Localizarea Veneiei

Veneia este capitala regiunii italiene Vneto. Este situat n nord-estul Italiei, la Marea Adriatic, ntre gurile rurilor Po i Piave. Fr ndoial, Veneia este un ora cunoscut n toat lumea pentru canalele sale, care curg dintr-un canal principal, Canalul Mare, care mparte Veneia la jumtate. Populaia Veneiei este de 269.000 de locuitori, conform recensmntului din 2007. (Sursa: http://www.newvenicetravel.com/romanian/ )

Sursa: http://www.newvenicetravel.com/romani an/ Veneia este un ora n continu dezvoltare caracterizat printr-o lumin difuz i caracteristica cea de iarn. Canalele sale, denumite sestieri (conform fiecruia dintre cele ase cartiere n care se mparte Veneia) i strzile strmte sunt alte elemente caracteristice ale Veneiei, la fel ca turnurile nclinate datorit cimentului instabil al edificiilor susinute de milioane de stlpi nfipi n terenurile mltinoase ale micilor insule care

compun laguna. Veneia este compus din peste o sut de insule, conectate prin 150 de canale i n jur de 400 de poduri. Veneia se mparte n 6 cartiere denumite sestieri: Sestiere di San Marco, centrul oraului, Sestiere di Castello, Sestiere di Cannareggio (deoarece aici era zona mltinoasa cu stuf), Sestiere di Dorsoduro care include insula Giudecca i toat partea de sud a Veneiei, i Sestiere di San Polo e Santa Croce.

Posizione di San Marco nella mappa di Venezia

Posizione di Castello nella mappa di Venezia

Posizione di Cannaregio nella mappa di Venezia

Posizione di Dorsoduro nella mappa di Venezia

Posizione di San Polo nella mappa di Venezia Sursa: http://it.wikipedia.org/wiki/ precum gondolele i vaporetto, nafar de alte mici brci i ambarcaiuni private. Pentru a te mica dintr-o parte n alta, poi alege s foloseti vaporetto, care sunt un fel de autobuze publice ce acoper diferite rute n interiorul lagunei, sau poi alege o plimbare printre strzile strmte, pentru a explora mai bine Veneia. Veneia este unul dintre puinele orae n care nu exist autoturisme pe strzi, de aceea singura grij este aceea de a nu cdea ntr-un canal. Veneia este de asemenea faimoas n lume pentru Carnavalul veneian. Aceast srbtoare dateaz din secolul XIX i reprezint srbtoarea cea mai popular din Veneia. Dei aceast tradiie dateaz din anul 1800, s-a stabilit ca srbtoare nc din secolul XIII, atrgnd aristocrai din toat Europa. Dup declinul Veneiei ca putere

Dac ajungi n Veneia, trebuie s ncerci mediul de transport cel mai popular n Veneia: tipica gondol veneian. Gondola este cea mai popular dintre ambarcaiunile veneiene, care dei n ziua de azi este utilizat n principal pentru turiti, de asemenea se utilizeaz n ocazii speciale cum ar fi ceremonii, nuni, nmormantri. Gondolierul te va purta printre micile canale mprtiate n ntreg oraul pe post de strzi, canale pe care circul orice tip de ambarcaiuni,

comercial i odat cu nceperea turismului masiv, Carnavalul de la Veneia a devenit din ce n ce mai important. Costumele din cadrul

carnavalului sunt adevrate opere de art, cu costume pline de culoare i mti de o mare elegan i n acelai timp pline de mister.

Sursa: http://www.newvenicetravel.com/romani an/ Veneia este faimoas i pentru arta proprie i caracteristic ce se poate contempla n tot oraul, mai ales la nivelul muzeelor i monumentelor, ncepnd cu Piazza San Marco, inima Veneiei, unde au loc evenimentele cele mai importante din Veneia. De aceea se cheam piazza (pia) i nu campo (cmp), ca majoritatea celorlalte piee. Aici se gsete basilica San Marco, turnul omonim i faimosul Palat Ducal, n stil gotic, care a fost folosit de asemenea ca reziden de lux, sediu al guvernului, curte de justiie i a nchisorilor republicii Veneia. Una dintre caracteristicile cele mai singulare ale Veneiei sunt inundaiile periodice. Ultima a avut loc n decembrie 2008. Acestea se manifest mai ales cnd se combin mareea i vnturile de Siroco, producnd un fenomen cunoscut sub numele de Apa nalt, ce produce inundarea complet a oraului n urma creia este necesar punerea unor pasarele de lemn pe strzi, astfel nct oamenii s poat merge prin Veneia. Pentru a evita aceast problem important exist deja un Proiect, botezat cu numele de sistem Mose, al crui obiectiv final este evitarea creterii nivelului de ap datorat mareei i prin aceasta, prevenirea fenomenului de Ap nalt ce provoac inundaiile periodice care afecteaz oraul. DELIA ZAHAREANU n Jurnalul.ro, a scris un articol pe 1 februarie 2007 cu tema: Proiect - "Oxigen" pentru comoara venetiana n care spunea c: Un proiect-gigant de consolidare a lagunei venetiene demarat de fostul guvern Berlusconi, contestat de ecologiti i supus unor "revizuiri bugetare" n vara lui 2006 de cabinetul lui Prodi, indic un fapt dureros: fara interventii rapide, cladirile Venetiei se prabusesc macinate de ape. Piazza San Marco, Venetia, ora 4 dupa-amiaza, intr-o zi de inceput de noiembrie. Miile de turisti sunt nevoite sa circule cu atentie numai pe pasarelele inaltate, deoarece mareea a inundat deja scuarul. Apa poate depasi in zilele de toamna tarzie sau iarna un metru adancime. Din aceasta cauza, Venetia risca sa dispara sub ape. Autoarea consider acest proiec de imprtan naional spunnd c: Guvernul Berlusconi a decretat proiectul salvarii lagunei unde se afla orasul "proiect de importanta nationala",

deblocand in 2003 fondurile necesare pentru demararea lui Mo.S.E. (acrononimul pentru Modulo Sperimentale Elettromeccanico). In italiana, MOSE inseamna Moise, personajul biblic care salveaza lumea din potop. Venetia, in acelasi fel, trebuie salvata de la o disparitie sigura prin controlarea atenta a apelor Marii Adriatice, care in perioada mareei inunda orasul zilnic, ducand la o deteriorare accentuata a cladirilor care sunt patrimoniu UNESCO. Proiectul va fi terminat in 2011. Cel mai recent proiect de consolidare a cladirilor afectate de cresterea nivelului marii, n ultimii 50 de ani, este cel al Campanillei, turnul emblematic al Pietei San Marco. Prbuit n 1902, turnul ridicat n secolul X a fost reconstituit la scurt timp de venetieni exact cum era i acolo unde era. Turnul refcut sufer i el de pe urma mareelor mult mai mari din ultima jumatate a secolului XX i din cauza creterii nivelului marii, dupa cum relateaza cotidianul The Times. Cercetatorii, impreuna cu o comisie din partea municipalitatii venetiene au optat pentru un proiect care sa asigure consolidarea fundatiilor cladirii prin mprejmuirea cu o centura masiva din titan. Cladirea prezinta deja fisuri care ii pot afecta stabilitatea structurala. Centura din titan nu va fi vizibila dupa terminarea proiectului de restaurare. Proiectul este estimat la 6 milioane de euro i va dura 18 luni, conform autoarei articolului, Delia Z. Proiectul MO.S.E. ofer o soluie pentru cresterea nivelului oceanului planetar, la care se adauga exploatarile zacamintelor de gaz natural din laguna, ce au contribuit substantial la agravarea extrem de fragilului echilibru care tinea Venetia deasupra apelor marii. Mai mult, adancirea Canalului Marghera, din portul industrial al orasului, pentru a permite accesul barjelor petroliere a contribuit la dezechilibrul hidrologic al zonei. Stratul de sol pe care se afla Venetia s-a tasat si, din cauza extractiei pungilor de gaze naturale, a condus, impreuna cu mareele din ce in ce mai puternice, la scufundarea orasului cu 23 de centimetri sub nivelul marii in prezent. Proiectul-gigant Mo.S.E a fost dezvoltat ca singura alternativa viabila pentru protejarea orasului emblematic pentru Coasta Adriatica a Italiei. El consta in plasarea a 79 de baraje de 20 de metri latime si 28 lungime, actionate pneumatic pe fundul marii, in zonele canalelor Chioggia, Malamocco si Lido, canale ce fac legatura dintre apele protejate ale interiorului lagunei cu apele Adriaticei. n momentul n care se anun risc de maree peste cotele admisibile de 1,1 m, portalurile barajelor sunt ridicate, mentinand apa la un nivel sigur pentru existenta orasului. n ce privete previziunile acestui proiect Mo.S.E., autoarea DELIA ZAHAREANU, a articolului Proiect - "Oxigen" pentru comoara venetiana, consider c: Proiectul Mo.S.E a fost inclus pe lista de prioritati a guvernului Berlusconi si i s-a dat unda verde doar dupa ce comisiile de experti ale Massatchussetts Institute of Technology, impreuna cu o echipa de experti academici britanici, au pus la punct o analiza detaliata referitoare la evolutia probabila a nivelului marii pe urmatorii 100 de ani. Concluziile erau cel putin alarmante la ritmul de scufundare anual al Venetiei, urmand ca "orasul marii" sa dispara sub ape pana n 2090. Mareele sau "acqua alta", cum sunt numite de venetieni, au provocat inundatii terifiante n 1964 i n 1997, an n care orasul a trecut prin 100 de inundatii. Venetia, consolidata in largul lagunei venetiene din cauza invaziilor lui Attila, este astfel o structura geologica extrem de fragila, iar cele peste 400 de poduri care asigura legatura intre cele doua maluri ale canalelor sunt singurul liant care tine insula laolalta. Laguna venetiana este un ecosistem in sine, insa predictiile facute asupra impactului catastrofal pe care l-ar avea proiectul Mo.S.E. asupra lui sunt cel putin exagerate, studiile de fezabilitate ecologica ale proiectului demonstrand ca interventia ocazionala pentru mentinerea cotelor mareelor sub control nu poate destabiliza fauna si flora lagunei. Bugetul

estimat al proiectului este de 3 miliarde de euro. Insa guvernul de stanga al lui Romano Prodi, foarte sensibil la vocile ecologisilor, care nu au agreat niciodata proiectul, a deschis o sesiune de revizuiri bugetare in vara lui 2006, in termeni de fezabilitate financiara a lui Mo.S.E. Demers ce poate costa Venetia propria existen. (Sursa : http://www.jurnalul.ro/stiinta-tehnica/stiinta/proiect-oxigen-pentru-comoara-venetianaprint-3004.html).

Sursa: http://www.ziarulunu.ro/articol186/index.htm

Un articol din Ziarul Unu publicat la: 2008-12-02 de autorii: Monica BICA, Tudor MOISE , cuprindea urmtoarele informaii : n februarie 1986, orasul a inregistrat un nivel de 1,58 de metri deasupra nivelului mediu. Este o aqua alta foarte grava si va sugerez sa nu va deplasati, decat in caz de necesitate, a declarat primarul ora- sului, Massimo Cacciari. Venetia a cunoscut cel mai acut fenomen de aqua alta la 4 noiembrie 1966, cand nivelul apei s-a ridicat cu 194 de centimetri si cand intregul teritoriu italian se confrunta cu inundatii catastrofale.

In mod ironic, de-a lungul istoriei sale zbuciumate, Veneia a scpat de nvlirile barbarilor datorita faptului c este nconjurat de ape, ns ce a salvat-o n trecut o poate ucide n prezent. n urm cu cinci ani, autoritile au considerat c este neaparat nevoie de un plan de salvare a oraului i pentru aceasta au aprobat construirea unui baraj gigantic care trebuia construit n apropierea lagunei oraului. Planul Moses a fost elaborat n 2003, nsa ecologitii s-au opus, argumentand ca acesta va afecta grav mediul. Proiectul presupune ridicarea a 78 de bariere care sa fie fixate pe fundul marii, la ntlnirea cu laguna Veneiei. Potrivit specialitilor, sistemul mentine diferena de nivel ntre mare i laguna cu pn la doi metri. Locuitorii Veneiei au fost nevoiti s fac fa valurilor i inundaiilor nc de la ntemeierea oraului. i n 1966, valuri uriae au nvlit asupra Veneiei, distrugand peste cinci mii de cladiri. Si acum, in timpul sezonului ploios, Piata San Marco si Basilica sunt inundate frecvent si, desi turistii sunt fascinat i de acest fenomen, autoritaile sunt foarte ngrijorate. O vreme proiectul Moses a fost uitat, nsa dupa inundatiile dezastruoase care au avut loc in New Orleans, SUA, a revenit n atenia italienilor .

Sursa: Hotnews - Miercuri, 03 Decembrie 2008 Pe data de 1 decembrie a acestui an Venetia era inundata in proportie de 90% de apele lagunei. Era efectul cresterii nivelului apei in laguna la cota 1,56, adica 1 metru si 56 de centimetri peste nivelul mediu al apei de aici. Acqua alta, adica acest fenomen prin care nivelul apei se ridica peste cotele normale, a dus la inundarea majoritatii strazilor si pietelor. Vestea a facut rapid turul agentiilor de presa din intreaga lume. Au urmat stiri alarmante, iar imaginile filmate au reaprins dezbaterile despre fragilitatea acestui oras. Putine au fost insa institutiile de presa din lume care au cautat sa explice ce s-a intamplat de fapt pe 1 decembrie la Venetia. Fenomenul, numit acqua alta, este rezultatul suprapunerii mai multor cauze: Vanturile puternice provenite fie din sud (asa numitul Scirocco) fie din nord est (sau Bora) imping apele Marii Adriatice spre Laguna Venetiei, care este situata in marginea de nord vest a acesteia. Aceste ape impinse de vant intra in laguna prin cele trei guri si, astfel, nivelul apei in laguna creste. Incepand de duminica trecuta, in laguna venetiana a inceput sa soseasca apa impinsa aici de catre vantul numit scirocco. Variatia brusca a presiunii atmosferice in partea de nord a Marii Adriatice poate duce la aparitia unor fenomene numite seise (ridicari bruste ale nivelului marii). Iar

la Venetia, dupa ce saptamana precedenta fusese neobisnuit de rece (presiune atmosferica foarte ridicata), presiunea a scazut brusc, odata cu venirea scirocco, adica a vantului cald din Africa. Mareea astronomica - care are valori mai ridicate in perioada cuprinsa intre echinoctiile de toamna si primavara si-a adus si ea contributia. Este Venetia inundata permanent? Nu. Atunci cand se manifesta fenomenul acqua alta orasul este inundat numai in timpul fluxului, timp de cateva ore (depinde, evident, de cat de mare e cresterea nivelului apei). Fluxul revine odata la aproximativ 14 ore. La fiecare acqua alta este inundat tot orasul? Nu. In functie de marimea cu care creste nivelul apei in laguna orasul este acoperit mai mult sau mai putin de ape. Prima zona care se inunda este Piata San Marco (zona mai coborata a orasului), atunci cand apa ajunge in jurul cotei de 90 de centimetri. Tot printre primele zone inundabile sunt si cele din jurul Podului Rialto, acolo unde cota orasului este deasemenea mai coborata. Cat de des se repeta acest fenomen? Nu exista o ciclicitate clara. Acqua alta apare de regula in perioada dintre echinoctiile de toamna si primavara si in ultimii ani s-a inregistrat o medie anuala de 55 de zile cu inundatii mai mari sau mai mici. Media ultimilor ani este mai crescuta fata de cea din anii anteriori. Asta nu inseamna insa ca nu au existat asemenea fenomene si in trecut. Cea mai mare valoare a fost inregistrata in anul 1966, cand nivelul apei a crescut aproape cu 2 metri. Dar aceste fenomene au fost inregistrate de catre venetieni de multe ori in ultimul mileniu. Exista o influenta a omului care favorizeaza cresterea numarului de zile in care Venetia este inundata? Cu siguranta Da. Daca nu exista deocamdata informatii suficiente care sa arate in mod cert ca exista o crestere a numarului de fenomene meteo extreme datorata omului, in zona Venetiei interventia omului a fost locala.

Ce riscuri exista pentru populatie in timpul inundrii? Daca pentru turisti neplacerile privesc doar schimbarea planurilor de vacanta si ingreunarea deplasarii (in

timpul inundatiilor in oras exista pasarele special instalate care sa le permita oamenilor deplasarea), nu acelasi lucru se poate spune despre localnici. Acestia sufera din cauza:

inundarii locuintelor si eventual a locurilor de munca degradarii cladirilor si bunurilor proprii cresterii poluarii in laguna (apa spala practic toate mizeriile din oras si le transporta in laguna, invers poluantii din apa ajung pe strazi) intarzierilor si devierilor de trafic ale vapoarelor sau barcilor (cum apa creste numeroase canale devin inaccesibile).

Exista planuri de alertare i de prevenire a acestui fenomen? In ceea ce priveste alertarea, cercetatorii italieni alaturi de autoritatile venetiene au pus la punct un program de monitorizare, modelare, prognoza si alertare prin care oamenii sunt instiintati la timp:

daca se produce fenomenul acqua alta care este valoarea estimata a acestuia.

Pentru deplasarea prin oras sunt montate pasarele, iar apararea civila are planuri de interventie in caz de urgenta. In ceea ce priveste prevenirea, n anul 2011 ar trebui finalizata constructia giganticului, dar i controversatului proiect MOSE. Prin acest proiect sunt n construcie pori uriae la fiecare dintre cele 3 guri de intrare n lagun. Atunci cand apa n laguna risca sa depaseasca un anumit nivel, aceste porti se vor ridica automat si vor bloca accesul apei marii in laguna pe perioada riscului maxim al inundatiei. Veneia / Orasul Lagunelor a cunoscut cel mai acut fenomen de aqua alta pe 4 noiembrie 1966, cnd nivelul apei s-a ridicat cu 1,94 de metri peste nivelul mrii, n timpul unor inundaii care au afectat ntreaga Italie. Atunci, 5.000 de oameni au rmas fr case i numeroase opere de art au fost distruse. n urma acelor inundaii au fost lansate dezbateri intense pe tema salvrii Oraului Dogilor i a fost lansat proiectul Veneia n pericol, prin care au fost restaurate circa 40 de cldiri i opere de art. Problema este ns mult mai complicat pentru un ora situat la numai un metru peste nivelul mrii. Cercettorii italieni au avertizat c situaia se va agrava din cauza schimbrilor climatice. Nivelul mrii este cu 24 de centrimetri mai nalt dect n urm cu 100 de ani i crete cu trei milimetri pe an. Dac n 1925 alerta aqua alta a fost dat de apte ori, n ultimii ani media a fost de 50. Autoritile au decis s apere oraul de inundaii prin lansarea proiectului Mos, inaugurat n 2003 i al crui nume este inspirat de personajul biblic Moise. Proiectul, evaluat la cteva miliarde de euro, prevede construcia a 79 de baraje, late de 20 de metri i nalte de 28 de metri, care vor fi fixate pe fundul mrii n apropiere de laguna Veneiei. Barierele ar urma s blocheze automat apele Adriaticii n momentul n care nivelul mrii crete. Potrivit specialitilor, sistemul va menine diferena de nivel ntre mare i lagun cu pn la doi metri. Proiectul, care ar trebui s fie terminat n 2014, este aspru criticat de ecologiti pe motiv c va provoca ravagii asupra mediului. Acetia susin c fauna i flora vor fi afectate, dac barajele vor fi blocate mai multe zile, ntruct reziduurile petrochimice din Marghera vor fi deversate n lagun. Cel mai ambitios proiect de inginerie din Europa

De-a lungul istoriei Veneia a fost afectata de repetate inundaii cu conescine mai mult sau mai puin devastatoare. Cea mai grava inundaie a orasului a avut loc n 1966 cnd 16.000 case au fost abandonate din cauza puternicelor valuri mareice. Mai mult, orasul se scufunda anual 0.5 cm. Pentru a menine oraul pe harta lumii i pentru a-l feri de inundaii au fost elaborate o serie de proiecte. Cel mai impresionant pana la ora actual este proiectul unui consoriu de firme de inginerie din Italia, supranumit Proiectul MOSE, ce va presupune costuri totale de circa 4 miliarde Euro, fiind programat s fie finalizat in 2011.

Acest proiect const n plasarea a 79 bariere de oel pe fundul marii Adriatice (dispuse la cele trei strmtori :Lido, Malamocco, Chioggia), care vor fi activate n timpul valurilor mari, mpiedicnd astfel penetrarea lor n laguna Veneiei. Fiecare barier este lat de 20 m i nalt de 28 m, cntrind 300 tone. Plasarea lor se va face n cele 3 deschizturi principale ale lagunii. Cum functioneaza? n mod normal aceste bariere vor fi ntinse pe fundul mrii i umplute cu ap. Atunci cnd oraul e ameninat de valuri puternice, aer comprimat va fi pompat n bariere, forndu-le s se ridice, ntregul proces durand aproximativ 30 minute.

Dei este considerat cel mai ambiios proiect de inginerie din Europa, exista o mulime de critici la adresa acestuia. Cea mai vehiculat este cea a unui grup de ecologiti care militeaz mpotriva acestui proiect deoarece mareele cur canalele oraului n care sunt deversate apele uzate i deseurile. n lipsa mareelor, Veneia se va transforma dintr-un ora romantic ntr-unul urt mirositor. Pe de alta parte sunt cei care afirm c aceste bariere nu vor mai fi folositoare n 50 ani cand nivelul marii va fi mult mai mare decat n prezent din cauza ncalzirii globale. Specialistii sustin ca Venetia va fi nghiit de propriile ape. Deja oraul s-a scufundat in ultimii 100 de ani cu 24 de centimetri. Asta cu toate ca exista proiectul MOSE, datorita caruia se construiesc diguri mobile care sa apere 'Serenissima' de apele marii. Pe de alt parte a aprut i Proiectul Rialto ce prevede nlarea fundaiilor imobilelor aflate n pericol de inundare cu ajutorul unor cricuri hidraulice. Edilii metropolei italiene Veneia studiaz posibilitatea de a nla fundaiile unora dintre imobilele sale, pentru a le proteja de inundaii pe perioadele de aqua alta, n care marea se ridic la niveluri mai mari dect de obicei, scrie La Stampa. Proiectul, botezat Rialto i susinut de dou firme de inginerie, prevede nlarea cu aproximativ un metru a fundaiilor, utiliznd cricuri hidraulice amplasate sub acestea. Sistemul poate ridica imobilele cu aproximativ un centimetru pe or sau opt centimetri pe ziua de lucru - fr a afecta negativ structura cldirilor, adaug ziarul italian, care a calculat c Rialto va implica nlarea structurilor n ritmul de o cldire pe lun. Urmrim cu

mare interes aceast propunere, a declarat primarul Veneiei, Massimo Cacciari. Principalul obstacol n calea aplic rii mai rapide i la scar mai mare a proiectului este costul de aproximativ 2.500 de euro metrul ptrat. ns susintorii si spun c el va permite Veneiei, care pe alocuri s-a scufundat cu 23 de centimetri n cursul secolului 20, s i recapete aspectul original. Proiectul Rialto este o alternativ la proiectul MOSE, care ar costa 4 miliarde de euro i ar implica ridicarea a 78 de diguri mobile cu o lungime total de 2 kilometri, la intrarea n lagun. Lucrrile celui din urm au demarat deja, n 2003, urmnd a fi finalizate n 2012. Vulnerabilitatea Veneiei s-a accentuat de-a lungul anilor, oraul fiind inundat de peste 50 de ori numai n cursul deceniului 1993- 2002. n februarie anul trecut, Veneia a cunoscut i un nivel al mrii excepional de sczut, cu 70 de centimetri sub media obinuit. n cadrul proiectului MOSE (acronimul pentru Modulo Sperimentale Elettromeccanico - modul electromecanic experimental), n clipa de fa, lucrrile sunt executate n proporie de 37%. Proiectul ntmpin numeroase dificulti financiare, iar gruprile ecologiste i se opun la modul manifest. i UNESCO a comentat negativ impactul preconizat al MOSE asupra ecosistemelor din lagun. Macaraua urcata pe o barj arunc enorme blocuri de roca provenind din Istria pe fundul trecatorii Malamocco, unul dintre cele 3 canale de acces de la mare catre laguna Venetiei. Munca progreseaz cu o vitez impresionant, n mijlocul unor imense jerbe de spum. Trebuie sa se tapeteze fundul cu pietre pe o suprafa lat de 400 m la o adncime de 16 m. Acest soclu va servi la fixarea unor cutii imense cu ciment pe care vor fi arimate 78 de diguri mobile. Odata ridicate ele vor impiedica marea, impinsa de vntul din larg, sa patrunda in laguna si sa puna Venetia cu picioarele in apa de circa 50 de ori pe an. Acest fenomen este cunoscut din negura vremurilor sub numele de acqua alta. 20 de ani i-au trebuit Venetiei pentru a se redresa dupa inundatiile catastrofale din 14 noiembrie 1966. Pe 3 aprilie 2003, dupa 20 de ani de discutii, sub impulsul lui Silvio Berlusconi, Mose a primit unda verde. 3 ani mai trziu, actualul primar i filosof de stnga Massimo Cacciari, unul dintre cei mai aprigi detractori ai sai, a propus 13 alternative. Romano Prodi, la putere in acea perioada, nu l-a urmat si a confirmat proiectul actual in noiembrie 2006. Mose ar trebui sa ia sfrsit in 2014. Silvio Berlusconi a facut din acest proiect calul sau de bataie. Este cea mai importanta lucrare intreprinsa in Italia in ultimii 30 de ani. Laguna a devenit un imens santier. 3000 de muncitori, o suta de nave i maini de compactat de talie impresionant sunt gata sa soseasca. Deja 90% din instalatiile de suprafata sunt finalizate. Ramne s se amenajeze fundul canalelor care vor primi enormele diguri mobile.

Sursa: http://www.ziarulfaclia.ro/antier-uria-pentru-salvarea-Veneiei+29526 Recent a fost prezentat prototipul celor 156 de cricuri care vor face aceste diguri sa pivoteze in jurul propriilor lor axe pentru a le ridica in cazul unei maree puternice: este vorba de un bloc de otel special de 25 de tone, inalt de 3m. Lucrrile au modificat circulaia curenilor. n fata insulei Saint-Erasme, care comanda intrarea dinspre canalul Lido, n faa unui elefant din rasina de talie mare, abandonat acolo de Bienala de arhitectura, turistii aduna scoici pe un banc de nisip aparut chiar in mijlocul lagunei. Din departare, ei lasa impresia ca merg pe apa. Creierul proiectului Mose se afla la Arsenal. Giganticele sale hangare care se ridica in mijlocul sculpturilor moderne au devenit centrul nevralgic al lagunei. Odata reamenajate, acestea vor primi toate administraiile care se ocupa de meree, de mediu, de protectia litoralului si de tehnologiile avansate si vor deveni sediul Consortiului Venezia Nuova, conducatorul industrial al proiectului. Sunt asteptati aici 300 de cercettori. O hala uscata, capabila sa adaposteasca cele mai mari petroliere va fi dedicata exclusiv intretinerii digurilor. De cealalta parte a lagunei, au mai fost realizate alte lucrari de amploare, cu scopul de a apara miile de insule care o fac fermecatoare. Cifrele vorbesc singure: maluri si cheiuri consolidate pe o lungime de 100 km, 45 de km de plaje reconstruite, 40 de km de canale securizate, 400.000 de mp de fund marin protejat. Mose, realizat in proportie de 54%, va costa 4,2 miliarde de euro, suma suportata de statul italian, dar totalitatea lucrarilor, de ale caror efecte vor trebui sa beneficieze mai multe generatii ii vor mari factura. Acesta era pretul ce trebuia platit pentru a garanta supravietuirea unui loc in care traiesc 60.000 de venetieni, dar care primeste 21 de milioane de vizitatori pe an, se spune la sediul consortiului.