durerii §i

8.

Conceptia

psihosoma

7.

Psihologia

personalitatii

tive In PS

sanatate

bolii

tica In medicina. Tulburari

8.

Psihofiziologie

II. De la stresul ohiectiv Ia

Psihologia sanataJii

6.

Abordarea

sanatatii

§i boli psihosomatice

9.

Sanatate

§i boa Ia

stresul perceput

 

aplicata

min tale

9.

Relatia intcrpersonala

I 0.

Aspectele

sociologice

Ill.

Controlul perceput yi rolul

5.

Concepte legate

7.

Managementul bolii:

dintre medic §i pacient

ale bolii

sau in trwr::.acJiadintre individ

de spitalizare

relatiile dintre medic

I0. Dinamica

desfa§urarii

II. Relatia dintre medic §i

·i evenimentul stresant

6. Munca in spital

§i pacient

relatiei dintre medic §i

bolnav

IV.

Strategii de ajustare sou

7. Promovarea

8.

Traind in fata mortii

pacient

 

12. Convorbirea

medicala.

coping

sanatatii

11-13. Psihoterapia

Cercetarea

medicala

V. Suportul social fn relaJia

lntervenJii clinice

suportiva

 

13.

Adaptarea

Ia boala

stres-boalcl

8. lnterventii

I

4.Psihologia

durerii §i a

14. Situatii

speciale In

VI. Psihobiologia stresului

psihologice

l:_

l

situatiilor limita In

asistenta

medicala

psihie

9. Metode de apreciere

asistenta medica!a

(urgente,

varstnici,

VII. Catre wz model bio

10. Calitatea

Vietii

I 5. Psihologia medica

stari terminale,

etc. )

psilw-social a! bolii

ll.Schimbarea

unor

mentului §i complianta terapeutica 16. Principii §i modalitati practice de optimizare a actului medical prin mijloace psihologice

comportamente

de rise

Tabelul 1. ConJinutul de ho::iia/ unor clirJi de Psilwlogia

Slinatdfii, compomti1·

cu Psihologia

Medicaid

sau Medicino

PsihosociaJa

15

-

E. SC

A

lntrudit

15 - E . S C A lntrudit D E autorul dirtii ASCONA de fata datoreaza

DE

autorul

dirtii

ASCONA

de fata datoreaza

mult contactului

§tiintific

cu prof. Boris

Luban Plozza, §eful de necontestat al colii

de Psihosomatica §i Medicina psihosociala

'tie Ia Ascona, consideram lnsemnatelor contributii psihosomaticii)

utila o prezentare a atmosferei

de efervescenta

spirituala §i ale

ale acestei §Coli ilustre la dezvoltarea

psihologiei

medicale

(§i

1. Istoric. Aparitia Modelului Ascona i

a Grupurilor

Monte Verita

In ultimele patru decenii, In Centrul elvetian Ticino s-a dezvoltat o veritabiUi §COalade me dicina psihosomatica §i psihosociaHi, legata de numele unor mari personalitati din aceste domenii: Michael Balint §i Enid Balint, Erich Fromm, Julius Heuscher, Andre Haynal §i Boris Luban-Plozza. Aceasta §Coala s-a structurat pe baza desfa§urarii anuale a unor ,colocvii inter- nationale" dedicate analizei relatiilor In plan psihologic §i social dintre medic §i pacient dar §i problemelor de baza ale psihoterapiei, cu un accent special pe art-terapie. In plus, adeseori au existat, In cursu!acestor colocvii, tematici interesante abordate In stil brainstorming de catre par ticipanti veniti din Europa, America §i celelalte continente. Primul colocviu international s-a desHi§urat In localitatea Grono (locul na§terii Prof. Dr. med. Dr.hc Boris Luban-Plozza) In anul 1960, desfa§urandu-se apoi Inca 7 ani In aceea§i locali tate, dupa care ele s-au mutat In Ascona avand loc Ia Centrul Monte Verita (,Muntele Adevarului", denumire predestinata) §i bucurandu-se de patronajul Secretarului General al Consiliului Europei lncepand din anul 1968. Este util sa subliniem importanta operei psihanalistului Michael Balint care a elaborat o metoda de lntalnire a medicilor In timpul careia se discuta nu atat cazurile pacientilor, dit mai ales sentimentele §i reaqiile medicului In fata unui anumit pacient pentru a facilita nu atat diag nosticarea pacientului cat a relatiei medic-pacient. Este vorba despre grupurile Balint, o metoda

A

perztrucwwa ·terea psihologidi

de sine i deci despre un instrument important de lupta anti-stres

·i anti-burn-out.

Metoda lui Balint a fost ulterior reluata de lucratorii din domeniul

social, nu

neaparat medici (psihologi,

Ascona definite ,Modelul

infirmieri,

profesori

universitari

etc.) aparand

astfel grupurile

Ascona" de catre OMS §i fn cadrul carora participll, alttturi de medici

·i i1 {irmiere, studenfi practican[i la patul holnavului. Grupurile

Monte Verita-

aparute ulteri

or- au adoptat

cipa, pe Iango medici, studenfi sau cadre sanitare i pacienfi i fmniliile pacien[ilor. E<.,tcvorba

despre o metodologie care urmare§te scopuri ,suplimentare" fata de grupurile Balint: aceasta metoda se refera la lndreptarea ,diagnosticului" nu doar asupra relatiei medic-pacient, ci §i. In general, asupra relatiei bolnavului cu persoane care 11lnsotesc In drumul sau (medic, rude). Centrul de Documentare Balint*, care are sediul la Ascona (Elvetia), coordoneaza 1ntal niri §i seminarii dedicate problemei stresului, prevenirii §i tratamentului bolilor, In cadrul unei orientari psihosociale a medicinii, ca fiind cultura sanatatii. La acest centru se pot obtine infor matii privind seminariile de tehnici anti-stres. Aceste grupuri Monte Verita, instituite din 1985, ofera participantilor o experienta inedita In cursu! careia se 1ncearca sa se lntalneasca pacientul cu medicul (medicii, nu numai medicul curant) In cadrul unui ,colocviu" Ia care asista §i membrii familiei pacientului. Are loc, deci, o largire a grupului Balint (a se vedea capitolul respectiv), conservandu-se spiritul .'ji finalitatea acestuia. Aceasta ,largire" reprezinta- potrivit aprecierii facute de catre Enid Balint. care a con tinuat opera ilustrului sau sot, conlucrand cuB. Luban-Plozza §i colaboratorii acestuia dupa 1970

·i grupuri cu profesiuni mixte (totu ·i, de ohicei, de naturll socia/a), In core parti

- o inovatie extrem de importanta din punct de vedere al conceptului familial (,family systems approach"), familia aflandu-se In relatie cu ,grupurile de discutie " cares-au dezvoltat In acei ani de ,lnceputuri" la Clinica Santa Croce din Locarno. Pe de alta parte, noutatea adusa de aceste grupuri - care ofera un model de formatie i per feqionare pentru medic (dar §i pentru psihologul clinician, consideram noi) - este reprezentata de faptul ca ,medicul §i pacientul sau sunt implicati direct - §i lmpreuna! - In experienta bolii asupra careia reflecteaza lmpreuna" (P. Watzlawick ).

Desfa urarea

cum au fost Colocviile

pentru acceptarea pacientului,

discutiilor de Ia lntrunirile medicale (pe teme de Medicina Psihosomatica §i Psihosociala ).

Aceasta metoda de pregatire reciproca s-a extins treptat, in afara de medici, i

i

§edintelor

acestor

grupuri are loc In timpul congreselor

Meetings")

§i reprezinta

grupurilor

ci chiar

i seminariilor

(a§a

de la Ascona = ,Ascona

nu numai

un prim pas important

In cadrul

conferintelor

Ia stu

In cadrul

denti i

Ia personalul paramedical, Ia operatorii sociali, Ia preoti i

Ia juri ti.

Obiectivul fundamental ramane, totu§i, cautarea ,tonului potrivit" In raportul cu bolnavul, bazandu-se pe solicitudinea limbajului sau verbal ca mesaje somatice pe care el le lanseaza, cu lnceputul care deriva din mobilizarea fortelor autocurative ale pacientului §i ale familiei sale, toc mai prin interventia medicului: un ajutor pentru autoaparare. Din acest lucru deriva importanta fundamentala a diagnosticului raporturilor §i terapiei acestora. In multe tari, 1ntre care Germania, Austria, Italia, Ungaria, Anglia, Slovenia, ca §i In Romania (dr A Yeress), au lnceput sa funqioneze astfel de grupuri. Din pacate, o data cu disparitia profesorului Luban Plozza, activitatea acestui centru §i-a pierdut din stralucire §i partcipare internationala.

2. Preocupari i realizari ale , colii din Ascona"

In decurs de aproape jumatate de secol, In jurul Prof. Dr. med. Dr. h.c. Boris Luban-Plozza s-a cristalizat o veritabila §COalade Medicina Psihosomatidi §i Psihosociala care l§i are radacinile In conceptele i activitatea unor autori de sorginte psihanalitica dar cu preocupari inovatoare In Psihosomatica §i Psihologia Medicala- cum au fost M. Balint, Enid Balint, Erich Fromm -con tinuate Ia acest lnceput de secol de personalitati de marca 1n acest domeniu, ,calite" alaturi de aceasta veritabila ,punte de viata" reprezentata de profesorul Luban-Plozza, denumit de ditre pacientii sai ,Doctorul Boris". Dintre aceste personalitati a§ cita In primul rand pe Dr. Arthur Trenkel - multa vreme Pre§edinte al Federatiei Internationale a Societatilor de Psihologie Medi cala §i remarcabil teoretician al Psihologiei Medicale, activand Ia 1nceputul carierei Ia Berna - Prof. dr. Graziano Martignoni (coautor, alaturi de Prof. B. Luban-Plozza, al unor lucrari interdis ciplinare ale Medicinei cu Psihologia, Filosofia, So iologia §i Etica), precum §i pe mai tinerii colaboratori ai Prof. B. Luban-Plozza: Dr. Tazio Carlevaro, Friedbart Kroeger i Lothar Knaak. Nu ultimul, pe o astfel de lista de elevi §i colaboratori poate fi inclus §i autorul acestor randuri. Incepand din 1979, Ia ,,nta!nirile Internationale de Ia Ascona" a fost instituit In onoarea lui Balint Premiul International Balint, rezervat studentilor Ia medicina*, caruia i-a urmat In 1987, in

colaborare

ales pentru infirmieri.

cu Crucea

Ro ie Elvetiana, premiul Balint pentru

functionarii

sanitari,

,

mai

* Ia editia premiilor Balint din anul 2001, cei 8 studenti romani, reprezentand catedra de Psihologic MedicaHii Psihosomatidi a UMF ,Carol Davila" Bucure ti, (condusa de prof drIB Iamandescu) au obti nut premiul special al juriului, premiul lntai individual i un premiu special pentru profesorul care i-a pregatit. Jar Ia editia 2002, alte doua studente romfmce au cucerit premiul I i respectiv, III.

17

>

>

'-'

Lucrarile de concurs ale studentilor trebuie sa contina 4 seqiuni:

ExpoziJie: Lucrul se bazeaza pe experienta traita personal In cadrul relatiei dintre student pacient §i pe posibila sa evolutie.

i

'';'

Reflectare: 0 astfel de activitate trebuie sa retlecte nu doar gfmdurile apftrute In aceasta

relatie, ci i sentimentele §i fanteziile reprimate de obicei In acest context. AcJiune §i Progresie: Ar fi oportun sa se indice calea apta a crea premisele necesare pentru transformarea adecvata a experientei In aqiune.

coala

de Ia Ascona a marcat de-a lungul timpului cateva realizari

care s-au

propagat cu

repeziciune §i profunzime In randul psihosomaticienilor europeni §i americani. Ca unul care am participat Ia ultimele noua ,Ascona Meetings" §i am parcurs marea majoritate a cartilor elabo rate de Luban-Plozza §i colaboratorii sai, consider ca relevante pentru contributiile colii de Ia Ascona Ia dezvoltarea Psihosomaticii, Medicinii Psihos.ociale i actualei psihologi i a s{matatii urmatoarele:

1. Tentatiwt de a gasi un limbaj comun pentru psihosomaticienii din

fntreaga lume. par

ticipanJi Ia Colocviile lnternaJionale de Ia Monte Verita (Ascona), inclusiv pentru studen[ii par ticipanJi lu concursurile dotate cu Premii/e Balint care, In mod sigur, au propagat conceptde ·i metodele balintiene ·i, In general, psilwsomatice lnsu ·ite In acest veritabilfiefal psihosonwticii internaJionale.

2. Amplificarea psihosocialii a grupurilor Balint prin llirgirea cadrului pr( f'esional de p([r

ticipare (a se vedea Modelul Ascona de Ia Ascona ).

·i Grupurile Monte Verita deja prez.entate Ia lstoricul $colii

3. Concentrarea preocupiirilor clitre problematica de largli riispiindire §i acJiune Ia inter-

faJa dintre slinlitate .yiboala:

- stresul psihic;

- anxietafe([ }i depresia;

- tulbu rlirile de somn;

- conzbaterea comportamentelor nocive pentru slim/tate;

- rolul mi ·cclrii ·i a! efortului .fiz.ic.

4. Studiul aprofundat al relaJiei dintre medic §i pacient, liirgitli prin participarea

celorlaiJi

membri ai echipei terapeutice, inclusiv prin asigurarea unei dimensiuni sociale (/ cadrului de lngr(jire a bolnavului ·i prin considerarea .yi antrenarea familiei bolnawt!ui In proccsul trutdrii bolii acestuia.

5.

Punerea in valoare a resurselor artei (In special a picturii

}i mu::.icii) ca clement

psi

hoterapeutic (Art-tt'rapie), adjuvant In tratamentul bolilor dar -i In promovarea sc/ndtdfii.

Referitor Ia utilizarea muzicii ca element terapeutic, trebuie mentionat ,Antrenamentul

psi

hosomatic" - elaborat de Luban-Plozza i Pozzi - metoda psihoterapeutica de relaxare ce uti Iizeaza exercitii centrate pe respiratie, asociate cu muzica.

In ultimii

ani, din

1999,

sub lndrumarea

Prof. Luban-Piozza,

a

luat na tere

Ia Bucurqti

,Centrul Luban-Plozza pentru Studii In Medicina i

Muzica",

condus de doi codirectori:

Prof.

loan Bradu Iamandescu §i Prof. Grigore Constantinescu, In cadrul caruia are Joe o activitate de cercetare tiintifid\ interdisciplinara bazata pe intluentele psihosomatice ale muzicii abordatc pe direqia unor studii lntreprinse de catre medici, psihologi (Catedra de Psihologic Medicala i

Psihosomatica a UMF ,Carol Davila" Bucuresti) si muzicologi

(Universitatca de Muzica din

Bucure ti). Obiectivele cercetarilor, cai rezultatele unor studii deja finalizate (prezentate Ia con- grese internationale sau publicate In reviste de specialitate) vor fi prezentate In subcapitolul con sacrat muzicoterapiei.

----------

r

6. Dezvoltarea

unor concepte psihosomatice sau medico-psihosociale

legate de relatia

medic-pacient, condensate sub formule

U§Or ironice

dar cu

valoare

mnemotehnica

precum

,,Angina temporis" (senzatia de constriqie toracica a medicului In fata unei sali de a§teptare pline de pacicnti), sindromul ,totul doare", In cazul fibromialgiei; sindromul ,mamma mia·', prezent mai ales Ia muncitorii de origine italiana care Iipau de frica In timpul consultatiei; sindromul ,sotului uscat", In cazul cuplurilor marcate de imposibilitatea comunicarii orale; sindromul

,garaj",

parca i-ar

comedii !jase personaje in cciutarea unui autor, caracterizeaza cazurile acelor pacienti care In familie se pierd In discutii inutile i atunci pornesc In cautarea disperata a ,regizorului medic",

lntr-un iter medicorum et magorum.

In cazul celor care se fac nevazuti imediat dupa ce §i-au internat sotul sau sotia bolnav/a, de

fi ,parcat"

jumatatea

lntr-un garaj. ,Sindromul

Pirandello",

dupa autorul celebrei

de baza nu numai a! tratarii bol

navilor ci §i a! promovarii starii de sanatate pentru dezvoltarea unor comportamente sanogene In randul colectivitatii (,anticorpii sanatatii", In acceptiunea data de Luban-Plozza, apar ca urmare Ia aqiunea medicului ca un veritabil vaccin - continutul acestuia fiind reprezentat de sfaturile §i atitudinile pozitive ale medicului ).

Pe Ulnga numeroasele lucrari cu continut teoretic publicate, avand o astfel de tematica, aceasta preocupare s-a reflectat cu precadere In lnsa§i organizarea Reuniunilor Internationale de Ia

Ascona Ia care- de fiecare data- au Joe premieri,

organizatiilor laice promedicale (echipe de Crucea Ro§ie, funqionari ai diverselor municipalitati, echipe de pompieri etc.). Rezultanta tuturor acestor responsabilitati este formarea unei mentali tati

de responsabilitate individuala §i colectiva pentru promovarea, pastrarea §i redobanclirea sanatatii.

7. Relevarea importantei

educatiei sanitare ca element

In cadrul festiv a! acestor reuniuni, acordate

'.-;

>

L

Bibliograjie selectivii

I. Ader R. (red). Psychoneuroimmunology.

Academic

Press. London,

New York,

2. Alexander

F. La medecine

psychosomatique,

son malade et Ia maladie,

ses principes

et ses applications.

3. Balint M. Le medicin,

Payot, Paris, 1966.

4. Bell

Verle

L.

In: How

to conquer

the addiction

of

rock

music,

institute

in

1981.

19

Payot, Paris, 1952.

basic

life principles.

'

'

i

Illinois

1993, 81-85.

5.

Bellar C. Clinical

Health-

Psychology.

A specialty

for 21st century.

Health

Psycho!.

1997;

16(5):

41 1-416.

6. Bennet

P. Clinical

Health

Psychology.

2000.

7. Bruchon-Schwci

tzer, Dantzer

R. Introduction

dans Ia psychologic

de Ia sante.

Press

U ni v. France,

Paris, 1994; 13-42.

8. Buddeherg

C., Radvila

A., Kaufmann

P. Was ist Psychosomatische

und Psychosoziale

Medizin.

In:

Medicine

psychosoamtique

et psychosociale

en Suisse.

Verlag

Bahler-Bern,

1993.

9.

Budd eberg C., Willi J. Psychosoziale

Medizin.

Springer

Berlin, Heildelberg,

1998.

10. Dohrescu

II. Crossley

I Psihiatria

copilului i adolescentului.

Ghid practic.

M. Rethinking

Health Psychology.

2001.

Ed. Medicala,

Bucure ti 2003.

12.

Dumitra

cu D.L. Neurogastroenterology,

Ed. Univ. luliu Hatieganu,

Cluj

Napoca 2005

 

13.

Dunbar

F. Synopsis

of psychosomatic

medicine.

Mosby, St. Louis.

1948.

14.

Feldman

M.D

Christensen

J.F. Behavioural

Medicine

in Primary Care-

A Practical

Guide. Lange

Medical

Books I McGraw-HilL

1997.

 

15.

lamandescu

I. B. Psihologie

medica la, ed. II. Ed. lnfomedica.

Bucurqti,

1997.

16. lamandescu

Bucuresti,

200 I.

I.B. Stresul psihic - din perspectiva psihologica i psihosomatica. Ed. lnfomedica.

17. lamandescu

18. lamandescu

19 lamandescu

I.B. Elemente de psihosomatica generaHi i aplicaUi, Ed. lnfomedica, B ucure ti, 1999.

I.B. Psychoncuroallergology,

Ed. Romcartexim,

Bucure. ti, 1998. psihologice

I. B., Dragomirescu

C., Popa- Velea 0. Dimensiunile

ale actului chirurgical.

Ed. lnfomedica,

Bucure. ti, 2000.

20. lamandescu

I.B. Mutatii

Psihiatrie.

200 L IlL 3-4, 123-139.

contemporane

21.

Deutsche

Luban-Ploaa Artze Verlag,

B.,

Laederach-Hoffmann

Koln, 1996.

In dimpul

de prcocupare

al psihologiei

K.,

Knaak

L.,

Dickhaut

H.

H.

medicale.

Der

Arts

Rev. de

als

Arznei .

22. Luban-Piozza B., lamandescu I. B. Dimensiunile psihologice ale muzicii. lntroducere In muzicoter-

apie. Romcartex i m. Bucure

ti, 1997.

23. Luban-Piozza B., Pozzi U., Carlevaro T. Convietuirea cu stresul. Ed. Medicala, Bucure ti,2000.

24 Luban-Piozza

25. Luban-Plozza

B. Legaturi

de viata. Ed. Medica !a. Bucurqti,

200 I.

B. Wege zur Gesundheit

am Monte Verita XXVI Ascona

Meeting. Monte Verita 23-

24. April.

1994.

26.

Luban-Plozza

B

Poldinger

W., Kroger F. Boli psihosomatice

In practica

medicala.

Ed. Mcdicala,

Bucure s , ti, 1996.

 

27.

Luban-Plozza

B.

i

I.

B.

Iamandescu

Dimensiunea

psihosociala

a

Practicii

Medicale.

Ed.

lnfomedica.

Bucure ti, 2005

28. A-

Restian

Medicina

Cibernetidi,

Ed. Dacia, Cluj-Napoca,

1983.

29. A. Psihiatrie

Romila

ed. II - Asoc. Psihiat.

Liberi. Bucure s > ti .

2004.

30. Sandulache

31. Studt

32. Trenkel

33. Tudose F. 0 abordare

34. Valeanu

35. Verres

S. Filosofia

religiei,

Ed CARD,

Bucure ti, 200 I

medicale,

H.M und Pelzold

A. Conclusions.

A

E.R. - Pszchotherapeutische

1985;

Medizin de Gruyter, Stuttgart, 2000. 17 (2): 257-258.

2000.

Psycho!. Medicate.

a psihologiei

moderna

Ed. Infomcdica.

Bucurqti, ti, 1976.

V ., Daniel C. Psihosomatica

cap. Mi carea

feminina.

Ed. MedicaJa, Bucure

Monte

Balint, Grupurile

Balint. Ascona i

Verita

r

I

PSIHOLOGIA

SA -

NA - TA -

TII

-

-

-

-

 

I

- - - -   I - I I - CAPITOLUL 1 DO AL PSIHOLOGIEI T

-

I

I

- - - -   I - I I - CAPITOLUL 1 DO AL PSIHOLOGIEI T
- - - -   I - I I - CAPITOLUL 1 DO AL PSIHOLOGIEI T

-

CAPITOLUL

1

DO

AL PSIHOLOGIEI

T

ENIUL

DE

-

PREOCUPARI

-

A

-

A

Til

J. DEFINITII

Este circumscris

de diteva

definitii

dintre care vom recta urmatoarele:

Definifia extensivii (Matarazzo, 1980): Ansamblul atributiilor specifice - de ordin educational, §tiintific §i preofesional- aduse de catre psihologi, promovarii §i mentiner ii sanatatii, prevenirii §i tratamentului bolii, precum §i identificarii coordonatelor etio

logice §i diagnostice ale bolii §i disfunqiilor

imbunaH1tirii sistemului Definifii succinte

legate

de

aceasta,

§i

analizei

§i

de ingrijire §i formarii

unei politici a sanatatii.

Sarafino

( 1990): o disciplina

avand

3 obiective

intercorelate:

promovarea

unor

comportamente §i stiluri de viata sanatoase, prevenirea §i tratarea bolii, ameliorarea

lngrijirii bolnavilor Murray, Ewans §i Willig (2000): domeniu (dimp)

carea notiunilor §i tehnicilor psihologice la sanatate, lngrijirea bolii §i sanrttatii

interdisciplinar

care trateaza apli

Marks (2005) - o definitie

aproape identica:

,aplica

cuno§tintele

§i tehnicile

psi

hologiei Ia sanatate,

§i pro

ceselor psihologice care joaca un rol In aparitia bolilor §i care pot sa accelereze sau sa

incetineasdi

boala §i Ia sistemul

(M. Brouchon-

de ocrotire a sanatatii"

Schweitzer-

Definifie

restrictivii

1994): ,studiul

factorilor

evolutia acestora".

Dupa

cum

se observa,

dupa

anul

1994 §i pana in prezent,

definitia

Psihologiei

Sanatatii (Health Psychology) s-a extins, cuprinzand treptat toate domeniile indicate din

de noi ca apartinfmd - cu

suprapunerile

1980 de catre Matarazzo

inevitabile

§i care cuprind §i pe cele considerate - Medicinii Comportamentale.

2. CLASIFICARE

DUPA. DOMENIILE

ABORDATE

(Marks -

2002)

Cum era de a§teptat, Psihologia Sanatatii (HP) cuprinde, In prezent, 4 domenii (clinic, sanatate publica, sanatate a grupurilor sociale §i de analiza critica a politicilor pentru sanatate =,Critical Health Psychology") dintre care primele 3 intereseaz·a in mod deosebit pe medici §i psihologi.

a) Psihologia Clinidi a Sanatiitii (Clinical HP):

Defini[ia este cea data de Matarazzo

In 1980

- Engel, formulat de catre APA (200 I), sanatatea §i boa Ia sunt produsul combinarii unor

lui

Reprez.inta un sistem teoretic subiacent: modelul

bio

-

psiho

social

al

factori incluzand caracteristici biologice astfel (ex. predispozitia genetica), factori comporta mentali (stil de viata, stres, convingeri/atitudini fata de sanatate) §i

conditii sociale (influente culturale, relatii familiale §i suport

social ).

Focaliz.are(centrare)

pe tulburarile

(disfunqiile

§i bolile fizice somatice )

Grupuri [irlta: pacienti

cu ,tulburari

specifice"

b) Psihologia Sanatatii Publice

Deflnifie: Aplicarea teoriei psihologice, cercetarii §i tehnologiei Ia lmbunatrttirca sanatatii populatiei Baza teoretictz: sustinerea comportamentelor preventive fata de sanatate prin masuri legale §i fiscale (ex. obligativitatea unor vaccinrtri, amenzi pentru conducere sub intluenta alcoolului, etc. ). Focalizare (centrare) pe: promovarea sanatatii §i prevenirea bolilor (educaticlinter ventie )

(ex.

agricultori,

Grupuri (inta: grupuri

mineri, etc. )

mari

populationale

expuse

Ia riscul

pt anumitc

boli

c) Psihologia sanatatii comunitatilor (Community

Health

Psychology )

De.flni[ie:teorii, cercetari §i aqiuni sociale pentru promovarea unei stari de sanatate

In rfmdul

unor grupuri sociale sau al unor indivizi izolati - In conditii sociale defavorizante (Society for Community Research and Action- 200 I) Ba::.dteoreticli: modelul social economic corelat cu starea de sanatate lntr-un con text social - (de regula, defavorizant ). Focoli::.are:promovarea/protejarea sanatatii fizice §i mentale Grup _tintci:grupuri/persoane defavorizate social (de ex. emigranti) vulnerabire fata de expunerea Ia boala dar §i Ia consumul de droguri sau boli cu transmisie sexuaUi. Din analiza sarcinilor §i grupurilor tinta ale acestor ramuri apare ca evidenta posi bilitatea implicarii medicilor §i psihologilor In fiecare dintre ele, dar baza notiunilor §i tehnicilor de interventie o furnizeaza Psihologia Clinica a Sanatatii.

§i o cre§tere a rezistentei fata de boli §i prevenirea

unor probleme

de sanatate

v

v

v

--

3.RE

v v v -- 3 . R E NOMICE INTERDISCIPLI Fara a mai relua o serie

NOMICE

INTERDISCIPLI

v v v -- 3 . R E NOMICE INTERDISCIPLI Fara a mai relua o serie

Fara a mai relua o serie de probleme doctrinare

discutate In capitolele

··- cerea Ia Psihologia

asemanatoare,

Medicala,

va trebui

totu§i sa prezentam ca de exemplu:

menite sa produca confuzii,

diteva

relatii

23

din introdu cu domenii

Medicina

bio-psiho-sociaHi §i Psihologia medicaHi - ele insele

fiind

in

genere,

cvasisuperpozabile ca §i Psihologia

lntre ele) utilizeaza, Sanatatii.

in practidi

acelea§i concepte

§i domenii

de lucru

Sanatatea comportamentata (Behavioral

Health)

Este un domeniu interdisciplinar dedicat promovarii filozofiei sanatatii care pune accentul pe responsabilitatea individuala in aplicarea cuno§tintelor furnizate de §tiinta comportamentului §i medicina pentru mentinerea sanatatii §i prevenirea bolii printr-o varietate de activitati insu§ite §i aplicate de insu§i individul (Matarazzo, 1980 p 813). Dupa cum se vede exista o superpozabilitate cu definitia restdinsa a psihologiei sanatatii cu care noi operam in cartea de fata.

Medicina comportamentala

Domeniu interdisciplinar referitor la dezvoltarea §i integrarea cuno§tintelor furnizate de §tiintele comportamentale §i medicale, in legatura cu sanatatea §i boala, aplicarea lor Ia prevenire, diagnostic, tratament §i reabilitare (Schwartz §i Weiss, 1978).

Sociologia medicala

Ramura de interferenta

intre sociologie

§i medicina

axata pe studierea

factorilor

de

mediu

directa) pe latura biologica a fiintei umane. Autoarea (Jane Ogden -2002) exemplifica prin frecventa mai mare a unor boli intr-un anume mediu social (ex. tuberculoza In mediile paupere, IMA Ia muncitorii necalificati ).

social,

aqioneaza

in mod

protector

(suportul

social),

nociv,

(aqiune

care

sau

tiintele

umaniste care au legaturi stranse cu psihologia

medicala §i psihologica,

bioetica,

psihopedagogia

§i altele.

sanatatii

sunt antropologia

4. SCURT ISTORIC

Marilou Brouchon - Schweitzer mentioneaza oficializarea acestei discipline In

1985, in Statele

Unite, ca sectie componenta

a Asociatiei

Psihologice

Americane,

pre

cedata de o reuniune (grup de lucru), reunit in 1976 in State1e Unite (Stan Maes ). Primul pre§edinte al societatii americane a fost Joseph D. Matarazzo. Ulterior ( 1985) In Annual Review of Psychology, apare un prim numttr, dedi cat psihologiei sanatattt. lmediat, In 1986, Ia initiativa profesorului universitar olandez Stan Maes a fost fan

data Societatea Europeana de Psihologie a Sanatatii. Din 1986, dupa prima conferinta europeana consacrata acestui domeniu. organiza ta Ia Tilburg, s-au raspandit In Europa asociatii nationale de Health Psychology In Olanda, Anglia. Belgia, Germania, tarile scandinave §i In Spania

Au lnceput sa se predea cursuri in toate universiti11ileolandeze, initial In Leide §i Utrecht, ca §i In alte universitil1i europene, Londra, Alicante, Trier, §i Lausanne. Au aparut numeroase monografii in acest domeniu dintre care cele din jurul anului 2000 au fost deja prezentate in introducerea caqii noastre. A§a cum s-a mai aratat, psihologia sanata1ii tinde sa inglobeze, la concurenta cu medicina comportamentala, aspectele atitudinale §i comportamentale implicate In pro movarea sanatatii §i combaterea factorilor de rise pentru imbolnaviri dar §i problemele psihologice ale bolnavilor §i ale sistemului medical de ingrijire (cu multiple aditionari de speciali§ti din alte domenii conexe, sociologi, psihologi, etc). Dupa cum am mai mentionat aceasta a doua seqiune a psihologiei sanatatii - con sacrata comportamentului bolnavului §i relatiei dintre medic §i pacient - noi o consi deram ca reprezentand domeniul de preocupari al medicinii comportamentale, ceea ce ne permite sa evitam suprapunerile extrem de frecvente dintre ceea ce lnteleg sa reven dice ca fiind domeniul lor de studiu, diversele universita1i americane, §i mai recent, europene.

Pare ca important faptul di, indiferent de eticheta acestor discipline (psihologia sanatiitii, medicina comportamentala), ele studiaza acelai ansamblu de pre ocupari legate de aspectele psihosociale ale sanatatii §i bolii ca §i ale sistemului de

ingrijire a sanatatii.

*

*

*

-

f. DEFINIRE

-

-

GENE

- f. DEFINIRE - - GENE L - - - - A A SANATATII CAPITOLUL2 T

L

- -

-

-

A

A SANATATII

CAPITOLUL2

T il

Inceputurile umanitatii - initial legate de aparitia autoretlectarii, ca proprietate majora a psihismului - au fost supuse, mai mult decfit astazi, funqionarii unei reguli de aqiune §i reflexie postaqionala, regula bazata pe "lncercare §i eroare" (cu coreqia emergenta de tip feedback a aqiunii respective). Conform acestui mecanism de gfmdire, scaderea brutala sau insidios instalata a capacit{ttii omului primitiv de a-§i desfa§ura obi§nuitele sale activitati (preponderent fizice) ale vie ii zilnice a fost interpretata ca un "accident", a carui repetare- Ia acela§i individ sau Ia alti indivizi- a permis conturarea. de-a lLmgul timpului, a notiunii de boala (cu diferite acceptiuni semantice), semnificfmd o :tarenoua, nefavorabila, de rupere a echilibrului relatiilor individului cu natura lncon juratoare dar §i cu ceilalti indivizi. Se pare ca ideea de boala a precedat pe aceea de sanatate. Accasta din urma s-a constituit dupa ce individul, vindecat de boala, §i-a regasit senzatiile §i capacitatile pier dute temporar In cursu) bolii. Noua stare, de bine ··redobfindit". a fost recunoscutrt §i con§tientizata ca un atribut personal de mare pret pe care, din acel moment. individul S- a hotarfit sa §i-J apere Cll toate mijJoace)e (ampJificate §i muJtipJicate odata Cll progre se)e societatii umane).

legata strfm:de SLIC

cesele medicinii - a fost influentata de diferite credinte religioase, ca i de evolutia ascendenta a §tiintelor sociale (psihologia §i sociologia).

Evolutia

cunO§tintelor despre sanatate

§i cultivarea

acesteia-

DefiniJie personalii

Sanatatea

reprezinta

o stare globala (gencrala)

a organismului

uman conforma

cu

mentinerea nivelului de funqionare (=viata) al sistemelor sale morfo-funqionale com ponentc In cadrul reprezentat de ansamblul unor parametri de definitie: somatici (anato mo-fiziologici) si psihologici.

L-

'

'--

In esenta, sanatatea reprezinta un echilibru dinamic al

relatiilor individului cu

me-

diu! lnconjurator, natural/artificial §i social, relatii ce pot fi sintetizate ca reprezentfind

lnse§i prentizele vietii. asigurate de schimbul de substante (§i energie = metabolism) §i informatie cu acesta.

M c t

Definifia

In plan subiectil•,

OMS (W.H.O. )

orice

pc o

stare de "bine", fara a o savura lndelung, ca atunci cfmd se vindeca brusc dupa o boa!a acuta tredltoare. Aceasta senzatie placuta "de bine'', (bien-etre, valetudo, wohl) co respunde §i unci ''cenestezii pozitive", un fel de con§tientizare a funqionalitatii n01·male a componentelor organismului, o suma de informatii cenestezice, In special Ia nivelul aparatului locomotor, tegumentelor §i respiratiei. Din aceasta optica subiectiva rczulta

§i definitia Organizatiei Mondiale a Sanatatii (WHO) care considera sanatatea ca pe o stare de bine complet din punct de vedere fizic, psihologic i social - i nu absenta bolii.

individ

sanatos o apreciaza,

eel mai adesea,

fugitiv,

ca

Aceste

evaluari

cu tenta

introspectiva

se refera

Ia aprecierea subiectiva a sanfttatii

predominant somatice acoperind numai o parte din sfera notionaUi a sanatatii globale (care include §i sanatatea mental a) §i corespunzftnd respectarii unor parametrii psihici §i sociali de definitie.

Soma

£

Ma ' teria+W '

t

Omul

I

Informatie

Psyche

s

II

H

I

B

u

R

I

II

Vi ata

Natural

t

Mediu

J

Social

Figura

1. Via(a wnanli,

ca schimb de substanfli

·i il?f'ornw[ie cu mediul

fncm jurlitor

Definitia

din

perspectiva

vietii

sociale*

Defini t , i

a

OMS

Stare de bine complet

Biologic

Psihologic

Social

Capacitatea

indeplini

zilnice,

individuaHi

cu succes familiale, sociale profesionale

de

a

activitatile

i

Figura 2. Defini[ii ale stuulttl[ii

-

-

2. SANATATE

A SOMATICA

-

27